DOXOLOGIAIa[i, 2014
Olgu]a Creang\ - Caia
Carte tip\rit\ cu binecuvântarea~naltpreasfin]itului
Mitropolitul Moldovei [i BucovineiTEOFAN
Ilustra]ii de Violeta Zabulica - Diordiev
Copil\riaSfintei arascheva de la Ia[iP
CUPRINS
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
Na[terea, casa p\rinteasc\ [i meleagurile natale
Botezul cu îngeri ..................................................................... 14
F\g\duin]a ................................................................................ 19
{coala Bisericii ...................................................................... 26
Via]a M\icu]ei Domnului(Istorisirile bunicului) ........................................................... 33
Am tr\it o noapte-n rai .................................................... 42
Dorul de în\l]imi .................................................................... 47
Pelerinaj în Cipru .................................................................... 51
................ 7
IX
X
XI
XII
Copil\ria petrecut\ în M\n\stireaMaicii Domnului din Heracleea Pontului ...................... 57
Pelerinaj la Ierusalim ............................................................ 65
M\n\stirea de fecioare „Na[terea Maicii Domnului"din Valea Iordanului, De[ertul Negev ............................. 87
Calea fericirii ............................................................................ 95
Postfa]\ ................................................................................... 102
ragi copii, vreau s v descriu de aici, de la fa a locului,col ul de rai în care s-a n scut prunca Parascheva i vinvit s citi i i printre rânduri i printre gânduri, iar
a a, împreun , s descifr m din tainele acestor locuri mirifice.Lumin serafic se împr tie deasupra M rii Marmara i în
Golful Cornul de Aur: soarele se scald în apa cristalin ,
aruncând reflexe aurii peste marmura alb ca neaua din care se
ctitoresc de la sine, în adâncimea m rii, castele, mun i i esuri.
Aici este raiul viet ilor marine. rmul este înalt i stâncos, iar
natura luxuriant de pe coasta colinei satului Epivat pare
rupt din cer cu tot cu paji ti i flori, livezi i p duri. Aceast
regiune se numea cândva Trada .De la poalele colinei i pân sus, prin poieni, pe stâncile de
marmur milenar , scobite de vreme i umplute cu aluviunileaduse de pârâia ele n scute din ploi toren iale, ce se formeazde obicei iarna, s mân a a rodit. Vezi i nu-]i vine s crezi cacolo cresc flori de col , cactu i, mu chi, licheni, o mul ime deplante care te întâmpin cu îndr zneal , p rând a-]i spune:
ă ă ţţ ă ă
ă ţă ă ă
ă ă ă ă
ă ă
ă
ă ţ
ăţ Ţă
ă
ă ă ă
ăă ă
ă ţ ăă ţ ă ă
ţ ţă ă ă ă
şş ş
şş ş
ş ş
ş
ş ş ş
şş
şş
ş ş
1
2
I
Na[terea, casa p\rinteasc\[i meleagurile natale
1
2
ToponimulEpivat, adică loc înalt,derivădingrecescul„aurca”,„ase înălţa”.Toponim care aminteşte de traci. Aici locuiau greci, vlahi şi alte neamuri.
„Bun venit!”. Coborând de pe munte cu dorin a de a urca iar ii iar i, g sim case ce se pierd în peisajul de nedescris, mai
presus de cuvinte.Aici, Sofia i Nechita primiser mo tenire o cas mare, cu
od i multe, un adev rat castel, cu o verand în care razelesoarelui inundau sufletele cu nuan e i tonuri asemenea unuicurcubeu, iar Duhul Sfânt însufle]ea permanent acest spa iu.Casa era cl dit pe o stânc , p strând cu sfin enie arhitecturavremii i a locului. Împrejurul casei, livezile se prindeau ca într-ohor , iar mireasma florilor i a fructelor se impregna în tot ceîntâlnea în cale. L mâi, portocali, curmali, bananieri, laolalt cuoleandri i palmieri, ineau umbr potecilor i caselor. P s rilecerului împrumutau culorile florilor pentru a- i împodobi pe-najul. Pe terasele în trepte, livezi de m slini înnobileaz colinace str juie te acest paradis. Mai sus încep p durile cu copaci felde fel, cei mai mul i scunzi, cu scoar a groas , coroana stufoasdin frunze mici i cerate, ca s reziste în b taia soarelui. În pduri sunt i arbori ve nic verzi, xerofi i (esen e lemnoase specificeacestor zone): stejari de plut , stejari ve nic verzi, pini de Alep,cedri de Liban i chiparo i falnici ce amintesc de Psalmul 103: „Lo-ca ul cocostârcilor în chiparo i. Mun ii cei înal i ad post cer-bilor, stâncile – sc pare iepurilor”. Animalele s lbatice fug deici colo, ascunzându-se de privirile curioase. În p duri copaciise îndemnau între ei ca i cum ar fi fost o familie numeroas . Dincând în când, câte un incendiu pârjolea totul în cale i r mâneaudoar câ iva copaci ar i pe jum tate, care î i p strau semin ele.Se zice c Dumnezeu trimitea îngerii lucr tori, care împr tiausemin ele copacilor prin cenu a prielnic rodirii i cre terii rapide.Deaceea, aici p durile se regenerau v zând cu ochii.
