REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT...arhitect Ioana Irina Iamandescu 2 1. CONTEXTUL ŞI TEMATICA LUCRĂRII...

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti

ARHEOLOGIA INDUSTRIALĂ,

RECUPERAREA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL

şi problematica domeniului în România

_______________________________________________________________________

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Doctorand: arh. Ioana Irina IAMANDESCU

Conducător Ştiinţific: prof. dr. arh. Anca BRĂTULEANU

2015

arhitect Ioana Irina Iamandescu

2

1. CONTEXTUL ŞI TEMATICA LUCRĂRII

Tema lucrării se încadrează într-un domeniu ştiinţific relativ nou

pe „piaţa” disciplinelor academice – arheologia industrială ale cărei

baze au fost puse în anii 50 în Marea Britanie însă ale cărei rădăcini pot

fi regăsite şi în preocupări de identificare şi protecţie a patrimoniului

industrial în ţări precum Portugalia, Spania sau Germania. Discutăm

despre un domeniu complex multidisciplinar care a suscitat interesul

cercetătorilor din diverse alte domenii şi care continuă să se definească

pe fondul unei dualităţi între militant şi ştiinţific prezente la nivel

mondial.

Patrimoniul industrial ca obiect de studiu al acestei noi

discipline este un „nou venit” pe piaţa monumentelor odată cu trecerea

de limita - impusă artificial domeniilor patrimoniale - a industrializării.

Conştientizarea de către societate a acestui segment din istoria sa s-a

făcut treptat, stimulată de câteva evenimente istorice catalizatoare -

este vorba atât de contextul de reconstrucţie de după cel de-al doilea

război mondial, ocazie cu care industrii desuete au fost sacrificate sau

erau în pericol să dispară, cât şi de încercări de salvarea a unor

monumente soldate sau nu cu succes. Esenţiale pentru fixarea în

conştiinţa publicului a importanţei culturale, identitare, istorice a

patrimoniului industrial au fost, în mod paradoxal, mai degrabă eşecurile

– şi aici ne referim la demolarea Euston Arch la Londra in ciuda

protestelor de amploare – care au reuşit să solidarizeze societatea

pentru următoarele „bătălii” care au fost câştigate.

Contextul internaţional studiat demonstrează deja maturitatea

domeniului arheologiei industriale iar exemplele numeroase de

patrimoniu industrial recuperat probează eficienţa fundamentării

ştiinţifice în proiectul de intervenţie.

Arheologia industrială şi recuperarea patrimoniului industrial. Problematica domeniului în România

3

În Româniaş deşi au fost prezente unele preocupări în domeniu

din anii 60 ai secolului trecut, domeniul a început să fie cu adevărat

construit abia în ultimele două decenii, pe măsură ce accesul la

informaţie a devenit mai uşor şi legături cu contextul internaţional au

putut fi stabilite. Aceste legături au fost realizate punctual de

profesionişti în domeniu sau cercetători independenţi, fără a exista o

preocupare instituţionalizată pentru crearea unei discipline oficiale şi

fără ca accesul la informaţie să fie îmbunătăţit prin traduceri de lucrări

de specialitate sau colaborări internaţionale în proiecte de cercetare sau

recuperare.

Patrimoniul industrial din România este – fără teama de a greşi cu

un calificativ prea drastic - în situaţie de risc determinat atât de lipsa

unui sistem eficient de protecţie a monumentelor istorice - şi, în cadrul

acestora, a celor industriale, cu greu recunoscute ca valori istorice şi

culturale - cât şi de evoluţii în economie şi reglementări juridice care au

favorizat falimentul, fragmentarea sau distrugerea multor situri.

Dacă în anii 90 încă se mai puteau găsi în România situri de tip

„capsule ale timpului”, de la instalaţii tradiţionale până la mari industrii

interbelice precum şi coloşi industriali ai anilor postbelici, în momentul

de faţă este uşor de constatat degradarea exponenţială a acestora până

la dispariţia, de cele mai multe ori fără o documentare prealabilă, a

importante mărturii industriale.

În acest context în care viteza de reacţie şi corectitudinea acesteia

sunt esenţiale, se dovedeşte utilă abordarea propusă prin lucrarea de

faţă – studiul evoluţiei domeniului arheologiei industriale şi cel al

protecţiei patrimoniului industrial la nivel internaţional în scopul

extragerii de concluzii utile pentru contextul românesc, concluzii

care ar contribui la câştigarea de timp, evitarea abordărilor greşite în

cercetare şi recuperare şi, în cele din urmă, o mai bună protejare a

patrimoniului industrial în România.


4

1. STRUCURA LUCRĂRII

Prin urmare lucrarea este structurată, urmărind logica descrisă

mai sus , în trei părţi principale referitoare la:

A. o definire teoretică şi critică a domeniului arheologiei

industriale în evoluţia sa istorică, de la „pasiune excentrică” la

domeniu contemporan şi interdisciplinar complex marcat de dualitatea

între științific și militant, domeniu ce s-a consolidat ca disciplină şi a

câştigat un loc din ce în ce mai important în preocupările ştiinţifice la

nivel mondial

B. o prezentare a patrimoniului industrial ca obiect de

studiu al acestui nou domeniu, obiect ce, de asemenea, s-a redefinit

în decursul ultimelor decenii şi o evaluare a tendinţelor actuale în

protecția patrimoniului industrial, de la inventariere la finanțare și

strategii naționale, cu accent pe studiul conceptelor şi metodelor de

recuperare a patrimoniului industrial în Europa – atât în occident cât şi

în Europa de est - în relaţie cu tendinţele contemporane în teoria

restaurării şi cu formularea unor concluzii privind abordările

strategice şi metodologia intervenţiei

C. o introducere a problematicii arheologiei industriale şi a

patrimoniului industrial din România şi încercarea adaptării

concluziilor de la punctul B la realităţile româneşti în scopul

„câştigării de timp”, a evitării greşelilor previzibile şi a folosirii

eficiente, adaptate, a experienţei internaţionale în domeniu.


5

Prin urmare, lucrarea are următoarea organizare:

I Introducere I.1 Argument I.2 Notă metodică

II Arheologia industrială

II.1 „Invenţia” britanică II.2 O definire prin prisma „conflictului” semantic

II.2.1 Timpul obiectiv II.2.2 Timpul relativ II.2.3 „Conflictul” estetic II.2.4 Scara lucrurilor II.2.5 Zona de interes II.2.6 Surse și metodologie II.2.7 Militant versus ştiinţific II.2.8 Cercetare versus protejare

II.3 Interpretări, contexte II.4 Mişcarea internaţională

III Patrimoniul industrial

III.1 Paradigma culturală a revoluţiilor industriale III.2 Imaginea industriei III.3 Industria ca patrimoniu III.4 „Dimensiuni” ale patrimoniului industrial

III.4.1 Energie. Tehnologie. Mașină III.4.2 Căi de transport III.4.3 Arhitecturi industriale III.4.4 Oraşul industrial III.4.5 Peisajul industrial III.4.6 Dimensiunea imaterială

III.5 Protecţia Patrimoniului Industrial III.5.1 Inventarierea patrimoniului industrial III.5.2 Alte dimensiuni ale protecţiei III.5.3 Viziuni strategice

III.6 Recuperarea patrimoniului industrial III.6.1 Industria „vie” III.6.2 Squat-ul. Utilizarea temporară III.6.3 Ruina Industrială III.6.4 Conversia sau reutilizarea adaptată III.6.5 Intervenţii urbane III.6.6 Intervenţii în peisaj III.6.7 Concluzii privind metodologia intervenției


