Corigenta a fost devansată. Ieri Ministerul Educaţiei Naţionale a transmis inspectoratelor nota cu nr. 36683. Conform acesteia, examenele de corigenţă pentru clasa a Xll-a (a Xlll-a seral) f ] fie devansate astfel încît să nu se intre în perioada de pregătire a cetei de-a doua sesiuni de bacalaureat 1998. •Termenul limită stabilit de MEN pentru corigenţi era 18 august. Inspectoratul Şcolar Cluj a comunicat deja că vOr fi organizate examene de corigenţă în 5 şi 6 august. Elevilor corigenţi li se comunică în scris, acasă, data examenului. - G.V. ANUL IX NR. 2328 ISSN 1220-3203 ssM Răzbunarea algoritmului 99 ILIE CALIAN S-a observat, în toată presa, că Parlamentul a fost obligat să lucreze în sesiune extraordinară pentru că s-a cam bătut apa-n piuă - şi nici,aşa unele legi nu au fost finalizate, legi importante, fară de care restructurarea nu se poate face. Unul dintre motive este, neîndoielnic, blestematul de “algoritm” - mai exact, schimbarea diferiţilor conducători de regii, firme şi instituţii. Noii guvernanţi au considerat că nutrebuie să rămînâ nici sămînţâ din “foştii”, de pe vremea PDSR, pentru a putea conduce eficient. Numai că aceste schimbări s-au făcut nu pe criteriul competenţei şi ataşamentului pentru reformă, ci pe acela al nepotismului ' (campion absolut - Ion Diaconescu) şi clientelismului politic. Nu numai că s-a pierdut foarte mult timp cu găsirea ori moşireapeste noapte a “l 5.000 de specialişti”, dar s-a creat şi o stare de nervozitate în rîndul veritabililor specialişti, ca şi al lichelelor interesate doar dincotro bate vîntul ciolanului. Astfel că, în acest timp, nu s-a lucrat cu seriozitate. Pe de altăparte, însă, noii instalaţi nici nu s-au gîndit la adevăratele restructurări. Cum să-şi bată ei cuie-n talpă, cînd abia au intrat în pită?! Cumsă-şi arunce-n aer fotoliile în care s-au înşurubat bine, dar care s-ar fi putut evapora în cazul adoptării unor legi care să conducă efectiv la pulverizarea unor structuri?! Evident - nu! Aşa se face că, la presiunea acestora, s-a tot tergiversat adoptarea unor legi. Pe de altă parte, la nivel guvernamental au prevalat adesea interese ale unor grupuscule politice ori personale, astfel că starea economiei s-adegradat continuu - începînd cuîntreprinderile private mici şi mijlocii şi agricultura, de stat şi particulară, şi încheind cu industria “mare”. Dacă s-ar fi dorit cu adevărat o benefică restructurare, care să vizeze interesele prioritare ale ţării, s-ar fi procedat cu mai multă subtilitate: s-ar fi păstrat vechii conducători, care, sub spaima de a nu fi acuzaţi că aparţin PDSR şi vor să pună beţe-n roate reformei, ar fi fost mai maleabili. Pe de altă parte, de cîte ori unul dintre ei s-ar fi opus unor măsuri reformatoare bine gîndite, ar fi putut fi “demascat” ca retrograd, “criptocomunist” etc. Iată, însă, că acum cei care frînează capitalismul sînt tocmai cei ce se laudă că ar fi de dreapta, cei care denunţau, pînă nu demult, stînga conservatoare. Mai mult, avem motive să credemcă tocmai liderii celor două partide.“istorice” sînt cei care se tem de o veritabilă restructurare, dovedind că au fost interesaţi exclusiv de cîştiguri personale sau ale anumitor clanuri. Directorul FPS Cluj consideră benefică , acţiunea sindicaliştilor de la „Industria Sârmei”, dar fără prea mari şanse de succes: în privinţa combinatului, „jocurile” par să se facă între PNŢCD şi PD Radu Sârbu, directorul FPS Cluj, se declară mulţumit de Iobby-ul făcut de Sindicatul Liber de la „Industria Sîrmei” şi consideră demersul sindicaliştilor benefic pentru combinat şi pentru FPS. Totuşi, Radu Sârbu este sceptic cu privire la reuşita acţiunii sindicatului, „fiindcă este vorba de Radu Berceanu”. Dînsul a declarat că pentru finalizarea programului de restructurare este Andreea MARCU Scad rândurile clasei muncitoare Firmele clujene cu capital de stat disponibilizează salariaţi în afara Ordonanţei 9 Puţine ca număr, locuinţele de stat sînt greu de repartizat Primarii! şi-a retras un proiect din cauza a doi divorţaţi * Burse Piaţa mobiliară Cursuri pe piaţa valutară • Rate anuale ale dobînzilor Piaţa imobiliară ii z ia r m â e p m d m t JOI 16 IULIE 1998 16 PAGINI 800 LEI La Iris, intrarea în şomaj a început paşnic Iris SAeste o societate pe linia de plutire. Potrivit afirmaţiilordirectorului Lup, ieri au fost trecuţi în şomaj, fară preaviz, 100 salariaţi ai întreprinderii clujene. în pofida zvonurilor, care anunţau proteste masive ale disponibilizaţilor, ieri la Iris SA era linişte. Se pare că lucrătorii se aşteptau la o astfel -„Regretăm că s-a ajuns la disponibilizarea unui număr atît de mare de muncitori. Reducerile se puteau face eşalonat Firma nu trebuia să taie, acum, în came vie, dacă directorul (aflat în funcţie din 1990) n-ar fi fost atît de milos şi ar fi făcut reduceri mai demult”- apreciază liderul sindical. Cu toate acestea, Cristina Coldca este de acord cu directorul Augustin Lup în privinţa necesităţii reducerii personalului. „Cei plecaţi sînt compătimiţi, darnu sînt regretaţi în întreprindere,,- spune liderul sindical. D-na Coldca susţine că au fost iertaţi unii lucrători cu o situaţie materială şi familială dificilă. Investiţii care îi şom aj pe angajaţi dc măsură, justificată dc conducere ca fiind, fireşte, în folosul rentabilizării întreprinderii. „Nici un disponibilizat nu m-a căutat, nimeni nu a venit cu plîngeri,, - explică liderul sindicatului din Iris SA, Cristina Coldea. Sindicatul din Iris SA aprobă disponibilizările în două zile urmează să fie trecuţi în şomaj 250 de muncitori de la Iris SA. Ieri, o-bună parte dintre aceştia au părăsit deja întreprinderea. trim it în Directorul Iris SA recunoaşte că reducerile dc personal se datorează şi investiţiilor efectuate dc firmă. Aceste investiţii au urmărit rctehnologizarca întreprinderii, rctchnologizare care ar putea aduce, în timp, mai multă eficienţă şi, în loc dc disponibilizări, angajări de personal. Preşedintele PAS, Dionisiu Moşoiu, declară că principala ambiţie a societăţii este atingerea nivelului din ____________________ Dan BRIE continuare în pagina a 6-a în sjîrşit, o decizie serioasă a C.L. Cluj-Napoca! ' P i a ţ a d e g r o s • investiţia este estimata la 15 milioane de dolari continuare în pagina a 6-a Consiliul local Cluj-Napoca a luat marţi una dintre cele mai importante hotărîri ale mandatului său: înfiinţareaunei societăţi comerciale - Piaţa de .Gros, aî cărei acţionar majoritar va fi iniţiatorul. Acum s-a dat acceptul doar pentru începerea demersurilor de înfiinţare a societăţii şi delegarea a doi funcţionari din Primărie care să se ocupe de acest sector. Viitoarea piaţă se doreşte a fi ca un centru comercial de gros. Acesta face parte dintr-un nou sistemde marketing şi producţie a legumelor şi fructelor din zonă, O dată cu piaţa de gros se vor înfiinţa şi cîteva centre de colectare, amplasate în cele mai favorabile zone agricole. Aici, producătorii agricoli vor putea să-şi vîndâ produsele, urmînd ca grosiştii să se ocupe mai departe de valorificarea acestora pe piaţă. Proiectul este unul de JT ; f 4 f a r ' - v / • - ti L. t i. I Liviu Macea anvergură şi este susţinut atît de Guvernul României, cît şi de anumiţi investitori germani. Documentaţia şi lucrările de execuţie a unei pieţe de gros la Cluj-Napoca vor costa cca 15 milioane de dolari. Pentru finanţarea proiectului se speră să se obţină credite BERD, dar să se şi aloce ceva fonduri de la bugetul de stat aşa cums-a făcutv şi la Bucureşti. în primele şase luni, funcţionarii desemnaţi vor trebui să ^^ascFtrir-amplasament ivifliiţsTSQaneÎK'juridice i.^bJ-NAp or* ff dispuse să finanţeze un astfel de proiect Deoarece este nevoie de o suprafaţă mare, 13 ha, primele propuneri pentru amplasare sînt în zona Someşeni (lîngâ PECO), sau pe Calea-Turzii (după clădirea Dacia Service). După depăşirea acestei etape se va trece la întocmirea documentaţiei tehnice şi găsirea surselor de finanţare. în acest sens, o firma - Agriculture and Food Consultants International - susţinută de Guvernul german, s-a oferit să asigure asistenţă în întocmirea documentaţiilor necesare pentru obţinerea unor credite. Dl Liviu Măcea, directorul Direcţiei de administrare a domeniului public şi privat, ne-a declarat că dacă lucrurile se vor lega, iar finanţarea va fi obţinută, în maximum trei ani, piaţa de gros va funcţiona si Ia Cluj-Napoca. L.P. Foto: 1 . PETCU âlm c r e s t ă BRD a introdus două cereri de faliment împotriva a două firme ale d-nei _ Aurica Binţinţan în 13 iulie a.c., pc rolul Tribunalului Cluj au ajuns două cereri dc deschidere a procedurii falimentului Societăţii “Sorex” ai cărei principali acţionari şi administratori sînt Binţinţan Aurica, Binţinţan Mihai, Ncgruţiu Diana şi “Betty Lux Comimpcx”. La această din urmă firmă, asociat este tot d-na Binţinţan. N Societatea “Sorex” nu a mai avut nici un fel de activitate din 1997. Cererile au fost formulate de Banca Română de Dezvoltare, pentru un credit nerambursat în valoare de 695 milioane Iei, în cazul Societăţii “Sorex” şi, în cazul Societăţii “Betty Lux Comimpex”, pentru un credit nerambursat în valoare de 751 milioane lei. Desigur, creditorii nemulţu- miţi sînt mult mai mulţi, iar valoarea totală a creditelor - mult mai mare. Conform procedurii L.64/1995 modificată şi republicată, însă, urmează ca aceste cereri să fie comunicate societăţilor în cauză, care au' dreptul să facă opoziţie (ceea ce personal, nu prea cred) şi abia apoi procedura urmează să fie deschisă şi să se facă o listă a creditorilor, care vor fi convocaţi într-o adunare a creditorilor. Societatea “Sorex” are, din cîte ştim, credite" luate de la aproximativ şase bănci, ca să nu vorbim de alte societăţi comerciale. Diana CĂIENARU continuare în pagina a 16-a
Transcript
C o r ig e n ta a f o s t d e v a n s a t ă .
Ieri Ministerul Educaţiei Naţionale a transmis inspectoratelor nota cu nr. 36683. Conform acesteia, examenele de corigenţă pentru clasa a Xll-a (a Xlll-a seral)
f ] fie devansate astfel încît să nu se intre în perioada
de pregătire a cetei de-a doua sesiuni de bacalaureat 1998. •Termenul limită stabilit de MEN pentru corigenţi era 18 august. Inspectoratul Şcolar Cluj a comunicat deja că vOr fi organizate examene de corigenţă în 5 şi 6 august. Elevilor corigenţi li se comunică în scris, acasă, data examenului. - G.V.
ANUL IX NR. 2328 ISSN 1220-3203
ssM
Răzbunareaalgoritmului99
ILIE CALIAN
S-a observat, în toată presa, că Parlamentul a fost obligat să lucreze în sesiune extraordinară pentru că s-a cam bătut apa-n piuă - şi nici,aşa unele legi nu au fost finalizate, legi importante, fară de care restructurarea nu se poate face.
Unul dintre motive este, neîndoielnic, blestematul de “algoritm” - mai exact, schimbarea diferiţilor conducători de regii, firme şi instituţii. Noii guvernanţi au considerat că nu trebuie să rămînâ nici sămînţâ din “foştii”, de pe vremea PDSR, pentru a putea conduce eficient. Numai că aceste schimbări s-au făcut nu pe criteriul competenţei şi ataşamentului pentru reformă, ci pe acela al nepotismului ' (campion absolut - Ion Diaconescu) şi clientelismului politic. Nu numai că s-a pierdut foarte mult timp cu găsirea ori moşirea peste noapte a “l 5.000 de specialişti”, dar s-a creat şi o stare de nervozitate în rîndul veritabililor specialişti, ca şi al lichelelor interesate doar dincotro bate vîntul ciolanului. Astfel că, în acest timp, nu s-a lucrat cu seriozitate. Pe de altă parte, însă, noii instalaţi nici nu s-au gîndit la adevăratele restructurări. Cum să-şi bată ei cuie-n talpă, cînd abia au intrat în pită?! Cum să-şi arunce-n aer fotoliile în care s-au înşurubat bine, dar care s-ar fi putut evapora în cazul adoptării unor legi care să conducă efectiv la pulverizarea unor structuri?! Evident - nu! Aşa se face că, la presiunea acestora, s-a tot tergiversat adoptarea unor legi. Pe de altă parte, la nivel guvernamental au prevalat adesea interese ale unor grupuscule politice ori personale, astfel că starea economiei s-a degradat continuu - începînd cu întreprinderile private mici şi mijlocii şi agricultura, de stat şi particulară, şi încheind cu industria “mare”.
Dacă s-ar fi dorit cu adevărat o benefică restructurare, care să vizeze interesele prioritare ale ţării, s-ar fi procedat cu mai multă subtilitate: s-ar fi păstrat vechii conducători, care, sub spaima de a nu fi acuzaţi că aparţin PDSR şi vor să pună beţe-n roate reformei, ar fi fost mai maleabili. Pe de altă parte, de cîte ori unul dintre ei s-ar fi opus unor măsuri reformatoare bine gîndite, ar fi putut fi “demascat” ca retrograd, “criptocomunist” etc. Iată, însă, că acum cei care frînează capitalismul sînt tocmai cei ce se laudă că ar fi de dreapta, cei care denunţau, pînă nu demult, stînga conservatoare. Mai mult, avem motive să credem că tocmai liderii celor două partide.“istorice” sînt cei care se tem de o veritabilă restructurare, dovedind că au fost interesaţi exclusiv de cîştiguri personale sau ale anumitor clanuri.
Directorul FPS Cluj consideră benefică ,acţiunea sindicaliştilor de la „Industria Sârmei”, dar fără prea mari şanse de succes:
în privinţa combinatului, „jocurile” par să se facă între PNŢCD şi PD
Radu Sârbu, directorul FPS Cluj, se declară mulţumit de Iobby-ul făcut de Sindicatul Liber de la „Industria Sîrmei” şi consideră demersulsindicaliştilor benefic pentru combinat şi pentru FPS. Totuşi, Radu Sârbu este sceptic cu privire la reuşita acţiunii sindicatului, „fiindcă este vorba de Radu Berceanu”. Dînsul a declarat că pentru finalizarea programului de restructurare este
Andreea MARCU
Scad rândurile clasei muncitoare
Firmele clujene cu capital de stat disponibilizează salariaţi în afara Ordonanţei 9
Puţine ca număr, locuinţele de stat sînt greu de repartizatPrimarii! şi-a retras un proiect din cauza a doi divorţaţi
* Burse Piaţa mobiliară Cursuri pe piaţa valutară
• Rate anuale ale dobînzilor
Piaţa imobiliarăi i
z i a r m â e p m d m tJOI
16 IULIE 1998 16 PAGINI 800 LEI
L a I r i s , i n t r a r e a î n ş o m a j a î n c e p u t p a ş n i c
Iris SA este o societate pe linia de plutire. Potrivit afirmaţiilor directorului Lup, ieri au fost trecuţi în şomaj, fară preaviz, 100 salariaţi ai întreprinderii clujene. în pofida zvonurilor, care anunţau proteste masive ale disponibilizaţilor, ieri la Iris SA era linişte. Se pare că lucrătorii se aşteptau la o astfel
-„Regretăm că s-a ajuns la disponibilizarea unui număr atît de mare de muncitori. Reducerile se puteau face eşalonat Firma nu trebuia să taie, acum, în came vie, dacă directorul (aflat în funcţie din 1990) n-ar fi fost atît de milos şi ar fi făcut reduceri mai demult”- apreciază liderul sindical. Cu toate acestea, Cristina Coldca este de acord cu directorul Augustin Lup în privinţa necesităţii reducerii personalului. „Cei plecaţi sînt compătimiţi, dar nu sînt regretaţi în întreprindere,,- spune liderul sindical. D-na Coldca susţine că au fost iertaţi unii lucrători cu o situaţie materială şi familială dificilă.
I n v e s t i ţ i i c a r e î i ş o m a j p e a n g a j a ţ i
dc măsură, justificată dc conducere ca fiind, fireşte, în folosul rentabilizării întreprinderii. „Nici un disponibilizat nu m-a căutat, nimeni nu a venit cu plîngeri,, - explică liderul sindicatului din Iris SA, Cristina Coldea.
S i n d i c a t u l d i n I r i s S A a p r o b ăd i s p o n i b i l i z ă r i l e
în două zile urmează să fie trecuţi în şomaj 250 de muncitori de la Iris SA. Ieri, o-bună parte dintre aceştia au părăsit deja întreprinderea.
t r i m i t î n
Directorul Iris SA recunoaşte că reducerile dc personal se datorează şi investiţiilor efectuate dc firmă. Aceste investiţii au u r m ă r i t rctehnologizarca întreprinderii, rctchnologizare care ar putea
aduce, în timp, mai multă eficienţă şi, în loc dc disponibilizări, angajări de personal. Preşedintele PAS, Dionisiu Moşoiu, declară că principala ambiţie a societăţii este atingerea nivelului din ____________________Dan BRIE
continuare în pagina a 6-a
în sjîrşit, o decizie serioasă a C.L. C luj-N apoca!
' P i a ţ a d e g r o s• investiţia este estimata la 15 m ilioane de dolari
continuare în pagina a 6-a
Consiliul local Cluj-Napoca a luat marţi una dintre cele mai importante hotărîri ale mandatului său: înfiinţareaunei societăţi comerciale - Piaţa de .Gros, aî cărei acţionar majoritar va fi iniţiatorul. Acum s-a dat acceptul doar pentru începerea demersurilor de înfiinţare a societăţii şi delegarea a doi funcţionari din Primărie care să se ocupe de acest sector. Viitoarea piaţă se doreşte a fi ca un centru comercial de gros. Acesta face parte dintr-un nou sistem de marketing şi producţie a legumelor şi fructelor din zonă, O dată cu piaţa de gros se vor înfiinţa şi cîteva centre de colectare, amplasate în cele mai favorabile zone agricole. Aici, producătorii agricoli vor putea să-şi vîndâ produsele, urmînd ca grosiştii să se ocupe mai departe de valorificarea acestora pe piaţă.
Proiectul este unul de
J T; f 4
f a
r ' - v / • -ti L. t i . ILiviu Macea
anvergură şi este susţinut atît de Guvernul României, cît şi de anumiţi investitori germani. Documentaţia şi lucrările de execuţie a unei pieţe de gros la Cluj-Napoca vor costa cca 15 milioane de dolari. Pentru finanţarea proiectului se speră să se obţină credite BERD, dar să se şi aloce ceva fonduri de la bugetul de stat aşa cum s-a făcut v şi la Bucureşti.
în primele şase luni, funcţionarii desemnaţi vor trebui să ^ascFtrir-amplasament
ivifliiţsTSQaneÎK'juridice
i.^bJ-NApor* ff
dispuse să finanţeze un astfel de proiect Deoarece este nevoie de o suprafaţă mare, 13 ha, primele propuneri pentru amplasare sînt în zona Someşeni (lîngâ PECO), sau pe Calea-Turzii (după clădirea Dacia Service). După depăşirea acestei etape se va trece la întocmirea documentaţiei tehnice şi găsirea surselor de finanţare. în acest sens, o firma - Agriculture and Food Consultants International - susţinută de Guvernul german, s-a oferit să asigure asistenţă în întocmirea documentaţiilor necesare pentru obţinerea unor credite. Dl Liviu Măcea, directorul Direcţiei de administrare a domeniului public şi privat, ne-a declarat că dacă lucrurile se vor lega, iar finanţarea va fi obţinută, în maximum trei ani, piaţa de gros va funcţiona si Ia Cluj-Napoca.
L.P.Foto: 1. PETCU
â l m
c r e s t ă
BRD a introdus două cereri de falim ent împotriva a două firme ale d-nei _ Aurica Binţinţan
în 13 iulie a.c., pc rolul Tribunalului Cluj au ajuns două cereri dc deschidere a procedurii falimentului Societăţii “Sorex” ai cărei principali acţionari şi administratori sînt Binţinţan Aurica, Binţinţan Mihai, Ncgruţiu Diana şi “Betty Lux Comimpcx”. La această din urmă firmă, asociat este tot d-na Binţinţan. N
Societatea “Sorex” nu a mai avut nici un fel de activitate din 1997.
Cererile au fost formulate de Banca Română de Dezvoltare, pentru un credit nerambursat în valoare de 695 milioane Iei, în cazul Societăţii “Sorex” şi, în cazul Societăţii “Betty Lux Comimpex”, pentru un credit nerambursat în valoare de 751 milioane lei.
Desigur, creditorii nemulţumiţi sînt mult mai mulţi, iar valoarea totală a creditelor - mult mai mare. Conform procedurii L.64/1995 modificată şi republicată, însă, urmează ca aceste cereri să fie comunicate societăţilor în cauză, care au' dreptul să facă opoziţie (ceea ce personal, nu prea cred) şi abia apoi procedura urmează să fie deschisă şi să se facă o listă a creditorilor, care vor fi convocaţi într-o adunare a creditorilor. Societatea “Sorex” are, din cîte ştim, credite" luate de la aproximativ şase bănci, ca să nu vorbim de alte societăţi comerciale.
Diana CĂIENARUcontinuare în pagina a 16-a
• A z i: Calendarul ortodox: Sf.Sfinţit M c.Antinoghen şi ce i 10 ucenici a i săi; Calendarul greco- catolic. Sf.M .A tinoghen şi cei 10 mucenici ai lui (+ 311); Calendarul romano-catolic: Sf. Fc.Maria de pe
m untele Cârmei.• M îin e : Calendarul ortodox:
S f.M a re M c .M arin a ; S f .Ie ra rh Eufrasie; Calendarul greco-catolic: S f.M .M arina (+268); Calendarul romano-catolic: S s.A lex ie şi M arina.
t i fe lic ită m pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite
GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70, ini 158
DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931
• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958
R.A TERMOF1CARE: 19-87-48 SC MONTENAY SA 41-51-71 RA APĂ CANAL: 19-634)2 SC. “SALPREST" S.A.: 19-55-22 COMENZI SPECIALE. PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132
l A M m : 3 Q . O J - 2 S J O . I 9 9 8 luni-Y uicri '
Buc, Buc -> Cluj9,35 7,00 8,0021,05 18,35 19,35
sîm b ă tă Buc Buc -> Q u j14.20 12,10 13,00
Cluj8,35
20,05
Q uj13,20IVcţ bilet: pentru cetăţeni români
şi străini - 344.000 lei mârti şi. ivi
Cluj -> Budapesta Budapesta -> Cluj
12,05 - 13,00 1330 - 15,10
[ Preţ bilet: 114S dus-întors
C U R SE INTERNAŢIONALE d in A utogara II:
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de mărfi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Bremen (Germania), cu plecări miercurea ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 şj vineri ora 10.
I N F O R M A Ţ I I A u to g a ra I: 14-24-26 A u to g a ra II: 43-52-78
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ”
1 3 - 1 7 iu l ie -M edicină genera li. Dr.M.Suciu -
16(12-14), dr.R .Cotâriâ-15(10-12), dr. V. Tătaru -17 (12-14), dr. L Boilă -1 3 ,1 4 ,1 6 ,1 7 (10-12), dr. S.Damian -16(15-17), dr. L R a sa -13 (16-17), dr.M M an -1 5 (12-14); Homeopatic. Dr. L. B arbăalbă - 1 5 ,1 7 (10-12); In terne. Dr.F. G herm an-13,15 (10- 12), dr. A. Iancu -1 4 (11,30-13), dr.Gh.Uza -13 (13-15), dr.D.Pîrv -13 (15-16), dr.Cs. Szakacs-15 (13-15), dr.N .Pop-16(14-16); Reumatologie. Dr. L Alb - 14 (12-14), d r.C Z o tta -17 (14-16); Ginecologic. Dr. G Fodor- 14, 1 6 (1 0 -1 2 ); C h iru rg ie . Dr.C. C o s ita -14,16(10-12), dr.P.Pitea-16 (10-11); Pediatrie. Eh. R. Mitca -14 (13-15), dr.M.Fritca -14 (14-16); dr. L T o m a -16(10-12); Dermatologic. D r.H .R adu-16 (12-14), dr.S.Bârlca- 15 (15-17); Ecograf. Dr.LGhilean - 17 (11-12), dr.O.Anton - 17 (15-17), dr.E. Czuczi -13 (15-17); Psih iatria D r.C .Ş tefan-16(14-16); G rtopcdia D rX Popa -13 (11-12); Neurologia Dr.M.Bârlca -15(15-17), dr.C.Botez -16(14-16); Psihologie. Psih.L.Boilă - 14 (15,30-17); O .R .L . Dr. C-tin R ădulcscu - 13 (12-14), d r. C. N cum an-14(15-16).
Programarea bolnavilor - de luni p în ă vineri, în tre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea M icuţ, n r j , ap. 12.
FARM ACII1Farm acii cu serviciu permanent.
Farm acia "CDRAFARM”, str. Ion Meşter nr! 4, telefon 42-65-40.
F arm acii cu serviciu pre lu n g it Farm acia ’TNTERPHARM” , str. Prim ăverii nr. 6, telefon 42-71-96 o ra r 8 -2 2 , Farm acia ” CLE- MATISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte: Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19-46-06, o ra r20-8.
TEIEFOANE 43-25-24;13-01-16 - pentru externe
REPUBLICA - Al 5-lea e lem en t - Franţa (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - Dragonul de a u r - SU A (11; 13);- Romeo şi .îulicta - SUA - (15; 17; 19)* A R T A -T eo riaco n sp ira ţie i-S U A .(11; 13,30; 16; 18,30)* FA V O R rr- Spawn - SUA-premierii (11; 13; 15; 17; 19) ‘ MARAŞTI-jsala A: Prim a k n ilu ră a lui .lucide C han - SUA (13; 15; 17; 19); sala l i MKtune imposibilă - SUA (1330; 1530; 17,30).
TURDA: IU X - Teroare pc autostradă - SUA; George, trăsnftul jungher -S U A
DEJ: ARTA - O viată mai puţin obişnuită -S U A M a sc a -S U A
GHERLA: 13-16.07: Dragoste Iară sfîrşit - India; 16-19.07: în fru n ta re a -S U A
BIBLIOTECI■ B.C.U. “ Lucian B laga” (strada
Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 1330-20,00; sîmbătă: 8-1330.
■ B iblioteca Ju d e ţe a n ă “ O CTA V IA N G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, M ărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M: Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII. SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Eiustein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.
■ Biblioteca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.
■ Biblioteca G erm a n ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca A m ericană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consullanţâ pentru studii în USA.
