Rolul politicii fiscale in stimularea cresterii economice pe termen lung
26 Nov 2018
Ionut Dumitru*
Presedinte Consiliul Fiscal, Profesor ASE Bucuresti si Economist-sef Raiffeisen Bank
*Parerile exprimate sunt pareri personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat
Rolul politicii fiscal-bugetare*
Functii ale politicii fiscale (Musgrave, 1959):
1. stabilizarea ciclului economic (politica fiscala contraciclica)
2. stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. “growth friendly fiscal policy”)
3. redistributie si sustinerea unei cresteri economice incluzive.
* politica fiscal-bugetara = politica fiscala
Rolul politicii fiscale in stimularea cresterii economice pe termen lung
• Stabilitatea macroeconomica (inclusiv cea fiscala) este o preconditie
obligatorie pentru cresterea economica sustenabila pe termen lung.
• Politica fiscala poate influenta si cresterea economica potentiala pe termen lung si nu doar fluctuatiile ciclice (Tanzi and Zee, 1997, Barbiero and Cournede, 2013) – engl. “growth friendly fiscal policy”
• Impact direct asupra cresterii economice – prin impactul asupra productivitatii si investitiilor (Gemmel and all, 2016);
• Impact indirect asupra cresterii economice - stimul fiscal temporar care sa amplifice impactul pozitiv al reformelor structurale si sa diminueze costul pe termen scurt al acestora (Banerji and all, 2017). Stimulul fiscal este conditionat insa de credibilitatea angajamentului pentru reforme structurale si de prudenta fiscala.
Deficitele bugetare nu sunt solutia panaceu pentru cresterea economica pe termen lung
Sursa: Estimari ale autorului
• Prociclicitatea politicii fiscale creeaza volatilitate mare in cresterea economica si nu ajuta procesul de convergenta reala pe termen lung (Badinger, 2012) – multiplicatorii fiscali sunt mai puternici in faza descendenta a ciclului economic.
Perioada 1995-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UE
Medie deficit structural primar (% din PIB) -1.26 2.17 -1.26 -0.12 0.44 0.19
Medie deficit structural (% din PIB) -3.31 -0.97 -4.09 -5.05 -2.85 -2.90
Medie crestere economica (%) 3.10 2.99 4.01 2.35 1.53 1.76
Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 4.11 3.55 1.64 2.66 1.75 1.69
Crestere economica standardizata cu dev. standard 0.75 0.84 2.45 0.88 0.87 1.04
Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.59 0.18 0.14 0.16 0.41 0.33
Perioada 2000-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UE
Medie deficit structural primar (% din PIB) -1.51 1.15 -1.66 -0.79 0.17 -0.14
Medie deficit structural (% din PIB) -3.21 -0.33 -4.07 -4.88 -2.73 -2.85
Medie crestere economica (%) 3.97 3.69 3.69 2.28 1.31 1.55
Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 3.75 2.93 1.59 2.85 1.85 1.79
Crestere economica standardizata cu dev. standard 1.06 1.26 2.31 0.80 0.70 0.86
Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.63 0.16 0.21 0.15 0.37 0.26
Sustenabilitatea finantelor publice este o preconditie pentru cresterea economica sustenabila
Deficitele bugetare mari si politicile prociclice pot conduce la inflatie, dobanzi mari si deteriorarea balantei de plati, cu efecte negative asupra cresterii economice (Fatas and Mihov, 2012).
Un nivel ridicat (peste un anumit prag) al datoriei publice are un impact negativ asupra cresterii economice (Krugman, 1988):
– Ceccheti and all (2011) determina acest prag la 85% din PIB pentru tarile OECD
– Rogoff and Reinhart (2010) determina un prag de 90% din PIB pentru tarile dezvoltate.
– Pentru tarile emergente, acest prag este mult mai mic. – Pattilo and all (2011), determina aces prag mediu la 35-40% din PIB.
– Chudik and all (2017), estimeaza pragul intre 30-60% din PIB.
– Pragul critic estimat de catre BNR (2015) este intre 40% si 45% din PIB (depasirea acestuia determina o crestere a probabilitatii de recesiune la peste 50%).
