1 din 22 ROMÂNIA NECLASIFICAT MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr. _ UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Dosar nr. __ Şcoala doctorală Colonel LUNGU Leopold Cerassel REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT TEMA: SISTEMUL DE FOC ANTIBALISTIC LA NIVELUL UNEI OPERAȚII MULTINAȚIONALE AFLATĂ ÎN AFARA ZONEI DE RESPONSABILITATE A NATO Conducător de doctorat: General de flotilă aeriană profesor universitar doctor Vasile BUCINSCHI Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în Ştiinţe Militare BUCUREŞTI, 2015
Transcript
1 din 22
ROMÂNIA NECLASIFICAT MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr. _
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Dosar nr. __ Şcoala doctorală
Colonel LUNGU Leopold Cerassel
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT TEMA:
SISTEMUL DE FOC ANTIBALISTIC LA NIVELUL UNEI OPERAȚII MULTINAȚIONALE AFLATĂ ÎN AFARA ZONEI DE RESPONSABILITATE A NATO
Conducător de doctorat: General de flotilă aeriană profesor universitar doctor
Vasile BUCINSCHI
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în Ştiinţe Militare
BUCUREŞTI, 2015
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 2 din 22
CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL I
ÎNTREBUINŢAREA FORŢELOR AERIENE ÎMPOTRIVA AMENINŢĂRILOR CU RACHETE BALISTICE 1.1.Destinaţia, caracteristicile şi clasificarea rachetelor balistice 1.2.Istoricul rachetelor balistice si de croaziera 1.3.Modalităţile posibile de întrebuinţare a rachetelor balistice 1.4.Traiectoria rachetelor balistice 1.5.Modalităţi de apărare împotriva rachetelor balistice 1.5.1.Apărarea împotriva rachetelor balistice în faza de iniţiere a acestora 1.5.2.Apărarea împotriva rachetelor balistice pe porţiunea medie a traiectoriei acestora 1.5.3.Apărarea împotriva rachetelor balistice în faza terminală a zborului acestora 1.6.Întrebuinţarea Forţelor Aeriene în combaterea rachetelor balistice 1.7.Întrebuinţarea Forţelor Aeriene în acţiuni cu caracter ofensiv şi defensiv împotriva ameninţărilor balistice
CAPITOLUL II SISTEMELE DE APĂRARE ANTIAERIANĂ ŞI ANTIBALISTICĂ 2.1.Organizarea sistemului integrat de apărare aeriană al NATO în Europa 2.1.1.Organizarea de principiu 2.1.2.Forţele şi mijloacele de apărare antiaeriană/antibalistică: structură, destinaţie şi obiectivele de apărat antiaerian/antibalistic 2.1.3.Restructurările probabile în cadrul unităţilor şi marilor unităţi de artilerie antiaeriană şi de rachete antiaeriene/antibalistice 2.2.Considerații privind apărarea aeriană integrată a NATO ,,NATINAMDS” 2.3.Organizarea apărării aeriene cu baza la sol şi antibalistică în unele armate moderne - nonNATO 2.3.1.Federaţia Rusă 2.3.1.1.Structura organizatorică 2.3.1.2.Obiectivele apărării antiaeriene şi antibalistice 2.3.1.3.Organizarea şi înzestrarea marilor unităţi şi unităţilor care asigură apărarea antiaeriană şi antibalistică a obiectivelor 2.3.1.4.Restructurări în cadrul marilor unităţi şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 3 din 22
unităţilor de apărare antiaeriană şi antibalistică
2.3.2.Statul Israel 2.3.2.1.Structura organizatorică
2.3.2.2.Organizarea şi înzestrarea batalioanelor care asigură apărarea antiaeriană şi antibalistică a obiectivelor
2.3.2.3.Obiectivele apărării antiaeriene şi antibalistice
CAPITOLUL III SISTEMUL DE APĂRARE ANTIRACHETĂ AL STATELOR UNITE ALE AMERICII 3.1.Considerații privind organizarea apărării antibalistice 3.2.Structura organizatorică 3.3.Organizarea şi înzestrarea batalioanelor care asigură apărarea antiaeriană şi antibalistică a obiectivelor 3.4.Obiectivele apărării antiaeriene şi antibalistice 3.5.Batalioanele de rachete antiaeriene întrebuinţate în apărarea antiaeriană şi antibalistică a obiectivelor 3.6.Restructurări probabile în cadrul marilor unităţi şi unităţilor antiaeriene şi antibalistice 3.7.Rolul şi funcţionarea componentelor sistemului de apărare antirachetă 3.8.Posibilităţile de interceptare a rachetelor balistice 3.9.Concluzii privind apărarea antibalistică a SUA
CAPITOLUL IV ORGANIZAREA APĂRĂRII ANTIBALISTICE ÎN UNELE ARMATE ALE ŢĂRILOR MEMBRE NATO 4.1.Obiectivele apărării antibalistice 4.2.Preocupări ale unor state membre NATO privind înzestrarea cu sisteme de rachete antiaeriene şi antirachete de croazieră cu bătaie mică 4.3.Considerații privind organizarea batalioanelor de rachete antiaeriene, antibalistice şi antirachete de croazieră din dotarea unor armate ale ţărilor membre NATO 4.4.Organizarea apararii antibalistice în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord 4.5.Organizarea apararii antibalistice în Franta 4.6.Organizarea apararii antibalistice în Turcia
CAPITOLUL V SISTEMUL DE COMANDĂ ȘI CONTROL AERIAN (ACCS) AL ALIANȚEI NORD-ATLANTICE 5.1.Sistemul de comandă şi control aerian (ACCS) al NATO 5.2.Considerații privind arhitectura sistemului de comandă şi control aerian (ACCS) al NATO 5.3.Utilizarea sistemului de comandă şi control aerian (ACCS) 5.4.Funcţiile sistemului de comandă şi control aerian (ACCS) al NATO pentru Europa
