Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în OAMENI”

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,CAROL I” Exemplar ......

Nr._______din___________

Număr contract finanţare: POSDRU/159/1.5/S/138822 Beneficiar: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

LOCOTENENT COLONEL DANIEL POP

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: Influenţa operaţiilor psihologice asupra acţiunilor militare

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Gl. Bg. (r) prof.univ.dr.

Viorel BUŢA

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

- BUCUREŞTI , 2016 –

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1: „Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe

cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: Reţea transnaţională de management integrat al cercetării doctorale şi postdoctorale

inteligente în domeniile “Ştiinţe militare”, “Securitate şi informaţii” şi “Ordine publică şi siguranţă

naţională” - Program de formare continuă a cercetătorilor de elită – „SmartSPODAS”

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din18

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Consideraţii generale privind acţiunile militare

1.1. Aspecte generale

1.2. Tendinţe doctrinaire

1.3. Câmp de luptă sau spaţiu de luptă

1.4. Perspective

1.5. Operaţiile Speciale şi Informaţionale

1.6. Consideraţii generale privind planificarea acţiunii militare

1.7. Procesul de luare a deciziei la nivelul structurilor militare pentru ducerea

acţiunii militare

1.8. Targetingul - proces continuu al statului major

Capitolul 2. Operaţii psihologice

2.1. Operaţiile psihologice (PSYOPS) - element central al operaţiilor informaţionale

2.2. Planificarea operaţiilor psihologice, parte a procesului de planificare a

operaţiei militare

2.3. Particularităţi ale planificării acţiunilor psihologice

2.4. Produse ale procesului de planificare al operaţiilor psihologice

2.5. Structurile de operaţii psihologice

Capitolul 3. Operaţiile psihologice vector de multiplicare al efectelor asupra

obiectivelor acţiunilor militare

3.1. Conducerea operaţiilor psihologice

3.2. Efecte majore ale operaţiei psiholgice asupra acţiunii militare

Concluzii şi propuneri

Bibliografie selectivă

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din18

Cuvinte cheie:

capabilități informaționale, operații informaționale, operații psihologice,

avantaj informațional, inducerea în eroare/mascarea, înșelarea adversarului,

ascundere, efect de boomerang, PSYOPS, targeting, curs de acțiune, riscuri şi

ameninţări, audiența țintă, conflict militar, influențare, forţe terestre, propagandă,

brigadă , batalion, grup de luptă (battlegroup), organizare forţe, concept doctrinar,

principii, trasparență, comanda prin misiuni, operaţii, tehnici de acţiune, costuri

reduse, sprijin de luptă, cinetic și non cinetic, sincronizare, misiuni, cooperare,

război hibrid.

Scopul şi obiectivele tezei de doctorat

Provocarea acceptată care a stat la baza alegerii acestei teme de dezbatere şi

cercetare, pleacă din dorinţa noastră de a repune în actualitate, în actualitatea unei

societăţi prea grăbită pentru o analiză şi mult mai dornică de achiziţionarea

elementului material decât de ceea ce promovează acest element, a importanţei

informaţiei în evoluţia societăţii în ansamblu şi a rolului ei determinant în definirea

noi fizionomii a conflictualităţii, acum când, conflictul clasic distructiv este surclasat

de către metoda mai puţin distructivă sau nedistructivă. Ca urmare, găsirea metodelor

de învingere a voinţei şi a strategiei inamicului şi mai puţin realizarea unei distrugeri

cinetice a acestuia, este elementul central al acestui gen de operaţii pe care noi l-am

abordat pe timpul activităţii de cercetare şi materializat în acest material.

Lucrarea de faţă, se doreşte a fi fundamentul pentru un manual care să cuprindă

activităţile ce stau la baza, proiectării, planificării, conducerii, executării şi evaluării

acţiunilor informaţionale de la nivelul tactic pentru structuri mecanizate sau de arme,

altele decât cele specializate.

