RITMICA SI GIMNASTICA MEDICALA

DEVIAŢII DE COLOANA

Dreapta privita din fata, inaltand capul spre cele mai indraznete culmi, cu curburi ce se succed alternativ (lordoza-cifoza-lordoza) privita din profil, coloana vertebrala este unul din elementele anatomice care plăteşte un greu tribute "indraznelii" omului de a se menţine in poziţia verticala. Deformatiile coloanei vertebrale sunt multiple , interesează atât planul frontal (de fata), cat sic el sagital (de profil) si de cele mai multe ori sunt combinate; cauzele lor sunt multiple si adeseori nu sunt bine cunoscute. Etiologia (cauzele) deviaţiilor vertebrale Factorii care determina apariţia unei deformaţii sunt multiplii:

1. Factorii genetici - in sensul unei predispoziţii familiale; pot fi prezenţi atât in scoliozele esenţiale, cat si in cifozele din maladia Scheurmann. S-a putut demon 848y2420i stra ca un cuplu in care unul din parteneri este scoliotic are şansa in 10% din cazuri de a avea un copil scoliotic, ceea ce inseamna de 50 de ori mai mult decât pentru un cuplu cu parteneri sănătoşi.

2. Factorii metabolici - pot altera formarea ţesutului care constituie scheletul de rezistenta al corpilor vertebrali. In anumite boli, in care exista tulburări ale ţesutului conjunctiv apar tulburări ale ţesutului elastic datorata deficientei unei enzime se insoteste frecvent de scolioza. In cifoza din cadrul maladiei Scheuermann , rezistenta mecanica a vertebrelor este diminuata printr-o tulburare de formare a fibrelor colagene din plăcile vertebrale.

3. Factorii de deficienta a sistemului de echilibru. Staţiunea verticala a rahisului este menţinută datorita numeroaselor informaţii ce provin de la ligamente si muşchii coloanei vertebrale, care instiinteaza "ordinatorul central", creierul, asupra poziţiei coloanei, la care se adaugă informaţiile provenite de la celelalte segmente ale corpului, de la ochi si de la organele de echilibru. Toate aceste informaţii sunt transmise prin "cabluri nervoase" unor porţiuni specializate

i

din creier care le analizează, le sintetizează, transmit la periferie ordine ce contracta anumiţi muşchi care menţin coloana si tot corpul in echilibru. Lezarea anumitor "cabluri" sau a anumitor centrii nervosa duce la apariţia unei scolioze.

4. Asimetrii constituţionale. In pofida unor convingeri generale, anatomia umana este in parte asimetrica. Spre exemplu, exista o asimetrie faciala. In poziţia stand, omul are tendinţa de a se sprijini pe un singur picior, impingand unul din solduri in lateral, poziţie care se insoteste de o infexiune laterala a coloanei lombare. Aceasta atitudine "soldie" habituala este bine ilustrata de o mare parte dintre admirabilele statui ale grecilor antici, ca de exemplu, "Dorifovul" al lui Policlet. Radiografie, in poziţia stand (in picioare), exista frecvent o atitudine scoliotica lombara stânga prin rotaţia vertebrei L4 pe L5. Aceasta asimetrie constituţionala explica poate de ce scoliozele toracale sunt frecvent drepte si cele lombare frecvent stângi.

5. Factorul biomecanic este prezent in evoluţia tuturor deformatiilor vertebrale. Indiferent de cauza care a dus la apariţia unei deformări vertebrale, daca ea depăşeşte anumite limite, factorul biomecanic contribuie ineluctabil la agravarea ei.

6. Procesul de creştere a organismului contribuie in mod esenţial la evoluţia deformatiilor vertebrale. Atât scolioza cat si cifoza se agravează progresiv pe toata perioada de creştere, mai accentuata in perioadele de creştere rapida.

In totalitate, factorii genetici, in special tulburări ale ţesutului cunjunctiv, tulburări ale sistemului de echilibru al corpului, poate si ele genetice, pragurile de deviaţie ale coloanei care odată atinse duc la organizarea unui cerc vicios agravant, cel puţin pana la terminarea creşterii, toate determina deviaţii vertebrale.