6

IV Problematica domeniului în România – o introducere

IV.1 Reglementări IV.2 Preocupări ştiinţifice. Multidisciplinaritate IV.3 Educaţia şi Formarea IV.4 Rolul societăţii civile IV.5 Implicarea publicului IV.6 Patrimoniul industrial în România

IV.6.1 Cartarea şi Inventarierea IV.6.2 Probleme actuale si recuperare. Studii de caz

V Concluzii VI Anexe VII Bibliografie VIII Sursele ilustrațiilor

4. CONŢINUTUL LUCRĂRII

În introducere se argumentează utilitatea fundamentării

teoretice a arheologiei industriale pentru contextul românesc aflat în

situaţia unei anumite „izolări” ştiinţifice – deşi există preocupări din ce

în ce mai numenroase în domeniu, nu au fost traduse lucrări de

specialitate, nu există suficientă literatură românească de specialitate,

nu au fost elaborate sinteze în domeniu. De asemenea se subliniază

utilitatea extragerii de concluzii din studiul experienţei internaţionale

privind atât metodologia intervenţiei cât şi abordarea strategică a

domeniului la nivel naţional-regional. Sunt evidenţiate sursele, este

descrisă structura lucrării şi metoda de lucru care presupune studiul

apariţiei şi consolidării doemniului arheologiei industriale şi

studiul unei vaste cazuistici de recuperare a patrimoniului

industrial la nivel internaţional, extragerea concluziilor

metodologice şi adaptarea lor la cazul românesc după o

introducere succintă a contextului naţional.


7

În Capitolul II este descrisă pe larg apariţia şi dezvoltarea

domeniului arheologiei industriale la nivel internaţional, comentată

prin prisma unui aparent „conflict semantic” identificat de Franco Borsi

în anii 70. Această abordare a fost preferată uneia cronologice - seci şi

întrucâtva sterile - datorită posibilităţii de a surprinde acele aspecte

transversale, definitorii ale domeniului. De asemenea, conform tendinţei

demonstrate şi în alte ţări de a repeta greşelile trecutului, inclusiv

greşelile altora, acelaşi conflict semantic este prezent în România astăzi

– cu atât mai utilă deci, „demontarea” acestuia.

Sunt pe rând analizate aspectele ce ţin de depărtarea sau

apropierea celor doi termeni (arheologie / industrial) din puncte de

vedere diverse – timpul obiectiv/relativ; conflictul estetic; scara

lucrurilor; zona de interes; surse şi metodologie; militant versus

ştiinţific; cercetare versus protejare. Este subliniată relativitatea situării

şi perceperii în timp a epocii studiate în condiţiile în care începutul

secolului al XVIII-lea poate fi considerat „antichitatea” industriei sau

zone de pe glob s-au găsit şi se găsesc încă la decenii „distanţă” în

dezvoltarea industrială. Este tratată problema esteticii industriale – de

la agresiunea „urâtului” la acceptarea unui „frumos” industrial asumat

în modernitate. Este abordată problema scării colosale industriale, a

surselor şi posibilelor zone de interes ştiinţific multidisciplinar. Este

comentată pe larg dualitatea între cercetare şi protejare respectiv cea

între ştiinţific şi militant în condiţiile în care au fost necesare de multe

ori acţiuni imediate de salvare a unui sit înainte cercetarea sa să fi fost

dusă la bun sfârşit sau, au fost necesare, până la realizarea de cercetări

extinse, campanii preventive de identificare şi cartare ce au trebuit să

răspundă ameninţărilor imediate.

Este prezentată în primul rând evoluţia domeniului – cercetare,

educaţie şi formare, practica arheologică şi cea a recuperării - în Marea

Britanie fiind recunoscută întâietatea sa în formarea ştiinţifică a


8

disciplinei. La interferenţa cu zona militantă este evidenţiat rolul inedit

al demolării Gării Euston din Londra în anii 60, o bătălie pierdută ce a

mobilizat societatea britanică în a salva numeroase alte monumente

industriale - un exemplu simbolic şi oarecum compensator este salvarea

gării St Pancras două decenii mai tarziu.

De asemenea sunt prezentate, în comparaţie, evoluţiile paralele

din alte ţări europene cu evidenţierea decalajelor sau acţiunilor de

pionierat – Italia, Franţa , Germania, Polonia, Cehia - folosindu-se însă

şi un „martor” exterior Europei – Statele Unite ale Americii.

În fine este prezentată mişcarea internaţională de „coagulare” a

acestor eforturi disparate prin crearea de organisme de specialitate –

precum TICCIH (comitetul internaţional pentru conservarea

patrimoniului industrial) – dar şi prin promovarea la nivel politic –

Consiliul Europei, Comisia Europeană – de recomandări (redate toate în

ANEXE) privind noul domeniu şi necesitatea protejării acestui

patrimoniu industrial considerat important pentru identitatea spaţiului

european ca laborator al revoluţiei industriale.

Capitolul III prezintă pe larg problematica patrimoniului

indsustrial la nivel internaţional (fiind de altfel şi cea mai dezvoltată

parte a lucrării), de la imaginea industriei (III.2) şi asumarea noii

paradigme culturale a revoluţiei industriale şi până la asumarea

industriei ca patrimoniu (III.3) odată cu extinderea din punct de

vedere teritorial, tipologic, filosofic a noţiunii de patrimoniu/monument.

Este din nou preferată o prezentare a „dimensiunilor” transversale

ale patrimoniului industrial (III.4) în defavoarea unei prezentări

tipologice ce ar fi fost inevitabil legată de dezvoltarea ramurilor

industriale şi ar fi necesitat, fără îndoială, colective de autori şi decenii

de studiu.

Sunt identificate şase astfel de dimensiuni sub titlurile: Energie,

tehnologie, maşină, Căi de transport, Arhitecturi industriale, Oraşul


9

industrial, Peisajul industrial, Dimensiunea imaterială, prezentându-se

numeroase studii de caz în care se evidenţiază respectivele trăsături,

mergându-se de la tehnologie la arhitectură, de la arhitectură la căi de

transport şi peisaj şi accentuându-se dimensiunea imaterială prezentă

pregnant în fiecare dintre celelalte.

În subcapitolul referitor la protecţia patrimoniului industrial

(III.5), sunt prezentate diferitele metode de protejare, de la cartare şi

inventariere la strategii şi politici regionale şi naţionale. Sunt folosite

exemple din două ţări – Marea Britanie şi Franţa – comparându-se

diferitele abordări strategice privind fiscalitatea, finanţarea, formarea în

domeniu şi, de asemenea, pe larg, cele privind inventarierea şi clasarea

ca prime măsuri de protecţie a oricărui tip de patrimoniu. Sunt

formulate concluzii parţiale privind necesitatea existenţei unei viziuni

naţionale în domeniu şi componentele acesteia.

Subcapitolul referitor la recuperarea prin intervenţie directă a

patrimoniului industrial (III.6) este structurat pe tipuri de abordare,

de la intervenţia minimală în industria încă funcţională, „vie”, la squat şi

utilizare temporară ca metode de protecţie provizorie ce pot fi eficiente

în situaţii de risc, la conservarea de ruină industrială, conversie –

abordarea predilectă a arhitectului - şi intervenţii urbane şi în peisaj.