Pornind de la ipoteza: „ Instruirea de tip joint suferă modificări de substanţă

pentru militarii unităţilor mecanizate dacă se interferează cu unităţile specializate în

ducerea acţiunuilor psihologice?” am început activitatea noastră de cercetare. Acest

lucru ne interesează în primul rând pentru că dorim să găsim cele mai eficiente

mijloace şi metode prin care să întărim coeziunea comandamentelor pe timpul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din18

planificării, ducerii şi evaluării operaţiilor întrunite, pentru că ne dorim să avem

echipe de analiză şi planificare foarte bine pregătite care să planifice, dar totodată să

contracareze/diminueze efectele operaţiilor psihologice executate de către adversar

sau să demonteze planul de inducere în eroare al acestuia. Cu alte cuvinte ne dorim

comandamente omogene capabile să facă faţă provocărilor erei informaţionale din

domeniul militar. Pornind de la acest aspect şi dorind să ducem spre epuizarea

unghiurilor de abordare a problematicii, atât din perspectiva efectelor generate asupra

personalului aflat în interiorul procesului de planificare, dar şi a celui aflat in exterior,

cu alte cuvinte a celui care resimte efectele „planificate,” am ajuns să stabilim titlul

acestei teze: „Influenţele operaţiilor psihologice asupra acţiunilor militare.”

Având două direcţii de cercetare care au convers în cele din urmă spre acelaşi

punct, acela al influenţei acţiunilor psihologice asupra acţiunilor militare, o direcţie,

pornind de la evoluţia teoretică a conceptului de operaţii psihologice şi efectele

practice realizate în conflictele moderne, iar cealaltă pornind de la planificarea acestor

operaţii psihologice şi integrarea în procesul general al obţinerii concepţiei de către

comandantul militar, a modului specific de planificare al acestora, considerăm că am

acoperit o paletă vastă de studiu şi în acelaşi timp cele două unghiuri de privire asupra

acestui gen de operaţii au oferit o focalizare eficientă pe efectele generate de căre

acest gen de acţiuni în vederea îmbunătăţirii calităţii activităţii de stat major cu scopul

de a creşte capacitatea operaţională a unităţilor şi marilor unităţi, altele decât cele

specializate în operaţii psihologice, lucru care se constituie în obiectivul principal al

activitătii noastre de cercetare. Sursele utilizate cuprind un bogat și important material

bibliografic, autohton şi străin, din domeniul militar şi alte domenii conexe, articole şi

informaţii diverse apărute pe internet.

Experienţa personală, câștigată de-a lungul carierei, ca parte activă la o

multitudine de exerciții multinaționale și de asemenea, ca participant la misiuni

internaţionale (Afganistan şi Kosovo) a constituit un bun fundament ralizat din

experienţă practică şi o bază de documentare actualizată şi bine structurată.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din18

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării

Abordând vectorul psihologic al puterii de luptă într-o manieră descriptivă şi

având la bază ca metodă de cercetare, analiza documentelor şi observaţia ultimelor

evenimente militare, am încercat să scoatem în evidenţă faptul că superioritatea

informaţională şi dominaţia decizională reprezintă esenţa noii gândiri militare în ceea

ce priveşte conducerea acţiunilor militare în războiul modern. Pe tot parcursul

activității științifice am folosit prin alternanță metode de cercetare, atât empirice cât și

teoretice. Observaţia şi analiza documentelor, în cadrul unei cercetări explicative,

având ca tip de abordare - studiu asupra ultimelor operaţii la care a participat armata

Română, asupra doctrinelor şi tezelor naţionale şi internaţionale apărute pe baza

lecţiilor învăţate în ultimele conflicte în care a fost angajată NATO.

În aceeași măsură pentru atingerea obiectivelor de cercetareau fost utilizate, de

asemenea - în complex, analiza şi sinteza, abstractizarea şi raţionalizarea, inducţia

şi deducţia.