■ Biblioteca C entrului C ultu ral Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca C entru lu i C ultu ral G erm an " Ilc rm an n O b erth ” (str. Memorandumului 18). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “ V aleriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar. luni 12-1930; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină ” Biblos” (str. C linicilor nr.28). Orar: luni 13-17', marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
■ Muzeul Naţional dc A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -1 7 ; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional dc Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar. miercuri - duminică 10 -17 ; luni şi marţi: închis
■ Muzeul N aţional de Is to rie â T ransilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic; inclusiv duminica: 10-16; luni închis. în prima duminică din lună: intrarea liberă. , _
■ Muzeul E tn o g ra fic a l Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16," luni închis.
■ Parcul etnografic Romulus Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis
■ Muzeul m em orial “Emil H ac” (strada Emil Isac 23). O rar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele9-15; sîmbătă si duminică între orele.10-14.
Joi, 16 iulie 15,15 Walker, poliţist texan; 16,00Program ul 1 :6 ,00România: ora6 T eleshopping ; 16,10 Nano; 17,00
fix!; 830 Sailor Moon (d.a.); 9,00 TVR * Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr si neliniştit;Cluj-Napoca; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 18,00 Familia Bundy (serial); 18',25TVR Timişoara; 12,05 Pentru dvs., doamnă! (rj; 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 D ialog . A ctualita tea editorială; 15,30 Ecclesiast ’98; 16,00 Convieţuiri; 17,00 Camera ascunsă; 17,30 Tim pul Europei; 18,00 TVR Info; 18,10 Desene anim ate; 18,35 Katts şi cîinele; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Tragerile Loto; 19,55 Doar o vorbă săţ-i m ai spun; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Film: Destine. în vrem uri'de război (seria l); 22,00 Reflecţii rutiere; 22,10 Cu ochii’n 4 (anchetă);
PR O TV: 7,00 Ora 7, dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit^ 9,50 Profit; 9,55 Prima pagină; 10(1. Cracker (r); 10,45 Seaquest (r); 11^
Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei Fiica oceanului; 12,00 Profesiune^cu Florin Călinescu; 18,35 Familia mea, cultura (rp.l); 12,55 ŞtirileBundy; 19,00 Roata norocului; 19,30 TV; 13,00 Profesiunea mea, culturiŞtirile P roTV ; 20,15 Melrose Place; p.II); 13,30 Beverly Hills (r); 1421,15 Nikita; 22,05 Ştirile Pro TV; Melrose Place (r); 15,10 Teleshopp^22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 15,15 W alker, poliţist texan; 1622,45 Ştirile Pro TV; 22,55 Profit; - - - ' ..................... -23,00 Prima pagină; 23,05 Chestiunea* z ile i cu F lorin C ălinescu; 23,15 Cracker; 0,00 Seaquest; 1,00 Viaţa ca- n filme; 130Seinfeld; 2,10 Profesiunea mea, cultura (r).
( # t e l e s p e c t a t o r • )
T eleshopping; 16,10 Nano; 17; Ştirile Pro TV; 17,15 Amîntîbiii rom âni fe ric iţi; 17,35 Urmâr, generală; 18,00 Familia Bundy; 18; Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zi. cu Florin Călinescu; 18,35 Fami.
Bundy; 19,00 Roi norocului; 19,30 ŞtirJ*”Pro TV; 20,15 Exacalrfî
22.50 Jurnalul de noapte; 23,00 Ciclism - Turul Franţei (rezumat); 23,10 Dintre sute de catarge i..;0,10 Pariul Trio; 0,15 Bank-Note (talkshow); 0,45 Canary W harf; 1,10 M agazin m uzical- umbristic.
P ro g ra m u l 2: 6,30 TVM.Telematinal; 8,00Reginacelor lOOOde 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră ani (d.a.); 8,25 Canary Wharf (serial); (r); 15,00 Ecoturism; 15,30Emisiune în8.50 Un cîntec pentru fiecare; 9,0‘0 limba germană; 17,00 Camera ascunsă;
(film, SUA 1981); 22,-fj: Vineri, 17 iulie Ultima frontieră (serial); 23,30 Şti i
: P rogram ul 1 :6 ,00România: o ra 6 Pro TV; 23,40 Profit; 23,45 P i i^fix!; 8,30 Desene animate (r);9,00TVR pagină; 23,50 Chestiunea zilei; C LCluj; 10,00 TVR Info; 10,05 TVRlaşi; Poltergeist-Moştenirea; 0,45 A veai11,00 TVR Tim işoara; 12,00 De la în C asa M orţii; 1,15 VR 5 ; 2,:flume adunate 12,30 Convieţtiiri Excalibur(r). “ : v '■ £(magazin); 13,00 Ultimele ştiri (r);
Sporturi extreme; 9,30 Cultura în lume (r); 10,00 Un secol de cinema; i 1,00 Comorile lumii; 11,30 Pelerinaje (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ... (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Medicina pentru toţi (r); 13,30 Alfa şi Omega (r); 14,00 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Regina celor 1000 de ani; 16,00 Veronica - Chipul iub irii; 16,50 T ribuna partidelo r parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora cinci; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 F aţă-n faţă cu autorul. Prozatoarea Ana Maria Beligan; 20,10 Ultimele ştiri; 21,00 In faţa dvs; 22,00 Film: Pielea (Italia 1981); 0,10 Lumea sportului.
PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,50 Profit; 9,55 Prima pagină; 10,00 Cracker (r); 10,45 Seaquest (r); 11,35 fiica oceanului (seria l); 12,00 Profesiunea mea, cultura (p.1); 12,55 Ştirile ProTV; 12,00 Profesiunea mea, cultura (p.II); 13,30 Film: Alibi perfect (SUA 1995); 15,10 Teleshopping;
O fereastră deschisă spre lume! Jo i, 16 iulie
6.00 V id eo tex t; 21,00Dedicaţii m uzicale - muzică;21.30 Videotext; 3,00 închiderea programului. • -
TELE EUROPA NOVA Cluj
Jo i, 16 Iulie15.00 Preludiu muzical; 15,15
O peră - re lu a re ; .16,45Videoclipuri; 17,00 Documentar;17.30 Videoclipuri; 18,00Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 20,00 Videoclipuri; 20,15 Ieşire din labirint; 21,15 Videoclipuri;21.30 In fo N ova; 22,00V .J.Sp irit; 23,00 în ch id e rea programului.
17.30 Mapamond; 18,00 TVR Info; 18,10 Poveşti celebre; 18,35 Hollyoaks;19.00 Sunset B each; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun; 20,00 Jurnal, m eteo, sport, ediţie specială; 21,00 Elisabeth R (serial); 22,30 Camera ascunsă; 22,45 Jurnalul de noapte;23.00 Ciclism Turul Franţei (rezumatul zilei);23,10 Tele-estival nocturn; 0,40 Sărutul de la miezul nopţii (SUA 1992).
. P ro g ra m u l 2: 6,30 TVM. Tele- matinal; 8,00 Regina celor 1000 de ani (r); 8,30 Canary Wharf(r); 9,00 Destine în vremuri de război (r); 10,00 Dintre . sute de ca targe ... (r); 11,00 Documentar (r); 1 l,30Timpul Europei (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,50 Cu ochii’n4(r); 13,30Tezaurfolcloric(r);14.30 .TVR Cluj-Napoca; 15,00 TVR Info; .15,10 Limbi străine pentru copii. Italiană, engleză; 15,35 Regina celor 1000 de ani; 16,00 Veronica - Chipul
. iub irii; 16,50 Perla Neagră; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Universul cunoaşterii (magazin ştiinţific); 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti; 19,40 30 de m inute cu Paul Goma (p .II); 20,10 U ltim ele ştiri; 21,00 Vînare de vînt (magazin); 21,40 Time- out (em isiune sportivă); 22,20 Panoramic Jazz; 23,15 Buddha din suburbie(serial);0,00Ghicicinevine la mine?; 0,30 TVM Mesager. .
PORTAL■ ta S l EXPORT - IMPORT S R L.
Jo i, 16 iulie ' 8,00 V ideotext; 9,00 Reluări;15.00 Videotext; 17,15 Preciosa - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 M is te re , fa rm ec e , m iraco le - documentar; 19,00 Kelly - serial; 19,30 Medicul de familie - serial;20 .00 S ilent L ies - film; 21,35 Aventuri americane - documentar;22.00 Mămici de ocazie - serial;23.00 Temeri ascunse - film; 0,35 Rock O ut The Earth - emisiune muzicală; 1,00 Probe pentru filmări - program erotic.
6.20 Agenda zilei. 6,50,7,50 Horoscop. 7,20 Revista presei. 7,25 ”Plus” .8.20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean).9.20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 10,00-14,00 CD Player. 10,20 Programul cinematografelor. 10,50 “Plus” , pamflet, Adrian Suciţi. 12,20 "O chiul şi u rechea” . 13,00 Ş tiri, meteo, sport 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,40 “Ziua în cîteva vorbe” , declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r.16.20 "V ac an ţa FM” . 17,20 Calendarul zilei. 18,00 Ştiri, sport, meteo, sinteze financiare. 19,00 “CD Jam” - Horaţiu Nicoaiă. 21,00 “După nouă”, Emisiune live transmisă depe una din terasele Clujului.
UNIPLUS RadioJo i, 16 iulie
Ştiri: 7, 9, 12, 15, 16, 17. Program in form ativ BBC: 6,00r6,30;14.00-14,30; 18,00-18,45; 21,00- 2 1 ^ 0 . 6,00-10,00 “Un alt început” . 6,45; 7 ,45 ; 8,45; 9,45 .H oroscop Uniplus; 8,15 Sport pe mapamond; C ursu l v a lu ta r; R evista presei; Concursuri, informaţii diverse. 8,50
' Punct ochit - comentariul zilei. 9,20 Fotbal ’98 - corespondenţă de la Paris;10.00-12,00 “Muzică A ntistress” .12.00-18,00 “89,4 grade plus” ; Informaţii, relatări în direct; Concursuri. 18,55 -19,00 ”VIP-uri în vacanţă” .19.00-20,00 "Gospel la Uniplus” - realizator Rona. 21,30-23,30 "Jazz la Uniplus” - realizator Ioan Muşlea. 23,30-6,00 Muzica nopţii.
Jo i, 16 .iulie8:00
8:00-11:00 Pauzele-de dim ineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 m ic ro b io g ra fie so n o ră ; : 9 :20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- 19:00 Confact FM . 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 22:00-24:00 F a ir-P lay ,.' r e a liz a to r R azvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri economice şi socio-politice, telefoane în d ire c t şi în tre b ă ri ad re sa te invitaţilor şi realizatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues în d e lfinariu , realizator A.G. W einberger. 1:00- 5:00 Discontact
m eteo , h o ro sco p , cu rs va lu ta r, inform aţii u tile , agenda C lujului, program e TV şi c in em a). 10-14 "Trenul din Franţa” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-15 ”... şi muzică” . 15-17 _ "M cSonic” (dedicaţii m uzicale cu premii M cDonald’s). 17-19 Rondul de vqcanţă (ca le id o sco p ). 19-20 "S onic H its” . 20-24 "T o p Sonic Boom” (DJ Dreams şi DJ Magic). 24- 2 Cosmosul dintr-o privire (Marius Benţa). 2-6 "Music Non-Stop”.. .
iRadioSonic■M 88,9 MH*
. ^ _ r 5:0°- . IN7ÂPT B u n a
dimineaţa!
Jo i, 16 iulie Ştiri: 8 ,10 ,12 ,14 ,17 ,19 ,20 . 6-10
"C afea u a de se rv ic iu ” (m axim a, p o w er p layul şi ca len d a ru l z ile i,
Jo i, 16 iulie6,00 Bună dimineaţa (realizator
A nca Bâltan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit, . E m isiunea D ep artam en tu lu i S tud iou rilo r T e rito ria le : Radio C onstanţa, A ntena B ucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg.Mureş, Radio
Timişoara, Ra^io Craiova şi Radio Cluj. De la Cluj prezintă Mihaela Dîmbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin. R ea liza to r Io an V anea . 12,00 R ad io ju rn a l tran s ilv an . 13,00 R a d io ju rn a l B u cu reş ti.- 13,15 Impact ’98. Redactor Lucia Ţibre. 13,50 B u le tin d e ştiri. 16,00 E m isiunea în lim ba m aghiară.18.00 Radiofax. Actualitatea în 60 de minute. Realizator Ioana Kanya.19.00 R a d io ju rn a l B ucu reş ti. 19,15-21,00 Din grădina cu flori m ulte. P rez in tă C odruţa A ron Vîrtic. 20,00, 21,00 Ştiri. 21,05 A teneu . E m is iu n e cu ltu ra lă , redactor Gheorghe Bodea. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.
Vineri, 17 iulie la Radio Cluj
6,00 Bună dimineaţa (prezintă Ioana Kanya). 8,00 Emisiunea în limba maghiară.
R e d a c ţia n u îş i asum ă reap ir fiabilitatea pentru schimbările intenrerjC în program ele posturilor de televiza*^
CHIRURGIE ESTETIC* Dr. TOMA T. MUGEii
♦ chirurgie plastică f
I♦ chirurgia sinului •♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie I♦ transplant d e păr j♦ lifting facial♦ rinoplastie♦ varice
(Biochimie - Bacteriologic Imnnolo;i! Parazitologie Determuure Rh - Teste t sarcini - Antigen 1IBS - Eli» Test Eiaminâri citologice pentru depistam cancenilni de col nterin - Investigaţă pan sterilitatea feminina şi mascnlină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA
orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 R e z e rv a re , c o n su lta ţii
l a teL 41.41.63.
SC Dentai ROVA- SOCOLOV
6,ap.S ITratamente stomatoloQlca
complexa:O terapie"O protetică (ceramică) - O chirurgie (rezecţîi, împlânte)
P ro g ra m ă r i la tel.: 4 300 2 8 Zilnic orar. 9 -1 9
sîrnbâta 10-A3Pentru ştudenţi. pension
tşo m e rijire d u co n ă O V ir'
PROF. DNIT.Dr. MIHA1 CĂLDGlEE % Dr. ANGELA CĂLUGĂRII
Str. Prahovei nr.11• (îîngâ biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGIEL , M i , V . - 1 7 - 2 0 S - 8-12.
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
ALIANŢA ANTISUIGIDL IF E L IN E
Sufletulnostru la dispoziţia l dumneavoastră. Telefonul \ de noapte, telefonul vieţi
« !s
1 9 16 4 7G ardă d e noapte, orele 20-08.'(
Linia telefonică de intervenţie în cr.' şi prevenţie a suicidului iniţiată i ;
LABORATORUL DE SM TATi;
MINTALA CLUJ stă la dispoziţia in \de luni pînă vineri, între orele 8 - 22 j
V ă a şte p tă m apelurile U
num ă ru l 186864. _____
ci<s cam ROZA VlNTUtULOR joi, t i iulie 1998
0 t m oc
Hotârîrea Guvernului român j j j j a face un împrumut de 1,5
t jliarde dolari în vederea ilizării unui proiect româno-
j'.'^rierican în domeniul l^ jjonauticii a divizat mai mult
oricînd clasa politică j z ^ mânească, cu puţin timp în a in te de începerea vizitei :t j-eşedintelui Emil. onstantinescu în Statele Unite, .^j-iticile Ia adresa contractului U^re prevede construirea în
mânia, în cooperare cu compania americană Bell, f-felicopters Textron, a unor
Elicoptere de atac, sînt formulate ■••fcjVi numah de opoziţia -p 3 .îlamentarâ, ci şi de membrii Coaliţiei guvernamentale. Cei
se opun proiectului denunţă ij; condiţiile impuse de către
Controversă politică în jurul contractului cu firma americană Bell Helicopters Textronconstructorul american, precum şi "împovărarea” bugetului naţional în următorii ani.
”Eu sînt reticent deoarece securitatea naţională nu justifică în mod clar un asemenea sacrificiu pentru bugetul statului”, a declarat Petre Roman, liderul social- democraţilor aliaţi ai Guvernului Prin această decizie, Cabinetul premierului creştin-democrat Radu Vasile a ales să înfrunte Fondul Monetar Internaţional (FMI), o instituţie cu care relaţiile etau deja încordate din cauza nerespectârii de către România a angajamentelor asumate în planul reformelor economice. FMI s-a pronunţat împotriva acestui proiect, considerînd "nejustificatâ” o cheltuială de asemenea proporţii
în domeniul militar. Suma de 1,5 miliarde dolari urmează să fie obţinută de pe pieţele financiare internaţionale prin emiterea unor bonuri de trezorerie, pe o perioadă de şapte ani. Publicaţia 'Cotidianul” l-a atacat în mod deschis pe preşedintele Constantinescu, apreciind că este vorba "de preţul ce urmează sâ fie plătit pentru a fi primit ca o mare personalitate”, cu prilejul vizitei sale.la Washington.
In baza contractului, armata română se obligă să cumpere primele 96 de elicoptere, denumite AH-1RO Dracula, ce urmează sâ fie realizate de constructorul român IAR- Braşov (centru). Bell Helicopters a impus această condiţie în schimbul privatizării întreprinderii române. Pentru
acest proiect, prezentat de unele oficialităţi politice drept un "paşaport pentm NATO”, partea americană urmează să plătească doar 250 milibane de dolari.
"Este imoral să ipotechezi bugetul statului pe o perioadă de 10-15 ani”, a declarat plin de indignare Adrian Nâstase, o înaltă oficialitate a Partidului Democraţiei Sociale (PDSR, principala forţă a opoziţiei). Acest partid cere 'anularea deciziei Guvernului şi renegocierea contractului”.
’1n elicoptere spre dezastru”, s-a intitulat articolul publicat de cotidianul "Adevărul” din 9 iulie, care consideră câ această decizie "ar putea ucide economia românească deja bolnavă”. Aflaţi sub tirul criticilor, militarii şi oamenii politici favorabili
contractului au afirmat că el va contribui lâ revigorarea industriei aeronautice româneşti şi va permite implantarea în România şi a altor societăţi americane importante.' Ministrul Apărării a subliniat,
în cadrul unui raport, că alianţa cu Bell Helicopters este "cea mai convenabilă”, în raport cu alte proiecte de cooperare, în primul rmd cel cu grupul franco-german Eurocopter. "Elicopterul Dracula oferă mari posibilităţi de investiţii în domenii interdependente” - a precizat aceeaşi sursă. Adepţii contractului au relevat, în fine, câ numele "Dracula” s-ar putea dovedi rentabil, amintind totodată câ Turcia şi-a manifestat deja interesul pentru achiziţionarea mai multor aparate de acest gen/
Madridul ridică anumiteî / i ' -Skgstricţii militare asupra
WGibraltarului(EFE)
\
; Spania a ajuns la un acord cu Marea Britanie în ce priveşte ridicarea restricţiilor militare pe care Madridul le menţinea asupra Gibraltarului în domeniul operaţiunilor şi manevrelor din cadrul NATO, informează' cotidianul madrilean ”El Pais” din 6 iulie a.c., ştire confirmată de ministrul spaniol al Afacerilor Externe, Abel Matutes, care subliniază că recentul acord nu afectează drepturile suverane ale spaniolilor asupra Gibraltarului, nici nu se referă la ridicarea restricţiilor aeriene şi navale pe care Madridul le
r menţine asupra aeroportului ■'•' ţjn Gibraltar,' concesiile
cuprinse în acord fiind numai de natură "tehnică”.
J Peninsula Gibraltar sau Stînca Gibraltar, cum o numesc
.spaniolii, măsoară 5,5 km.p., numără 30.000 de locuitori şi
. este situată la extremitateajmdich a Peninsulei Iberice, _____.fiind, de secole, un obstacol în coloniei! relaţiile hispano-bfitanice. . Recentul acord este urmare | Conflictul datează din anul a negocierilor începute în lunaîl704, cînd Gibraltarul a fost ianuarie, al căror "unic scop”cucerit de trupele britanice, a fost adaptarea statutului•Prin Tratatul de la Utrecht, din Gibraltarului la situaţia creată-1713, această peninsulă a trecut de incorporarea Spaniei în noua;sub suzeranitatea Marii structură militară a NATO, a
care afectează în mod serios folosirea în scopuri militare a Peninsulei Gibraltar se numără, de pildă, aceea de a nu survola teritoriul Spaniei pentru avioanele cu destinaţia Gibraltar sau aceea de a nu acosta în porturile spaniole pentru navele ce ridică ancora de pe ţărmul Gibraltarului.
Ca urmare a acordului la care au ajuns cele două ţări, toate aceste obstacole vor dispărea, însă, cînd este vorba despre manevrele şi exerciţiile NATO. Potrivit ziarului amintit, acordul include "concesii minore”, cum ar fi reglementarea aterizărilor de urgenţă pe teritoriul spaniol, cu excepţia avioanelor militare britanice, care pot survola teritoriul spaniol numai pe baza unei autorizaţii prealabile, pe care Londra trebuie s-o ceară autorităţilor de la Madrid. Restricţiile din domeniul aerian nU au fost ridicate complet, acestea fiind condiţionate dfe aplicarea acordului din 1987 asupra folosirii în comun a aeroportului din Gibraltar, obstrucţionat de autorităţile
Britanii. De atunci şi pînă în -i prezent, Spania şi-a reclamat în permanenţă dreptul asupra
j Gibraltarului, în timp ce Marea Britanie doreşte să-şi păstreze colonia, iar Gibraltarul să obţină un statut de independenţă. Şeful diplomaţiei spaniole a precizat că "Spania se menţine pe
, poziţia dintotdeauna, ea nu a : ridicat nici o restricţie - nici /aeriană, nici navală - care,
într-o bună zi i-ar putea afecta drepturile de suverană a Gibraltarului (...). S-a ajuns însă la un acord, un acord bun pentru NATO, bun pentru Spania şi pentru toţi partenerii, prin care se permite ca instalaţiile militare din Gibraltar să fie folosite pentru operaţiunile NATO”. Printre restricţiile impuse de Spania şi
cărei consecinţă este dispariţia Comandamentului aliat din Gibraltar, GIBMEO, salvgardîndu-se însă în întregime interesele Spaniei faţă de Gibraltar. Prin urmare, acest acord ”nu are nici o legătură” cu discuţia de fond dintre Spania şi Marea Britanie în ce priveşte suzeranitatea asupra Gibraltarului şi nici cu propunerea înaintată anul trecut de Guvernul spaniol celui britanic în vederea soluţionării problemei, au adăugat aceleaşi surse, care au ţinut să sublinieze că permisiunea de aterizare în cazuri de forţă majoră şi manevrele navale executate de vasele care pleacă de la baza de pe insulă sau se reîntorc la aceasta nu înseamnă absolut deloc ridicarea restricţiilor aeriene şi navale.
Pînă în anal 2000, ONU doraştaca ultimele 17 colonii ale lumii' . . . ■ /
sâ devină independente
ul DPA)
Epoca puterii coloniale părea să fi dispărut cu peste trei decenii în urmă, cînd zeci de naţiunî şi-au cîştigat independenţa, însă acum Naţiunile Unite încearcă sâ şteargă vestigiilecolonialismului prezente încă în 17 insule şi teritorii mici, care nu au uri guvern propriu. Cel mai recent caz al unei colonii care a devenit independentă este acela al Namibiei, revendicată iniţial de Germania şi administrată apoi, timp de 80 de ani, .de Africa de Sud, şi care a devenit stat suveran în 1990, fiind ultima dintre coloniile Africii, după ce aproape întregul continent fusese guvernat de ţări străine.
Cele 17 insule şi teritorii aflate încă, sub administraţie străină " reprezintă o provocare pentru Comisia ONU pentru Decolonizare: unele dintre ele sînt mulţumite de statu-quo, altele, ca Timorul de est şi Sahara occidentală, sînt revendicate de ţări vecine, reprezentînd o problemă spinoasă pentru oficialităţile ONU. în urmă cu zece^ini, comisia a fost împuternicită de Adunarea Generală a ONU să acţioneze în vederea eliberării acestor teritorii "coloniale" pînă . în anul 2000. Acum aceste teritorii nu mai sînt menţionate cu termenul de "colonii” - ele sînt numite teritorii "neautonome” sau "dependente” - în contrast cu cele 60 de foste colonii care ‘şi-au obţinut deja independenţa şi accesul în structurile Naţiunilor Unite în ultimii 40 de ani. ,
Pentru multe ţâricolonialismul nu s-a încheiat. Utula Utuoc Samana, fostul ambasador la ONU al statului Papua Noua Guinee, a declarat câ teritoriile mici trebuie să urmeze exemplul fostelor colonii. "Nuacceptăm sugestia, adesea nu prea subtilă, potrivit căreia era colonialismului
s-a încheiat", a declarat fostul ambasador, care a fost şi preşedinte al Comisiei pentru Decolonizare.
Din qele 17 teritorii, zece sînt guvernate de Marea Britanie: Anguilla, Bermude, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Falkland (Malvine), Gibraltar, Monserrat, Pitcaim, Sfînta Elena şi Insulele Turks şi Caicos. -Statele Unite administrează SamoaAmericană, Guam şi Insulele Virgine Americane. Franţa guvernează NouaCaledonie. Noua Zeelandâ guvernează Insula Tokelau. Portugalia administrează Timorul de est şi Sahara occidentală, pe care ONU nu a plasat-o sub nici un regim de guvernare, deoarece este disputată de Maroc şi de Frontul Polisario, mişcare de eliberare naţională. ONU nu a recunoscut ocuparea de către Indonezia a Timorului de est, considerînd şi acum acest teritoriu ca aparţinînd fostului stăpîn colonial, Portugalia.
Serghei Cerniavski, reprezentant al ONU însărcinat cu probleme politice, implicat în activitatea de decolonizare, a declarat că există "o lipsă totală de cooperare oficială* cu această comisie dublată de "neîncredere” faţă de eforturile de decolonizare ale ONU din partea puterilor administrative ale.acestor, teritorii. Adunarea a format o comisie specială, alcătuită din 25 de ţări, în scopul încheierii procesului de decolonizare, organismul urmînd să se întrunească în Fiji, în cadrul seminarului anual, pentru a căuta modalităţile de atingere a obiectivului fixat pentru anul 2000. Cu prilejul reuniunilor anuale anterioare, comisia a cheltuit sute de mii de dolari, declanşînd protestevehemente într-un. moment în care ONU se afla în pragul falimentului.
Secretarul general al ONU, Kofi Ânnan şi-a exprimat sprijinul în favoarea activităţii Comisiei pentru
Decolonizare, declarînd că lupta pentru "independenţă, autodeterminare, pentru dreptul unui popor de a-fi stăpînul propriului destin este lupta pentru drepturile omului". Kofi Annan a cerut comisiei să-şi respecte termenul fixat pentru decolonizarea celor 17 teritorii râmase. Serghei Cerniavski a- precizat că teritoriile au "probleme specifice”, în principal de ordin economic şi geografic (unele teritorii fiind foarte îndepărtate), ONU elaborînd programe de asistenţă pentru susţinereaeconomiilor acestor teritorii.
Unele teritorii sînt parte integrantă a unor probleme politice extrem de sensibile. Marea Britanie şi Argentina au declanşat un război pentru Insulele Falkland, în 1982, dar insula şi populaţia sa, situate în Atlanticul de Sud, au votat pentru a. rămîne sub stăpînire britanică. Cetăţenii Timorului de est doresc să obţină independenţa faţă de Indonezia şi se bucură de sprijinul Portugaliei, care a renunţat la acesţ teritoriu în 1975, cînd acesta a fost
' ocupat imediat după aceea de trupele indoneziene.
Alte teritorii nu sînt chiar atît . de înverşunate în legătură cu statutul lor. Bermude este o destinaţie turistică foarte căutată, locuitorii insulei fiind mulţumiţi de faptul că se pot folosi de statutul britanic pentru a-şi vinde mai bine serviciile. Alte insule, ca Anguilla, Cayman,Monserrat, Pitcaim sau Turks şi Caicos nu au solicitat Marii Britanii independenţa. Guam preferă sâ rămînă teritoriu american în Oceanul Pacific. Marea Britanie s-a dovedit sensibilă la eforturile depuse de ONU în favoarea decolonizării şi a sugerat o modernizare a relaţiilor sale cu "teritoriile dependente”, prinschimbarea denumirii lor ca "Teritorii de peste mări ale Regatului Unit”, fără nici o altă modificare.
