7/24/2019 rod lab

1/35

HISTOLOGIA VEGETALA

TEMA: Particularitatile structurale ale

organizatiei histologice a organelor

Scopul: Studierea particularitatilor

structurale de organizare ale tesuturilor

vegetale

Obiective: Formarea si dezvoltarea

abilitatilor si deprinderilor practice de : confectionare a micropreparatelor

histologice; observare si analiza a micropreparatelor

histologice; determinare a particularitatilor structurale

ale organizatiei histologice; depistare si evidentiere a indiciilor

histologici diagnostici.

Toate plantele care se reproduc pe cale sexuata isi au originea intr-o

singura celula = ou sau zigot. Zigotul rezulta prin contopirea a doua celulespecializate gameti! de sex opus.

"in celula-ou# prin diviziuni mitotice succesive# se formeaza un masivcelular = embrion. Treptat# unele dintre celule isi modi$ca forma sicontinutul# adica se diferentiaza. Simultan cu acest proces morfo-structural#celula capata si functii speciale pe care le va indeplini in organismul adult#proces numit specializare.

%a plante# alte celule din embrion se conserva la organismul adult#ramanand nemodi$cate nediferentiate si nespecializate!# avand deci

carecter embrionar.

7/24/2019 rod lab

2/35

Tesutul = grupare permanenta de celule cu aceeasi forma si originesau cu forma si origine diferite!# interdependente si care indeplinesc aceeasifunctie. "eci tesuturile sunt unitati anatomice si $ziologice# celuleleconstituente $ind unite intre ele prin intermediul lamelei mi&locii si alplasmodesmelor.

riterii !e !e"nire a unui tesut a!evarat

'. (elulele componente ale gruparii sunt legate prin lamela mi&locie siplasmodesme alcatuind o unitate antomica permanenta

). (elulele sunt specializate in indeplinirea unui rol $ziologic# tesutulconstituind o unitate $ziologica

*. (elulele sunt interdependente# $ind subordonate organului#respectiv organismului din care fac p +)+f,i arte

ceste conditii trebuie indeplinite simultan# daca nu sunt respectatetoate# gruparea nu este tesut adevarat# ci cenobiu# colonie saupseudoparenchim tesut fals!.

lasi"carea tesuturilor vegetale

(riterii:

a! Forma celulelor: tesuturi parenchimatice - celulele suntizodiametrice; tesuturi prozenchimatice - celule heterodiametrice.

b! /radul de diferentiere a celulelor: tesuturi meristematiceembrionare! si tesuturi adulte mature# de$nitive!.

c! (ompozitia chimica a peretelui celular: tesuturi suberi$cate sitesuturi ligni$cate

d! Functia indeplinita

e! 0rezenta sau absenta protoplastului

1aberlandt '++2! face o clasi$care anatomo-$ziologica reunind ')categorii de tesuturi: '. formatoare meristeme!; ). sistemul epidermal; *.sistemul mecanic; 2. sistemul absorbant; ,. sistemul asimilator; 3. sistemulconducator; . sistemul tesuturilor de inmagazinare a substantelor derezerva; +. sistemul aerifer; 4. organe de secretie si excretie; '5. tesuturi demiscare; ''. organe de simt; '). structuri si tesuturi conducatoare deexcitanti

Sistem de tesuturi = grupare morfologica si functionala de celuleinterdependente care coexista intr-un intreg si care indeplinesc o anumitafunctie. 6. ndrei propune , sisteme de tesuturi:

7/24/2019 rod lab

3/35

'. Sistemul generator este reprezentat de promeristeme meristemeprimordiale!# meristeme primare si meristeme secundare. Toateaceste tipuri de tesut provin din zigot.

). Sistemul protector cuprinde epiderma7rizoderma# exoderma#endoderma# periderma# caliptra. cestea provin din

protoderma7dermatogen

*. Sistemul conducator este alcatuit din xilem# 8oem si parenchimconducator. ceste elemente provin din procambiu7plerom

2. Sistemul fundamental reuneste parenchimurile asimilator#acvifer# aerifer# de inmagazinare a substantelor de rezerva! sitesuturile mecanice sau de sustinere colenchim si sclerenchim!.Toate aceste tipuri de tesut provin din meristemulfundamental7periblem.

,. Sistemul tesuturilor speciale reuneste structurile secretoare#tesutul de separatie si tesuturile senzitive. Si aceste tipuri de tesutprovin tot din meristemul fundamental7periblem.

SISTEM#L GE$E%ATO% &TES#T#L ME%ISTEMATI'

6eristemele tesuturi de origine# tesuturi formatoare# tesuturiembrionare! sunt tesuturi formative cu caracter embrionar care determinacresterea si dezvoltarea plantei si formarea celulelor reproducatoare.

