20 de lucruri cares-au `nt=mplat

prima oar\ la Ia[i

De ce este supranumit Ia[ul„ora[ul celor [apte coline“

2

Pre[edinte: Alexandru Låzescu

ABONAM

ENT

Redactor-[ef: Toni Hri]acAdresa redac]iei:: Ia[i, Str. Smârdan nr.5 Telefon: 0232.271.271

ww ww ww .. zz ii aa rr uu ll dd ee ii aa ss ii .. rr ooMAR}I, 26 MARTIE 20132

Edi]ie special\ dedicat\ promov\rii jude]ului Ia[i

AMBASADORII IA{ULUI

88 PP AA GG II NN II

Cu ei ne m=ndrimViitorul începe acum!� mesajul pre[edintelui Consiliului Jude]ean Ia[i

Cristian Adomni]ei

Ia[ul s-a n\scut dintru `nceput sub zodia culturii, a spiritului artistic,a elanului [tiin]ific [i a marilor aspira]ii. A dat valori na]ionale [iuniversale, a crescut `n cele [ase secole de existen]\ prin ochiipersonalit\]ilor sale, trasând o istorie aparte, pe care scurgerea timpuluinu o poate stinge.

Citi]i `n pagina � 3

„Invit public to]iprietenii Ia[ului s\ fie

al\turi de noi!“� interviu cu primarul Ia[ului,

Gheorghe Nichita

„Ia[ul a fost [i este `nc\ un ora[ ofertant pentru marile companii. Datfiind profilul ora[ului nostru de centru medical regional, subliniez `nc\o dat\ c\ `ntreaga Regiune de Nord-Est are nevoie de un SpitalRegional de Urgen]e, dotat la standarde occidentale, care s\ ofereservicii medicale de calitate pentru pacien]i. Ne dorim s\ atragem [iparteneri priva]i, al\turi de autorit\]ile locale.“

Citi]i `n pagina � 3

Ora[ul poate s\ devin\unul dintre pilonii

competitivi ai Rom=niei� opinia lui Iulian Dasc\lu, pre[edintele

grupului de companii Iulius

Orice om de afaceri este dator s\ investeasc\ `n comunitatea din careface parte. Ghida]i de acest principiu, locul `n care ne-am n\scut [i `n carene-am format cap\t\ valoare [i creeaz\ poten]ial pentru dezvolt\riulterioare.

Citi]i `n pagina � 3

Instantaneu surprins de fotoreporterul ziarului, zilele trecute, `n unadintre pie]ele publice ale Ia[ului. Imaginea poate fi un pretext pentru

medita]ii pe tema „Ia[i, prezent [i viitor“. Foto - Dan LUCA

Ia[isting, un brand regional

Care s`nt personalit\]ile celemai reprezentative pentru istoriapostdecembrist\ a Ia[ului?Cotidianul nostru a lansat aceast\provocare, la sf`r[itul anului 2009,unui juriu `n care a invitatpersonalit\]i marcante ale Ia[ului,din domeniile considerate deasemenea reprezentative pentruistoria sa: din domeniuluniversitar, prof.dr. Vasile I[an,rectorul Universit\]ii „Al.I.Cuza“,prof.dr. Mihail Voicu, fondator alFacult\]ii de Automatic\ [iCalculatoare, regretatul profesordoctor Adrian Neculau, de numelec\ruia se leag\ re`nfiin]areaFacult\]ii de Psihologie dup\1990, Gabriel Mardarasevici,fondatorul firmei Radix (NESSTechnology), un juc\tor importantpe pia]a IT, care a luat un mareav`nt la Ia[i dup\ 1990 [i ToniHri]ac, redactor [ef al „Ziarului deIa[i“. ~n desemnarea Oamenilorultimilor 20 de ani la Ia[i, juriul aavut `n vedere toate domeniilevie]ii socio-culturale, cu excep]iaunuia singur, cel mai tulbure dintoate, poate [i cel mai perisabil:domeniul politicoadministrativ.Argumentul a fost c\ `ntr-o lumeaflat\ `n derut\, `n care avem at`tanevoie de valori autentice, trebuies\ `ncerc\m s\ g\sim acelepersonalit\]i care vor rezista `ntimp. Care s`nt indisputabile. Ac\ror evolu]ie nu a fost marcat\ decompromisuri majore. ~nunamitate, membrii juriului audecis c\ o istorie a celor maireprezentative figuri ale Ia[uluiultimilor 20 de ani i-ar a[eza pe celmai `nalt piedestal pematematicianul Viorel Barbu, fostpre[edinte al filialei Ia[i aAcademiei Rom=ne, patriarhulDaniel, istoricul Alexandru Zub,regizorul Cristian Mungiu [i, nu `nultimul r`nd, Silviu Lupescu,fondatorul [i directorul EdituriiPolirom. Citi]i `n continuareargumentul juriului, pentruOamenii ultimilor 20 de ani.Fiec\rui membru al juriului i-arevenit misiunea de a redacta unLaudatio pentru una dinpersonalit\]ile votate `nunanimitate. (E. CHISCOP)

Citi]i `n pagina � 2

Omega Tehnoton estepe creasta valului�� societatea a reu[it s\ `[i creasc\

profitul de trei ori �� `n plus, exporturileau s\rit de la 1,7% din totalul afacerilor la

13% �� printre clien]ii firmei se num\r\companii de renume precum: Emerson,

Schneider Electric [i Alstom � 7Universitatea deMedicin\ [i Farmacie

Grigore T. Popa din Ia[i

4

7

Legume rom=ne[ti [iproduse din carne lastandarde europene� cele mai moderne

sere din Regiunea de Nord-Est

� Pagina 6

IULIUS GROUP, cel mai maredezvoltator [i

operator de mall-uri din Rom=nia� grupul de companii

Iulius are o experien]\ depeste 20 ani `n retail-ulmodern, fiind cel maimare dezvoltator [ioperator de centre

comerciale de tip malldin Rom=nia � 5

DALKIA - `n serviciulie[enilor pentru urm\torii

20 de ani � Pagina 6

Prima universitate dinRom=nia s-a `nfiin]at la Ia[i

Prima universitate rom=nesc\-Universitatea „Alexandru IoanCuza“, a fost `nfiin]at\ la Ia[i, lainitia]iva domnitorului AlexandruIoan Cuza, cu sprijinul lui MihailKog\lniceanu. Sediul actual a fostinaugurat la 21 octombrie 1897,`n prezen]a Regelui Carol I [i aReginei Elisabeta. PalatulUniversit\]ii este operaarhitectului Louis Blanc [i a fostconstruit pe o suprafa]\ de100.000 mp. Cl\direa combin\stilurile clasic [i baroc, iarmonumentala intrare central\, cudoi lei masivi, de piatr\, duce `n„Sala Pa[ilor Pierdu]i“, renumit\prin ample picturi murale,realizate de Sabin B\la[a.

Alte realiz\ri care s-au petrecut pentru

prima dat\ la Ia[i

� Primul teatru na]ionalrom=nesc, Teatrul Na]ional„Vasile Alecsandri“ - a fostconstruit `n Ia[i `ntre 1894 [i1896, dup\ planurile celebrilorarhitec]i vienezi Fellner [iHelmer. A fost inaugurat la 1decembrie 1896, concomitent cuuzina electric\ a teatrului,marc=ndu-se astfel `nceputuliluminatului electric `n Ia[i. ~n1956, cu ocazia anivers\rii a 140de ani de la primul spectacol `nlimba rom=n\, prezentat pe scenateatrului, Teatrul Na]ional a primitnumele marelui poet, dramaturg [iom de cultur\ Vasile Alecsandri(1821 - 1890).� Primul monument

rom=nesc, Obeliscul cu lei - a fostamplasat `n noiembrie 1834, `nParcul Copou, din Ia[i, `n semn derecuno[tin]\ fa]\ de Rusia [iTurcia, pentru prima lege deorganizare politic\, juridic\ [iadministrativ\, „RegulamentulOrganic“(1832). Monumentul afost realizat de c\tre arhitec]iiJohan Freywald [i MihailSingurov, conform proiectuluielaborat de Gheorghe Asachi.Obeliscul este sus]inut de patru leimasivi, de piatr\, sculpta]i dec\tre Johann Semser, la Lemberg.� Prima tip\ritur\ de pe un

teritoriu rom=nesc - un Liturghier(1508), tip\rit de ieromonahuls=rb Macarie (`n prezent expus laCasa Dosoftei).� Prima Gr\din\ Botanic\ din

Principatele Romane (Ia[i, 1856)a fost `nfiin]at\ de medicul [inaturalistul Anastasie F\tu.Suprafa]a actual\ este deaproximativ 100 ha [i includecirca 2.000 de specii de arbori,arbu[ti [i plante din diversecontinente. Este cea mai maregr\din\ botanic\ din Rom=nia [iuna dintre cele mai mari dinEuropa.� Primul Muzeu de Istorie

Natural\ din Principatele Rom=ne(1834) avea drept scop s\ prezintevizitatorilor bog\]iile p\m=ntene[i subp\m=ntene ale Moldovei,precum [i curiozit\]i din alte p\r]iale lumii.� Primul muzeu memorial

literar din Rom=nia, Bojdeuca luiIon Creang\ - a fost inaugurat `nIa[i, la 15 aprilie 1918. ~n aceast\cas\ din zona }ic\u a locuitscriitorul Ion Creang\. Aici s-acunoscut [i s-a `mprietenit cuMihai Eminescu, aici a scris`ntreaga sa oper\: Pove[ti,Povestiri, Amintiri din copil\rie.� Primul teatru evreiesc din

Rom=nia [i din lume - a fost`nfiin]at (1876) de c\tredramaturgul Avram Goldfaden(1840-1908), la „Pomul Verde“.O plac\ memorial\, pe esplanada- parc, aminte[te despre existen]aacestui teatru.� Prima [coal\ medical\ cu

caracter universitar, din Rom=nia,{coala de chirurgie - a fost`nfiin]at\ la Ia[i, de NicolaeNegur\ [i inaugurat\ la 30noiembrie 1859, cu sprijinuldomnitorului Alexandru IoanCuza. {coala de chirurgie a fostprecursoarea direct\ a Facult\]iide Medicin\ din Ia[i.� Sinagoga Mare, prima cas\

evreiasc\ de rug\ciune dinRom=nia - a fost construit\ la Ia[i(1659-1670). ~n exterior cl\direaeste simpl\, interiorul este

ornamentat [i dotat cu obiecte decult specifice, candelabre, sfe[nicevaloroase.�George Emil Palade (1912 -

2008), primul rom=n laureat alPremiului Nobel - s-a n\scut laIa[i. ~n 1961 a devenit membru alAcademiei de {tiin]e din SUA. ~ncolaborare cu Keith Porter, aeditat revista „The Journal of CellBiology“, cea mai important\publica]ie [tiin]ific\ în domeniulbiologiei celulare (1955). ~n 1974i s-a acordat Premiul Nobelpentru Fiziologie [i Medicin\. La12 martie 1986, pre[edinteleSUA, Ronald Reagan, i-adecernat Medalia Na]ional\pentru merite deosebite îndomeniul [tiin]ei.� Prima femeie profesor

universitar din Rom=nia - ElenaPu[cariu-Densu[ianu (1875-1966), a organizat [i a condus, `ncalitate de medic, prima Clinic\de Oftalmologie (1920), fiindtotodat\, la nivel mondial, primafemeie profesor universitar la oclinic\ oftalmologic\.� Prima femeie medic chirurg

din Rom=nia - Marta Trancu-Rainer a absolvit Facultatea deMedicin\ din Ia[i, a efectuatinterven]ii chirurgicale `n timpulPrimului R\zboi Mondial, adevenit membr\ a Academiei deMedicin\ din Rom=nia (1935) [imembr\ de onoare a Societ\]ii deBiologie din Bucure[ti.� Prima femeie avocat din