SUA în dispută cu Europa
pentru supremaţie
în domeniul cercetării ştiinţifice
♦UNESCO a dat recent publicităţii cel de-al treilea raport mondial despre ştiinţă. Concluzia: mai mult ca niciodată spiritul de inovaţie fierbe în Statele Unite. Indiferent de domeniu, dominaţia americană este zdrobitoare.
în ansamblu, procentul din Produsul Intern Brut pe care Statele Unite îl alocă pentru cercetare este mai mare decît în alte ţâri. El reprezintă 2,5 la sută faţă de 2,3 la sută în Japonia şi 1,8 la sută în Europa. Dacă avem în vedere depozitele de brevete înregistrate pe continentul american, mai mult de jumătate din ele provin de la societăţile locale. Americanii sînt deosebit de puternici în domeniile informaticii (67,4 Ja sută din totalul brevetelor),' biotehnologiei (57,1 la sută) şi farmaceutic (59,8 la sută). Ultimul parametru îl reprezintă publicaţiile ştiinţifice. Peste 38 la sută din totalul articolelor scrise de cercetători sînt difuzate dc revistele apărute în Statele Unite; 35,8 la sută dintre ele sînt publicate în Europa şi puţin mai mult de 10 la sută în Japonia.
Europa nu cedează locul în sectoarele în care viteza dc inovaţie şi de adaptare la condiţiile pieţei este mică. Ea este dominantă în sectoarele tehnologiilor privind mediul înconjurător (59,1 la sută din brevetele depozitate) şi transporturilor (53,1 la sută). Decepţionează, în schimb, în domeniul informaticii (19,5 la sută din totalul brcyctelor) şi rămîne în urmă în Sectoarele biotehnologiei (29,7 la sută) şi produselor farmaceutice (25,8 la sută).
Dar, atenţie, poziţiile actuale sînt departe de a fi definitiv stabilite! Punerea în practică a acestor inovaţii se face din ce în ce mai rapid în domeniul de mare utilitate publică şi nu trebuie să ne înşelăm asupra acestui obiectiv. Astfel, Statele Unite consideră câ, la începutul secolului următor, domeniul transporturilor va cunoaşte o adevărată revoluţie tehnologică. Grupurile industriale care activează în sectorul militar consideră câ acesta reprezintă un mod de a se reconverti: Ministerul american al Transporturilor a estimat la aproximativ 450 de miliarde dolari, pînă în anul 2015, piaţa “deplasării inteligente” (smart move). în timp ce în laboratoare se vorbeşte despre autostrăzi automatizate şi maşini teleghidate. Cu tot atita vigoare cu cît Europa ar putea să piardă conducerea.
P U N R re in tră în sediul ocupat de FunarPrin punerea în aplicare a unei
ordonanţe preşedinţiale, PUNR a reintrat ieri în sediul din Bulevardul Eroilor numărul doi: pe care îl dispută cu AUR, formaţiunea înfiinţată de primarul Gheorghe.Funar.
Executorul judecătoresc a rupt ’ ieri, Ia ora 12, sigiliile aplicate ; de Primărie şi a forţat uşa. . Primul care a intrat în sediu a fost Mircea Creţu, preşedintele împuternicit de Valeriu Tabără ‘ să refacă filiala Cluj a PUNR.
Creţu a declarat că speră să: cîştige în instanţă şi sediul din Calea Moţilor pentru ca partidul; să poată desfăşura o activitate , politică normală. “Va trebui să - vedem pe cîţi dintre membrii . partidului mai putem conta, cîţi '
dintre cei amăgiţi de aşa-zisul AUR vom putea recupera”, a afirmat preşedintele desemnat al filialei, adăugind câ va Tace a selecţie severă a celor care vor dori să se întoarcă în PUNR
Majoritatea membrilor filialei PUNR s-au înscris în formaţiunea înfiinţată de Gheorghe Funar după despărţirea de Valeriu Tabără. Viitorul politic al celor care au aderat la AUR este însă nesigur, deoarece Tribunalul' 'municipiului Bucureşti refuză înregistrarea oficială a noului partid ca urmare a unor tertipuri judecătoreşti întrebuinţate de PUNR.
De altfel, în ziua cînd reprezentanţii locali ai PUNR re intrau în sediul din Bulevardul
.Eroilor, primarul Gheorghe Funar înainta Ambasadei SUA la Bucureşti un protest referitor Ia comportamentul PUNR şi al justiţiei în privinţa partidului său.
AUR, care a formulat apel la hotârîrea Judecătoriei Cluj- Napoca, speră în continuare câ va cîştiga sediul din Bulevardul Eroilor. Unul din prim- vicepreşedinţii.AUR, deputatul Vasile Matei, afirma ieri că “Primăria este îndreptăţită sâ evacueze spaţiul pentru că PUNR a subînchiriat spaţiul şi’: l-a folosit pentru a depozita alcool”. Matei se declară dezamăgit că foştii colegi de partid au ajuns la astfel de certuri şi îl învinuieşte pe deputatul Ioan Gavra câ ar fi la originea
scandalului. El mai spune că .Primăria va trebui, în cele din urmă, sâ dea un spaţiu PUNR- ului.
Dacă şi primarul' Gheorghe Funar va ajunge la concluzia principalului său colaborator din AUR, soluţia cea mai la îndemînă ar fi să dea PUNR-uluî sediul din Bulevardul Eroilor. Cu atît mai mult cu cît sticlele de1 votcă Protocol, la care făcea' referire Vasile Matei, au părăsit ieri sediul. Filiala Alianţei pentru România şi cele două firme care aparţin liderilor acestui partid, foşti chiriaşi ai PUNR în spaţiul din Bulevardul Eroilor, şi-au- mutat ieri lucrurile într-un sediu închiriat pe Calea Turzii.
Caius CHIOREAN
Primarul Clujului face plîngere la americani
Prim-vicepreşedintele AUR, deputatul Vasile Matei, a confirmat ieri că o delegaţie a partidului s-a înfăţişat la Ambasada SUA din Bucureşti pentru a protesta faţă de refuzul Tribunalului municipiului Bucureşti de a înregistra oficial formaţiunea condusă de Gheorghe Funar.
Matei a spus că partidul a renunţat să trimită o plîngere oficială către Departamentul de Stat pentru că nu a dorit să prezinte o imagine negativă a ţârii. Demersul făcut de liderii AUR la ambasadă s-a rezumat la o discuţie de informare cu consilierul politic Caroiine Jonhson. -
"N-am dorit să se creadă că în România nu sînt respectate drepturile omului, aşa îneît neam limitat sâ constatăm că persoane izolate încalcă legea, împiedicînd înregistrarea noastră ca partid", a precizat prim-vicepreşedintele AUR.
încă din perioada cînd conducea PUNR, Gheorghe Funar a acordat atenţie relaţiilor cu SUA, chiar dacă oficialii americani l-au tratat adeseori cu ostilitate. Fostul ambasador al SUA, Alfred Moses, s-a implicat personal pentru a împiedica realegerea lui Funar ca primar al Clujului. Cu toate acestea, Funar a găsit o cale de a ajunge la Washington înaintea alegerilor prezidenţiale din 1996, iar administraţia americană l-a privit ceva mai binevoitor în cele trei luni de campanie electorală.
Prin vizita de ieri, Gheorghe Funar a dorit, probabil, să reia relaţiile cu americanii, de data aceasta în calitate de preşedinte al uriei noi formaţiuni politice, tn mai multe rînduri, primarul Clujului a declarat că înregistrarea AUR este împiedicată şi de intervenţia “unor forţe din afara ţării”. '
Caius CHIOREAN
Avocatul Cerveni a obţinut recurs extraordinar la CSJ
Curtea de Apel Bucureşti a acceptat cererea pentru recurs extraordinar înaintată de Niculae Cerveni. Termenul de judecată la Curtea Supremă de Justiţie a fost fixat pentru data de 22 iulie. Drept probe au fost acceptate procesele verbale ale Congresului grupării Cerveni din 9 mai de la Braşov, actele doveditoare ale reprezentării filialelor, precum şi hotărîrile adoptate de Congres. De asemenea, se specifică faptul că nu se pot face executări judecătoreşti ale patrimoniului PL, pînă la decizia CSJ. Ovidiu Drîglă, fost vicepreşedinte al PL Cluj, a ţinut să specifice că proprietăţile partidului îşi au originea în patrimoniul fostului PNLCD.
Răzvan Nanulescu, preşedintele organizaţiei locale a PL, şi-a declinat răspunderea pentru afirmaţia privitoafe la dispariţia a „cîtorva sute de milioane din contul PL Cluj”, semnalată dc un cotidian regional, declarând că se referea la banii din contul bucurcstean al partidului. ‘
_ A M .
Parlamentul transnistrean a închissingura şcoală românească din Tiraspol* Parlamentul transnistrean a decis închiderea singurei şcoli româneşti din Tiraspol, la cererea Sovietului orăşenesc din Tiraspol, transmite corespondentul MEDIAFAX
•la Chişinău. Sovietul orăşenesc susţine că şcoala nu dispune de o licenţă din partea autorităţilor transnistrene şi nu şi-â plătit chiria.-Anterior, Sovietul orăşenesc din Tiraspol a cerut închiderea acestei şcoli deoarece predarea se faCe în limba română, utilizîndu-se alfabetul latin. în autoproelamata republică nistreană sînt declarate limbi, oficiale rusa, ucraineana şi “moldoveneasca în baza alfabetului chirilic”. Cu toate acestea, în cîteva şcoli din regiunea transnistreanâ, care sînt finanţate de autorităţile Republicii Moldova, procesul dje studii sc ţine în limba română, cu caractere latine. ■
Gheorghi Gaidarji, ministrul Învăţămîntului al republicii separatiste, a declarat că legile transnistrene “au lacune care permit existenţa şcolilor cu predare în baza alfabetului latin”. Gaidarji a spus că legea urmează să fie modificată, iar şcolile cu predare în limba română cu grafie latină vor fi interzise.
Administraţia şcolii nr. 20 de la Tiraspol a decis să se deplaseze la Chişinău pentru a cere bani de la Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova. Tatiana Andri cş, dircctor-adj ii net al şcolii, a declarat că decizia Sovietului de la Tiraspol nu a fost.o surpriză. “în luna.mai, Gheorghi Gaidarji, ministrul Învăţămîntului al autoprociamatci republici nistrene, ne-a cerut sâ trecem la grafia chirilică. După ce am refuzat, el nc-a avertizat că ne va fi luată clădirea”, a adăugat ea. în această şcoală învaţă peste 700 de copii, care vor trebui să-şi reia studiile la 1 septembrie.
M a s s - m e d i a s e la sin d u s ă îri e r o a r ed e G h e o r g h e F u n ar- apreciază liderul PUNR, Valeriu Tabără)
Cu cîteva zile în urmă, Gheorghe Funar acuza Inspectorr General de Poliţie că se implică în jocuri politice facînd presi. asupra fondatorilor PAUR - formaţiune neînregistrată înd Tribunalul municipiului-Bucureşti. Primarul de Cluj-Napcr semna atunci un comunicat de presă câ “preşedinte al Partid. - Alianţa pentru Unitatea Românilor” şi indica “prigoana polri împotriva membrilor “partidului” său ca pe o acţiune orche
• de “cuplul Gavra-Tabără”. ' . - ■Reacţia PUNR nu s-a lăsat aşteptată. Deşi unii.lideri ai;
; partid se grăbesc să anunţe că “Gheorghe Funar nu mai trefc. băgat în seafhă, nefiind personaj politic”, Valeriu Tabără pc _ aibă o altă părere. Pe 14 iulie 1998, lidprul PUNR semneazi comunicat de presă în care sînt condamnate extrem dej declaraţiile anterioare ale lui Gheorghe Funar. “Ne surprr faptul că mass-media se lasă indusă în eroare.de înscrisurile Gheorghe Funar, o persoană binecunoscută pentru săvîrşirea c abuzuri şi ilegalităţi în plan politic şi administrativ. Intrucît • Gheorghe Funar nu-i place adevărul în legătură cu faptei;ţ acţiunile sale deplasate, acesta recurge la intoxicare! | manipularea opiniei publice prin minciună şi dezinformare. Et are pe rol, aşa cum singur recunoaşte, peşte 2.000 de proci; - penale şi civile, la diverse instanţe de judecată din ţară, Gheop Funar se face că nu ştie că la Parchetul de pe lîngă Cir, Supremă de Justiţie s-a depus un denunţ penal împotriva sr a persoanelor care au întocmit listele de susţinere pentru part' j pe care vrea să şi-l înfiinţeze, fiind acuzat de săvîrşr
■infracţiunilor de fals, uz de fals şi fals în declaraţii^ conformitate cu procedura penală, Secţia de urmărire penala criminalistică de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie şi Direc - cercetări penale din Cadrul Inspectoratului General al Politieif _ declanşat, potrivit legii, cercetarea penală asupra falsuri';; existente pe listele de susţinere pentru partidul pe care vtk; şi-l înfiinţeze Gheorghe Funar. Prin urmare, poliţia nu facerii; un fel de jocuri politice ci respectă şi aplică legile în vigoan) România” - se arată în comunicatul semnat de Valeriu Tair Liderul PUNR arată ci lui Gheorghe Funar îi este teamaf ; relevarea adevărului în egăturâ cu listele de înregistrare a PAI] ( “De aceea încearcă, prin toate mijloacele, să dezinformeze opri publică în loc să aştepte rezultatul final al cercetării pena’:) afirmă Tabără. Un cotidian central notează că mai mulţi merf ai Comitetului de acţiune pentru crearea-PAUR (Bucureşti) ş ri fost convocaţi telefonic sau prin citaţii Ia Direcţia dc Cerccu ; Penale a IGP. Liderul filialei bucureşterie a declarat, pentru cotidian, că anumite întrebări legate de listele şi înfiinţri organizaţiei PAUR din Capitală “nu-şi aveau rostul”, aprecirj totodată, că pentru o verificare de rutină a autenticităţii liste?' era suficientă implicarea poliţiştilor de'sector. Locotene:. Daniela Maxim a refuz;-1 să facă declaraţii referitoare la aspeci amintite. Dînsa a declarat pentru “Adevărul “ că nu este exi să ofere relaţii despre a :est caz ceva mai tirziu, după ce la doi se vor aduna suficiente probe. Trebuie spus că Gheorghe Firi n-a oferit pînă ieri nici o situaţie concretă legată de “prigort politică” pe care o acuza cu cîteva zile în urmă. p BR1
4 ,fîdunarea tinerilor liberali clujeni .
Biroul municipal penanent al Tineretului Naţional Libersrf filiala Cluj-Napoca, convoacă adunarea generală a membri; în data de 16 iulie, ora 18, la sediul P.N.L. de pe B-dul EroSc nr. 6-8. .
S O N D A JE L E D E O P IN IE - între adevăr şi manipulatUltimul sondaj de opinie din iunie
a.c., realizat de CURS a fost contestat de ziarişti (îndeosebi de I. Cristoiu de la “Cotidianul”), precum şi de politicieni (reprezentanţi ai PD-ului şi ai PUNR- ului). Obiecţiile aduse ridică problema conţinutului de adevăr al rezultatelor sondajelor-de opinie. De această problemă depinde încrederea pe care pot să o aibă politicienii şi publicul larg în aceste mijloace de cunoaştere a stării de spirit a populaţiei. Ei îi vom acorda atenţie în cele ce urmează.
Temeiul luat în considerare pentru a nega valoarea de adevăr a sondajului CURS (privit de I. Cristoiu drept o “manipulare grosolană”) este în.- majoritatea cazurilor unul singur: existenţa unei contradicţii “grosolane” ; în cadrul anchetei amintite. Pe de o parte, pe plan economic, românii sînt nemulţumiţi pînă la revoltă faţă de prestaţia noii puteri, iar pe de altă parte, pe plan politic, românii, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, “ar merge la urne pentru a vota într-un entuziasm de drogaţi CDR şi pe Emil Constantinescu”. Urmează concluzia: scopul manipulării l-a constituit evitareaalegerilor anticipate, considerate ds unii "politicieni ca fiind o soluţie pentru salvarea ţării de la dezastru.
Opinia publică nu trebuie fetişizată. Ea se. caracterizează, ca element al realităţii sociale, cel puţin prin următoarele aspecte: 1) Nu este o cunoaştere ştiinţifică a stării de spirit a unei populaţii, ci o reflectare, aproximativă a acesteia (pentru că e făcută pe un eşantion şi nu pc întreaga populaţie, pentru că mijloacele de strîngere a datelor asupra opiniilor nu sînt perfecte, pentru că cei ce strîng datele au şi ei lipsurile lor etc.; 2) Nu permite, chiar dacă starea de spirit e cunoscută exact, formularea unor predicţii perfecte cu privire la comportamentul şi acţiunile oamenilor (mult discutata necoincidenţâ între gînduri, vorbe şi fapte); 3) Nu este logică. Relaţiile dintre elementele ei nu exclud, ci, de cele mai multe ori, presupun prezenţa unor contradicţii. S- a demonstrat, prin cercetări, câ unclc sînt opiniile unora şi aceloraşi oameni într-un context social şi altele în alt context social; 4) Nu este în acord cu schimbările din realitatea socială, efectivă. Ea manifestă, deseori, o tendinţă de rezistenţă faţă de schimbare. Opiniile şi mentalităţile oamenilor râmîn, de multe ori, în urma modificărilor petrecute pe plan social şi politic. Trecerea de la proprietatea
comună Ia cea privată ar implica logic o modificare corespunzătoare, de esenţă a opiniilor şi mentalităţilor. în viaţă, însă, pe acest plan, logicul întîrzie de cele mai multe ori.
Trebuie sâ recunoaştem că opinia publică, departe de a .fi o cunoaştere ştiinţifică, departe de a-fi o reflectare logică şi necontradictorie, este, în realitate, o imagine nonraţionalâ a stărilor de lucruri. In plus, ea este o acţiune de masă unde îşi face loc inevitabil, într-o măsură mai mare sau, mai mică, comportamentul de turmă, indus prin contagiune şi nu prin deliberare raţională.
Avînd în vedere toate acestea, putem considera că existenţa unor contradicţii între răspunsurile unei anchete de opinie nu sînt un indiciu indubitabil al unei manipulări, ci pot fi expresia unor trăsături ce-i sînt inerente opiniei publice. Pentru aceste motive putem considera discutabilă ideea susţinută de unii ziarişti şi politicieni referitoare Ia caracterul contradictoriu manipulativ al anchetei CURS din iunie. Nu este nimic surprinzător: românii pot spune că trăiesc mai râu ca înainte şi, în acelaşi. timp, să continue sâ manifeste opinia că vor vota cu puterea actuală. în principal, contradicţia aceasta se explică
prin rezistenţa opiniei românilor din 1998 faţă de schimbarea, în rău, de după . 1996 şi care a fost percepută, în 1996, ca o schimbare pozitivă. Românii încă nu s-au dumirit. O bună parte dintre ei manifestă o stare de buimăceală (proporţia celor fără de opinie este exemplu elocvent în această privinţă). Un adjuvant al explicaţiei contradicţiei amintite îl reprezintă aparenta inexistenţă a unei soluţii în perspectiva imediată sau îndepărtată, cît de cît clară şi dezirabilâ, din partea publicului larg. Referindu-se la implicarea în corupţie, • românii din eşantionul anchetei au situat pe primele locuri cele mai importante partide şi formaţii politice de care s-ar părea că depinde viitorul României: CDR-ul şi PDSR-ul.
Nu putem exclude însă posibilitatea ca acei care au criticat ancheta CURS să aibă dreptate. Este posibil ca cineva (un sociolog, un grup de sociologi, o instituţie de sondaj), plecînd de la cunoaşterea caracteristicilor opiniei publice (nonraţionalâ, contradictorie etc.), să însceneze o imagine comandată şi dezirabilâ anumitor interese a opiniei publice. Aşa ceva nu pot face decît nişte specialişti bine pregătiţi, dar certaţi cu morala şi intraţi în solda unor interese dubioase. Ei nu pot fi “prinşi” spunînd
că răspunsurile- anchetei lor u contradictorii. Delictul este mult î rafinat şi înai greu de determina fond o formă de devianţâ a clascj mijloc. Nu vrem să spunem prin ac că sondajul CURS conţine manipulate. După cum îi ştiu pe a« lui, ei nu sînt în stare de aşa cevxl nu neg că aşa ceva s-ar fi putut înfet
De aceea, consider că discutiil- marginea anchetei CURS şi cri: vehemente făcute acesteia pot av: un efect pozitiv. Pe baza lor s-arp face o propunere ce, tradusă în fa; putea evita viitoarele suspicitE adresa unor alte sondaje de of Asociaţia sociologilor din Romă: ţrebui să ia îri 'discuţie foarte se problema “optimizării profcsioc , morale a anchetelor de opinie”, sta) anumite norme ştiinţifice deontologice riguroase. Asoci sociologilor din România ar tret- exercite un control responsai nonconcesiv asuprâ calităţii anchet de opinie, ce ar fi benefic iffll- sociologiei în mass-media române şi ar tempera reacţiile pătimaşe politicienilor faţă de rezulta anchetelor de opinie.
Achim Mi’
t
d e C l i s j ARTĂ-CULTURĂ-STIINTĂ joi, 16 iulie 1998
univ. dr. Ovidiu ROTÂRU:“A m pentru şcoală, în general, ........ . r iimijiniarjiinrinrTiffîitimrriiTiWiiiiiiiiiiiiniini7iTgi iirnnnniOTr~ffîVTri-niirt'-r>TiTi r-TiT'iriTTii-irnnn>niiiiiiiinniinninn-rininnnrr"iiiiianiniiTii"-iiini7iT7irm-mr^
şi pentru şcoala veterinară,iniiLiLiinii iiiiiiiiriTirrnmnnmnrrDfînmmirnnrfffrrrrfrrnirfrrrrff*■“vm—rf"* ........ — »
în special, un respect deosebit”aswwmBWW
Imediat după absolvire, în 1967, reţinut în învăţămînt la
] disciplina de Morfopatologie, J diagnostic necropsie şi Patologie j medicală, a început o activitate : de cercetare concretizată în 20 -i de lucrări publicate în reviste din
. ;ţarâ şi străinătate şi tot atîtea X comunicări la diverse inanifestân i ştiinţifice; sub îndrumarea prof. Ion Adameşteanu a demonstrat şi descris, pentru prima dată în tară, intoxicaţia cu
■ organomercurice şi evoluţia unor episoade de micotoxicoză la animalele de fermă; împreună cu
Cadru didactic de prestigiu al Facultăţii de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi M edicină Veterinară din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ovidiu Rotaru, discipol al profesorilor Constanţa şi Ton Adameşteanu, înscrie într-un curriculum vitae cuprinzător-, cu
îpuncte de forţă ancorate într-o activitate didactică şi ştiinţifică prodigioasă, cîteva repere asupra cărora
ine oprim în cele ce urmează (desigur, fără pretenţia de a le f i epuizat). ,
salubrităţii produselor de origine animală, în general, şi a
prof. Constanţa Adameşteanu şi , produselor alimentare înainte de A.I. Baba a semnalat, printre . toate. Motivul care a stat la baza primii din ţară, cazuri. de elaborării lucrării, care are în adenomătozâ pulmonară la oaie. . primul rînd un scop didactic, este La scurt timp şi-a susţinut teza ca. şi alte categorii de
profesionişti să conştientizeze o realitate: privilegiul tuturor de a. consuma în securitate deplină şi în fiecare zi, came, lapte sau alte produse alimentare de origine
de doctorat cu titlul: “Aspecte ^işvfopatologice normale şi ■c*'patologice ale timusului Ia ■. bovine”, cercetare ale căreiu rezultate au fost citate în lucrări: f de specialitate de mare prestigiu,v în perioada 1978 - 1991, între
alte numeroase realizări, a r finalizat un curs provizoriu deî . prosectură şi un altul de■ Diagnostic necropsie veterinar,: în colaborare cu prof. A.I. Baba;f în 1990, în colaborare cu dr.-V.î Surcel şi dr. S. Toader, a editat! monografia “Miofibromul, uterin” (Dacia, Cluj-Napoca).
Lucrărilor ştiinţifice deja menţionate li s-au adăugat alte
•62, susţinute la manifestări •naţionale şi internaţionale, apoi, într-o altă etapă, 84 de lucrări ştiinţifice, în care au fost sintetizate rezultate, unele prioritare, precum: transmiterea experimentală a adenomatozei pulmonare ovine şi consolidarea pe această cale a concepţie? etiologice virale a acestei entităţi;
-^(cscrierea prioritară în ţara .«Aoastră a unor boli ca:
encefalomielita atipică a puilor . de găină, hepatita cu incluzii a • puilor de came, toxoplasmoza
. acută deschisă a carnasierelor ■' etc.etc. Mai recent, ca titular al
cursului la Disciplina de Control sanitar veterinar al produselor de
- origine animală, a preluat, tot ca titular, tema , de cercetare intitulată “Studiul miopatiilor la animale şi. implicaţiile
: acestora asupra calităţii. j cărnurilor destinate1 I consumului uman”, valorificată f şi editorial/J între realizările publicistice de | dată recentă ale t prof. Rotaru-se | în s c r i u :1 Introducere în | controlul sanitar l veterinar al t igienei produselor • de origine f animală (Editura INTRODUCERE
Genesrs , Cluj- Napoca, 1997),
' -carte realizată în CONTROLUL colaborare cu conf. SANITAR univ. dr. Camelia VETERINAR Guş şi şef lucr.'ÂL dr. IVLMihaiu ( de |6 |ENg|
U n iv e ^ E s î i « <»I«NE ANIMAU
III - Controlul sanitar veterinar al cărnii, subproduselor şi altor produse de origine animală în cazul unor boli infecţiose şi sau parazitare; IV - Alte produse de origine animală; V - Conservarea alimentelor de origine animală şi problemele sanitar - veterinare, pe care le ridică; VI - Substanţe nocive ce se pot acumula în produsele de origine animală. Prin vastitatea materialului informativ
x pe care îl conţine şi rigoarea investigaţiei ştiinţifice proprii a autorilor, cartea reprezintă un îndreptar care nu trebuie să lipsească din biblioteca medicului veterinar modem.