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei

Originalitatea demersului nostru în abordarea ipotezei, ceea ce a constituit punctul

de origine al activităţii noastre de cercetare, rezultă în primul rând din faptul că pe tot

parcursul lucrării am menţinut linia ideei conform căreia orice operaţie militară are un

efect psihologic dar nu toate operaţiile militare sunt operaţii psihologice cum de altfel nu

toate operaţiile psihologice sunt operaţii militare. Această distanţare sau departajare ne-a

permis să abordăm problema de studiu dintr-un unghi care să permită scoaterea în evidenţă

atât a ceea ce înseamnă operaţia psihologică în sine, dar şi identificarea locului potrivit al

acesteia în cadrul operaţiilor militare de tip joint.

În acelaşi timp, demersul nostru doreşte să evidenţieze modul în care populaţia unui

stat sau a unei comunităţi, respectiv audienţa ţintă, se raportează la fenomenul PSYOPS

(Psychological Operations – Operaţii Psihologice), precum şi la demersurile actorilor

instituţionali statali sau non statali, angrenaţi în iniţierea sau combaterea manifestărilor

acestui gen de acţiuni, sub forma elaborării şi aplicării anumitor strategii. Foarte important

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din18

acest demers din punctul nostru de vedere în condiţiile în care astăzi se discută despre

multitudinea mijloacelor de influenţare şi rolul crescut al acestora în viaţa cotidiană, când

mass media nu mai promovează interesele unui stat ci a unor grupuri de putere iar

respectarea drepturilor omului este călcată în picioare de aşa zisa libertate a cuvântului.

Ceea ce dă greutate în soluţionarea acestei probleme este tocmai faptul că omul este

autorul acestor acţiuni. Paralela realizată, în abordarea nostră, între procesul de

planificare operaţională (Operational Planning Process – OPP) aşa cum a fost aliniat

el de către manualele actuale româneşti, la cerinţele Alinaţei Nord Atlantice şi

procesul de planificare a acţiunii psihologice, a avut epicentrul în dorinţa noastră de a

realiza, aşa cum este de altfel normal, integrarea acestuia din urmă, în procesul

principal de elaborare a concepţiei de către statul major, mergând spre identificarea

elementelor de conexiune dintre cele două procese. De asemenea, analiza modului de

conducere a acestui gen de operaţii ne-a oferit în plus posibilitatea evaluării efectelor

acestora asupra acţiunilor militare şi nu în ultimul rând asupra rezultatelor

conflictului.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din18

INTRODUCERE

Au fost lansate multe lucrări de specialitate care tratează problematica din ce în

ce mai vastă a acţiunilor/operaţiilor informaţionale din diverse perspective, însă prea

puţine s-au transformat în ghid al comandantului structurilor mici, de nivel tactic

(pluton, companie, batalion). Exact acest lucru ne propunem să creionăm, o abordare

dintr-o altă perspectivă a acestui multiplicator de putere modern, o concentrare de

proceduri standard de operare într-un mediu saturat de informaţie, de multe ori

alterată de diverşi factori, mai mult sau mai puţin planificaţi, direcţionaţi sau

manipulaţi. Coborând de la abordarea strategică a importanţei şi rolului informaţiei

spre abordarea acesteia ca metodă modernă de luptă, ca procedeu sau element

multiplicator, este simplu de observat o cerinţă spre aplicabilitate, spre practică, o

nevoie spre o detaliere metodică chiar a ceea ce înseamnă ”acţiuni informaţionale”.

Introducerea noilor tehnologii în domeniul militar, abordarea confruntării într-o

manieră modernă, care vizează şi alte medii neconvenţionale ( informaţional,

psihologic, etc) a determinat o diseminare a aplicării puterii de luptă asupra

adversarului prin executarea unor acţiuni specifice acestor medii de confruntare cu

forţe mai mult sau mai puţin specializate în domeniu, constituite în structuri mici în

măsură să îndeplinească obiective de importanţă operativă sau strategică în perioada

pre-conflict, conflict şi post conflict.