Datoria publică în România şi ţările membre UE
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17 EE LU BG CZ
RO DK LT LV SE PL
MT
SK NL FI DE IE
HU SL HR
AT
EU UK
EA FR CY
ES BE
PT IT GR
Romania Tari membre UE - 2017
Datorie publica bruta in 2017 (% din PIB) Datorie publica bruta (% din PIB) Datorie publica neta (% din PIB)
Criteriul Maastrich (60% din PIB)
Sursa: Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional
22.3
0
5
10
15
20
25
30H
un
gary
Ro
man
ia
Po
lan
d
Cro
atia
Ital
y
Slo
ven
ia
Po
rtu
gal
Slo
vaki
a
Spai
n
Bu
lgar
ia
Be
lgiu
m
Gre
ece
Cze
ch R
epu
blic
Au
stri
a
Ger
man
y
Lith
uan
ia
Fran
ce
Cyp
rus
Net
her
lan
ds
Fin
lan
d
Mal
ta
Latv
ia
Swed
en
De
nm
ark
Esto
nia
Un
ite
d K
ingd
om
Ire
lan
d
Luxe
mb
ou
rg
Sursa: ECB
Sursa: BNR, Eurostat
Ponderea expunerii bancilor fata de sectorul guvernamental (% din total active bancare, Dec 2017)
Sold cont Trezoreria Statului la BNR (% din PIB, sfarsitul perioadei)
2.1%
1.4%
2.8%
2.0%
0.3%
2.6% 2.4% 2.4%
4.2%
4.9%
6.2%
5.3%
6.2%
4.8%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
7%
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
• Venituri bugetare: – Accent mai mare pe impozite indirecte (TVA, accize), impozit pe
proprietate/avere/venit si taxe de mediu; – Accent mai redus pe impozit pe profit si contributii sociale; – Imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare; – Largirea bazei de impozitare, eliminarea exceptiilor si a regimurilor preferentiale; – Imbunatatirea administrarii veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative.
• Cheltuieli bugetare:
– Rationalizarea facturii de salarii si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile; – Tintire mai buna a asistentei sociale si reducerea subventiilor; – Cresterea eficientei cheltuirii banilor publici; – Reforma companiilor de stat ineficiente; – Generalizarea principiului contributivitatii in materie de pensii si asigurarea
sustenabilitatii acestora; – Alocarea resurselor catre cheltuieli care sa stimuleze cele 3 motoare ale cresterii
economice pe termen lung: capitalul fizic si uman, forta de munca si productivitatea. – Cresterea investitiilor publice (inclusiv imbunatatirea eficientei acestora). – Stimularea demografiei si a ratei de angajare a fortei de munca, imbunatatirea
accesului la sanatate si educatie. – Stimularea inovatiei/cercetarii dezvoltarii.
Cum ar trebui sa arate o politica fiscala “prietenoasa” cu cresterea economica pe termen lung?
Impactul unei cresteri de venituri/cheltuieli bugetare asupra cresterii economice pe termen lung
Sursa: Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth
• O crestere a incasarilor din impozit pe profit (CIT) si contributii la asigurarile sociale are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a incasarilor din taxe pe consum, taxe pe proprietate si impozit pe venit (PIT) are un impact nesemnificiativ asupra cresterii economice pe termen lung.
• O crestere a cheltuielilor de investitii are un impact pozitiv asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a cheltuielilor de personal are un impact nesemnificativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a transferurilor (asistentei sociale) si a consumului public (bunuri si servicii) are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung.