OVIDIU ROTARU
, M IC ATLAS DE I IC H IN S L O S C O ÎI :Morfologia chistului de
Trichinella Spp.
animală se datorează, într-o foarte mare măsură, şi activităţii unor specialişti/care-şi îndeplinesc cu responsabilitate atribuţiile de medici veterinari igienişti. Conştienţi că problematica deosebit de complexă pe care o pune activitatea de control al igienei produselor alimentare de origine animală nu poate fi epuizată într-o singură carte, autorii şi-au intitulat lucrarea “Introducere...1”, cu speranţa ca aceasta să găsească audienţă atît în rîndul studenţilor, cît şi în rîndul colegilor de breaslă, care într-un fel sau altul se confruntă şi trebuie, sâ rezolve zilnic, probleme complicate şi de mare răspundere pentru sănătatea publică. Dupâ prezentarea unor noţiuni şi’precizări cu privire la domeniul de activitate, respectiv a unui scurt istoric al activităţii de control sanitar veterinar al produselor de origine animală, prof. univ. dr. O Rotaru şi colaboratorii iau în discuţie, în cele şase părţi ale lucrării, următoarele aspecte: I - Controlul sanitar veterinar în unităţile specializate pentru Cea de â doua carte a prof.prelucrarea şi obţinerea cărnii Rotaru, asupra căreia ne oprimde la principalele animale de astăzi,, este Mic atias demăcelărie - Carnea ca produs 1 trichineloscopie. Morfologia alimentar; II - Controlul chistului de Trichinella Spp.sanitar veterinar al cărnurilor (Editura “Genesis”, Cluj-obţinute de la alte specii de Napoca, 1997). Trichineloza -
' animale (alte surse de carne); zoozonoză cu evoluţie clinicăgravă la om şi adesea inexpresivă la animale (porcul domestic, mistreţul, ursul,
ecvinele, nutria) - constituie una dintre problemele spinoase ale patologiei contemporane. Apariţia lucrării “Mic atlas...”, realizare a distinsului prof. dr. Ovidiu Rotam de la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj- Napoca, acum, cînd combaterea trichinelozei este o problemă majoră atît în ţara noastră, cît şi pe plan internaţional, reprezintă un real ajutor în sprijinul activităţii de mare responsabilitate a medicilor veterinari în diagnosticul trichineloscopie. Rigoarea,
v- tehnica şi arta cu care reputatul "profesor Rotam a realizat acest minunat corolar imagistic despre
; Trichinella denotă competenţă şi mare pasiune, conjugate cu grija şi devotamentul colegial -
' subliniază în prefaţă prof.dr.. Eronim Şuteu, Disciplina de
Patologie şi clinica bolilor parazitare de la facultatea amintită. în cuprinsul “Atlasului”, autorul prezintă cazuri cu infestaţie naturală, a căror prelucrare s-a' făcut printr-o metodă simplă şi la îndemîna practicienilor: examenul trichineloscopie
p r i n com presie. T o to d a tă , autorul a dorit să arate tuturor celor care în activ itatea profesională fac un astfel de
I Viitura 'I ititCM*’
examen, cum apare lae x a m e n u l trichineloscopie obişnuit chistul de Trichinella sp. şi relaţiile ce se stabilesc între acesta şi ţesutul gazdă. Deşi îndiagnosticul trichinelozei intră acum cu,
tot mai multă forţă metode serologice de mare credibilitate, autorul consideră că, totuşi, cea mai exactă metodă de diagnostic rămîne tot aceea care reuşeşte să evidenţieze la pacient agentul etiologic în totalitatea însuşirilor sale morfologice. Trichinelosco- pia prin compresie îndeplineşte cu prisosinţă acest deziderat
Michaela BOCU
control . şi supraveghere a integrităţii şi
..
lansare , de carie
Fundaţia pentm o Societate Deschisă Cluj-Napoca anunţă lansarea cărţii jurnalistului David Randall, intitulată Jurnalistul, universal. Autorul, fost redactor şef adjunct al ziarului londonez “The Observer”, este în prezent unuPtiintre cei mai buni instructori de jurnalism care activează în Europa de Est. Volumul apărut la Editura Polirom este publicat cu sprijinul Fundaţiei pentm
o Societate Deschisă, în colaborare cu Centrul pentm Jurnalism Independent şi The Management & Media Academy din Amsterdam. Lansarea este programată pentru astăzi, 16 iulie, ora 16, la sediul Fundaţiei, str. Ţebei nr. 21. Este anunţată prezenţa, m vederea lansării, a următorilor: Iolanda Stâniloiu - PRO TV Bucureşti, Mihai Coman - decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării Bucureşti, Ioan Muşlea - director TVR Cluj,
, Constantin Marin - Facultatea • de Jurnalism din Chisinâu.
"America, trebuie să cucerească piaţainternaţională prin' forţa imaginilor cinematografice creatoare de modele. Acestea vor .deschide drumul expansiunii comerciale şi economice”, afirma fostul preşedinte american Herbert Hoover. O afirmaţie ce îşi are acoperirea în multitudinea producţiilor americane, în faptul că, la ora actuală, ecranul american domină piaţa mondială Începînd cu D.W. Griffith (The Birth of a Nation/ 1915) şi continuînd cu James Whale (Frankenstein/1931), William Wyler (Wuthering Heights/ 1939), «Victor Fleming (Gone With the Wind/ 1939), Orson Welles (Citizen Kane/ 1941), Michael Curtiz (Casablanca/ 1942), Elia Kazan (On the Waterfront/ 1954), John Ford (Stagecoach/ 1939), Alfred Hitchcock (Psycho/1960, Rear Window/ 1954), John Huston (The African Queen/ 1951), George Lucas (Star Wars/ 1977), Roman Polanski (Chinatown/ 1974), Stcven Spielberg (E.T./ 1982, Jaws/ 1975, Schindler’s List/ 1993), Martin Scorsese (Raging Bull/ 1980), Frank Capra, Francis Ford Coppola, Sydney Polack, Sidney Lumeţ, Stanley Kramer, Oliver Stone, David Lean, Fred Zinnemann, John Schlesinger, Woody Allen, Robert Wise,...
Topul primelor zece film e străine în România
Primul trimestru (1 ianuarie - 31 martie 1998) arc următoarea configuraţie: George - trăsnitul junglei (234.918 spectatori, valoarea- încasărilor1.455.508.715), AI cincilea element (166.952 spectatori, 1.185.315.012 încasări), Singur acasă (147.001 spectatori, 689.651.064 încasări), Aiien - Renaşterea (143.997 spectatori, 1.146.759.853 încasări), Şapte ani în Tibet (114.331 spectatori, 864.441.942 ,' încasări), Infanteria stelară (104.610 spectatori,'887.977.638 încasări), Gol puşcă (86.820 spectatori, 755.981.952 încasări), Pact cu diavolul (85.863 spectatori, 851.153.907 încasări), Flubber (79,914 spectatori, 746.907.833 încasări), LA Confidenţial (64.123 spectatori, 419.806.460 încasări). .
Topul internaţional...în topul internaţional al
filmelor americane prezentate în România conduce detaşat Gol puşcă (35 săptămîni) urmat de
S c M U tu t . '
X iH & M O fo p tă fa f a
on a , d u fr& tlc tiiv e l& i
LA Confidenţial (29săptămîni), Summer (25
.săptămîni), Anastasia (21 săptămîni), Flubber (20 săptămîni), Titanic, As Good as it Gets şi Mr. Magoo (cîte 16 săptămîni), Desperate Measures (10 săptămîni). De încasări nu vă spun .nimic, ele fiind de ordinul...,miliardelor de dolari.
Topul prim elor 100de film e
American Film Institute(AFI) şi-a făcut cunoscute primele o sută de filme, dintr-o producţie ce acoperă o sută de ani de cinematografie, 1896- 1996. Alegerea, publicată la 16 iunie 1998, s-a făcut dintr-un număr de 400 de filme, votul fiind exprimat de nu mai puţin- de 1-.500 de americani.
A le nominaliza pe toate 100 ar lua spaţiu. Mă voi rezuma doar la primele zece. Cu alte cuvinte, pe locul 1, Citizen Kane (1941, Orson Wells), nouă nominalizări Oscar, Oscar pentru scenariu, film cc este considerat cel mai bun âl tuturor timpurilor, în continuare, Casablanca (Michael Curtiz, 1942), The Godfather (Francis Ford Coppola, 1972), Gone With the _ Wind (Victor Fleming, 1939), Lawrence of Arab:a (David Lcan, 1962), Vrăjitorul din Oz (Victor Fleming, 1939), The Graduate (Mike Nicbols, 1967), On the Waterfront (Elia Kazan, 1954), Lista lui Schindler (Stcven Spielberg, 1993), Cîntînd In ploaie (Stanley Doncn, Gene Kelly, 1952)...
Dem ostene SOFRON
Î Vi i '
cs|§ţeanul- Wejls j f - j
E d itu r a S P R IN G E R Ia G Iu j-N a p o caEditura berlineză SPRINGER şi-a prezentat ultimele noutăţi
editoriale în cadrul unei expoziţii de carte ştiinţifică. O prezentare, din păcate, de o singură zi, miercuri, 15 iulie, în Sala "Alexandru Lapedatu” a B.C.U. "Lucian Blaga”. >
Peste 200 de titluri acoperă cele mai variate domenii ştiinţifice', medicină, geologie, economie, tehnică, chimie, fizică, matematică, drept. Multe din titlurile prezentate fiind de maxim interes, "Physics and Radiobiology of Nuclear Medicine”, "Magnetic Properties of Metals , Ecoregions ’, "Buildings”, "Ecosystems”, "Environmental - Hydrogeology”, "Computer Aided Design”, ’lnnovestionsmanagement”, "Biological Radiation EfTects”, International Encyclopedia of Heat & Mass Transfer”, "Autonomous
Robot Vehicles”, ... • -Editura SPRINGER a luat fiinţă în anul 1842, oferă peste 20.000
de titluri, în marea lor majoritate în limbile germană, engleză, franceză, italiană, japoneză. In momentul de faţă, SPRINGER oferă consumatorului de carte ştiinţifică peste 2.000 de titluri într-un singur an:
Dem.SOFRON
Firmele clujene cu capital de stat disponibilizează salariaţi în afara Ordonanţei 9
urmare din pagina 1
1989. „Am încercat în permanentă sâ ne ridicăm la ceea ce am fost înainte.Dar, deocamdată, n-am reuşit...,, - afirmă Dionisiu Moşoiu.
Precizăm că investiţiile pentru retehnologizare ale Iris SA s-au ridicat în ultima perioadă la aproximativ 4,5 milioane de mărci germane.
directorul Iris SA. în prezent, firma pe care o conduce pe piaţa internă este una destul de slabă, produsele din porţelan neavînd prea multă trecere. Aproximativ 60 la sută din producţie merge, însă, la export, în ţări precum Germania, Franţa, Italia, Grecia si Israel.
* Contrabanda a ajutat producţia
în conformitate cu paradoxurile postrevoluţionare, contrabanda cu obiecte din porţelan a ajutat, într-o oarecare măsură, Iris SA. Directorul întreprinderii afirmă că Iris a avut o bună piaţă dc. desfacere în zona sud-vesticâ a ţării. „La negru, se vindeau în Iugoslavia produse (...).Era un vad destul de bun acolo,,- spune
La C arb och im S A , sa la r iile au c r e s c u t cu 5 0 la su tă
colegi în schimbul unui stipendiu mai mare./ Lucrătorii de la Carbochim SA au solicitat, creşteri salariate de 50 la sută, cu intrarea în vigoare a noilor remuneraţii de la 1 iulie a.c. „Am discutat cu ei în zadar.(„.) Măririle de salarii nu se pot face decît cti disponibilizări. Cînd le-âm explicat că primesc salarii mai mari cu 50 la sută după disponibilizarea a 195 de angajaţi, atît de fericiţi au fost că au şi aplaudat,,.- mărturiseşte directorul Viorel Popoviciu.
•aproximativ 200 de oameni intră, însă, în şomaj •
Disponibilizările îi afectează şi pe angajaţii Carbochim SA. Din cei 1.150 -de salariaţi ai societăţii la data de 6 iulie a.c.,în următoarele zile cifra angajaţilor se va,stabiliza la coţa... 850. Directorul firmei,Viorel Popoviciu, arată că salariaţii au preferat sâ-i sacrifice pe unii dintre
D upă o g rev ă „ sp o n ta n ă ”, sin d ica tu l nu s -a m ai o p u s
disponibilizărilorSindicaliştii au susţinut, în timpul negocierii
contractului colectiv de muncă din iunie a.c., aproape ştiinţific revendicările salariale. Ei s-au folosit de jurişti şi negociatori pentru a obţine majorarea cu 50 la sută a stipendiilor. Se pare că varianta disponibilizărilor nici nu a prea fost luată în calcul. Este evident că sindicatele au cam început să se obişnuiască şi cu ideea de restructurare, implicit cu cea a reducerii de personal. Sindicatul din Carbochim, după ce a negociat contractul colectiv de muncă, a fost luat prin surprindere de salariaţii care, spontan, au declanşat, în 30 iunie, o grevă. Conducerea sindicatului s-a delimitat de protestul salariaţilor, afirmă directorul Popoviciu. Ulterior, însă, voinţa clasei muncitoare a fost acceptată, din criză de timp.
***La nici una din cele două societăţi comerciale,
Iris şi Carbochim, disponibilizării n-au beneficiat de prevederile Ordonanţei 9. Din fericire pentru firme şi spre ghinionul disponibilizaţilor, situaţia financiară nu este atît de gravă încît să fie-aplicată ordonanţa cu pricina.
în privinţa combinatului, „jocurile” par să se facă între PNŢCD şi PDurmare din pagina 1
nevoie de 19 miliarde lei şi de disponibilizarea a peste 2000 de persoane. Vara trecută, la „Industria Sumei”, au fost disponibilizaţi 800 de salariaţi, care au beneficiat de compensările prevăzute în Ordonanţa nr. 9. Specialiştii apreciază că era necesară reducerea a 3.000 de locuri de muncă, proporţional cu rcstrîngerea producţiei.
Deputatul PD Iuliu Pâcurariu a criticat de mai multe ori modul în care FPS, acţionar majoritar la „Industria Sîrmei” cu 63% din acţiuni, se ocupă de bunul mers al restructurării combinatului. Sârbu afirmă că Pâcurariu face declaraţii fără acoperire în chestiunea societăţii, dar şi în problema administrării Piscicola SA.• Deputatul Pâcurariu justifica întîrzierea miliardelor rieccsare
restructurării combinatului prin „rătăcirea” dosarului „Industria Sîrmei” pe la vreun director de birou, plecat în concediu, din cadrul Ministerului Industriilor. Pe de altă parte, surse autorizate ne-au declarat că ministrul PD Radu Berceanu a blocat proiectul de hotărîre de guvern înaintat de Sorin Dimitriu, ministrul Privatizării (PNŢCD) cu privire Ia continuarea restructurării combinatului din Cîmpia Turzii. în
această ordine de idei, „Industria Sîrmei” pare a fi un pion pe tabla de şah în partida disputată de PNŢCD şi PD.
Cît despre sindicalişti, aceştia şi- au amînat ieri, cu o zi, demersurile pentru colectarea de semnături ale parlamentarilor. Pentru azi sînt programate vizite la parlamentarii PNŢCD (minus Vida Simiti, care a semnat deja) şi la independenţii Costicâ Ciurtin şi Vasile Matei.
Hotărîrea Guvernamentală nr. 315 lasă 16 firme cu depozitele pline cu seringi
Tehno Electric Medical Company Cluj a început războiul cu Sanevit Arad
Firma clujeană cîştigâ teren16 firme importatoare de.
. echipament medical din întreaga ţară protestează împotriva Hotărîrii Guvernamentale nr. 315, care conferă firmei Sanevit Arad statut de distribuitor unic de seringi din România. Pînă la apariţia Hotărîrii 315, orice unitate care dorea să achiziţioneze bunuri şi servicii, în valoare mai mare de 150 milioane lei, organiza licitaţii, cu avizul Ministerului Finanţelor. în urma licitaţiei, firma cîştigătoare semna un contract de 1 an cu unitatea cumpărătoare. Aceste prevederi erau "cuprinse în OrdonanţaGuvernamentală nr. 12 din 1993.
: Hotărîrea 315 nu oferă firmelor 'importatoare termenul de graţie necesar pentru lichidarea stocurilor, care a fost prevăzut pînă şi în cazul băuturilor alcoolice din import. Astfel, cele 16 firme care înainte concurau ia licitaţii pentru contractele pentru seringi au semnat un memoriu, acum două săptămîni, adresat premierului Radu Vasile. Memoriul cuprinde argumente conform cărora Hotărîrea 315 ar contrazice principiile pieţei libere şi reglementările economice europene. Singura firmă care a ieşit în presă, după trecerea unui termen de 10 zile,-pe care l-au considerat suficient pentru a aştepta un răspuns,
a fost Tehno Electric Medical Company Cluj. Din calculele prezentate de Răzvan Nanulescu, manager cu vînzări al firmei, rezultă că prin concesionarea pieţei de seringi societăţii Sanevit se' va înregistra un prejudiciu de aproximativ 32 miliarde lei la bugetul dc stat şi la bugetul asigurărilor de stat pentru acest an. Noua ofertă Sanevit prezintă preţuri comparativ mai mari; dar este aprobată de Oficiul Concurenţei. Acum o lună, o seringă de 1 mililitru costa 300 de lei, acum preţul-s-a ridicatla 510 lei. Pentru a deţine şi monopolul asupra vînzării seringilor de 20 şi 50 mililitri, Sanevit
oferă astfel de produse importate. în ofertă se specifică faptul că în preţuri nu sînt incluse cheltuielile de transport şi livrare la beneficiar. Nanulescu a ţinut să specifice faptul că la celelalte firme importatoare, în preţul produsului sînt incluse şi cheltuieli de transport: Ministerul Sănătăţii a replicat că seringile produse lâ Sanevit corespund normelor stabilite de minister, în timp de seringile din import nu au acest accept. Ieri, Ministerul Sănătăţii a făcut declaraţii conform cărora exclusivitatea fabricii arădene devine nesigură. Fostul ministru Barany a afirmat tot ieri că favoarea făcută Sanevit de către M.S. a fost determinată de- insistenţele Ministerului de Finanţe. Anul trecut, în decembrie, un alt scandal a fost declanşat în lumea importatorilor de echipamente medicale, o dată cu acordarea statutului de distribuitor unic firmei Stryker Osteonics pentru aparatele de endoscopie.
Andreea MARCU
Sănătatea socială a familiei în epoca contemporană Nr
Familiaîn criză? (I
"Familia este în criză; iar depăşirea reclamă o terapie socio-culturali, restructurare de mentalităţi şi conduite la ni socictal”.
.schimbări sociale şi, implicit, familiale,* mult mai rapide, iar fenomenele sînt percep în mod acut, ca şi "criză”, adaptarea las conştientizarea transformării rămînînd evid în unnâ.
Progresul există, în toate domem societăţii, inclusiv pentru familie, componentă importantă a acestuia, aşac. arată Max Weber,Teste creşterea gradului raţionalitate, proces evident odată cu apar capitalismului. Acesta se manifestă şi pr controlul creşterii demografice a popula adică o creştere a responsabilităţii individe, faţă de propria soartă. De fapt, sporul nai al populaţiei este în permanenţă corelaţi; progresele tehnologice de producere ' bunurilor necesare vieţii. Alegerea raţiona] principiul cartezian al-raţionalismului impune din ce în ce mai mult. Dar, pei aceasta trebuie să existe şi mijloace adecv din punct de vedere cultural, şi tehnoloJf pentru un "control intenţionat şi eficace descendenţei”, lucru ce s-a realizat sec. XX. ■, Putem spune cu deplin temei că famii căsătoria, indiferent ce forme îmbraci li moment dat, există' în toate timpurile şi toate societăţile omeneşti, avînd un carac|| de universalitate. Tipul de căsătorie, familie poate fi mai adecvat sau mai pi adecvat societăţii respective, corespunzi: sau nu, dar, oricum, eL reprezinţi permanenţă.
Problematica familiei este una dintre c mai complexe, atingînd în mod intim, dini interesele şi chiar personalitatea indivizii: umani în esenţa lor. Există în acest sens gamă largă, deosebit de cuprinzătoare cunoştinţe de uz comun, care păcătuiesc prin subiectivitate, clişee; stereotipii socii' prejudecăţi, tendinţe de generaliza: nejustificată, termeni vagi, insistenţa Fr legături aparente, ridicate la rang t ' cauzalitate. Iar acest tip de cunoaştere, evidr insuficient, se cere a fi completat, înloc. din ce în ce mai mult cu o abordare de ştiinţific a familiei, ce presupune posibilitc comparaţiilor temporale şi spaţio-culturale abordare globală, în toată complexitatea ei familiei ca întreg, evident superioară nivele cunoaşterii comune.
Un asemenea mod de abordare este cel se'face în cadrul sociologiei familiei.
Soc. St. PETR
O w i | U • t • a sărit prin sticla geamului de la etaj,mama riatuta şi terorizata fracturîndu-şi piciorul. Nici o corecţienu i-a fost suficientă, persistînd în a
Dacă respectul, grija şi dorul •ntru fiinţa care ne-a dat viaţă sînt itomioe, sfinte_ şi nelimitate în. mportamentul “semenilor noştri, este percepţii îi lipsesc cir săvârşire recidivistului Gheorghe isile Bucur, domiciliat în satul :liş la nr. 232. Mama acestuia, trîria Maria Bucur, care a trecut de îlt de 70 de ani, a crescut în tinereţe i fii, în care, ca orice părinte preunâ cu soţul ei, acum decedat, i pus mari speranţe, mai ales itru aceşti ani grei ai bătrîneţn,
trăiţi în vîrf de munte. în loc de sprijin sau o vorbă bună de la fiul ei Vasile care are 37 de ani, biata' bătrânică are parte numai de necazuri, bătăi şi ameninţări cu moartea. încă din adolescenţă, fiul său devenit incorigibil, certat cu manierele bunului simţ şi legea, provocînd dese scandaluri, furînd şi spârgînd atît în sat, în Huedin, dar şi în zona unde a crescut. A fost în repetate rînduri sancţionat, judecat şi condamnat, ba mai mult, cu cîţiva ani în urmă fiind prins la fiirat în complexul Huedin,
fura şi a provoca scandaluri, bătîn- du-se cu tot felul de oameni, ba chiar şi cu unii lucrători ai poliţiei şi ce-i mai dureros şi mai inuman, bătîndu- şi în neştire şi .în repetate rînduri propria mamă şi fratele cel mai mic, de la care stoarce ultimele venituri din micuţa pensie de bătrîneţe şi ocazionalele cîştiguri ale fratelui ce le primeşte ca tăietor de lemne prin gospodăriile şi societăţile comerciale din Beliş. Cu aceşti bani, escrocul îşi procură alcoolul ce-1 îngurgitează pentru a-i tulbura permanent mintea.
Recent, Gheorghe Vasile Bucur a ajuns din nou în arestul Poliţiei, fiind certat pentru că şi-a bătut marna cu scaunul provocîndu-i numeroase traumatisme, tumefiindu-i întreaga faţă şi provocîndu-i o paralizie ce-i pune în pericol chiar viaţa. Atît mama, fratele, cît şi consătenii săi sînt consternaţi la gîndul că după ce se va întoarce acasă îşi va pune în practică tenebroasele gînduri de a-şi omorî mama şi fratele, incapabili, spune el, de a-i asigura condiţii “decente de viată?!”.
D. VATAU
Curiozităţicuriozităţi.Carte de telefon originalăOficialităţile poştale din insulele Bem®
arhipelag în Oceanul Atlantic, format din! ' insule şi insuliţe, majoritatea coraligene, (K 53 kmp., 20 insule sînt locuite, cca. 53' locuitori, colonie britanică, iar din 1968 autonomie internă) au întocmit o carte telefoane cu o pronunţată notă de origina® | Pe lîngă numele de familie al abonaţilor i' şi diferite porecle, pentru o uşoară identific Exemplu la nume ca Smith se menţionei Smith-Lunganul, Smith-Norocosul, Sif Timidul, Smith-Mărunţelul şi 8 "nominalizări”, unele mai puţin măgulitoafi,
tDiferenţe de înălţimeîn oraşul Karachi din Pakistan s-au W
două persoane. Unul, Alan Channa consfc cel mai înalt om din lume, avînd 2,54 m Ghazi «han înalt de numai 94 centimetri! I la înălţime extremele nu sînt bune!
Recorduriîn anul 1972 în localitatea Bellrue (S-
americanul Billy Corbett a spart cu lovituri !’karate” nu mai puţin de 5.000 cărămizi i" 'ore! Recordul personal se localizează la faf că printr-o singură lovitură a spart 8 cărăm Mînă tare!!
Ioan N. URECHE (IN-
flgBSalul' PUBLICITATE XLUJ-i\APOCA:Iiini-Yiiieri8-16;sîmb«ti9-14;tel/fixl9-73-fl4;Sl,BREDACŢI \I lU D V lunt- : vineri 8-16; tel/fix 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ; Inni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.
j o i , 1 6 i u l i e 1 9 9 8 f 7
Banca Română pentru Dezvoltare Cluj |
anunţă
VÎNZAREA LA LICITAŢIE PUBLICĂa două imobile compuse din 13 camere,
bucătărie, baie, terasă, centrală termică etc., garaj şi atelier, avînd teren în suprafaţă totală de 1.015 mp. Imobilele se află în Cluj- Napoca, str.Eftimie Murgu nr. 18.
Preţul de strigare: 537.570.000 lei. Licitaţia va avea locîn data de 20.07.1998,
ora 10, la Serviciul Executori Judecătoreşti, Tribunalul Cluj. -INFORM/miil^ELEI=0N*1917621
D ir e c ţ ia R e g i o n a l ă d e D r u m u r i ş i P o d u r i C lu j
/ Cluj-Napoca, s tr .D e c e b a ln r . l28 Organizează în data de 4 august 1998, ora 9,
la sediul unităţiiCONCURS
pentru ocuparea unui post deREVIZORCONTABIL
Condiţii de participare:- studii de specialitate (superioare sau medii); j- vechime în specialitate 5 ani.La cererea de înscriere se vor anexa:
- cazier judiciar;- diploma de studii; . :- adeverinţă medicală; ~- recomandare de la ultimul loc de muncă;- curriculum vitae.
La depunerea dosarului de înscriere se primeşte tematica de concurs.
Informaţii suplim entare la sediu l unităţii sau la telefon 432552 sau 432550.
• \
X IJTU lîŢ IJR IIIS lP C O X C liX TU A TIi: p m r r i î i ^ o ^ v i t o i i x o - M i x i i R A L i î
UCtHTĂ• * Q v i p r o m i n J ) « ^ f ?. a s m
HCHYVlfÂlU - UHQARIAStr. Ubertăţii Nr. 22,3660 SALONTA Jud.Bihor
. Tel. 059/479262, Fax. 059/479259
S.C. VIPR0 M1N S .R .L. SALONTA 7angajează specialişti (ingineri zootehnişti sau
medici veterinari) pentru a desfăşură activitatea i e consultanţă în jiifllţele CLUJ şi ALBA.
Cosii f i i r j C j * - m s t o - maxim 30 i e ani;- — 53-- •carnet ie coshcere autoturism;
& -posesor de autoturism,Rugăm persoanele interesate să transm ită p rin fax
(059/479.259) un curriculum vitae, adresa şi te le fonu l _________ unde po t f i contactaţi. (10987)
Regia Autonom ă de Term oficare
Cluj-NapocaB-dul 21 Decembrie 1989 nr.79
vinde la licitaţie publică■ în zilele de 28 şi 30 iulie 1998, ora 9,următoarele mijloace de transport:
1. Motocar cu benă basculantă;2 . Motocar cu platformă;3. Caroserie ARO 243. s
Licitaţia va avea loc ia sediul regiei. I
INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA SERVICIUL TEHNIC, TELEFON 190866.
UNIVERSITATEA "BOGDAN VO DA” Baia M are
organizează
■/ m m m m s m m ,. în perioada 20-25 iulie 1998
la următoarele facultăţi:I. Cu sediul în Baia Mare, str.Universităţii
nr.23A, tel: 062/215530, fax: 062/215518• Facultatea de Management, autorizată în baza
• Facultatea de Drept, propusă pentru autorizare- învăţămînt de zi: 250 locuri;- învăţămînt fară frecvenţă: 150 locuri;
• Facultatea dc Educaţie Fizică şi Management în Sport, autorizată în baza H.G. nr.294/16.06.1997.
învăţămînt de zi: 100 locuri f II. Cu sediul în Clui-Napoca. str.Clinicilor | nr.62, tel/fax: 064/191830,431628- • Facultatea dc Management, autorizată în baza
> H.G. nr.1371/3.12.1996- învăţămînt de zi: 150 locuri- învăţămînt fară frecvenţă: 75 locuri
înscrierile se fac în perioada 10-22.07.1998 (pentruFacultatea de Educaţie Fizică şi Management în Sportîntre 10-18.07.1998) la secretariate,între orele 9-19.
Informaţii suplimentare la telefoanele menţionate mai sus. 7
Rectoratul
O R E S TR A D I N G ’ 9 3
IMPORTATOR DIRECTP A L ,P F L ,B A N D ĂM E L A M IN A T EACCESORII MOBILIER;CANTURI PVC
BUCUREŞTISt r a d a k e p l e r 4 i,TEL: 210.26.43; 210.39.16; FAX: 210.24.80
ADEVÂRUL Un cotidian care satisface de Cluj gustările dumneavoastră!
Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca
B-dul 21 Decembrie 1989 nr.79
anaaiează prin concurs.pe perioadă nedeterminată: —
PRIMITOR DISTRIBUITORC ondiţii: ' - • §
• studii medii;• vechime 5 ani în meseria de gestionar.
Concursul va avea loc la sediul unităţii îndata de 4 august 1998, ora 8. .
Cererile se vor depune pînă ia data de 30 iulie 1998.
Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 430878.
Tribunalul Judeţean Chifprin Executorul judecătoresc, scoate la licitaţie publica în ziua de2 0 .0 7 .1 9 9 8 următoarele bunuri ale societăţii S.C. JALUZ DECOR SUEDIA IMPEX S.R.L. Cluj-Napoca: 7
m o n ito r ” G o ld s ta r " s e r ia 237 c 4603283 A ;,
c a lc u la to r L E A D IN G E D G E m o d u l D .C .
3511 ; . ‘O im p rim a n tă C A N O N B J C 2 4 0 c o lo r serie nr.
E J N 22162 ; ' > * .
c a lc u la to r D 2P 2001 ;
m aşină de sc ris e le c tr ic ă " F A C IT " ;
te le fa x "P A N A S O N IC ";
m aşină de b a b u ra t "K A B A N " se ria 293, an
fa b r ic a ţ ie 1997.
Licitaţia va avea loc la sediul firmei S.C. JALUZ DECOR SUEDIA IMPEX S.R.L. Cluj- Napoca str. 1 Decembrie nr. 130. - ^
Detalii la tel. 0 6 0 / 6 4 -0 9 -5 0 . I
It lT E R -C IU CIN T E R -C IU C SA este distribuitorul '
exclusiv al uneia dintre cele mai cunoscute mărci de bere din România - Linia de produse CIUC şi HARGHITA, lider p e piaţă la berea
vărsată în sistem KEG
CAUTĂ PENTRU ANGAJAREpersonal cu domiciliul stabil în oraşul CLUJ
AGENT COMERCIAL-pen tm ju d eţu lC lu j• posesor permis de conducere;• stagiul militar satisfăcut; I• vîrstă maximă 35 ani; =
- • cel puţin studii medii. .Dacă doriţi să fiţi cîştigători alături de noi, trimiteţi
un Curriculum Vitae pînă la data de 24 iulie 1998, cu precizarea numărului de telefon la care puteţi fi contactaţi: • ,
SC INTER-CIUC SA Miercurea Ciuc, str.Harghitanr.lOOjjud.Harghita, cod 4100, telefon
066/171700,171425, fax: 066/171160,171145 BERE CIUC - VICTORIE TOTALĂ!
J/INDE DIN PRODUCŢIE PROPRIE
v ,-?uJ Carcasă şi îcalltatea I nrpnaralp\ Greutate medie P . . P 3 ' 3 1 6r i>i,skg dm porc
te preţul de 15.900 lei/kg _ _Căutăm distribuitari de nutreţuri concentrate şi concentrate furajer
[Informaţii Xa teh 059-370.603.059/370.572; 059-453.05
16 iulie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16; sîmbiti 9-14; tei/fui 19-734)4; M liltf I) U 1 1 \ 11 RLH. luni- vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBRF.DACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. € % & O B a a f
Spitalul Clinic Judeţeanorganizează în data de 3 august 1998, ora 9, la
sediul său din str.Clinicilor nr.3-5L I C I T A Ţ IE P U B L I C Ă D E S C H IS Ă ,
f ă r ă p r e s e le c ţ ie , pentru următoarele produse: ' s
• lapte şi produse lactate; • pîine;• carne de porc; • carne mînzat;
• carne de pasăre; • mezeluri;• diverse conserve şi produse alimentare. Caietul de sarcini se cumpără de la Serviciul
de Aprovizionare al Spitalului, începînd cu data de 23 iulie 1998.
Ofertele se depun la Registratura spitalului pînă în data de 31 iulie, ora 12 ." INFORMAŢII LA TELEFON19.0235.
S E V E N T E E N C O S M E T IC S SRLBucureştiangajează urgent
AGENŢI COMERCIALIpentru produse cosmetice, cu maşină proprie,
pentru zona Cluj, cu posibilitatea de a călători în străinătate. • i. u
Se oferă salariu atractiv. ITel/Fax: 01/312.00.4? sau 092.249.102.
#anunt imporlcint £SC ADMINISTRAŢIA PIEŢELORŞl OBOARELOR SA Cluj-Napocaanunţă 'LICITAŢIE PUBLICA DESCHISA
fără preselecţie, pentru închirierea meselor din cadrul Pieţei Agroalimentare Ion Meşter, din cartierul Mănăştur, pentru data de 28 iulie 1998, ora 9.
Solicitanţii sînt' rugaţi să se prezinte cu actele de firmă în xerocopie (respectiv statut, contract, certificat de în matriculare, cod fiscal, cont bancă, ştampilă, iar pentru producători certifioât de producător) şi numărul de depunere a cererii de la SC ”APO” SA pe platforma Pieţei Ion Meşter. (11062)
RATUC CLUJ-NAPOCAanunţă publicul călător că în data de 16.07.1998;
între orele 16 şi 21, liniile 101 şi 102 de tramvaie se suspendă ca urmare a lucrărilor din intersecţia din str.Horea cu Dacia.
în acest interval pe linia 101 vor fi introduse autobuze, iar linia 100 va fi suplimentată.
Rugăm participanţii la traficul general să evite intersecţia amintită, pentru a nu se crea blocaje.
Vă mulţumim pentru înţelegerea acordată.
g 5 5 * ) H ER LITZ ROMÂNIA S.A.LIDER EUROPEAN ÎN BIROTICĂ Şl PAPETĂRIE
angajează ACCOUNT SALES MANAGER.Condiţii: studii superioare - de preferinţă profil economic, specializarea marketing • abilitate în comunicare, cunoştinţe de operare PC (WORD, EXCEL, GIELV , fAvantaje: permis de conducere şi limbi străine. £Trimiteri C.V.-uI Dvs. pe adresa: Târgu Mureş, Str. Depozitelor Nr. 22 sau prin Fai: 06S^253! 2_gmăjŢmi123:07:1998L_ _ _ _
EXECUTA închideri balcoane
? cu material PVCQ~ • nu necesită chituire
• nu necesită vopsire • garanţie pentru o viaţă
Telefon 1 9 - 7 6 - 4 9
Ringier Romania, trust de presă, angajează colaborator
student sau pensionar, ' reprezentant de vînzăriîn judeţele Cluj şi Bistriţa.
Prezentabil, dinamic, disponibil pentru munca
de teren.Trimiteţi CV
la fax: 01/212.32.05.Reiaţi la 094.325.218.
A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T ECE
oferă tuturorpersoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promqţionale
în presa locală şi centralămai simplun u se poate!
in s tan ţa
ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
I m p o r t a t o r d i r e c t de m e m b r a n e ş i a d itiv i .
i n d u s t r i a c ă rn i i caută R E P R E Z E N T A N Ţ I
C O M E R C I A L I în oraşul Cluj,
acoperind zona adiacentă Cerinţe: • comportament dinamic,
activ, performant;• domiciliul stabil în zonă;• telefon"• spaţiu de depozitare
• Vînd selector de cereale. Telefon 18-73-94 după ora 16. (196571)
• Vînd teren arabil la Cîmpia Turzii. TeL 16-08-16. (193615)
• Vînd urgent apartament semicentral, compus din 3 camere 80 mp, finisat, cu mobilier de bucătărie, telefon internaţional,parcare autorizată. Preţ negociabil. Cluj-Napoca str. Dorobanţilor nr. 70 tel. 41- 09-46; 094-64-19-21.(193588)
• Vînd apartament 2 " camere cu 2 balcoane, beci, cu san fără garaj, zona Mc. Donald’s Mănăştur etaj HI/ IV şi Golf II recent adus, benzină, cn 2 uşi, 1991. Tel. 17-04-40. (193653)
• Vînd sau închiriez casă în Alba Iulia. Tel. 058/81- 43-49. (190627)
' Vînd casă cu 3 camere în Gheorgheni, finisată. Tel. 43-05- 37. (190603) . - '
• Vînd casă de vacanţă pe Valea Iadului (judeţul Bihor) 3 camere, P+M, apă curentă, canalizare, teren 700 mp, elemenţi calorifere din tablă de otel austenitic 600 x 200 import Cehia. Tel. 09236-42-80. (193586)
• Vînd casă 2 camere, singur în curte str. Cosaşilor nr. 42. (193668)
• Vînd apartament o cameră Mărăşti str. Tulcea nr. 18 ap. 4. Tel. 18-76-93 după ora 18. (193645)' • Vînd garsonieră confort I str. Cojocnei nr. 21 bl. C8 ap. 36, vizibil între orele 18-22. (193647) ,
• Vînd casă cu grădină în Dîmbul Rotund şi apartament 4 camere. Tel. 19-95-37 după ora13.(196510)
• Vînd casă cu 2 camere, bucătărie, baie, cu demisol 1 cameră, 1 bucătărie, baie, hol. Numai între orele 17-20 la tel.13-61-88,13-64r60. (196568)
• Vînd apartament 3 camere,\ confort I, Mărăşti, str. Oltului nr. 38, bloc UI, ap. 4, et. I. Apartamentul este liber, ocupabil. Tel. 17-08-70, 16-14-58. (196584)
• Vînd Dacia Papuc 1989.. Telefon 15-52-23. (196566)
• Vînd Toyota Carina II anul de fabricaţie 1988, înmatriculată, cu motor defect, preţ 2700 DM negociabil. Tel., 094-565-290. (190658) \• Vînd material lemnos pentxţfe,
construcţie o casă. Informaţii tel. 094-87-85-29 orele 18-20. (193643)
• Angajăm fete pentru ambalat cafea şi şofer cu maşină proprie, cu carte de muncă. Tel. 14-04-69; 13-69-56. (193646)
• Efectuăm transport şi mutări cu autodubă de 7,5 t. TeL 14-00-77. (190536)
• SC Atlassib SRL- Agenţia Cluj angajează agent de turism. Condiţii: studii minim liceu; 3 ani vechime în activitatea de birou, posesor de permis de conducere, domiciliul în Cluj şi telefon. Relaţii Cluj: tel. 064/43-34-32; Sibiu: teL 069/22-41-01 interior 148. (190604)
• Restaurant Maestro, angajează femeie la vase şi operator calculator. Relaţii la tel. 43-11-08. (193657)
Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca ttr.l6. «Ea GtaJ
APELAŢI LA S EC TO R U L PUBLICITATE A L ZIARU LU I NOSTRU!
S S t r j N ă p o c ă f h r l j l Bmtsasş zT.* u w -vvglH i
• Curs înot copii. Tel. 18- 34-95.(190656)
• Firmă particulară execută lucrări de hidroizolaţie cu membrane Pluvitec, cu plata în rate şi garanţie 10 ani. Informaţii tel. 09-46-11-28-3. (193584)
al SC Agromec SA Bonţida,convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pentru ziua de 30.07.1998, ora 9, la sediul societăţii Bonţida str. Principală nr. 247 judeţul Cluj, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor. Ordinea de zi: completarea consiliului de administraţie şi diverse. în cazul neîndepiinirii cvorumului necesar, Adunarea Generală se va ţine a doua zi în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. Informaţii suplimentare la tel. 064/24-18-46. (193642)
• Firmă engleză angajează în domeniul încălţămintei: cusătorese, ' croitorese, subtiatoare. Tel. 41-53-85. (196550) '
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 ROMATSA RA DRCA Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Centru regional de
. dirijare a zborurilor” situat în Cluj-Napoca, str. Trotuşului nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (196562) /
• Căutăm administrator pentru Asociaţia de locatari din str. Tineretului nr. 59 Cluj-Napo&a. (193641)
• Profesoară, meditez limba română. TeL 13-49-80. (190626)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Popa Elisabeta anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă familială, situat în sat Luna de Sus, str. Principală nr. 21. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentrn factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (190660)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Bochiş Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul locuinţă familială, situat în comuna Borşa judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (193644)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Imbuzan Călin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul construirea unei case familiale în Zorenii de Vale nr. 3D. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99.(193664)
• în conformitate cu Legea nr. 137/'1995 Marina Petru anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de
/mediu pentru obiectivul construirea unei case familiale în Zorenii de Vale nr. 69 f. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu
• se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99.(193665) '
P IE R D E R I
• Pierdut legitimaţie de veteran de război pe numele Oltean Ana, nr. 475635. O declar nulă. (190649)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Boian Tiberiu. O declar nulă. (190650)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Bodrogi Marinela. O declar nulă. (190651) - - .
• Pierdut în cartierul Zorilor pekinez, talie mare, roşcat, este sub tratament. Ofer recompensă. TeL 12-11-85; 41-09-63; 18-26- 89 după ora 15. (193604)
• Pierdut carnet de sănătate pe numele Rîndaşu Centea Mihaela. îl declar nuL (193661)
• SC Oktogon IE SRL anunţă pierderea certificatului de înregistrare fiscală cu nr. 20/ 3875, cod 231501 emis la 30.10.1992. îl declar nul. (196572)
• Sztan Erno pierdut autorizaţie de zidar. O declar nulă. (196573) -
• Pierdut cod fiscal 208.193. îl declar nul. (196579)
• Pierdut legitimaţie de serviciu nr. 6812-Clujana, pe numele Costin Frflnzina. O declar nulă. (196580)
D E C E S EC O M E M O R Ă R I
• Cu inima îndurerată şi ochii în lacrimi, anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată, socru, bunic şi cuscru ASZALOŞ ARPAD. Înmormîntarea va avea Ioc azi, 16 iulie 1998, la Cimitirul Central, la orele 13. Fie-i ţărîna uşoară. Familia îndoliată. (190657)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi tată CÎMPEAN CORNEL, după o scurtă şi grea suferinţă. în vecinemîngîiaţi soţia şi copiii. Înmormîntarea va avea loc joi 16 iunie, ora 15, la Cimitirul Mănăştur.Odihnească-se îri pace. (193650)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru fiu şi frate CÎMPEAN CORNEL, în vîrstă de 50 ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mama Letiţia şi fraţii Dumitru şi Vilian cu familiile. (193651)
• Cu adîncă durere anunţ decesul mamei mele dragi VĂDEANU MARIA, născută Borşan, fostă laborantă Ia Institutul de Chimie Cluj. înhumarea va avea loc vineri 17 iulie, ora 12 la Cimitirul Central. Fiica Viorica Giurgiu. (193658) •
• Familiile Grozavu şi Nicoară, cu sufletele pline de lacrimi şi durere anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor tată şi socru NICOARA IOAN, în vîrstă de 87 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 17 iulie 1998, ora 13 de acasă, str. Lăpuşului nr. 37, la Cimitirul Crişan. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Fiicele Stela şi Angelaşi ginerele Leontin. (196586)
• Transmitem sincere condoleanţe familiei doctor Luţu Condor, Ia pierderea tatălui iubit: Unchiul Gheorghe Boloş şi mătuşa Melania Şandru cu familiile. (190654)
• Sîntem alături de Viorel, Antonia şi Lavinia în aceste clipe grele la pierderea soţiei şi mamei MARIANA. Familia Peter. (190662)
• Un ultim omagiu vecinului -- nostru CÎMPEANU CORNEL, plecat prematur din mijlocul nostru. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Asociaţia de locatari str. Mehedinţi nr. 70-72. (193640)
•, Sîntem profund îndureraţi şi alături de familia îndoliată a vecinului nostru Cojocaru Viorel la trecerea fulgerătoare din viaţă la 38 ani, la cele veşnice a scumpei sale soţii MARIANA. Dormi în pace suflet blînd, nobil şi cinstit. Te vom purta mereu în amintire. Dumnezeu să te odihnească ' în pace. Asociaţia de locatari de pe Calea Floreşti nr. 6 bl. B2 Cluj. (193648)
> Sîntem alături de colegul nostru maiorul Cojocaru Ioan în marea durere pricinuită de dispariţia prematură a soţiei. Sincere condoleanţe familiei Colegii din U. M. 01463. (193652)
• Dragă Viorica sîntem alături de tine în marea durere la moartea mamei tale dragi. Niculina şi Ani. (193659)
• Sîntem alături de prietenele noastre Antonia şi Lavinia în aceste momente de mare suferinţă pricinuite de moartea mamei. Grupul de prieteni de la bloc. (193660)
• Un ultim rămas bun colegei noastre BOROŞ MARIA. , Sincere condoleanţe familiei din partea Raionului Confecţii Copii al Magazinului Central. (193666)
. • Sincere condoleanţe familiei Boroş din partea colegelor de la Magazinul Central la pierderea celei care a fost fiică, mamă şi soţie BOROŞ MARIA. (193667) '
• Sincere condoleanţe pentru colega noastră Gavriş Veronica, în marea durere pricinuită de decesul tatălui său. Colectivul Centrului de* Transfuzie Sanguină Cluj. (196575)
• Colectivul Catedrelor de Chimie,Farmaceutică şi Terapeutică împărtăşeşte durerea d-nei prof. dr. .Doina Ghiran, la dispariţia fratelui său drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (196581)
Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a iubitului meu soţ, CĂLIMAC DUMITRU, în vîrstă de 72 ani. Amintirea lui va rămîne veşnic în inima mea. Înmormîntarea va avea loc în data de sîmbătă, 18 iulie, ora 12 Ia Cimitirul Someşeni Biserică. Soţia Iozefina. (196590)
• Sîntem alături de familia Călimac în aceste clipe grele pricinuite de moartea celui care a fost MITICĂ CĂLIMAC, soţ, tată şi bunic. Sincere condoleanţe. Familia Ciursaş. (1906$2)
• Sîntem alături de Angela şi Stela, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Familia Onea. (196585)
• Cu multă durere în suflet ne despărţim de dragul nostru tată, socru şi bunic',' CĂLIMAC DUMITRU. Amintirea lui va rămîne Veşnic în inimile noastre. Fiul Mitică, nora Daniela, nepoţii Răzvan şi Rareş. (196591)
• Cu multă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic, CĂLIMAC DUMITRU. Chipul lui drag va trăi veşnic în inimile noastre. Fiul Nelu, nora Aurica, nepoţii Ionuţ şi Bogdan. (196592)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru cumnat, CĂLIMAC DUMITRU. Amintirea lui va rămîne veşnic în sufletul nostru. Cumnatul Domi şi soţia. (196593)
• Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din M. I. Cluj, anunţă cu regret decesul fostului coleg plt. adj. CĂLIMAC DUMITRU, în vîrstă de 72 ani şi transmite condoleanţe familiei. (196594)
• Astăzi se împlinesc şase săptămîni de cînd iubitul nostru fiu TAŞNADI IOAN a fost răpit prematur dintre noi. Timpul nu va putea şterge amintirea din sufletele noastre. Tata şi mama nu o să te uite niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace. (190648) .
• S-au scurs şase luni de lacrimi şi suspine fără alinare de cînd a plecat dintre noi iubitul nostru soţ, tată, bunic şi socru BUNEĂ AUGUSTIN. Ne plecăm 'cerniţi de durere asupra mormîntului tău şi ne rugăm lui Dumnezeu să te odihnească în pace. Pururea ne vom aminti de tine, de ceea ce ai făcut pentru noi şi-bunătatea ta va rămîne veşnic în sufletele noastre îndurerate. Soţia Livia, copii Dina, Dinu, nepoţii Cristian, Florian, nora Mona şi ginerele Iosif. (193610)
Sîntem alături de familia Condor în aceste momente grele prin care trec la decesul soţului şi tatălui drag. Dana şi Gicu Gînscă. (196595)
• Pios omagiu memoriei neuitatului nostru profesor dr. VINŢI IOAN, la 11 ani de la trecerea în eternitate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (190664)
• Astăzi se împlinesc şase săptămîni de lacrimi şi durere de cînd iubitul nostru soţ şi tată TAŞNADI IOAN ne-a părăsit pentru totdeauna. Vei rămîne mereu în sufletele noastre. Soţia Viorica şi copiii Călin şi Lincian. Slujba de pomenire va avea loc în data de 19 iulie 1998 Ia Biserica din Cordoş. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (190647)
• Se împlinesc 6 săptămîni de lacrimi şi durere de cînd scumpa noastră mamă prof. BANU PAULA, ne-a părăsit pentru totdeauna.Comemorarea va avea loc sîmbătă 18 iulie, ora 10, Ia Biserica Bob. Neconsolatele fiice Cristina şi Mirela. (193655)
• Cu durere în suflet anunţ că azi, 16 iulie 1998 se împlinesc 2 ani de cînd dragul meu soţ, DAVID GHEORGHE a părăsit această lume. Dorul şi dragostea mea vor dăinui pînă cînd bunul Dumnezeu mă va duce alături de eL Slujba de pomenire va avea loc azi, 16 iulie 1998, orele 17 (5), la Biserica din Grigorescu. Dorul, lacrimile şi durerea nu se vor stinge niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţia. (196564)
• A trecut un an de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic ZDROBA IOAN. Amintirea lui rămîne veşnic în inimile noastre. Fie-i ţărîna uşoară. Familia îndurerată. (196570) '
• în 17 iulie se împlinesc 2 ani de cînd nepreţuita şi blînda mea soră m-a părăsit plecînd în lumea umbrelor. Am făcut un legămînt pe care îl respect, mormîntul ei şi al mamei mele sînt mereu pline de flori, atît de mult îndrăgite şi în timpul vieţii. Dragă ROZICA, bunul Dumnezeu să vă aşeze sufletul tău şi al mamei în
, ..dreapta Lui şi să vă fie ţărîna uşoară. Nemîngîiata soră, Elena. (196577)
• Cu aceeaşi durere şi tristeţe nemărginite comemorăm azi, 16 iulie, 7 ani de la trecerea în nefiinţă a adoratei noastre fetiţe DANUŢA, în floarea vîrstei, lăsîndu-ne nemîngîiaţi pentru tot restul vieţii. Dormi în pace puişorul nostru dragl Ana şi Viorel Muncaciu, părinţi în veci îndureraţi. (196589)
Pentru a vă asigura în continuareun abonament la ziarul V Â R U Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6. <g® CBltf
10) joi/ 16 Iulie 1998 ADMINISTRAŢIE LOCALA c t e Csflug
P u ţin e c a n u m ă r, lo c u in ţe le d e s ta t s în t g re u d e rep a rtiza tS .• . . ’ .. . . . . . . . . ■■ .
Primarul şi-a retras un proiect din cauza a doi divorţaţiMarţi, timp de aproape două
ore, consilierii locali s-au dat de ceasul morţii pentru a trece ultimul obstacol în chestiunea locuinţelor din fondul de stat în ciuda eforturilor făcute de consilierii din Comisia socială, nu s-a putut trece la repartizarea locuinţelor, primarul retrâgîndu- şi proiectul, dintr-un motiv considerat de majoritate neserios. „Buturuga" care a răsturnat carul mare a fost propunerea consilierului Miko Laurenţiu, membru în Comisia socială, de a include pe listă două persoane care au întîrziat depunerea
' actelor la dosar, dar care au cerere depusă la Primărie de opt ani de zile. (Menţionăm că alte 80 de dosare au fost acceptate incomplete). Totodată, cei doi solicită o singură locuinţă, în
.ciuda faptului că sînt divorţaţi, pentru a beneficia de punctajul cel mai mare. Primarul s-a opus, cu îndărătnicie, propunerii consilierului UDMR, invocînd
‘ faptul că cei doi sînt divorţaţi şi prin repartizarea unei locuinţe comune s-ar încălca o sentinţă a instanţei. Văzînd că nu are sorţi dc cîştig şi proiectul „riscă" să
fie adoptat cu amendamentul Miko, primarul şi-ă retras proiectul
R epartizarea locuinţelor din fondul de s ta t merge in ritm de melc
Clujenii care s-au agăţat de această firavă-şansă de a primi locuinţă de la Primărie se văd din. nou amînaţi. Din păcate, piaţa Clujului în materie de locuinţe este foarte proastă
. pentru cei care au bani puţini.- Blocuri pentru tineret se fac din an în paşti, iar repartizarea, după toate canoanele, a unei locuinţe din fondul locativ de stat este un vis.
Declanşată încă de anul trecut, după publicarea în august a unei Hotărîri de Guvern (HG 446/
—1997) care cuprinde normele de aplicare a Legii locuinţei, lucrurile s-au mişcat foarte greu. Executivul a dat de .veste, dar nu a insistat prea mult pe informarea doritorilor de a-şi completa dosarul. Consiliul local a adoptat o grilă de punctaj pentru departajarea solicitanţilor,: care s-a dovedit a fi mai tîrziu deficitară, iar apoi s-au făcut
propuneri pentru cele 29 de locuinţe disponibile la acea oră (astăzi !ajungîndu-se la 73). Consilierii au luat la bani mărunţi propunerile prezentate şi s-a descoperit că. acestea sînt foarte bine triate, după int erese.
Intrarea în normalitate a fost doar o părere
Din decembrie anul trecut, lucrurile promiteau să intre în normalitate, îricepîndu-se o serie de anchete . sociale şi prelungindu-se termenul de depunere a dosarelor pînă pe 31 martie, Pe lista-înscrişilor figurau 563 de persoane. Greaua misie a fost preluată de către Comisia socială din cadrul consiliului. Aceasta nu a făcut nici un pas fără binecuvântarea celorlalţi colegi, de teamă să nu fie acuzată că greşeşte. Tactica adoptată de consilierii implicaţi, de a sufla şi în iaurt, a tergiversat şi mai tare lucrurile. în sfirşit, s-a prezentat un nou clasament care a fost afişat. Comisia a verificat prin sondaj cîteva dosare şi a constatat din nou nereguli. Această operaţiune a
. dus la căderea cîtorva capete din
executiv, în frunte situîndu-se fostul director al DAFIS, Ştefan Lucaciu, „acuzat" printre altele de luaie de mitâ. în ciuda destituirilor făcute şi alimentării cu forţe proaspete a funcţionarilor DAFIS, lucrurile bat pasul pe loc. Timp de o lună, comisia a revăzut dosarele ale căror punctaje au fost contestate. Din cele 59 de contestaţii, au fost admise 33. O parte dintre contestatâri au şansa să intre chiar la prima repartizare de
-locuinţe.Hilar este faptul că, tot
codindu-se Şi învîrtindu-se comisia, se poate ajunge în situaţia caninele din locuinţele revendicate să fie cîştigate de foştii proprietari, înainte ca Primăria sâ mai găzduiască în acel spaţiu pe cineva. Nici la spaţiile nerevendicate nu se stă mai bine, majoritatea acestora fiind ocupate abuziv încă de Ia începutul demersurilor pentru repartizare. Nu ar fi de mirare- ca pînă cînd primarul, respectiv consilierii, se vor trezî şi acestea să fie revendicate.
Luminiţa PURDEA
/ ■ , •
Clujenii au un drept în plus: cel de păşunat , Y%
Unele dintre proiectele de hotărîri dezbătute pe ultima sută de metri a şedinţei de marţi a C.L. prevedeau aprobarea unor SF privind combaterea eroziunii solului şi de amenajare a păşunilor. Executivul propunea unele măsuri de sporirea producţiei de masă verde Ş ridicarea valorii nutritive a acesteia pe toate cele cinci păşuni aflaîE în aria de administrare a municipiului. De asemenea, susţineai necesitatea amenajării unor adăpători şi podeţe în aceste zone Deoarece aceste lucrări sînt destul de costisitoare, iar la prima veden puţini ar fi cei interesaţi de acestea, consilierii aveau intenţia si treacă ca fulgerul peste acestea. în plus s-au auzit glasuri că, începînd din 1992 consiliul habar nu are care este beneficiul său de pe aceşti suprafeţe. Intervenţia consilierului Mannescu pe această temă a fos apreciată ca„originală”. Vicepreşedinte al Comisiei sociale, domnia sa, a militat peittru apărarea dreptului-la păşunat al cetăţenilor municipiului Cluj-Napoca. Din spusele domniei sale clujenii mai au un drept în plus pe lînga cele stipulate în Carta drepturilor omului.. dreptul la păşunat. în ciuda prestaţiei avute, colegii săi nu au subscris la dizertatia păşunistă â d-lui Marinescu. Aleşii urbei au respins toate proiectele propuse.
