Home >Documents >REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT doctorat rezumate/2016 aprilie/REZUMAT teza POP...Transformarea...

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT doctorat rezumate/2016 aprilie/REZUMAT teza POP...Transformarea...

Date post:25-Dec-2019
Category:
View:30 times
Download:6 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

    „Investeşte în OAMENI”

    MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

    UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,CAROL I” Exemplar ......

    Nr._______din___________

    Număr contract finanţare: POSDRU/159/1.5/S/138822 Beneficiar: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

    LOCOTENENT COLONEL DANIEL POP

    REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

    TEMA: Influenţa operaţiilor psihologice asupra acţiunilor militare

    CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

    Gl. Bg. (r) prof.univ.dr.

    Viorel BUŢA

    Teză elaborată în vederea obţinerii

    titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

    - BUCUREŞTI , 2016 –

    Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea

    Resurselor Umane 2007 – 2013

    Axa prioritară 1: „Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe

    cunoaştere”

    Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

    Titlul proiectului: Reţea transnaţională de management integrat al cercetării doctorale şi postdoctorale

    inteligente în domeniile “Ştiinţe militare”, “Securitate şi informaţii” şi “Ordine publică şi siguranţă

    naţională” - Program de formare continuă a cercetătorilor de elită – „SmartSPODAS”

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    3 din18

    CUPRINS

    Introducere

    Capitolul 1. Consideraţii generale privind acţiunile militare

    1.1. Aspecte generale

    1.2. Tendinţe doctrinaire

    1.3. Câmp de luptă sau spaţiu de luptă

    1.4. Perspective

    1.5. Operaţiile Speciale şi Informaţionale

    1.6. Consideraţii generale privind planificarea acţiunii militare

    1.7. Procesul de luare a deciziei la nivelul structurilor militare pentru ducerea

    acţiunii militare

    1.8. Targetingul - proces continuu al statului major

    Capitolul 2. Operaţii psihologice

    2.1. Operaţiile psihologice (PSYOPS) - element central al operaţiilor informaţionale

    2.2. Planificarea operaţiilor psihologice, parte a procesului de planificare a

    operaţiei militare

    2.3. Particularităţi ale planificării acţiunilor psihologice

    2.4. Produse ale procesului de planificare al operaţiilor psihologice

    2.5. Structurile de operaţii psihologice

    Capitolul 3. Operaţiile psihologice vector de multiplicare al efectelor asupra

    obiectivelor acţiunilor militare

    3.1. Conducerea operaţiilor psihologice

    3.2. Efecte majore ale operaţiei psiholgice asupra acţiunii militare

    Concluzii şi propuneri

    Bibliografie selectivă

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    4 din18

    Cuvinte cheie:

    capabilități informaționale, operații informaționale, operații psihologice,

    avantaj informațional, inducerea în eroare/mascarea, înșelarea adversarului,

    ascundere, efect de boomerang, PSYOPS, targeting, curs de acțiune, riscuri şi

    ameninţări, audiența țintă, conflict militar, influențare, forţe terestre, propagandă,

    brigadă , batalion, grup de luptă (battlegroup), organizare forţe, concept doctrinar,

    principii, trasparență, comanda prin misiuni, operaţii, tehnici de acţiune, costuri

    reduse, sprijin de luptă, cinetic și non cinetic, sincronizare, misiuni, cooperare,

    război hibrid.

    Scopul şi obiectivele tezei de doctorat

    Provocarea acceptată care a stat la baza alegerii acestei teme de dezbatere şi

    cercetare, pleacă din dorinţa noastră de a repune în actualitate, în actualitatea unei

    societăţi prea grăbită pentru o analiză şi mult mai dornică de achiziţionarea

    elementului material decât de ceea ce promovează acest element, a importanţei

    informaţiei în evoluţia societăţii în ansamblu şi a rolului ei determinant în definirea

    noi fizionomii a conflictualităţii, acum când, conflictul clasic distructiv este surclasat

    de către metoda mai puţin distructivă sau nedistructivă. Ca urmare, găsirea metodelor

    de învingere a voinţei şi a strategiei inamicului şi mai puţin realizarea unei distrugeri

    cinetice a acestuia, este elementul central al acestui gen de operaţii pe care noi l-am

    abordat pe timpul activităţii de cercetare şi materializat în acest material.

