+ All Categories
Home > Documents > riscul in firma

riscul in firma

Date post: 18-Sep-2015
Category:
Upload: ancalin
View: 59 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
riscul firmei
22
1 A. DIMENSIONAREA RISCULUI LA NIVEL MICROECONOMIC - EVALUAREA RISCULUI FIRMEI 1. RISCUL •CONCEPT Riscul este o categorie social ă, economică, politică sau natural ă a cărei origine se află în incertitudinea care poate sau nu să genereze o pagubă datorită ezitărilor şi inconsistenŃei în luarea deciziei. Riscul devine o frână în desf ăşurarea activităŃii economice şi implicit a expansiunii ei, acest impact necontrolat ducând la îngreunarea procesului de decizie prin: reducerea volumului de afaceri; suportarea unor pagube materiale de mai mică sau mai mare amploare. Desf ăşurarea unei activităŃi eficace şi creatoare se poate realiza numai în condi Ńiile în care cei ce o înf ăptuiesc sunt puşi la adăpost de efectele nefaste ale riscului. Pentru înŃelegerea noŃiunii de risc se porneşte de la termenul de incertitudine, termen ce exprimă o stare de nesiguranŃă cu privire la viitor. NesiguranŃa economică are ca sursă fie caracterul obiectiv, impredictibil al unui proces economic, fie caracterul incomplet, aproximativ al cunoştinŃelor existente la un moment dat. Incertitudinea se referă deci la starea de nesiguranŃă legată de rezultatele scontate a se obŃine în urma unei acŃiuni economice. Astfel, o acŃiune este considerată incertă atunci când este posibilă obŃinerea mai multor rezultate, f ără să se cunoască probabilitatea de apari Ńie a unuia sau a altuia dintre ele. Spre deosebire de incertitudine, riscul se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi de probabilitate pentru rezultatele scontate indicând posibilitatea cunoaşterii acestei legi de către agenŃii economici. Riscul şi incertitudinea se întâlnesc combinate în diferite proporŃii, în realitate incertitudinea nu poate fi eliminată. Astfel, evenimente imprevizibile pot provoca abateri care să schimbe fundamental configuraŃia datelor puse în evidenŃă prin observaŃiile statistice anterioare. Orice proces decizional bazat pe analiza datelor statistice raportate la o stare anterioară şi pe încercarea de validare a unei eventuale distribuŃii de probabilităŃi aplicabile viitorului, implică un anumit grad de incertitudine. Incertitudinea devine o potenŃial ă sursă de risc, atunci când decurge dintr-o informare incompletă sau din apelarea la surse adesea incompatibile. Majoritatea agenŃilor economici consideră esenŃiale metodele de măsurare a riscului cu ajutorul teoriei probabilităŃilor. Este esenŃial să subliniem faptul că probabilitatea şi riscul sunt concepte diferite. Probabilitatea ne indică în ce măsură este posibilă producerea unui anumit eveniment în condi Ńii bine determinate. Deci, practic pentru fiecare eveniment există o anumită probabilitate de apari Ńie. Riscul este o caracteristică specifică întregii distribuŃii de probabilităŃi. Riscul şi probabilitatea se pot interpreta atât obiectiv cât şi subiectiv: * Probabilitatea obiectivă şi riscul asociat aşa-numitei distribuŃii obiective de PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com
Transcript
  • 1

    A. DIMENSIONAREA RISCULUI LA NIVEL MICROECONOMIC - EVALUAREA RISCULUI FIRMEI

    1. RISCUL CONCEPT

    Riscul este o categorie social, economic, politic sau natural a crei origine se afl n incertitudinea care poate sau nu s genereze o pagub datorit ezitrilor i inconsistenei n luarea deciziei.

    Riscul devine o frn n desfurarea activitii economice i implicit a expansiunii ei, acest impact necontrolat ducnd la ngreunarea procesului de decizie prin:

    reducerea volumului de afaceri; suportarea unor pagube materiale de mai mic sau mai mare amploare. Desfurarea

    unei activiti eficace i creatoare se poate realiza numai n condiiile n care cei ce o nfptuiesc sunt pui la adpost de efectele nefaste ale riscului.

    Pentru nelegerea noiunii de risc se pornete de la termenul de incertitudine, termen ce exprim o stare de nesiguran cu privire la viitor.

    Nesigurana economic are ca surs fie caracterul obiectiv, impredictibil al unui proces economic, fie caracterul incomplet, aproximativ al cunotinelor existente la un moment dat.

    Incertitudinea se refer deci la starea de nesiguran legat de rezultatele scontate a se obine n urma unei aciuni economice.

    Astfel, o aciune este considerat incert atunci cnd este posibil obinerea mai multor rezultate, fr s se cunoasc probabilitatea de apariie a unuia sau a altuia dintre ele.

    Spre deosebire de incertitudine, riscul se caracterizeaz prin posibilitatea descrierii unei legi de probabilitate pentru rezultatele scontate indicnd posibilitatea cunoaterii acestei legi de ctre agenii economici.

    Riscul i incertitudinea se ntlnesc combinate n diferite proporii, n realitate incertitudinea nu poate fi eliminat.

    Astfel, evenimente imprevizibile pot provoca abateri care s schimbe fundamental configuraia datelor puse n eviden prin observaiile statistice anterioare. Orice proces decizional bazat pe analiza datelor statistice raportate la o stare anterioar i pe ncercarea de validare a unei eventuale distribuii de probabiliti aplicabile viitorului, implic un anumit grad de incertitudine.

    Incertitudinea devine o potenial surs de risc, atunci cnd decurge dintr-o informare incomplet sau din apelarea la surse adesea incompatibile.

    Majoritatea agenilor economici consider eseniale metodele de msurare a riscului cu ajutorul teoriei probabilitilor.

    Este esenial s subliniem faptul c probabilitatea i riscul sunt concepte diferite. Probabilitatea ne indic n ce msur este posibil producerea unui anumit eveniment

    n condiii bine determinate. Deci, practic pentru fiecare eveniment exist o anumit probabilitate de apariie.

    Riscul este o caracteristic specific ntregii distribuii de probabiliti. Riscul i probabilitatea se pot interpreta att obiectiv ct i subiectiv:

    * Probabilitatea obiectiv i riscul asociat aa-numitei distribuii obiective de

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 2

    probabiliti reflect caracteristicile concrete situaiei existente, starea de fapt a evenimentelor.

    Probabilitatea obiectiv se bazeaz pe evidena istoric a datelor statistice. n multe cazuri o astfel de eviden nu este disponibil i atunci se poate apela la estimri de situaii probabile.

    * Probabilitatea subiectiv i respectiv aprecierea subiectiv a riscului poart amprenta personalitii fiecrui individ, reflectnd mentalitile, obiceiurile i implicit msura n care acesta se bazeaz pe intuiie sau dimpotriv, pe observaii minuioase pentru luarea deciziilor.

    Deci, riscul obiectiv inerent oricrei aciuni caracterizate prin variabilitatea rezultatelor probabile este o variabil independent de individ. Riscul subiectiv este o estimare a riscului obiectiv i depinde de individ. Riscul nu poate fi suprimat din moment ce el exist n lumea afacerilor. Riscul se asociaz cu o probabilitate de apariie a unor evenimente nedorite. Cu ct consecinele sunt mai nedorite cu att este mai riscant decizia ce a fost adoptat. Se definesc dou mari categorii de risc:

    Riscurile pure: sunt consecina unor evenimente accidentale care nu pot fi prevzute. Se definesc riscurile pure ca probabilitatea apariiei pierderii capitalului fr posibilitatea recuperrii lui.

    Evenimentele accidentale care de cele mai multe ori sunt tragice pot fi: uragane; cutremure; incendii; inundaii; rzboaie, atentate etc.

    Riscurile speculative legate de deciziile ce se iau ntr-o companie, constituind evenimente cu o probabilitate de apariie mare depinznd n mare msur de profitul i de mediul n care aceasta acioneaz.

    1.1. TEORIA DECIZIEI NTR-UN MEDIU INCERT l RISCANT Teoria lurii deciziei acceptat nc din anul 1921 cunoate trei situaii:

    deciziile luate n condiii de risc n care fiecare aciune conduce la o serie de rezultate posibile, fiecare rezultat aprnd cu o probabilitate care este cunoscut sau poate fi estimat;

    deciziile luate n condiii de incertitudine privind rezultatele unui anumit curs al aciunii, probabilitile acestor aciuni nefiind cunoscute;

    decizii luate n condiii de certitudine, situaie n care problemele nu apar dect n legtur cu numrul mare al cilor de aciune, fiind necesare unele metode matematice pentru a identifica alternativa cea mai bun.