L.P.
Gesturi formale în favoarea patrupedelor
Centrul pentru cîini va fi inaugurat, dar bani nu sînt
Toate proiectele de hotărîri de adăpostul pentru tratarea şireferitoare la RADP nu au avut. întreţinerea crinilor. Acestfrcccrc la ultima şedinţă de „sanatoriu" pentru căţei urmeazăconsiliu. în ciuda faptului că sâ fie inaugurat sâptâmînadirectorul general al regiei în viitoare'. în lipsa unor preţuri
cauză, dl Liviu Medrea, a fost de faţă, consilierii nu s-au lăsat
. intimidaţi ca în alte dăţi şi au respins rînd pe rînd proiectele propuse. Începînd cu amînarea bugetului şi continuînd cu respingerea alocării a 54 de milioane pentru o expoziţie florală, pasarea pentru o altă şedinţă a preţurilor unitare pentru* lucrările RADP, şedinţa de marţi nu a fost una prea bună pentru dl Medrea. După votul nefavorabil, domnia sa i-a dojenit pe consilieri că nu sînt coerenţi în susţinerea unor ' hotărîri, mai precis cele legate
de producţie aprobate de CL, centrul va fi deschis numai de formă, începerea activităţii fiind amînată. în privinţa hingheritului, directorul RADP crede că productivitatea în acest sector va fi bună, ţinînd cont că regia are cca 800 de salariaţi, iar dacă fiecare dintre angajaţi va aduce un cîine se va bate orice record posibil.
Viitorul amfitrion al crinilor vagabonzi este un mare iubitor de dini. Directorul Liviu Medrea a avut Un caniş, iar acum are un cîine de nouă luni, Lucky, de rasă nedefinită. _ L.P.
Pe 24 de străzi,autovehiculele de maretonaj nu mai circulă
Şase ore pe noapte, se va face excepţie,pe bani
Pentru a decongestiona traficul din zonele centrale s-au luat, în sfirşit, măsuri drastice. în şedinţa de marţi a CL s-a hotârît interzicerea accesului autovehiculelor de mare tonaj (de peste1,5 tone) pe 24 de străzi din municipiu. Totuşi, s-a acceptat ca maşinile de mare tonaj care transportă marfa perisabilă (came, peşte, produse lactate, flori, pîine, cereale), precum şi cele folosite pentru aprovizionarea societăţilor comerciale care au amenajată parcare, să aibă acces, dar cu o condiţie orară - 23 seara şi 5 dimineaţa. Consilierii au fost de acord că este. necesară fixarea unui program strict de aprovizionare, deoarece, altfel, nebunia de pe carosabilul central în orele de vîrf va continua.
Pentru a putea beneficia de această favoare, autovehiculele trebuie sâ fie dotate cu legitimaţii de liberă trecere. Primăria va elibera astfel de legitimaţii contra-cost atît pentru maşinile cu marfa perisabilă şi materiale de construcţii,' cît şi pentru autovehiculele care transportă alte produse. Tarifele pentru prima categorie sînt de -1,5 milioane de lei/ an, 200.000 de lei/lună sau 15,000 de lei/zi, iar pentru a doua -.500.000 de lei/lună sau 50.000 de lei/zi. Fac excepţie de la regulă autovehiculele ce aparţin unităţilor bugetare, cele destinate intervenţiilor de tot genul, destinate transportului de muncitori, cele folosite în scopul curăţirii oraşului, colectării deşeurilor, în vederea aprovizionării populaţiei cu combustibili, butelii de aragaz şi transporturile funerare.
Această hotărîre a fost de mult aşteptată, dar acum rămîne de văzut
' dacă va fi şi respectată. în hotărîrea adoptată, data de aplicare este prevăzută ca fiind 15.07 1998, adică de ieri. Executivul Primăriei recunoaşte că acest lucru este imposibil, prin urmare se va trece Ia punerea în faptă a noilor prevederi, doar de săptămînă viitoare.
- L.P.
Now-manii din C.L. se întrecpe ei înşişi
Film cu Clujul nu se faceiar asocierile abia trec
Consilierii municipali ai „opoziţiei locale" au hotar marţi, ca pînă cînd nu au buget să nu mai aloce nici ban pentru vreo festivitate. Cum bugetul se va dezbaî; abia săptămînă viitoare, pînă htunci, majoritate; consilierilor nu au votat nici o alocare. Primarul L propunea colegilor din jurul mesei ovale din consil: şase proiecte de hotărîri, care însumau nici mai mii nici mai puţin de 147 de milioane de lei. Una dintr propunerile cele mai costisitoare aparţinea Direcţiei d Protocol, Mass-Media, Relaţii Externe. Aceasta viz realizarea unui film de prezentare a municipiului CIu; Napoca care, în opinia funcţionarilor Primăriei, est vitaL-toate celelalte materiale de prezentare fîini depăşite, în schimb, consilierii nu au fost de aceeaş părere. Ei au considerat că este o cheltuială gratuită îi condiţiile în care bugetul este aşa-de sărac.
Legiuitorii locali au intenţionat să adopte aceeaş linie şi în ceea ce priveşte asocierile.cu diverşi agenţ economici. Dar, s-au răzgîndit pe ultima sută de metri Proaspătul asociat este Compania GHT hnpex SRL care va construi în P-ţa Abator - str. Anton Parm staţie de distribuţie carburanţi. Pentru cei 800 de mp noul asociat va plăti timp de 50 de ani, 0,5 la sută dii cifra de afaceri lunară, dar nu mai puţin de 2.000 dt dolari. L.P.
A 7 c i / « 'Tuit-dar
Consilierii n-au aprobat bugetul local sau cum fiecare îşi trage focul la... oaia lui!După ce a stîmit numeroase
controverse, bugetul local (în sumele stabilite de Consiliul Judeţean şi D.G.F.P. Cluj) n-a fost aprobat de consilieri. Ziua de 13 iulie a.c., înecare s-a analizat propunerea executivului de-a aproba bugetul local, la nivelul de 22.318.247 mii lei de către comisia de specialitate, s-a dovedit a fi o zi cu... ghinion. Comisia buget-firianţe, preşedinte ec. Samoilă Pascu şi secretar ec. Matei Aurel,.”nu a avizat propunerea executivului pe considerentul că sumele transmise de Consiliul Judeţean şi DGFP Cluj, ca fiind sume defalcate şi transferuri de la bugetul statului şi nu asigură funcţionabilitatea serviciilor publice locale şi a . instituţiilor subordonate”. Ca urmare, cu -o zi mai tîrziu (14.07.1998) C.L. s-a întrunit într-o şedinţă extraordinară şi după ce consilierii şi-au epuizat toate argumentele, au... consfinţit neaprobarea bugetului locaL Deşi Consiliul Judeţean a fost acela
care, la, propunerea DGFP Cluj, şi-a "tăiat” felia cea mai mare din buget (se ştie doar că cine împarte, parte-şi face!) în detrimentul celor mai mici, invocînd legi şi paragrafe pentru a-şi motiva hotărîrea, totuşi, C.L. Turda, după furtunoasa şedinţă extraordinară mai sus amintită, a făcut un sumus al neregulilor ce le-ar putea provoca (în mod sigur) bugetul local astfel restructurat, expediindu-1 pe adresa C.J. prin intermediul unui Memoria
Ce cuprinde acest Memoriu? Nişte jelanii (poate tardive) care puteau fi făcute în cadrul şedinţei în care C.J. a făcut cunoscut consiliilor locale bugetele ce le sînt repartizate. Atunci s-a tăcut mîlc! Sâ le enumerăm însă; urmare a sumelor foarte mici repartizate de către C.J. se arăta în Memoriu, pentru bugetul local pe 1998, ”Sume_ defalcate din impozitul pe salarii” şi la "Transferuri de la bugetul de stat - investiţii” - prin prezentul Memoriu, turdenii solicitau
suplimentarea acestor sume cu cel puţin 6.200.000 mii lei la sume defalcate din impozitele pe salarii şi cu 1.000.000 mii lei la transferuri de la bugetul de stat - investiţii - care au fost reduse la cifra repartizată iniţial.
. Justificăm aceste solicitări, se arată mai departe îri Memoriu, prin faptul că sumele iniţiale nu acoperă decît realizările la această dată la aproape'toate capitolele şi subcapitolele. în general, sumele solicitate sînt pentru învăţămînt2.800.000 mii lei, asistenţă socială.1.300.000 mii lei şi servicii de dezvoltare publică 2.100.000 mii lei.
Solicităm sprijinul C.J., îşi argumentau, mai departe în Memoriu, consilierii locali cererea de suplimentare a bugetului local pentru că, în caz contrar nu s-ar mai putea obţine autorizaţii de funcţionare pentru, unităţile şcolare, se va întrerupe furnizarea energiei electrice şi a gazului metan, se vor întrerupe lucrările de întreţinere străzi, salubritate,
zone verzi, Parcul Zoc (paralizmdu-se activitatea RADP- ului), se va mtrerupe iluminatul public, nu vor mai pute3
■ funcţiona, în continuare, cele două cantine de ajutor social ş se va sista acordarea’ajutorului social.
Suficiente motive, zicem noi pentru ca C.L. împreună cu executivul turdean să se ”bata pentru . obţinerea unor suplimentări la bugetul local "Bătaie” care a şi început ieri (15.07.98), o delegaţie condusă de1' directorul economic al Primăriei (de ce nu de primai?) secondată de ec. Samoilă Pascu, preşedintele comisiei nr. 1 şi cîţiva consilieri, s-au deplasat la C.J. pentru a-şi susţine cauza, urmînd ca apoi mîine (17.07.98) dacă sîn; satisfăcuţi de promisiunile CJ sau de sumele acordate la buget într-o altă şedinţă extraordinară sa aprobe sau nu bugetul locaL
Ion CORDOS
| A D E v A r ţ i * i . jrile C lU J SPORT joi, i i iulie 1998 ( j l ) |
tN PRINCIPIU, CON SILIERII LOCALI SÎNT DE ACORDSĂ SPRIJINE FC „ U ”
Marţi, pe ordinea de zi a Consiliului local Cluj-Napoca a figurat şi o informare prezentată de vicepreşedintele FC „U”, Ioan Maja, în lipsa preşedintelui Remus Vlad care s-a.aflat Ia Bucureşti cu ocazia Adunării Generale a Federaţiei Române de
■ Fotbal.Departe de a se stabili nişte
termeni concreţi de colaborare între FC „U” şi municipalitate, vicepreşedintele Ioan Maja a solicitat trecerea Stadionului „Ion Moina” din patrimoniul DJTS în cel al Consiliului local, mai ales pentru că în condiţiile In care, de la darea în folosinţă a stadionului în anul 1962, acesta nu a beneficiat de nici o reparaţie capitală, peluza se află într-un
înaintat grad dc degradare, fiind necesară o sumă de aproximativ 7-8 miliarde dc lei pentru renovarea stadionului. Sumă pe care, mai trebuie să o spunem?, FC „U” nu o are.
A doua cerere pc care conducerea FC „U” a formulat-o prin vicepreşedintele Ioan Maja a fost aceea dc fixare a unei taxe de 40.000 de lei de către Consiliul local tuturor agenţilor
-economici, taxă care să fie vărsată în contul clubului clujean. Precum şi vărsarea taxelor percepute de Consiliul local la intrarea în tîrguri (Oser-ul de maşini, piaţa de vechituri).
Continuînd lista, Ioan Maja a mai solicitat Primăriei
. repartizarea a 4-5 locuinţe care să fie distribuite unor fotbalişti 'cu probleme, precum şi a unui spaţiu în care să se desfăşoare activităţi comerciale profitabile.
în principiu, consilierii locali au fost receptiyi Ia informarea vicepreşedintelui FC „U” Ioan Maja şi au fost de acord că o
' rezolvare imediată a acestor doleanţe ar revigora fotbalul clujean.
însă de Ia discuţii în principiu pînă la fapte concrete este cale lungă.
Noi aşteptăm.Cristian BARA
DISCIPLINA EXPRIMATA... STATISTIC
Casetele tehnice-ale celor 64 de partide din cadrul turneului final FRANCE ’98 au cuprins pe lingă clasicele elemente (stadion, spectatori, teren, condiţii meteo, goluri marcate, formaţii arbitri) “galbenele” şi “roşiile” distribuite de arbitri exprimînd gradul de disciplină etalat de jucători. “Contabilizarea” lor ne permite tragerea
unor interesante concluzii pe care le punctăm în cele ce urmează:
• în cele 48 de partide disputate în grupe au fost distribuite 180 de “galbene”, revenind o medie de 3,75 de meci. Se pare că “bilanţul” n-a fost pe placul FIFA şi drept urmare asprimea cavalerilor fluierului a crescut în continuare.
• în “optimi” au fost arătate 37 de “galbene” în opt meciuri, revenind o medie de 4,625 de meci (păstrîndu-se media din grupe ar fi trebuit să fie arătate doar 30 de cartonaşe).
• Asprimea arbitrilor a crescut şi mai mult în “sferturi” ajungîn- du-se la cifra dc 21 “galbene” arătate în doar patru partide (o medie de 5,25 de meci).
• în semifinale şi în cele două finale (mică şi mare), exigenţa arbitrilor s-a mai.;. îmblînzit, în patru meciuri fiind «ratate 18*“galbene” (9 în semifinale şi 9 în cele două finale), revenind o .medie de 4,5 “galbene de meci.
• Totalizînd “galbenele” rezultă un număr de 256 cartonaşe de culoarea lămîiei distribuite în 64- de meciuri revenind o medie de 4,00 de meci.
• Cartonaşele roşii (ca o exprimare a sancţiunii maxime) au totalizat în turneul final un număr de 22, revenind o medie de 0,34 de meci (un cartonaş roşu a fost arătat în medie la.26 de minute şi 10.sec unde). Defalcată “contabilitatea” acestor cartonaşe rezultă următoarele cifre: 16 “roşii” în 48 de partide din grupe, unul singur în “optimi”, (cel văzut de Bcckham în partida Argentina - Anglia), 3 în “sferturi, unul în semifinale şi unul în finala mare (acesta l-a “văzut Marcel Desşilly prin acumularea a două galbene”).
Din păcate, această “contabilitate” a disciplinei a fost determinată de maniera de arbitraj a unor cavaleri ai fluierului care nu au dovedit o bună cunoaştere a regulamentului de joc, stîmind iritare prin deciziile tuatc. De fapt arbitrajele - unele dintre ele - au fost punctul nevralgic al turneului final, prin proasta selecţie făcută de FIFA
Victor ROMAN
r v -
F O O T I X
NICI DUR, NICI ARGINT Şl NICI BRONZ
y ..
K < • : ! ? > "I,;
y- ' >. ' v s *
Primul avertisment, neluat în seamă, despre o păguboasă automulţumire, jucătorii “Portocalei mecanice” ni l-au oferit în partida de debut, cu Belgia, încheiată cil acel 0-0. Al doilea avertisment, ncluat în seamă nici de el, egalul 2-2 în grupă cu Mexicul, unde după un comod şi rapid 2-0 Olanda n-a mai insistat şi s-a văzut egalată în ultimul minut. Singurul meci în care Olanda a dat măsura valorii reale a fost cel cu Argentina, în “sferturi”, cu revanşa dc neuitat după finala pierdută în urmă cu 20 de ani. Au urmat însă două prăbuşiri consecutive: prima în semifinala cu Brazilia cînd” s-a constatat că olandezii n-au exersat transformarea loviturilor de la 11 metri ratînd ca nişte banali începători, a doua în finala mică, meci în care a cedat cu resemnare în fata minusculei
Croaţii. Drept urmare nu s-a ales nici cu aur, nici cu argint şi nici cu bronz. Şi astfel “lozinca” lui Guus Hiddink - “Totul sau nimic” - s-a materializat - :
CU TRICOUL lNTR€ ... PICIOARCEste vorba de tricoul lui Suker, pe care
golgeterul ediţiei FRANCE ’98 La făcut cadou unei ziariste italiene din Parma. în timpul unui scurt şi rapid dialog.cu Mario Stanic, jucător al Parmei, pentru a-şi apăra cadoul, I-a strîns între picioare reuşind să stîmească o undă de veselie.
DAClI RONALDO NU Cf BRAZILIA NU C!
* •
Indiscutabil, piesa cea mai preţioasă a echipei Braziliei o constituie Ronaldo. Cînd nouarul cariocas este “strîns cu uşa” de apărătorii adverşi neiertători, Brazilia se clatină. în finală, Ronaldo a fost straşnic păzit talentul şi potenţa sa dc atacant ieşind o singură dată în evidenţă în repriza secundă cînd Barthez a avut o intervenţie uluitoare anulînd un gol 99 la sută, şut din doi metri al lui Ronaldo. în rest, Ronaldo a fost un anonim. Dc fapt el a fost introdus de Zagalo în echipă în ultima fracţiune de secundă pentru a înfricoşa defensiva franceză, starea de sănătate fiind incertă. Această introducere în teren a fost aspru criticată dc unii ziarişti brazilieni, Ia conferinţa dc presă de după finală. Zagalo iritat la culme, l-a repezit pc interlocutor spunînd că locul Iui nu este între ziarişti. Concluzionînd, dacă Ronaldo nu c, Brazilia nu e!
PRAGMATICA CROAJICDrumul spre “optimi” al croaţilor a fost
considerat unul conjunctural datorită componenţei grupei H, unde doar Argentina era considerată valoare autentică. Numai că pragmatica Croaţie, tară a etala găselniţe tactice dc “ultimă oră”, ci doar valori bine sudate şi laborioase, foarte ambiţioase, a început să “defileze”, spre uimirea tuturor, cu nonşalanţă, fiind la un pas dc a susţine chiar finala cea mare. Fără acel prim gol reuşit dc Thuram la cîteva zeci de secunde după ce Suker deschisese scorul în semifinală este greu de crezut că Franţa ar fi putut întoarce rezultatul. N-a reuşit “pasienţa” din semifinală, pragmatica Croaţie s-a mulţumit şi cu bronzul ediţiei. Un bronz cu strălucire pentru Croaţia, marea surpriză a ediţiei FRANCE’98. .
RomeQ V.CÎRŢANP,S. Aceasta a fost ultima rubrică. Reîntîlnirea
- peste patru ani la ediţia nipono - sudeoreeană sub o altă denumire.
G O L U R I Ş l . . . G O L G E T E R I• în . cele 64 de partide ale
turneului final FRANCE ’98 au fost marcate 171 de goluri. De fapt 167, pentru că 4 au fost ...autogoluri. Pe lista marcatorilor figurează 112 jucători (inclusiv cei care au înscris în propria poartă).
• “Cap de listă”/golgeter şef ăl ediţiei croatul Davor Suker care prin cele 6 goluri marcate s-a dovedit cel mai percutant atacant, realmente un “meseriaş” demarcă.
• Cîte 5 goluri la activ doi jucători: argentinianul Gabriel Batistuta şi italianul Christian Vieri. .
• Urmează 3 jucători cu cîte 4 goluri marcate: Luis Hernandez
; (Mexic), Marcelo SalasV, 3 ' * % /- *„'* t ** (Chile) şi Ronaldo (Brazilia).'V ^ v * La rînd şapte jucători cu
/ V I ,***?]cîte 3 g°luri,a acbv: Bebeto,V" Sampaio şi Rivaldo (toţi trei
V i *3k * din Brazilia), Bergk’amp r S - l i (01anda), Bierhoff şi
i Klinsmann (Germania) si -Hcnry (Franţa).
* ' * Grup compact de 23 de - jucători cu cîte 2 goluri « ii marcate, printre ei
numărîndu-se şi Viorel Moldovan (cîte un gol în partidele din grupă cu Anglia şi Tunisia).
• Grupul cel mai masiv este cel al jucătorilor cu cîte un gol la activ, numârînd 72 de protagonişti, din rîndul lor facînd parte şi Adrian Ilie (unicul gol în partida cu Columbia) şi Dan
•Petrescu (golul victoriei în meciul cu Anglia).
• Iată şi autorii celor patru ...autogoluri: Boyd (Scoţia), Chippo (Maroc), Issa (Africa de Sud) şi Mihajlovic (Iugoslavia). De fapt pe lista de autogoluri a figurat şi portarul spaniol Zubizareta care şi-a introdus balonul în propria plasă la şutul nigerianului Lawal. Apoi “optica” s-a schimbat şi Zubi a fost ...iertat
Victor ROMAN
( Y K ţ e m e n t o
16 iulie• La o sâptâmînâ după prima
manşă a dublei finale “Ripensia”- “U” pentru titlul naţional de campion în 1933 la fotbal, meci' terminat cu victoria timişorenilor cu scorul de 5-3., în această zi a avut Ioc, acum şase decenii şi jumătate revanşa acestei întîlniri lă Cluj. Vechea tribună “de lemn” şi peluzele au fost arhipline, publicul clujean a arătat un interes pentru cea de-a dotia întîlnire dintre “Universitatea” din localitate şi “Ripensia” din oraşul de pe malul Begăi. După cum remarca “Gazeta Sporturilor11 în numărul său apărut a doua zi'după meciul de la Cluj, atmosfera jocului a “trădat” că “Ripensiei” îi era suficient şi un scor egal şi a ■luptat pentru atingerea scopului. .Echipa clujeană n-a reuşit să repete jocul ei demonstrat la Timişoara. Jocul s-a terminat nedecis 0-0. în orice caz “U” a devenit vicecampioanâ în urma “Ripensiei”. Iată formaţia studenţilor Sepsy - Iancovici, Sfera - Gain, Ghilezan, Nicolae David - Sârbu, Ploeşteanu - Sepi II, Tabacu, Surlaşu. Imediat după terminarea campionatului, “U” şi-a reînceput pregătirile pentru un turneu programat în Ungaria şi Austria.,
LÂSZLâ Fr.
m ATLETISMR o m a
El Guerrouj - nou record mondial
Ia 1.500 mRoma a găzduit al doilea din
cele 7 mcctinguri atletice fâcînd parte din “Liga de Aur“. Vedeta reuniunii s-a dovedit marocanul Hicham El Guerrouj, carc a încheiat cursa dc 1.500 m cu un 3:26,00 ce spulberă cu o secundă şi 37 de sutimi timpul cu care Nourcddine Morccli figura ca recordman mondial al probei de la Nisa 1995. Mult mediatizata cursă masculină de 100 m i-a revenit namibianului Frankic Frcdercks cu 9,97', în faţa lui Ato Boldon şi Mauricc Grecne. Atleta anului 1997, Marion Jones, a dublat victoria la 100 m cu cea de la lungime, unde a învins-o pe Fiona May cu o săritură de 7,23 m. Iată cîştigătorii meetingului roman: Masculin 100 m: F. Fredericks, 9,97”; 400 m;. Johnson 44,40"; 400mg: Bronson 47,76"; 800m: Ndururi 1:42, 90; 1.500m; EI Guerrouj 3:26,00; 3.000m obst: Kiptanui 8:04, 96; 5.000m: Gebrselassie 13:02,63; prăjină: Tarasov 5,85; triplu salt: Edwards 17,60 m; greutate: Toth 20,63m.
Feminin: lOOm: Jones 10,75"; lOOmg: Vaughn 12,69"; 400m: Opara 49,29"; 800m :Afknasieva 1:57,68; l,500m: Masterkova 3:58,-42; 5.000m: Ouaziz 14:44,35; lungime: Jones 7,23 m; suliţă: Hattestad 67,23m.
în urma acestor rezultate, în cursa pentru jackpot-ul de
_1 milion S se menţin: Marion Jones (lOOm), nigeriana Charity Opara (400 m), Zvetlana Masterkova (800 m), Frankie Fredericks (lOOm), Jonathan Edwards (triplu), B.Bronson (400mg), El Guerrouj (1.500m) şi Gebreselassie (5.000m).
Radu C. MUNTEANU
12) joi, 16 iulie 1998 E C O N O M I A e§@ CSBaaj
Preluarea recoltei de cereale din acest an - încă sub semnul incertitudinii
în ultimul timp, au avut loc negocieri intense între producătorii agricoli, comercianţi şi industria de panificaţie. Nici una dintre părţi. nu este dispusă să cedeze. Fiecare încearcă să tragă jarul la propria oală. Pentru producători, cultura griului ar fi rentabilă Ia preţul de 1.200 - 1.300 Iei/kg. Unităţile de panificaţie susţin câ nu pot dferi mai mult dc 800 lei/kg, în cel mai bun caz 900 lei/kg, dacă griul este de calitate deosebită.- Deocamdată, se vinde grîu din recolta anului trecut, iar preţurile se situează între 500 - 600 lei/kg.Pentru griul nou nu există încă un preţ sigur şi negocierile continuă.Pe piaţa internaţională preţul griului a scăzut, în ultimele luni, cu 40 dolari/tonă, ceea ce s-ar putea sâ influenţeze şi preţul griului românesc din noua recoltă.Ne aflăm într-un cerc vicios din care este greu să ieşim. Urmările practicării unui preţ ridicat s-ar reflecta imediat în preţul pîinii. La
un preţ al griului de 1.300 lei/kg, preţul pîinii ar creşte cu circa 300 lei pe bufcată. în plus, în preţ se vor adăuga şi dobînzile pentru creditele angajate în vederea achiziţionării şi depozitării griului. Impactul majorării preţului lâ pîine ar afecta, largi categorii ale populaţiei, care fac faţă tot mai greu creşterii preţurilor la produsele alimentare. O reacţie Ia creşterea preţurilor determinată de introducerea TVA în panificaţie şi a majorării costurilor energetice şi de producţie a fost scăderea consumului de pîine cu circa 25 la sută. Producătorii agricoli se află iarăşi într-o situaţie delicată. La un preţ mai scăzut al griului, la o producţie medie de 3.000 kg/ha, ei nu îşi scot nici cheltuielile necesare înfiinţării acestei culturi.
O altă problemă o constituie lipsa unor fonduri certe pentru achiziţionarea griului. în 1997,
.fondurile totale au fost de 1.200 miliarde lei. în acest an, bugetul
este mai sărac şi nu a permis, acordarea unor sume importante , în acest scop. Fabricanţii de pîine au o singură soluţie: să apeleze la bănci. Cîteva bănci s-au declarat de acord să deschidă linii speciale, pentru grîu, cu dobîndă redusă.
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei alocă pentru sprijinirea cumpărării griului un fond de 30 miliarde lei. Acesta este destinat fabricilor de morărit şi panificaţie şi trebuie să acopere 200 lei din preţul kilogramului de grîu, pentru 150.000 tone. Aceste unităţi au disponibilitatea de a cumpăra 600 - 700 mii tone, în timp ce circuitul comercial anual al griului este de 1.700 - 1.800 mii tone. Pentru acoperirea diferenţei, se va apela la credite bancare sau alte surse, ceea ce va conduce Ia creşterea preţului pîinii.
Dl Dinu Gavrilescu, ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei, afirma, recent, că, în comparaţie cu alte state care subvenţionează masiv producţia de grîu, la noi subvenţia este abia la 10 la sută. Din această pricină, domnia sa considera că este rtecesar să se încurajeze piaţa internă de grîu printr-un pachet de măsuri. Astfel, se prevede alocarea sumei de 60 miliarde lei pentru acordarea unei prime la griul de panificaţie de 200 Iei/kg. (Deci suma a fost dublată faţă de intenţiile iniţiale). Cea de
. a doua măsură vizează constituirea unui fond al griului de 1.000 miliarde lei în vederea acordării unor. credite cu dobîndă avantajoasă producătorilor agricoli. O a treia măsură are ca obiect acordarea unei subvenţii de 50 la sută din costul seminţelor de grîu destinate campaniei agricole
din această toamnă, subvenţie în valoare de 436 miliarde lei. Necazuri mari vor fi în acest an cu depozitarea. în vara trecută, producătorii agricoli au dispus de 120 miliarde lei, sumă care a acoperit o parte din costuri pînă în primăvara acestui an. Bugetul pe 1998 al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei pentru acest an nu cuprinde o prevedere asemănătoare. Apoi, în acest an, vor lipsi marii cumpărători (cum a fost anii trecuţi, de pildă ”Romcereal”j. Analiştii de pe piaţa cerealelor socotesc că absenţa unui preţ minim garantat şi a unui organism care să intervină pentm reglementarea pieţei va acţiona în defavoarea producătorilor.