Anvelopa salariala in sectorul public este la maxime istorice
Dinamica anvelopei salariale in sectorul public (% din PIB, ESA2010)
Sursa: AMECO, proiectii ale Comisiei Europene
6.6 6.4
5.4
5.8
8.1 7.9
8.3 8.5
8.1 8.1
8.7
9.2 9.4
10.1 10.4
9.6
7.9 7.8 8.1
7.9 7.8
9
9.8
10.8 10.9 11
5
6
7
8
9
10
11
12
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
e
20
19
f
20
20
f
Ponderea facturii sociale in PIB si in total cheltuieli bugetare este la maxime istorice
Sursa: Eurostat, AMECO, Proiectii ale Comisiei Europene
6.6 6.4 5.4 5.8
8.1 7.9 8.3 8.5 8.1 8.1 8.7 9.2 9.4 10.1 10.4 9.6
7.9 7.8 8.1 7.9 7.8 9
9.8 10.8 10.9 11
9.2 9 9.4
10.6
10.3 9.7
9.7 9.3 8.5 8.8
9 8.7 8.9
9.9
12.1 12.8
11.9 11.2 10.7 10.5 10.6
10.6 10.8
10.7 10.7 11.8
43%
48%
53%
58%
63%
68%
73%
78%
83%
88%
93%
0
5
10
15
20
25
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018e 2019f 2020f
Asistenta sociala (% din PIB, ESA2010)
Salarii (% din PIB, ESA2010)
Cheltuieli sociale (% din cheltuielile totale, ESA2010, axa din dreapta)
Cheltuieli sociale (% din veniturile fiscale, ESA2010, axa din dreapta)
Investitiile publice au atins un nivel foarte scazut
Dinamica investitiilor publice (% din PIB)
Sursa: AMECO, Proiectii ale Comisiei Europene
4.1 3.9
2.6
1.8 1.6
3.4
2.7
3.2
3.5
2.8 2.8
5.2
6.1
6.5
5.8 5.7 5.5
4.8
4.5 4.4
5.3
3.6
2.6 2.8 2.8 2.9
1.5
2.5
3.5
4.5
5.5
6.5
7.5
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
e
20
19
f
20
20
f
Investitii publice (% din PIB, ESA2010, 2017)
1.8 1.8 2 2
2.2 2.2 2.2 2.3 2.6 2.6 2.6 2.7 2.7 2.7
3.1 3.1 3.2 3.2 3.4 3.4 3.4 3.5
3.8 4.1 4.1
4.4 4.4 4.5 4.6
5.4
0
1
2
3
4
5
6
Ire
lan
d
Po
rtu
gal
Spai
n
Ital
y
Be
lgiu
m
Bu
lgar
ia
Ger
man
y
Mal
ta
Euro
are
a
Ro
man
ia
Un
ite
d K
ingd
om
Euro
pe
an U
nio
n
Cro
atia
Cyp
rus
Au
stri
a
Slo
ven
ia
Lith
uan
ia
Slo
vaki
a
Cze
ch R
epu
blic
Fran
ce
Net
her
lan
ds
De
nm
ark
Po
lan
d
Luxe
mb
ou
rg
Fin
lan
d
Gre
ece
Latv
ia
Hu
nga
ry
Swed
en
Esto
nia
Sursa: AMECO
Sursa: Ministerul de Finante
Structura veniturilor bugetare a devenit in ultimii ani mai neprietenoasa cresterii economice pe termen lung
Nota: Taxe “neprietenoase” cresterii economice pe termen lung – impozit pe profit si contributii la asigurarile sociale; taxe “prietenoase” – impozit pe venit, impozite indirecte
(TVA, accize), impozite pe proprietate, taxe de mediu.