Coloana vertebrala are 33-34 de piese osoase:

- 7 cervicale

- 12 toracale

- 5 lombare

2

- 5 sacrale (unite printr-un os comun- sacru)

- 4-5 coccigiene formând impreuna coccigele.

CIFOZELE

Curbura cu concavitate posterioara in plan sagital al coloanei (din profil). Termenul de cifoza vine din grecescul Kifos. Cifozele sunt:

a) NESTRUCTURALE, funcţionale care dispar in poziţia culcat, iar radiologie nu prezintă modificări strucrturale ale corpilor vertebrali. Sunt de fapt posturi vicioase legate de vârsta la sugar , de insuficiente ale musculaturii trunchiului si peretelui abdominal (persoane astenice după naştere).

b) STRUCTURALE, care nu dispar in poziţia culcat si radiologie prezintă modificări ale structurii corpilor vertebrali. Ele cuprind:

1. Cifozele in cadrul maladiei Scheuermann, o alterare a structurii platourilor vertebrale care conduce la apariţia unei cifoze ce se agravează progresiv sub influenta factorilor biomecanici. Acestea sunt cele mai frecvente dintre cifozele srtructurale.

2. Cifozele congenitale prin defecte de formare a corpilor vertebrali.

3. Cifoze neuromusculare.

4. Cifoze posttraumatice.

5. Cifoze in boli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii).

6. Cifoze in boli metabolice (rahitism, osteoporoza).

7. Cifoze prin tumori vertebrale.

8. Cifoze prin leziuni inflamatorii ale corpilor vertebrali.

Cum recunoaştem o cifoza?

Cea mai simpla metoda cu care putem depista existenta unei deviaţii vertebrale sau a oricărei indepartari de la ţinuta corecta

3

este somatoscopia.Aceasta consta in inspecţia sistematica a ţinutei întregului corp si a poziţiei diferitelor segmente ale sale, privind copilul dezbrăcat din profil, fata si spate.

Din profil trebuie sa analizam poziţia capului si a gatului precum amploarea curburilor coloanei.

In atitudinile cifotice si in cifozele structurale, umerii sunt aduşi inainte, iar omoplaţii sunt uneori "decolaţi", nu sunt bine aplicaţi pe torace, incat putem introduce degetele sub ei. Sunt denumiţi "omoplaţi in aripioare".

Atunci când exista o inegalitate a membrelor inferioare , se observa in spate o denivelare a fosetelor corespunzătoare spinelor iliace posterioare si, in lateral, o denivelare a crestelor iliace, ca o denivelare a plicilor sub-fesiere.

LORDOZA

Curbura cu concavitatea anterioara in planul sagital al coloanei vertebrale (profil). Exista in mod normal o lordoza cervicala si o lordoza lombara. Lordos in limba greaca = curbat

Lordozele sunt clasificate in:

- lordoze posturale nestructurale

- lordoze congenitale

- lordoze neuromusculare

Cum recunoaştem o lordoza?

Cu ajutorul somatoscopiei (vezi cifoza). Hiperlordoza se prezintă ca o accentuare a lordozei lombare fiziologice. Uneori ea se asociază cu cifoza dorsala realizând cifo-lordoza.

SCOLIOZA

Curbura in plan frontal al coloanei vertebrale. Scolios in limba greaca = sinuos.

4

Alături de termenul de scolioza trebuie adăugate o serie de attribute care vor defini etiologia, vârsta, apariţia, localizarea, sediul convexitatii si gradul curburii.

Scoliozele se impart in doua categorii: Scolioze nestructurale, funcţionale sau atitudinile scoliotice se caracterizează prin faptul ca deviaţia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si radiologie, in poziţia culcat. Ele pot fi provocate de inegalităţi ale membrelor inferioare , de anchiloze ale soldului in poziţii vicioase, de contracturi musculare paravertebrale antalgice ca in hernia de disc.

Aceste atitudini scoliotice nu sunt evolutive si dispar odată cu dispariţia sau corectarea cauzei care le-a produs.

Scoliozele structurale sunt scoliozele in care vertebrele din curbura coloanei au modificări structurale, care sunt nereductibile clinic si radiologie in poziţia culcat si au in general o tendinţa evolutiva. Din punct de vedere etiologic ele cuprind:

1. Scoliozele idiopatice , de cauza necunoscuta, reprezintă

majoritatea scoliozelor structurale (aproximativ 75 %)

si după vârsta la care apar, pot fi impartite in:

- scolioze infantile apărute intre 0 si 3 ani

- scolioze juvenile apărute intre 3 ani si pubertate

- scolioze ale adolescenţilor, apărute intre pubertate si terminarea creşterii (maturitate osoasa).