    Lucrarea de faţă, se doreşte a fi fundamentul pentru un manual care să cuprindă

    activităţile ce stau la baza, proiectării, planificării, conducerii, executării şi evaluării

    acţiunilor informaţionale de la nivelul tactic pentru structuri mecanizate sau de arme,

    altele decât cele specializate.

    Pornind de la ipoteza: „ Instruirea de tip joint suferă modificări de substanţă

    pentru militarii unităţilor mecanizate dacă se interferează cu unităţile specializate în

    ducerea acţiunuilor psihologice?” am început activitatea noastră de cercetare. Acest

    lucru ne interesează în primul rând pentru că dorim să găsim cele mai eficiente

    mijloace şi metode prin care să întărim coeziunea comandamentelor pe timpul

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    5 din18

    planificării, ducerii şi evaluării operaţiilor întrunite, pentru că ne dorim să avem

    echipe de analiză şi planificare foarte bine pregătite care să planifice, dar totodată să

    contracareze/diminueze efectele operaţiilor psihologice executate de către adversar

    sau să demonteze planul de inducere în eroare al acestuia. Cu alte cuvinte ne dorim

    comandamente omogene capabile să facă faţă provocărilor erei informaţionale din

    domeniul militar. Pornind de la acest aspect şi dorind să ducem spre epuizarea

    unghiurilor de abordare a problematicii, atât din perspectiva efectelor generate asupra

    personalului aflat în interiorul procesului de planificare, dar şi a celui aflat in exterior,

    cu alte cuvinte a celui care resimte efectele „planificate,” am ajuns să stabilim titlul

    acestei teze: „Influenţele operaţiilor psihologice asupra acţiunilor militare.”

    Având două direcţii de cercetare care au convers în cele din urmă spre acelaşi

    punct, acela al influenţei acţiunilor psihologice asupra acţiunilor militare, o direcţie,

    pornind de la evoluţia teoretică a conceptului de operaţii psihologice şi efectele

    practice realizate în conflictele moderne, iar cealaltă pornind de la planificarea acestor

    operaţii psihologice şi integrarea în procesul general al obţinerii concepţiei de către

    comandantul militar, a modului specific de planificare al acestora, considerăm că am

    acoperit o paletă vastă de studiu şi în acelaşi timp cele două unghiuri de privire asupra

    acestui gen de operaţii au oferit o focalizare eficientă pe efectele generate de căre

    acest gen de acţiuni în vederea îmbunătăţirii calităţii activităţii de stat major cu scopul

    de a creşte capacitatea operaţională a unităţilor şi marilor unităţi, altele decât cele

    specializate în operaţii psihologice, lucru care se constituie în obiectivul principal al

    activitătii noastre de cercetare. Sursele utilizate cuprind un bogat și important material

    bibliografic, autohton şi străin, din domeniul militar şi alte domenii conexe, articole şi

    informaţii diverse apărute pe internet.

    Experienţa personală, câștigată de-a lungul carierei, ca parte activă la o

    multitudine de exerciții multinaționale și de asemenea, ca participant la misiuni

    internaţionale (Afganistan şi Kosovo) a constituit un bun fundament ralizat din

    experienţă practică şi o bază de documentare actualizată şi bine structurată.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    6 din18

    Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării

    Abordând vectorul psihologic al puterii de luptă într-o manieră descriptivă şi

    având la bază ca metodă de cercetare, analiza documentelor şi observaţia ultimelor

    evenimente militare, am încercat să scoatem în evidenţă faptul că superioritatea

    informaţională şi dominaţia decizională reprezintă esenţa noii gândiri militare în ceea

    ce priveşte conducerea acţiunilor militare în războiul modern. Pe tot parcursul

    activității științifice am folosit prin alternanță metode de cercetare, atât empirice cât și

    teoretice. Observaţia şi analiza documentelor, în cadrul unei cercetări explicative,

    având ca tip de abordare - studiu asupra ultimelor operaţii la care a participat armata

    Română, asupra doctrinelor şi tezelor naţionale şi internaţionale apărute pe baza

    lecţiilor învăţate în ultimele conflicte în care a fost angajată NATO.