Transformarea structurilor militare, nu doar prin compunerea lor ci în primul

rând prin mentalitatea şi capacitatea de adaptare la nou a militarilor, deschide o

perspectivă asupra unui nou curent al acestei ere, acela că în viitor este posibil ca

victoria să nu aparţină celei mai tehnologizate armate, ci celei care va fi în măsură să

înţeleagă natura conflictului şi va fi în măsură să reacţioneze corespunzător.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din18

Având toate aceste considerente la bază, pe timpul activităţii de cercetare

ştiinţifică, precum şi pe timpul elaborării tezei de doctorat, am pornit de la studiul

literaturii de specialitate care descrie, analizează şi tratează operaţiile militare, ca mai

apoi să facem trecerea spre mediul operaţional şi apoi informaţional în încercarea de a

descifra elementele de substanţă ale operaţiilor informaţionale care gravitează, având

ca element central operaţiile psihologice. Focalizându-ne atenţia pe evoluţia

conceptului şi genului de operaţie psihologică, de la apariţie şi până în prezent, am

utilizat materiale documentare din armatele statelor occidentale şi din proaspăta

experientă a ultimilor 15 ani a NATO din Balcani, Irak şi Afganistan, ca să găsim cele

mai potrivite soluţii de eficientizare a proiectării, planificării, executării şi evaluării

acestui gen de acţiuni militare în strânsă corelare cu efectele şi influenţele pe care

acestea le au asupra acţiunilor militare în special şi a rezultatului conflictului în

general.

Activitatea ştiinţifică a fost bazată şi completată cu numeroase exemple extrase din

studiile de caz efectuate în diverse teatre de operaţii din: al doilea război mondial;

Vietnam; Iraq; Afganistan şi Kosovo. Faptul că autorul a participat la acestea din urmă,

nu doar înaintea începerii cercetării ştiinţifice ci chiar pe timpul acesteia, având avantajul

de a lua parte activ la derularea unor programe de specialitate în vederea iniţierii şi

instruirii personalului armatei Afgane în acest domeniu, dă greutate şi relevanţă lucrării

de faţă.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din18

CAPITOLUL 1

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE ACŢIUNI

MILITARE

Primul capitol descrierie acţiunea militară şi evoluţia percepţiilor specialiştilor

militari pe baza lecţiilor învăţate, asupra acestui concept, în vederea realizării

fundamentului necesar abordării în partea a doua a capitolului, a transformărilor suferite în

mediul operaţional şi ulterior dezvoltării conceptului de mediu informaţional. Desigur,

simultan cu extinderea tehnologică a avut loc inevitabil şi o „ întindere” a câmpului, o

extindere a mediului, în care poate avea loc confruntarea. Am încercat să evidenţiem

importanţa tot mai mare a faptului că problema care se ridică nu este cu ce voi „fi lovit”

de inamic, ci „unde voi fi lovit”, în ce loc. Menţionăm faptul că nu există o noutate din

punctul de vedere al obiectivului urmărit, însă modul de abordare, bazat pe evoluţia şi

ulterior perspectiva de percepere a mediului operational, constituie o inovaţie care ne-a

permis prezentarea într-o altă manieră a tot ceea ce înseamnă operaţiile speciale şi

informaţionale.