Recolta de grîu din acest an este evaluată la circa 5 milioane tone, suficientă pentru asigurarea consumului intern şi chiar un excedent pentru export. Se apreciază de către specialişti că exportul este posibil, în condiţiile liberalizării pieţei, din punct de vedere al calităţii. Este exclus, însă, prin prisma preţului. în actualele condiţii ale pieţei internaţionale, preţul griului a scăzut, iar producătorului român nu i se pot oferi mai mult de 650 Iei/kg, ceea ce este cu totul inconvenabil raportat la cheltuielile mari de producţie.' O soluţie ar fi ca producătorii
români să aştepte o conjunctură favorabilă pe piaţa griului, dar în această situaţie vor trebui să suporte cheltuielile de depozitare, sau'să accepte preţul pieţei, influenţat de evoluţiile de pe piaţa internaţională. ,
în ultimă instanţă, este vorba de. realizarea unui echilibra care i-ar ajuta pe agricultorii români să iasă din impasul în care se află.
Ion RUS
*fN
saVoimportăm grîu?
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a propus, recent, Guvernului, intervenţia statului, prin alocarea unui fond al griului, pentru cumpărarea cantităţii de un milion tone de grîu. Cumpărarea cantităţii amintite este deja decisă de miniştrii economiei şi urmează să fie desemnată, prin licitaţie, .organizaţia care va efectua cumpărarea. Griul urmează să fie vîndut în condiţii cît mai bune. Pentm constituirea unui fond al griului, MĂA a solicitat 1.000 miliarde iei, bani care urmează sâ fie acordaţi unităţilor de morărit şi panificaţie şi celor de depozitare (Comcereal şi Cerealcom). După cum afirma ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei, dl Dinu Gavrilescu, suma ar putea fi redusă în funcţie de posibilităţile bugetului. Anul trecut, ministerul a acordat prin fondul griului 500 miliarde lei, sumă care ar fi acceptabilă şi în acest an. în acest an, MAA a dublat din bugetul propriu suma de 30 miliarde lei pentru întreprinderile de morărit şi panificaţie şi din care se vor acoperi 200 lei pentm un kilogram de grîu cumpărat cu 1.000 lei de la producător.
Există, însă, un mare pericol pentru producătorii autohtoni de.grîu. Unităţile de morărit şi panificaţie ar putea alege varianta importului de grîu, mai ales din zone limitrofe, din Bulgaria şi Ungaria, care oferă tona de grîu cu 80 şi, respectiv, 90 dolari. Apoi, unităţile de morărit şi panificaţie s-ar putea să cumpere grîu doar pe măsura necesităţilor şi a încasărilor (ori sărăcia ar putea determina o nouă reducere a consumului de pîine şi produse făinoase) şi ar putea renunţa la încheierea de contracte cu producătorii agricoli. Unităţile de panificaţie şi producătorii se confmntă cu o gravă criză financiară. Anul trecut, nu s-au exportat decît 850.000 tone dintr-un disponibil de 2 milioane tone, iar în prezent nu există pe piaţa internaţională o conjunctură favorabOă, pentm exportul de grîu. '
(ir.)
Emil Cioflan a contestat la Curtea de Apel Bucureşti hotărlrea de recunoaştere în funcţia de preşedinte al Credit Bank a lui Marcel ivan
Emil Cioflan, carc continuă să ocupe, formal, , funcţia dc preşedinte al Credit Bank, a depus,
marţi, la Secţia comercială a Curţii de Apel . Bucureşti, o contestaţie prin care a solicitat . suspendarea executării sentinţei Tribunalului
Bucureşti privind recunoaşterea în funcţia de administrator şi preşedinte al Băncii “Renaşterea Creditului Românesc” - Credit Bank a lui Marcel Ivan. . 1
Această acţiune este rezultatul admiterii, la 8 iulie 1998, prin sentinţa 3115/98, a unei cereri înaintate de Asociaţia Acţionarilor din Credit Bank (AACB), prin care Marcel Ivan a fost recunoscut preşedinte. Judecătorii au luat această hotărîre după ce Ia dosarul cauzei a fost depusă sentinţa 1511/ 95, a aceleiaşi instanţe, conform căreia, în 1995, Cioflan nu a fost recunoscut în funcţia de preşedinte al băncii, prin înlăturarea lui Ivan. La acea dată, aceeaşi asociaţie a acţionarilor (AACB) a contestat hotărîrea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), acţiunea fiind admisă, împotriva acestei hotârîri nu s-a făcut recurs, dar ulterior, prin întrunirea unei Adunări Extraordinare a Acţionarilor, Emil Cioflan a fost numit iar în
* funcţia de preşedinte al băncii.Contestată şi de această dată, la Secţia
contencios-administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, hotărîrea AGA a fost pentru a doua oară anulată de magistraţi, prin sentinţa 1326/97, deoarece judecătorii au constatat încălcarea unor prevederi legale. Nici de această dată nu s-a făcut recurs, dar Cioflan a continuat să ocupe funcţia de administrator şi preşedinte.. Cele două sentinţe susţin hotărîrea luată de magistraţii Tribunalului Bucureşti în privinţa recunoaşterii drepturilor lui Marcel Ivan.
Ceea ce a creat o mare confuzie a fost faptul că, în urmă cu numai cîteva luni, la aceeaşi jpctanţăj prin sentinţa 2714/98, o acţiune aparent similară, înaintată de Asociaţia Acţionarilor din Credit Bank, a fost respinsă de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Numai că, dacă prin prima acţiune se solicita doar recunoaşterea lui Marcel Ivan în funcţia de preşedinte, în cea de a doua,
admisă, reclamanţii au solicitat să se constate şi că Emil Cioflan nu a avut şi nu are calitatea de preşedinte al băncii Credit Bank şi abia apoi să se constate că Marcel Ivan ocupă de drept această funcţie. .
Acest lucra este susţinut şi de o adresă din dosar, emisă de Registrul Comerţului, la 3 iunie 1998, ' ■ prin care se arată că Marcel Ivan figurează ca preşedinte al Băncii Credit Bank. Pe altfel, prin hotărîrea numărul 4/1997, Consiliul de , Administrare al BNR a hotărît decăderea din . funcţia de preşedinte a lui Cioflan. Hotărîrea a . fost atacată în contencios administrativ Ia Curtea • de Apel Bucureşti, dar acţiunea a fost respinsă şi a rămas definitivă pentru, că nu a fost atacată în termenul prevăzut de lege. '•
Acţiunea înaintată marţi, Ia Curtea de Apel Bucureşti are o importanţă extrem de mare. Judecarea ei pînă joi, data limită pînă la care Marcel Ivan trebuie să-şi intre în atribuţiuni, şi admiterea ei, ar face ca efectele hotârîrii Tribunalului Bucureşti să devină nule. ■
_ înregistrată la 10 decembrie 1991, Credit Bank .a început să funcţioneze în februarie 1992, cu un
: capital de 3,4 miliarde de Iei. Primul incident care a afectat credibilitatea băncii a apărut la 7 ianuarie : 1995, cînd preşedintele acesteia, Marcel Ivan, a fost arestat pentru luare de mită. El a fost acuzat că, pentru a da aviz afirmativ, i-ar fi cerat lui
; Gheorghe Vasile, zis Gigi Kent, şi Iui Nicolae . Bicâ, patronul firmei “Mican”, din Urziceni, cîte
10 la sută din creditele pe care aceştia urmau să Ie primească de la Credit Bank. Creditul urma să'
. fie în valoare de 400 milioane de Iei. La un an de la arestarea sa, Ivan a fost la un pas de a fi eliberat deoarece Tribunalul a schimbat încadrarea faptelor penale, din luare de mită în primire de foloase necuvenite, pentru această ultimă infracţiune pedeapsa prevăzută fiind mult mai mică, şi l-a: condamnat la un an de închisoare, exact cît acesta stătuse în arest. La 25 ianuarie 1996, Parchetul a emis pe numele lui Ivan un alt mandat, pentru
» gestiune frauduloasă, fals şi uz de fals. Preşedintele Credit Bank era acuzat că l-ar fi pus pe Steriu
Popescu să semneze documente financiare false, în baza cărora să se transfere suma de 33 de mii de dolari din contul Credit Bank în contul său personal din Germania. Cu aceşti bani urmau să fie achiziţionate două autoturisme, un Mercedes şi un Jaguar. . • .. -
Marcel Ivan a fost pus în libertate la 7 martie 1996, de Judecătoria sectorului 2, care a refuzat să prelungească,mandatul de arestare emis pe numele său. < ,
în timp ce dosarul aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 2 se află în curs de soluţionare, în apel, sentinţa Tribunalului Bucureşti privind' condamnarea lui Ivan la un an de închisoare, a fost desfiinţată, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.hotârînd condamnarea acestuia la şase
, ani şi două luni de închisoare, pentru luare de mită. ,
în prezent, Marcel Ivan este cercetat în mai multe dosare, pentru prejudicierea băncii cu peste
. 130 de miliarde de lei, dar pînă în prezent în nici unul nu există o sentinţă definitivă, în favoarea lui operînd prezumţia de nevinovăţie.
Credit Bank a fost una din primele bănci private apărate după 1989, cel puţin ca titulatură, şi care a avut una din evoluţiile cele mai fulminante, cu o rapidă expansiune în teritoriu. Pe cît de impresionant a fost începutul activităţii băncii, pe atît de degradantă a fost evoluţia ulterioară. Credit Bank a fost prima bancă din România pe care BNR a susţinut-o public, intervenind în faVoarea ei în 1995, cînd preşedintele băncii, Marcel Ivan, a fost arestat.
Din acel moment au început să apară primele informaţii privind situaţia financiară precară a băncii şi modul defectuos în care a fost condusă. BNR a susţinut banca pînă în momentul în care, într-una din numeroasele Adunări Generale ale Acţionarilor, a fost instalată o conducere care a fost agreată atît-de BNR, cît şi de Ministerul Finanţelor. Totuşi, şi această conducere a fost înlocuită, prin decizie judecătorească şi, ulterior, prin hotărîre AGA. în acel moment, funcţia de preşedinte a fost preluată de Emil Cioflan.
Dacă, imediat după aceea, comunitatea bancară . a acceptat din nou Credit Bank, organizîndu-se
chiar credite sindicalizate pentru a-i asigura redresarea financiară, ulterior această solidaritate a dispărut, odată ce BNR şi-a retras sprijinul, în
. primul rînd moral, pentra bancă. Credit Bank a intrat, de atunci, într-o decădere continuă şi rapidă, paralej cu inaugurarea unui adevărat război în justiţie: între bancă şi numeroşii săi debitori, între bancă şi BNR, ca urmare a contestării de către
„ conducerea Credit Bank a situaţiei de încetare a plăţilor, afirmată de BNR.
în ciuda faptului că banca nu funcţionează de facto, procesele continuă sâ se desfăşoare, iar . situaţia este din ce în ce mai neclară. Cine conduce banca şi dacă această persoană poate avea acceptul justiţiei este o întrebare care nu şi-a găsit încă răspuns. Indiferent care din cei doi pretendenţi, Emil Cioflan sau Marcel Iyan, îşi va găsi sprijinul în votul acţionarilor şi injustiţie, ei sînt decăzuţi din funcţie de către BNR. Totuşi, Marcel Ivan mai are o speranţă, în sensul că a contestat decizia BNR de decădere din funcţie, în timp ce Emil Cioflan şi-a văzut deja respinsă această contestare. Speranţa lui Ivan este însă deşartă, pentru că BNR nu va accepta ca banca să fie condusă de o persoană căreia i se impută o administrare defectuoasă a Credit Bank. — v-
Prin urmare, procesele se vor relua - poate cu apariţia la orizont a unui al treilea pretendent la preşedinţie - şi vor continua pînă cînd toată lumea va înţelege că banca mi mai funcţionează şi câ disputa preşedinţilor a rămas fară obiect Totuşi, ca în orice bătălie, trebuie să existe un învingător şi un învins. învingătorii sînt cei care au luat banii şi au uitat sâ-i mai ramburseze, iar învinşii sînt, în principal, depunătorii care nu şi-au putut recupera banii, cel puţin pînă acum. Persoanele, fizice îşi vor recupera banii în momentul în care justiţia va accepta ideea că banca este în încetare de plăţi, aşa cum s-a întîmplat la Banca Dacia Felix. însă acest moment este aproape imposibil de determinat .
a d e v a r s j u . c 3 e C B a a l BURSE-FINANŢE-BĂNCI joi, 16 iulie 1998M
BURSA UE VALORI BUCUREŞTI1 5 i u l i e * 1 9 9 8
1 Denumii* *oeteta». VN Pr.med. Var Max. Min. Nr.sct Val. totala (lai) Hr.tn
Total categoria a l l-a 1,09# ,#28 i,4#a^ao^27 • 10Total categoria 1 -v li 2,«2,4*9 4,974.74» ,340 1^04TOTAL GENERAL 2,692,409 4,974,749.340 1.904
Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 15.07.1998
DENUMIREA VALUTEI cursul In i e i
S IIIL IN G A U STRIA 68 3 ,0 0
D O LA R AUSTRALIA , 5 3 8 3 ,0 0
FRANC BELGIA 233 ,00
D O L A R CANADA 5 8 3 3 ,0 0
FRANC ELVEŢIA 5 7 0 9 ,0 0
M \R C A G E R MANA 4 8 0 7 ,0 0
C O RO A N A DANEM ARCA 1262 ,00
P E S E T A S SPANIA x 56 ,63
MARCA FINLAN D EZA ’ 1581 ,00
FRANC FRANŢA - 1 43 4 fiO
U R A ST E R L IN A . 14160 ,00
L IR A ITALIA 4 ,88
T E N JA P O N IA ' 6 1 ,4 2
G U L D E N OLANDA ' 4 2 6 5 /Kt
C O R O A N E NORV EG IA 1 1 34 ,00
E S C U D O S P O R T U G H E Z 46 ,9 8
C O R O A N E S U E D IA 1 079 f i0
D OLAR S f \ 8 6 4 6 ,0 0
ECU _ , / 9 4 9 6 ,0 0
D S T 11490,00
Cursuri la casele de
schimbvalutar din Cluj-Napoca
în data de 15.07.1998
VALUTA $SUA DM
; CUMPĂRAREaeaa. 4sgq
VÎNZARE
B N R face urm ătoarele p rec iză r i tn legătură cu a ces te c u r su r i■1. Cursurile incluse în această listă au Ia bază cotaţii ale societăţilor bancare
autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii
efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.
Pîata mobiliară RASDAQ - 15.07.1998[ S la M f c t i r d a l i (C«6 «m l)' jcQMatWATUL im k M SW C SlUkX j
ffrcW c« l» lV .r. preţ (%)|
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cu activitate in judeţul Cluj, la depozitele în lei
: persoane fizice - % persoane juridice -r %BancaBCR*
BANCOREX*BRD*
BA*Banc Post*Ion Ţiriac*
BANKCOOP*Bucureşti
TransilvaniaRomânească
CECALIANŢAAlbina*B.I.R.*
la vedere1212101010101010
111210161211
1 lună383737
3738374035374040
4339
3 luni3933394038394041
384145454540
6 luni4037404139
. 404242
40
464539
9 luni4143414240414343
3943
46
39
12 luni42414243414245
384440485047
Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
Legi promulgate de preşedintele Emil Constantinescu în această săptămînăL e g e a p r i v i n d î n f i in ţa r e a A g e n ţ i e i N a ţ i o n a le p e n t r u L o c u in ţe
Preşedintele Emil Constantinescu a promulgat Legea privind' înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL), informează un comunicat al Biroului de Presă al Preşedinţiei. Pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe la nivel naţional se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Locuinţe, instituţie de interes public cu. personalitate juridică, de coordonare a unor surse de finanţare în domeniul construcţiei de locuinţe, avînd autonomie financiară.
Agenţia Naţională pentru
credit ipotecar. Pot beneficia de credite persoane fizice de cetăţenie română, domiciliate în România, şi persoane juridice române. Acestea vor putea beneficia de următoarele facilităţi: o rată a dobînzii inferioare unei rate medii a dobînzilor practicate pe piaţa financiar-bancarâ, calculată şi acceptată de Agenţia Naţională pentru Locuinţe; acces la terenuri pentru construcţii de locuinţe, prin vînzare-cumpărare, concesionare sau dare în folosinţă pe toată durata de existenţă a
circulaţie a obligaţiunilor ANL se face prin intermediul instituţiilor bancare, depozitare ale resurselor Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Obligaţiunile ANL pot fi cumpărate de persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente în România. Deţinătorii de obligaţiuni ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe beneficiază de toate drepturile conferite de lege deţinătorilor de valori mobiliare.
In vederea asigurării unei garanţii eficiente se va constitui, în cadrul Agenţiei Naţionale
- f i t i l
r , i \ \
x r T T ' i 'Locuinţe arc ca obiectiv realizarea unor scheme financiare, precum şi atragerea şi administra-' rea resurselor, în condiţiile prezentei legi, pentru constituirea, cumpărarea, reabilitarea, consolidarea şi extinderea unor locuinţe, inclusiv pentru cele exploatate în regim dc închiriere.
Din resursele ANL se acordă credite, care se garantează prin constituirea de ipoteci asupra imobilului - teren şi construcţie, liber de orice sarcină.
înscrierea ipotecii se face pe baza contractului dc creditare. Operaţiunea de înscriere a ipotecii este scutită de taxă de timbru. Pentru derularea activităţilor specifice operaţiunii de creditare, ANL pentru Locuinţe încheie convenţii speciale cu instituţiile bancare, depozitare ale resurselor sale, care vor acţiona ca bănci de
construcţiei, în condiţiile preferenţiale stabilite de ANL împreună cu autorităţile locale sau centrale, după caz; scutiri de la plata taxelor pentru teren şi de la plata impozitului pe clădire, pe durata de rambursare a creditului.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe va asigura un cuantum anual, din fondurile sale, destinat creditelor, în condiţii avantajoase, pentru tineri şi familiile de tineri.
Pentru atragerea de resurse, suplimentare, ANL poate emite periodic titluri de valoare, sub formă de obligaţiuni ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, pe termen mediu şi lung. Obligaţiunile Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe sînt valori mobiliare, emise la valoare nominală, cu dobîndă indexabilâ, plătibilă lunar, dematerializate, garantate de stat. Punerea în
România a renunţat la rezervele referitoare la Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială
Preşedintele Emillonstantinescu a promulgat egea privind retragerea rezervei ormulate de România la' rticolul 22 al Convenţiei itemaţionale privind eliminarea îturor formelor de discriminare isialâ, informează un comunicat :mis, marţi, agenţieifEDIAFAX, de Biroul de presă 1 Preşedinţiei.La data de 14 iulie 1970,
o mânia a aderat Ia Convenţia rganizaţiei Naţiunilor Unite rivind eliminarea tuturor ,nnelor de discriminare rasială, loptatâ în 1965, sub rezerva că iu se consideră legată de evederile articolului 22 al invenţiei Internaţionale privind iminarca tuturor formelor de
discriminare rasială, conform cărora diferendele între două sau mai multe state părţi privind interpretarea sau aplicarea convenţiei, care nu vor fi fost reglementate pe cale de negocieri sau cu ajutorul procedurilor prevăzute în mod expres în convenţie, vor fi aduse, la cererea fiecărei părţi în diferend,, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie”. - -■
în prezent, ca expresie a recunoaşterii cu prioritate a principiilor drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, România acceptă jurisdicţia obligatorie a instanţelor judiciare şi arbitrale internaţionale, stipulînd, prin prezenta lege, retragerea rezervei privind
-recursul la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie pentru soluţionarea diferendelor, formulată la articolul 22 al Convenţiei Internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată la New York la 21 decembrie 1965. Preşedintele Emil Constantinescu a semnat, de asemenea, Instrumentul de ratificare al Protocolului referitor la amendarea Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, adoptat la Montreal, la 10 mai 1984, şi Instrumentul" de ratificare al Tratatului între România, şi Republica-Popularâ Chineză privind extrădarea, semnat la Bucureşti la 1 iulie 1996. . /
Legea privind acordarea româneşti de pretutindeni
Preşedintele Emil Constantinescu a promulgat Legea privind acordarea de sprijin comunităţilor româneşti de pretutindeni, informează un comunicat al Biroului de Presă al Preşedinţiei.
Pentru asigurarea finanţării acţiunilor de sprijinire a comunităţilor româneşti aflate pe teritoriul altor state se constituie Fondul la dispoziţia primului ministru, care se aprobă prin legile anuale ale bugetului de stat. Resursele , bugetare astfel constituite se folosesc cu prioritate la acţiuni pentru sprijinirea şcolilor şi a învâţâmîntului în limba română, acţiuni culturale şi artistice, acţiuni pentru tineri, ajutor individual pentru cazuri medicale deosebite, acţiuni pentru educaţie civică, precum şi alte situaţii prevăzute în programele de colaborare.
Prin această lege a fost înfiinţat Consiliul Interministerial pentru sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni, aprobat de către primul ministru, care avizează acţiunile prioritare ce vor fi finanţate din acest fond, propuse de instituţiile care iniţiază astfel de acţiuni, prin ministerele de resort. Consiliul Interministerial se întruneşte periodic şi este alcătuit din reprezentanţi ai ministerelor Educaţiei Naţionale, Afacerilor Externe, Cultura, Finanţelor, ai Secretariatului General al Guvernului şi ai Secretariatului de Stat pentru Culte. Reprezentantul Fundaţiei Culturale Române are statut de invitat. Avizul Consiliului Interministerial este consultativ.
Pentru anul 1998, resursele financiare necesare constituirii fondului vor fi asigurate prin disponibilizarea a cinci miliarde de lei de la bugetul de stat, fară a fi afectate ministerele de resort
de sprijin cornunităţilorimplicate. Totodată, legea stipulează înfiinţarea Centrului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu sediul central în municipiul Bucureşti, avînd ca atribuţii realizarea acţiunilor prevăzute în prezenta lege.
Conducerea generală a activităţii Centrului este asigurată de directorul generai, membru al Academiei Române, sau personalitate culturală recunoscută ori profesor universitar, numit prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale. Pentru acoperirea cheltuielilor necesare organizării şi
, funcţionării corespunzătoare a Centrului în anul 1998 se alocă suma de două miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. - .
Studenţii şi cursanţii Centrului pot fi bursieri ai statului român şi pot- beneficia de cazare gratuită în căminele studenţeşti pe durata studiilor în România. De asemenea, Guvernul poate acorda şi alte forme de sprijin pe care le consideră necesare.
Autorităţile administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale unde se desfăşoară activităţi organizate sau coordonate de Centru vor acorda sprijinul necesar în asigurarea de spaţii şi dotări corespunzătoare, în mod gratuit, pcjicrioada cît se desfăşoară respectivele activităţi.
In scopul realizării obiectului de activitate, Complexul situat în comuna Crevedia, judeţul Dîmboviţa, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi în folosinţa Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), împreună cu terenul şi cu orice alte bunuri mobile sau imobile aferente acestuia, conform inventarului de la 31 decembrie 1997, trece în folosinţa exclusivă a Centrului.
pentru. Locuinţe, un fond de garantare a obligaţiunilor emise de aceasta.
Conducerea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe se realizează prin Consiliul naţional dc coordonare, ca organ deliberativ, şi Consiliul de administraţie, ca organ executiv.- în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare â prezentei legi, ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, în colaborare cu Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a României şi Comisia Naţională de Valori Mobiliare vor elabora norme metodologice de aplicare, care vor fi adoptate de Guvern, în termen de 15 zile de la aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prezentei legi,’se va numi Consiliul naţional de coordonare al Agenţiei
. Naţionale pentru Locuinţe.
Legea salarizării bugetarilor şi a demnitarilor
Preşedintele Constantinescu a promulgat, marţi, legea privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică. Legea a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, în sesiunea extraordinară.
Iniţial, Parlamentul adoptase, anul trecut, un proiect pe care preşedintele Constantinecu a refuzat să-l promulge, considerînd că acesta operează o discriminare între salariile demnitarilor şi cele ale bugetarilor. Întrucît parlamentarii au refuzat să accepte cererea preşedintelui de modificare a textului, proiectul a fost retras şi Guvernul a introdus Un nou proiect privind salarizarea tuturor bugetarilor. Noutatea acestui proiect constă în introducerea criteriului performanţei şi eliminarea principiului vechimii în muncă.
Parlamentarii PDSR au părăsit sala, în momentul votării legii; reclamând “inechitatea” dintre salariile bugetarilor de rînd şi cele ale demnitarilor, ca şi riscul arbitrarului şi subiectivismului' în stabilirea salariului în funcţie de competenţă.
Sindicatele au acuzat atît caracterul discriminatoriu al salarizării bugetarilor şi demnitarilor, cît şi feptul ci nu au fost consultate în faza elaborării proiectului. ;
/ Salariile de bază în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente: valoarea de referinţă universală (158.000 lei), reprezentînd unica bază de raportare pentru toate sectoarele de activitate bugetară; indicatori de. prioritate intersectoriali exprimaţi în procente, diferenţiaţi pe domenii de activitate; valori de referinţă sectoriale (657.000 Iei); grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază, pentru funcţiile specifice fiecărui sector de activitate.
Anual, prin Legea bugetului de stat, se stabilesc valoarea de referinţă universală, indicatorii de prioritate intersectorială şi valorile de referinţă sectoriale, ţinînd seama de evoluţia economiei naţionale, a salariilor din alte sectoare de activitate decît cele bugetare, precum şi de priorităţile rezultate din obiectivele, proiectele, programele asumate de ordonatorul principal de credite.
Salariile de bază ale. personalului din sectorul bugetar se stabilesc pe baza Metodologiei pentru aplicarea criteriilor de stabilire a salariilor,de bază. Metodologia se aprobă prin hotărîre de guvern, la propunerea ordonatorilor principali de credite bugetare, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Salariul de bază al unui salariat se reevaluează anual de către angajator. Nivelul indemnizaţiilor (valoare brută) pentru demnitari este următorul: preşedintele -14 milioane lei; secretar de stat -9.810.000 lei; primar de municipiu categ. I - 6.880.000 lei; primar comună categ. III - 2.612.000 lei; senatori-deputaţi -10.256.000 lei; primul ministru - 12.932.000 lei; ministru de stat -11.912.000 lei; ministru - 11.212.000 lei; secretar de stat, membru al Guvernului -10.256.000 lei. '
Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare
Preşedintele EmilConstantinescu a promulgat Legea privind abilitarea Guvernului dc a emite ordonanţe în perioada vacanţeiparlamentare, informează un comunicat al Biroului de presă al Preşedinţiei. în temeiul ari 114 din Constituţie, Guvernul este abilitat ca% de la data intrării în
- vigoare a prezentei legi şi pînă la reluarea lucrărilorParlamentului în cea de-a doua sesine ordinară a anului 1998, să emită ordonanţe în diverse domenii de activitate. Legea va intra în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial.