    Trebuie fcut o distincie net ntre risc i incertitudine. n timp ce riscul apare ntr-o situaie dominat de o lege care acioneaz, ns n care exist un element de hazard cu anumite probabiliti de apariie, incertitudinea este o ignoran statistic, o necunoatere a legii care acioneaz, astfel c nu se poate determina o probabilitate pentru evenimentele posibile.

    1.2. EVOLUIA RISCURILOR FIRMEI

    Fizicianul francez Louis de Broglie spunea: "Trebuie s urmrim riscul pentru c riscul este condiia la toate succesele" iar acest lucru trebuie fcut pentru a obine aceste succese. Astfel, fa de evoluia economiei noastre, ntreprinderea trebuie s se integreze n dimensiunile noi ale riscului, n politica i strategia pe care o alege.

    Evoluia strategiilor ntreprinderilor face s se transforme nsi riscurile. De exemplu ntr-o faz de dezvoltare rapid a unei ntreprinderi directorul trebuie s ia n considerare toate elementele care implic riscul: pe de o parte i este team de amnarea strategiei de producie fie pentru o ruptur de-a lungul aprovizionrii sau ntr-un ciclu de producie prin distrugerea utilajelor (incendiu, defectarea mainilor...) iar la polul opus strategia de vnzare sau de

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 3

    marketing va fi mai sensibil, legat de producerea i de distributia produsului (apariia a tot felul de responsabiliti de consum, civile, de protecia mediului de fabricaie etc).

    Se definesc urmtoarele surse de risc: Riscul personal cauzat de schimbri n necesitile familiale, schimbarea statutului slujbei; Riscul economic cauzat de schimbri n activitatea economic (dac economia este n

    recesiune, expansiune, normal) sau de diverse testri ale pieei i tehnologiei; Riscul datorat inflaiei sunt riscuri cauzate de schimbri n puterea de cumprare; Riscul n afaceri include urmtoarele categorii de risc: riscul economic i cel datorat

    inflaiei acionnd cu factorii de operare ai riscului cum ar fi n relaiile de munc, competiie i conducere. Astfel riscul economic cuprinde tot ce cauzeaz incertitudine n solduri i n costurile de operaii n cantitile i preurile produselor unei firme. Astfel spus, cauzeaz incertitudine n operarea profitului. Riscul datorat inflaiei afecteaz performanele unei firme i este legat de felul n care sunt finanate aciunile firmei;

    Riscul financiar cauzat de mprumutul pe care l face firma i de faptul c veniturile i afacerile firmei pot fluctua cauznd dificulti n dobnda imprumutului.

    Tabloul schematic prezentat mai jos rezum evoluia riscurilor pe trei planuri: 1 - tehnologic; 2 - responsabiliti; 3 - economic-financiar.

    In faa noilor probleme ce apar acum n economie, gestiunea riscurilor sau managementul riscului trebuie studiat i implantat progresiv n numeroase ntreprinderi pentru a-i stpni i diminua efectele negative.

    Concentrat domeniul riscului se rezum la trei verbe: Analiza: s identificm riscurile existente i s evalum consecinele posibile directe i

    indirecte; Reducere:S le prevenim pentru a le diminua sau pentru a le elimina;

    S ne asigurm n raport cu apariia noilor riscuri i s atenum efectele neprevzute prin aciunea mijloacelor de protecie prin ntocmirea unor programe de protecie corespunztoare;

    Finanare: s stpnim ansamblul costurilor i pierderile poteniale acceptate. Pentru a fi omul acestor trei verbe un manager al riscului trebuie s fie sinteza mai multor

    faete: odat un bun tehnician i economist, un bun jurist, un om de teren perseverent i muncitor care trebuie s negocieze totul innd cont de exterior de multe exigene echivalente pe care implic cunoaterea aprofundat a firmei. Rolul lui este acela de gestionar al riscului .

    2. RISCURI ECONOMICE

    Riscurile economice reprezint prejudiciul potenial la care sunt expuse patrimoniul, interesele i activitatea antreprenorial determinate de mprejurri de for major cum ar fi:

    calamiti naturale; calamiti fortuite (incendii, furt, accidente etc) acte de impruden managerial; avarii; pierderi n timpul transporturilor mrfurilor; sau mprejurri rezultate din caracterul concurenial al economiei de pia.

    Pentru a preveni riscurile, agenii economici acioneaz prin mijloace multiple printre care sunt de remarcat:

    contractarea de asigurri cu societile specializate contra unor prime de asigurare; pentru operaiile pe termen la bursele de mrfuri se ncheie n paralel contracte

    asigurtorii de hedging pentru a se pune la adpost de oscilaiile defavorabile ale preurilor;

    n faza de negociere a tranzaciilor de vnzare-cumprare de executare de lucrri sau de servicii se estimeaz riscurile probabile formulnd n contracte clauze adecvate

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 4

    pentru formularea intereselor proprii cum sunt: 1. riscul nerespectrii contractului de ctre partener; 2. riscul neplii preului contractat.

    De regul, n contabilitatea agentului economic pentru prentmpinarea prejudiciilor aprute din aceste riscuri se constituie provizioane.

    Riscul economic cuprinde tot ce cauzeaz incertitudine n solduri i n costurile operaiilor tehnologice n cantitile i preurile produselor firmei. Riscul economic cauzeaz incertitudine n operarea profitului, el este cauza de schimbri n activitatea economic (dac economia este n recesiune, expansiune etc).

    O noiune mai complet o reprezint riscul n afaceri care include urmtoarele categorii de risc:

    1. riscul economic i 2. riscul datorat inflaiei, risc ce afecteaz performanele unei firme i este legat

    de felul n care sunt finanate aciunile firmei (sunt riscuri cauzate de schimbri n puterea de cumprare). Riscurile economice pot fi:

    a) riscul de schimb valutar; b) riscul creterii costurilor de fabricaie ale produsului care face exportul; c) riscul flucturii ratei dobnzii. a) Riscul de schimb valutar apare atunci cnd moneda rii exportatorului i moneda rii

    importatorului nu sunt legate ntre ele printr-un raport de schimb fix. Aceasta determin cursul la care se efectueaz schimbul celor dou monede s evolueze de la o

    perioad la alta, provocnd dup caz efecte pozitive sau negative pentru exportator. Pentru a se proteja mpotriva riscului de schimb valutar, exportatorul cere piaa la

    termen, ca i banca creditoare care a acordat un mprumut importatorului poate s recurg la diverse soluii:

    s efectueze tranzacia n moneda sa naional; s contracteze un import n moneda clientului su sau ntr-o alt moned, astfel

    nct RISCUL DE SCHIMB VALUTAR aferent angajamentului de plat exprimat ntr-o alt moned dect cea naional s compenseze riscurile de schimb aferente creanei sale. Ca s reueasc aceast soluie trebuie s opereze cu sume identice (de ncasat din strintate i de pltit ctre strintate), scadente la aceeai dat i s prezinte acelai risc de schimb valutar sau unul apropiat.

    exportatorul s vnd produsul su la un curs dinainte fixat. Exportatorul evit riscul nregistrrii unei influene negative din fluctuarea cursului valutar dar i pe cel al realizrii unei influene favorabile.

    Riscul valutar apare cnd n efectuarea unui export cu plata la termen se utilizeaz dou monede.

    Exemplu: contractul se ncheie n moneda rii furnizorului (sau n moneda unei ri tere), iar plata furniturii de ctre cumprtorul extern se efectueaz n moneda rii sale.

    Modificarea raportului dintre cele dou monede, n intervalul de timp de la semnarea contractului i pn la achitarea lui poate determina pierderi pentru furnizor i ctig pentru cumprtor i invers.

    Pentru diminuarea riscurilor exportului pe credit, furnizorii fac investigaii cu privire la: * solvabilitatea clienilor poteniali nainte de semnarea contractului; * utilizarea tehnicilor i instrumentelor de lucru financiare i juridice: * protecia prin asigurare (riscurile politice sunt neasigurabile; riscurile de plat pe care

    le prezint debitorii publici i mpotriva crora nu se pot lua msuri de constrngere pentru a-i determina s-i respecte obligaiile contractuale).