Sunt prezentate numeroase studii de caz, în proporţie de cca 80 %

vizitate şi documentate la faţa locului, pentru a se putea extrage în final

concluzii, pe mai multe paliere, privind metodologia intervenţiei .

Acestea sunt formulate pe larg şi se referă atât la etapele intervenţiei

cât şi la modul de abordare a intervenţiei şi obiectivele concrete ale

acesteia (aceste concluyii vor fi reluate adaptat în continuare concluziile

finale).

CAPITOLUL IV face o introducere - ce iniţial s-a dorit succintă

dar care, pe parcursul studiului, a devenit extinsă – privind contextul

românesc în domeniul arheologiei industriale care s-a dezvoltat în


10

ultimii ani în România mai degrabă ca o concentrare de preocupări

multuidisciplinare de cercetare – de arhitectură, patrimoniu, geografie,

istorie, sociologie - decât ca domeniu ştiinţific consolidat . De asemenea

sunt prezentate aspectele ce ţin de educaţia şi formarea în domeniu,

rolul societăţii civile şi al publicului şi reglementările în protejarea

patrimoniului industrial, de la lipsa de preocupare pentru acest subiect

la o lege specială însă total ineficientă în 2008.

Este prezentată, în fine - punându-se accent pe două studii de caz

– Bucureşti Filaret/Rahova şi Banatul Montan - situaţia patrimoniului

industrial în România în contextul vitreg al reglementării defectuoase

a domeniului economic şi a celui juridic în industrie, dar şi al

deficienţelor în legislaţia de urbanism şi protecţia patrimoniului, ce au

dus la privatizări, falimente, fragmentări şi în cele din urmă la distrugeri

masive de patrimoniu, de cele mai multe ori fără o documentare

prealabilă. Este prezentat stadiul inventarierii, cu evidenţierea unor

preocupări timpurii postbelice nefinalizate şi a unor iniţiative meritorii

ale societatii civile. Sunt prezentate de asemenea cele câteva încercări

de recuperare ce au insa in continuare caracter de excepţii

neconstituind un eşantion suficient de complex pentru a putea genera

un feedback metodologic.

CAPITOLUL V este cel dedicat formulării concluziilor lucrării

evidenţiate pe două paliere – cel al viziunii strategice şi cel al

abordării intervenţiei propriuzise. Sunt formulate recomandări

pentru o strategie naţională necesar a fi operaţionalizată prin

documente specifice de urbanism şi programare a fondurilor structurale

- în domeniul protejării patrimoniului industrial referitoare la :

recunoaşterea recunoaşterea importanţei culturale şi social

economice a protecţiei patrimoniului în general şi a

patrimoniului industrial în particular; importanţa educaţiei ,

formării şi conştientizării publicului; cooperarea între instituţiile statului


11

şi în tre public şi privat; îmbunătăţirea reglementărilor în domeniu;

orientarea de fonduri structurale (şi) către recuperarea de patrimoniu

industrial; lansarea unui program naţional de cartare şi inventariere

Sunt evidenţiate elementele cheie în abordarea intervenţiilor

asupra siturilor industriale: Abordarea preventivă, în faza de pre-

dezafectare a sitului, pentru evitarea pierderii unor valori sau chiar

eventuala protejare legală a sitului sau a unor elemente ale acestuia.

Abordarea etapizată – ce implică înţelegerea sitului, evaluarea sa

culturală , identificarea SWOT, dezvoltarea unui concept strategic şi de

management sustenabil, realizarea intervenţiilor şi implementarea

managementului. Abordarea interdisciplinară care să acopere pe

parcursul tururor etapelor problematicile complexe ale patrimoniului

industrial. Abordarea ecologică care să asigure condițiile de mediu și

confort necesare pentru noile funcțiuni prin soluții contemporane

flexibile şi durabile. Abordarea „mixtă”: mixitate de funcțiuni

adaptată necesităţilor comunităţii/teritoriului; finanțare mixtă care să

permită atât intervenții complexe / investiții mari cât și intervenții

urgente minimale / investiții relativ mici; o implicare mixtă,

echilibrată a diferiților ”actori” - proprietari, autorități, profesioniști,

comunități locale și societatea civilă prin mijloace specifice (cofinanțări,

parteneriate, consultări etc.)

De asemenea sunt sintetizate principiile de intervenţie

concretă asupra unui sit industrial, elementele de adaptare la

contextul românesc fiind eventual necesare doar în nuanţarea unor

aspecte ce ţin de istoria locală sau de particularităţi ale fiecărui sit:

Recognoscibilitatea caracterului industrial post intervenţie; conservarea

și integrarea în proiect a unui număr suficient și relevant de elemente

arhitecturale şi tehnice specifice ; utilizarea unui limbaj arhitectural

contemporan de calitate, scoaterea sitului din izolarea tipic industrială;

punerea în valoare a căilor de transport industriale; punerea în valoare a

elementelor naturale interioare și exterioare sitului, în relație cu


12

contextul/peisajul; conservarea valorilor imateriale/identitare ale sitului

în relație atât cu comunitățile care le-au creat cât și cu noii utilizatori.

ANEXELE lucrării constituie un set de documente reper în

domeniul arheologiei industriale şi protecţiei patrimoniului industrial ce

poate fi considerat un îndrumar de recomandări ştiinţifice – dar şi

economice şi politice - în domeniu. Sunt prezentate în succesiune

cronologică diferitele documente internaţionale, relevante atat din punct

de vedere al protecţiei patrimoniului dar şi al aquis-ului comunitar, cu

atât mai mult cât acestea nu au fost traduse şi/sau difuzate în România.

BIBLIOGRAFIA

Sursele folosite, redate extins în bibliografie, sunt îndeosebi

literatură de specialitate în domeniul arheologiei industriale care a

rămas încă prea puţin „sintetizat” chiar la nivel internaţional. Ţări

europene pentru care am putut parcurge o bibliografie mai detaliată –

începând cu lucrările de pionierat în domeniu şi mergând până la baze

de date, programe de gestiune actuale a unor situri şi proiecte de

arhitectură contemporană accesibile on-line - sunt Italia, Marea Britanie,

Franţa, Spania, Germania. Estul european (Polonia, Cehia) deşi accesibil

fizic, a fost mai dificil de documentat din cauza barierei lingvistice. O

sursă extrem de importantă a lucrării a constituit-o documentarea in

situ a celei mai mari părţi dintre siturile comentate (cca 75%). O sursă

interesantă au constituit-o rapoartele naţionale TICCIH publicate

periodic în publicaţiile congreselor TICCIH, precum şi periodicele

asociate organizaţiei – Patrimoine de lÌndustrie şi Buletinul TICCIH.

Traduceri din literatura internaţională nu au fost publicate în România.

Sursele folosite au fost articolele, nu foarte numeroase, publicate în

România începând cu anii 70 (Revista Muzeelor, Revista Monumentelor

ş.a. ) pe subiecte conexe domeniului precum şi lucrări de autor (Ioan

Opris, V.Wollmann, N. Diaconecu ş. a.) cu încercări de sintetizare pe


13

subiectul patrimoniului in general sau, rar, chiar al patrimoniului

industrial, în anii post 1989. De asemenea interesante ca surse au fost

lucrări publicate în domenii conexe precum geografia, sociologia sau

istoria economică (R. Graf, D Turnock, L. Chelcea).