    În aceeași măsură pentru atingerea obiectivelor de cercetareau fost utilizate, de

    asemenea - în complex, analiza şi sinteza, abstractizarea şi raţionalizarea, inducţia

    şi deducţia.

    Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei

    Originalitatea demersului nostru în abordarea ipotezei, ceea ce a constituit punctul

    de origine al activităţii noastre de cercetare, rezultă în primul rând din faptul că pe tot

    parcursul lucrării am menţinut linia ideei conform căreia orice operaţie militară are un

    efect psihologic dar nu toate operaţiile militare sunt operaţii psihologice cum de altfel nu

    toate operaţiile psihologice sunt operaţii militare. Această distanţare sau departajare ne-a

    permis să abordăm problema de studiu dintr-un unghi care să permită scoaterea în evidenţă

    atât a ceea ce înseamnă operaţia psihologică în sine, dar şi identificarea locului potrivit al

    acesteia în cadrul operaţiilor militare de tip joint.

    În acelaşi timp, demersul nostru doreşte să evidenţieze modul în care populaţia unui

    stat sau a unei comunităţi, respectiv audienţa ţintă, se raportează la fenomenul PSYOPS

    (Psychological Operations – Operaţii Psihologice), precum şi la demersurile actorilor

    instituţionali statali sau non statali, angrenaţi în iniţierea sau combaterea manifestărilor

    acestui gen de acţiuni, sub forma elaborării şi aplicării anumitor strategii. Foarte important

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    7 din18

    acest demers din punctul nostru de vedere în condiţiile în care astăzi se discută despre

    multitudinea mijloacelor de influenţare şi rolul crescut al acestora în viaţa cotidiană, când

    mass media nu mai promovează interesele unui stat ci a unor grupuri de putere iar

    respectarea drepturilor omului este călcată în picioare de aşa zisa libertate a cuvântului.

    Ceea ce dă greutate în soluţionarea acestei probleme este tocmai faptul că omul este

    autorul acestor acţiuni. Paralela realizată, în abordarea nostră, între procesul de

    planificare operaţională (Operational Planning Process – OPP) aşa cum a fost aliniat

    el de către manualele actuale româneşti, la cerinţele Alinaţei Nord Atlantice şi

    procesul de planificare a acţiunii psihologice, a avut epicentrul în dorinţa noastră de a

    realiza, aşa cum este de altfel normal, integrarea acestuia din urmă, în procesul

    principal de elaborare a concepţiei de către statul major, mergând spre identificarea

    elementelor de conexiune dintre cele două procese. De asemenea, analiza modului de

    conducere a acestui gen de operaţii ne-a oferit în plus posibilitatea evaluării efectelor

    acestora asupra acţiunilor militare şi nu în ultimul rând asupra rezultatelor

    conflictului.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    9 din18

    INTRODUCERE

    Au fost lansate multe lucrări de specialitate care tratează problematica din ce în

    ce mai vastă a acţiunilor/operaţiilor informaţionale din diverse perspective, însă prea

    puţine s-au transformat în ghid al comandantului structurilor mici, de nivel tactic

    (pluton, companie, batalion). Exact acest lucru ne propunem să creionăm, o abordare

    dintr-o altă perspectivă a acestui multiplicator de putere modern, o concentrare de

    proceduri standard de operare într-un mediu saturat de informaţie, de multe ori

    alterată de diverşi factori, mai mult sau mai puţin planificaţi, direcţionaţi sau

    manipulaţi. Coborând de la abordarea strategică a importanţei şi rolului informaţiei

    spre abordarea acesteia ca metodă modernă de luptă, ca procedeu sau element

    multiplicator, este simplu de observat o cerinţă spre aplicabilitate, spre practică, o

    nevoie spre o detaliere metodică chiar a ceea ce înseamnă ”acţiuni informaţionale”.