    Dac asigurarea clasic nu poate prelua riscurile politice care amenin furnizorii (creditorii) naionali, intervine statul, n completarea sau n locul acestora, dup caz:

    prin departamente ale administraiei de stat;

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 5

    prin instituii publice; prin societi de asigurare cu statut de drept privat.

    Riscul valutar exprim efectele negative ale variaiilor cursului de schimb al monedelor ce fac obiectul tranzaciei, lucru ce poate avea efecte negative asupra performanelor economice ale firmelor.

    b) Riscurile creterii costurilor de fabricaie ale produsului care face obiectul exportului apare ca urmare a fenomenelor inflaioniste ce se manifest pe piaa rii exportatorului (RISCURI DE PRE).

    La produsele cu ciclu lung de fabricaie, acest risc este deosebit de pronunat, i poate face ca creterea costurilor s fie att de alert, nct s depeasc marja luat n antecalcul, iar tranzacia s se soldeze cu pierdere.

    > Dac exportatorul, din motive de pruden, include n costuri o marj mai mare, poate ajunge la un nivel al preului de ofert care l face necompetitiv.

    > Dac exportatorul solicit includerea n contractul comercial a unei clauze de revizuire a preului, aceast soluie s-ar putea s nu convin importatorului.

    Pentru protejarea intereselor sale, exportatorul solicit asigurtorului creditelor la export o asigurare mpotriva riscurilor comerciale.

    Riscurile datorate creterii costurilor de fabricaie (risc de pre) sunt determinate de o serie de factori cum sunt:

    creterea costurilor de producie n perioada execuiei livrrii mrfurilor, i ncasrii contravalorii, ceea ce conduce la reducerea profitului n valut, scontat n momentul contractrii, dac nu este prevzut creterea acestor costuri i sunt adoptate msurile asigurtorii; creterea preului materiei prime de baz incorporate n produsul exportat, ceea ce face posibil obinerea aportului valutar scontat prin exportul direct a acesteia, fr a mai efectua i a suporta cheltuielile de prelucrare; erodarea puterii de cumprare a monedei ce urmeaz a se ncasa dup un an, doi sau mai muli ani, ca pre al mrfurilor exportate anterior (n funcie de termenul de plat, mai ales la maini i utilaje, care se vnd de regul, pe credit).

    c) Riscul flucturii ratei dobnzii percepute la creditul furnizor ca i la creditul-cumprtor. Cnd se fixeaz rata dobnzii pe care importatorul o va plti exportatorului pe perioada

    valabilitii creditului-furnizor sau bncii creditoare pe perioada valabilitii creditului-cumprtor, furnizorul (respectiv banca) trebuie s in cont de nivelul dobnzii la care acesta va putea s-i procure banii necesari pentru refinanare.

    Trebuie s se in seama dac dobnda pieii manifest o tendin de majorare; 2.1. ANALIZA RISCULUI ECONOMIC (DE EXPLOATARE)

    Riscul economic reprezint incapacitatea firmei de a se adapta la timp cu cel mai mic cost la variaiile mediului. Riscul economic exprim volatilitatea rezultatului economic la condiiile de exploatare. Dup natura activitii i poziia sa n mediul economic, rezultatele firmei sunt influenate de o serie de evenimente economico-sociale; creterea preului energiei, creterea salariilor, accentuarea concurenei, inovaia tehnologic, etc.

    Gradul de sensibilitate al rezultatului economic face din fiecare firm o investiie mai mult sau mai puin riscant.

    Riscul nu depinde numai de factorii generali (pre de vnzare, cost, cifr de afaceri), ci i de structura costurilor, respectiv de comportamentul lor fa de volumul de activitate.

    O modalitate de msurare a riscului o reprezint analiza cost-volum-profit, denumit i analiza pragului de rentabilitate.

    Pragul de rentabilitate este denumit i cifr de afaceri critic, sau punct mort

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 6

    operaional, fiind considerat punctul la care cifra de afaceri acoper cheltuielile de exploatare, iar rezultatul economic este nul. Dup acest prag, activitatea firmei devine rentabil, genernd profit. Determinarea pragului de rentabilitate se poate face n uniti fizice sau valorice, pentru un singur produs, sau pentru ntreaga activitate a firmei.

    3. RISCUL FINANCIAR AL FIRMEI

    Riscul financiar caracterizeaz variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidena structurii financiare a firmei. Indatorarea firmei prin mrimea i costul ei, antreneaz o variabilitate a rezultatelor, modificnd riscul financiar. Analiza riscului financiar se poate face dup o metodologie similar analizei riscului de exploatare prin calcularea unui prag de rentabilitate global. Se analizeaz datele redate n bilanul contabil i bilanul financiar.

    Eficiena ndatorrii asupra rentabilitii financiare a capitalului propriu este dependent de raportul dintre rentabilitatea economic i procentul de dobnd (efectul de levier).

    Strategia financiar const, pe de o parte, n a determina afectarea posibil a rentabilitii i pe de alt parte, n a elabora o serie de politici, innd cont de risc.

    Aptitudinea firmei de a fi solvabil i a nvinge riscul de faliment ocup un rol central, firma nu poate renuna la asigurarea obiectivului de solvabilitate care constituie condiia financiar de supravieuire. S-au elaborat o serie de metode de predictie a riscului de faliment, utiliznd tehnica statistic de analiz discriminant a caracteristicilor financiare calculate cu ajutorul ratelor la firmele cu funcionare normal i la cele cu dificulti n gestiunea economico-financiar (funcii scor). Funciile scor determinate pe baza unor metode franceze i americane, nu au obinut rezultatul scontat n previziune n Romnia. Cel mai bine se preteaz metoda de analiz a riscului de faliment elaborat de Banca Comercial Romn.

    Riscul de faliment . Definiie

    Riscul de faliment intereseaz att investitorul potenial, ct i managerul firmei. Majoritatea organismelor financiare sunt preocupate de elaborarea unei metode de predicie

    a riscului de faliment, pornind de la o grupare de rate strns corelate cu starea de sntate sau cu cea de slbiciune a societilor comerciale.

    In principiu se determin o funcie care estimeaz probabilitatea ca o firm s nregistreze pierderi i n consecin, s fie n imposibilitatea de a-i onora clienii i bncile care i-au acordat credite (firma s fie insolvabil)

    Solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa obligaiilor scadente care rezult, fie din angajamente anterioare contractate, fie prin operaii curente, a cror realizare condiioneaz continuarea activitii, fie din prelevri obligatorii.

    Aptitudinea firmei de a fi solvabil i de a nvinge riscul de faliment ocup un rol central, firma nu poate renuna la asigurarea obiectivului de solvabilitate care constituie condiia financiar de supravieuire.

    Firma poate cunoate greuti financiare periodice, cum ar fi ntrzierile plilor n anumite momente ale anului, sau n perioada de accelerare a creterii. Chiar dac viabilitatea firmei nu este pus n pericol, imaginea sa se poate degrada datorit perturbaiilor periodice.

    O reputaie de ru-platnic sau o suspiciune la soliditatea sa financiar, poate genera cel

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 7

    puin dou efecte: pe de o parte, anumii furnizori pot refuza continuarea livrrilor pe de alt parte, firma este nevoit s solicite credite de urgen, i s accepte condiii

    neavantajoase de creditare (durata mai scurt, dobnda mai mare, etc.) Permanena unor dificulti de achitare a obligaiilor este expresia unei fragiliti

    economice i financiare structurale. Ele pot genera restrngerea activitii, reducerea personalului firmei, restructurarea

    sistemului de gestiune, sau , n cazurile grave, falimentul firmei.

    4. RISCURILE COMERCIALE

    Riscurile comerciale apar odat cu capacitatea firmei de a crete cifra de afaceri schimba poziia concurenial a produselor crete rentabilitatea

    Se vor analiza urmtorii indicatori: Rentabilitatea capitalurilor:

    Profit P Rc =-------------------- x 100 =----------x 100

    Capital utilizat K Rentabilitatea economic

    Rezultate R Re = ------ x 100 = ------ x 100

    Activul economic At

    Marja indicelui de profitabilitate Se determin prin raportul urmtor:

    MBA I = ------------------------------ Ci

    MBA: marja brut de autofinanare Ci : marja cheltuielilor de investiii I : marja indicelui de profitabilitae

    Printre multiplele riscuri pe care le are de nfruntat omul de afaceri n cadrul desfurrii operaiilor comerciale n mod deosebit menionm:

    1. riscul de transport 2. riscul de pre 3. riscul de desfacere.