ţ ăă ă
ă ăă ă ă
ţţ
ă ă ă ă ţ
ăă ă
ţ ă ă ă
ă ăă ă
ţ ţ ă ăă ă ă-
ţ ţă
ţ ţ ăă ă
ăă
ăţ ă ă ţă ă ă
ţ ăă ă
şş ş
ş ş
ş
şş
ş şş
ş
şş ş
şş ş
ş ş
şş
ş şş
ş ş ş
OLGU}A CREANG| - CAIA8
ortocalii din livada care împrejmuia casa p rinteascr spândeau parfum de flori i de fructe. Muguri deflori îmbobocite se desf ceau i petalele zburau una câte
una, pân ce rodul se ivea, iar când acesta d dea în pârg, alteflori veneau la rând i tot a a, încât acolo p rea c se ascundeauheruvimii i serafimii trimi i de Dumnezeu s vegheze i scânte la botezul copiilor.
P rintele Damian a dat de veste c în duminica ce va s vinse va s vâr i Taina Botezului pruncei Parascheva. Copiii dinEpivat s-au îmbr cat în straie de bucurie i dis-de-diminea audat fuga la biseric , pentru ca, împreun cu ceilal i enoria i, sprimeasc o nou cre tin în sânul Bisericii. Când a ap rut ala-iul, cu prunca înf at în straie tivite cu fir de aur i de argint,inut în bra e de na i cinsti i, unii trimi i de patriarh, iar al ii de
împ rat, preo ii i-au întâmpinat în pridvor i au început rân-duiala slujbei. Sfântul Apostol Pavel spune: „S lep d m darlucrurile întunericului ”(Romani 13, 12). Soborul de preo i, în care slujea i p rinteleSebastian, buniculpruncei, a început s vâr ireaTainei Botezului.
Cu veselie cereasc , copiii au înconjurat cristelni a, îm-
podobit cu dantele, broderii i petale de trandafir. Ei cântau
împreun cu heruvimii i serafimii i s-au însp imântat când
ă ăă
ăă ă
ă ăă ă
ă ă ă ăă
ă ţăă ă ţ ă
ă ă ă ăă ă
ţ ă ţ ţ ţă ţ
ă ă ăşi să ne îmbrăcăm cu armele luminii
ţ ăă
ă ţ
ă
ă ă
şş
ş şş ş ş
şş
şş
ş şşi ş
ş
şş
ş
ş ş
II
Botezul cu îngeri
ra noapte adânc atunci când mama Sofia a auzit cumParascheva st la sfat cu cineva. A deschis u a la cameracopilei i, nev zând pe nimeni, a întrebat-o:
— Parascheva, cu cine vorbeai mai devreme?— Mam , am tr it o noapte-n rai! M-am trezit într-o livad ,
unii pomi erau înflori i, iar al ii plini de roade. Un râu curgeaprin livad i o împrosp ta, p s rile roiau prin pomi, iar în zarese deslu ea o m n stire i se auzea ecoul clopotelor. Îngerulmeu p zitor m striga într-acolo. Nici nu pot, mam , s - i ex-plic str lucirea raiului! Se p rea c în acea m n stire era o ceatde monahii împ r it în triade, precum îngerii.
— Parascheva, poate a fost un vis trec tor, hai s ne în-chin m împreun ca Dumnezeu s - i limpezeasc mintea.
Mam , am intrat i eu ucenic acolo i m sim eam minunat.M icu ele f ceau pravila i erau luminoase – aveau aur împre-jurul capului, a a cum au sfin ii. Lacrimile rug ciunii curgeauuvoi pe chipurile lor, încât i hainele le erau sp late de acestea.
