Rolul învățământului superior din Moldova în
dezvoltarea competențelor pentru piața muncii:
provocări și perspective
Grupul Băncii Mondiale
Mai 2019
Învățământul superior este principalul factor al progresului și dezvoltării economice și sociale
2
Structura învățământului superior în Republica Moldova:
Potrivit Art. (76) din Codul Educației al Republicii Moldova, învățământul superior este organizat pe două filiere:
• academică, și
• profesională avansată.
Învățământul superior este structurat pe trei cicluri:
• ciclul I – studii superioare de licență (nivelul ISCED 6) cu o durată de 3 - 4 ani;
• ciclul II – studii superioare de master (nivelul ISCED 7) cu o durată de 1 - 2 ani;
• ciclul III – studii superioare de doctoral (nivelul ISCED 8) cu o durată de 3 ani.
Art (79) din Codul Educației stipulează că instituțiile de învățământ superior vor avea statutul de autonomie universitară.
3
Învățământul superior
Instituții de învățământ
superior, 2005-2019
Există 29 de instituții de învățământ superior în Republica Moldova:• 19 instituții publice și• 10 instituții private.
• 25 de instituții în municipiul Chișinău și câte una în fiecare din următoarele localități: Bălți, Comrat, Cahul și Taraclia.
18 17 17 1719 19 19 19 19 19 19 19 19 19
1714 14 14
14 14 15 15 13 12 12 11 10 10
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Num
ăr
Private
Public
Sursa: Biroul Național de Statistică
Studenți din învățământul
superior, 2000-2018
-
40,000
80,000
120,000
Students in public HE institutions Students in private HE institutions
Sursa: Biroul Național de Statistică
Rata de înmatriculare a tinerilor în învățământul superior este în
scădere
35 36.2 34.232 31.2 31.6 31.8 33 32.8 32 30.8 29.9 28
05
10152025303540
%
at the beginning of the school year; as a percentage of population of the age-group 19-23 years
Sursa: Biroul Național de Statistică
Studenți și absolvenți ai instituțiilor de
învățământ superior la 10.000 de locuitori,
2000 - 2017
7
218
351 357 344322 308 303 292 288
273252
230210
185
2448 47 56
83 75 80 78 75 70 68 67 62 56
0
200
400
pers
oane
la10
,000
locu
itori
Students per 10,000 inhabitants
Graduates per 10,000 inhabitants
Sursa: Biroul Național de Statistică
Studenți în instituții de învățământ superior pe domenii de studiu, 2005-2018
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
2005/06 2006/07 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19
Economic Sciences Law EngineeringEducation Sciencies Humanities Architecture and ConstructionMedicine Other
Sursa: Biroul Național de Statistică
Provocări• Parteneriatele eficiente între universități și
sectorul privat sunt limitate;• Lipsa unor proceduri clare de
responsabilizare și transparență;• Mecanismul de finanțare pentru
universități nu oferă stimulente pentruabsolvenți în asigurarea competențelorcare să-i ajute să obțină locuri bune demuncă.
9
Legătura slabă dintre
învățământul superior și piața muncii dăunează
economiei și persoanelor fizice
10
Abilitățileabsolvenților
universităților nu corespund cerințelorangajatorilor, 2016
11
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
English or other FL
Russian
Computer
Technical/Job-specific
Motivation
Teamwork
Communication
Learning
Working independently
Work ethic
Analytical % problem solving
Numeracy
Literacy
% of firms
Moderately insufficient Substantially insufficient
Surse: Prognoza Pieței Muncii din Republica Moldova, 2016
Absența competențelor reprezintă o constrângerepentru dezvoltarea și creșterea sectorului privat înMoldova• Incapacitatea de a găsi un personal suficient de calificat este privită ca
principala cauză a lipsei forței de muncă - peste 25% dintre companii au raportat că se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza imposibilității de a găsi personal calificat *
✓ În concordanță cu prognozele anterioare
• Întreprinderile se confruntă cu o lipsă de forță de muncă calificată, forțându-i pe mulți să reducă operațiunile și să evite planurile de creștere:**
✓ Unii susțin că ar fi putut dubla cu ușurință producția lor dacă ar fi avut suficientă forță de muncă calificată
• Întreprinderile mijlocii și mari sunt mai afectate de lipsuri, de ex. companiile de transport duc lipsă de până la 20-25% șoferi; în sectorul articolelor de îmbrăcăminte - 10-40% din posturile de lucru sunt vacante; Companiile TIC duc lipsa de peste 20% de dezvoltatori de software**
✓ Companiile mici au o agilitate mai bună optând să distribuie responsabilitățile între personalul existent, spre deosebire de companiile mijlocii și mari
12
Surse: *Lipsa competențelor. Jan Rutkowski, Victoria Levin, Ali Bargu. Banca Mondială. 2017.** Evaluarea cereriilor de competențe din sectorul privat și gradul de implicare a sectorului
privat în crearea unui ecosistem de competențe bazat pe cerere din Republica Moldova. Magenta Consulting. 2017c
Perspective
13
Rezultatele învățării dorite, descrise în termeni de competențe, ar trebui să fie convenite cu angajatorii
• Cadrul Național al Calificărilor este în funcțiune • Standarde ocupaționale și de calificare elaborate cu participarea
angajatorilor
Autonomia este însoțită de informații solide despre performanța universităților
• Pentru ca guvernul să ia decizii informate cu privire la reformele de politici, finanțarea și plasarea studenților
• Pentru studenți și pentru gospodării să facă alegerile privind studiile
Instrumentele de finanțare trebuie să includă contracte de performanță și formule de finanțare per student orientate spre rezultate• Metodele de alocare și definirea indicatorilor necesită o analiză atentă
Vă mulțumesc!