    Introducerea noilor tehnologii în domeniul militar, abordarea confruntării într-o

    manieră modernă, care vizează şi alte medii neconvenţionale ( informaţional,

    psihologic, etc) a determinat o diseminare a aplicării puterii de luptă asupra

    adversarului prin executarea unor acţiuni specifice acestor medii de confruntare cu

    forţe mai mult sau mai puţin specializate în domeniu, constituite în structuri mici în

    măsură să îndeplinească obiective de importanţă operativă sau strategică în perioada

    pre-conflict, conflict şi post conflict.

    Transformarea structurilor militare, nu doar prin compunerea lor ci în primul

    rând prin mentalitatea şi capacitatea de adaptare la nou a militarilor, deschide o

    perspectivă asupra unui nou curent al acestei ere, acela că în viitor este posibil ca

    victoria să nu aparţină celei mai tehnologizate armate, ci celei care va fi în măsură să

    înţeleagă natura conflictului şi va fi în măsură să reacţioneze corespunzător.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    10 din18

    Având toate aceste considerente la bază, pe timpul activităţii de cercetare

    ştiinţifică, precum şi pe timpul elaborării tezei de doctorat, am pornit de la studiul

    literaturii de specialitate care descrie, analizează şi tratează operaţiile militare, ca mai

    apoi să facem trecerea spre mediul operaţional şi apoi informaţional în încercarea de a

    descifra elementele de substanţă ale operaţiilor informaţionale care gravitează, având

    ca element central operaţiile psihologice. Focalizându-ne atenţia pe evoluţia

    conceptului şi genului de operaţie psihologică, de la apariţie şi până în prezent, am

    utilizat materiale documentare din armatele statelor occidentale şi din proaspăta

    experientă a ultimilor 15 ani a NATO din Balcani, Irak şi Afganistan, ca să găsim cele

    mai potrivite soluţii de eficientizare a proiectării, planificării, executării şi evaluării

    acestui gen de acţiuni militare în strânsă corelare cu efectele şi influenţele pe care

    acestea le au asupra acţiunilor militare în special şi a rezultatului conflictului în

    general.

    Activitatea ştiinţifică a fost bazată şi completată cu numeroase exemple extrase din

    studiile de caz efectuate în diverse teatre de operaţii din: al doilea război mondial;

    Vietnam; Iraq; Afganistan şi Kosovo. Faptul că autorul a participat la acestea din urmă,

    nu doar înaintea începerii cercetării ştiinţifice ci chiar pe timpul acesteia, având avantajul

    de a lua parte activ la derularea unor programe de specialitate în vederea iniţierii şi

    instruirii personalului armatei Afgane în acest domeniu, dă greutate şi relevanţă lucrării

    de faţă.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    11 din18

    CAPITOLUL 1

    CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE ACŢIUNI

    MILITARE

    Primul capitol descrierie acţiunea militară şi evoluţia percepţiilor specialiştilor

    militari pe baza lecţiilor învăţate, asupra acestui concept, în vederea realizării

    fundamentului necesar abordării în partea a doua a capitolului, a transformărilor suferite în

    mediul operaţional şi ulterior dezvoltării conceptului de mediu informaţional. Desigur,

    simultan cu extinderea tehnologică a avut loc inevitabil şi o „ întindere” a câmpului, o

    extindere a mediului, în care poate avea loc confruntarea. Am încercat să evidenţiem

    importanţa tot mai mare a faptului că problema care se ridică nu este cu ce voi „fi lovit”

    de inamic, ci „unde voi fi lovit”, în ce loc. Menţionăm faptul că nu există o noutate din

    punctul de vedere al obiectivului urmărit, însă modul de abordare, bazat pe evoluţia şi

    ulterior perspectiva de percepere a mediului operational, constituie o inovaţie care ne-a

    permis prezentarea într-o altă manieră a tot ceea ce înseamnă operaţiile speciale şi

    informaţionale.