7/24/2019 rod lab

4/35

9mbrionul isi are originea in zigot. n primele etape de dezvoltare aembrionului toate celulele acestuia se divid in mod egal# dand nasteretesutului embrionar. 9mbrionul creste si se dezvolta# se alungeste si sematureaza devenind plantula si ulterior planta. data cu aceste procese#diviziunea celulara se restrange numai la anumite parti ale embrionuluitarziu# plantulei si ale plantei# tesuturile embrionare initiale $ind fragmentate

si distantate prin aparitia7intre ele intercalandu-se7 tesuturilor de$nitive#localizandu-se in varfurile axelor supra- si subterane ale plantei adulte.

6eristemele sunt tocmai aceste tesuturi embrionare care nu s-auepuizat in procesele de crestere si de dezvoltare si s-au conservat in corpulmatur al plantei alcatuit in mare parte din tesuturi de$nitive!.

6eristemele se carcterizeaza prin activitate (itoticaneli(itatacare duce pe de o parte la formarea de celule noi care se vordiferentia si specializa devenind tesuturi adulte# iar pe de alta parte# laformare de celule care pastreaza caracterul meristematic se poate spune cameristemele se autogenereaza) se autointretinin permanenta!.

(elulele care se diferentiaza pierd treptat caracterele embrionare#transformandu-se in cele din urma in tesuturi de$nitive adulte# mature saupermanente!. #nele ase(enea celule !i*erentiate isi pot recapata laun (o(ent !at proprietatile (itotice &(eriste(atice') avan!capacitatea de dediferentiere&re(eriste(atizare)ree(brionalizare'.

aracterele citologice ale (eriste(elor

(elulele meristemelor nu au substante ergasticede rezerva -amidon s.a.!.

Forma celulelor este variata: de la izodiametrica meristeme apicale! laheterodiametrica-fusiforma celulele cambiale!.

0eretele celular este subtire# de natura pecto-celulozica armatura demicro$brile de celuloza intre care se gaseste o substanta geletinoasareprezentata de pectina si hemiceluloza!. 0eretii celulari subtiri *aciliteaza+u,ul !e substante nutritivecare sunt foarte importante pentru

sustinera(etabolis(ului lor *oarte activ.

lte componente celulare: citoplasma fundamentala cu numerosiribozomi# plastide# mitocondrii# aparat /olgi#

7/24/2019 rod lab

5/35

0lastidele si o parte din mitocondrii se gasesc sub formade proplasti!e# respectiv de pro(itocon!rii- organite celulare care nu s-au maturat complet structural si# implicit# nici functional.

ntre celulele meristemelor nu e,ista spatii intercelulare.

n functie de directia spatiala a planurilor de diviziune# diferitemeristeme au modalitati diferite de crestere; dupa particularitatile decrestere se deosebesc trei grupe de meristeme:

Meristeme masive:diviziunile celulare se realizeaza dupaplanuri orientate in cele trei directii ale spatiului rezutand corpuriaproximativ sferoidale sau care umplu un volum fara o formaclar de$nita; este intalnit in organele reproducatoare anteridii#sporangi# saci polinici etc.!

Meristeme placalein forma de placa!: diviziunile celularesunt predominant anticlinale ceea ce duce la cresterea insuprafata# rezultand placi unistrati$cate; este intalnit in frunzetinere de dicotiledonate

Meristeme axialein siruri longitudinale!: diviziunile celularesunt predominant periclinale# peretii celulari noi $ind orientatiperpendicular atat fata de axa longitudinala a celulei cat si aorganului in care se gaseste; aceste meristeme dau nastere lacorpuri cilindrice - radacini# tulpini# petioluri# nervuri etc.

LASI-IA%EA ME%ISTEMELO%

"upa originea lor# meristemele sunt de trei categorii:

'. Meriste(e pri(or!iale &pro(eriste(e'- rezulta din diviziuneazigotului; reprezentat de celule totipotente care formeaza embrionulin prime faze de dezvoltare; la planta adulta este reprezentatde celulele initialelocalizate in varfurile de crestereale a,elorsupra. si subterane; celulele initiale au dimensiuni putin maimari decat celelalte! impreuna cu celulele cele mai apropiate careau derivat din cele initiale# prote&ate de primordiile foliare si de

cata$le la nivelul tulpinii! sau de piloriza la nivelul radacinii!constituie varfuri vegetative meristematice; varful vegetativmeristematic = celule initiale+celule derivateapropiate+elemente de protectie

). Meriste(e pri(are- situate la (ica !istanta !e var*ulvegetativ (eriste(atical radacinii si al tulpinii; celulele acestoraprezinta de&a un inceput !e !i*erentiere- vacuolizare evidenta sischimbare a formei; dupa pozitialor in corpul plantei pot$: apicalesi intercalare.

7/24/2019 rod lab

6/35

Meristeme primare apicale- reprezentate de celulele initiale,derivatele lor si zonele axiale din radacina sau tulpina situateimediat in apropierea varfului, dar deasupra celui mai tanarprimordiu foliar. u fost elaborate mai multe ipoteze privindstructura meristemului apical:

Hanstein'+3+! - deosebeste trei meristemeapicale numite si histogene!: dermatogenuldincare se diferentiaza epiderma!#periblemuldin carese diferentiaza scoarta! sipleromuldin care sediferentiaza cilindrul central!. ceste meristemeapicale pot $ identi$cate la multe radacini si foarterar la tulpini. >gr. derma = piele# genesis = formare#periblema = imbracaminte# pleroma = umplere?.