    Cnd tranzaciile comerciale constituie operaii de import - export apar riscuri datorate: > nencasrii contravalorii mrfii livrate pe credit sau ncasarea acesteia cu ntrziere > refuzul cumprtorului de a prelua marfa ajuns la destinaie > denunarea contractului de ctre cumprtor n timpul desfurrii procesului de

    producie la furnizor > avarierea sau distrugerea mrfii n timpul fabricaiei sau al transportului

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 8

    > imposibilitatea repatrierii mainilor, utilajelor, materialelor i altor bunuri deplasate peste grani pentru realizarea unor lucrri de cooperare pentru diveri beneficiari externi

    > rspunderea civil legal a furnizorului fa de teri

    RISCURI COMERCIALE pot fi:

    deteriorarea situaiei financiare a cumprtorului privat, fapt care l pune n imposibilitatea de a efectua la scaden, plata sumei datorate

    cauze accidentale i reversibile insolvabilitate

    reaua - credin a cumprtorului, cnd acesta reclam defecte tehnice imaginare la produsul importat pentru a se sustrage de la obligaia contractual.

    4.1. RISCUL DE TRANSPORT

    Msurile aflate n circuitele comerciale interne i internaionale sunt expuse la multe pericole care privesc fie sosirea cu ntrziere la destinaie, fie calitatea sau cantitatea lor. Vom distinge ntre: riscurile n transportul feroviar riscurile n transportul maritim riscurile n transportul rutier Riscurile n transportul feroviar constau n deteriorarea calitativ a mrfurilor fie n pierderea lor parial sau total, acestea sunt determinate de diferite cauze:

    ambalaje necorespunztoare mijloace de transport necorespunztor pregtite manipulri defectuoase depozitri neglijente n spaii neadecvate specificul mrfurilor

    Riscurile n transportul maritim pot proveni: 1) fie din neglijena armatorului; ele provin din pregtirea (armarea) superficial a navei

    de ctre armator, fapt ce poate duce la avarii, pierderi cantitative sau chiar pierderea navei cu ntreaga ncrctur.

    2)fie din neglijena cpitanului i echipajului su ; se pot datora nendeplinirii corecte a obligaiilor ce le revin n calitatea pe care o au.

    3) Riscurile determinate de viciile ascunse ale mrfii i ambalajului pot proveni din neglijena fabricantului i expeditorului.

    4)Riscurile mrfii sunt determinate de: avariile sau naufragiile datorate vnturilor puternice coliziuni din cauza cetii sau vnturilor puternice aruncarea n mare a unor mrfuri pentru salvarea echipajului coroziuni provocate de excesul de umiditate n cazul transporturilor prelungite datorit unor cauze de for major. Riscul n transportul rutier se aseamn cu cele din transportul feroviar.

    Asigurarea n transportul internaional se materializeaz n polia de asigurare care se emite de compania de asigurare i de agenii ei i care conine:

    > numele asigurtorului i asiguratului > descrierea riscurilor acoperite prin polia de asigurare > valoarea asigurat

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 9

    > descrierea lotului de marf asigurat > locul i agentul cruia urmeaz s-i fie adresate reclamaiile > data emiterii > semnturile asigurtorului i asiguratului

    Asigurarea mrfurilor transportate pe mare se realizeaz pe baza unor contracte standardizate. Pentru celelalte genuri de transport: feroviare, rutiere, aeriene nu exist norme de drept uniformizate, dar asigurarea se bazeaz pe practica asigurrilor maritime. n prezent diversele riscuri legate de transport sunt clasificate n patru grupe: E, F, C, D. Grupa E se refer la situaia, cand furnizorul (vanzatorul) ine marfa n stocul propriu (

    ExWorks). Riscul este asumat de ctre furnizor pan n momentul acceptrii mrfii de ctre cumprtor. Riscul transportrii este acceptat deja de ctre cumprtor.

    Grupa F conine trei situaii concrete de delegare a responsabilitii i, deci respectiv, a riscurilor:

    FCA nseamn c responsabilitatea i riscul pentru marf trece de la furnizor la cumprtor n momentul transmiterii mrfii n locul stabilit;

    FAS nseamn c responsabilitatea i riscul mrfii trece de la furnizor la cumprtor n portul, stabilit prin contract;

    FOB nseamn c vanzatorul i retrage responsabilitatea dup descrcarea mrfii de pe bordul navei.

    Grupa C se refer la situaia cand este vorba despre export. Vanzatorul ncheie cu cumprtorul un contract de transport, neasumandu-i nici un risc. Acestea sunt situaiile urmtoare: CFK nseamn c vanzatorul pltete costul transportului pn la portul de sosire, dar

    riscul i responsabilitatea privind integritatea mrfii i cheltuielile suplimentare sunt asigurate de ctre cumprtor;

    CIF nseamn c exceptand obligaiile, ca n cazul CFR, vanzatorul asigur i pltete asigurarea riscurilor n timpul transportrii;

    CPT nseamn c vanzatorul i cumprtorul mpart ntre ei riscul i responsabilitile. La un moment stabilit ( de obicei un punct intermediar de transport) riscurile trec integral de la vanzator la cumprtor;

    CID nseamn c riscurile trec de la vanzator la cumprtor ntr-un punct intermediar de transport definit, dar, n afar de aceasta vanzatorul asigur i pltete asigurarea mrfii.

    Ultima grup de termeni D nseamn c toate riscurile de transport revin vanzatorului. La aceast grup se refer urmtoarele situaii: DAF nseamn c vanzatorul i asum riscurile pn la frontiera unui stat oarecare. Mai

    departe riscurile sunt n sarcina cumprtorului; DES nseamn c transmiterea riscului de la vanzator la cumprtor trece la bordul

    corabiei; DEQ nseamn c transmiterea riscurilor se petrece n momentul sosirii n portul de

    descrcare; DDU nseamn c vanzatorul i asum riscurile de transport pn la locul definit prin

    contract, (cel mai des depozitul); DDP nseamn c vanzatorul este responsabil pentru riscurile de transport pan la locul

    definit pe teritoriul cumprtorului, dar cumprtorul le pltete.

    4.2 RISCUL DE PRE

    Apare datorit variaiei n timp a valorii tranzaciei: respectiv, ntre momentul ncheierii contractului i momentul ncasrii plii.

    Pentru exportator problema acestui gen de risc se pune n condiiile n care PREUL

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 10

    CONTRACTULUI este sub preul mondial, din momentul plii, iar pentru importator acest risc const n faptul c preul stabilit n contract care urmeaz s fie pltit ulterior este mai mare dect preul mondial din momentul plii.

    Pentru evitarea acestui risc n practica comercial internaional se utilizeaz o serie de CLAUZE prin care se urmrete:

    asigurarea unui caracter stabil al prestaiilor (echitabil) reciproce ale prilor i meninerea echilibrului economic al contractului n pofida schimbrii

    circumstanelor n care a fost ncheiat i se execut tranzacia

    Riscul contractual

    n Romnia acest de tip de riscuri s-au ocupat R.R.Popescu, V. Babiuc, I.L.Georgescu. n concepia acestor autori problema riscului se pune pe un aspect dublu: riscul vizand contractele n general i riscurile privind bunurile vndute prin contract translativ de proprietate.

    Problemele riscului se limiteaz la cunoaterea dac, n ipotez, una dintre pri nu poate executa obligaia sa din cauza unui caz fortuit sau o for major, cealalt parte rmane obligat s-i ndeplineasc obligaia sa. Interdependena celor dou pri contractante, caracteristic contractelor sinalagmatice, ordon soluia de ncetare a obligaiei corelative a unei pri, dac un caz fortuit sau o for major face imposibil executarea obligaiei revenit celeilalte pri. Riscurile revin n seama debitorului, obligaia fiind imposibil de executat res perit debitori. Obligaia prii spre care este imposibil de fcut prestaia, dintr-un motiv independent voinei celeilalte pri, rmane fr cauz. Riscurile n contractele de vanzare

    Cand ne referim la riscurile unui bun vandut, profesorul I.L.Georgescu apreciaz c trebuie s se rspund la dou ntrebri:

    C trebuie nceput de la faptul cine suport pierderea bunului, n perioada posterioar acordului de bunvoin i momentului livrrii.