Rom=nia - Ella Negruzzi aabsolvit Facultatea de Drept laUniversitatea „Alexandru IoanCuza“ din Ia[i (1913), a fostprima femeie avocat admis\ `nbarou, a activat pentru acordareadrepturilor social-politice alefemeilor, implic=ndu-se, al\turi deintelectuali rom=ni, `n combatereafascismului [i r\zboiului, pled=ndpentru libertate [i independen]\na]ional\.� Prima societate [tiin]ific\

rom=neasc\ - Societatea deMedici [i Naturali[ti, a fost`nfiin]at\ la 18 martie 1833, laIa[i, cu sediul `n cl\direa unde `n1834 a fost inaugurat Muzeul deIstorie Natural\.� Eduard Gruber (1861-

1896) - primul cercet\tor dinRom=nia `n domeniul psihologieiartei, a fost primul rom=n care aob]inut titlul [tiin]ific de doctor `npsihologie, la Leipzig (1893). LaUniversitatea „Alexandru IoanCuza“ din Ia[i a `nfiin]at primullaborator de psihologieexperimental\ din Rom=nia(1893).� Primul tratat de chimie

fizic\ din Rom=nia - publicat laIa[i, `n patru volume, 1921-1929.Autorul tratatului, Petru Bogdan,a fost profesor la Universitatea„Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i,membru al Academiei Rom=ne,`ntemeietorul [colii de chimie-fizic\ din Rom=nia (1913).� Primul laborator de

electricitate din Rom=nia, `nfiin]atla Ia[i, `n anul 1910 a fostorganizat de DragomirHurmuzescu (1865-1954),membru al unor societ\]i[tiin]ifice europene (Germania,Franta), membru al AcademieiRom=ne (1916) [i membrufondator al Academiei de {tiin]edin Rom=nia.� Prima hologram\ 3D `ntr-

un muzeu memorial din Rom=nia- Ia[i, februarie 2012 - `lreprezint\ aproape identic peMihail Kog\lniceanu (`ninterpretarea actorului NicolaeUrs). ~nregistrarea poate fivizionat\ [i audiat\ `n cadrulMuzeului Memorial „MihailKog\lniceanu“.� Prima operet\ rom=neasc\,

„Baba H=rca“ a c\rei muzic\ afost compus\ de violonistul,profesorul, compozitorul [i [efulde orchestr\ Alexandru A.Flechtenmacher (1823-1898), afost prezentat\ `n premier\ laTeatrul Mare din Ia[i (sediulini]ial, din Copou), la 26decembrie 1848. Flechtenmachera compus muzica [i pentru altecrea]ii dramatice, scrise de VasileAlecsandri, DimitrieBolintineanu, ConstantinNegruzzi, ca [i melodia imnului„Hora Unirii“, pe versurile luiVasile Alecsandri, la UnireaPrincipatelor Rom=ne (1859).

TOTUL DESPRE IA{I2 MMaarr]]ii,, 2266 mmaarrttiiee 22001133 ZIARUL DE IA{I

Viorel Barbu AcademicianulViorel Barbu,eminent reprezentant[i continuator al [colimatematice aUniversit\]iiAlexandru Ioan Cuzadin Ia[i, este unuldintre cei mai marimatematicieni ai

lumii [i ai timpurilor noastre. Str\lucitcercet\tor al adev\rului [i frumuse]iimatematice, academicianul Viorel Barbueste renumit prin rezultatele ob]inuteprivind teoria operatorilor neliniari m-acreativi, stabilizarea fluxurilor dinamicede fluid, teoria existen]ei pentru ecua]iilestohastice ale mediilor poroase, [iconducerea optimal\ a sistemelor cufrontiere libere. Larga utilizare,continuare [i dezvoltare a acestorrezultate în mii de cercet\ri [i publica]ii[tiin]ifice realizate de tot at`t de numero[imatematicieni de pretutindeni este laoriginea prestigioasei sale cariere deprofesor invitat în mari universit\]i dinîntreaga lume [i de conferen]iar lamanifest\ri [tiin]ifice interna]ionale dinultimii 20 de ani. Prin aceast\ prezen]\interna]ional\ activ\ [i binemeritat\recunoa[tere, academicianul Viorel Barbucontribuie la împlinirea aspira]iei sale [itotodat\ a noastre de întoarcere auniversit\]ii la matricea sa european\ [ide (re)integrare a societ\]ii române[ti înciviliza]ia Occidentului. (Mihail VOICU)

Daniel CioboteaLa mijlocul anului1990, c`nd DanielCiobotea a fost alesmitropolit, ora[ulcare avea s\-i fiegazd\ pentruurm\torii 17 ani eradeopotriv\ o cetatepatriarhal\, cared\dea prin tradi]ie

capii Bisericii Ortodoxe, dar [i o citadel\universitar\ rebel\, fl\m`nd\ decunoa[tere, de dialog [i contestare.Ambele ipostaze au fost provoc\ri pentrut`n\rul [i ambi]iosul episcop, pe care le-aonorat str\lucit. Ia[ului patriarhal i-aconsolidat pozi]ia de capital\ religioas\,l\rgind orizontul s\rb\torilor CuvioaseiParascheva, la nivel na]ional [iinterna]ional. Moa[tele sfin]ilor fondatoriai Ortodoxiei au fost aduse an de an din

Grecia `nso]ite de ierarhii m\n\stirilor deacolo, `n timp ce din Apus au sosit, `nmod complementar, profesori de teologie[i filosofie. Ia[ul avid de dialog [icunoa[tere s-a reg\sit `n Facultatea deTeologie nou `nfiin]at\, `n SeminarulOrtodox [i Centrul Ecumenic, dar [i `nmediile trustului de pres\ „Lumina“, carea abordat curajos subiecte alt\dat\ tabu.Deschiderea social\ a Bisericii, decen]aspiritului antreprenorial `ncurajat `nr`ndurile laicatului ortodox, au promovatcomunitatea ecleziastic\ pe pozi]ia unuiactor de prim rang `n rezolvareaproblemelor sociale acute ale ie[enilor.~ntreaga sa activitate a ritmat [i `nc\ searmonizeaz\ cu nevoile ora[ului, c\ruiai-a fost, `n chip socratic, at`t p\stor desuflete c`t [i cet\]ean credincios. (Toni HRI}AC)

Silviu Lupescu~n 1995, anulînfiin]\rii, edituraPolirom, societate peac]iuni cu capitalprivat, a publicat 25de titluri. ~ncincisprezece ani aajuns la cca 600titluri noi editateanual [i la un total de

peste 10 milioane volume. Dinamicacifrei de afaceri a cunoscut o cre[terecontinu\, reprezent`nd cca. 10-12 % dinpia]a de carte din România. Are filiale înBucure[ti [i Timi[oara. O „afacerecultural\“ profitabil\, Polirom ocup`nd înultimii 4 ani locul `nt`i pe ]ar\ [i ob]in`ndnumeroase diplome - Cartea anului,Editura anului. A început cu carte[tiin]ific\ (psihologie, sociologie, [tiin]eleeduca]iei, media etc.) [i a devenit cur`ndcea mai de succes editur\ din România,cu peste 60 de serii, colec]ii [i reviste,unele în colaborare cu principaleleuniversit\]i [i institu]ii cultural-[tiin]ificeromâne[ti. Din anul 2005 administreaz\„Cartea Româneasc\“ (editura UniuniiScriitorilor din România, înfiin]at\ în1919, cea mai veche din România). Aînceput o puternic\ ac]iune de promovarea literaturii autohtone at`t în ]ar\, cît [i înstr\in\tate, av`nd drept rezultat un„export“ al culturii române care s-aconcretizat în peste 100 de contracte detraducere încheiate cu edituri de prestigiudin Europa, SUA, Brazilia, Israel, China,Rusia s.a. Particip\ anual la cele maiimportante t`rguri de profil din lume.Ini]iatorul [i sufletul acestui proiectmanagerial este Silviu Lupescu - editor

de talent, traduc\tor, profesor laFacultatea de Jurnalism - care a recrutat,format [i coordoneaz\ o echip\ editorial\de excep]ie. (Adrian NECULAU)

Alexandru ZubP`n\ în 1990 era pu]incunoscut în afara unuinum\r restr`ns despeciali[ti [i a celorc`]iva tineri studio[iie[eni, afla]i în c\utarede repere care s\surmonteze culturaoficial\ [i cultulrisipei ideologice.

Dup\ aceea, un public parc\ prea numerospentru sensibilit\]ile [i preferin]ele sale dec\rturar avea s\ descopere, cu bucurie [igratitudine, posibilitatea treceriinemaculate printre furcile caudine alesistemului totalitar. P\rea c\ descinde dinstirpea marilor oameni exemplari, c\rora leconsacrase deja o via]\ de studiu „zidit\“într-o impresionant\ oper\. Periplul întrebibliotec\ [i arhiv\ [i retur, în care seconcentrase o întreag\ lume, cufrumuse]ile, cre[terile, ur`]eniile [idescre[terile ei, definea singularitateaistoricului Alexandru ZUB. Universitateacare-i fusese refuzat\ înainte de acelmoment istoric, i-a deschis calea c\tretinerii înv\]\cei. Academia Român\reînnoda, prin recunoa[terea personalit\]iisale, o tradi]ie a institu]ionaliz\rii valorilor[i referin]elor alese. Locuind în fascinantalume a c\r]ilor [i absorbit de reflec]iaasupra trecerii [i petrecerii spiritului, nu [iadorit o locuire oficial\, dar a devenit ovoce ascultat\ a cet\]ii. Dac\ exist\ ocultur\ aparte a Ia[ului, între cei pu]ini carei-au conturat destinul [i i-au conferitad`ncimi durabile, se înscrie, cu prisosin]\,academicianul Alexandru ZUB. Poate c\nici unui alt intelectual român din zilelenoastre nu i se potrive[te mai bine dec`tAcademicianului Alexandru Zub un crezexprimat de Lord Acton cu prilejul uneiconferin]e din 1897, la UniversitateaCambridge, dedicat\ slujitorilor muzeiClio: „A renun]a la vicisitudinile [idificult\]ile cercet\rii exhaustive înseamn\s\ r\m`i victima tuturor scriitorilor slabinforma]i [i a autorit\]ilor care au lucrat de-a lungul vremurilor pentru a construitradi]ia vast\ a în]elepciunii conven]ionale.Prin drumul de la carte la manuscris [i dela bibliotec\ la arhiv\, schimb\m îndoialapentru certitudine [i devenim propriii no[trist\p`ni. Explor\m un nou teritoriu [i un nouparadis [i, cu fiecare pas înainte, lumea semi[c\ împreun\ cu noi“. (Vasile I{AN)