Haberlandt- postuleaza existenta a trei

meristeme apicale:protodermadispusa super$cial#din ea deriva epiderma7rizoderma si uneori tesuturilemecanice si asimilatoare; celulelei protodermei sedivid prin pereti anticlinali rezultand crestere insuprafata!#procambiul/ desmogenulalcatuit dincelule prozenchimatice e$late la capete; dinprocambiu se diferentiaza tesutul conducator - vaseconducatoare si elemente anexe; celulele se dividnumai prin pereti longitudinali; are cea mai lungaviata meristematica! simeristemulfundamentalalcatuit din celule parenchimatice# cu

spatii intercelulare mici; celulele se divid prin peretianticlinali si radiali; din acest meristem iau nasteretesuturile cortical# asimilator# aerifer# acvifer# de

7/24/2019 rod lab

7/35

inmagazinare a substantelor de rezerva# medular#uneori si tesuturile conducatoare!. 9ste cea maiacceptata teorie la ora actuala.

Meristeme intercalare- tesut meristematic localizatla !istantade varful vegetativ meristematic. %a

tulpinile articulate &cu no!uri! se gasesc lanivelul interno!urilor. n stadiul tanar al plantei intregulinternod este meristematic; ulterior# pe masura alungiriitulpinii# meristemul se localizeaza la baza interno!ului)!easupra no!ului. ceste meristeme asigura crestereain!epen!enta in lungi(e a interno!urilor. Functionareaacestor meristeme este limitata in timp# in cele din urmadiferentiindu-se complet si disparand.

01 Meriste(e secun!are - numite si (eriste(e laterale# derivadin tesuturi denitive vii (care sunt deja diferentiate).cestemeristeme apar prin procesul de dediferentiere=pierderea decatre un tesut denitiv a caracterelor dobandite prin diferentiere siredobandirea insusirii de a se divide (redevin meristeme, activemitotic). Se formeaza in profunzimea radacinii si a tulpinii sicontribuie la cresterea in grosimea acestora fatade ME%ISTEMELE P%IMA%E A%E ASIG#%A %ESTE%EA I$L#$GIMEa organelor vegetative!. par lama&oritatea !icotile!onatelorsi la toate gi(nosper(ele# foarterar la monocotiledonate. (resterea secundara in grosime estedeterminata de activitatea a doua meristeme secundare

concentrice: cambiul vascular (cambiul libero-lemnos) sicambiul subero-felodermic (felogenul).

Cambiul vascular. este un meristem lateral care se dezvoltasub forma de cilindru. pare in cilindrul centralstel! intrefasciculele libero-lemnoase. /enereaza centripetalspreinteriorul7centrul organului! ,ile(secun!arsi centrifugalspre exteriorul7suprafataorganului! oem secundar. %a plantele tropicale celulelecambiale se divid continuu tot timpul anului# generand 8oemsi xilem secundar. %a plantele din zona temperata cambiul are

activitate sezoniera - isi inceteaza activitatea cand conditiilede vegetatie devin nefavorabile sfarsitul toamnei# iarna!.(ambiul vascular genereaza: vase conducatoare# parenchim si$bre acestea din urma lipsesc din tesutul conducator primar!.

7/24/2019 rod lab

8/35

Felogenul - se formeaza in tesuturile primare vii# de diferitecategorii# din afara cilindrului centralstelului!. 9steunistrati$cat. (elulele felogenului se divid generand suber&tesut (ort la (aturitate' spre e,teriorsi feloderm(celule vii, izodiametrice, cu spatii intercelulare; constituiescoarta secundara a organului) spre interior. @neori sub suber

din felogen se poate forma feloidcare contribuie la exfoliereasuberului. Suberul impreuna cu feloidulconstituie felemulpluta!# iar suberul i(preuna cu*elogenul si cu *elo!er(ulconstituieperidermul2periderma1 Origineafelogenului este variata: din celulele epidermei sau7si din primul stratcelular cortical subepidermal# din primele )-* straturicorticale# din parenchimul 8oemic# din periciclu. (elulelefelogenului sunt strans lipite# neexistand spatii intercelulare.umarul de straturi de suber este mai mare decat numarul destraturi de feloderm. Suberul nu se formeaza in frunze.

ME%ISTEMOI3E

6eristemoidele sunt grupari de celule din diferite tesuturi de$nitive primarecare se pot divide generand diverse structuri. ceste grupari de celule auactivitate meristematica locala.

SISTEM#L P%OTETO% &APA%ATO%'

aractere generale

7/24/2019 rod lab

9/35

Sunt tesuturi externe super$ciale!# rar se gasesc in profunzimeaorganelor plantei. Sunt# in general# unistrati$cate. u rol de aparare acelulelor7tesuturilor vii pe care le delimiteaza.