    Cumprtorul rmane sau nu obligat s plteasc preul. Pentru a soluiona acest aspect nou al problemei riscurilor, autorul menionat consider

    regula incontestabil a dreptului roman , c simplul acord de bunvoin are ca efect transferul proprietii de la vanzator spre cumprtor. Astfel, se consider c, n momentul acordului de bunvoin, vanzatorul i-a ndeplinit obligaia, nu mai este proprietarul bunului, de unde consecina elementar, dac bunul este pierdut, aceasta nu va afecta vanzatorul.

    Pentru a demonstra valabilitatea acestei reguli, profesorul I.L. Georgescu pleac de la principiul res perit creditori, care a fost conservat deasemenea n dreptul vechi francez. Ca argument este citat Pothier: este un principiu stabilit c n momentul n care contractul de vanzare este perfectat, bunul vandut trece n riscul cumprtorului, chiar dac acesta nc nu a fost livrat.

    ntre noiunea de risc i cea de proprietate exist de asemenea atat interdependen cat i concomiten.

    Pierderea eventual care survine ntre momentul acordului de bunvoin i livrarea efectiv spre cumprtor, nu exonereaz plata preului pentru c vanzatorul i-a efectuat obligaiunea, rmanand ca, cumprtorul s si-o ndeplineasc pe a sa i, n consecin, sa plteasc preul.

    n concepiile specialitilor n drept, regula de suport pentru riscul bunul vandut, formulat n ntregime, trebuie s fie cuprins ntr-un sens mai larg. Astfel sunt n sarcina proprietarului cumprtorului prin efectul oricrui contract de aliniere la proprietate nu numai riscurile materiale, care au ca urmare pierderea integral a bunului, dar de asemenea degradarea sau pierderea parial, la fel i evenimentele care au o influen juridic asupra bunului ca noile impozite, n intervalul de timp scurs ntre momentul acordului de bunvoin i livrrii efective, sau exproprierea pentru o cauz a

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 11

    utilitii publice. n doctrina modern a dreptului proprietii, inconvenientele automatizrii trecerii

    riscurilor odat cu transmiterea proprietii, se preconizeaz restrangerea prin transferului riscurilor de la livrarea mrfii i nu de la transmiterea proprietii. n consecin se va renuna la regula res perit domino. n prezent aceast soluie este larg aplicat n comerul internaional; trebuie fcut observaia: acest principiu nu este la dorina prilor decat n msura tcerii. Inechitile care apar cand cumprtorul suport pierderile dac bunul rmane la vanzator pot determina prile s prevad ca riscurile s-l priveasc pe cumprtor numai din momentul livrrii.

    Riscul la vanzarea n condiii suspensive

    n codul civil articolul care reglementeaz problemele vizand riscurile generate de ctre vanzarile n condiii suspensive se bazeaz pe principiul pendante conditionne, adic naintea producerii unui eveniment viitor i incert, de care depinde apariia obligaiunii, bunul rmane n riscul debitorului, adic vanzatorului.

    Soluia este conform principiilor i mecanismelor practice ale operaiilor. Vanzarea nu este perfect n aceast poriune de timp, iar bunul rmne n patrimoniu vanzatorului. El este acela care trebuie s suporte pierderile. Dac condiia se realizeaz, n loc ca acest eveniment s aib ca efect de a da eficacitate actului din momentul apariiei sale, el produce, din contr, consecina de reziliere a contractului ex tunc. Se derog astfel din principiul retroactivitii condiiei, care impune c prin realizarea condiiei, cumprtorul s fie considerat proprietarul bunului din momentul ncheierii contractului.

    Soluia expus presupune c pierderea bunului s-a produs fr culpa vanzatorului i c ea este total. Cand pierderea este parial i nu este imputabil vanzatorului, acest articol al codului civil, dispune c cumprtorul este obligat de a lua bunul n starea n care acesta se afl, pltind preul integral. n acest caz riscul este n sarcina sa i, deci, principiul concomitenei trecerii proprietii i riscurilor i reiau vigoarea.

    n situaia cand pierderea, total sau parial, s-a produs din culpa vanzatorului, cumprtorul are la dispoziie facilitatea de alegere ntre cererea de reziliere a contractului sau s ia bunul n starea n care acesta se afl, cu dreptul la despgubiri pentru pierderile produse. n aceiai manier se asimileaz pierderea din deteriorarea bunului i alte evenimente, care mpiedic transferul proprietii ca fiind rolul sau punerea n aplicare a unor norme juridice, ca de exemplu, exproprierea. Riscul la vanzarile n condiii rezolutorii

    Conform principiilor care reglementeaz efectele condiiilor rezolutorii, dac evenimentul viitor i incert, cruia i este supus rezilierea contractului se adaug, riscul, la care bunul este expus pn la aceast dat este n sarcina cumprtorului. Explicaia soluiei are la baz urmtoarele considerente:

    Contractul de vanzare n condiii rezolutorii este un contract perfect din momentul acordului de bunvoin

    Contractul este translativ de proprietate de la vanzator la cumprtor deasemenea graie concomitenei sau sincronizrii transmiterii proprietii mpreun cu transmiterea riscului.

    Dac condiia se realizeaz , fr ca bunul s fie pierdut ntre momentul acordului de bunvoin i momentul livrrii, vanzatorul trebuie s restituie preul, iar cumprtorul, bunul. Cand bunul este pierdut printr-un caz fortuit vanzatorul este exonerat de restituirea preului.

    Riscul la vanzarea bunurilor viitoare

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 12

    n acest caz se aplic regula concomitenei trecerii proprietii i riscurilor. Dificultatea care apare este aceea, c n cazul unui contract complex, definirea ei va avea loc prin principiul prevalenei unui raport prin altul, aplicand regula accesorium sequite principalem. Odat precizat natura juridic a acestor rapoarte, el vor fi aplicate:

    Principiile care guverneaz riscurile bunului, dac rezultatul calificrii este un contract de vanzare

    Principiile care guverneaz riscurile contractuale, n general dac operaiunea a fost calificat drept contract de ntreprindere

    n primul caz riscurile vor viza proprietarul, iar n al doilea antreprenorul.

    Riscurile la vanzarile bunurilor apartinand persoanelor tere

    n cazul vanzarii unui bun apartinand unei persoane tere nici proprietatea nici riscurile nu pot trece n momentul acordului de bunvoin pentru c n acel moment bunul care face obiectul vanzarii aparine unei persoane tere. Transmiterea va avea loc n momentul n care bunul va fi obinut i livrarea va fi efectuat.. Pan la acea dat ns bunul nu va fi la riscul vanzatorului, deoarece el nu devenit, prin achiziie, proprietar.

    Evident, el nu va fi nici la riscul cumprtorului, pentru c nici el nu este proprietar, bunul nefiind trecut n patrimoniul su.

    Riscul la vanzarile cu pstrarea proprietii

    Rigoarea principiilor expuse mai sus impune soluia simpl i logic, proprietatea aparine vanzatorului pentru c el i-a rezervat acest drept prin convenie. Paralelismul propriete-risc se regsete la fel de bine i n acest caz. Aceast soluie este inechitabil pentru unii specialiti, inand cont c bunul se nu afl n posesia vanzatorului, dar a cumprtorului, care prin uzaj abuziv ( sau alte efecte), ar determina pierderea sau deteriorarea bunului. Se propune drept soluie nlocuirea, n acest caz, formulei concomitenei ntre proprietate i risc cu concomitena uzajului i riscului. Aceast ultim abordare are drept rezultat punerea n sarcina cumprtorului riscul, chiar dac el este deintorul precar pn la data ultimului termen de plat.

    n dreptul belgian, fa de ceea ce s-a descris anterior se merge mai departe. Astfel, vanzarea n rate este considerat ca vanzare la termen n ceea ce privete plata prii restante din pre, la concluzionarea contractului i transferului de proprietate. S-a cutat reconstituirea vanzarii cu pstrarea proprietii, dandu-i silina de a intra n cadrul vanzarii la termen, n care termenul vizeaz nu transferul dreptului dar transferul coninutului. Proprietatea va fi transmis, n acest caz, prin convenie, dar va fi limitat de un termen. Aceast construcie este artificial i, n consecin, principiul de legtur ntre proprietate i risc trebuie meninut cu toat rigoarea consecinelor sale. Pentru a evita abuzul cumprtorului ar fi bine ca prile s stipuleze special trecerea riscurilor n seama cumprtorului, care posed bunul. Productorul bunurilor vandute n rate va lua n acest sens o serie de msuri de securitate, printre care una din cele mai cunoscute este instalarea unui sigiliu care atest integritatea bunului.