2. Scolioze neuromusculare datorate unui dezechilibru al musculaturii paravertebrale determinat de diferite afecţiuni neurologice.

3. Scolioze miopatice in care scolioza este secundara unei boli musculare ce afectează musculature coloanei vertebrale.

4. Scolioze congenitale datorate unei deficiente de dezvoltare a vertebrelor in cursul vieţii intrauterine.

5. Scolioze in cadrul neurofibromatozei, boala ereditara ce influenţează dezvoltarea ţesutului nervos si a celui de susţinere.

6. Scolioze posttraumatice.

5

7. Scolioze in boli genetice ale scheletului

(osteocondrodistrofîi).

8. Scolioze in boli metabolice.

9. Scolioze prin tumori cerebrale.

Cele mai frecvente sunt scoliozele idiopatice, urmate de cele congenitale si neuromusculare.

Scoliozele pot avea o singura curbura majora sau doua curburi majore. Cele cu o singura curbura majora sunt localizate:

- Toracal, de obicei cu convexitatea la dreapta, având vertebre limita T4-T5-T6 si TI 1-TI2. Au o curbura de compensaţie lombara minora. Au un potenţial evolutiv sever, cu atât mai grav cu cat apar la o vârsta mai frageda.

- Toraco-lombar, de obicei cu convexitatea tot spre dreapta, având vertebre limita intre T4-T5-T6 si L1-L2-L3. Acestea au de asemenea un prognostic grav.

- Lombar, de obicei cu convexitatea la stânga având vertebre limita intre TI 1-T12 si L3-L4. Au o curbura de compensaţie dorsala si o evoluţie mai puţin grava fata de cele toracale si toraco-lombare.

- Cervico-toracal, de obicei convexitatea la stânga cu vertebre limita TI si T7, cu o curbura de compensaţie dorsala si o evoluţie mai puţin grava fata de cele toracale si toraco-lombare. Acestea sunt mai puţin frecvente, au o evoluţie mai puţin grava decât cele toracale, dar sunt foarte inestetice din cauza dezechilibrării umerilor.

Scoliozele cu doua curburi majore sunt mai frecvent localizate toracal si lombar, de obicei toracal dreapta si lombar stânga. Vertebrele limita sunt pentru curbura toracala T6-T11, iar pentru cea lombara TI 1-L4. Mai rar scoliozele au ambele curburi majore localizate toracal (toracala superioara stânga T6-T12) sau toraco-lombar (toracala superioara dreapta T1-T7 ) si toraco-lombara inferioara stânga T7T2.

6

Cum recunoaştem o scolioza?

Cu ajutorul somascopiei.

Pentru a putea urmări mai bine coloana vertebrala, paloam cu vârful degetelor proiecţia apofizelor spinoase pe piele si o insemnam cu un creion dermatograf. In felul acesta, vom avea desenata proiecţia intregii coloane.

In unele cazuri, chiar inainte de a proceda la un examen minuţios al coloanei, ne atrag atenţia unele asimetrii ale spatelui care sunt determinate de curburi scolitice, ca de exemplu "asimetria umerilor" (unul fiind mai coborât decât celalalt), inegalitatea triunghiurilor taliei, proiecţia in lateral a unuia dintre solduri insotita de aplatizarea conturului lateral al celuilalt. Triunghiurile taliei sunt formate de fata laterala a trunchiului si fata interna a membrelor superioare atârna liber pe langa trunchi.

Corectarea scoliozelor structurale prin exerciţii

Se caracterizează prin prezenta modificărilor structurale la nivelul corpilor vertebrali de curbura si prin rigiditate. Majoritatea scoliozelor structurale sunt produse de cause neidentificabile si sunt denumite scolioze idiopatice sau esentiale.La rândul lor, scoliozele idiopatice se Întâlnesc cel mai

frecvent la adolescenţi, mai mult la fete decât la baieti. Ele sunt prezente insa si in rândul copiilor si chiar la copiii mici, sub 3 ani.