"upa origine: primare epiderma# exoderma# endoderma# tesutulcaliptral! si secundare suberul - component al peridermei si al ritidomului!.

Tesuturi protectoare pri(are

Epi!er(a

0rincipalul tesut de aparare

Stratul rar straturile! exterior de celule care acopera si prote&eazatoate organele vegetative si de reproducere; in cazul tulpinii si al radacinii#epiderma este prezenta inainte ca acestea sa depaseasca in circumferinta oanumita limita.

%ipseste de pe caliptra si de pe varfurile vegetative meristematice.

%a organele subterane mai ales la radacina! se mai numeste sirizoderma.

aracteristici

Fara spatii intercelulare

0rezinta cuticula

7/24/2019 rod lab

10/35

"urata: toata durata vietii la plantele care nu cresc in grosime; laplantele cu crestere in grosime - pana la formarea peridermei in general inprimul an de viata!

Tipuri !e celule epi!er(ice:

a! celule epidermice propriu-zise - variate ca forma# marime# dispozitie

b! celule specializate: celule stomatice si celule anexe# peri# emergenteetc.

a! pot $ parenchimatice sau prozenchimatice; peretele celularsubtire- alcatuit din celuloza# hemiceluloza# pectine A cutina sau gros# maiales cel tangential extern. .

Toate organele supraterane si parti din radacina matura prezintacuticula deasupra epidermei alcatuita din cutina - o substanta lipidica!.

0rotoplastul - citoplasma# nucleu# plastide# mitocondrii# dictiozomi#

7/24/2019 rod lab

11/35

%olurile epi!er(ei

'.

7/24/2019 rod lab

12/35

Delamen radicum: epiderma multistrati$cata caracteristica radaciniloraeriene ale unor epi$te orhidacee!; rol de tesut de absorbtie si inmagazinarea apei; fara spatii intercelulare

Sto(atele

Structuri foarte specializate - asigura respiratia si transpiratia organelordelimitate de epiderma

lcatuite din ) celule stomatice = celule de inchidere! care lasa intreele o deschidere = ostiola; celulele stomatice sunt incon&urate de celuleanexe accesorii# peristomatice! care difera si ele de celulele epidermalepropriu-zise

(elulele stomatice A celulele anexe = aparat complex! stomatic

"istributia stomatelor: pe toate organele supraterane mai ales pefrunze!# pe rizomi; lipsesc la plantele acvatice

Organizare structurala

Stomata este formata din ) celule epidermice reniforme# intre ele odeschidere - ostiola - cu marime variabila in functie de turgescenta =gradul

de umplere cu apa! celulelor stomatice

Sub stomata# in tesutul de dededsubt - exista un spatiu intercelular =camera substomatica

Sto(ate acvi*ere

0line cu apa# mult mai mari# ostiola permanent deschisa.Situate laextremitatea nervurilor.

Perii &tricho(ii'

Formatiuni derivate din celulele epidermale care acopera in specialorganele vegetative ale plantelor tulpina si frunzele!. Sunt de douacategorii: peri protectori glan!ularisecreta anumite substante - uleiurieterice# apa# terpene# substante urticante = urzicatoare etc.! si periprotectorineglan!ulari &nesecretori'; la radacina exista peri absorbanti.0ot $ uni- sau pluricelulari.

%olul perilor

0rotectie mecanica

7/24/2019 rod lab

13/35

zolare termica

para organismul impotriva consumatorilor#

bsorb apa cu saruri minerale.

7/24/2019 rod lab

14/35

Tesuturi protectoare secun!are

Tesuturile suberoase secundare se formeaza din felogen meristemsecundar format prin dediferentiere!.

(resterea secundara in grosime este determinata de produsele

felogenului si ale cambiului vascular =B tesuturile de protectie primare suntinlocuite in radacinile si tulpinile cu crestere secundara in grosime! de uncomplex de tesuturi de aparare secundare = periderma suber A felogen Afeloderm!.

Suberul &pluta'

7/24/2019 rod lab

15/35

o Tare - pereti celulari ingrosati# rigizi - Fagus fag!-

in8exibil# inelastic

Suber compus - ambele tipuri de celule formeaza straturi carealterneaza - Cetula mesteacan!

%iti!o(ul

7/24/2019 rod lab

16/35

SISTEM#L O$3#ATO%

(ormul - traversat de un curent dublu de lichide - seva bruta si seva

elaborata.

Seva bruta = solutie de saruri minerale absorbita din sol de catreradacini# la nivelul regiunii pilifere regiunea perisorilor radiculari absorbanti!;circula ascendent# pana la tesuturile asimilatoare# prin tesutul conducatorlemnos.

Seva elaborata = solutie de substante organice in special glucide!formata in urma procesului de fotosinteza; circula descendent prin tesutulconducator liberian si a&unge la toate tesuturile plantei si in special in zonelede crestere; surplusul - se depoziteaza in organele de acumulare.

(orp mare =B necesar mare de seve =B pentru transportul lor incantitate mare si la inaltime! a aparut tesutul conducator.

7/24/2019 rod lab

17/35

Tesuturile conducatoare apar diferentiate de la 0terido$te.