    4.3. RISCUL N DESFACERE

    Este determinat de o serie de cauze: receptivitatea i promptitudinea, solvabilitatea, lichiditatea, comportamentul, corectitudinea comercial.

    1. lipsa de bonitate prevenirea lipsei de bonitate se face pe calea verificrii bilanului contabil i al

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 13

    contului de profit i pierdere pentru a se evita o manipulare a datelor contabile se impune o verificare paralel a

    bonitii prin culegerea de informaii suplimentare din partea unor teri de la organizaii profesionale naionale i internaionale, camerele de comer i industrie, mediul bancar, cercuri de afaceri etc.

    2. scumpirea materiilor prime, materialelor, energiei. creterea salariilor ulterior semnrii contractului.

    Riscul rezultnd din scumpirea materiilor prime , materialelor, energiei i a salariilor, precum i din evoluia ratelor de schimb monetar pot fi rezumate din formulele riscului de pre i a riscului valutar.

    3. negocierea urmat de necontractare. intervenia actelor guvernamentale.

    Riscul, costnd din negociere urmat de contractare, pentru evitarea cruia trebuie s se ia msuri adecvate care s faciliteze reuita negocierilor.

    Msurile care reprezint garanii de succes n negocieri sunt:

    ndeplinirea obligaiilor contractuale anterioare;

    amplificarea mijloacelor de publicitate; pregtirea corespunztoare a negocierilor i a echipei de negociatori; dimensionarea realist a preului de ofert.

    La numrul de msuri cu caracter general trebuie adugate i msuri cu caracter special cum sunt:

    1. obligarea participantului la licitaie de a depune drept garanie de acceptare a licitaiei adjudecate a unei sume de bani n contul organizatorului licitaiei pe care s o piard n cazul cnd renun la ncheierea contractului

    2. includerea n contract a unei "clauze penale" sau obligarea prezentrii unei scrisori de garanie bancar.

    Cnd obiectul negocierii l constituie un transfer de know - how, cnd trebuie s existe grija pstrrii secretului n timpul negocierii.

    Metoda folosit de obicei const n dezvluirea sumar a detaliilor, urmnd ca toate amnuntele s fie furnizate dup finalizarea tratativelor.

    Pentru mai mult siguran se contracteaz un angajament teris al beneficiarului de a pstra secretul n cursul negocierilor pn la semnarea contractului.

    Sau se recurge la un alt mijloc de garantare i anume acela al unei convenii de pstrare a secretului, sub auspiciile arbitrajului internaional.

    n afara riscurilor de necontractare sunt i riscuri care pot aprea n cursul sau n legtur cu executarea contractelor.

    Cele mai frecvente evenimente ce pot aprea n cursul executrii contractelor sunt e de for major i cele fortuite, care depesc voina de angajare a prilor. Sau cauze subiective determinate de:

    neglijen incapacitate profesional, reaua credin. n acest sens se recurge la urmtoarele

    msuri: clauze contractuale: n care s fie specificate evenimentele exogeneratoare de

    obligaii. clauze de ndeplinire a contractelor i dup ce termenul a fost depit. clauze prin care s se prevad posibilitatea retragerii din contract n situaia n care

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 14

    evenimentele pgubitoare se prelungesc n timp. clauze de ndeplinire a unor proceduri i administrarea anumitor probe n caz de

    evenimente obiective pgubitoare. clauze care s permit renegocierea contractelor n timpul apariiei unor evenimente

    imprevizibile la data semnrii lor (de exemplu majorarea taxelor vamale n timpul derulrii contractului care-l oblig pe importator s cear reducerea preului sau anularea contractului).

    clauze care s permit restabilirea echilibrului avantajului reciproc, pe calea negocierii, n cazul apariiei riscului general de frustrare (clauza de readaptare a contractului este larg uzitat n contractele de lung durat, ceea ce implic o aciune larg de renegociere a contractului n vederea readaptrii lui la condiiile comerciale actuale n vederea pstrrii echilibrului i avantajului reciproc, existent la ncheierea contractului).

    4.4. PROTECIA AFACERILOR MPOTRIVA RISCURILOR

    Pentru a asigura protecia afacerilor firmei mpotriva riscurilor este important ca agentul s parcurg urmtoarele etape:

    a) analiza mediului de afaceri al firmei pentru a identifica aciunea riscurilor posibile; b) corelaia investiie-risc; c) analiza preului internaional.

    a) Analiza mediului de afaceri i identificarea riscurilor posibile Pentru a ne asigura succesul n afaceri trebuie s stabilim obiective clare, convingtoare

    i s ne concentrm toate eforturile pentru atingerea acestor obiective, n afaceri nimeni nu poate deine la un moment dat toate resursele necesare. Secretul afacerilor reuite este focalizarea eforturilor managerului i atragerea resurselor interne i externe disponibile pentru realizarea obiectivului propus. anse mari de succes au afacerile conduse pe baza unui plan de afaceri bun i nu pe baza reaciei la anumite evenimente mai mult sau mai puin riscante. Managerul, cnd este copleit de detaliile legate de lansarea sau conducerea unei afaceri , analizeaz planul de afaceri care este o prognoz a afacerilor societii comerciale, o schem de aciune logic.

    Este foarte important ca atunci cnd ntocmim planul de afaceri al firmei s analizm i problemele critice pe care le implic acestea. Pentru analiza mediului de afaceri trebuie s cunoatem informaii despre mediul exterior .

    b) Investitie si risc

    Valoarea unei investitii este determinate de profitul pe care asteptam sa-l obtinem si de incertitudinea ca acest profit sa fie realizabil.

    Fiecare decizie asupra utilizarii resurselor este bazata , in cele din urma ,pe sperantele celor care iau deciziile .

    Familiile sau persoanele individuale decid dac s consume sau s investeasc venitul lor prin evaluarea valorii relative a profitului pe care l ateapt de la fiecare opiune.

    Ele aleg alternativele de investiii lund n considerare nu numai rata ctigului dar i certitudinea cu care aceste ctiguri pot fi ateptate.

    Oamenii care se tem de ratarea investiiilor lor vor opta pentru investiii care sunt greu de ratat, chiar dac ele ofer un ctig mai sczut dect proiectele de investiii mai vulnerabile.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 15

    Micrile de fonduri care au loc ntre participanii la afacerile comerciale implic unele riscuri mpotriva crora pot fi luate diferite msuri de acoperire.

    Se consider c efectuarea transferurilor de sume direct ntre pri cnd deruleaz o tranzacie, mai cu seam cnd plasamentele au anumite termene, implic riscuri i probleme mari comparativ cu intermedierea acestor operaii printr-o banc.

    Acest lucru este valabil pentru c instituiile bancare au posibilitatea s recurg la diverse procedee de asigurare care pot preveni pierderile pe ansamblul unor operaiuni.

    Trebuie s identificm urmtoarele categorii de risc: 1. Riscul creditelor 2. Riscul de lichiditate. Firma participant la tranzacii se poate confrunta cu o lips de

    fonduri disponibile i din necesitatea de a rambursa la cerere sau la termen mijloacele bneti, se va vedea nevoit s lichideze active mai dificil de mobilizat.

    Dac aceast transferare se face la un pre inferior celui de dobndire a hrtiilor de valoare, rezult pierderi.

    3. Riscul restriciilor de transfer care const n adoptarea unor msuri n acest sens de autoritile dintr-o ar sau alta, n legtur cu poziia financiar extern.

    4. Riscul valutar, legat de modificrile de curs ale valutei ori valutelor n care se deruleaz tranzaciile.

    Cunoaterea acestor categorii de riscuri creeaz posibilitatea adoptrii ansamblului de msuri de acoperire corespunztoare. nsi ideea de fragmentare i preluare separat de diveri participani la o afacere a unui ansamblu de riscuri nseamn reducerea lor. Se reduce efectul lor care ar fi mai puternic dac s-ar manifesta conjugate mai multe ntr-un anumit moment.

    Diversificarea investiiilor i variaia lor va reduce riscurile.

    c) Preul internaional, o surs de riscuri Produsul firmei trebuie s ofere consumatorului satisfacii la care acesta se ateapt. Dac

    produsul nu este bun, dac el nu este n concordan cu cerinele piesei i nu este competitiv cu punctul de vedere al funcionalitii i utilitii, dac nu creeaz anumite avantaje obiective sau subiective pentru cumprtor, n comparaie cu produse sau mrci similare pe piaa mondial, atunci activitile de desfacere, promovare i stabilire a preului nu sunt eficiente.