Cristian MungiuVoi argumentanominalizarea luiCristian Mungiu latitlul de „Oameniicei mai importan]i aiIa[ului, din ultimii20 de ani“, printr-unindicator simplu:numele s\u aduce694.000 de rezultate

pe Google. Este felul `n care Internetul `icontabilizeaz\ recunoa[tereainterna]ional\. La 41 de ani, CristianMungiu este considerat de numero[icritici de film europeni portdrapelulunuia dintre valurile cinematografice aleultimelor c`teva zeci de ani. A devenit nunumai ambasador al Ia[ului [i alRomâniei, dar [i al filmului european.Speran]a lui pentru viitor a început înIa[i, unde avea s\ filmeze mai t`rziufilmul care l-a f\cut celebru. „4 luni, 3s\pt\m`ni [i 2 zile“ (2007) a ob]inutPremiul Federa]iei Interna]ionale a PreseiCinematografice [i Premiul acordat deadministra]ia educa]iei na]ionale dinFran]a, iar la 27 mai 2007 a ob]inutMarele Premiu al FestivaluluiInterna]ional de Film de la Cannes -Palme d’Or. Filmul a fost nominalizat [ila premiile Globul de Aur“. AcademiaEuropean\ de Film l-a declarat peCristian Mungiu `n 2007 cel mai bunregizor european, iar cu pu]in timp `nurm\, prestigiosul cotidian american„The New York Times“ [i revistabritanic\ „Time“, au inclus filmul„4...3...2“ `n topul celor mai buneproduc]ii cinematografice ale deceniului.Recunoa[terea interna]ional\ a luiCristian Mungiu a venit `ns\ `nainte deCannes: `n 2000, el a ob]inut premiulpentru cel mai bun regizor la FestivalulDakino (2000), pentru scurtmetrajul„Zapping“, iar `n 2002, filmul „Occident“i-a adus Marele Premiu la FestivalulInterna]ional de Film Transilvania.Cristian Mungiu ne-a surprins prinperseveren]a cu care s-a întors în trecutulcomunist: nostalgic, tragic, sau comic.Dac\ va reu[i s\ descrie viitorul cel pu]inîn aceea[i m\sur\, dac\ vom reu[i s\îndrept\m realitatea prin efort individualdup\ cum bine ne sf\tuie[te, ne vomreg\si peste al]i 20 de ani al\turi depeliculele sale pre]uind [i retr\ind fiecareexperien]\, cu bune [i cu rele. (GabrielMARDARASEVICI)

� Principalele institu]iiadministrative ale jude]uluisunt Prefectura [i ConsiliulJude]ean. Prefecturafunc]ioneaz\ ca reprezentant\a Guvernului `n teritoriu,coordon=nd activitatea celoraproximativ 40 de institu]iideconcentrate subordonateministerelor. Prefectul `nfunc]ie este Romeo Olteanu,desemnat de PSD, secondatde subprefectul BogdanAbala[i, de asemeneadesemnat de PSD.� Consiliul Jude]ean este

format din 36 de consilieriale[i prin vot universal direct.Dintre ace[tia, 25 au fost ale[ipe listele Uniunii Social-Liberale (12 din parteaPartidului Na]ional Liberal,12 din partea PartiduluiSocial-Democrat [i unul dinpartea PartiduluiConservator). Un num\r de 7consilieri reprezint\ `n CJPartidul Democrat Liberal.Al]i patru sunt membri aiPartidului Popular Dan

Diaconescu. Conducerea CJeste asigurat\ de pre[edinteleCristian Adomni]ei (PNL),secondat de vicepre[edin]iiVictorel Lupu (PSD) [i VictorChiril\ (PNL).� Cu excep]ia ora[ului

Podu Iloaiei, unde primaruleste membru al PDL, celelalteora[e [i municipii alejude]ului sunt conduse deprimari PSD. Un viceprimareste membru PNL (la Ia[i),altul este membru PDL (PoduIloaiei). Ceilal]i patruviceprimari din mediul urbanreprezint\ PSD. ~n mediulrural, primarul [i viceprimarulsunt de regul\ membri aiaceluia[i partid politic. Dincele 93 de comune alejude]ului, 39 sunt conduse deprimari PNL, 33 - PSD, 9 -PDL, una are primar membrual Partidului Conservator, iaralta este condus\ de un primarmembru al PPDD. ~n cazul a9 comune, primarul a fost alesdin partea USL, f\r\men]ionarea partidului din

care face parte, iar `ntr-ocomun\ el a fost desemnat deAlican]a de Centru-Dreapta(PNL-PC), tot f\r\men]ionarea partidului. ~n ceprive[te distribu]iaviceprimarilor, 40 suntmembri PNL, 29 - PSD, 12PDL, 6 - USL, 3 - PC, iar 3 -PPDD.� Prim\ria municipiului

Ia[i este condus\ deGheorghe Nichita (PSD) [i decei doi viceprimari MihaiChirica (PSD) [i MariusDang\ (PNL). ConsiliulLocal al municipiului esteformat din 27 de consiliericare au fost ale[i prin votulpe listele de partid.Majoritatea `n ConsiliulLocal Ia[i este de]inut\ deUSL. Un num\r de 19consilieri au fost ale[i pelistele Uniunii Social-Liberale. Al]i 5 consilierireprezint\ `n CL PartidulDemocrat Liberal, iar treisunt membri ai PartiduluiPopular Dan Diaconescu.

Ia[ului i se maispune „ora[ul

celor [apte coline“Municipiul Ia[i este re[edin]a jude]ului Ia[i [i principalulcentru urban din nord-estul ]\rii. Ora[ul este consideratcentrul cultural, economic [i academic al Moldovei. Ia[uleste cunoscut drept „ora[ al celor [apte coline“ datorit\a[ez\rii sale geografice. Cet\]uia, Galata, Copou, Bucium,{orogari, Repedea [i Breazu sunt cele [apte coline careau dat faima ora[ului. Municipiul num\r\, conformultimului recens\m=nt, 263.410 locuitori, fiind al patruleaora[ ca m\rime din Rom=nia. Ora[ul din nord-estul ]\riieste `nc\rcat de istorie [i este plin de obiective culturale [ituristice. De la biserici, m\n\stiri, p=n\ la muzee, casememoriale [i parcuri [i gr\dini, toate `i dau Ia[ului odimensiune cultural\ de neegalat. Remarcabile suntPalatul Culturii, Palatul Roznovanu, M\n\stirea Golia,Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, Parcul Copou, Gr\dinaBotanic\ sau Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“.Municipiul Ia[i este `nfr\]it cu ora[ul Poitiers din Fran]a,Xi’an din China, Montererrey din Mexic, Vinita din Ucraina,Padova din Italia, Isfahan din Iran, Peristeri din Grecia,Jerihon din Palestina, Veliko Tarnovo din Bulgaria,Chi[in\u din Republica Moldova [i Cern\u]i din Ucraina.

� Universitatea „Al. I. Cuza“, ceamai veche institu]ie de înv\]\mântsuperior din ]ar\, a dobândit de-alungul celor 153 de ani de existen]\prestigiu la nivel na]ional [i chiarinterna]ional. Universitatea, clasificat\drept o institu]ie de cercetare avansat\[i educa]ie, instruie[te peste 26.000 destuden]i (licen]\, master, doctorat) încadrul celor 15 facult\]i - Biologie,Chimie, Drept, Economie [iAdministrarea Afacerilor, Educa]ieFizic\ [i Sport, Filosofie [i {tiin]eSocial - Politice, Fizic\, Geografie [iGeologie, Informatic\, Istorie, Litere,Matematic\, Psihologie [i {tiin]e aleEduca]iei, Teologie Ortodox\, TeologieRomano - Catolic\. Universitatea arecontracte de colaborare cu aproximativ260 de alte institu]ii din str\in\tate.� Universitatea Tehnic\ „Gh.

Asachi“ se num\r\ printre cele maivechi institu]ii de profil din ]ar\. Înstructura universit\]ii sunt cuprinse 11facult\]i - Automatic\ [i calculatoare,Inginerie chimic\ [i protec]ia mediului,Electronic\, telecomunica]ii [itehnologia informa]iei, Hidrotehnic\,geodezie [i ingineria mediului, Textile -piel\rie [i management industrial,Electric\, energetic\ [i informatic\aplicat\, Construc]ii [i instala]ii,Construc]ii de ma[ini [i managementindustrial, {tiin]a [i ingineriamaterialelor, Arhitectur\ „G.M.Cantacuzino“ [i Mecanic\. Pe lâng\num\rul mare de studen]i - aproape15.000 - institu]ia se mândre[te [i cuunul dintre cele mai mari campusuristuden]e[ti din ]ar\.� Universitatea de Medicin\ [i

Farmacie „Gr. T. Popa“ estecontinuatoarea vechii Facult\]i deMedicin\, înfiin]at\ în 1879.Aproximativ 9.000 de studen]i suntpreg\ti]i în cadrul a patru facult\]i -Medicin\, Medicin\ Dentar\, Farmacie[i Bioinginerie medical\. Institu]ia astabilit numeroase contacte cuuniversit\]i similare din Europa(Fran]a, Spania, Italia, Germania) [ichiar din Asia (Taiwan).�Universitatea de {tiin]e Agricole [i

Medicin\ Veterinar\ „Ion Ionescu de laBrad“ este singura institu]ie specializat\

în înv\]\mântul superior agronomic dinregiunea Moldovei. Oferta academic\const\ `n patru facult\]i - Agricultur\,Horticultur\, Zootehnie, Medicin\Veterinar\. USAMV Ia[i utilizeaz\echipamente IT performante, unul dintrepunctele forte ale institu]iei fiind Centrulde Vizualizare Avansat\ 3D.� Universitatea de Arte „George

Enescu“ formeaz\ tinerii arti[ti [ipromoveaz\ crea]ia artistic\româneasc\. Configura]ia UAGEcuprinde trei domenii de licen]\:Muzic\, Arte vizuale [i Design [iTeatru. Peste 1200 de studen]i suntinstrui]i de 19 profesori universitari, 26de conferen]iari, 42 lectori, 21 asisten]i[i 26 de preparatori.� Universitatea „Petre Andrei“ este

cea mai mare institu]ie privat\ deînv\]\mânt superior din Moldova.Înfiin]at\ în 1990, ca parte a Funda]ieiAcademice „Petre Andrei“, a reu[it în2002 s\ primeasc\ acreditare, conformlegii, ca institu]ie de utilitate public\.Tinerii interesa]i au la alegere cincifacult\]i - Drept, Psihologie [i [tiin]eleeduca]iei, Asisten]\ social\ [isociologie, {tin]e Politice [iAdministrative, Economie.� Universitatea „Mihail

Kog\lniceanu“ este o institu]ie deînv\]\mânt superior particular\ carepune la dispozi]ie cursuri în cadrul adou\ facult\]i - Drept [i Comunicare [irela]ii publice.� Universitatea Apollonia a fost

înfiin]at\ în anul 1991, cu scopul de apreg\ti medici stomatologi, tehnicienidentari [i asisten]i medicali. Peparcursul activit\]ii, institu]ia privat\ areu[it s\ ob]in\ autoriza]ie [i pentruFacultatea de Rela]ii publice [i [tiin]eale comunic\rii, cu dou\ sec]iuni -Jurnalism [i Rela]ii Publice.� Universitatea „Gh. Zane“ este o

unitate privat\, `nfiin]at\ la sf=r[itulanului 1996, c=nd a primit autorizarede func]ionare pentru Facultatea deMarketing. Oferta academic\ s-adiversificat `n 1997 - Facultatea deManagement, `n 2000 - Facultatea deAdministra]ie Public\ [i Facultatea deLimba [i literatura englez\ - Limba [iliteratura francez\.