Lucrări de Autor (selectiv) ll ALFREY, Judith, PUTNAM, Tim, The Industrial Heritage – Managing resources and uses, Routledge, Londra, 1992 BENEVOLO, Leonardo, Storia dell’Architettura moderna. 1. La citta industriale,

Edizioni Laterza, Roma, 1993 BERENS, Carol, Redevelopping industrial sites. A Guide for Architects, Planners

and Developpers, John Wiley & Sons Inc., New Jersey, 2011 BERGERON, Louis, DOREL-FERRE, Gracia, Le patrimoine industriel. Un nouveau

territoire, Paris, Editions Liris, 1996 BORSI, Franco, Introduzione alla archeologia industriale, Roma, Officina, 1978 CARTIER, Claudine, L’Heritage Industriel, un patrimoine, Sceren, Besançon,

Franche-Comté, 2002 CHELCEA, Liviu, Bucureştiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare şi

regenerare urbană, POLIROM, Iaşi, 2008 CHOAY, Françoise, Alegoria Patrimoniului, UAR, Editura Simetria, Bucureşti 1998 CHOAY, Françoise, Urbanismul. Utopii şi realităţi, Editura Paideia, Colecţia Spaţii

Imaginate, Bucureşti, 2002 DARLEY, Gillian, Factory, Reaktion Books, Londra, 2003 DAUMAS, Maurice, L’archéologie industrielle en France, Editions Robert Laffont,

Paris, 1980 DERER Hanna, Irina IAMANDESCU, Liviu GLIGOR, Gabriel PANASIU, Rudolf GRAF

Patrimoniul industrial al Banatului Montan – valoare europeană şi potenţial de integrare, Bucureşti, Editura UAUIM, Tipoografia Universul, 2005;

ECO, Umberto, Istoria Frumuseţii, Grupul Editorial RAO, 2005 ECO, Umberto, Istoria Urâtului, Grupul Editorial RAO, 2007 ENGELS, Friedrich, Die Lage der arbeitenden Klasse in England in 1844, Leipzig,

1845 GRÄF Rudolf, Domeniul Bănăţean al StEG 1855-1920, Editura Banatica, Reşiţa,

1997; HOCHHAUSER Ronald, Contribuţie la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în

perioada 1848-1948, Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2011 HUDSON, Kenneth, Industrial Archaeology: An Introduction, Humanities Press,

New York , 1966 (second revised edition, first edition 1963) JOKILEHTO, Jukka, A history of Architectural Conservation. The contribution of

English, French, German and Italian Thought towards an International Approach to the Conservation of Cultural Property, D.Phil. Thesis, University of York, England, Institute for Advanced Architectural Studies, 1987


14

LABORDE, Marie Françoise, Architecture Industrielle. Paris & environs, Parigramme, Paris, 1998

MIHALI, Ciprian, Inventarea spaţiului. Arhitecturi ale experienţei cotidiene, Editura Paideia, Colecţia Spaţii Imaginate, Bucureşti, 2001

MILLIGAN, Don, Raymond Williams:Hope and Defeat in the Struggle for Socialism, 2007, www.studiesinanti-capitalism.net, 05.09.2012

MOREL, Alain, VALLERANT, Jacques, „Anthropologie industrielle: recherche et développement”, editorial în Terrain, revue d’ethnologie de l’Europe, no. 2 / 1984

OGLETHORPE, Miles K., Scottish Collieries. An Inventory of the Scottish Coal Industry in the Nationalised Era, RCAHMS & The Scottish Mining Museum Trust, 2006

OŢOIU, Anca, Arhitectura industrială urbană de la geometrie fizică la valoare arhitecturală, Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2002

PALMER, Marilyn, NEAVERSON, Peter, Industrial Archaeology, Principles and practice, Routlege, London, 2000

PALMER, Marilyn, NEVELL, Michael, SISSONS, Mark, Industrial Archaeology: a handbook, Council for British Archaeology, York, 2012

PERIANU Dan Gh., Istoria Uzinelor din Reşiţa 1771-1996, Editura Timpul, Reşiţa, 1996;

POPESCU, Toader, Proiectul feroviar Românesc. Ipostaze spaţiale şi culturale ale modernizării în planificarea şi funcţionarea căilor ferate, 1842 – 1916, teză de doctorat, UAUIM, 2012

RIEGL, Alois, Cultul modern al Monumentelor istorice. Esenţa şi Geneza sa, INPRESS, Bucureşti, 1999

RIX, Michael, Industrial Archaeology, The Historical Association, Londra, 1967 ROUX Emmanuel DE, Patrimoine Industriel, Editions Scala, Paris, 2007 RUSKIN, John, The seven Lamps of Architecture, London, 1849 SCHINKEL, Karl Friedrich, The English Journey. Journal of a visit to France and

Britain in 1826, ed. David Bindman and Gottfried Riemann, trad. F. Gayna Walls, Yale University Press, 1993

SMITH, Adam, An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations, Londra, 1776; varianta electronică MetaLibri 2007, 03.09.2012 http://www.ibiblio.org/ml/libri/s/SmithA_WealthNations_p.pdf

SOURIAU, Paul, La Beauté rationnelle, éd. Félix Alcan, Bibliothèque de philosophie contemporaine, Paris, 1904

TOFFLER, Alvin, Al Treilea Val, traducere Georgeta Bolomey şi Dragan Stoianovici Ed. Politică, Bucureşti, 1983

TRINDER Barrie (ed. coord.), The Blackwell Encyclopedia of Industrial Archaeology, Blackwell Publishers, Oxford, 1992

WOLLMANN Volker, Arheologia Industrială pe teritoriul Romaniei, Editura Ulise, Alba Iulia, 2003,

WOLLMANN Volker, Patrimoniu preindustrial şi industrial în România, vol. I-III, Sibiu, Editura Honterus, 20102012

YORKE, Stan, Industrial Revolution Explained. Steam, Sparks and Massive Wheels, Countryside Books, Newbury, Berkshire, 2005


15

ZANE G., Industria din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1970 Lucrări colective, Volume ale unor conferințe (selectiv) CARPENTIER, Jean, LEBRUN, Francois (coord.), Istoria Europei, Humanitas,

Bucureşti, 1997 CASELLA, Eleanor, SYMONDS, James (ed.), Industrial Archaeology. Future

directions, Springer, New York, 2005 CASTELLANO, Aldo (a cura di), La macchina arruginita. Materiali per

un’archeologia dell’industria, Feltrinelli Editore, Milano, 1982 DOUET James (ed.), Industrial Heritage Re-tooled: the TICCIH Guide to Industrial

Heritage Conservation, Carnegie House, Lancaster UK, 2012 GEIJERSTAM, Jan af (ed.), Reports/Working Papers. TICCIH Seminar on Training

and Education within the field of Industrial Heritage, Stockholm and Norberg, Sweden, June 8-11, 2008

HORNING Audrey, PALMER Marilyn (ed.), Crossing Paths or sharing tracks? Future Directions in the Study of Post-1550 Britain and Ireland, University of Leicester, Boydell and Brewer, 2009

JONES, William (coord.), Dictionary of Industrial Archaeology, Sutton Publishing, Stroud, Gloucestershire, 2006, pp. XI, 196.