    Partea a doua, a fost dedicată operaţiilor speciale şi informaţionale, precum şi

    implicaţiilor acestora asupra activităţilor desfăşurate în cadrul altor componente ale

    sistemului militar şi societăţii civile. Revoluţia în afaceri militare a generat odată cu

    evoluţiile tehnologice nu doar schimbări în tehnica folosită ci a generat şi modificări

    doctrinare, concepte şi proceduri noi de abordare a adversarului. Scoţând în evidenţă

    importanţa fiecărui gen de misiune specific operaţiilor speciale şi explorând

    capabilităţile operaţiilor informaţionale, am scos în evidenţa mai ales faptul că se

    intreconectează atât la nivel de planificare cât şi prin sincronizarea de la nivelul

    execuţiei. Finalul capitolului, utilizează o metodă deductivă, ce evidenţiază sub forma

    unei concluzii, faptul că războiul informaţional este mult mai larg şi nu se rezumă

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    12 din18

    doar la arii şi zone definite fizic sau spaţial, în plus se reliefează că elementul central

    al operaţiilor informaţionale este constituit de către operaţiile psihologice.

    CAPITOLUL 2

    OPERAŢII PSIHOLOGICE

    Capitolul al doilea al lucrării a fost dedicat în întregime operaţiilor psihologice,

    ce înseamnă acestea, locul lor şi relaţionarea cu celelalte capabilităţi ale INFO OPS.

    În plus, am pus accent în partea principală a capitolului, pe modul de planificare al

    acestor operaţii. Aşadar, pentru atingerea obiectivului cercetării enunţat anterior, ne-

    am axat pe următoarele direcţii de cercetare în cuprinsul acestui capitol: analiza

    teoriilor privind procesul de planificare şi ulterior a celui de targeting utilizate, de

    statul major în confruntările moderne, vor fi punctul de pornire şi direcţia principală

    în vederea identificării responsabilităţilor specifice stucturilor PSYOPS în cadrul

    procesului de targeting şi a elementelor de analiză a efectelor acestora, aspect care va

    constitui ceea de-a doua direcţie de studiu.

    Capitolul este împărţit în cinci părţi fiecare tratând un aspect important al

    conceptului de operaţii psihologice şi elementele de specificitate ale procesului de

    planificare şi evaluare al acestora. Tocmai din acest motiv în cuprinsul acestui capitol

    găsim multe elemente de noutate. Pornind de la o definiţie a PSYOPS pe care noi o

    considerăm completă, continuând cu relaţionarea dintre operaţiile psihologice şi celelalte

    componente ale operaţiilor informaţionale şi desigur, cum ar fi logic şi corect cu

    elementele de sincronizare ale acestora.

    Unul din obiectivele de cercetare ale capitolului doi şi totodată materializat la final

    într-un element complex de noutate, este şi identificarea celui mai eficient mod de

    integrare a procesului de targeting al operaţiilor psihologice în procesul de targeting

    întrunit la statului major. Elementul de mare sensibilitate al acestei părţi a lucrării îl

    constituie: analiza audienţei ţintă. Am abordat această problemă într-o manieră nouă,

    arătând modul de formare al percepţiei individului şi modul de afiliere pe baza acestei

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    13 din18

    percepţii la o reţea. Necesitatea stabilirii unei autorităţi de conducere şi a unei autorităţi de

    coordonare, este alt element de noutate care se adaugă la cele aduse de acest capitol.

    CAPITOLUL 3

    OPERAŢIILE PSIHOLOGICE VECTOR DE MULTIPLICARE AL

    EFECTELOR ASUPRA OBIECTIVELOR ACŢIUNILOR MILITARE

    Capitolul al treilea, are la bază analiza operaţiilor psihologice ca vector de

    multiplicare al efectelor asupra obiectivelor stabilite pentru acţiunile militare. Iese în

    evidenţă, pe baza argumentelor prezentate, ca element de noutate, că avem de a face cu

    necesitatea de a aborda acţiunile psihologice prin prisma unei conduceri centralizate,

    secondată de o execuţie descentralizată.

    Pentru atingerea obiectivului cercetării enunţat anterior, ne-am axat pe

    următoarele direcţii de cercetare în cuprinsul capitolului al treilea: analiza teoriilor

    privind conducerea operaţiilor psihologice, lucru care a constituit punctul de pornire şi

    direcţia principală în vederea identificarii modului de execuţie şi a efectelor majore ale

    PSYOPS asupra obiectivelor acţiunilor militare, aspect care a constituit ceea de-a doua

    direcţie de studiu a ultimului capitol.