Tesuturile conducatoare sunt alcatuite din:

vase permit circulatia sevelor cu viteza mult mai mare decat

in cazul transportului prin difuziune din celula in celula!#

parenchim si

$bre sclerenchimatice doar in tesuturile conducatoaresecundare!.

(elulele conducatoare sunt specializate- alungire, perforare(ciuruire)=B tuburi ciuruite# disparitia peretilor celularitransversaliterminali! =B vase lemnoase.

Tesutul con!ucator le(nos / ,ile(

%emn primar: protoxilem - pereti celulari subtiri si putin ligni$cati# inca

se pot alungi odata cu organul; metaxilem - pereti celulari grosi si ligni$cati.

7/24/2019 rod lab

18/35

%emn primar = hadrom = elemente conducatoare fundamentaletraheide si trahee! A parenchim lemnos

Iilem = tesut conducator lemnos = hadrom A $bre lemnoase.

Iilem = vase A celule parenchimatice A $bre lemnoase

Dasele lemnoase

- forma alungita# cilindrica sau prismatica

- fara continut viu la $nalul diferentierii cand sunt completdiferentiate sunt moarte!

- pereti celulari ingrosati si ligni$cati

- siruri de celule dispuse cap la cap si grupate in fasciculeconducatoare

- dupa forma# dimensiune si modul de ingrosare a peretilor sunt de )tipuri: traheide si trahee

Traheidele:

- vase inchise imperfecte!

- siruri longitudinale de celule suprapuse

- peretii celulari transversali terminali oblici! persistenti prevazuticu pori = punctuatiuni

7/24/2019 rod lab

19/35

- capete ascutite sau rotun&ite

- la plantele primitive - ferigi# gimnosperme

- circulatia mai di$cila# inceata deoarece exista pereti celularitransversali; se face prin punctuatiuni si prin difuziune

Traheele

- vase deschise# perfecte

- =articule vasculare

- tuburi continui care rezulta din suprapunerea de celuleprozenchimatice cilindrice rar prismatice!# mai largi decattraheidele

- peretii celulari transversali au disparut complet sau aproapecomplet

- partile componente = articule = elemente de vas

- lungime - cm-'#, m ,m la liane!;

- prezente la angiosperme si gnetate gnetatele fac parte dintregimnosperme!

- prin peretii celulari ingrosati rezista la presiunea exercitata decelulele din &ur si nu se inchid

- trahee nefunctionale - contin aer si au doar rol mecanic desustinere; au lumenul obturat

(elulele parenchimatice

- vii# putin alungite# pereti celulari celulozici subtiri la radacina! sauingrosati si ligni$cati

- cel mai adesea insotesc lemnul secundar parenchim secundar!#prezente si in lemnul primar parenchim primar!

- depozit de amidon si alte substante de rezerva

- rol in circulatia substantelor - conducere radiara

- rol de sustinere - cele cu peretii ingrosati si ligni$cati# alaturi decelulele mecanice si de vasele lemnoase

- exista parenchim lemnos primar si secundar

Fibrele lemnoase

7/24/2019 rod lab

20/35

- elemente prozenchimatice e$late ascutite la capete!

- pereti celulari puternic ingrosati si ligni$cati

- sunt de mai multe tipuri; $brele lemnoase propriu-zise = $brelibriforme - foarte alungite# prezente la dicotiledonate in lemnul

secundar# sunt $bre sclerenchimatice# sunt cele mai raspandite

Tesutul con!ucator liberian / +oe(

%iber primar = leptom = tuburi ciuruite A celule anexe A parenchimliberian

%iber primar: proto8oem si meta8oem

Floemul este alcatuit din: tuburi ciuruite# celule anexe laangiosperme!# parenchim liberian# $bre liberiene

Floem = tesut conducator liberian = tuburi ciuruite A celule anexe Aparenchim liberian A $bre liberiene# adica leptom A $bre liberiene acesteanu exista in liberul primar!

7/24/2019 rod lab

21/35

Tuburi ciuruite

- = vase liberiene

- vase alungite# alcatuite din celule prismatice = articule de vaseciuruite!# asezate cap la cap#

- celule vii# fara nucleu la maturitate

- vacuola mare# citoplasma parietala# pereti celulari celulozici subtiri

- in peretii transversali exista pori perforatii! care formeaza ciururileplacile ciuruite!

(elulele anexe

- asigura coordonarea metabolica pentru tuburile ciuruite

- au origineain aceeasi celula-mama ca si tubul ciuruit

- insotesc permanent si comunica cu tubul ciuruit

- celule vii# citoplasma densa# nucleu mare# vacuole# pereti *araciururi# lumen ingust# multa citoplasma# fara amidon

- rol de vitalizant al tuburilor ciuruite acestea nu au nucleu# dar aumetabolism care trebuie coordonat!