Cu ei ne mândrim

Totul despre Ia[ul universitar

Conducerea politic\ [i administrativ\

� Cea mai mare unitate medical\ din Ia[ieste Spitalul Clinic Jude]ean de Urgen]e„Sf=ntul Spiridon“. Unitatea medical\ are 20de sec]ii clinice [i un total de 1.153 de paturi.„Sf=ntul Spiridon“ este singurul spital dinregiunea Moldovei de interes na]ional cuUnitate de Primire Urgen]e, clasificat `n primacategorie.� Cel de-al doilea spital ca m\rime este

Spitalul de Psihiatrie „Socola“. ~n spital, 980de cadre medicale `ngrijesc [i trateaz\ anualun num\r de circa 40.000 de pacien]i cu bolipsihice. Se asigur\ func]ionarea celor dou\Centre de S\n\tate Mintal\ din Municipiu [i adou\ sec]ii exterioare, la {ipote [i B=rnova, cuprofil de `ngrijiri paleative [i boli cronice.� Spitalul de Obstretic\ [i Ginecologie

„Cuza Vod\“ de]ine o sec]ie de neonatologiecertificat\ ISO, trei clinici universitare [i adevenit, `n anul 2004, Unitate de nivel III,prin `nfiin]area Centrului Regional de terapieintensiv\ neonatal\. Are un total de 450 depaturi, iar aici s-a n\scut anul trecut primulcopil din ]ar\ prin programul na]ional defertilizare in vitro finan]at de MinisterulS\n\t\]ii.�Maternitatea „Elena Doamna“, `nfiin]at\

`n anul 1990, are 105 paturi [i patru clinici:Anestezie-Terapie Intensiv\, Obstretic\,Neonatologie [i Ginecologie.� Spitalul de Boli Infec]ioase „Sf=nta

Parascheva“ are 300 de paturi, iar unitatea alansat, `n premier\ na]ional\, `n anul 2010, unproiect ce vizeaz\ oferirea unui suportpsihologic pentru persoanele cu HIV/SIDA.� Spitalul de Pneumoftiziologie are 340

de paturi [i este centru pilot `n implementareaprogramelor care privesc standardizareaurm\ririi [i tratamentului `n bolile pulmonareobstructive cronice, precum [i tratamentulinfec]iilor respiratorii.� Spitalul „C\i Ferate“ asigur\ `ngrijire [i

tratament bolnavilor acu]i [i cronici. Spitalulare opt sec]ii [i un total de 310 paturi. � Spitalul de Copii „Sf=nta Maria“ a fost

`nfiin]at `n anul 1970, av=nd 652 de paturi.Unitatea ofer\ `ngrijiri pacien]ilor din toatecele opt jude]e ale Moldovei.� Spitalul de Neurochirurgie are 321 de

paturi [i [ase clinici, precum [i o sec]ie deAnestezie-Terapie Intesiv\. ~n unitate `[idesf\[oar\ activitatea 45 de medici speciali[ti.� Spitalul „Dr. C.I. Parhon“, cu un total de

206 paturi este un puternic centru de`nv\]\m=nt universitar [i postuniversitar, cusec]ie de dializ\ [i nefrologie, unice `nMoldova.

� Institutul de Boli Cardiovasculare, cu130 de paturi, a reu[it premiere na]ionale deanvergur\. ~n 2001, pentru prima dat\ `n ]ar\,o echip\ de chirurgi a efectuat opera]ii culaser pe cord deschis. O alt\ premier\ a fostfolosirea, `n anul 2006, a sistemului „homemonitoring“, ce const\ `n observarea de ladistan]\ a unui pacient cu un aparat implantat`n corpul pacientului.� Institutul Regional de Oncologie

func]ioneaz\ din anul 2012, cu un total de 300de paturi, asigur=nd at=t servicii medicale, c=t[i chirurgicale. Anul acesta, Institutul va aveaprimul Centru de Oncogenetic\ din Rom=nia.� Spitalul de Recuperare are cinci

specialit\]i medicale [i 550 de paturi. Estesingurul spital din ]ar\ cu saun\ proprie cu ap\mineral\ sulfuroas\ cu concentra]ie de sulfmai mare dec=t izvoarele de la B\ileHerculane. ~n anul 2009, s-a realizat `npremier\ na]ional\, o interven]ie asistat\robotic, opera]ia fiind transmis\ `n direct `namfiteatrul spitalului.� Spitalul Municipal Pa[cani are 385 de

paturi [i 14 sec]ii, oferind `ngrijiri medicalepacien]ilor din Municipiu [i din ora[eleapropiate.� Spitalul de Psihiatrie [i M\suri de

Siguran]\ P\dureni-Grajduri are 220 de paturi,destinate bolnavilor psihici care au comiscrime [i care au fost declara]i f\r\discern\m=nt `n momentul comiterii faptei.� Spitalul Militar de Urgen]\ acord\

`ngrijiri personalului militar [i civil,membrilor familiilor acestora, pensionarilormilitari [i veteranilor de r\zboi, Unitatea are200 de paturi [i 12 sec]ii, precum [i unambulatoriu.� ~n Ia[i sunt cinci spitale private: Arcadia

Hospital, Spitalul Providen]a, Spitalul„Sf=ntul Sava“, Spitalul Recumedis [iMemory Hospital. La Memory Hospital pot fiinterna]i pacien]ii diagnostica]i cu demen]\,Spitalul Providen]a are o capacitate de 102paturi, av=nd cinci sec]ii: Chirurgie General\,Anestezie-Terapie Intensiv\, Medicin\Intern\, Oftalmologie, Recuperare Medical\.Spitalul „Sf=ntul Sava“ este unitate debalneofizioterapie [i palia]ie, iar ArcadiaHospital ofer\ servicii de diagnostic [itratament `n peste 35 de specialit\]i medicale,`n pediatrie, recuperare medical\, cardiologie,obstretic\, ginecologie, neonatologie. SpitalulRecumedis asigur\ asisten]\ medical\bolnavilor cu necesit\]i de recuperaremedical\ a aparatului locomotor.

Ia[ul, centru medical deimportan]\ regional\

Jude]ul Ia[i este reprezentat `nParlament de 18 deputa]i [i 7 senatori.Dintre deputa]i, 5 sunt membri PNL, 6- PSD, doi - PDL, doi - PPDD, iar c\teunul reprezint\ UNPR, Asocia]iaMacedonenilor din Rom=nia [iAsocia]ia Liga Albanezilor dinRom=nia.� Colegiul 1: Corneliu-Mugurel

Cozmanciuc (PNL)� Colegiul 2: Relu Fenechiu (PNL) [i

Ionel Stancu (AMR)� Colegiul 3: Constantin Ad\sc\li]ei

(PSD), Petru Movil\ (PDL) [i OanaManolescu (ALAR)

� Colegiul 4: Vasile Mocanu (PSD)� Colegiul 5: Neculai R\]oi (PSD)� Colegiul 6: Anghel Stanciu (PSD)� Colegiul 7: Costel Alexe (PNL)� Colegiul 8: Camelia-Margareta

Bogd\nici (PDL) [i GheorgheEmacu (UNPR)

� Colegiul 9: Cristina Nichita (PSD)[i Daniel Vasile Oajdea (PPDD)

� Colegiul 10: Sorin Avram Iacoban(PSD)

� Colegiul 11: Grigore Cr\ciunescu(PNL)

� Colegiul 12: Viorel-Ionel Bl\ju](PPDD) [i Anton Dobo[ (PNL)

Dintre senatori, trei sunt membriPNL, doi - PSD [i c=te unul - PDL,respectiv PPDD.� Colegiul 1: Ionel Agrigoroaiei

(PPDD [i Varujan Vosganian (PNL)

� Colegiul 2: Sorin Constantin Laz\r(PSD)

� Colegiul 3: Florin Constantinescu(PSD)

� Colegiul 4: Mihaela Popa (PNL)� Colegiul 5: Marin Burlea (PNL) [i

Dumitru Oprea (PDL)

Reprezentan]ii Ia[ului `n Parlament

VOCILE CET|}II3 MMaarr]]ii,, 2266 mmaarrttiiee 22001133 ZIARUL DE IA{I

Ce are [i ce nuare Ia[ul Economia are ceva din

spectacolul competi]iilorsportive. Companiile de

acela[i profil concureaz\ acerb `nv\zul a sute de mii sau chiarmilioane de spectatori, care tr\iescplenar disputa. ~ntrecerile suntimpresionante [i fac audien]\. Darspectacolul sportiv arat\ de obiceipartea ultim\ a lucrurilor, cele 90de minute pe iarb\, finish-ul lasecund\ sau s\ritura peste[tachet\. Televiziunile prezint\v=rful aisbergului, presta]ia final\,individual\ sau de echip\, f\r\ aar\ta preg\tirea prealabil\.Cunosc\torii [tiu `ns\ c\ ast\zi numai po]i ajunge performer de unulsingur, venind de nic\ieri.Campionul singuratic este oexcep]ie, o poveste romantic\.Este obligatoriu `n competi]iile deanvergur\ s\ ai `n spate o echip\redutabil\, care s\ se `ngrijeasc\minu]ios de condi]iile de lucru, s\construiasc\ ceea ce se nume[teinfrastructur\.

Ia[ul este candidatul nostru `ncompeti]ia economic\. Revendic\statutul de capital\ a regiunii careva fi `nfiin]at\ `n nord-estul ]\rii [ila locul `nt=i dup\ Bucure[ti. Areprofil de campion romantic, unamestec de inteligen]\, talent,experien]\ de via]\ [i sacrificiu desine. A fost c=ndva capital\, dar arenun]at la acest privilegiu `nfolosul unui bine mai mare, al`ntregii Rom=nii. Nostalgiavremurilor anterioare unirii de la1859 mai poate fi g\sit\ `nc\ `nparalel cu ideea c\ atunci sor]iine-au fost cumva defavorabili.Acum sunt alte vremuri si jude]ulare nevoie de o infrastructur\modern\. Trebuie acomodat noilorcondi]ii de performan]\, iarlucrurile au `nceput s\ evoluezebine `n acest sens. ~n ora[ vede]imai multe [antiere care urm\rescdezvoltarea infrastructurii detransport [i comunica]ii.Construc]ia unei piste de 2400 demetri la aeroport va `ncepe peste olun\, urm=nd ca apoi s\ fie extins\la peste 3000 de metri. Se faceforturi pentru conectarea zoneicargo a acestuia la sta]iile detransport pe calea ferat\ [i laprincipalele artere rutiere.Autorit\]ile fac planuri pentru`nfiin]area unui parc industrial. ~nmai multe locuri private au ap\rutmase critice de capital [i resurseumane care se pot dezvoltaexponen]ial. Industria IT devineunul dintre motoarele principaleale jude]ului. Prin aceasta, pentruprima dat\ aportul tinerilor `neconomia local\ esteimpresionant. Universit\]ile [i-ausporit capacit\]ile de cercetare, [i-au `mbog\]it ratingul [i au stabilitconexiuni cu marile centreacademice din lume. Sute destuden]i merg anual cu burse launiversit\]ile din Europa, Asia [ichiar SUA. Industria medical\ [ifarmaceutic\ se afl\ la cel mairidicat nivel din ultimii 50 de ani.~n mediul rural se contureaz\c=]iva poli de eficien]\ `nagricultur\. Experien]aantreprenorial\ din industria c\ilorferate de la Pa[cani este exploatat\tot mai bine, iar consecin]ele sunt`mbucur\toare. Succinta descrierede mai sus nu `nseamn\ c\lucrurile merg [nur. Travers\m, catoat\ lumea, o perioad\ foartegrea. Dar, f\r\ a considera c\ totulmerge bine, putem spune c\acestea sunt lucruri promi]\toare[i remarcabile `n contextul crizeiactuale.