Partea a doua, a fost dedicată operaţiilor speciale şi informaţionale, precum şi

implicaţiilor acestora asupra activităţilor desfăşurate în cadrul altor componente ale

sistemului militar şi societăţii civile. Revoluţia în afaceri militare a generat odată cu

evoluţiile tehnologice nu doar schimbări în tehnica folosită ci a generat şi modificări

doctrinare, concepte şi proceduri noi de abordare a adversarului. Scoţând în evidenţă

importanţa fiecărui gen de misiune specific operaţiilor speciale şi explorând

capabilităţile operaţiilor informaţionale, am scos în evidenţa mai ales faptul că se

intreconectează atât la nivel de planificare cât şi prin sincronizarea de la nivelul

execuţiei. Finalul capitolului, utilizează o metodă deductivă, ce evidenţiază sub forma

unei concluzii, faptul că războiul informaţional este mult mai larg şi nu se rezumă

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din18

doar la arii şi zone definite fizic sau spaţial, în plus se reliefează că elementul central

al operaţiilor informaţionale este constituit de către operaţiile psihologice.

CAPITOLUL 2

OPERAŢII PSIHOLOGICE

Capitolul al doilea al lucrării a fost dedicat în întregime operaţiilor psihologice,

ce înseamnă acestea, locul lor şi relaţionarea cu celelalte capabilităţi ale INFO OPS.

În plus, am pus accent în partea principală a capitolului, pe modul de planificare al

acestor operaţii. Aşadar, pentru atingerea obiectivului cercetării enunţat anterior, ne-

am axat pe următoarele direcţii de cercetare în cuprinsul acestui capitol: analiza

teoriilor privind procesul de planificare şi ulterior a celui de targeting utilizate, de

statul major în confruntările moderne, vor fi punctul de pornire şi direcţia principală

în vederea identificării responsabilităţilor specifice stucturilor PSYOPS în cadrul

procesului de targeting şi a elementelor de analiză a efectelor acestora, aspect care va

constitui ceea de-a doua direcţie de studiu.

Capitolul este împărţit în cinci părţi fiecare tratând un aspect important al

conceptului de operaţii psihologice şi elementele de specificitate ale procesului de

planificare şi evaluare al acestora. Tocmai din acest motiv în cuprinsul acestui capitol

găsim multe elemente de noutate. Pornind de la o definiţie a PSYOPS pe care noi o

considerăm completă, continuând cu relaţionarea dintre operaţiile psihologice şi celelalte

componente ale operaţiilor informaţionale şi desigur, cum ar fi logic şi corect cu

elementele de sincronizare ale acestora.

Unul din obiectivele de cercetare ale capitolului doi şi totodată materializat la final

într-un element complex de noutate, este şi identificarea celui mai eficient mod de

integrare a procesului de targeting al operaţiilor psihologice în procesul de targeting

întrunit la statului major. Elementul de mare sensibilitate al acestei părţi a lucrării îl

constituie: analiza audienţei ţintă. Am abordat această problemă într-o manieră nouă,

arătând modul de formare al percepţiei individului şi modul de afiliere pe baza acestei

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din18

percepţii la o reţea. Necesitatea stabilirii unei autorităţi de conducere şi a unei autorităţi de

coordonare, este alt element de noutate care se adaugă la cele aduse de acest capitol.

CAPITOLUL 3

OPERAŢIILE PSIHOLOGICE VECTOR DE MULTIPLICARE AL

EFECTELOR ASUPRA OBIECTIVELOR ACŢIUNILOR MILITARE

Capitolul al treilea, are la bază analiza operaţiilor psihologice ca vector de

multiplicare al efectelor asupra obiectivelor stabilite pentru acţiunile militare. Iese în

evidenţă, pe baza argumentelor prezentate, ca element de noutate, că avem de a face cu

necesitatea de a aborda acţiunile psihologice prin prisma unei conduceri centralizate,

secondată de o execuţie descentralizată.

Pentru atingerea obiectivului cercetării enunţat anterior, ne-am axat pe

următoarele direcţii de cercetare în cuprinsul capitolului al treilea: analiza teoriilor

privind conducerea operaţiilor psihologice, lucru care a constituit punctul de pornire şi

direcţia principală în vederea identificarii modului de execuţie şi a efectelor majore ale

PSYOPS asupra obiectivelor acţiunilor militare, aspect care a constituit ceea de-a doua

direcţie de studiu a ultimului capitol.