- lipsesc la ferigi# gimnosperme# dicotiledonatele lemnoase primitivesi adesea din proto8oemul angiospermelor

7/24/2019 rod lab

22/35

- celule albumifere (albuminice, proteinice) - la ferigi sigimnosperme; au ciururi; sunt in relatie morfo-ziologica doar cutuburile ciuruite,neavand aceeasi originesunt ec!ivalente cucelulele anexe

0arenchim liberian

- rol de conducere a sevei elaborate in sens radiar

- celule vii# putin alungite# pereti celulari celulozici# neciuruiti# uneoriincarcate cu mult amidon

- lipseste la monocotiledonate

- este tesut de rezerva amilifer poarta amidon!

Fibrele liberiene

- prezente doar in liberul secundar

- sunt elemente de sclerenchim

7/24/2019 rod lab

23/35

- rol de sustinere - formeaza liberul tare liberul moale = celuleciuruite A celule anexe A parenchim liberian!

7/24/2019 rod lab

24/35

SISTEM#L -#$3AME$TAL &PA%E$HIM#%I SI TES#T#%I MEA$IE'

Parenchi(urile

(elule vii# au capacitate de diviziune mica# dar prezenta!# evidenta inprocesele de cicatrizare si de regenerare. (elule slab diferentiate# darindeplinesc variate roluri $ziologice. (elulele au diferite forme: poliedricama&oritatea!# prozenchimatica# lobata = cutata# stelate tesut aerifer!.0eretii celulari pri(aricelulozici subtirisau *oarte grosicu hemicelulozasau pereti secundari ingrosati lignicatiin xilemul secundar!.

Sunt , categorii: de absorbtie# asimilatoare# de depozitare de materiide rezerva# acvifere# aerifere.

Parenchi( !e absorbtie

bsoarbe apa A saruri minerale dizolvate sau alte substante.

Sunt doua tipuri: rizoderma parenchimul din zona absorbanta aradacinilor!- perisorii absorbanti A epiderma A parenchimul cortical sunttoate implicate in absorbtia si transmiterea apei spre tesutul conducator! sivelamen radicum.

Delamen - in tesuturile radacinilor aeriene ale orhideelor epi$te; are rolde protectie si de absorbtie a apei ca vapori.

7/24/2019 rod lab

25/35

Parenchi( asi(ilator &clorenchi('

Functie principala - sinteza de substante organice prin fotosinteza

0rincipalul caracter - celule bogate in cloroplaste cu cloro$la

(elulele au forma corespunzatoare pentru captarea luminii; ele trebuiesi sa conduca substantele elaborate pe cea mai scurta cale la tesutulconducator.

Foarte raspandite in organele supraterane ale plantelor# localizateimediat sub epiderma# mai ales la nivelul frunzelor si tulpinii.

(elule cu pereti subtiri si celulozici.

Sunt doua tipuri principale:

palisadic '-*straturi de celule prismatice sau cilindrice bogate incloroplaste# cu spatii intercelulare mici; celulele sunt dispuse ingeneral perpendicular pe epiderma =B seamana cu un gardpalissade fr.! = gard!

lacunar7lacunos celule de forma sferica# lobata sau stelata# mai

putin bogate in cloroplaste# spatii intercelulare mari = lacune carepermit o buna circulatie a aerului# localizat de obicei pe fatainferioara a frunzelor!.

Tecile cloro$liene - celule palisadice dispuse radial7concentric in &urulfasciculelor conducatoare transport rapid al substantelor plastice in tesutulconducator!.

Parenchi( !e !epozitare a (ateriilor !e rezerva

Substante de rezerva - glucide# proteine# lipide# cristale de oxalat de(a; aceste substante sunt capabile sa a&ute germinarea sau formarea a cevanou in cadrul organismului.

7/24/2019 rod lab

26/35

(elule vii# pereti celulari subtiri sau usor ingrosati# citoplasma parietalapelicule subtiri dispuse la periferia celulei# chiar langa peretele celulei =parietal!# fara cloroplaste# vacuom dezvoltat# nucleu deformat. (eluleleraman vii deoarece tot ele mobilizeaza metabolic substantele de rezerva.

Sunt compacte fara spatii intercelulare sau spatii mici! si incolore.

Substantele de rezerva se depoziteaza in citoplasma# amiloplaste#vacuole.

Parenchi( acvi*er

"epozit de apa la plantele suculente care traiesc $e in regiunisecetoase = plante xero$le# $e pe soluri saraturate = plante halo$le.

(elule mari# pereti celulari subtiri# putina citoplasma si fara cloroplaste#vacuom dezvoltat# cu mucilagii substante glucidice care retin apa si ocedeaza greu!

7/24/2019 rod lab

27/35

Se intalneste la plantele acvatice si palustre de mlastina! - nufar#pipirig# lisma plantago.

Spatii intercelulare mari = lacune - formeaza canale care strabat tot

corpul plantei; se acumuleaza aer =B scade greutatea speci$ca si plantapluteste sau sta vertical. erul din canalele aerifere constituie un depozit deoxigen si dioxid de carbon pentru aceste plante# care# in mediul in caretraiesc apa! au la dispozitie o cantitate mica de gaze importante inrespiratie si fotosinteza.