Speriat , m-am trezit, am s rit la col ul cu icoane i în genunchistrigam: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mi-luie te-m pe mine, p c toasa”. Atunci, un glas de îngeri mi-ar spuns: „Parascheva, î i descop r raiul pentru c îl vei dobândi”.
ăăă
ă ă ăţ ţ
ă ă ă ăă ă
ă ă ă ă ţă ă ă ă ă ă
ă ţ ăă ă
ă ă ă ţ ăă ă ă ţ
ă ţ ă ăţ ă
ăă ă ţ
ă ă ăă ţ ă ă
şş
şş ş
ş şş
şş ş
ş
ş
VI
Am tr\it o noapte-n rai
n zorii zilei, când orizontul era înv p iat de razele soa-relui, Parascheva i p rin ii ei, Sofia i Nechita, înso i ide bunicii materni, preoteasa Emanuela i p rintele
Sebastian, au urcat pe puntea cor biei care mergea la Constan-tinopol. Aici îi a tepta viitorul episcop de Madite, Eftimie, fra-tele Paraschevei. ~mpreun au mers i s-au închinat din bisericîn biseric i din m n stire în m n stire, iar în Biserica SfântaSofia au udat cu lacrimi i moa tele Sfintei Ana, la care Paras-cheva avea mare evlavie. Micu a savura din raiul p mântesc,dar gândul i dorul ei se în l au spre Mirele Ceresc.
Bunicul reunise familia tocmai cu gândul la binecuvân-tarea pe care o a tepta nepoata sa de a petrece restul copil riei irestul vie ii la m n stire. Copila î i alesese ca loc de rug ciuneM n stirea Maicii Domnului din Heracleea Pontului. Petrecutdoar de bunicul Sebastian, Parascheva a pornit spre l ca ul deînchinare. Dar cu cât se rugau ei mai mult pe cale, cu atât se în-mul eau ispitele. O hait de animale s lbatice le-a t iat calea,dar Parascheva s-a aprins ca o tor , încât fiarele s-au însp i-mântat i s-au risipit i nici urma lor nu a mai r mas. Ajun i lapoarta m n stirii, aceasta era încuiat i bunicul a r mas acolo
ă ăă ţ ţ ţ
ăă
ă ăă ă ă ă ă
ţ ăă ţ
ăţ ă ă ă
ă ă ăă
ţ ă ă ăţă ă
ăă ă ă ă
ş şş
şş
şş ş
ş
ş şş
ş
ş ş şş
IX
Copil\ria petrecut\ în M\n\stireaMaicii Domnului din Heracleea Pontului
oat suflarea din Epivat a venit s ating moa telesfinte ale Paraschevei. Patriarhul Constantinopoluluia reunit Sfântul Sinod, din care f cea parte i episcopul
de Matide, Eftimie, i recunoscând via]a sa sfânt , au trecut-ope Parascheva în rândul sfin]ilor lui Dumnezeu. Cei care seatingeau de sfintele moa te i erau bolnavi primeau s n tate.Din patru z ri veneau cre tinii s se bucure i se închinau lamoa[tele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Sfintele moa te, puse în racl de aur, pecetluite, au fostdepuse cu onoruri în biserica din Epivat. Aici stat-au spre cu-r area i ajutorarea multora, vreme de dou veacuri. Minunilef cute de Sfânta Cuvioas Parascheva covâr esc i num rul ste-lelor i nisipul m rii.
Dup dou veacuri, sfintele moa te au fost d ruite crailorbulgari, la Târnovo, apoi au fost mutate la Belgrad, unde minunipeste minuni s-au s vâr it prin harul lui Dumnezeu. Trec alteveacuri i le g sim ad postite, în mare cinste, în Catedrala Pa-triarhal Sfânta Sofia din Constantinopol.
Dar cum suntem sub vremi i ele se n pustesc asupra noas-tr cu p catele nem rturisite înc , a a s-a întâmplat c asupraPatriarhiei de Constantinopol au venit vremuri tulburi i înce o-ate i, ca s scape de datorii, patriarhul Partenie a d ruit sfintele
ă ă ă
ăă
ă ăă ă
ă
ăţ ăă ă ă
ăă ă ă
ăă ă
ăă
ă ă ă ă ăţ
ă ă
ş
şş
ş şş ş
ş
şş ş
şş
şş
şş
şş ş
XII
Calea fericirii