In funcţie de localizarea curburilor, cele mai frecvente scolize idiopatice care se Întâlnesc sunt:

- scolioze cu dubla curbura , dorsal dreapta si lombar stânga

- scolioze lombare cu curbura unica, de obicei stânga

- scolioze dorsale cu curbura unica , de obicei dreapta

- scolioze dorso-lombare cu o singura curbura lunga in "C". Tratamentul ortopedic se aplica de obicei in cazul scoliozelor

evolutive cu o inflexiune laterala de 30-50 de grade. Exista doua tipuri principale de aparate prtopedice pentru tratamentul scoliozelor:

7

- aparate gipsate

- aparate din piele sau plexidur armate cu tije metalice.

POZIŢII FUNDAMENTALE FOLOSITE IN GIMNASTICA

RECUPERATORIE

1. Poziţia stand se mai numeşte si ortostatism , are o baza de susţinere redusa, limitata la contactul tălpilor cu solul si podeaua. Poziţia stand este mult utilizata pentru corectarea de formaţiilor toracelui si spatelui, membrelor superioare si inferioare, mai ales sub forma poziţiilor derivate.

2. Poziţia pe genunchi se menţine mai greu cu trunchiul vertical, intrucat proiecţia centrului de greutate pe suprafaţa de sprijin este dispusa excentric. In gimnastica corectiva, se foloseşte in special poziţia derivata cu sprijin pe palme (poziţia in patru labe), pentru ca asigurând orizontalizarea coloanei vertebrale , o eliberează de funcţia statica in menţinerea echilibrului si ii măreşte amplitudinea mişcărilor.

3. Poziţia sezand oferă corpului o buna stabilitate, pentru ca efortul muscular necesitat de menţinerea echilibrului este redus, suprafaţa de sprijin este mai mare, iar centrul de greutate se apropie de suprafaţa de sprijin. Poziţia sezand poate fi folosita ca poziţie iniţiala pentru exerciţiile de trunchi si member superioare , ca si pentru efectuarea exercitiilor de respiraţie.

4. Poziţia culcat este poziţia cu suprafaţa de sprijin mult mărita, iar coloana vertebrala nu mai are rolul de menţinere a verticalităţii corpului, de aceea mişcările de trunchi se efectuează cu amplitudine mărita in toate planurile de mişcare, la nivelul fiecărei regiuni.

5. Poziţia atârnat este singura poziţie fundamentala in care sprijinul se afla deasupra centrului de greutate. Aceasta poziţie poate fi executat la bara fixa inalta, la inele, trapez, sau scara fixa, corpul fiind vertical in jos, sau poate sa fie

8

realizata si in plan oblic. Poziţia atârnat se foloseşte pentru corectarea deviaţiilor coloanei vertebrale.

Exerciţii fizice dinamice cu caracter colectiv

Exerciţiile dinamice se pot realiza in gimnastica recuperatorie sub forma mişcării active , libere sau legate, a mişcării active cu rezistenta.

Exerciţiile dinamice corrective se pot sistematiza astfel:

a) exerciţii active de cap, gat trunchi, member superioare si inferioare executate liber sau cu ingreuiere.

b) Exerciţii de respiraţie.

c) Exerciţii de redresarepasive, pasivo-active sau active

d) Exerciţii de relaxare a grupelor musculare contractate.

Corectarea cifozei

Complex de exerciţii pentru cifoza*^

l.Mers cu paşi mărunţi, la fiecare bfat ducerea braţelor prin

extensie sus, simultan cu ducerea unui picior inapoi. Acelaşi

exerciţiu se poate executa cu ducerea braţelor oblic sus.

2.Mers pe vârfuri cu o minge medicinala susţinuta pe cap cu

ambele mâini extensia trunchiului la fiecare pas concomitant.

3.Mers fandat cu ducerea braţelor sus si arcuirea trunchiului

inapoi.

4.Mers cu mâinile la spate, coatele trase spre spate, ducerea

trunchiului in extensie la doi paşi.

5.Mers inapoi cu trunchiul in extensie , mâinile apucat deasupra

capului, ducerea braţelor inapoi la doi paşi, revenire.

6.Stand depărtat, ducerea braţelor lateral sus-insir, revenire-expir.