(analele aerifere sunt mentinute deschise prin sclereide = celulestelate cu pereti ligni$cati.

Tesuturile (ecanice &!e sustinere'

Totalitatea tesuturilor mecanice = stereom.

nitial# sustinerea este asigurata prin turgescenta si tesut conducatorlemnos. @lterior# apar colenchimul si sclerenchimul.

olenchi(ul

(olla = clei

"elule viicu pereti celulari neuniform ingrosati# formati

din celuloza) he(iceluloza substante pecticesi apa# consi!eratipereti celulari pri(ari; cu sau fara spatii intercelulare.

7/24/2019 rod lab

28/35

0rezent in organele in crestere; rezistent la extensie, dar exibilsi plastic.

9xista * tipuri:

- angular - pereti celulari ingrosati in colturile celulei; fara spatiiintercelulare;

- tabular - peretii tangentiali intern si extern sunt ingrosati;

- lacunar - prezinta spatii intercelulare; peretii sunt ingrosati indreptul spatiilor dintre celule.

Sclerenchi(ul

(elule nevii la maturitate# peretii celulari uniformingrosati secun!ar, adesea lignicati; fara spatii intercelulare; tesutelastic.

9xista ) tipuri:

- sclerenchim scleros - celule izodiametrice = sclereide

- sclerenchim $bros - celule alungite prozenchimatice! = $brexilematice - traheidale si libriforme - si extraxilematice

7/24/2019 rod lab

29/35

7/24/2019 rod lab

30/35

SISTEMUL TESUTURILOR SPECIALE

TESUTURILE SI STRUCTURILE SECRETOARE SI EXCRETOARE

Structurile secretoare sunt alcatuite din celule sau grupuri de celule, dispersate printre

parenchimuri, avand proprietatea de asecreta (elabora) sau excreta (elimina) diferite substante.

Substantele secretate, care sunt utilizate in metabolism sunt considerateproduse

(produsi) de secretie; cele care sunt scoase definitiv din circuitul metabolic se numesc produse

de excretie. Celulele sau grupurile de celule care secreta substante chimice si le depun in

interiorul lor sau le elimina in afara suntstructuri secretoare. Totalitatea acestor structuri

constituiesistemul structurilor secretoare.

7/24/2019 rod lab

31/35

Printre substantele sintetizate in plante se numara: uleiuri esentiale, gume, mucilagii,

taninuri, alcaloizi, latex, nectar etc

Citologic, celulele secretoare (izolate sau grupate in tesuturi secretoare) se caracterizeaza

prin: talie mica, forma sferica, nucleu mare si organite numeroase. !acuolizarea este redusa

sau, din contra, vacuomul este bine dezvoltat daca este compartiment de depozitare a substantei

secretate. "unctia de secretie este, intr#o oarecare masura, caracteristica tuturor celulelor vegetale

vii. $nsa se considera celule secretoare doar acelea la care aceasta functie este predominanta.

%olurile indeplinite de substantele excretate&secretate pot fi grupate in:

# functii ecologice: atragerea polenizatorilor, indepartarea eventualilor pradatori sau

paraziti'

# functia de protectie impotriva factorilor abiotici extremi ai mediului # seceta, inghet.

7/24/2019 rod lab

32/35

Celule secretoare izolate se gasesc, de regula, in tesuturile parenchimatice ale frunzei

sau fructului. (Cand ele difera ca marime si forma de celulele invecinate, se foloseste denumirea

de idioblaste, ca si pentru sclereidele izolate.) Substantele secretate de aceste celule sunt:

# uleiuri volatile (in frunzele de dafin si ale multor lamiacee, in fructele de apiacee) etc.'

# oxalat de calciu, depozitat sub forma de cristale la numeroase plante (frunza de begonie

si stanenel, tulpina de tei sau nuc, tunicile bulbului de ceapa etc.)

# tanin (elaborat de celule tani(ni)fere) # in cazul leguminoaselor, al unor rozacee, fagacee

etc. a stear, taninul se acumuleaza in celulele peridermei si era utilizat, altadata, in tabacarie.

*upa substanta secretata, se cunosc urmatoarele tipuri de celule secretoare:

celule oleifere, rezinifere, balsamifere, taninifere, mucilagigene, oxalifere s.a.

Cele mai frecvente sunt celulele oleifere# secreta uleiuri eterice. +leiurile eterice au

miros placut, de obicei gust amar, sunt antiseptice, unele diuretice, iritante sau expectorante.

+nele plante bogate in uleiuri eterice sunt utilizate ca plante medicinale.

Papilele secretoare sunt expansiuni epidermice unicelulare conice care alcatuiesc un

covor (deci un tesut) la suprafata petalelor de trandafir, panselute, toporasi, lacramioare etc.

+leiurile volatile parfumate sintetizate de papile difuzeaza in atmosfera prin cuticula.

Osmoforele sunt tot formatiuni ale epidermei in forma de cili, apendici, peri, caresecreta (uneori impreuna cu celulele de sub ele) uleiuri volatile (la petalele deNarcissus si ale

multor orhidee).