Ce-i lipse[te Ia[ului? Oatitudine de `n]elegere, cooperare[i armonie. ~n mediile politic,administrativ [i economic suntprea multe certuri [i disensiuniinutile. Interesele locale nu suntpromovate la nivel na]ional cutoat\ for]a [i energia disponibilepe plan local. Unii nu vor s\ pun\um\rul la treab\, sau `[i v\d doarinteresul personal uz=nd totu[i deinfluen]a unei func]ii publice.Faulturile pe la spate, inerente`ntr-o comunitate, sunt prea dese.Nu acela[i lucru se poate spunedespre comunit\]ile din Cluj sauTimi[oara, de exemplu. Acoloexist\ mai mult\ cooperare [ispirit de lucru `n comun. Dac\revenim la exemple din sport, ocompara]ie este relevant\. Oechip\ de fotbal nu poate fiperformant\ dac\ juc\torii seceart\ `ntre ei sau cu antrenorul.La fel stau lucrurile [i cu un ora[sau un jude] care ]inte[te un statut`nalt `n ]ar\. Tema este deactualitate, cu at=t mai mult acumc=nd Ia[ul vrea s\ fie capitalaregional\ a Moldovei. De aceea,„Ambasadorii Ia[ului“ este oini]iativ\ l\udabil\. V\z=ndu-ne cuto]ii `n acest cadru, putem `n]elegemai u[or importan]a unui grupcomunitar. Interesul personalpoate fi ob]inut mai u[or [i poatefi securizat sub umbrela echipei.Este ca la vechii greci, undeinteresul personal [i setea delibertate au creat cea mairedutabil\ civiliza]ie. Dar unde nuera onoare mai mare dec=t aceeade a lupta pentru cetatea ta.

Toni HRI}AC, redactor - [ef „Ziarul de Ia[i“

Ia[ul s-a n\scut dintru `nceput subzodia culturii, a spiritului artistic, aelanului [tiin]ific [i a mariloraspira]ii. A dat valori na]ionale [iuniversale, a crescut `n cele [asesecole de existen]\ prin ochiipersonalit\]ilor sale, trasând o istorieaparte, pe care scurgerea timpului nuo poate stinge.

Dar Ia[ul este mult mai mult decâtistorie [i tradi]ie. Ia[ul `nseamn\prezent [i viitor.

Prin proiectele demarate deConsilul Jude]ean, Ia[ul setransform\ `ntr-un centru de afacerimodern. Statutul Ia[ului de ora[unversitar, cu o for]\ de munc\ bineinstruit\ [i relativ ieftin\, reprezint\un atu pentru orice investitor.Nic\ieri `n ]ar\ nu ve]i g\si for]\ demunc\ bine calificat\, disponibil\ [iaccesibil\, `n aceea[i m\sur\ cumve]i g\si la Ia[i.

~nc\ din prima zi de la preluareafunc]iei de pre[edinte, am adoptat oatitudine „open for business“ cumediul de afaceri, care s-a concretizatprin transformarea ConsiliuluiJude]ean `n cea mai debirocratizat\administra]ie jude]ean\ din ]ar\. Ceeace caracterizeaz\ Consiliul Jude]ean`n rela]ia cu investitorii se poatetraduce prin celeritate,predictibilitate, sprijin necondi]ionat[i dialog permanent cu cei care vin s\creeze locuri de munc\ la Ia[i. ~nacest sens, am `nfiin]at GrupulConsultativ pentru DezvoltareDurabil\ Ia[i care ofer\ un cadrupropice de dialog [i sus]inerereciproc\ `ntre mediul de businessie[ean [i institu]ia ConsiliuluiJude]ean Ia[i.

La acestea se adaug\ investi]iilepublice `n crearea unei re]ele deinfrastructur\ care d\ con]inutproiectului Ia[i - Hub Regional deAfaceri.

La acest moment, suntem `n plinproces de modernizare aAeroportului, cu o pist\ nou\ de2400 metri [i de realizare a primelorparcuri industriale din regiuneaMoldovei - veritabili poli de cre[tere[i oportunit\]i de atragere ainvesti]iilor private, generatoare delocuri de munc\ sustenabile [i binepl\tite pentru for]a de munc\ local\.

Totodat\, fac eforturi pentru aob]ine finan]are european\ pentru

construc]ia Centrului Intermodal careva fi amplasat pe raza comuneiHolboca, pe o suprafa]\ de cca 20 ha.S\n\tatea este unul din motoarele unuicentru economic puternic. De aceea,`ncepând din acest an, din surseproprii, reabilit\m complet dou\ unit\]imedicale (Spitalul Clinic de Urgen]\„Prof. Dr. N. Oblu“ [i Spitalul Clinicde Urgen]e pentru Copii „SfântaMaria“) care, prin activitatea medical\desf\[urat\, deservesc pacien]ii dinJude]ul Ia[i [i din celelalte jude]e aleRegiunii Nord-Est a României.

Nu `n ultimul rând, prin ac]iuni deanvergur\ na]ional\ [i interna]ional\,`ncerc s\ valorific poten]ialuljude]ului Ia[i cu scopul de a-iconsolida pozi]ia pe harta cultural\ aEuropei.

Ia[ul se afl\ `ntr-o competi]ieacerb\ nu doar cu celelalte jude]e, cicu toate regiunile pie]ei comune dinUniunea European\. ~n arealulacestui spa]iu de dezvoltareeconomic\, Ia[ul prezint\ cele maimari oportunit\]i, inclusiv dinpunctul de vedere al a[ez\riigeografice, pentru accesarea pie]eloremergente din estul Europei [i dinspa]iul CSI.

Am `ncredere c\, prin viziune,curaj [i competen]\, Ia[ul redevineunul din cele mai importante centreeconomice ale ]\rii.

Viitorul `ncepe acum!

Cristian ADOMNI}EIPre[edintele

Consiliului Jude]ean Ia[i

Ora[ul poate s\ devin\ unuldintre piloniicompetitivi ai

Rom=nieiOrice om de afaceri este dator s\

investeasc\ `n comunitatea din care faceparte. Ghida]i de acest principiu, locul `ncare ne-am n\scut [i `n care ne-am formatcap\t\ valoare [i creeaz\ poten]ial pentrudezvolt\ri ulterioare. Urm\rirea acestei idei,`ntr-o oarecare m\sur\, precum [i intuindpoten]ialul pie]ei au f\cut ca Iulius Mall,prima investi]ie a companiei, [i apoi Palas,cea mai mare din punct de vedere financiar,s\ fie realizate la Ia[i. Pe l=ng\ afec]iuneapentru aceast\ comunitate, la baza hot\r=riide a investi aici au stat considerentepragmatice [i decisive pentru orice business:poten]ialul de dezvoltare al unuia dintre celemai mari ora[e ale Rom=niei, capitalul umanfoarte bine preg\tit generat de prestigioaseleuniversit\]i ie[ene, sprijinul mediului deafaceri [i receptivitatea autorit\]ilor locale [ia celorlalte institu]ii ale statului.

Tocmai din aceste motive, Ia[ul adevenit, `n ultima perioad\, un punct din ce`n ce mai vizibil pe harta investitorilor. Pia]alocal\ este tot mai atractiv\ pentru mariioperatori interna]ionali, mai ales `nsectoarele IT [i retail. Zeci de companiimultina]ionale s-au l\sat convinse decapacitatea pie]ei, realiz=nd business-uri ceridic\ Ia[ul la un nou nivel economic. Toateinser]iile de capital au creat locuri de munc\,au generat `ncredere, au schimbat aspectulora[ului [i au ridicat nivelul de trai, `ns\aceast\ evolu]ie trebuie sus]inut\ `ncontinuare de to]i factorii implica]i.

Nu ezit s\ spun c\ aliatul meu cel maiputernic `n derularea investi]iilor companieia fost popula]ia ora[ului, ie[enii, cei pentrucare, `n primul r=nd, am realizat acestedemersuri. Ei au fost motivul care m-ainspirat s\ aduc `n acest spa]iu un nou modde via]\. Ascensiunea [i aprecierea de carese bucur\ cele dou\ proiecte localedezvoltate de compania Iulius Group audovedit c\ Ia[ul are nevoie de astfel deini]iative, care marcheaz\ o evolu]ieimportant\ pentru comunitate. Asemeneainvesti]ii private fac din Ia[i un ora[ atractiv[i pentru al]i oameni de afaceri, care g\sescaici mediul propice dezvolt\rii proiectelor.`n acest mod, cel mai mare ora[ din nord-estul ]\rii poate s\ devin\ unul dintre piloniicompetitivi ai Rom=niei. Este de datorianoastr\, a autorit\]ilor locale [i a institu]iilorcheie s\ men]inem interesul asupra Ia[ului alcompaniilor cu planuri de dezvoltare.

Iulian DASC|LU, pre[edintele grupului de companii Iulius

Am primit cu bucurie invita]ia Oameni [iCompanii, membri în Colegiul deconducere al Camerei de Comer] [iIndustrie Ia[i, de a sprijini organizarea laBucure[ti a unei noi edi]ii a ambi]iosuluiprogram de promovare a valoriloreconomice, culturale, educa]ionale etc. alejude]ului Ia[i.

Misiunea Camerei de Comer] [iIndustrie, ca reprezentant al comunit\]ii deafaceri, este de a fi promotor activ aldezvolt\rii economice locale, regionale [ina]ionale, precum [i principal partener

institu]ional de dialog economic. Iat\ de ceeste de datoria noastr\ s\ contribuim lapunerea cu succes în practic\ a oric\rorini]iative de promovare a comunit\]ii deafaceri ie[ene, de stabilire de leg\turi cumediul economic la nivel na]ional [iinterna]ional.

Suntem onora]i s\ punem la dispozi]iacelor interesa]i informa]ii, consultan]\ [isprijin pentru dezvoltarea de proiecte [icolabor\ri cu mediul de afaceri ie[ean.Totodat\, amintim c\, prin Curtea deArbitraj Comercial [i Centrul de Mediere de

pe lâng\ Camera de Comer], oferim dou\instrumente moderne [i rapide de rezolvarea conflictelor comerciale.

Sper\m ca ini]iativa noastr\, concretizat\în acest eveniment de înalt\ ]inut\, s\ v\aduc\ mai aproape de valorile Ia[ului [i s\fac\ din reprezentan]ii acestuia un partenerde încredere pentru proiecteledumneavoastr\.

Paul BUTNARIUPre[edinte în exerci]iu

Camera de Comer] [i Industrie Ia[i

EDITORIALMESAJUL PRE{EDINTELUI

- Care este scopul Galei„Ambasadorii Ia[ului“? Ce va aveade c=[tigat ora[ul nostru?

- Este un nou pas - unul important,cred eu - `n campania de promovare aIa[ului la nivel na]ional [iinterna]ional. ~mpreun\ cu „Oameni[i Companii“ [i Consiliul Jude]eanIa[i, ne propunem s\ prezent\m, `nfa]a unor reprezentan]i importan]i aimediului diplomatic, politic,administrativ [i, mai ales, de afaceri,principalele obiective de investi]ii [idezvoltare ale municipiului [ijude]ului Ia[i. Cont\m pe prezen]a acel pu]in 200 de invita]i, printre carea[ aminti mai mul]i ambasadori [idirectori de companii interna]ionale,pre[edintele Camerei Deputa]ilor,domnul Valeriu Zgonea, ministrul deFinan]e, domnul Daniel Chi]oiu, [i,nu `n ultimul r=nd, primarul generalal Capitalei, domnul Sorin Oprescu.

~n primul r=nd, avantajeleparticip\rii la un asemenea eveniment]in de prestigiul ora[ului. Vrem s\aducem Ia[ul din nou `n prim-plan, lanivel na]ional, dar [i interna]ional. ~nal doilea r=nd, ne propunem s\prezent\m principalele proiecte pecare le avem `n municipiu [i `n jude],astfel `nc=t aceste proiecte s\ devin\tot at=tea oportunit\]i de investi]iipentru companiile serioase din ]ar\ [idin str\in\tate. Este un semnal dedeschidere [i de dinamism al capitaleiMoldovei [i invit public to]i prieteniiIa[ului s\ fie al\turi de noi.

- Care sunt atuurile Ia[ului `ncompeti]ia pentru atragereainvestitorilor? Ce putem ofericompaniilor interesate s\investeasc\ `n Rom=nia?