Desigur că finalul capitolului este dedicat unei concluzii analitice care scoate încă

odată în evidenţă, că pentru obţinerea efectelor planificate este nevoie de înlăturarea

stărilor conflictuale sau contradictorii ce ar putea să apară între tot ceea ce înseamnă

operaţii informaţionale. În plus, pe baza argumentelor prezentate în acest capitol şi

anexelor care-l susţin, am adus ca element de noutate necesitatea existenţei unei autorităţi

de conducere şi a unei autorităţi de coordonare pentru elementele specializate în

executarea operaţiilor psihologice, ce acţionează în folosul unei mari unităţi tactice sau

operative în scopul obţinerii efectelor planificate sau dorite asupra obiectivelor acţiunii

militare.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din18

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Considerăm că din moment ce capabilităţile dezvoltate de către operaţiile

informaţionale nu sunt specifice numai şi numai perioadei de conflict, de război, ci ele

sunt dezvoltate de multe ori şi pe timp de pace sau încep de pe timp de pace, atunci

adoptarea termenului de „operaţii” în locul celui de „război” ar fi mult mai potrivită.

Dacă în cazul confruntărilor convenţionale vorbim de distrugeri fizice, de răni

fizice, de handicapuri fizice, pentru care societatea omenească a început să dezvolte

metode şi mijloace de recuperare, refacere şi reconstrucţie, distrugerile în cazul

operaţiilor informaţionale sunt la nivel cognitiv, mental şi nu sunt vizibile imediat.

Ele duc spre controlul adversarului nu prin nimicirea fizică a acestuia, iar efectul se

manifestă asupra „sistemului” nu „elementului” astfel refacerea este greoaie şi uneori

păstrează în permanenţă „ascuns” un posibil element activator pentru viitor.

Agresiunile nu mai sunt doar asupra individului, ele au o tentă locală, zonală şi

chiar globală. Putem vorbi deja de agresiuni informaţionale de generaţia a doua care

urmăresc deja infrastructura informaţională, bulversarea şi blocare acesteia, astfel

încât adversarul deţinător de informaţie, cu un „scut” psihologic bine realizat să fie

totuşi în imposibilitate de a se manifesta defensiv şi deci de a utiliza măsuri eficiente

de contracarare.

Reducerea timpului şi micşorarea spaţiului de către cuceririle erei informaţiei,

nu au făcut altceva decât indiferent unde ar fi el pe glob, să aducă conflictul aproape

de casă, s-a ajuns la ceea ce James Rosenau, profesor de relaţii internaţionale, numea

„proximităţi distante”. Suntem de părere că la ora actuală, încă, nu se poate câştiga

un război printr-o puternică campanie mediatică. Nu doar calitatea de deţinător de

resurse, gestionar al unei economii dezvoltate sau de producător de armament şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din18

tehnologie militară reclamă puterea unui stat. Era informaţională a plusat la masa

jocului puterii ceva mai mult decât însăşi producerea de hard-uri arătând că balanţa

înclină în viitor spre cei care produc soft-urile.

Scopul comun al tuturor actorilor implicaţi în soluţionarea unei crize şi

împărţirea obiectivelor pe domenii, linii de operaţii sau momente, în ideea

concentrării tuturor eforturilor pentru îndeplinirea obiectivului campaniei, ne face să

ajungem cu gândul la faptul că PSYOPS sunt operaţii de modelare care au rol de a

crea condiţiile cele mai favorabile de îndeplinire a obiectivelor operaţiei decisive. Ca

urmare ele se pot constitui în efortul principal al unei anumite structuri înainte de

începerea operaţiei decisive.