7/24/2019 rod lab

33/35

Perii secretori sunt pluricelulari, rar unicelulari, adesea cu varful dilatat (peri

glandulari). -par in epiderma la diverse organe.

Perii de la urzica sunt mari, unicelulari si secreta acetilcolina, histamina, formiat de sodiu

si alte toxine.

la!dele sali!e"saliferesunt caracteristice plantelor nesuculente de saraturi, la care aurolul de a elimina surplusul de saruri. Sarurile sunt scoase din celule sub forma de solutii. *upa

evaporarea apei, la suprafata organelor raman cristale de sare.

la!dele ac#ifere $% &idatodele'sunt structuri ce elimina apa excedentara din frunze (si

implicit din intreg corpul plantei) prin picurare sau gutatie eliminarea facandu#se in forma

lichida. -pa eliminata contine diferite elemente (calciu, potasiu, azot, fosfor si clor) dizolvate in

concentratii diferite. idatodele pot fi active sau pasive. idatodele active se mai numesc

si stomate ac#ifere(*enumirea de stomata acvifera este ustificata si de aceea ca eliminarea apei

se face chiar prin ostiola unei stomate modificate.

la!dele !ectarifere (nectarigene / nectariile) excreta nectarul # un amestec apos dezaharuri si diverse alte substante organice. 0ectarul este cautat de insecte, care, cu ocazia

vizitarii florilor, fac si polenizarea. 0ectariile sunt structuri secretoare diferentiate pe diferite

elemente florale sau pe organe vegetative, in apropierea tesuturilor conducatoare. *upa locul de

formare, nectariile sint de doua feluri: nectarii floralesi nectarii extraflorale.

Nectariile florale (nuptiale) se diferentiaza pe elementele florale (la baza sepalelor sau

petalelor, uneori in pintenii corolei, pe receptacul, pe stamine, pe ovar, pe stil, pe tubul corolei).

Nectarii extraflorale (extranuptiale). a unele plante, tesuturile nectarifere sunt localizate

pe frunze, pe stipele si petioluri. $n aceste cazuri nectariile se numescextraflorale. $n general,

nectariile extraflorale sunt macroscopice. 1le se prezinta sub forma de umflaturi, uneori intens

colorate, de ridicaturi inelare, de trihomi etc.

la!dele di)esti#esunt peri&trichomi care elimina apa 2 enzime proteolitice, uneori si

nectar. Sunt intalnite mai ales la plantele insectivore. 1nzimele proteolitice suntexcretate in

momentul capturarii uneiinsecte.

Ca#itatile secretoareinchise, captusite cu celule secretoare, sunt, dupa forma lor, a)

buzunare secretoare si b) canale secretoare.

*uzu!arele"pu!)ile secretoarecontin uleiuri esentiale si sunt spatii izodiametricedelimitate de celule secretoare.

Ca!alele secretoaresunt spatii cilindrice lungi, din diverse organe, in care celulele

secretoare varsa rezine (rasini), gume, uleiuri esentiale.

7/24/2019 rod lab

34/35

a speciile de sunatoare (Hypericum sp.) se gasesc atat buzunare secretoare (/ glande

translucide), cat si canale secretoare si noduli negri secretori, care contin alcaloizi, lipide, rasini

si uleiuri esentiale in toate organele plantei' aceste substante fac din sunatoare una dintre cele

mai valoroase plante medicinale.

Laticiferele. atexul este o emulsie de polimeri ai izoprenului ce se gaseste la cca 344 de

specii de plante. $n contact cu aerul, latexul capata proprietati mecanice (cauciuc, gutaperca).

Celulele cu latex sunt vii, cu citoplasma dispusa parietal si cu o vacuola mare, centrala (in care se

afla latexul). aticiferele pot fi alcatuite din cate o celula # laticifere nearticulate # simpla sau

ramificata, de mari dimensiuni (cele ramificate au ramificatiile printre celule ale tesuturilorradacinii, tulpinii, frunzei etc.). aticiferele articulate sunt formate prin anastomozarea

(conectarea) mai multor celule laticifere. Peretii separatori ai articulelor de vas (celulelor) pot fi

perforati sau in mare parte resorbiti. Sunt prezente la rostopasca (cu latex portocaliu), mac etc.

7/24/2019 rod lab

35/35

Importanta laticiferelor in viata plantelor. aticiferele au un rol important in conducerea

substantelor nutritive, in inmagazinarea substantelor nutritive, in regularizarea bilantului de apa

al plantei sau ca mediu pentru transportul oxigenului etc.

5ai recent, laticiferele sunt interpretate ca unsistem excretor, deoarece substantele care

se acumuleaza in ele # produse ale metabolismului # nu mai sunt utilizate de catre planta.

oncluzie: n aceasta lucrare# am studiat particularitatile structurale de

organizare ale tesuturilor vegetale#am vazut cum sunt confectionate

micropreparatele histologice;am determinat particularitatile structurale ale

organizatiei histologice si am depistat si evidentierea indicilor histologici

diagnostici.