MANCUSO, Franco (coord.), Archeologia Industriale nel Veneto, Giunta Regionale del Veneto, Silvana Editoriale, 1990, pp. 200-202

SANNA, Antonello (ed.), Tipi e caratteri dell’abitazione razionale: il laboratorio Carbonia, Universita degli Studi di Cagliari, Quaderni del Dipartimento di Architettura, CUEC, 2004

*** Istoricul desvoltării tecnice în România, Societatea Politecnică din România - Semicentenarul 1881-1931, vol I – III, Buletinul Societăţii Politecnice, Bucureşti, 1931

*** ENCICLOPEDIA ROMÂNIEI, ediţie coordonată de Dimitrie GUSTI, Bucureşti, vol. I-IV, 1938-1943

*** MARELE DICŢIONAR GEOGRAFIC AL ROMÎNIEI, alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe de George Ioan LAHOVARI, General C. I. BRATIANU şi Grigore G. TOCILESCU, Stab. grafic J.V. SOCECU, str. Berzei 59, Bucureşti, Vol I-V, 1898 – 1902

*** Kombinat. Ruine industriale ale Epocii de Aur, editura IGLOO, Seria PATRIMONIU (prefaţă Bruno ANDREŞOIU, texte: Augustin IOAN, Anca OŢOIU, Liviu CHELCEA, Gabriel SIMION, fotografii de Şerban BONCIOCAT) Bucureşti, 2007

*** Campagna e industria. I segni del lavoro, Touring Club Italiano, Milano, 1981 *** Il Lingotto. Storia e guida. Dalla fabrica di automobili allo ”Scrigno” di Renzo

Piano, Fiat S.P.A. e Umberto Allemandi & C., Torino, 2002 *** INDUSTRIAL CHIC Reconverting Spaces, Edizioni Gribaudo S.R.L., Savigliano

(CN), 2006 *** Industrial Heritage – Ecology & Economy, XIV TICCIH Congress 2009 in

Freiberg, Germany, Ed. Saachsisches Industriemuseum şi IWTG/TU Bergacademie Freiberg, 2011


16

*** Proceedings of the XVth international congress of TICCIH, National Taipei University of Technology, Taipei, 2012

Articole de specialitate, capitole în volume, Studii BARSZCZ, Marek, „National report for Poland”, în Patrimoine de l’industrie, An

VIII, No 15/2006 BERGERON, Louis, „Le coeur de la vallée, c'est son moulin”, Terrain, revue

d’ethnologie de l’Europe, no. 2 / 1984, http://terrain.revues.org/2796, consultat în 12 septembrie 2012

BRICCHETTI, Edo, Adda fiume dellÙmanita. Richiesta di Nomination UNESCO del medio corso dell’Adda - Estratto, Parco Adda Nord, A. G. Bellavite-Missaglia, Lecco, 2000

CHATENET, Monique, VERDIER, Hélène (coord.) Thesaurus de l’architecture, în DOCUMENTS & MÉTHODES, n° 7, Editions du Patrimoine, 2000

CLOUET, Mathieu, Roubaix de XIXe au XXIe siecle, Service Educatif du C.A.M.T._http://www.archivesnationales.culture.gouv.fr/camt/fr/serviceEducatif/donnees_se_presentation/brochure_roubaix.pdf

COLAN Horia, “Parcul Naţional al Ştiinţei şi Tehnicii”, Univers Ingineresc, nr. 301/14, 16-31 iulie 2003, pp. 4-5

CRIȘAN Vasile, ”Protecția patrimoniului cultural sibian. Istorie și actualitate”, în Conferințele Bibliotecii Astra nr. 105/2010

CURIEVICI Ion, ”Un muzeu al tehnicii românești”, în Revista Muzeelor și Monumentelor nr. 2/ 1975, pp. 26-27

DELONY, Eric, „Thirty years of documenting Engineering and Industrial Heritage through HAER publications”, în Cultural Ressources Management, volume 23, no. 4/2000

DEVILLERS Christian; ”L’architecture industrielle ou la crise du monument historique”, editorial în Monuments Historiques - L’architecture industrielle no. 3 /1977

DOHOTARU, Adrian, „Falansterul de la Scăieni şi proiectul unei lumi mai armonioase”, în Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţiu» din Cluj-Napoca, tom L, 2011, pp. 127-140

DROZDOWSKA, Marta, „Manufaktura. A revitalized post-industrial site under private management in Łódź, Poland”, în TICCIH Bulletin no. 55, p. 6

DUFRESNE, Geneviève, „Chartres: restauration de la charpente métallique. Un chantier patrimonial exceptionel”, în lÀrchéologie Industrielle en France, nr. 31/1997, pp. 57-58

FRAGNER, Benjamin, „National Report for the Czech Republic. The search for Topics on Industrial heritage in the Czech Republic”, Patrimoine de l’industrie, An VIII, No 15/2006

GAIANI, Alessandro, “Bruno Minardi. Ristrutturazione dell ex fabbrica Dreher a Venezia”, în Costruire in Laterizio, no. 105 “Archeologia Industriale”/ 2005

HARVIE, Barbara, „To tree or not to tree?”, Reforesting Scotland, no. 44 - Autumn/Winter, 2011


17

HUGHES, Stephen, International Collieries Study, 2003, http://www.mnactec.cat/ticcih/documentation.php, 20.09.2012

IAMANDESCU, Irina, „Arheologia industrială. Repere internaţionale si contribuţii româneşti”, în Patrimoniul industrial al Banatului Montan – valoare europeană şi potenţial de integrare, publicaţie UAUIM finanţată prin CNCSIS, Universul, Bucureşti, 2005

IAMANDESCU Irina, „National Report for Romania”, Patrimoine de l’industrie, An VIII, No 15/2006, pp. 205-208

IAMANDESCU Irina, ”România. Sulina”, în Industrial Heritage between land and sea, for a European network of ecomuseums, Catalogue of the itinerant exhibition, Poligrafica Snc, Venezia, 2005, pp. 163-181

IAMANDESCU Irina, ”Arhitectura industrială” , în Arhitectura nr. 31/februarie 2005

MENDE, Michael, „National report for Germany”, în Patrimoine de l’industrie-ressources, pratiques, cultures, no. 15 / 2006

MERCIER, Alain, Portfeuille Industriel: Les combles de la Cathedrrale de Chartres , în La Revue, Musee des Arts et Metiers, no. 9/1994

NISTOR, Sergiu, „Patrimoniul architectural industrial din România: pentru o schimbare de paradigmă”, în Valorificarea patrimoniului arhitectural industrial ca factor de dezvoltare educaţional, social, cultural şi economic în folosul comunităţii, ghid electronic, Fundaţia Transylvania Trust, Cluj, 2010

OGLETHORPE Miles, ”Romania – International Conference and Workshop on Industrial Archaeology”, în TICCIH Bulletin no. 19/Winter 2012, p. 6

PROUVE, Jean, prefaţă a numărului special „L’Usine, travail et architecture” al revistei Architecture, Mouvement, Continuité, no. 30/1973

SOUSA VITERBO, Francisco Marques DE, „Archeologia Industrial Portuguesa. Os Moinhos”, în O Archeologo Português, Vol. II, no. 8-9, 1896, Museu Ethnographico Português, Imprensa Nacional, Lisboa, 1896, pp. 193-204

STEINER, Marion, „Industrial Heritage in Germany”, în Patrimonio Industriale, a. V, no. 8/2011

VERDIER, Hélène (coord.), Thesaurus des objets mobiliers, DOCUMENTS & MÉTHODES, n° 8, Editions du Patrimoine, 2001

WATSON, Mark, International context for textile sites paper 2007, http://www.mnactec.cat/ticcih/documentation.php, consultat în 20.09.2012

WOLLMANN Volker”Să salvăm vestigiile tehnice”, în Revista Muzeelor și Monumentelor nr. 2/ 1975, p. 32