Suntem de părere că în cazul acţiunilor psihologice vorbim de o conducere

centralizată dată de nivelul importanţei campaniei sau acţiunii, ce la rândul său este

dat de „greutatea” audienţei ţintă şi efectele urmărite. În acelaşi timp avem structuri

dispersate în întreaga arie de operaţii care odată ce au tema aprobată de către cele mai

înalte structuri de specialitate, urmează să dezvolte unele produse ce pot fi aprobate

doar de către comandantul structurii în sprijnul căreia execută acţiunile psihologice.

Procesul de planificare al acţiunilor psihologice bine croit pe procesul

operaţional de luare a deciziei furnizează elementele necesare îndeplinirii obiectivelor

stabilite de către comanda unităţii însă reiese foarte uşor faptul că pe măsură ce

coborâm pe lanţul de specialitate în jos către structurile tactice, în grupurile de

planificare nu mai avem personal specializat. Este adevărat că în acord cu doctrina

Armatei României elementele specializate aflate sub comanda structurilor PSYOPS

augmentează structurile din cadrul forţelor terestre, dar apar sincope în analiza

mediului informaţional, în relaţiile indermodulare la nivelul comandamentelor de

nivel brigadă şi batalion şi nu în ultimul rând în cadrul celulei de planificare a INFO

OPS.

Urmare a muncii de cercetare ştiinţifică realizată, oarecum deja anticipate din

cuprinsul capitolelor prezentate, propunerile noastre vin în întâmpinarea obiectivului

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din18

principal al activităţii noastre enunţat în introducerea prezentei teze de a îmbunătăţii

calitatea activităţii de stat major, cu scopul de a creşte capacitatea operaţională a

unităţilor şi marilor unităţi, altele decât cele specializate în operaţii psihologice

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din18

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

BUŢA, Viorel, Gl.bg.(r.), prof.univ.dr., VASILE, Valentin, Col., Războiul de tip

hibrid: perspectiva rusă, Gândirea Militară Românească nr.2/2015, Editura Statului

Major General, Bucureşti.

BUŢA, Viorel, Col, prof.univ.dr., Acţiunile militare împotriva blindatelor, Editura

Militară, Bucureşti, 1999.

BUŢA, Viorel, Col, Gl.bg.,prof.univ.dr., Elemente dinamice ale câmpului de luptă

modern: puterea de luptă, Editura U. N. Ap. „Carol I”, Bucureşti, 2004.

Maior Constantin Alin ANGHEL, Operaţiile informaţionale în sistemul acţiunilor

desfăşurate pentru gestionarea crizelor politico-militare, Teză de doctorat, Bucureşti

2012,

CÂRSTEA SORIN - Operaţii psihologice în sprijinul managementului crizelor şi

conflictelor militare moderne. Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de apărare

”Carol I”, 2010;

General maior Mircea SAVU, Evoluţia spaţiului de luptă, forţelor, ţintelor

strategice, operaţiilor şi efectelor în războiul modern”, Referat de cercetare ştiinţifică

nr. 2, Bucureşti 2007.

Dr. Cristina Archetti, Comunicaţia şi contraterorismul în era digitală, Sesiunea de

Comunicări Strategice NATO: Analiza Audienţei ţintă, Măsurarea Efectelor şi

Contra-propaganda, 04-05 Iunie2014;

*** FM 3-05.301 (FM 33-1-1) MCRP 3-40.6A Psychological Operations Tactics,

Tehniques and Procedures, December 2013;

*** Doctrina operaţiilor informaţionale, Bucureşti, 2006, SMG/FOP-3.15

*** Gândirea Militară Românească, nr 3, 2015, General de brigad` (r.) prof.univ.dr.

Viorel Buţa, Colonel Valentin Vasile, Perspective asupra evoluţiei şi influenţei

conceptului de război hibrid (I);

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din18

Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin

Fondul Social European, în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/138822, cu titulul

„Reţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi

Postdoctorale Inteligente în Domeniile “Ştiinţe Militare”, “Securitate şi

Informaţii” şi “Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” - Program de Formare

Continuă a Cercetătorilor de Elită –“ SmartSPODAS”.”

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în OAMENI