- De 10 ani, al\turi de echipa meade la Prim\rie, muncim pentru odezvoltare unitar\ [i coerent\ aIa[ului. De aceea, fie cu fondurieuropene, fie prin parteneriate cuinvestitori serio[i, am abordatsistematic problemele de fond alemunicipiului. Suntem con[tien]i c\pozi]ia geografic\ a Ia[ului nu ne estefavorabil\. Suntem prea departe deOccident, mai ales c\ nu avem niciAeroport Interna]ional `n adev\ratulsens al cuv=ntului, nici autostrad\care s\ ne conecteze rapid la fluxulcomercial european. Dar Ia[ul este

cel mai mare ora[ de la grani]a de Esta Uniunii Europene. Acest lucrucomport\ un dezavantaj, prin relativadistan]\ fa]\ de metropoleleoccidentale. ~n acela[i timp, Ia[ul are[ansa de a fi poarta de intrare `nEuropa dinspre statele estice.Deschiderea Ia[ului spre colabor\ricu alte state este demonstrat\ [i prinaceea c\ avem nu mai pu]in de cinciconsulate onorifice `n ora[ul nostru.

Pe de alt\ parte, problema deaccesibilitate a Ia[ului `ncepe s\-[ig\seasc\ rezolvarea. ~n acest sens, amdat startul marilor proiecte deinfrastructur\ ale Ia[ului, cele maimulte pe fonduri europene, pentru arealiza conexiunile comerciale [irutiere. Apoi, Ia[ul a r\mas unuldintre marile centre universitare ale]\rii, dar [i o recunoscut\ pepinier\ deforþ\ de munc\ ultra-calificat. S\ nuuit\m c\ avem circa 65 de mii destuden]i `n ora[! Continu\minvesti]iile `n parcurile tehnologice,`n incubatoarele de afaceri, ca zon\de contact `ntre mediul de afaceri [icel universitar. Avem, `n acela[i timp,o rela]ie excelent\ cu companiileserioase [i sus]inem ini]iativeleCamerei de Comer], cu `ntregulmediu de afaceri ie[ean.

Ia[ul este un ora[ modern, cuservicii publice la standarde europene[i am f\cut eforturi enorme, chiar [i`n condi]ii de criz\ economic\ [i deausteritate bugetar\, pentru a sus]ineinvesti]ii `n re]eaua de alimentare cuap\ [i canalizare, precum [i `n re]eauade termoficare, al\turi de parteneriifrancezi de la Dalkia. A[ mai spuneun lucru: dincolo de oportunit\]ile deinvesti]ii, de deschiderea fa]\ demediul de afaceri, de infrastructur\,Ia[ul este un ora[ `n care `n care epl\cut s\ tr\ie[ti, s\ `]i `ntemeiezi ofamilie [i s\ `]i cre[ti copiii.

- Care sunt principalele proiectepe care le ve]i prezenta laBucure[ti?

- Ia[ul a fost [i este `nc\ un ora[ofertant pentru marile companii. Datfiind profilul ora[ului nostru decentru medical regional, subliniez`nc\ o dat\ c\ `ntreaga Regiune deNord-Est are nevoie de un SpitalRegional de Urgen]e, dotat lastandarde occidentale, care s\ ofere

servicii medicale de calitate pentrupacien]i. Ne dorim s\ atragem [iparteneri priva]i, al\turi deautorit\]ile locale. ~n acest context, a[aminti c\ zona Spitalului Clinic deRecuperare la[i - Nicolina va fireamenajat\ `ntr-un Centru Regionalde Recuperare, care va contribui [i ladezvoltarea turismului `n la[i.Master-planul acestui proiectambi]ios a fost deja aprobat, iarvaloarea lui este estimat\ la circa 250de milioane de euro. {i pentru acestproiect suntem interesa]i derealizarea unui parteneriat public-privat, al\turi de investitori puternici.

Dar avem numeroase alte proiectede amploare, iar aici m\ refer la celefinan]ate cu fonduri europene, pentrucare vom organiza licita]ii `nperioada urm\toare [i la carea[tept\m [i marile companii din ]ar\[i din str\in\tate. A[ aminti aici doarMuzeul Municipal, a doua etap\ areabilit\rii M\n\stirii Golia,regenerarea str\zii L\pu[neanu - Pia]aUnirii, reabilitarea liniilor de tramvai[i a str\zilor din zona industrial\ [i,nu `n ultimul r=nd, modernizarea [ireabilitarea parcului din fa]a TeatruluiNa]ional. ~n acest context, men]ionezc\ avem `n vedere amenajarea deparc\ri inteligente subterane [isupraterane, din fonduri publice,private sau europene [i nu amrenun]at `nc\ la proiectul unei noiautog\ri.

Viitorul începe acum!

„Invit public to]i prieteniiIa[ului s\ fie al\turi de noi!“

Din 1860, c=nd prin decretdomnesc Alexandru Ioan Cuza aînfiin]at prima Universitate dinPrincipatele Rom=ne, numele Ia[uluia fost indisolubil legat decomunitatea academic\. Sintagma ceamai cunoscut\ [i cea mai utilizat\ afost Ia[ul universitar. Chiar dac\ peparcursul evolu]iei sale, ora[ul [i-adezvoltat industria, comunica]iile,

serviciile etc, [i în prezent Ia[ul estecunoscut [i se identific\ cu mediuluniversitar [i cultural.

Cum se explic\ aceasta? Se explic\ prin faptul c\

Universitatea este elementul dinamiccare prin spiritul s\u t=n\r [i novatord\ o identitate [i viat\ ora[ului.

Se explic\ prin faptul c\Universitatea prin cele cinci entitaticare s-au desprins din trunchiulcomun (Universitatea Alexandru IoanCuza, Universitatea de Medicin\ [iFarmacie „Gr. T. Popa“, UniversitateaTehnic\ „Gheorghe Asachi“,Universitatea de [tiin]e Agricole [iMedicin\ Veterinar\ Ion Ionescu de laBrad [i Universitatea de Arte „GeorgeEnescu“) a fost un model dedezvoltare durabil\ [i sustenabil\.

Se explic\ prin faptul c\Universitatea a dat dovad\ dedinamism [i nu s-a adaptatvremurilor, ci a schimbat vremurile

prin comportamentul civic curajos alreprezentan]ilor s\i.

Ce ofer\ Ia[ul Universitar?Ofer\ un model de îmbinare între

tradi]ie, modernitate [i spiritualitate. Ofer\ personal înalt calificat pe

care îl preg\te[te Universitatea /Universit\]ile.

Ofer\ personal nu numai înaltcalificat, dar [i educat în spirituldialogului, al toleran]ei, al emula]iei[i al competi]iei loiale.

Ofer\ un model de via]\ [i detransformare în toate sectoarelesemnificative ale societ\]ii.

Ofer\ un model deresponsabilitate [i implicare în via]acet\]ii, deoareceUniversitatea/Universit\]ile au în]elesc\ au o datorie fa]\ de comunitatea încare se dezvolt\ [i c\ dezvoltareasocio-economic\ a ora[ului [i a ]\riise reîntoarce ca plus valoare în cadrulUniversit\]ii.

Ofer\ un model de integrare [iglobalizare prin educa]ie [i cultur\,studen]ii [i absolven]ii Universit\]iifiind cei mai buni ambasadori aiIa[ului [i ai Rom=niei. Ia[ulUniversitar este în acest moment unuldintre cele mai cosmopolite CentreUniversitare, peste 2.700 de studen]idin peste 70 de ]\ri studiind aici siprelu=nd valorile Universit\]ilorie[ene.

{i nu în ultimul r=nd, Ia[ulUniversitar ofer\ un model deîn]elegere a libert\]ii exprimat\ înparticular prin libertatea academic\,element fundamental pentruconstruc]ia unei democra]ii reale, [inu formale.

Universitatea/Universit\]ile ie[eneofer\ în acest mod posibilitatea de avalorifica în Ia[i oportunit\]i [i [ansede dezvoltare pentru orice cet\]ean allumii.

Prof. Dr. Vasile AST|R|STOAERector al Universit\]ii de Medicin\

[i Farmacie „Gr. T. Popa“ Ia[i.

Punct de referin]\. Astfel am puteadescrie pe scurt ceea ce reprezint\Ia[ul pentru Rom=nia. Centru cupoten]ial deosebit de dezvoltareeconomic\, centru istoric, centrucultural, centru universitar, centrumedical; iat\ care sunt aspecteleimportante care definesc ast\zi Ia[ul.

Aceste aspecte devin [i mairelevante dac\ sunt cunoscute `n ]ar\[i mai ales `n str\in\tate. ProgramulAmbasadorii Ia[ului a ap\rut tocmaipentru a promova jude]ul nostru `nr=ndul elitelor [i al formatorilor deopinie din diferite medii. Scopulprogramului este acela de a comunicadespre atuurile jude]ului Ia[i, de acomunica despre poten]ialul economic[i investi]ional existent.

Autorit\]ile locale [i companiiledin Ia[i reprezentative pentru mediulde afaceri au con[tientizat importan]aacestui mod de comunicare [i seprezint\ ast\zi la Bucure[ti tocmaipentru a demonstra c\ Ia[ul este oplatform\ investi]ional\ de viitor `nmulte domenii de activitate.

Programul Ambasadorii Ia[ului seafl\ acum la a X-a edi]ie. Prin edi]iade Bucure[ti, acest program na]ionaldevine mult mai dinamic, aduc=nd laun loc sute de parteneri valoro[i `ntr-un cadru de comunicare [i colaborare

modern. Participarea unui num\rimpresionant de reprezentan]idiplomatici arat\, `n acela[i timp,interesul mare pe care comunitateainterna]ional\ `l are pentru Ia[i.

V\ invit s\ v\ bucura]i de acesteveniment [i s\-l transforma]i `ntr-uninstrument de promovare [icomunicare eficient, at=t pentrufiecare dintre dumneavoastr\, c=t [ipentru Ia[i. Ambasadorii Ia[ului laBucure[ti poate fi pentru fiecare dintreparticipan]i `nceputul unei colabor\ride anvergur\, cu rezultate fructuoase`n viitor.

Cezar CALUSCHIGM Oameni [i Companii

Un ora[ cu poten]ialfantastic de dezvoltareIa[ul este un ora[ extraordinar, este

un ora[ cu un poten]ial fantastic dedezvoltare.

St\ `n puterea noastr\, a ie[enilor, aoamenilor de afaceri `n primul rând, s\determin\m ca lucrurile s\ se dezvolte`ntr-un mod pozitiv pentru ora[ul [ijude]ul nostru.

Ia[ul are calit\]i v\dite pentru adeveni capital\ regional\. M\ rezumnumai la faptul c\ Ia[ul este un izvorde „s\n\tate“, iar `n aceast\ privin]\aduc cateva argumente solide: aicisunt cele mai importante centreuniversitare din Moldova, aici avemcele mai mari spitale din zonaMoldovei, avem Facultatea deMedicin\ [i Farmacie [i tot aici, `nIa[i, avem o fabric\ de „s\n\tate“ -Antibiotice. Aceast\ companie este ast\zi cel mai important produc\torde medicamente antiinfec]ioase din România, un partener important alsistemului de s\n\tate românesc, un ambasador al Ia[ului, al Moldovei,al României `n `ntreaga lume.

Iat\ câteva din argumentele care ne `ndrept\]esc pe noi, oamenii deafaceri din Ia[i, s\ sprijinim, `n contextul actual, administra]ia local\ s\g\seasc\ cele mai bune solu]ii [i s\ pun\ `n practic\ acele proiectenecesare dezvolt\rii infrastructurii ora[ului astfel `ncât, `n perspectiv\,Ia[ul s\ dobândeasc\ cu adev\rat atributele unei capitale regionale.