Volker WOLLMANN, ”The emergence and Development of Studies concerning Industrial Archaeology on the Territory of Transylvania”, în 4th International Conference on the Conservation of the Industrial Heritage – ICCIH 81, Volume 1, National reports 1978-1981, CILAC, Paris, 1981, pp. 121-137

WOLLMANN Volker, ”National Report for Romania”, în TICCIH Industrial Heritage – Austria 1987, Transactions 1 – National Reports, Vienna, 1987, pp. 121-131

WOLLMANN Volker, ”Stadiul actual al prezervării patrimoniului industrial din Transilvania și Banat”, în Colocviul internațional: Patrimoniul cultural național. Strategia conservării – o strategie a integrării în circuitul valorilor


18

europene, CNR UNESCO, Institutul de Istoria artei ”G.Oprescu”, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000

Articole în presă, Broșuri GOMBERT, Guirec, „S'offrir un monument historique tout en défiscalisant”, Le

Figaro, ediţia on-line din 06.10.2008, http://www.lefigaro.fr consultat în 06.10.2012

MASSONNAUD, Robin, „Monuments historiques: le dernier paradis fiscal” în LÈXPRESS, ediţia on-line din 18.11.2011 http://votreargent.lexpress.fr/immobilier/monuments-historiques-le-dernier-paradis-fiscal_170438.html, consultat în 06.10.2012

IAMANDESCU Irina, Gabriel PANASIU, Petru MORTU, Mic Ghid al Patrimoniului Industrial al Banatului Montan, , Bucureşti, Editura UAUIM, Tipoografia Universul, 2005

IAMANDESCU Irina (ed.), Al 2-lea atelier internaţional de arheologie industrială, caiet program, Ministerul Culturii şi Cultelor, 2002




ŞTEFAN I.M.”Pledoarie pentru o mai amplă și mai substanțială popularizare a istoriei științei și tehnicii românești”Scînteia 13 august /1976 –

WILLIAMS, Michael, „The real Eurostar: How a poet returned St Pancras to the nation”, Mailonline, 14 septembrie 2007, http://www.dailymail.co.uk/news/article-481696/The-real-Eurostar-How-poet-returned-St-Pancras-nation.html

*** „A Roubaix ou a Tourcoing les loft restent des valeurs sures”, în Nord Éclair, ediţia on-line din 25.10.2011 http://www.nordeclair.fr/Actualite/2011/10/25/a-roubaix-ou-tourcoing-les-lofts-restent.shtml, consultat în 06.10.2012

*** ”The new Euston Station 1968”, http://www.eustonarch.org/britishrail1968.pdf

*** „How the Bechers made the boring beautiful. A look at the industrial landscapes of the duo who inspired Candida Hofer, Andreas Gursky and Thomas Struth”, http://uk.phaidon.com/agenda/photography/picture-galleries/2011/november/18/how-the-bechers-made-the-boring-beautiful/?idx=1, consultat la 15 octombrie 2012

*** Terrassa, industrial e modernista, Officina de Promocio Turistica, Barcelona, 2002

Inventare, Baze de date


19

*** English Heritage, Fişa de inventariere a BUTLERS WHARF WEST, 36, 38-42, SHAD THAMES, clădire clasată gradul II; http://list.english-heritage.org.uk/resultsingle.aspx?uid=1385896, consultat în 20.11.2012

*** English Heritage, Fişa de inventariere a DOCKMASTER'S OFFICE, ST KATHARINE'S DOCK, clădire clasată gradul II, http://list.english-heritage.org.uk/resultsingle.aspx?uid=1065089

*** English Heritage, Fişa de inventariere a WAREHOUSES AND GENERAL OFFICES AT WESTERN END OF NORTH QUAY, WEST INDIA DOCK ROAD E14, clădire clasată gradul I; http://list.english-heritage.org.uk/resultsingle.

*** Industrial Structures. Designation Listing Selection Guide, English Heritage, 2011

*** Key Industrial Designated Heritage Sites, English Heritage, October 2011 *** Opération nationale d’inventaire: Patrimoine industriel, scientifique et

technique. Cahier des clauses scientifiques et techniques, 2008 http://www.inventaire.culture.gouv.fr/pdf/CahierChargPIST.pdf

*** Principles of Selection for Listing Buildings, DCMS Department for Culture Media and Sport, 2010; http://www.english-heritage.org.uk/content/imported-docs/p-t/principles-of-selection-for-listing-buildings-2010.pdf, consultat în 4 septembrie 2012

*** Repertoire du patrimoine technique et industriel de la France. Chercheurs et organismes, Ministère de la Culture, Direction du Patrimoine, 1985

*** TICCIH and the World Heritage List: a strategy for advising on industrial and technical cultural properties, TICCIH, 2008, http://www.mnactec.cat/ticcih/docs/1223389619_ticcih_icomos_proposal2008.pdf, consultat în 19 septembrie 2012

Legi, Carte, Convenții, Recomandări, Documente internaționale *** Convenţia europeană a peisajului, Florenţa, 20 octombrie 2000, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002 *** Convenţia Patrimoniului Imaterial (Paris 2003) *** Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei (Granada

1985) *** Covenţia Patrimoniului Mondial (1972) *** Joint ICOMOS-TICCIH principles for the Conservation of Industrial Heritage

Sites, Structures Areas and Landscapes, adoptate la Adunarea generală ICOMOS de la Paris, ICOMOS, Paris, 2011

*** LEGGE 1 Giugno 1939, N. 1089, per la Tutela delle cose d'interesse artistico o storico

*** Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention, july 2012, http://whc.unesco.org/archive/opguide12-en.pdf consultat în 14 septembrie 2012

*** TICCIH, Carta patrimoniului industrial, Nizhny Tagil, al XII-lea congres al TICCIH, iulie 2003; traducerea în limba română – Asociaţia pentru


20

Arheologie Industrială din România (AIR), http://www.mnactec.cat/ticcih/pdf/TICCIH_Charter_ROMANIAN.pdf., consultat la 3 septembrie 2012

Legea pentru conservarea şi restaurarea monumentelor publice publicată în Monitorul Oficial no. 187 din 24 noiembrie / 6 decembrie 1892

Decretul Regal nr. 3658 din 17 noiembrie 1892 pricind înfiinţarea CMI Legea pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice sancționată cu

decretul nr. 3226 din 25 Aprilie 1913 și publicată în Monitorul Oficial no. 21 din 28 Aprilie 1913

Legea pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice sancționată cu decretul nr. 3229 din 28 Iulie 1919 și publicată în Monitorul Oficial no. 82 din 29 Iulie 1919

Hotărârea Consiliului de Miniștri al RPR din 1955 privind păstrarea și folosirea monumentelor de cultură, nr 661/22 aprilie 1955

Hotărârea Consiliului de Miniștri al RPR privind declararea de monumente de cultură a unor monumente arheologice, de arhitectură, de artă plastică și istorice nr. 1160/23 iunie 1955

Legea nr. 63 din 30 octombrie 1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural naţional al Republicii Socialiste România, publicată în Buletinul Oficial nr 137 din 2 noiembrie 1974

Decretul Consiliul Frontului Salvării Naţionale nr. 91 din 5 februarie 1990 privind înfiinţarea şi organizarea Comisiei naţionale a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, apărut în Monitorul Oficial al României nr. 20 din 6 februarie 1990

Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 26 august 1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural naţional, apărută în Monitorul Oficial al României nr. 215 din 28 august 1992