45.3% 44.4% 44.1% 44.2% 44.2% 44.5%
40.6% 40.1%
38.2% 38.9% 38.7%
37.2%
39.7%
40.8%
46.0% 46.3% 46.9%
47.4%
49.3% 49.4%
48.0%
52.1% 52.0% 52.3% 52.7% 52.3%
53.6%
51.4% 50.6%
45.6%
36%
38%
40%
42%
44%
46%
48%
50%
52%
54%
56%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p
Ponderea taxelor "neprietenoase" cresterii economicepe termen lung (pondere mare/mica=negativ/pozitiv)
Ponderea taxelor "prietenoase" cresterii economice petermen lung (pondere mare/mica=pozitiv/negativ)
Ponderea veniturilor fiscale prietenoase si neprietenoase cu cresterea economica pe termen lung (% din veniturile fiscale, metodologia nationala)
Veniturile fiscale sunt la minime istorice…
Sursa: AMECO
27.6
25.9 26.4
29.1
31.2 30.7
28.8 28.4
27.9 27.7 28.3
28.9 28.7
27.3
26.2
27.2
28.2 27.8
27.3 27.4 28.0
26.6
25.8
32.1
29.4
30
32.4
34.6
33.8
32.6 32.9
31.7 32.2
32.3
33.1
34.5
32.4
30.5
33
33.9 33.6
33.2
33.6
35
31.6
30.5
25
27
29
31
33
35
371
99
5
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
Venituri fiscale (% din PIB, ESA2010) Total venituri bugetare (% din PIB, ESA2010)
…si sunt foarte mici la nivel european
Sursa: AMECO
Ponderea veniturilor fiscale in PIB (ESA2010, 2017)
48 47.2
46.2
44.5 43.1 42.5 42.5 42
41.3 40.9 40.5 40 39.9 39.2
38.4 38 37.1 36.5
35.4 35.1 35.1 34.4 34.3 33.7 33.3 32.8
31.5 30 29.9
25.8
23
22
27
32
37
42
47
Fran
ce
De
nm
ark
Be
lgiu
m
Swed
en
Fin
lan
d
Ital
y
Au
stri
a
Gre
ece
Euro
are
a
Euro
pe
an U
nio
n e
x U
K
Ger
man
y
Euro
pe
an U
nio
n
Luxe
mb
ou
rg
Net
her
lan
ds
Hu
nga
ry
Cro
atia
Po
rtu
gal
Slo
ven
ia
Cze
ch R
epu
blic
Un
ite
d K
ingd
om
Po
lan
d
Cyp
rus
Spai
n
Esto
nia
Mal
ta
Slo
vaki
a
Latv
ia
Lith
uan
ia
Bu
lgar
ia
Ro
man
ia
Ire
lan
d
Gap-ul de TVA (% din obligatia de plata la TVA, 2016)
Sursa: Study and Reports on the VAT Gap in the EU-28 Member States: 2018 Final Report, TAXUD/2015/CC/131
0.9 1.1 1.2 2.7 2.7
4.0 4.7 6.8 7.3 8.0 8.0 8.5 9.4 9.7 10.2 11.2 11.3 11.7 11.9 12.3 13.3 13.6 14.2
20.8
24.5 25.7 25.9
29.2
35.9
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Luxe
mb
ou
rg
Swed
en
Cro
atia
Spai
n
Mal
ta
Net
her
lan
ds
Cyp
rus
Esto
nia
Au
stri
a
Fin
lan
d
Slo
ven
ia
De
nm
ark
Ger
man
y
Be
lgiu
m
Po
rtu
gal
Ire
lan
d
Latv
ia
Un
ite
d K
ingd
om
Fran
ce
EU a
vera
ge
Hu
nga
ry
Bu
lgar
ia
Cze
ch R
epu
blic
Po
lan
d
Lith
uan
ia
Slo
vaki
a
Ital
y
Gre
ece
Ro
man
ia
Studiu de caz – colectarea taxelor si impozitelor in Bulgaria vs Romania
Bulgaria Romania Bulgaria Romania
Venituri bugetare totale 36.1 30.5
Venituri fiscale (din taxe si impozite) 29.8 25.7
TVA 9.3 6.2 20 19
Accize 4.9 3.2
Impozit pe venit populatie 3.4 3.6 10 16
Impozit pe profit firme 2.3 1.7 10 16
Contributii de asigurari sociale 8.6 9.3 32.4 (25.8 la PFA), plafon la 2.5 salarii medii brute 39.35 (16% la PFA), fara plafon
Venituri nefiscale 4.2 2.6
% din PIB, 2017 Cote impozitare, %, 2017
Bulgaria Romania
13.56% 35.88%
TVA necolectat la buget (% din obligatia totala de plata la TVA)
2016
Daca Romania ar fi avut rata de colectare la TVA similara cu a Bulgariei
in 2016, veniturile din TVA ar fi fost cu 2.25% din PIB mai mari (17 mld
ron sau 3.8 mld euro)
Sursa: AMECO, Eurostat, Comisia Europeana, calculele autorului
Soldul structural al bugetului public şi al contului curent în țările membre UE în anii 2008 şi 2018
LU
DK
FI
SE
BG
DENL
CY
BE
AT
ITCZ
FR
PT
SLHUPL
EEES
MT
SKUK
HR
LT
LV
IE
RO
GR
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
-15 -10 -5 0 5
Sold
al
con
tulu
i cu
ren
t in
20
08
(%
din
PIB
)