Ec. Ioan NANI, Director General Antibiotice

INTERVIU CU PRIMARUL GHEORGHE NICHITA

Ce ofer\ Ia[ul UniversitarVOX ACADEMICA

PLEDOARIE PENTRU ORA{UL MEU

ANGAJAMENTUL CAMEREI DE COMER}

POLE POSITION

BUSINESS

Ambasadorii Ia[ului la Bucure[ti

„Vom fi promotorul dezvolt\rii economice locale“

4 Mar]i, 26 martie 2013 ZIARUL DE IA{I

ZIARUL DE IA{I MMaarr]]ii,, 2266 mmaarrttiiee 22001133 5

GGrruuppuull ddee ccoommppaanniiii IIuulliiuuss are o experien]\ depeste 20 ani în retail-ul modern, fiind cceell mmaaii mmaarreeddeezzvvoollttaattoorr [[ii ooppeerraattoorr ddee cceennttrree ccoommeerrcciiaallee ddee ttiippmmaallll ddiinn RRoommâânniiaa.

Compania IIuulliiuuss GGrroouupp a fost înfiin]at\ în aannuull11999911, de IIuulliiaann DDaasscc\\lluu. Prin inaugurarea primuluiIIuulliiuuss MMaallll, în aannuull 22000000, la IIaa[[ii, IIuulliiuuss GGrroouuppdevenea primul dezvoltator autohton de centrecomerciale de tip mall. În 22000055, la TTiimmii[[ooaarraa seinaugureaz\ cel de-al doilea IIuulliiuuss MMaallll din re]ea.AAnniiii 22000077 -- 22001122 au fost deosebit de dinamicipentru companie, care a dezvoltat în paralel maimulte proiecte: a inaugurat IIuulliiuuss MMaallll CClluujj (2007),IIuulliiuuss BBuussiinneessss CCeenntteerr CClluujj--NNaappooccaa (2008), IIuulliiuussMMaallll SSuucceeaavvaa (2008), a extins IIuulliiuuss MMaallll IIaa[[ii (2008)[i IIuulliiuuss MMaallll TTiimmii[[ooaarraa (2009) [i a construitaannssaammbblluull uurrbbaanniissttiicc PPaallaass IIaa[[ii (2008 - 2012).

Portofoliul companiei cuprinde un num\rimpresionant de parteneriate cu majoritatearetailerilor interna]ionali prezen]i în România,printre care: ggrruuppuull IInnddiitteexx, HH&&MM, AAuucchhaann,CCaarrrreeffoouurr MMaarrkkeett, CCiinneemmaa CCiittyy,, CC&&AA, SSttaarrbbuucckkss,SSuubbwwaayy, SSeepphhoorraa, DDoouuggllaass, IInntteerrssppoorrtt, HHeerrvviissSSppoorrttss, TToommmmyy HHiillffiiggeerr, MMaannggoo, NNeeww YYoorrkkeerr,DDeeiicchhmmaannnn, CCaammaaïïeeuu, WWoorrlldd CCllaassss etc. Datorit\caracterului regional, mixului de retaileri [i oferteide entertainment, mall-urile sunt lidere de pia]\ înora[ele în care au fost dezvoltate. Anual, peste 5500ddee mmiilliiooaannee de persoane vin la cump\r\turi [i î[ipetrec timpul liber în mall-urile ggrruuppuulluuii IIuulliiuuss.

În aannuull 22000000, când a fost inaugurat, IIuulliiuuss MMaallllIIaa[[ii era pprriimmuull mmaallll ddiinn aaffaarraa BBuuccuurree[[ttiiuulluuii [i aldoilea din ]ar\. În urma a dou\ extinderi, suprafa]aînchiriabil\ a ajuns la 2233..110000 mmpp. Mall-ul reprezint\o investi]ie de 2299 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo [i cuprindepeste 220000 ddee mmaaggaazziinnee, cciinneemmaattooggrraaff mmuullttiipplleexx ccuucciinnccii ss\\llii [i o zzoonn\\ ddee ffoooodd ccoouurrtt. Clien]ii au ladispozi]ie o gam\ variat\ de loca]ii în care î[i potpetrece timpul liber: rreessttaauurraannttee, ccaaffeenneellee, ccooffeett\\rriiii,ccaassiinnoo, ss\\llii ddee bboowwlliinngg [[ii bbiilliiaarrdd, KKiiddssLLaanndd.

IIuulliiuuss MMaallll TTiimmii[[ooaarraa, cel de-al doilea mall dinre]eaua na]ional\ IIuulliiuuss, a fost inaugurat în 22000055. În

urma lucr\rilor de extindere din 22000099, suprafa]aconstruit\ s-a dublat, ajungând la 117777..661133 mmpp,IIuulliiuuss MMaallll TTiimmii[[ooaarraa devenind cel mai mare malldin afara Capitalei. Investi]ia total\ se ridic\ lavaloarea de 110055 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo. Suprafa]aînchiriabil\ de circa 6666..660000 mmpp cuprinde peste 333300ddee mmaaggaazziinnee, ffoooodd ccoouurrtt, cciinneemmaa mmuullttiipplleexx, cclluubb ddeebboowwlliinngg [[ii bbiilliiaarrdd, ppaattiinnooaarr sseezzoonniieerr, ppiisscciinn\\, ssppaa]]iiuuddee jjooaacc\\ ppeennttrruu ccooppiiii, ccaassiinnoo, ccaaffeenneellee [[iirreessttaauurraannttee.

IIuulliiuuss MMaallll CClluujj este cel de-al treilea mall alre]elei na]ionale IIuulliiuuss, inaugurat în 22000077. Cu osuprafa]\ închiriabil\ de 5522..880000 mmpp, IIuulliiuuss MMaallll CClluujjreprezint\ o investi]ie în valoare de 8800 mmiilliiooaannee ddeeeeuurroo. Mall-ul cuprinde peste 222200 ddee mmaaggaazziinnee,hhyyppeerrmmaarrkkeett, cciinneemmaattooggrraaff mmuullttiipplleexx ccuu zzeeccee ss\\llii,ffoooodd ccoouurrtt, ppaattiinnooaarr sseezzoonniieerr îînn aaeerr lliibbeerr etc. IIuulliiuussBBuussiinneessss CCeenntteerr este o ccll\\ddiirree ddee bbiirroouurrii ccllaassaa „„AA”,

cu o suprafa]\ total\ de 88..112200 mmpp, inaugurat\ înaannuull 22000088, lâng\ IIuulliiuuss MMaallll CClluujj. Imobilul esteînchiriat de companii prestigioase, precum OOffffiicceeDDeeppoott, GGeennppaacctt [i EEnnddaavvaa.

IIuulliiuuss MMaallll SSuucceeaavvaa a fost deschis în aannuull 22000088.Investi]ie de peste 6600 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo, mmaallll--uull areo suprafa]\ închiriabil\ de 4499..775500 mmpp, carecuprinde 115500 ddee mmaaggaazziinnee, hhyyppeerrmmaarrkkeett, mmaaggaazziinnddee bbrriiccoollaajj, o zzoonn\\ ddee ddiissttrraacc]]iiee ppeennttrruu ccooppiiii, ffooooddccoouurrtt, ccaassiinnoo, tteerreenn ddee ffoottbbaall, ppaattiinnooaarr sseezzoonniieerr [icceell mmaaii mmaarree cclluubb ddee bboowwlliinngg [[ii bbiilliiaarrdd ddiinn oorraa[[.

Inaugurat în mmaaii 22001122, aannssaammbblluull uurrbbaanniissttiiccPPaallaass IIaa[[ii reprezint\ cceeaa mmaaii mmaarree iinnvveessttii]]iieeiimmoobbiilliiaarr\\ ddiinn aaffaarraa BBuuccuurree[[ttiiuulluuii, în valoare depeste 226655 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo. Situat în centrul istorical Ia[ului, în apropierea Palatului Culturii,aannssaammbblluull PPaallaass introduce conceptul de „„lliiffeessttyylleecceenntteerr”” pe pia]a de „„mmiixxeedd--uussee ddeevveellooppmmeennttss”” dinRomânia. Proiectul este rezultatul asocierii înparticipa]iune dintre compania IIuulliiuuss GGrroouupp [iCCoonnssiilliiuull LLooccaall MMuunniicciippaall IIaa[[ii.

PPaallaass a urm\rit [i a reu[it rreevviittaalliizzaarreeaa ssoocciiaall\\,,eeccoonnoommiicc\\,, uurrbbaanniissttiicc\\ [[ii ddee mmeeddiiuu aa IIaa[[uulluuii, precum[i rreeaabbiilliittaarreeaa cceennttrruulluuii iissttoorriicc, prin punerea în valoarea vestigiilor descoperite în timpul construc]iei. Bene-ficiile economice pe care ansamblul le aducecomunit\]ii se reflect\ în cele peste 44..000000 de locuri demunc\ înfiin]ate [i în sumele semnificative virate labugetul local [i cel de stat.

Datorit\ mixului inedit de atrac]ii, dar [ibrandurilor prezente în premier\ în nord-estul ]\rii,PPaallaass se adreseaz\ unei regiuni cu peste 11,,88mmiilliiooaannee ddee ppeerrssooaannee, la care se adaug\ clien]i dinRepublica Moldova. Ansamblul cuprinde peste 119900ddee mmaaggaazziinnee în PPaallaass MMaallll [i pe PPaallaass SShhooppppiinnggSSttrreeeett, ffoooodd ccoouurrtt, cciinneemmaa mmuullttiipplleexx ccuu zzeeccee ss\\llii,

ccaaffeenneellee, rreessttaauurraannttee ccuu ssppeecciiffiicc iinntteerrnnaa]]iioonnaall,hhyyppeerrmmaarrkkeett, ttrreeii ccll\\ddiirrii ddee bbiirroouurrii ccllaassaa „„AA””, uunnhhootteell ddee 44**, oo ggrr\\ddiinn\\ ppuubblliicc\\ ddee 5500..000000 mmpp,ccaarruusseell vveennee]]iiaann, ppaattiinnooaarr sseezzoonniieerr, ppaavviilliioonnmmuuzziiccaall, cceeaa mmaaii mmaarree ppaarrccaarree ssuubbtteerraann\\ ddiinnRRoommâânniiaa, cu 22..550000 ddee llooccuurrii, [i vveessttiiggiiii aarrhheeoollooggiicceeeexxppuussee. BBrraanndduurrii: Auchan, H&M, Massimo Dutti,Zara, Pull&Bear, Bershka, Stradivarius, Oysho,Camaïeu, Tommy Hilfiger, Subway, C&A, Stefanel,Swarovski, New Look, CCC, Tom Tailor, Douglas,Humanic, LC Waikiki, Hervis Sports, Oodji,L’Occitane, Staccato, Pizza Hut Delivery etc.

În componenta office sunt prezente maricompanii, precum: Amazon România, Endava,Centric IT Solutions, NESS, Bentley Systems,TeamNet, Synygy, EBS, Danieli Engineering,Travel Tech, Raiffeisen Bank, Volksbank etc.