Pe perioada vacanţei parlamentare, Guvernul va putea emite ordonanţe în următoarele domenii: ratificarea unor acorduri internaţionale privind credite externe acordate României şi garantarea de către România a unor credite externe, inclusiv a unor amendamente la astfel de acorduri, precum şi modificarea unor prevederi privind regimul investiţiilor străine în România; politici de susţinere financiară a producătorilor agricoli; protecţia apelor, pădurilor şi mediului; buget, finanţe, contabilitate, taxe şi impozite; achiziţii publice; accelerarea procesului de privatizare; asigurări sociale, forţă de muncă, şomaj şi salarizare; reforma în-sistemul sanitar; cultură şi protecţia patrimoniului cultural; educaţie naţională; standardizare; transporturi; comunicaţii; turism; apărare,, ordine publică şi siguranţă naţională; lucrări publice şi amenajarea teritoriului; minorităţi naţionale.
A D E V A S ţ U Lr i e C l M I _J
EVENIMENT foi, 16 iiriie 1998 (15)
1k noroc mecaniceSub lupă
Afacerea• taxa pentru obţinerea licenţei costă 1.250.000 lei/aparat • 68 ăe focuri tip pober confiscate • 34 de procese verbale penale •
1I ' - T** f» i . .
* * * î s
i um Ls * , . ,. | Comisari ai Gărzii Financiare au observat câ, la 1 mai'multe firme din Cluj funcţionează jocuri de-I tip POKER, fără, însă, a avea licenţă (adică fără■ a fi achitată taxa de 1.250.000 lei pe aparat). Cumi aşa ceva se numeşte evaziune fiscală, legea prevede' câ este infracţiune. în aceste cazuri, aparatele se: confiscă, 68 asemenea jocuri au fosf "sechestrate”,
^rirecînd în proprietatea statului. Faptic, au fost lăsate în custodie la societăţile unde se aflau. Practic, toate aceste aparate aparţineau unei societăţi orâdene, care activa şi în Cluj, fie prin spaţii închiriate, fie prin asociere cu alte societăţi.
Cel mai ciudat a fost faptul că oamenii care
s-au ocupat de întreţinerea aparatelor au ridicat, fraudulos, 10 din ele, din custodia societăţilor unde fuseseră depuse,.toate din zona Dejului. Oricum, pentru toate neregulile, s-au întocmit nu mai puţin de 34 de procese verbale penale.
Curioşi fiind, am aflat câ este vorba despre societatea Liberty Automatik din Oradea, condusă de doamna Gavra Emilia. Şi ne-am amintit de faptul că şi buba numită “Madame Binţinţan” a crăpat tot de la un proces-verbal de evaziune fiscală.... -
Alina RĂCEANU
PAZEA! VtNE G ARD A!f*riUntmiliardijumătate^amenzUşi*cţncisprezece^Uarde^cbnfiscă"rî|*Tot mai mulţi agenţi economici' au fost
descoperiţi cu nereguli contabile şi sancţionaţi, în urma acţiunilor de control desfăşurate. Fie că au întîrziat la plata impozitelor şi taxelor, fie că nu le-au plătit de mult, motivînd blocajele financiare care se ţin lanţ, fie că au “omis” să înregistreze în - evidenţele contabile anumite operaţiuni efectuate, rezultatul a fost acelaşi: bugetul statului a fost păgubit cu sume care, cumulate, depăşesc posibilitatea unui om de rînd de a le număra sau rosti. Desigur, pentm viaţa economică, acestea nu par fabuloase, dar pentru omul de rînd, deprins a se gospodări cu bani din ce în ce mai puţini, sumele în cauză par astronomice.
In prima jumătate a acestui an, comisarii Gărzii, Financiare Cluj au verificat 945 de agenţi economici. Dintre aceştia, 715 au avut nereguli, fiind sancţionaţi. Deci, mai mult de 75% dintre societăţile comerciale! m aceeaşi perioadă a anului trecut, au fost verificaţi 696 de agenţi economici, dintre care 438 au avut deficienţe (deci o proporţie
de 62,9%). Proporţia indisciplinaţilor, după cum o arată cifrele, a crescut simţitor. La fel a crescut
' şi numărul dosarelor penale întocmite pentru infracţiuni economice, de la 37 în primele şase luni ale anului 1997 la 48 în prima jumătate a acestui an. Impozitele şi taxele neplătite la data controalelor efectuate au totalizat suma de -9.973.000.000 lei, la care se datorează majorări de întîrziere în sumă de 11.030.000.000 lei. Dintre acestea, s-au încasat 676.000.000 lei impozite şi taxe şi 2.478.000.000 lei majorări de întîrziere. în ceea ce priveşte amenzile stabilite, ele au totalizat1.577.000.000 lei. în ceea ce priveşte amenzile achitate, ele au fost în sumă de 1.010.000.000 lei. La capitolul confiscări de bunuri, în prima jumătate a acestui an, valoarea bunurilor a fost de10.845.000.000 lei. Şi, din zi în zi, se pare că tot mai mulţi comercianţi calcă în străchini. Astfel, numai pentru o singură firmă, în luna iulie, în aşa puţine zile cîte au trecut, s-au întocmit 34 de dosare penale! D.Cf.
Aflăm dela Birou! de presă a! Poliţiei
Tentaţialemnului
Noaptea, pe o ploaie deasă, în ■ 13/14 iulie, în Gilâu, de la SC “SKIP Invcst” SRL cheresteaua dc râşinoase s-a împuţinat. N-a fost vorba despre nici o minune. Doi localnici, cu irechi nostalgii după lemnul natural, şi-au “completat” avuturile cu cherestea în valoare de un milion lei. Cei doi, Giurgiu Liviu şi Mocan Nelu, şi-au dat seama că legea e clară în ceea ce-i priveşte pe cei ce lucrează în acest domeniu: au constatat că li s-a întocmit dosar penal pentru furt calificat, riscînd pedepse între 9 şi 15 ani.
Hoţul a fost prins în flagran t *
Cîmpean Marius, Ia cei 21 ,de ani ai săi, s-a gîndit să serbeze căderea Bastiliei în felul său. Nu este francez, dar o sărbătoare ţinută prin intermediul unei plimbări într-un Opel Kadett nu era de lepădat.' Deci, de pe strada Neagră a luat maşina şi s-a plimbat pînă pe strada Haşdeu, unde a abandonat-o. La coborîrc, însă, poliţiştilor li s-a părut câ tipul e suspect. Descoperind că tocmai hoţul coborîse din acea maşină, cătuşele au ieşit la iveală, tînărul fiind învinuit de furt si depus în arest.
D.C.
(AFP)
Brutalitatea poliţiei rămîne o problemă persistentă în Statele Unite, unde, în fiecare
, an, ea costă zeci de milioane de dolari (pentru despăgubirea daunelor), în timp ce sistemul îi protejează pdautorii lor, a afirmat recent organizaţia internaţională Human Rights Watch.
La capătul unei anchete care a durat doi ani şi jumătate, realizată în 14 oraşe
'americane, organizaţia denunţă într-un voluminos raport (de 440 de pagini) "recurgerea excesivă la forţă de către poliţie, împuşcături nejustificate, persoane bătute bestial, tratament inadecvat aplicat celor anchetaţi”, pe tot cuprinsul ţării. "Brutalitatea poliţiei este un flagel (...) care îi afectează într-un modjiisproporţionat pe negri, latino- americani şi alte minorităţi”, a declarat la o conferinţă de presă Kenneth Roth, director la Human Rights. Watch. "Sperăm ca toleranţa responsabililor americani faţă de brutalitatea poliţiei să ducă la ceea ce trebuie, adică la un scandal internaţional”, a adăugat Roth. '
în absenţa unor statistici federale (deşi au fost solicitate Departamentului Justiţiei de către Congres) şi pentru că adesea n-a putut obţine date precise de la autorităţile locale, Human Rights Watch nu indică nici o cifră
globală, nici a persoanelor eventual decedate în timpul supravegherii lor, nici a plîngerilor înregistrate la nivel naţional sau în unele state, Dar organizaţia reaminteşte în special cazul lui Abner Louima din New York, un haitian torturat de poliţie în adgust 1997, sau pe cel al lui Anthony Baez ucis în 1994 de un poliţist new-yorkez, care a fost achitat deşi a făcut obiectul mai multor plîngeri. Raportul mai evocă numele lui Michael Cox din Boston, un poliţist negru în civil, bătut (în 1995) foarte râu de colegii săi care l-au luat drept un suspect. •
La New York, unde poliţia duce din 1993 o susţinută luptă împotriva criminalităţii, plîngerile rezidenţilor împotrivă poliţiei au crescut cu 56 la sută între 1993 şi 1996, evidenţiază raportul. La Washington nu sînt disponibile deloc date privind abuzurile comise de o poliţie a cărei reputaţie este dezastruoasă, se arată în document La San Francisco, contribuabilii au plătit sute de mii de dolari pentru procese civile intentate oraşului după ce poliţiştii au tras nejustificat asupra unor suspecţi..
De asemenea, la Detroit, abuzurile poliţiştilor au costat oraşul peste 100 de milioane după 1986, altfel spus mai mult de 2.400 de dolari anual pentru fiecare poliţist. La Chicago, în perioada 1972-1991, mai mult de 60 de persoane au afirmat că au
1 fost torturate în timpul interogatoriilor. Nici un poliţist n-a fost urmărit în justiţie.
Human Rights Watch subliniază în egală măsură corupţia poliţiei din Philadelphia, care în 1995 a dus la clasarea multor dosare de crimă şi îi costă zeci de milioane de dolari pe contribuabili. -
în toate oraşele cercetate (Atlanta, Boston, Chicago, Detroit, Indianapolis, Los Angeles, Minneapolis, New Orleans, New* York, Philadelphia, Portland, Providence, San Francisco şi Washington), problemele sînt similare.
: Comisiile însărcinate cu înregistrarea şi uneori cu anchetarea violenţelor comise de poliţişti sînt lipsite de mijloace. Procedurile disciplinare sînt prea laxe, anchetele interne
. sînt adesea efectuate în secret Despăgubirile - acordate victimelor sînt de cele mai multe ori plătite de către oraş şi nu de poliţie; procesele locale intentate poliţiştilor sînt rare.
La nivel federal, anchetele sînt şi mai rare, adaugă raportul, potrivit căruia ”din miile de plîngeri primite anual (de secţia din Departamentul de Justiţie însărcinată să primească plîngerile împotriva poliţiei), doar cîteva ajung în justiţie”, liste necesară voinţă politică pentru a se pune capăt acestei violări
. persistente a drepturilor omului”, a conchis Kenneth Roth/Traducere şi adaptare Elena NICOLAE
. ■
Justiţia elveţiană a făcut un pas îndirecţia frînării traficului de arme>
Curtea de casaţie din Geneva a pronunţat recent un verdict ce va constitui.o piatră de hotar în lupta contra folosirii instituţiilor bancare elveţiene drept canale financiare pentru facilitarea traficului de arme, semnalează săptămînalul francez Le Point.
Curtea de casaţie a validat o sentinţă a procurorului Laurent Kasper-Ansermet, pronunţată cu şase ani în urmă, care ordonase confiscarea sumei de 6,5 milioane dolari aflată într-un cont aparţinînd lui Mouzer al- Kassar, negustor de arme sirian stabilit în Spania. Acesta era bănuit că a intermediat, în 1992, 0 operaţie pentrq vîn- zarea de arme poloneze către Bosnia .- şi Croaţia, în totală violare a embargoului instituit de Consiliul de
itate ONU în 1991. Armele au fost transportate de cargoul fadia”, aflat sub pavilionul Republicii Honduras, care a făcut
o escală în enclava Centa, de pe coastele Spaniei. Deşi operaţiile practice pentru tranzitarea armamentului nu s-au făcut pe teritoriul Elveţiei, plata contravalorii mărfii şi a comisioanelor aferente a fost efectuată prin intermediul unei bănci elveţiene.
Interesant este câ aceste comisioane au fost virate mai întîi într-un cont personal al lui Bassam Abon Sharif, prieten bun al lui Mouzer al-Kassar şi un apropiatul liderului palestinian Yasser Arafat. Ulterior, ele au fost transferate în contul lui Mouzer al- Kassar de la banca Audi, din GeneW^Cci doi împricinaţi au recunoscut, pînă la urmă, operaţiile, dar susţin că armele poloneze erau destinate Yemenului. Noutatea sentinţei pronunţate dc procurorul Laurent Kaspcr-Anscrmet constă în aceea câ el a reuşit să depistez în Codul de proccdurâpenalâ elveţian acele subtilităţi juridice ce i-au permis sâ ocolească o prevedere a legii, care spune câ traficul ilegal de arme nu poate fi pedepsit decît dacă armele au tranzitat teritoriul Elveţiei.
Se apreciază că validarea de către Curtea dc casaţie a sentinţei 'pronunţate dc procurorul Laurent Kaspcr-Anscrmet constituie o marc victorie în lupta contra traficului mondial dc arme, oferind un precedent juridic solid pentru combaterea operaţiilor mascate de. finanţare prin utilizarea băncilor elveţiene.
Matrapazlîcuri la frontierăIn primul semestru al acestui an au fost rctumaţi în România,
în baza acordurilor de readmisie, 7.863 dc români depistaţi cu şedere ilegală pe teritoriile altor state, informează Poliţia de Frontieră. In această perioadă nu s-a permis intrarea în România a 22.506 străini şi nu s-a permis ieşirea unui număr de 1.716 cetăţeni străini şi 2.338 români.
Totodată, au fost depistate 719 persoane carc au sâvîrşit infracţiuni la regimul frontierei de stat, din care 246 străini şi 471 români. Un număr de 234 dc persoane date în urmărire generală, din carc 46 străini şi 188 români, au fost identificate şi predate poliţiei. In punctele dc control pentru trecerea frontierei au fost descoperite două pistoale militare, zece pistoale cu gaze, trei puşti de vînâtoarc, o puşcă mitralieră, 99 de cartuşe de război, 96 de cartuşe de vînătoarc, 83 de cartuşe cu gaze, 34, 630 kilograme de heroină, 14.450 de dolari falşi şi 9.700 dc mărci false, 88.650 de dolari şi 119.310 dc mărci ncdeclaraţi, 3,873 dc kilograme de aur şi 38 dc maşini furate.
Poliţiştii de frontieră au mai găsit la diferite persoane 11 icoane, 63 de cărţi, 1.010 timbre filatelice şi 53 de alte obiecte care făceau parte din patrimoniul cultural naţional.
— ?0 de oficiali nord-coreeni au . fosr executaţi
• Cel puţin 50 de demnitari, inclusiv un general, au fost executaţi în public în Coreea de’Nord în cadrul unei operaţiuni de epurare în stil .stalinist, informează AFP, care.citează o declaraţie a unui oficial cu rang înalt din serviciile secrete sud-coreene. “Coreea de Nord îndepărtează orice posibilitate de protest prin intermediul unor epurări politice fără milă şi printr-un control foarte strict”, a declarat Lee Jong-Chan, şeful serviciilor secrete din Adunarea Naţională. Potrivit declaraţiilor sale, în Coreea de Nord au fost executaţi cel puţin 50 de demnitari, inclusiv un secretar de partid şi un general, care se ocupa cu pregătirea cadrelor ţinere. Acesta a fost acuzat de spionaj în favoarea Coreei de Sud/Secretarul de partid, care era însărcinat cu Departamentul Agriculturii din cadrul Partidului Muncitorilor Coreeni (KWP), a fost eliminat, 1 fiind acuzat de sabotare a agriculturii nord- coreehe.
Aceste epurări au loc periodic, de la moartea - în 1994 - a creatorului Coreei de Nord, preşedintele Kim Ir Sen. Fiut său,Kim Jong II, i- a succedat la conducerea ţârii, ' dînd naştere, astfel, primei dinastii comuniste din lume.
Madomme Binfinfan din nou in arenă
urmare din pagina 1
De altfel, mult prea controversata doamnă (despre care zvonurile spun că ar fi ba prin Columbia, ba prin Canada - ţară unde se zice că ar fi dorit să plece şi fiul său, dar nu i-a fost acordată viza) mai este acţionară sau asociată în alte trei firme (Acropola Coipimpex, Multiprod Elan şi Broker SA).
După perioada de glorie a doamnei in cauză, care dădea interviuri despre cît de greu a muncit pentru a realiza afaceri de.anvergură, cît de greu s-a impus şi cit dc mult s-a sacrificat, a urmat o cădere bruscă, din care a ieşit la iveală tot gunoiul din spatele strălucitei ascensiuni; evaziune fiscală, matrapazlîcuri cu CTedite subvenţionate pentru agricultură, cu facturi fictive, provenite de la firme-fantomă, credite de la bănci, ncrambursate, credite - personale, de la o grămadă de cetăţeni de vază ai Clujului, bani pe care oamenii nu şi i-au mai văzut niciodată. Magazinele i-au fost preluate de alte societăţi, pc numele ci s-a emis mandat de arestare preventivă, dar, după cum ştie deja toată lumea, a fost necesar să fie dată în urmărire generală. Fosta femeie de afaceri nu a putut fi găsită nici peste hotare, iar urma i s- a pierdut.
Acum, cînd din societăţile altădată atît de prospere au mai rămas doar numele şi cîteva acte, cererile introduse de BRD Ia Tribunalul Cluj vizează falimentul lor.
următoarele zile va plouatorenţial şl va cădea grindină
Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH) a transmis avertizări tuturor factorilor interesaţi, potrivit cărora în următoarele zile vremea va deveni instabilă şi se va răci simţitor.
Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin averse de.ploaie însoţite de frecvente descărcări electrice, intensificări de vînt cu aspect de vijelie şi căderi de grindină în Banat, Crişana, Maratpureş, nordul Moldovei şi Oltenia. Cantităţile de apă căzute vor depăşi 25 de l/mp.
Ploile,.care la început vor fi localizate în centrul, vestul şi nordul ţării, se vor extinde în majoritatea regiunilor ţării în cursul zilei de joi în aceste condiţii meteorologice, ţinînd cont de situaţia debitelor de pe rîurile din vestul, centrul şi nordul ţării şi de gradul ridicat de umiditate a solului, pe unele rîuri se pot produce chiar depăşiri ale cotelor de apărare.
Pe rîul Crasna la Domâneşti a fost depăşită cota de atenţie. Pe sectorul aval al rîului Crasna, nivelul se menţine ridicat din cauza debitului descărcat din acumularea Varsolt, judeţul Sălaj, şi a evacuării apelor interne prin staţiile de pompare. Se menţin în feza I de apărare digurile incintei Brateşul de Jos.
România are nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a fi un pol de stabilitate în sud-estul Europei
Preşedintele Emil Constantin eseu a afirmat, în cadrul discursului rostit, miercuri, în faţa Congresului american, că România poate şi doreşte să fie un pol de stabilitate în sud-estul Europei, dar că are nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru acest lucru. , .
“Acum, cînd libertatea a venit pentru popoarele estului Europei, aspirăm la pasul următor, spre a ne alătura unei comunităţi de naţiuni legate pri^democraţie, demnitate umană şi prosperitate. Ne bucurăm să avem partea noastră din povara grijii pentru un viitor paşnic al întregii Europe. Dar pentru asta avem nevoie de ajutorul vostru”, a spus şeful statului român.
“Mă aflu aici ca reprezentant al unei Românii libere, democratice şi mîndre. Mă aflu aici pentru a vâ spune că puteţi conta oricînd pe noi, că vom veghea asupra acestor valori democratice pe care le împărtăşim, şi pe care ne-am luptat din greu să ld redobîndim”, a adăugat Emil Constantinescu.
El a afirmat că România este “o . cheie a stabilităţii sud-estului Europei”, prezentînd trei argumente majore în favoarea acestei idei.
Primul se referă la dimensiunea şi poziţia strategică a ţării în regiune şi la faptul că România a reuşit depăşirea unor conflicte considerate
inevitabile de unii analişti, şi anume cele inter-etnice şi cele referitoare la “situaţia complexă” a graniţelor statului român.
Al doilea argument îl reprezintă puternicele relaţii diplomatice şi politice ale Bucureştiului cu toate ţările din regiune, preşedintele Constantinescu punînd accentul pe istoricul Tratat semnat cu Ungaria şi, pe acordurile trilaterale încheiate cu Polonia şi Ucraina, cu Ucraina şi
-Republica Moldova, cu Bulgaria şi Turcia, cu Grecia şi Bulgaria şi, respectiv, cu Ungaria şi Austria.
Al treilea argument adus de preşedintele Constantinescu se referă la situarea României la intersecţia celor mai mari drumuri comerciale euro-asiatice: cel de la est la vest, cunoscut şi sub numele de “Drumul mătăsii”, care leagă China de Spania, şi cel de la nord la sud - “Drumul ambrei”, din Scandinavia pînă la Marca Mediterană. Şeful statului român a apreciat că participarea Statelor Unite la acest proiect grandios este “crucială”.
Emil Constantinescu a salutat rolul foarte important jucat de Congresul Statelor Unite în luarea deciziei istorice de extindere a NATO, precum şi sprijinul acordat de unii congresmeni pentru candidatura României la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. “Unii dintre
dumneavoastră au sprijinit cu energie ideea ca lărgirea NATO să includă România. Pentru aceasta vă sîntem recunoscători. Alţii au « viziune mai puţinpozitivă, mai ales în ce priveşte aşa- numitul val 2 al extinderii. Respect dreptul dumneavoastră de a avea o părere diferită”, a spus şeful statului român.
El a subliniat faptul că, potrivit sondajelor de opinie din ultimii ani, poporul român consideră Statele Unite ca partenerul cel mai de încredere al său. Acest fapt a fost subliniat de entuziasmul cu care a fost primit preşedintele american Bill Clinton la Bucureşti, în vara anului trecut, precum şi de lansarea Parteneriatului strategic româno- american. “România este complet angajată în acest parteneriat special. Democraţia poate să înflorească mai repede în România, putem deveni un factor, de influenţare pozitivă în regiune, dacă rolul nostru de forţă a stabilităţii regionale este recunoscut şi susţinut de Statele Unite şi de aliaţii acestora. România dovedeşte că nu există o fatalitate conflictuală în sud- estul Europei. Dar avem cu toţii datoria de a veghea împotriva urii de v
orice fel”s a Constantinescu.
Referindu-se la situaţia economic a ţării, preşedintele Constantinescu i| menţionat că, în ultimul an, Români' a dovedit că “furtunile politic:! ocazionale sînt mai puţin importanţii decît îndemînarea de a le calma prii instituţii apropiate”. “în ciudij profundei şi neabătutei angajări coaliţiei pentru privatizare şi transformare economică rapidă trebuie să recunoaştem că refacere în profunzime a ţesutului economic al ţării este mai dificilă decît speram' şi noi, şi prietenii României”, i afirmat preşedintele român, apreciinc că pasul următor îl va constitui accelerarea privatizării combinată cs menţinerea echilibrului social.
Constantinescu a subliniat că toate aceste eforturi făcute de România- consolidarea democraţiei, reformare economiei, contribuţia la menţinere securităţii în Europa de Est - ar f mult mai dificile fară ajutorul Statele: Unite.
Deputatul PNŢCD Dan Barbaresso, secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, câ va solicita Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor recuzarea lui George Şerban (PD) din Comisia SIE., -
Barbaresso îl acuză pe preşedintele Comisiei SIE de fals în acte publice, afirmînd că acesta a decontat ilegal la Camera Deputaţilor suma de 5.892.500 lei. Potrivit deputatului PNŢCD, această sumă reprezintă decontarea pentru hotelurile din Galaţi, iar George Şerban, fiind deputat PD de Brăila, a încălcat prevederile legale conform cărora nu pot fi decontate decît notele de cazare de la hotelurile situate în raza circumscripţiei electorale unde au fost aleşi. Dan Barbaresso crede câ m Comisia SIE trebuie să se afle oameni integri din punct de vedere moral şi câ George Şerban şi-a însuşit-nişte bani pe baza unor acte “care nu coincid cu realitatea”.
Deputatul PNŢCD mai intenţionează ca, la începutul
sesiunii parlamentare, să aibă o intervenţie în pfen în care să întrebe “care este suma cu care poate fi cumpărat George Şerban de serviciile străine”.
Deputatul PD George Şerban a declarat câ a avut aprobarea secretarului general al Camerei Deputaţilor pentru a deconta cele aproximativ şase milioane de lei.
Şerban a mai spus că nu există nici o prevedere legală care să-i oblige pe parlamentari să deconteze suma plătită pentru cazare numai în hotelurile din judeţul în care au fost aleşi.
Deputatul PD s-a oferit sâ-i dea “consultaţii juridice” colegului său ţărănist Dan Barbaresso, deoarece acesta “a dovedit şi în plen că este puţin pe dinafară”.
Şerban a fost validat, in urmă cu o săptămînă, în funcţia de preşedinte al Comisiei SIE.E1 l-a înlocuit pe deputatul PD Adrian Vilău, nevoit să demisioneze la scurt timp după învestirea sa în funcţie, ca urmare a apariţiei în presă a dosarului său de informator al Securităţii.
P o t r i v i t u n u i d o c u m e n t a l U S A I D , N i c o l a e
V ă c ă r o i u e s t e î n c ă p r e m i e r a l R o m â n i e i
Potrivit unui document de prezentare a României editat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite (USAID), Nicolae Văcăroiu se afla încă .la conducerea Executivului român în luna iunie a acestui an, în timpul mandatului de preşedinte al lui Emil Constantinescu.
'Documentul face parte dintr-un pachet
distribuit, miercuri, reprezentanţilor presei române, de către asistenta pentru relaţiile cu mass-media a directorului adjunct al USAID, Harriet C. Babbit. Documentul, care prezintă o: serie de date statistice despre România, alături de proiectele de
- asistenţă ale USAID, poartă menţiunea că ultima actualizare a sa a fost
. efectuată la data de 26 iunie 1998. Harriet C. Babbit s-a aflat într-o vizită de două zile la Bucureşti, pentru a participa la lucrările întâlnirii anuale a Iniţiativei Legislative pentru Europa Centrală şi de Est (CEELI) a Asociaţiei Baroului ■ American, găzduită de Hotelul AtheneePalace in Bucureşti, m perioada 12-17 iulie.
A p e l u m a n it a rBleoca Aurelia este o tânără de 23
de ani, din Cluj-Napoca, care are nevoie urgentă de suma de 1.365 DM pentru achitarea preţului unor produse de recuperare locomotorie, foarte necesare- proteză şi ghete ortopedice Eventualii sponsori care o pot ajuta pe Aurelia să intre în posesia acestor produse sînt rugaţi să o facă, donmd; sumele de bani în contul deschis pe numele ei la Banca Română de Dezvoltare la contul cu numărul 25 1100 99 6789702.
Radio Contact, ora 21
IU B I M Ş I CÎINII
V A G A B O N Z I?Cîinii vagabonzi sînt o problemă«
marea majoritate a oraşelor României Cum se poate rezolva probleffi cîmilor vagabonzi la Cluj-Napoca voi încerca să aflăm în emisiune "Conversaţia de joi seara", realizai de Dragoş STANCA la Radu Contact.
Invitaţi m studio vor fi: dr. Ramoe VARODI , care se ocupă de viitor. Centeu de Ecarisaj, care va funcţiei în cadrul RADP Cluj şi dr. Lucia-' PIP AŞ, vicepreşedintele Asociaţie Chinologice "Napoca".
155.008 şi 414.666 vor fi numeret de Telefon prin intermediul căror put/,i să vă exprimaţi în direct* începînd cu ora 21, punctul dc veder| faţă de tema discuţiei *din aceasta seară ~
Autorizată prin S.C. nr. 12 8 /1 9 9 1 . judecătoria duj- Nanoca înmatriculată la Oficiul Registruiui C om e lu i judeţului C34 sub nr. J /1 2 /3 0 8 dm 22.03 .1991 cod fiscai R 2 0 4 4 6 9______________ ,
![[PPT]Algoritmul lui Kruskal - Colegiul Național de Informatică …oana/11 F/kruskal.ppt · Web viewProiect realizat de: Capota Alina si Predescu Iulia Descrierea algoritmului Implementarea](https://static.documente.net/doc/80x56/5b3999597f8b9a5a178e8dbc/pptalgoritmul-lui-kruskal-colegiul-naional-de-informatica-oana11-f-.jpg)