    Interesul firmei este s-i maximalizeze profitul, deci cum profitul se obine ca diferen dinte pre i cost, firma urmrete permanent evoluia costurilor, nivelul lor constituind un element fundamental n elaborarea strategiei acesteia.

    Costul este o component a preului i dac nu punem fa n fa costul i preul de vnzare al produselor firmei, nu putem desprinde nici o concluzie cu privire la activitatea firmei, respectiv:

    dac este rentabil sau nu: daca costurile de productie ii permit firmei sa obtina profit: daca este cazul sa-si continue activitatea sau sa o extinda.

    5. RISCUL FABRICAIEI

    Orice proces de fabricaie comport riscuri derivnd n principal din: > rebuturi cauzate de materiale necorespunztoare; > maini dereglate; > mna de lucru insuficient calificat; > presiuni concureniale care cer nnoiri permanente i reducere de cheltuieli;

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 16

    > dificulti n aprovizionare; > defeciuni n sistemul informaional; > uzura fizic sau/ i moral a utilajului; > insuficiena portofoliului de comenzi.

    Pentru prevenirea sau eliminarea riscurilor de fabricaie trebuie luate msuri privind: 1. respectarea cerinelor tehnice cu privire la calitatea materiei prime i a materialelor; 2. crearea de condiii pentru dezvoltarea inveniilor i inovaiilor; 3. utilizarea de mn de lucru calificat; 4. asigurarea unei conduceri competente; 5. elasticizarea procesului de producie astfel nct s fie asigurate posibiliti multiple

    de adaptare sau chiar schimbare a procesului de producie, n raport cu cerinele consumatorilor.

    Un aspect important al riscului fabricaiei l constituie "riscul tehnologic" care apare atunci cnd se pune n fabricaie i se ofer pieii produse depite, fapt ce duce la imposibilitatea vnzrii sau desfacerii mrfurilor cu preuri sczute care uneori nu acoper nici costurile de producie.

    Promovarea tehnologiilor de vrf axate pe: electronica cuantic; biologia molecular; nucleonica; teoria informaiei; ecologia; tiinele spaiale; robotica; inteligena artificial.

    Cile de protejare mpotriva riscului tehnologic sunt complexe iar n deciziile legate de luarea lor sunt angrenate nu numai organizaiile economice, ci i statul care are posibiliti de sprijinire a activitii de cercetare tiinific pe cile finanrii, scutirilor sau reducerii de impozite, faciliti vamale la importurile de tehnic de vrf de laborator, asigurarea procurrii i difuzrii literaturii de specialitate.

    Prevenirea riscului generat de evoluia progresului tehnologic se poate face i pe calea cunoaterii investiiilor de lung durat n economia mondial, iar baza acestei cunoateri o constituie sistemul informaional care poate s furnizeze suficiente date pentru calculul economic previzional al investiiilor.

    Riscurile industriale apar din urmtoarele conexiuni: industrializarea este legat de urbanizare. Astfel locuitorul i uzina se atrag

    reciproc. un rol secundar l are factorul uman ca surs de risc, fapt ce materializeaz

    problema responsabilitii.

    6. RISCURILE POLITICE

    Riscurile politice se refer la schimbrile care pot modifica radical mediul social - economic n care firma i desfoar activitatea.

    Riscurile politice sunt determinate de evenimente social - politice de guvernare. In cadrul relaiilor comerciale internaionale se utilizeaz noiunea de country risk prin

    care este desemnat riscul politic specific rilor beneficiare de investiii, indicator ce este evaluat de instituii specializate.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 17

    Riscul politic este posibilitatea apariiei pierderilor sau a micorrii veniturilor din cauze provocate de politica de stat. Astfel, riscul politic este legat de schimbrile posibile a direciilor prioritare ale activitii guvernamentale. Luarea n vedere a acestui aspect al riscului are o particularitate important n rile cu o legislaie slab.

    Riscul politic este cu eminen inerent activitii patronale, nu poate fi evitat, poate fi doar luat n vedere i estimat.

    RISCUL POLITIC mbrac forma unor evenimente independente de voina i solvabilitatea cumprtorului i care l mpiedic s-i onoreze obligaiile asumate fa de furnizorul - creditorul extern (rzboi, revoluie, revolt, rzboi civil, grev).

    Msuri cu caracter politic pot fi luate i de ri tere ori de organisme internaionale mpotriva rii importatorului care l pun pe acesta din urm n imposibilitatea de a-i respecta obligaiile de plat fa de furnizor.

    Caracter politic mbrac i msurile luate de autoritile publice : guvern, banca central, organe vamale, etc, avnd ca efect:

    * restrngerea importurilor * limitarea transferului valutar * refuzul admiterii pe teritoriul rii al unor produse * sechestrarea sau rechiziionarea unor bunuri aparinnd unor ageni economici

    strini,etc. * apare riscul de netransfer al valutei cuvenite furnizorului (creditorului) extern, cu toate

    c importatorul privat a depus la banc, n moned local echivalentul sumei datorate. * neplata la termen a sumelor datorate de importatori (debitori) politici.

    Noiunea de riscuri catastrofale i majore apare n limbajul administrativ la nceputul anilor 1980. Definim urmtoarele tipuri de riscuri pure de origine catastrofal: Ele se manifest sub forma producerii unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major:

    inundaii uragane cutremure de pmnt erupiile vulcanice incendiile exploziile ce pun cumprtorul n imposibilitate de plat.

    Efectul lor la care se adaug i riscurile politice menionate mai sus este dezastruos .

    Riscul politic poate fi divizat n 4 Grupe:

    - Riscul de naionalizare i expropriere fr compensare adecvat;

    - Riscul de transfer legat de restricii posibile asupra convertirii valutei n moned local;

    - Riscul rezilierii unor contracte din cauza aciunilor autoritilor statale n care se afl compania contractant

    - Riscul aciunilor militare sau a dezordinilor publice

    Riscul de naionalizare n practica este interpretat de ctre antreprenori foarte larg de la expropriere pan la rascumprare obligatorie de ctre autoriti a bunurilor companiei sau, mai simplu, restricia accesului investitorilor ctre gestiunea activelor. La estimarea riscului de naionalizare problema const n faptul, c autoritile nu fac niciodat public posibilitatea exproprierii sau a naionalizrii. Ca urmare nici un document nu definete exact

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 18

    distincia ntre naionalizare i confiscare.

    Riscul de transfer este legat de schimbul monedei locale n valut.

    Ultimul grup de riscuri politice este riscul aciunilor militare i dezordinilor publice, n urma crora unele societi pot avea pierderi substaniale sau chiar falimenta.

    Riscul politic mai poate fi divizat in regional, de stat, internaional. Riscul politic de stat reprezint instabilitatea situaiei politice interne a unei ri, avand consecimte asupra rezultatului activitii societilor comerciale rezidente, de unde pot rezulta agravri ale strii financiare ale acestora, uneori chiar falimentul.

    n principal aceasta afecteaz ntreprinderile mici i mijlocii, pentru c tensiunea situaiei politice aduce la ruperea relaiilor economice care se reflect asupra activitii ntreprinderilor mici i mijlocii i le aduce la limita falimentului ca urmare a lipsei de materie prim i/sau echipamentelor.

    Prin risc regional politic trebuie de neles instabilitatea ntr-o regiune oarecare, care influeneaz asupra rezultatului activitii societilor comerciale.

    Luarea n vedere a riscurilor internaionale politice este important pentru societile avand activiti pe pieele internaionale i pentru firmele care au parteneri strini.

    Deoarece antreprenorul nu poate influena riscurile politice, pentru c apariia lor nu depinde de rezultatele activitii sale, ele trebuiesc plasate n grupa riscurilor externe.

    7. RISCURILE SOCIALE

    Deriv din evenimente sociale cum ar fi : # mbolnvirile, # accidentrile, invaliditatea # omajul # diminuarea nivelului de trai # maternitate.

    Ele subliniaz capacitatea firmei de a fi flexibil n: > acordarea salariilor > capacitatea de inovare adoptat, > promovarea unui climat social favorabil, > capacitatea de a utiliza personalul > eficiena economic / productivitate.