T.Stand cu spatele la scara fixa, călcâiele lipite de planul scării

apucat de sus, ducerea bazinului inainte simultan cu extensia ampla

a trunchiului.

8.Pe genunchi depărtat, cu mâinile apucat de glezne, extensie

ampla a capului si trunchiului, inspiraţie, revenire- explicaţie.

9

9.Culcat inapoi, cu genunchii intinsi, ducerea braţelor prin lateral

sus - inspiraţie , revenire-explicatie. ^VL©^

lO.Culcat inainte cu mâinile sub Bărbie , picioarele sprijinite pe o

minge medicinala- inspiraţie si expiraţie libera.

ll.Pe genunchi cu sprijin pe palme - un partener apuca picioarele ,

deplasare cu sprijin pe mâini.

12.Mers pe vârfuri cu ducerea mingii medicinale inainte sus, doi

paşi si aruncarea mingii unui partener - deplasarea in sens invers si

prinderea ei.

Corectarea prin gimnastica recuperatorie a lordozelor

l.Mers cu mâinile la ceafa, ridicarea genunchilor alternativ la

piept.

2.Mers pe calcaie, trunchiul inclinat inainte, mâinile la ceafa. Mers

cu trunchiul aplecat inainte-mainile apuca gleznele - mersul

elefantului.

3.Stand spate in spate cu un partener - indoirea genunchilor-

genoflexiuni-inspiratie, revenire-expiratie.

4.Stand in fata oglinzii - inspiraţie cu sugerea abdomenului si

luarea poziţiei corecte.

5. Culcat pe spate- braţele intinse lateral, genunchii indoiti,

ducerea genunchilor dreapta stânga.

CIFOLORDOZA

Exerciţii:

l.Mers cu mâinile la ceafa si ridicarea pe rând a unui genunchi la

piept.

2.Mers cu trunchiul inclinat la 15 grade si ducerea braţelor lateral

sus.

3.Mers cu un baston peste omoplaţi, cu genunchii indoiti,

trunchiul vertical.

4.Mers pe calcaie, trunchiul uşor inclinat inainte, coatele indoite la

nivelul umerilor, circumductii inapoi cu coatele.

io

5.Sezand depărtat aplecarea trunchiului inainte cu ducerea braţelor

oblic sus, inspire, revenire-expir.

6.Sezand cu genunchii indoiti, ducerea braţelor lateral cu ar@iiri in

plan posterior.

7. Sezand cu un baston peste omoplaţi, tarare inainte si inapoi.

8.Sezand cu spatele lipit de scara fixa, apucat cu mâinile la nivelul

umerilor, depărtarea toracelui de scara fixa.

9.Pe genunchi, pe călcâie, sezand, mâinile la ceafa -ducerea inapoi

a coatelor cu rezistenta (specialistul este in spatele copilului).

10.Culcat inapoi, cu genunchii indoiti, coapsele ating abdomenul,

tarare cu ajutorul umerilor.

11.Culcat inapoi, cu genunchii indoiti, tălpile sprijinite pe sol,

respiraţii libere.

12.Atarnat la scara fixa, cu genunchii indoiti, menţinând o minge

medicinala intre abdomen si coapse, deplasare laterala cu ajutorul

braţelor.

Corectarea scoliozelor prin recuperare. Corectarea scoliozei in "C" stânga

l.Mers, cu trunchiul drept, ducerea braţului drept sus si a

piciorului stâng in extensie.

2.Mers pe vârfuri, braţul drept intins in sus, braţul stâng oblic iar in

jos si inapoi arcuiri la fiecare doi paşi.

3.Stand cu spatele la scara fixa, piciorul stâng fixat pe a 4-a sipca

la scara fixa; ducerea braţelor lateral sus cu extensia trunchiului.

4.Sezand pe coapsa dreapta, cu un baston fixat asimetric, tarare

inainte.

5.Pe genunchi, cu sprijin pe palme, ridicarea mâinii drepte si a

piciorului stâng cu ducerea in extensie.

6.Culcat inainte- mana dreapta pe creştetul capului, mana stânga pe

sold, tarare in cerc spre stânga.