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 4 din 22
5.5.Considerații referitoare la structura sistemului de comandă şi control aerian (ACCS) şi funcţionarea de principiu 5.6.Rolul sistemului de comandă şi control aerian (ACCS) în ciclul de planificare operaţională
CAPITOLUL VI SISTEMELE DE COMANDĂ ȘI CONTROL AERIAN ALE APĂRĂRII ANTIAERIENE ȘI ANTIBALISTICE ÎN CADRUL NATO 6.1.Utilizarea sistemelor de apărare antiaeriană şi antibalistică în cadrul forţelor armate ale NATO 6.2.Comanda şi controlul sistemelor de apărare aeriană cu baza la sol 6.3.Sistemul de comandă și control al brigăzii/regimentului de rachete antiaeriene şi antibalistice 6.3.1.Noţiuni generale despre comanda şi controlul brigăzii/regimentului de rachete antiaeriene şi antibalistice 6.3.2.Sistemul de comandă şi control al brigăzii/regimentului de rachete sol-aer 6.4.Conducerea apărării antiaeriene şi antibalistice integrate
CAPITOLUL VII PLANIFICAREA ȘI DESFĂȘURAREA UNEI OPERAȚII ANTIBALISTICE ÎN CADRUL UNEI OPERAȚII ÎNTRUNITE MULTINAȚIONALE AFLATĂ ÎN AFARA ZONEI DE RESPONSABILITATE A NATO 7.1.Planificarea unei operații antibalistice în cadrul unei operații multinaționale aflată în afara zonei de responsabilitate a NATO 7.1.1.Iniţierea planificării 7.1.2.Orientarea personalului implicat în planificare 7.1.3.Elaborarea concepţiei operaţiei antibalistice 7.1.3.1.Analiza situaţiei 7.1.3.2.Analiza cursurilor acţiunilor de lansare a rachetelor balistice și de croazieră adverse
7.1.3.3.Analiza cursurilor acţiunilor forţelor proprii de apărare antibalistică
7.1.3.4.Analiza comparativă
7.1.3.5.Obiectivele operaţiei de apărare antibalistică în cadrul operaţiei întrunite
7.1.3.6.Cursurile acţiunilor forţelor de apărare antibalistică
7.1.3.7.Elementul timp
7.1.3.8.Compararea cursurilor de acţiune de apărare antibalistică - diagrama acţiunilor de apărare antibalistică
7.1.3.9.Influenţa cursurilor acţiunilor de acțiune ale adversarului cu rachete balistice și de croazieră asupra
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 5 din 22
cursurilor de acţiune de apărare antibalistică ale forţelor proprii 7.1.3.10.Selectarea cursului optim
7.1.6.Planul de control al spaţiului aerian 7.1.7.Stabilirea ţintelor aeriene (rachetele balistice și de croazieră) şi darea misiunilor 7.2.Desfășurarea unei operații antibalistice în cadrul unei operații multinaționale aflată în afara zonei de responsabilitate a NATO 7.2.1.Caracteristicile de luptă ale unităților (subunităților) de rachete antiaeriene, antibalistice și antirachete de croazieră 7.2.2.Organizarea forțelor de apărare antiaeriană și antibalistică 7.2.3.Dispozitivele de luptă adoptate pentru apărarea antiaeriană și antibalistică a grupării operaționale de forțe întrunite, precum și a altor obiective importante 7.2.4.Deplasarea (regruparea) elementelor dispozitivului de luptă 7.2.4.1.Deplasarea (regruparea) succesivă (pe salturi)
7.2.4.2.Deplasarea simultană
7.2.5.Manevra de forțe și mijloace 7.2.6.Manevra de foc 7.2.7.Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească structurile de rachete antiaeriene, antibalistice și antirachete de croazieră: 7.2.8.Lansările de rachete antiaeriene și antibalistice
CAPITOLUL VIII TENDINȚE INTERNAȚIONALE PRIVIND APĂRAREA ANTIBALISTICĂ 8.1.Apărarea antibalistică 8.2.Tendinţe moderne în evoluţia sistemelor de rachete antiaeriene şi antibalistice 8.3.Sistemele de rachete antiaeriene şi antibalistice cu bătaie mare 8.3.1.Detalii privind sistemele de rachete antiaeriene şi antibalistice ,,MIM-104 PATRIOT” 8.3.2.Detalii privind sistemul de rachete antiaeriene şi antibalistice ,,EUROSAM”
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 6 din 22
8.3.3.Detalii privind sistemele de rachete antiaeriene şi antibalistice ,,S-300 P” 8.4.Sistemele de rachete antiaeriene şi antibalisitice cu bătaie medie 8.4.1.Detalii privind sistemele de rachete antiaeriene şi antibalistice cu bătaie medie de tip ,,ARROW” 8.4.2.Detalii privind sistemele de rachete antiaeriene şi antibalistice cu bătaie medie de tip ,,HAWK” 8.4.3.Detalii privind sistemele de rachete antiaeriene şi antibalistice ,,MIM 120 NASAMS”
CONCLUZII ŞI PROPUNERI GLOSAR BIBLIOGRAFIE LISTA ANEXELOR Cuvinte cheie: Rachetele balistice și rachetele de croazieră; Apărarea
antiaeriană și antibalistică; Apărarea aeriană integrată a NATO
în Europa; Sistemele de comandă și control aerian ale apărării
antiaeriene și antibalistice în cadrul NATO; Planificarea și
desfășurarea unei operații antibalistice în cadrul unei operații
întrunite multinaționale aflată în afara zonei de responsabilitate
a NATO.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 7 din 22
Rezumat
Introducere
În perioada celui de al doilea război mondial, dar şi în timpul
conflictelor zonale de după Cel de al Doilea Război Mondial, lovirea
obiectivelor cu rachete balistice, a devenit tot mai prezentă, iar încărcăturile de
luptă vor putea fi atât convenţionale, cât şi de distrugere în masă (nucleare,
chimice sau bacteriologice).