Valoarea proiectului PPaallaass a fost recunoscut\ [ipe plan interna]ional, acesta fiind premiat în 22000077,la MMAAPPIICC, cceell mmaaii mmaarree ttâârrgg ddee rreettaaiill ddiinn EEuurrooppaa,care se desf\[oar\ anual la CCaannnneess. Juriul aapreciat modul în care PPaallaass reu[e[te s\rreeaabbiilliitteezzee zzoonnaa iissttoorriicc\\ aa IIaa[[uulluuii, aadduuccâânndd uunn pplluussppllaannuulluuii uurrbbaanniissttiicc. Speciali[tii în imobiliare audeclarat atunci c\ proiectul este unul „foartecurajos, în antitez\ cu mo[tenirea comunist\ care aafectat foarte mult trecutul istoric [i cultural alora[ului”. Pe aceste considerente, PPaallaass a câ[tigatmmaarreellee pprreemmiiuu llaa sseecc]]iiuunneeaa pprrooiieecctteelloorr ddee rreettaaiill ddeemmaarrii ddiimmeennssiiuunnii (peste 20.000 de mp), fiind ales dinpeste 20 de participan]i.

AAnnssaammbblluull mmuullttiiffuunncc]]iioonnaall PPaallaass reprezint\ ocarte de vizit\ pentru Ia[i [i nord-estul ]\rii,impunându-se ca reper în dezvoltarea urban\ dinRomânia, un proiect care se ridic\ la standardelemarilor dezvolt\ri de real estate de la niveleuropean.

IIUULLIIUUSS GGRROOUUPP -- CCEELL MMAAII MMAARREE DDEEZZVVOOLLTTAATTOORR{{II OOPPEERRAATTOORR DDEE MMAALLLL--UURRII DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA

6 Mar]i, 26 martie 2013 ZIARUL DE IA{I

ZIARUL DE IA{I Mar]i, 26 martie 2013 7

Grupul ie[ean Omega Tehnoton a reu[it, prin for]eproprii s\ dep\[easc\ `n timp numeroase obstacole, faptdovedit [i de cre[terea constant\ a profitului. Potrivitdatelor furnizate de Florin Hrestic (foto), directorulgeneral al Tehnoton, profitul societ\]ii era `n 1999 deaproximativ 85.000 de euro. Mai apoi, de precizat estefaptul c\ din 2008 [i p=n\ `n 2013, profitul a crescut deaproape trei ori, ajung=nd la 400.000 de euro. „Anul2012 l-am `ncheiat cu o cre[tere de aproximativ 8%fa]\ de 2011. Pentru 2013 estim\m o cre[tere a cifreide afaceri raportat\ la 2012 de 16%, iar veniturilesuplimentare vor veni din toate sectoarele“, ne-a spusFlorin Hrestic. ~n acela[i timp, directorul general alTehnoton ne-a spus c\ pentru perioada urm\toare exist\deja programate investi]ii de peste 400.000 de euro carevor consta `n achizi]ionarea unor utilaje noi, dar [i aunei linii de emailare. Anul 2013 `nseamn\ pentruTehnoton celebrarea a 40 de ani de existen]\ pe pia]aie[ean\ [i nu numai, iar cu aceast\ ocazie vor fiprezentate c=teva produse noi, printre care dou\ tipuride aragaze. ~n prezent, Tehnotonul st\ foarte bine lacapitolul exporturi, av=nd contracte cu trei mari firme,respectiv Emerson, Schneider Electric [i Alstom. „Dela 1,7% `n 2008 am ajuns la aproape 13% pondereexport `n 2012, iar obiectivul este de 20%. Export\mproduse din table sub]iri din o]el [i aluminiu, iarpartenerii no[tri sunt nume cunoscute `n planinterna]ional“, a mai men]ionat Florin Hrestic. Recent,ac]ionarii Tehnoton au aprobat [i contractarea unuicredit de 800.000 de lei. ~mprumutul urmeaz\ s\ fiefolosit pentru asigurarea capitalului de lucru [i pentruacoperirea necesit\]ilor de finan]are.

~n fiecare zi, c\tre Tehnoton se `ndreapt\ aproape2000 de salaria]i. Ace[tia lucreaz\ `ntr-o fabric\ ce afost par]ial renovat\ p=n\ acum, urm=nd s\ sedesf\[oare lucr\ri [i `n perioada urm\toare. ~n interiorulcl\dirii, `n zona `n care exist\ spa]ii cu expozi]ii ce arat\modul `n care au evoluat aragazele sau produsele deiluminat `ncep=nd din anii 90 [i p=n\ azi, se poate vedea

o por]iune de perete care nu a fost zugr\vit\ `n modinten]ionat. „A[a ar\ta acest perete `nainte deprivatizare. Am p\strat aceast\ por]iune intact\ pentruc\ v\z=nd cum arat\ fabrica dup\ modernizare,devenim [i mai motiva]i“, ne-au spus cei dinconducerea Tehnoton. La etaj, angaja]ii dispun [i de osal\ `n care se afl\ mai multe mese de ping-pong.Salaria]ii se pot relaxa aici pe timpul pauzei de mas\,`ntruc=t conducerea dore[te ca persoanele ce lucreaz\ laTehnoton s\ poat\ fi relaxate [i s\ aib\ parte de celemai bune condi]ii. Despre societatea ie[ean\,conducerea acesteia mai spune c\ este un parcindustrial, fiind singura fabric\ ce func]ioneaz\ lacapacitate maxim\, av=nd toate spa]iile ocupate. „AlinMoldoveanu reprezint\ pentru noi un ambasadorsportiv al Ia[ului, fiind cel care a luat aurul laOlimpiada de la Jocurile Olimpice din 2012. Nem=ndrim cu acest t=n\r talentat [i `i ur\m succes pemai departe“, ne-au mai spus reprezentan]ii Tehnoton.

Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Grigore T.Popa“ din Ia[i (UMF Ia[i) are originea `n prima [coal\medical\ `nfiin]at\ `n 1879 `n Ia[i, `n cadrul primeiuniversit\]i moderne din ]ar\. ~n anul 1948, Facultateade Medicin\ este desprins\ din cadrul Universit\]ii dinIa[i, devenind Institutul de Medicin\ [i Farmacie. Dinanul 1965, acesta reune[te Facultatea de Medicin\,Facultatea de Stomatologie [i Facultatea deFarmacie. ~ncepând cu anul 1990, institu]iafunc]ioneaz\ sub denumirea actual\ de Universitatea deMedicin\ [i Farmacie [i poart\ numele unuia dintredistin[ii s\i profesori, omul de [tiin]\ de talieinterna]ional\ Grigore T. Popa. Facultatea deBioinginerie a fost `nfiin]at\ `n anul 1994.

Având `n vedere str\dania continu\ a membrilorcomunit\]ii academice de a excela `n educa]ia [icercetarea medical\, UMF Ia[i a ob]inut gradul deUniversitate cu grad de `ncredere ridicat la evaluareaARACIS. Din anul 2011, `n urma evalu\rii efectuate dec\tre Ministerul Educa]iei Na]ionale `n colaborare cuAsocia]ia Universit\]ilor Europene, Universitatea a fostclasificat\ `n categoria superioar\ a celor 12„Universit\]i de cercetare avansat\ [i educa]ie“ dinRomânia.

Evaluarea institu]ional\ extern\ a Universit\]iinoastre de c\tre European University Association dinanul 2012 a confirmat faptul ca UMF Ia[i este oinstitu]ie cu tradi]ie [i cu reputa]ie `nalt\ la nivelna]ional [i interna]ional, are cadre didactice [i personaladministrativ foarte motivat, studen]i devota]i [i sebucur\ de sprijinul partenerilor [i a confirmat pozi]ia sade lider `n regiune [i `n ]ar\. Mai mult, `n concluziileraportului de evaluare se men]ioneaz\ c\ Universitateaare capacitatea de a r\spunde provoc\rilor [ioportunit\]ilor din viitor, c\ UMF `[i va `ndeplinimisiunea, ad\ugând valoare pentru bun\starea societ\]iiromâne[ti, `[i va consolida pozi]ia de juc\tor global [iva contribui la progresul [tiin]ific interna]ional `nmedicin\, stomatologie, farmacie [i bioinginerie.

Oferta educa]ional\ impresionant\ a UMF Ia[i a atrasstuden]i din toate col]urile lumii. Cei aproximativ 2000de studen]i str\ini de circa 70 de na]ionalit\]i diferite aucontribuit la crearea unui mix cultural extraordinar,Universitatea num\rându-se printre cele mai deschise [icosmopolite institu]ii de `nv\]\mânt superior din Europa

de Est. Succesul `n atragerea studen]ilor interna]ionalieste `n continu\ cre[tere [i ne bucur\m de un num\r marede studen]i vorbitori de englez\ [i francez\.

UMF `[i atinge obiectivele prin programele de studiuoferite la nivelul urm\toarelor facult\]i:

• Facultatea de Medicin\ cu specializ\rile:medicin\ (`n limbile român\, englez\ [i francez\),asisten]\ medical\ general\, nutri]ie [i dietetic\;

• Facultatea de Medicin\ Dentar\ cuspecializ\rile: medicin\ dentar\ (`n limbile român\,englez\ [i francez\) [i tehnic\ dentar\;

• Facultatea de Farmacie cu specializ\rile:farmacie (`n limbile român\ [i englez\),

• Facultatea de Bioinginerie Medical\ cuspecializ\rile: bioinginerie [i balneo - fiziokinetoterapie[i recuperare.

Absolven]ii Universit\]ii pot opta pentru continuareastudiilor universitare prin Masterat, Reziden]iat,Doctorat [i prin cursuri postuniversitare `n diverseforme de Educa]ie Medical\ Continu\ (EMC).

Educa]ia medical\ `n cadrul UMF este centrat\ pestudent. Conform reglement\rilor Comunit\]iiEuropene, planul de `nv\]\mânt pentru programul delicen]\ `n medicin\ general\, medicin\ dentar\ [ifarmacie cuprinde 360 / 300 de credite ECTScorespunz\toare finaliz\rii primelor dou\ cicluri destudii, cu un examen final de absolvire. Metodele depredare se bazeaz\ pe principii moderne de `nv\]are [iprivilegiaz\ progresul studen]ilor [i capacitatea acestorade a participa la activitatea de cercetare medical\ [i ladezvoltarea lor ca viitori profesioni[ti, pe durata anilorde studiu. Structura programelor de studiu este unaflexibil\, ce permite fiec\rui student s\-[i aleag\ untraseu propriu de `nv\]are, `n concordan]\ cuaptitudinile [i interesele sale. Paleta de cursuri op]ionaleoferite de universitate este una foarte bogat\, aceastacunoscând `n ultimii ani o diversificare spectaculoas\.

Cercetarea [tiin]ific\ reprezint\ una dintre misiunileasumate prin Cart\. Obiectivele Universit\]ii noastre]intesc excelen]a `n domeniul cercet\rii [tiin]ifice, faptilustrat prin cre[terea continu\ a num\rului de proiectede cercetare câ[tigate prin competi]ie `n ultimii ani,precum [i a num\rului publica]iilor `n revisteinterna]ionale recunoscute.

Universitatea de Medicin\ [iFarmacie Grigore T. Popa din Ia[i

Omega Tehnoton este pe creasta valului

u societatea a reu[it s\ `[i creasc\ profitul de trei ori u `n plus,exporturile au s\rit de la 1,7% din totalul afacerilor la 13% u printre

clien]ii firmei se num\r\ companii de renume precum: Emerson,Schneider Electric [i Alstom

8 Mar]i, 26 martie 2013 ZIARUL DE IA{I

Ia[ul `n imaginiAnsamblul urbanistic „Palas“

Biserica Trei Ierarhi

Turnul m\n\stirii Golia

Catedrala Mitropolitan\

M\n\stirea Cet\]uia

Biserica „Sf. Nicolae Domnesc“

Casa DosofteiBiblioteca „M. Eminescu“

„Obeliscul leilor“, parcul CopouSala mare a Teatrului Na]ional

Universitatea de Medicin\ [i Farmacie

Universitatea „Al. I. Cuza“Pia]a Unirii