7.Sezand pe coapsa dreapta, mana dreapta la ceafa, mana stânga pe

sold, extensia trunchiului si răsucire spre dreapta cu inspiraţii,

revenire, cu expiraţii.

ii

8.Stand depărtat cu o minge medicinal ape cap, susţinut cu mana

dreapta - fandare laterala spre stânga cu indoirea trunchiului de

aceeaşi parte.

9.Stand cu spatele la spalier la un pas depărtare; piciorul stâng fixat

pe sipca 5-6 ducerea braţului drept oblic sus si braţului stâng oblic

jos si inapoi cu răsucirea trunchiului spre dreapta- inspiraţie,

revenire, expiraţie.

10.Culcat inapoi, mâinile la ceafa, forfecarea picioarelor pana la 45

de grade.

11.Mers cu un baston apucat asimetric , mana dreapta sus, stânga

jos, redresări active cu autocontrol in fata oglinzii.

Program de exerciţii pentru recuperarea scoliozei in "S" dorsala stânga.

l.Mers pe vârful piciorului drept, cu mana dreapta pe creştet,

stânga pe sold, ducerea trunchiului in extensie la fiecare pas.

2.Mers pe vârfuri, mana dreapta pe creştet, mana stânga pe sold,

indoirea genunchiului drept la piept.

3.Stand fandat pe piciorul drept, mâinile prinse la spate, dreapta de

sus, stânga de jos, indoirea trunchiului spre dreapta.

4.Stand cu piciorul drept in treapta, indoit si sprijinit pe un

suport,indoirea laterala a trunchiului spre stânga, simultan cu

ducerea braţului stâng prin lateral sus, inspiraţii, revenire, expiraţii.

5. Sezand pe coapsa dreapta, mana dreapta la ceafa, indoirea

laterala a trunchiului spre stânga, inspiraţii, revenire, expiraţii.

6.Culcat inainte , braţul drept intins pe langa cap, stânga la spate,

ridicarea simultana a braţului drept si extensia piciorului drept.

7.Culcat inainte, tarare cu mana dreapta si piiorul drept fiind indoit

lateral.

8.Pe genunchi\şsprijin pe palme, trunchiul sub orizontala, tarare

inainte cu mana dreapta si piciorul drept.

9.Atârnat cu fata la spalier, mana dreapta de sus, ducerea piciorului

in extensie si indoirea genunchiului drept lateral. Revenire.

12

10.Culcat inainte - mana dreapta la ceafa , ducerea genunchilor

indoiti spre stânga.

11.Culcat lateral stânga, mana dreapta intinsa pe langa cap,

ducerea in cerc a piciorului drept spre inapoi.

12.Stand in fata oglinzii, ridicarea lenta a braţului si piciorului

drept prin lateral sus.

Corectarea cifoscoliozei dorsale stânga

l.Mers cu ducerea braţului drept lateral sus si a piciorului stâng in

extensie.

2.Mers pe vârfuri cu un baston apucat asimetric drept sus, stâng

jos, indoirea laterala a trunchiului la doi paşi spre stânga.

3.Pe geninchi, cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontala, tarare

cu mana dreapta si piciorul stâng.

4.Pe genunchi, cu sprijin pe palme, coatele indoite, trunchiul sub

orizontala, ridicarea piciorului stâng in extensii.

5.Pe genunchi, cu sprijin pe antebraţe, piciorul stâng intors lateral,

ducerea trunchiului spre stânga pasind cu mâinile din aproape in

aproape.

6.Culcat inainte, mana stânga apuca glezna piciorului stâng, braţul

drept intins lateral, executarea extensiei trunchiului, inspiraţie,

revenire, expiraţie.

7.Culcat lateral stânga, cu o minge medicinala sub curbura dorsala,

menţinerea poziţiei 15-20 minute.

8.Culcat lateral dreapta, specialistul fixează picioarele, ridicarea

trunchiului cu indoire laterala stânga.

9.Culcat inainte cu mana dreapta la ceafa, stânga pe sold, tarare in

cerc spre stânga.

10.Culcat inainte cu mana dreapta la ceafa, cu săculeţul cu nisip

sub hemitoracele drept, ridica in extensie, inspiratie-revenire-

expiratie.

11.Atârnat cu fata la spalier, apucat asimetric - ducerea piciorului

stâng lateral.

13

12.Stand in fata oglinzii, ducerea braţelor lateral, incercari de corectare a asimetriei trunchiului.