Din nefericire ameninţarea balistică creşte tot mai mult pe măsură ce
numărul statelor deţinătoare de înaltă tehnologie de producere a armelor de
distrugere în masă este tot mai mare, iar utilizarea acestor arme, ca şi a
vectorilor purtători ai acestora, poate fi la îndemâna atât a statelor cu guverne
autocrate și dictatoriale, cât și a unor organizaţii teroriste internaţionale.
În prezent se constată preocupări tot mai atente ale analiştilor şi
specialiştilor militari de a preconiza direcţiile de evoluţie ale doctrinelor
militare, în conexiune permanentă cu cele mai noi descoperiri tehnice privind
înzestrarea cu sisteme moderne şi complexe pentru pregătirea și executarea
operaţiilor militare.
În funcţie de aceste aspecte şi de numeroşi alţi factori politici,
economici, demografici, cultural-educaţionali, moral-religioşi etc., pentru
realizarea scopurilor strategice ale oricărui conflict armat, un rol important este
preconizat pentru atacurile puternice şi prin surprindere, realizate cu diverse
mijloace de atac aerian: aviaţie, rachete balistice și rachete de croazieră.
Vectorii moderni de atac aerian pot transporta şi lansa componente
de luptă convenţionale, dar şi de distrugere în masă (nucleare, chimice sau
biologice).
Prin diferite forme de acţiune în spaţiul aerian vectorii purtători ai
încărcăturilor de luptă convenţionale sau de distrugere în masă au posibilitatea
să lovească simultan sau succesiv obiective politice, economice, sociale și
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 8 din 22
culturale, precum și grupările de forţe armate de pe întreg teritoriul unei ţări și,
deasemenea, sunt capabili să producă pierderi, distrugeri materiale şi umane,
care pot reduce în mod semnificativ capacitatea de apărare şi sistemul logistic al
oricăror forțe armate, motiv pentru care rachetele balistice și de croazieră se pot
constitui ca principală ameninţare aeriană într-un eventual conflict armat.
Rolul principal în confruntarea cu agresorul aerian revine forţelor
aeriene specializate, respectiv: rachetele antiaeriene şi antibalistice, artileria
antiaeriană, radiolocația, aviaţia de luptă și de cercetare, precum şi mijloacele de
bruiaj electronic, care vor coopera intens cu forţele terestre şi forţele navale.
Într-o operaţie întrunită multinațională aflată în afara zonei de
responsabilitate a NATO planificarea și desfășurarea unei operații antibalistice
este foarte importantă, în scopul prevenirii surprinderii aeriene, dezvoltării unei
reacţii rapide, ferme şi decisive pentru interceptarea, combaterea şi nimicirea
rachetelor balistice și de croazieră ale unui potențial adversar, dar și pentru
cucerirea și menţinerea supremaţiei aeriene.
În acest sens, consider că forţele armate ale statelor membre ale
NATO trebuie să întreprindă următoarele tipuri operații:
� operaţii preventive şi ofensive, desfăşurate cu aviaţia, rachetele
balistice şi de croazieră, precum şi cu forţele pentru operaţii speciale. Aceste
operații vor avea ca scop distrugerea mijloacelor potenţiale de atac balistic ale
forţelor agresoare, cât mai departe de spaţiul aerian, terestru şi naval al grupării
operaționale de forțe întrunite şi, eventual, înainte de lansarea rachetelor
balistice/de croazieră de pe instalaţiile adverse de lansare;
� operaţii defensive, eşalonate în adâncimea teritoriului apărat
antiaerian şi antibalistic. Aceste operații se realizează atât prin stabilirea unor
unor dispozitive de luptă pe aliniamente aeriene succesive, în zonele
obiectivelor de apărat antiaerian și antibalistic, cât și în jurul acestor obiective.
Din aceste dispozitive de luptă vor acționa sistemele de rachete antiaeriene,
antibalistice şi antirachete de croazieră.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 9 din 22
Pentru aceasta, este necesar că în spaţiul conturat al securităţii
internaţionale actuale să se impună necesitatea unei abordări conceptuale noi a
apărării antiaeriene și antibalistice integrate, care să vizeze măsurile
organizatorice şi structurale pentru realizarea unor entităţi modulare şi
complementare de forţe specializate pentru acţiuni și operaţii antibalistice, ce
vor fi integrate acţional în sistemul de comandă şi control aerian al NATO.
Cuprins
Prin intermediul tezei de doctorat intitulată „Sistemul de foc
antibalistic la nivelul unei operații multinaționale aflată în afara zonei de
responsabilitate a NATO” mi-am propus să formulez opiniile personale
pertinente, documentate și oportune referitoare la organizarea și înzestrarea
sistemelor de apărare antiaeriană și antibalistică în unele armate ale statelor
puternice membre NATO, dar și în unele armate moderne ale statelor non-
membre NATO, sistemul de comandă și control aerian (ACCS) al Alianței
Nord-Atlantice, precum și sistemul de comandă și control al
brigăzii/regimentului de rachete antiaeriene și antibalistice.
De asemenea în cadrul acestei teze am dorit să prezint propria
concepție privind procesul de planificare a unei operații antibalistice în cadrul
unei operații întrunite multinaționale aflată în afara zonei de responsabilitate a
NATO, precum și activitățile care decurg pe timpul desfășurării acestui tip de
operație.
La realizarea obiectivelor cercetării ştiinţifice am avut în vedere cele
mai noi şi utilizate concepte şi proceduri la nivel european şi NATO și care în
prezent sunt aplicate în unele armate ale statelor puternice membre NATO,
precum și în armatele moderne ale unor state non-membre NATO.
Teza demonstrează că apariția și dezvoltarea sistemelor integrate de
apărare antiaeriană și antibalistică pe plan european, dar și internațional, va
determina oferirea unor soluții viabile pentru crearea unui climat de securitate
aeriană stabil împotriva pericolului amenințărilor balistice, dar și posibilitatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 10 din 22
planificării și desfășurării unei operații antibalistice în cadrul unei operații
întrunite multinaționale aflată în afara zonei de responsabilitate a NATO
împotriva unui stat agresor care are capacități și capabilități balistice.
Lucrarea propune o analiză obiectivă a pericolului contemporan
reprezentat de utilizarea într-un eventual conflict armat a rachetelor balistice și
de croazieră, precum și de creare a sistemelor de foc antibalistice moderne
actuale, reprezentate de structurile de rachete antibalistice dispuse la sol,
sistemele de rachete antibalistice dispuse pe navele maritime de luptă, sistemele
de laseri antibalistici dispuși la sol, pe aeronavele de transport, precum și
sistemele de laseri și roboți dispuși pe sateliții militari aflați în spațiul cosmic.
În scopul identificării pericolelor, ameninţărilor, riscurilor și a
vulnerabilităţilor în domeniul apărării antibalistice, lucrarea tratează folosirea
unui sistem de foc antibalistic format din sisteme de rachete antibalistice și
antirachete de croazieră care să fie folosit pentru combaterea și nimicirea
amenințărilor balistice pe timpul desfășurării unei operații multinaționale aflată
în afara zonei de responsabilitate a NATO.
Pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării știinţifice am avut în
vedere ca teza să fie structurată pe 8 capitole și 29 de anexe.
Primul capitolul, intitulat „ÎNTREBUINȚAREA FORȚELOR
AERIENE ÎMPOTRIVA AMENINȚĂRILOR CU RACHETE
BALISTICE”, cuprinde elementele care definesc pericolul utilizării de către un
potențial adversar contemporan (actor statal sau non-statal), a rachetelor
balistice și de croazieră.
Evoluţia tehnologică şi extinderea numărului de ţări deţinătoare de
armament nuclear au determinat ca statele puternic dezvoltate economic să-şi
dezvolte propriile capacităţi de apărare împotriva unor potenţiale atacuri aeriene
executate cu rachetele balistice. Preocupările în acest domeniu militar din ultimii
ani dovedesc acest fapt şi au dus la redeschiderea problemei înarmării nucleare,
care din punct de vedere al relaţiilor internaţionale dintre statele lumii, este
extrem de sensibilă şi foarte controversată.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 11 din 22
În cadrul acestui capitol am prezentat: destinația, caracteristicile și
clasificarea rachetelor balistice, istoricul rachetelor balistice și de croazieră
începând cu cel de al doilea război mondial și până în prezent, modalitățile
posibile de întrebuințare a rachetelor balistice, etapele traiectoriei rachetelor
balistice, modalitățile de apărare împotriva rachetelor balistice, întrebuințarea
forțelor aeriene în combaterea rachetelor balistice, precum și întrebuințarea
forțelor aeriene în acțiuni cu caracter ofensiv și defensiv împotriva amenințărilor
balistice.
Datorită proliferării armelor de nimicire în masă şi a tehnologiei
rachetelor balistice şi de croazieră, pericolul ameninţării cu rachete balistice și
de croazieră a fost în ultimul timp reconsiderat de către majoritatea forțelor
armate ale NATO. În acest sens au fost realizate complexe de rachete antiaeriene
şi antibalistice capabile să combată şi să nimicească cu eficacitate rachetele
balistice adverse.
Capitolul doi, intitulat „SISTEMELE DE APĂRARE
ANTIAERIANĂ ȘI ANTIBALISTICĂ”, reflectă considerațiile personale
privind organizarea și înzestrarea sistemului integrat de apărare aeriană al
NATO în Europa, organizarea apărării aeriene integrate a NATO
,,NATINAMDS”, precum și organizarea apărării aeriene cu baza la sol și
antibalistică în unele armate moderne-non-NATO.
Sistemele de apărare antiaeriană și antibalistică moderne reprezintă
un factor decisiv în câștigarea și menținerea supremației aeriene și acest fapt
contribuie într-un mod important la gradul ridicat de securitate aeriană al
oricărei țări puternic dezvoltată economic. În acest sens am prezentat
organizarea de principiu a sistemului integrat de apărare aeriană al NATO în
Europa, forțele și mijloacele de apărare antiaeriană/antibalistică ale alianței,
sistemul de apărare aeriană integrată a NATO ,,NATINAMDS”, precum și
organizarea apărării aeriene cu baza la sol și antibalistică în cadrul Federației
Ruse și a Statului Israel.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 12 din 22
În capitolul trei, intitulat „SISTEMUL DE APĂRARE
ANTIRACHETĂ AL STATELOR UNITE ALE AMERICII”, am oferit o
imagine mai amplă a organizării apărării antibalistice a Statelor Unite ale
Americii. Unul dintre cele mai complexe și eficiente sisteme de apărare
antibalistică ale lumii îl reprezintă sistemul de apărare antirachetă al Statelor
Unite ale Americii.
În acest capitol am prezentat considerațiile personale privind
organizarea apărării antibalistice, structura organizatorică a sistemului de
apărare antiaeriană și antibalistică al Statelor Unite ale Americii, organizarea şi
înzestrarea batalioanelor de rachete antiaeriene şi antibalistice, obiectivele
apărării antiaeriene şi antibalistice, rolul şi funcţionarea componentelor
sistemului de apărare antirachetă, posibilităţile de interceptare a rachetelor
balistice, precum și concluziile privind apărarea antibalistică a SUA.
Consider că scopul organizării apărării antibalistice al SUA este de a
crea o zonă de apărare antiaeriană şi antibalistică stratificată, adânc eşalonată şi
compactă prin întrebuinţarea întrunită a mai multor sisteme de rachete
antiaeriene şi antibalistice (cu bătaie mare şi medie), a sistemelor de laseri
dispuși la sol, pe navele de luptă, pe aeronave de transport, precum și în spațiul
cosmic, precum și a sistemelor de roboți de luptă dispuși pe sateliți.
Capitolul patru, intitulat „ORGANIZAREA APĂRĂRII
ANTIBALISTICE ÎN UNELE ARMATE ALE ȚĂRILOR MEMBRE
NATO” este destinat prezentării obiectivelor apărării antibalistice a statelor
membre NATO, precum și a sistemelor de rachete antiaeriene, antibalistice și
antirachete de croazieră care sunt în dotarea unor armate ale țărilor membre
NATO.
Extinderea numărului de țări deținătoare a armamentelor de
distrugere în masă, precum și a vectorilor purtători ai acestor arme, a determinat
ca statele puternic dezvoltate economic să-și dezvolte propriile capacități de
apărare antibalistică împotriva unor potențiale atacuri aeriene executate cu
rachetele balistice și de croazieră.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 13 din 22
În cadrul acestui capitol am prezentat obiectivele apărării
antibalistice în unele armate ale statelor membre NATO, posibilitățile de apărare
antiaeriană și antibalistică pe care aceste structuri le conferă obiectivelor de
apărat antiaerian și antibalistic, preocupările unor state membre NATO privind
înzestrarea cu sisteme de rachete antiaeriene şi antirachete de croazieră cu bătaie
mică, considerații privind organizarea batalioanelor de rachete antiaeriene,
antibalistice şi antirachete de croazieră din dotarea unor armate ale ţărilor
membre NATO, precum și organizarea apărării antibalistice în unele state
puternice, membre NATO: Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord,
Franța și Turcia.
Consider că în cadrul statelor membre NATO, concepţia de apărare
antibalistică a obiectivelor în cadrul NATO este inclusă în apărarea antibalistică
integrată a NATO şi folosirea ei este coordonată cu acţiunile forţelor de apărare
antiaeriană şi antibalistică ale celorlalte categorii de forţe armate aflate în
aceeaşi zonă/raion de ducere a operaţiilor/acţiunilor de luptă.
În opinia mea, în prezent, consider că toate forţele de rachete
antiaeriene şi antibalistice ale statelor membre NATO sunt incluse într-un sistem
integrat automatizat, care are în responsabilitate teritoriul, spaţiul aerian şi apele
teritoriale ale acestor state.
În capitolul cinci, intitulat „SISTEMUL DE COMANDĂ ȘI
CONTROL AERIAN (ACCS) AL ALIANȚEI NORD-ATLANTICE” am
expus considerațiile personale privind sistemul de comandă și control aerian
(ACCS) al NATO, precum și funcționarea de principiu a acestui sistem.
În cursul ultimului deceniu al secolului XX, la nivelul Alianței
Nord-Atlantice s-a decis realizarea unui sistem de comandă și control aerian,
care să opereze pe o platformă hardware și software unică în cadrul NATO și
care să aibă posibilitatea de a fi dezvoltat ulterior, pe baza unei concepții unitare.
În cadrul acestui capitol am prezentat arhitectura Sistemului de
Comandă și Control Aerian (ACCS) al NATO, utilizarea lui, funcțiile sale,
funcționarea de principiu și rolul său în ciclul de planificare operațională.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 14 din 22
Consider că, în prezent, acest sistem încorporează elemente de
ultimă generaţie în tehnologia comunicaţiilor şi informaticii, fiind în măsură să-
şi modifice dimensiunea şi să se dezvolte răspunzând oricărei solicitări care va
apărea în timp. Sistemul de Comandă şi Control Aerian al Alianţei Nord-
Atlantice poate oferi şi solicita informaţii către şi de la capabilităţile de apărare
aeriană, sistemele de control şi management ale traficului aerian, aeronavele
militare pilotate sau cu cele fără pilot, navele de suprafaţă şi subacvatice ale
forţelor navale, capacităţile de apărare antiaeriană şi antibalistică, precum şi de
la sistemele de sateliţi din spaţiul cosmic.
Capitolul șase, intitulat „SISTEMELE DE COMANDĂ ȘI
CONTROL ALE APĂRĂRII ANTIAERIENE ȘI ANTIBALISTICE ÎN
CADRUL NATO” este destinat prezentării utilizării sistemelor de apărare
antiaeriană și antibalistică în cadrul forțelor armate ale NATO, precum și a
posibilităților de conducere a apărării antiaeriene și antibalistice integrate.
Creșterea capacităților nominale de tragere cu rachete antiaeriene și
antibalistice a fost influențată atât de creșterea numărului de canale-țintă, pentru
combaterea și nimicirea țintelor aerodinamice, a țintelor balistice și de croazieră,
cât și de necesitatea atingerii unui nivel de compatibilitate ridicat pentru toate
structurile de comandă și control ale apărării antiaeriene și antibalistice în cadrul
NATO.
În acest sens am prezentat considerațiile personale privind
utilizarea sistemelor de apărare antiaeriană şi antibalistică în cadrul forţelor
armate ale NATO, comanda și controlului sistemelor de apărare aeriană cu baza
la sol, sistemul de comandă și control al brigăzii/regimentului de rachete
antiaeriene şi antibalistice, precum și conducerea apărării antiaeriene şi
antibalistice integrate.
Deasemenea, consider că singura modalitate eficientă de asigurare
a unităţii de efort în apărarea aeriană cu baza la sol colectivă se poate obţine prin
controlul tuturor acţiunilor de luptă care se desfăşoară în spaţiul aerian (aer-aer,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 15 din 22
sol-aer; navă-aer) de către un singur comandant, care să-şi exercite autoritatea
asupra lor printr-un sistem specializat, existent încă din timp de pace.
În capitolul șapte, intitulat „PLANIFICAREA ȘI
DESFĂȘURAREA UNEI OPERAȚII ANTIBALISTICE ÎN CADRUL
UNEI OPERAȚII ÎNTRUNITE MULTINAȚIONALE AFLATĂ ÎN
AFARA ZONEI DE RESPONSABILITATE A NATO”, am expus
considerațiile personale privind procesul de planificare al unei operații
antibalistice în cadrul unei operații multinaționale aflată în afara zonei de
responsabilitate a NATO, precum și algoritmul activităților care decurg în cadrul
acestui tip de operație.
Amenințarea balistică crește cu atât mai mult cu cât se multiplică
numărul potențialilor deținători de arme de distrugere în masă (state cu regimuri
politice dictatoriale, precum și organizații teroriste internaționale). În acest sens
am considerat că, în contextul desfășurării unei operații întrunite multinaționale
într-un teritoriu aflat în afara zonei de responsabilitate a NATO, pentru
contracararea amenințărilor balistice se poate planifica și ulterior desfășura o
operație antibalistică cu structurile de rachete antiaeriene și antibalistice cu
bătaie mare și medie, precum și cu structurile de rachete antiaeriene și
antirachete de croazieră cu bătaie mică.
Consider că utilizarea sistemului foc al rachetelor antiaeriene,
antibalistice şi antirachete de croazieră la nivelul unei operații multinaționale,
aflată în afara zonei de responsabilitate a NATO, are un rol hotărâtor în
câștigarea și menținerea supremației aeriene, precum și în asigurarea succesului
unei grupări operaționale de forțe întrunite.
Capitolul opt, intitulat „TENDINȚE INTERNAȚIONALE
PRIVIND APĂRAREA ANTIBALISTICĂ” este destinat prezentării evoluției
sistemelor de rachete antiaeriene şi antibalistice, precum și prezentarea
principalelor sisteme de rachete antiaeriene şi antibalistice cu bătaie mare și
bătaie medie care sunt utilizate pe plan internațional.
Commented [L1]:
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 16 din 22
Apărarea antiaeriană și antibalistică, la nivel internațional, a impus
în ultimele două decenii apariția și dezvoltarea unor sisteme tehnice militare
eficiente, pe termen mediu sau lung, pentru combaterea și nimicirea țintelor
aeriene, cu predilecție a rachetelor balistice și de croazieră.
În acest capitol am expus considerațiile personale privind
tendințele moderne în evoluția sistemelor de rachete antiaeriene și antibalistice,
precum și prezentarea tehnico-tactică a unor sisteme de rachete antiaeriene și
antibalistice cu bătaie mare și medie performante.
Consider că, în prezent, apărarea antibalistică implică, într-un mod
interdependent, tehnologiile militare avansate referitoare la propulsia şi dirijarea
precisă a rachetelor balistice şi de croazieră, tratatele internaţionale pentru
controlul armamentelor, precum şi principiile relaţiilor internaţionale. Toţi aceşti
factori au un impact deosebit în modernizarea concepţiilor politico-strategice ale
forţelor armate din majoritatea ţărilor lumii, dar şi asupra înzestrării acestora cu
sisteme militare tehnice de combatere şi nimicire a ameninţării balistice, care să
asigure puternice capabilităţi de apărare antibalistică, aşa cum îşi propun statele
puternic dezvoltate economic şi militar actuale.
Concluzii și propuneri
Pericolul amenințării balistice, devine din zi în zi mai vizibil şi mai
înfricoşător prin prisma încărcăturii de luptă care poate fi atât convenţională, cât
şi neconvenţională (nucleară, chimică sau bacteriologică).
Această ameninţare creşte cu atât mai mult cu cât se multiplică
numărul potenţialilor deţinători de arme de distrugere în masă (state cu regimuri
politice dictatoriale, precum şi organizaţii teroriste internaţionale).
În acest sens trebuie făcuţi paşi importanţi cu mult înainte de
declanşarea unui eventual conflict armat la nivel politico-diplomatic, pentru a se
putea preveni achiziţionarea sau asamblarea de rachete balistice de către guverne
dictatoriale iresponsabile sau de către organizaţii teroriste internaţionale, iar
odată ce conflictul a fost deschis, la nivel strict militar, pentru posesia unei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 17 din 22
combinaţii de mijloace de atac proprii (avioane, rachete balistice şi de croazieră)
sau de apărare (sisteme de rachete antiaeriene şi antibalistice) ale căror
performanţe şi eficacitate să crească semnificativ, pentru a spera la diminuarea
ameninţării cu rachete balistice.
Pericolul utilizării rachetelor balistice și a rachetelor de croazieră a
fost în ultimul timp reconsiderat de către principalele organisme europene şi
euro-atlantice. În acest sens au fost realizate complexe de rachete antiaeriene şi
antibalistice capabile să combată şi să nimicească cu eficacitate rachetele
balistice adverse.
Prin includerea rachetelor balistice și de croazieră printre ţintele
aeriene prioritare s-a generalizat folosirea rachetelor antiaeriene şi antibalistice
cu viteze iniţiale foarte mari, având motoare de ştartare cu combustibil solid şi
motoare de marş cu combustibil lichid, care nu necesită operaţiuni tehnice de
pregătire mari, consumatoare de timp în cadrul fluxurilor tehnologice din
subunităţile tehnice (alimentarea cu carburant, oxidant şi aer, de ordinul zecilor
de minute).
De asemenea aceste tipuri de rachete antiaeriene şi antibalistice nu
necesită un ciclu iniţial de pregătire pe rampele de lansare de ordinul zecilor de
minute, ceea ce reduce considerabil durata timpului de lansare, creşte timpul de
lansare şi măreşte capacitatea de combatere şi nimicire a rachetelor balistice.
Totodată creşterea capacităţii nominale de tragere a fost influenţată
şi de creşterea numărului de canale-ţintă, atât pentru combaterea şi nimicirea
ţintelor aerodinamice (avioane, elicoptere, baloane captive cu aer), cât şi pentru
ţintele balistice şi de croazieră.
Consider necesar să menţionez următoarele caracteristici constructive şi
funcţionale asemănătoare pentru complexele de rachete antiaeriene şi antibalistice ale
NATO:
� au în dotare radare multifuncţionale, cu reţele plane de antene
fazate, cu balansare electronică (atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical),
permiţând descoperirea, identificarea şi urmărirea ţintelor aeriene (ţinte
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 18 din 22
aerodinamice, rachete balistice şi rachete de croazieră; exemplu: 125 de ţinte
aeriene simultan la complexul de rachete antiaeriene şi antibalistice PATRIOT-
PAC 2, 3), precum şi dirijarea rachetelor antiaeriene şi antibalistice lansate
asupra acestor ţinte;
� staţiile de dirijare ale rachetelor antiaeriene şi antibalistice sunt
realizate în variante multicanal, atât pentru ţintele aerodinamice (avioane,
elicoptere, avioane fără pilot), cât şi pentru rachetele balistice și de croazieră,
dându-se posibilitatea interceptării, combaterii şi nimicirii simultane a mai
multor ţinte aeriene izolate sau grupate cu una sau mai multe rachete antiaeriene
şi antibalistice pentru fiecare ţintă aeriană;
� au posibilitatea interfaţării cu sisteme de alarmare aeriană
timpurie care folosesc radare tridimensionale cu distanțe de descoperire a
ţintelor aeriene de 300-1.000 km;
� sunt realizate în variante fixe sau mobile, pe roţi sau pe şenile,
au toată aparatura de comandă, control şi de comunicaţii containerizată,
realizându-se astfel simplificarea operaţiilor de transport pe distanţe mari;
� pot fi transportate şi pe calea aerului, având posibilităţi de
îmbarcare în avioane de transport greu, ceea ce reduce considerabil timpul de
deplasare dintr-o zonă în alta a lumii;
� rachetele antiaeriene şi antibalistice sunt păstrate, transportate şi
lansate, în general, din containere, ceea ce reduce considerabil timpul de
reâncărcare a instalaţiilor de lansare, precum şi simplificarea operaţiunilor pentru
lansare;
� rachetele antiaeriene şi antibalistice sunt prevăzute cu
componente de luptă explozive, pentru combaterea şi nimicirea ţintelor
aerodinamice, sau cu componente de luptă perforante pentru combaterea şi
nimicirea rachetelor balistice;
� pentru dirijarea rachetelor antiaeriene şi antibalistice la ţintă se
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 19 din 22
folosesc sisteme de dirijare mixte (inerţial sau prin comenzi radio, pe cea mai mare
parte a traiectoriei, şi autodirijare activă sau pasivă, pe porţiunea finală de zbor a
acestora);
� în general lansările rachetelor antiaeriene şi antibalistice cu
bătaie mare şi medie se realizează în plan vertical, pentru a avea o traiectorie cât
mai ridicată şi ulterior cât mai lungă ce este necesară pentru combaterea şi
nimicirea rachetelor balistice;
� la toate tipurile de rachete antiaeriene şi antibalistice nu sunt
necesare lucrări de verificare, întreţinere şi reglare pentru o perioadă îndelungată
de timp.
În prezent țările membre NATO acordă o atenţie deosebită
componentei aerospaţiale a luptei care întruneşte trăsături comune cum ar fi:
� dezvoltarea şi perfecţionarea vectorilor aerieni, concomitent cu
forţele de apărare antiaeriană şi antibalistică;
� extinderea spaţială prin cuprinderea spaţiului cosmic, avându-se
în vedere derularea programului nord-american şi european antirachetă;
� operaţionalizarea sistemelor de conducere şi control automatizate
pentru toate forţele de apărare aeriană, antiaeriană şi antibalistice care participă
la respingerea agresiunii aeriene;
� integrarea acţiunilor militare conceptual şi acţional, precum şi
realizarea unui sistem de ripostă aeriană viabil şi eficient;
� asigurarea logisticii necesare susţinerii forţelor antiaeriene şi
antibalistice participante la respingerea atacurilor întreprinse de către adversar
cu rachetele balistice.
În contextul actual al securităţii internaţionale şi regionale consider
că este necesară prezentarea următoarelor propuneri referitoare la sistemul de
foc antibalistic al NATO:
� menţinerea în actualitate a riscurilor şi ameninţărilor referitoare
la atacurile aeriene executate de către potenţiali actori statali şi non-statali cu
rachetele balistice şi de croazieră asupra obiectivelor politico-economice şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 20 din 22
administrative, precum şi asupra forţelor armate şi populaţiei, ceea ce va implica
sistematizarea, ierarhizarea şi redefinirea ameninţărilor, precum şi reevaluarea
posibilităţilor de apărare antiaeriană şi antibalistică;
� în spaţiul conturat al securităţii internaţionale actuale se impune
necesitatea unei abordări conceptuale noi a apărării antibalistice integrate, care să
vizeze măsurile organizatorice şi structurale pentru realizarea unor entităţi
modulare şi complementare de forţe specializate pentru acţiuni/operaţii
antibalistice, care să fie integrate acţional în sistemul de comandă şi control aerian
al NATO;
� sistemele de comandă şi control aerian naţionale ale ţărilor
membre NATO trebuie să includă şi subsisteme de combatere şi nimicire a
rachetelor balistice, iar aceste sisteme de comandă şi control aerian naţionale să fie
racordate la sistemul integrat de apărare antiaeriană şi antibalistică al NATO
(NATINAMDS), pentru a beneficia de date reale şi oportune referitoare la
dinamica situaţiei aeriene generale;
� pentru integrarea completă şi complexă a forţelor de apărare
antiaeriană şi antibalistică ale ţărilor membre NATO în sistemul NATINAMDS
se impune necesitatea înzestrării tuturor forţelor aeriene ale statelor membre ale
Alianţei Nord-Atlantice cu tehnică militară modernă, performantă, în cel mai
scurt timp posibil, în scopul atingerii nivelului de compatibilitate cerut de către
Alianţa Nord-Atlantică şi de exigenţele câmpului de luptă modern.
Bibliografie
Pentru întocmirea acestei teze am utilizat lucrări de referinţă,
autohtone şi străine, care tratează problematica complexă a istoriei apariției și
utilizării rachetelor balistice și de croazieră începând cu cel de al doilea război
mondial și până în prezent, precum și apariția și dezvoltarea, de către marile
puteri economice și militare ale lumii, a sistemelor de foc antibaslistice cu baza
la sol, la suprafața apei, în aer și în spațiul cosmic.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 21 din 22
Lista anexelor
Anexa nr.1: Rachete balistice aparţinând armatelor unor ţări;
Anexa nr.2: Sisteme de rachete balistice probabil a fi folosite;
Anexa nr.3: Clasificarea rachetelor balistice în funcţie de raza de acţiune;
Anexa nr.4: Caracteristicile tehnico-tactice ale unor rachete cu destinaţie
strategică din dotarea armatelor unor state;
Anexa nr.5: Traiectoria rachetelor balistice;
Anexa nr.6: Caracteristicile tehnico-tactice ale unor rachete cu destinaţie tactic-
operativă din dotarea armatelor unor state;
Anexa nr.7: Organizarea batalionului de R.S.A. ,,PATRIOT” compus din 6
baterii de R.S.A.;
Anexa nr.8: Organizarea batalionului R.S.A. ,,HAWK” modernizat compus din
5 baterii de R.S.A.;
Anexa nr.9: Modul de realizare a unei zone de apărare antibalistică cu baterii de
R.S.A. ,,PATRIOT” şi ,,HAWK” ;
Anexa nr.10: Variantă de apărare antibalistică mixtă a unei zone cu baterii
de R.S.A. “PATRIOT” şi “HAWK” ;
Anexa nr.11: Dispozitive de luptă pentru apărarea antibalistică mixtă cu
R.S.A. ,,PATRIOT” şi ,,HAWK” ;
Anexa nr.12: Realizarea unei zone de apărare antibalistică cu două
batalioane de R.S.A. ,,PATRIOT” ;
Anexa nr.13: Dispunerea batalionului de R.S.A. ,,PATRIOT" pentru
apărarea antiaeriană și antibalistică a unui obiectiv;
Anexa nr.14: Măsuri de apărare şi de protecţie împotriva rachetelor
balistice;
Anexa nr.15: Schema de relaţionare a batalionului de R.S.A. „PATRIOT”;
Anexa nr.16: Schema de relaţionare a bateriei de R.S.A. ,,S-300 PMU-1”;
Anexa nr.17: Compunerea şi legăturile funcţionale ale bateriei de R.S.A.
,,HAWK – SL-AMRAAM”;
Anexa nr.18: Tabelul centralizator cu parametrii sistemelor de R.S.A. cu
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT 22 din 22
bătaie medie şi mare;
Anexa nr.19: Parametrii principalelor sisteme de rachete sol-aer;
Anexa nr.20: Clasificarea rachetelor balistice în funcţie de raza de acţiune;