    Conexiunea ntre riscuri i mediul socio-economic In anul 1979, J.Rowe i G.T.Goodman au acordat atenia cuvenit conexiunilor ntre riscuri

    i mediul socio-economic n lucrarea "Energy risk management". i-au asumat sarcina dificil a evalurii unui risc socio-economic acceptabil. Aceast evaluare implic o separare a costurilor, riscurilor i avantajelor unei activiti date, i presupune:

    poziionarea nivelului riscului i compararea cu niveluri similare din acelai domeniu sau din domenii de activitate diferite;

    examinarea raportului cost-avantaje n cazul reducerii riscului; compararea costurilor, riscurilor i avantajelor asociate riscului i reducerii sale;

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 19

    examinarea individual a fiecrui caz de riscuri majore, lund n considerare percepia difereniat a riscului acceptabil dup nivelul de suportabilitate, dup decizia de-a suporta i de a dobndi sau nu avantaje, urmare a asumrii acestuia.

    8. RISCURI JURIDICE

    Problematica riscului poate fi interpretat la grania dintre fenomenele economice i cele juridice, fiind foarte important definirea cadrului legislativ care s prevad limitarea efectelor unui risc asumat.

    Este foarte important s considerm afacerea un act juridic, ea se prezint sub forma contractului, respectiv a contractului comercial.

    Contractele de afaceri constituie principalul instrument juridic prin intermediul cruia se acioneaz.

    Pentru a putea fi valid, contractul de afaceri trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii :

    consimmntul liber exprimat al prilor capacitatea lor cauz i obiect certe, licite i posibile

    Un aspect este legat de RISCUL N CONTRACTUL DE VNZARE - CUMPRARE Conform art. 1294 C. civil, Contractul de vnzare - cumprare este "o convenie prin care dou pri se oblig ... una de a transmite celeilalte proprietatea unui lucru i aceasta va plati celei dinti preul lui".

    Trebuiesc subliniate dou aspecte: caracterul comercial iar atunci cnd este cazul caracterul internaional Probleme legate de riscuri se rezum la:

    * negocierea preului i * suportarea pagubei pierderii sau distrugerii mrfii

    Astfel sunt n sarcina proprietarului a cumprtorului sau dobnditorului prin efectul oricrui contract de alienare a proprietii nu numai riscurile materiale care au drept urmare pierderea integral a mrfii dar i degradarea sau pierderea parial precum i evenimentele care au o influen juridic asupra bunului cum ar fi declararea inalienabilitii bunului, punerea unor noi impozite n intervalul de timp scurs ntre momentul acordului de voin i momentul predrii efective, sau exproprierea pentru cauz de utilitate public.

    9. RISCURILE DE INOVAIE

    Riscul de inovaie este deosebit de important n activitatea economic, care se afl la etapa de mrire a capitalurilor alocate atat pentru producerea bunurilor i serviciilor, cat i pentru crearea noutilor.

    Riscul de inovaie reprezint probabilitatea pierderilor care pot survine n urma plasrii de resurse financiare n producerea bunurilor i serviciilor noi, care probabil nu-i vor atinge nivelul de cerere ateptat pe pia. Riscul de inovaie apare n situaiile urmtoare:

    La implementarea metodelor mai puin costisitoare n producerea mrfurilor sau serviciilor fa de cele deja utilizate. Acest tip de investiii vor aduce societii un profit temporar, cat timp ea va fi singura posesoare a tehnologiei date. n aceast situaie societatea se confrunt numai cu aspectul risc estimare, posibil incorect a cererii referitoare la acest bun.

    La crearea unui bun sau serviciu nou cu ajutorul unei tehnici sau tehnologii noi. n

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 20

    acest caz prin riscul de inovaie se nelege riscul c noul bun sau serviciu nu va gsi cumprtori; riscul de non-conformitate cu noul echipament i tehnologii cu cererile de producere necesare pentru acest bun sau serviciu nou; riscul de imposibilitate de vanzare a echipamentului creat, pentru c el nu convine pentru producerea altor bunuri, n caz de eec.

    n literatura despre teoria economic putem ntalni des termenii de risc nalt i risc jos. n acest caz nivelul riscului depinde de raportul ntre volumul pierderilor ateptate i volumul de active ale ntreprinderii, ncat probabilitatea pierderilor s se produc.

    Trebuie de menionat c riscul de inovaie este strans legat de riscul de marketing, deoarece specialitii n marketing studiaz atitudinea incert a consumatorului, n condiii de informaii dificil controlabile. Necesitile, motivarea i fantezia cumprtorilor sunt exemple de incertitudine care ridic riscul de marketing. Analiza acestui risc se aplic cu scopul de a lua decizii care ar limita riscul n domenii destul de complexe cum ar fi lansarea produselor noi, investiii, perfecionarea produselor etc.

    Triete din venit, chiar dac trebuie s faci mprumuturi pentru aceasta

    Billings.

    CONCLUZII

    Orice agent economic ce nfptuiete o activitate comercial sau industrial pe o pia local sau strin i asum anumite riscuri.

    Nu exist o definiie exhaustiv pentru riscuri, ns majoritatea riscurilor odat aprute, se materializeaz sub forma unor sanciuni sau pierderi financiare, care diminueaz rezultatele scontate de ctre agentul economic.

    n activitatea sa un agent economic se confrunt cu mai multe feluri de riscuri i toate este necesar de identificat.

    Exist mai multe criterii de identificare a riscurilor:

    1. Dup obiect impactul probabil al riscului

    riscuri ce afecteaz bunurile,

    riscuri ce afecteaz investiiile nemateriale,

    riscuri ce afecteaz resursele financiare,

    riscuri ce afecteaz personalul ntreprinderii.

    2. Dupa natura riscurilor

    risc politic,

    risc valutar,

    risc comercial,

    risc contractul,

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 21

    risc inovaional.

    3. Dup factorii de influen

    risc intern,

    risc extern.

    Riscurile interne ale ntreprinderii, riscuri ce depind de modul de activitate i gestionare a ntreprinderii sunt:

    riscul de exploatare,

    riscul financiar,

    riscul de faliment.

    Din toate aceste trei riscuri riscul financiar este acel risc, care odat definit i bine dirijat, contribuie la diminuarea riscului de faliment. Dar la rndul su depinde de riscul de exploatare.

    Iat de ce n orice ntreprindere se cere o gestionare eficient cu toate felurile de riscuri, dar mai ndeosebi cu cele interne.

    Care ar fi obiectivul unei gestiuni eficiente a riscurilor, inclusiv a celui financiar?

    Gestiunea riscurilor nseamn a prevedea cu cheltuieli minimale, resursele financiare necesare i suficiente, n scopul de a controla, a elimina, a atenua sau a transforma aciunea riscurilor astfel ca s se ajung la o optimizare a resurselor de care dispune ntreprinderea (Aceast definiie sugereaz urmtoarele idei principale:

    1. Gestionarea eficient a riscurilor nseamn cunoaterea tehnicilor generale de optimizare n domeniul finanelor ;

    2. Gestionarea eficient a riscurilor nseamn a aciona n dou direcii:

    Prevenirea riscului eliminarea sau reducerea riscului,

    Gestiunea propriu zis a riscului suportarea costurilor financiare legate de riscurile reziduale prin reinerea sau reducerea riscului;

    A gestiona eficient riscurile nseamn acceptarea de ctre ntreprindere s opereze ntr-un mediu aleatoriu.

    Un proces de gestionare a riscului la ntreprindere const din dou etape:

    Analiza individual a riscurilor;

    Agregarea riscurilor i definirea unei strategii de gestiune a riscurilor (gestiunea portofoliului de riscuri).

    Eficacitatea gestiunii riscurilor const, n primul rnd, n identificarea corect a riscurilor. Orice tentativ de identificare a riscurilor presupune o descompunere. Criteriul de clasificare ales are un impact major asupra calitii nelegerii i gestiunii riscului.

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

  • 22

    Pentru a gestiona corect riscurile e necesar de a defini trei elemente constitutive ale lor, i anume:

    1. Identificarea riscului;

    2. Probabilitatea nfptuirii riscului;

    3. Evaluarea rezultatului.

    Cercetarea acestor trei componente permite de a distinge, pe de o parte, riscurile legate de incertitudine, iar pe de alta, riscurile, realizarea crora este legat de apariia unui fapt generator, ce poate fi identificat

    Definirea riscului, estimarea probabilitii apariiei lui i evaluarea rezultatelor depind de impactul probabil al riscului.

    Fiecare ntreprindere i poate defini n funcie de mrimea sa, de modul de organizare, de specificul produsului si , de strategia sa comercial i de tehnicile posibile de acoperire a riscurilor, cmpul, care este deschis pentru diminuarea riscului

    PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com


Recommended