Ordonanţa guvernului nr. 68 din 26 august 1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, publicată in Monitorul Oficial al României nr. 247 din 31 august 1994

Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 228 din 24 noiembrie 2000 privind protejarea monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 616 din 30 noiembrie 2000. Documentul, elaborat de un colectiv coordonat de Sergiu Nistor, a apărut ca ordonanţă de urgenţă la sfârşitul mandatului ministrului Ion Caramitru

Legea 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 407 din 24 iulie 2001; Legea a fost republicată în 2006 în temeiul art. V din Legea nr. 259/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 3 iulie 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 828 din 9 decembrie 2008

Legea nr. 58 din 14 august 1991 privind privatizarea societăţilor comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 169 din 16 august 1991

Legea nr. 6 din 9 ianuarie 2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 24 din 11 ianuarie 2008

Legea nr. 15 / 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale;


21

Legea nr. 58 din 14 august 1991 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare

Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2260/2008 privind aprobarea Normelor Metordologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, modificate ulterior prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2048/2009

Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată şi a Listei monumentelor istorice dispărute publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 646/16.VII.2004

Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr 2361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată şi a Listei monumentelor istorice dispărute, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010

Strategii, Ghiduri, Rapoarte, Planuri de urbanism și management COSSONS, Neil, Sustaining England’s Industrial Heritage. A Future for Preserved

Industrial Sites in England, English Heritage, 2008 FALSER, Michael, Is industrial heritage under-represented in the World Heritage

List?, UNESCO WHC – Global Strategy Studies, 2001 FAULDS, Michael, Report on Industrial Archaeology, CoE Preparatory document

4357/11 may 1979 JOKILEHTO, Jukka, The World Heritage List - Filling the Gaps – an Action Plan for

the Future, ICOMOS, Biedermann GmbH Offsetdruck, Munchen, 2005 *** A Lasting Difference for Heritage and People. Heritage Lottery Fund Strategic

Framework 2013-2018, http://www.hlf.org.uk/aboutus/whatwedo/ Documents/HLFStrategicFramework_2013to2018.pdf, 12.10.2012

*** Ancoats Annual Review 2011/12, Homes & Communities Agency, Manchester City Council, 2012

*** Ancoats Urban Village. Annual Report 2006/07, Northwest Regional Development Agency (NRDA), NWESTMANCHESTER, September 2007

*** Designation Listing Selection Guide. Industrial Structures, English Heritage, April 2011

*** Encouraging Investments in Industrial Heritage at Risk, Colliers International for English Heritage, 2011

*** English Heritage Annual Reports and Accounts 2010/2011, http://www.english-heritage.org.uk/publications/eh-ann-rep-accounts-10-11/annual-report-and-accounts-10-11.pdf, consultat în 25.11.2012

*** Going Local 2011/12 National Trust Annual Report, http://www.nationaltrust.org.uk/document-1355769401432/ consultat în 14 noiembrie 2012

*** Going Local. Fresh tracks down old roads. Our strategy for the next decade, National Trust, 2010


22

*** Industrial Heritage at Risk, http://www.english-heritage.org.uk/caring/heritage-at-risk/industrial-heritage-at-risk/, consultat în 20 noiembrie 2012

*** Industrial Heritage Strategy 2008-2013 elaborată în 2007 în colaborare cu English Heritage şi National Lottery Fund, http://www.industrial-archaeology.org, consultat în 16 octombrie 2012

*** Investigating Industrial Sites, English Heritage Teachers Kit, October 2011 *** Lachine Canal. National Historic Site of Canada Management Plan, Parks

Canada, Montreal, 2009, http://www.pc.gc.ca/eng/lhn-nhs/qc/canallachine/docs/plan1/toc-tdm.aspx, consultat în 18 octombrie 2012

*** LDDC Annual Report and Financial Statements for the Year Ended 31 March 1997, p. 2

*** LEED - Leadership in Energy and Environmental Design, http://greenliving.about.com/od/architecturedesign/g/What-Is-LEED-Green-Building-Certification.htm

*** National Heritage Protection Plan Framework 2011-2015, English Heritage, 2010

*** Nomination of NEW LANARK for Inclusion in the WORLD HERITAGE LIST, http://whc.unesco.org/uploads/nominations/429rev.pdf, 12 aug 2012

*** Plan Local d'Urbanisme et patrimoine minier inscrit sur la liste du patrimoine mondial de l'UNESCO, Mission basin minier Nord - Pas de Calais, 2012

*** POLAND, H@R Report 2001-2002, http://www.international.icomos.org/risk/2001/poland2001.htm, consultat în 21 septembrie 2012

*** Saving Britain’s industrial Heritage, position document, Institution of Mechanical Engineers, April 2012

*** Science for Historic Industries. Guidelines for the investigation of 17th to 19th century industries, English Heritage, 2006

*** Strategic Vision for the Effective Stewardship of Industrial Heritage 2008 – 2013, http://industrial-archaeology.org/aihstrategy.htm, 14 octombrie 2012

*** TFT Cultural Heritage, St Katharine Docks Conservation Plan, 2005 *** The Euston Arch Trust – the Campaign to Rebuild a Lost London Masterpiece,

www.eustonarch.org, consultat la 10 septembrie 2012 *** World Heritage Nomination File, New Lanark,UK - Advisory Body/ICOMOS

Review No 429 Rev, http://whc.unesco.org/uploads/nominations/429rev.pdf, 12 august 2012

Site-uri ale unor birouri de arhitectură (consultate în 12.11.2012) www.brunominardi.it - Studio Bruno Minardi www.fosterandpartners.com - Foster+Partners www.herzogdemeuron.com - Herzog & de Meuron www.mansilla-tunon.com - Mansilla+Tuñón Architects www.mongiello-plisson.com - Mongiello & Plisson Architectes


23

www.oma.eu - OMA Architects www.rvapc.com - Rafael Viñoly Architects www.rpbw.com - Renzo Piano Building Workshop www.reichen-robert.fr - Reichen & Robert Architectes Associés www.sudarchitectes.com - SUD Architectes Associés www.fsp.uk.com - FSP Architects and Planners www.conranandpartners.com - Conran+Partners Surse WEB http://dmcdi.utcluj.ro/ro/dmcdi.php?r=45000001 , consultat în 12 octombrie 2012 http://ec.europa.eu/culture/archive/culture2000/pdf/projets2003/cult_heritageA1.pdf,

consultat în 12 octombrie 2012 http://ec.europa.eu/regional_policy/projects/stories/details_new.cfm?pay=

FR&the=51&sto=2132&lan=9&region=ALL&obj=ALL&per=2&defL=FR, http://ekomuseum.se/en/besoksmalen/hogfors-bruk/ consultat în 16.11.2012 http://en.turystyczna.lodz.pl/page/398,industrial-architecture.html , consultat în 17

noiembrie 2012 http://industrialheritagesupport.wordpress.com/about-the-project/, consultat în 22

noiembrie 2012 http://industryheritage.altervista.org/blog/around-the-world/manufacturing/fiat-lingotto-

plant/, consultat în 19 noiembrie 2012 http://les-frigos.com/histoire/index.htm, consultat în 15 octombrie 2012 http://sistema.mnactec.cat/, consultat în 12 noiembrie 2012 http://thesaurus.english-heritage.org.uk/thesaurus.asp?thes_no=1, consultat în 4

septembrie 2012 http://whc.unesco.org/archive/advisory_body_evaluation/81bis.pdf http://whc.unesco.org/en/globalstrategy/ consultat în 15 septembrie 2012 http://whc.unesco.org/en/list/1215, consultat în 12 noiembrie 2012 http://whc.unesco.org/en/list/1360, consultat în 20 septembrie 2012 http://whc.unesco.org/en/tentativelists/5003/ , consultat în 16.11.2012 http://whc.unesco.org/fr/list/, consultat în 20 septembrie 2012 http://whc.unesco.org/fr/list/1360/, consultat în 12 noiembrie 2012 http://whc.unesco.org/fr/list/32, consultat în 20 septembrie 2012 http://whc.unesco.org/fr/list/975, consultat în 20 septembrie 2012 http://whc.unesco.org/fr/sessions/02COM, consultat în 20 septembrie 2012 http://www.abebooks.fr/Venti-progetti-futuro-Lingotto-Gae-Aulenti/1293870975/bd,

consultat în 19 noiembrie 2012 http://www.alphabetthreat.co.uk/pasttense/albionmills.html, consultat în 25 septembrie