    Desigur că finalul capitolului este dedicat unei concluzii analitice care scoate încă

    odată în evidenţă, că pentru obţinerea efectelor planificate este nevoie de înlăturarea

    stărilor conflictuale sau contradictorii ce ar putea să apară între tot ceea ce înseamnă

    operaţii informaţionale. În plus, pe baza argumentelor prezentate în acest capitol şi

    anexelor care-l susţin, am adus ca element de noutate necesitatea existenţei unei autorităţi

    de conducere şi a unei autorităţi de coordonare pentru elementele specializate în

    executarea operaţiilor psihologice, ce acţionează în folosul unei mari unităţi tactice sau

    operative în scopul obţinerii efectelor planificate sau dorite asupra obiectivelor acţiunii

    militare.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    14 din18

    CONCLUZII ŞI PROPUNERI

    Considerăm că din moment ce capabilităţile dezvoltate de către operaţiile

    informaţionale nu sunt specifice numai şi numai perioadei de conflict, de război, ci ele

    sunt dezvoltate de multe ori şi pe timp de pace sau încep de pe timp de pace, atunci

    adoptarea termenului de „operaţii” în locul celui de „război” ar fi mult mai potrivită.

    Dacă în cazul confruntărilor convenţionale vorbim de distrugeri fizice, de răni

    fizice, de handicapuri fizice, pentru care societatea omenească a început să dezvolte

    metode şi mijloace de recuperare, refacere şi reconstrucţie, distrugerile în cazul

    operaţiilor informaţionale sunt la nivel cognitiv, mental şi nu sunt vizibile imediat.

    Ele duc spre controlul adversarului nu prin nimicirea fizică a acestuia, iar efectul se

    manifestă asupra „sistemului” nu „elementului” astfel refacerea este greoaie şi uneori

    păstrează în permanenţă „ascuns” un posibil element activator pentru viitor.

    Agresiunile nu mai sunt doar asupra individului, ele au o tentă locală, zonală şi

    chiar globală. Putem vorbi deja de agresiuni informaţionale de generaţia a doua care

    urmăresc deja infrastructura informaţională, bulversarea şi blocare acesteia, astfel

    încât adversarul deţinător de informaţie, cu un „scut” psihologic bine realizat să fie

    totuşi în imposibilitate de a se manifesta defensiv şi deci de a utiliza măsuri eficiente

    de contracarare.

    Reducerea timpului şi micşorarea spaţiului de către cuceririle erei informaţiei,

    nu au făcut altceva decât indiferent unde ar fi el pe glob, să aducă conflictul aproape

    de casă, s-a ajuns la ceea ce James Rosenau, profesor de relaţii internaţionale, numea

    „proximităţi distante”. Suntem de părere că la ora actuală, încă, nu se poate câştiga

    un război printr-o puternică campanie mediatică. Nu doar calitatea de deţinător de

    resurse, gestionar al unei economii dezvoltate sau de producător de armament şi

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    15 din18

    tehnologie militară reclamă puterea unui stat. Era informaţională a plusat la masa

    jocului puterii ceva mai mult decât însăşi producerea de hard-uri arătând că balanţa

    înclină în viitor spre cei care produc soft-urile.

    Scopul comun al tuturor actorilor implicaţi în soluţionarea unei crize şi

    împărţirea obiectivelor pe domenii, linii de operaţii sau momente, în ideea

    concentrării tuturor eforturilor pentru îndeplinirea obiectivului campaniei, ne face să

    ajungem cu gândul la faptul că PSYOPS sunt operaţii de modelare care au rol de a

    crea condiţiile cele mai favorabile de îndeplinire a obiectivelor operaţiei decisive. Ca

    urmare ele se pot constitui în efortul principal al unei anumite structuri înainte de

    începerea operaţiei decisive.