Sold structural al bugetului public in 2008 (% din PIB)
Zona de vulnerabilitati ridicate
LU
DK
FI
SE
BG
DE
NL
CY
BE
ATIT
CZ
FRPT
SL
HUPL
EE
ES
MT
SK
UK
HR
LTLV
IE
RO
GR
-15
-10
-5
0
5
10
15
-6 -4 -2 0 2 4
Sold
al
con
tulu
i cu
ren
t in
20
18
(%
din
PIB
)
Sold structural al bugetului public in 2018 (% din PIB)
Zona de vulnerabilitati ridicate
Susa: Ameco – Prognoze ale Comisiei Europene
Necesarul net de finanţare al ţării, pe sectoare (public şi privat)
-15
-10
-5
0
5
10
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
Necesar de finantare al sectorului public (% din PIB) Necesar de finantare al sectorului privat (% din PIB)
Necesar de finantare al economiei (% din PIB) Sold cont curent (% din PIB)
Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică
Bibliografie 1. Aghion, P., Hemous, D., & Kharroubi, E. (2009). Credit constraints, cyclical fiscal policy and industry growth (No. w15119). National
Bureau of Economic Research. 2. Aghion, P., Marinescu, I., (2007). Cyclical Budgetary Policy and Economic Growth: What Do We Learn from OECD Panel Data?. NBER
Macroeconomics annual, 22, 251-297. 3. Badinger, H. (2012). Cyclical expenditure policy, output volatility and economic growth. Applied Economics, 44(7), 835-851. 4. Banerji, A., Crispolti, M. V., Dabla-Norris, M. E., Ebeke, M. C. H., Furceri, D., Komatsuzaki, M. T., & Poghosyan, M. T. (2017). Labor and
Product Market Reforms in Advanced Economies: Fiscal Costs, Gains, and Support. International Monetary Fund. 5. Barbiero, O., & Cournède, B. (2013). New econometric estimates of long-term growth effects of different areas of public spending. 6. BNR, Raport de stabilitate financiara, 2015. 7. Cecchetti, S. G., Mohanty, M. S., & Zampolli, F. (2011). The real effects of debt. 8. Christiano, L., Eichenbaum, M., & Rebelo, S. (2011). When is the government spending multiplier large?. Journal of Political Economy,
119(1), 78-121. 9. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of
Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 10. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of
Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 11. Fatás, A., & Mihov, I. (2012). Fiscal policy as a stabilization tool. 12. Gemmell, N., Kneller, R., & Sanz, I. (2016). Does the Composition of Government Expenditure Matter for Long‐Run GDP Levels?.
Oxford Bulletin of Economics and Statistics, 78(4), 522-547. 13. IMF Fiscal Monitor: Achieving More with Less, April 2017. 14. IMF, Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth 15. Jordà, Ò., & Taylor, A. M. (2016). The time for austerity: estimating the average treatment effect of fiscal policy. The Economic Journal,
126(590), 219-255. 16. Krugman, P. (1988). Financing vs. forgiving a debt overhang. Journal of development Economics, 29(3), 253-268. 17. Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology (No. 536).
Directorate General Economic and Financial Affairs (DG ECFIN), European Commission. 18. Musgrave, R. A. (1959). Theory of public finance; a study in public economy. 19. Pattillo, C., & Ricci, L. A. (2011). External debt and growth. Review of Economics and Institutions, 2(3), 30. 20. Reinhart, C. M., & Rogoff, K. S. (2010). Growth in a Time of Debt. American Economic Review, 100(2), 573-78. 21. Tanzi, V., & Zee, H. H. (1997). Fiscal policy and long-run growth. Staff Papers, 44(2), 179-209. 22. Woodford, M. (2011). Simple analytics of the government expenditure multiplier. American Economic Journal: Macroeconomics, 3(1),
1-35.