2012 http://www.apsysgroup.com/le-groupe-apsys-operateur-global-en-immobilier-

commercial-11.htm, consultat în 17.11.2012 http://www.arch.cycu.edu.tw/TICCIH%20Congress%202012/ consultat în 14 septembrie

2012 http://www.batterseapowerstation.org.uk/hist1.html , consultat în 16 octombrie 2012


24

http://www.bbc.co.uk/programmes/b00k2f87, consultat în16.11.2012 http://www.chm-lewarde.com, consultat în 14.09.2012 http://www.citechaillot.fr/fr/formation/cours_publics/, consultat în 16 septembrie 2012 http://www.cotemaison.fr/insolite/lieu-atypique-a-vendre-pas-cher-atelier-usine-eglise-

peniche-conteneur-tribunal_15389.html, consultat 06.10.2012

http://www.cr.nps.gov/hdp/coll.htm, consultat la 5.09.2012 http://www.culture.gouv.fr/culture/inventai/patrimoine/ , consultat în 15 septembrie

2012 http://www.culture.gouv.fr/culture/organisation/dapa/travaux.pdf consultat în

06.10.2012 http://www.culture.si/en/Tovarna_Rog, consultat în 15 octombrie 2012 http://www.culturecommunication.gouv.fr/Disciplines-et-secteurs/Monuments-

historiques/References-et-textes-juridiques/La-fiscalite-des-monuments-historiques, consultat în 06.10.2012

http://www.culturecommunication.gouv.fr/En-pratique/Protections-labels-et-appellations/L-appellation-Musee-de-France;

http://www.dolnioblastvitkovice.cz consultat în 12 octombrie 2012 http://www.dul-michal.cz consultat în 12 octombrie 2012 http://www.english-

heritage.org.uk/professional/advice/hpg/assistanceforowners/taxrelief/, consultat în 27.11.2012

http://www.english-heritage.org.uk/publications/archive-collections-industrial-heritage/EH_IndCols.pdf, consultat în 4 septembrie 2012

http://www.english-heritage.org.uk/publications/conservation-bulletin-50/cb50pages1832.pdf, consultat în 12 octombrie 2012

http://www.erih.net, consultat în 22 septembrie 2012 http://www.erih.net/regional-routes/germany/ruhrgebiet/ruhrgebiet-detail.html ,

consultat în 3 octombrie 2012 http://www.fondazionerenzopiano.org/project/92/lingotto-factory-conversion/genesis/,

consultat în 19 noiembrie 2012 http://www.forcopar2basedesdonnees.org/Forcopar/Esemplari/Fr/SACM.pdf, consultat în

17.11.2012, p.2 http://www.forcopar2basedesdonnees.org/Forcopar/Esemplari/It/Schio.pdf, consultat în

20 noiembrie 2012 http://www.historic-

scotland.gov.uk/propertyresults/propertyoverview.htm?PropID=pl_085&PropName=Dallas%20Dhu%20Historic%20Distillery, consultat în 16.11.2012

http://www.hlf.org.uk/ourproject/projectsbysector/industry/Pages/index.aspx#.UtUdgNIW2i5, consultat în 28 oct 2012

http://www.icohtec.org, consultat în 22 septembrie 2012 http://www.industrialnistopy.cz/2011/ consultat în 23 septembrie 2012 http://www.inventaire.culture.gouv.fr/ http://www.ironbridge.org.uk/ consultat în 16.11.2012


25

http://www.ironbridge.org.uk/about-us/ironbridge-institute/ consultat în 16 octombrie 2012

http://www.koinetwork.org/fra/dvd_project.htm , consultat în 19.09.2012 http://www.landekpark.cz consultat în 12 octombrie 2012 http://www.lddc-history.org.uk/lddcachieve/index.html, 20.11.2012 http://www.le.ac.uk consultat în 15 octombrie 2012 http://www.let.rug.nl/arctic/lashipa_web/, consultat în 19.09.2012 http://www.locationdepartment.net/warehouses_industrial_factories.htm, consultat în

16 octombrie 2012 http://www.mairieconseilspaysage.net/documents/Memento_07.pdf, http://www.mtu.edu/social-sciences/graduate/archaeology/phd/, consultat în 4.09.2012 http://www.museuciment.cat consultat în 16 octombrie 2012, http://www.museuciment.cat/ consultat în 16.11.2012 http://www.national-

lottery.co.uk/player/p/goodcausesandwinners/wherethemoneygoes.ftl, consultat în 28 oct 2012

http://www.nationaltrust.org.uk/visit/days-out-and-itineraries/page-1/, consultat în 16.11.2012

http://www.nid.pl/idm,45.html consultat în 20 septembrie 2012 http://www.parcoaddanord.it, consultat în 20 septembrie 2012 http://www.parcoaddanord.it, consultat în 20 septembrie 2012 http://www.parcogeominerario.eu/, consultat în 16.11.2012 http://www.route-industriekultur.de/ , consultat în 3 octombrie 2012 http://www.rpbw.com/project/62/lingotto-factory-conversion/, consultat în 19 noiembrie

2012 http://www.rvapc.com/works/777-battersea-power-station-master-plan, consultat în

16.10.2012 http://www.sudarchitectes.com/fr/projets/manufaktura-lodz-pologne_7_13.html,

consultat în 17.11.2012 http://www.taco.com/roots/caseyjones.html, consultat în 3 septembrie 2012 http://www.ticcih.org consultat în 15 octombrie 2012 http://www.tpti.eu, consultat în 15 septembrie 2012 http://www.transportheritage.com, consultat la 10 septembrie 2012 http://www.travaux.com/dossier/aides-et-subventions/266/La-subvention-destinee-aux-

Monuments-Historiques.html, consultat în 25 noiembrie 2012 http://www.uscheiblera.pl/, consultat în 17.11.2012 http://www2.culture.gouv.fr/culture/sites-daps/sdap49/?

rub=28&srub=30&page=patrimoineDe&spage=psubventions, 25.11.2012 www.forcopar2.net, consultat în 11 noiembrie 2012 http://www.icr.ro/workshop_patrimoniu_ind, consultat în 11 noiembrie 2012 www.industrial-heritage.ro, consultat în 11 noiembrie 2012 http://e-zeppelin.ro/tururi-ghidate-prin-arhitectura-industriala-bucuresti/, consultat în

11 noiembrie 2012 http://www.eurodite.com/index.php/creative-factories-bucharest-will-start-in-2013/,

consultat în 18 dec. 2012

Date post:	26-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	25 times
Download:	1 times