    Suntem de părere că în cazul acţiunilor psihologice vorbim de o conducere

    centralizată dată de nivelul importanţei campaniei sau acţiunii, ce la rândul său este

    dat de „greutatea” audienţei ţintă şi efectele urmărite. În acelaşi timp avem structuri

    dispersate în întreaga arie de operaţii care odată ce au tema aprobată de către cele mai

    înalte structuri de specialitate, urmează să dezvolte unele produse ce pot fi aprobate

    doar de către comandantul structurii în sprijnul căreia execută acţiunile psihologice.

    Procesul de planificare al acţiunilor psihologice bine croit pe procesul

    operaţional de luare a deciziei furnizează elementele necesare îndeplinirii obiectivelor

    stabilite de către comanda unităţii însă reiese foarte uşor faptul că pe măsură ce

    coborâm pe lanţul de specialitate în jos către structurile tactice, în grupurile de

    planificare nu mai avem personal specializat. Este adevărat că în acord cu doctrina

    Armatei României elementele specializate aflate sub comanda structurilor PSYOPS

    augmentează structurile din cadrul forţelor terestre, dar apar sincope în analiza

    mediului informaţional, în relaţiile indermodulare la nivelul comandamentelor de

    nivel brigadă şi batalion şi nu în ultimul rând în cadrul celulei de planificare a INFO

    OPS.

    Urmare a muncii de cercetare ştiinţifică realizată, oarecum deja anticipate din

    cuprinsul capitolelor prezentate, propunerile noastre vin în întâmpinarea obiectivului

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    16 din18

    principal al activităţii noastre enunţat în introducerea prezentei teze de a îmbunătăţii

    calitatea activităţii de stat major, cu scopul de a creşte capacitatea operaţională a

    unităţilor şi marilor unităţi, altele decât cele specializate în operaţii psihologice

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    17 din18

    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

    BUŢA, Viorel, Gl.bg.(r.), prof.univ.dr., VASILE, Valentin, Col., Războiul de tip

    hibrid: perspectiva rusă, Gândirea Militară Românească nr.2/2015, Editura Statului

    Major General, Bucureşti.

    BUŢA, Viorel, Col, prof.univ.dr., Acţiunile militare împotriva blindatelor, Editura

    Militară, Bucureşti, 1999.

    BUŢA, Viorel, Col, Gl.bg.,prof.univ.dr., Elemente dinamice ale câmpului de luptă

    modern: puterea de luptă, Editura U. N. Ap. „Carol I”, Bucureşti, 2004.

    Maior Constantin Alin ANGHEL, Operaţiile informaţionale în sistemul acţiunilor

    desfăşurate pentru gestionarea crizelor politico-militare, Teză de doctorat, Bucureşti

    2012,

    CÂRSTEA SORIN - Operaţii psihologice în sprijinul managementului crizelor şi

    conflictelor militare moderne. Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de apărare

    ”Carol I”, 2010;

    General maior Mircea SAVU, Evoluţia spaţiului de luptă, forţelor, ţintelor

    strategice, operaţiilor şi efectelor în războiul modern”, Referat de cercetare ştiinţifică

    nr. 2, Bucureşti 2007.

    Dr. Cristina Archetti, Comunicaţia şi contraterorismul în era digitală, Sesiunea de

    Comunicări Strategice NATO: Analiza Audienţei ţintă, Măsurarea Efectelor şi

    Contra-propaganda, 04-05 Iunie2014;

    *** FM 3-05.301 (FM 33-1-1) MCRP 3-40.6A Psychological Operations Tactics,

    Tehniques and Procedures, December 2013;

    *** Doctrina operaţiilor informaţionale, Bucureşti, 2006, SMG/FOP-3.15

    *** Gândirea Militară Românească, nr 3, 2015, General de brigad` (r.) prof.univ.dr.

    Viorel Buţa, Colonel Valentin Vasile, Perspective asupra evoluţiei şi influenţei

    conceptului de război hibrid (I);

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    18 din18

    Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul

    Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin

    Fondul Social European, în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/138822, cu titulul

    „Reţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi

    Postdoctorale Inteligente în Domeniile “Ştiinţe Militare”, “Securitate şi

    Informaţii” şi “Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” - Program de Formare

    Continuă a Cercetătorilor de Elită –“ SmartSPODAS”.”

    Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

    „Investeşte în OAMENI

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended