Rezumatul tezei de doctorat DOMENIUL CONTABILITATE
Rolul informației contabile în optimizarea
comunicării economico-financiare a entităților
economice
Conducător științific:
Prof. univ. dr. Elena HLACIUC
Doctorand:
Marius-Sorin CIUBOTARIU
Suceava, 2015
”Această teză de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul
cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", număr de
contract POSDRU/107/1.5/S/77946, cofinanţat din Fondul Social
European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013. Investe şte în Oameni! ”
Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat
Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat ............................................................................... 3
Cuprinsul tezei de doctorat ..................................................................................................... 4
Cuvinte cheie ............................................................................................................................. 8
Introducere, motivația alegerii temei de cercetare și contextul cercetării .......................... 9
Obiectivele cercetării .............................................................................................................. 12
Ipotezele cercetării ................................................................................................................. 13
Metodologia cercetării ........................................................................................................... 15
Prezentarea sintetică a capitolelor tezei de doctorat ........................................................... 17
Concluzii generale, contribuții proprii, limite și perspective ale cercetării ...................... 26
Bibliografie .............................................................................................................................. 32
Cuprinsul tezei de doctorat
Cuprins Lista tabelelor Lista figurilor Lista abrevierilor INTRODUCERE GENERAL Ă PARTEA I O ABORDARE TEORETICĂ, CONCEPTUALĂ ȘI NORMATIVĂ A COMUNICĂRII ECONOMICO-FINANCIARE INTRODUCERE PARTEA I CAP. 1 ROLUL INFORMA ȚIEI CONTABILE ÎN COMUNICAREA ECONOMICO-FINANCIAR Ă A ENTIT ĂȚILOR ECONOMICE
1.1. Natura economică şi financiară a comunicării 1.2. Evoluţia și rolul comunicării economico-financiare 1.3. Comunicarea la nivel de entitate economică
1.3.1. Comunicarea internă 1.3.2. Comunicarea externă
1.4. Informarea obligatorie şi informarea voluntară 1.4.1. Informarea obligatorie 1.4.2. Informarea voluntară 1.4.3. Raportul dintre informarea voluntară şi cea obligatorie
1.5. Concluzii CAP. 2 COMUNICAREA ECONOMICO-FINANCIAR Ă LA COMPANIILE MARI
2.1. Caracteristicile comunicării economico-financiare la companiile mari 2.2. Importanţa comunicării economico-financiare în cadrul comunicării integrate 2.3. Analiza formelor de raportare integrată 2.4. Evaluarea calităţii comunicării economico-financiare prin prisma literaturii internaţionale 2.5. Indicatorii de evaluare a calităţii divulgării 2.6. Concluzii
CAP. 3 CALITATEA SISTEMULUI INFORMA ȚIONAL ECONOMICO-FINANCIAR ÎN RAPORT CU INTERESELE STAKEHOLDERILOR
3.1. Aspecte definitorii şi specifice ale sistemului informaţional la nivel de entitate economică 3.2. Tipuri de informaţii furnizate de sistemului informațional 3.3. Calitatea sistemului informațional în actualul context economic 3.4. Raportul dintre calitatea informației și sistemul de guvernanță corporativă 3.5. Raportul dintre credibilitatea comunicării economico-financiare și sistemul de guvernanță 3.6. Concluzii
CAP. 4 IMPACTUL STANDARDELOR IAS/IFRS ASUPRA OPTIMI ZĂRII COMUNIC ĂRII ECONOMICO-FINANCIARE
4.1. Standardele IAS/IFRS – promotor al difuzării limbajului economico-financiar 4.2. Cadrul contabil conceptual 4.3. Principiul prudenţei şi principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
4.4. Criteriul valorii juste - generator de certitudine sau incertitudine a informaţiei financiar-contabile 4.5. Testul deprecierii și alterarea informațiilor raportate 4.6. Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare-contabile 4.7. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară cu impact asupra calităţii comunicării economico-financiare
4.7.1. Politicile contabile, modificări în estimările contabile şi erori - IAS 8 4.7.2. Evenimente ulterioare perioadei de raportare - IAS 10 4.7.3. Segmente operaționale - IFRS 8 4.8.4 Combinări de întreprinderi - IFRS 3
4.8. Concluzii PARTEA A II-A CONTRIBUŢII LA ELABORAREA UNUI MODEL ECONOMETRIC DE ESTIMARE A CALITĂŢII COMUNICĂRII FINANCIAR-CONTABILE INTRODUCERE PARTEA A II-A CAP. 5 METODOLOGIA GENERAL Ă DE REALIZARE A STUDIULUI
5.1. Obiectivul studiului 5.2. Prezentarea, descrierea şi validarea teoretică a ipotezelor de cercetare
5.2.1. Mărimea companiei, sectorul de activitate şi zona geografică 5.2.1.1. Mărimea companiei 5.2.1.2. Sectorul de activitate 5.2.1.3. Zona geografică
5.2.2. Structura acţionariatului 5.2.3. Performanţa companiei 5.2.4. Principalii indicatori economico-financiari 5.2.5. Informaţii bursiere
5.3. Datele studiului 5.3.1. Descrierea eşantionului analizat 5.3.2. Alegerea perioadei de analiză 5.3.3. Selecţia suportului de analiză
5.4. Procedura de elaborare a listei de indicatori şi atribuire a scorurilor 5.4.1. Elaborarea listei de indicatori 5.4.2. Cuantificarea cantitativă a indicatorilor selectați
5.5. Procedura de evaluare a calităţii comunicării financiar-contabile şi testare-validare a ipotezelor de cercetare
5.5.1. Procedura de analiză şi evaluare a scorurilor obţinute 5.5.2. Procedura de testare şi validare a ipotezelor de cercetare – analiza univariată 5.5.3. Procedura de elaborare a modelului econometric de estimare a calităţii comunicării financiar-contabile – analiza multivariată
5.6. Concluzii CAP. 6 ANALIZA INTERPRETATIV-COMPARAT Ă A CALIT ĂŢII COMUNIC ĂRII FINANCIAR-CONTABILE
6.1. Analiza interpretativ-comparată a scorurilor obţinute de companiile eşantionate 6.1.1. Analiza scorului I - indicatorii poziţiei financiare 6.1.2. Analiza scorului II - indicatorii performanţei 6.1.3. Analiza scorului III - principalii indicatori economico-financiari 6.1.4. Analiza scorului IV - principalii indicatori bursieri 6.1.5. Analiza scorului V - indicatorii previzionali şi prospectivi
6.1.6. Analiza scorului VI – alte informaţii 6.1.7. Analiza scorului total
6.2. Analiza nivelurilor calitative ale comunicării financiar-contabile 6.3. Analiza calităţii comunicării financiar-contabile pe sectoare de activitate 6.4. Analiza calităţii comunicării financiar-contabile pe zone geografice 6.5. Concluzii
CAP. 7 TESTAREA ŞI VALIDAREA IPOTEZELOR DE CERCETARE 7.1. Analiza normalităţii distribuţiilor
7.1.1. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei - mărimea companiei 7.1.2. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei – structura acţionariatului 7.1.3. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei – performanţa companiei 7.1.4. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei – indicatorii economico-financiari 7.1.5. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei – indicatorii bursieri
7.2. Analiza de corelaţie a variabilelor 7.2.1. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii ce descriu mărimea companiei, sectorul de activitate şi zona geografică
7.2.1.1. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii ce descriu mărimea companiei 7.2.1.2. Analiza asocierilor dintre scoruri şi sectorul de activitate 7.2.1.3. Analiza asocierilor dintre scoruri şi zona geografică
7.2.2. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi ponderea acţionariatului instituţional, respectiv persoane fizice în structura acţionariatului 7.2.3. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii ce descriu performanţa companiei 7.2.4. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii economico-financiari 7.2.5. Analiza legăturilor statistice dintre scoruri cu indicatorii bursieri şi categoria companiei la Bursa de Valori Bucureşti
7.2.5.1. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii bursieri 7.2.5.2. Analiza asocierilor dintre scoruri şi categoria companiei la BVB
7.3. Analiza rapoartelor de şansă privind distribuţia nivelului calitativ al comunicării financiar-contabile
7.3.1. Analiza bivariată a variabilelor scor I și categoria companiei la BVB 7.3.2. Analiza bivariată a variabilelor scor II și categoria companiei la BVB 7.3.3. Analiza bivariată a variabilelor scor III și categoria companiei la BVB 7.3.4. Analiza bivariată a variabilelor scor IV și categoria companiei la BVB 7.3.5. Analiza bivariată a variabilelor scor V și categoria companiei la BVB 7.3.6. Analiza bivariată a variabilelor scor VI și categoria companiei la BVB 7.3.7. Analiza bivariată a variabilelor scor total și categoria companiei la BVB
7.4. Concluzii CAP. 8 PROPUNEREA UNUI MODEL ECONOMETRIC DE ESTIMAR E A CALIT ĂŢII COMUNIC ĂRII FINANCIAR-CONTABILE
8.1. Analiza prin metoda regresiei liniare 8.1.1. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului I 8.1.2. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului II 8.1.3. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului III 8.1.4. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului IV 8.1.5. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului V 8.1.6. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului VI 8.1.7. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului total
8.2. Analiza reziduurilor dintre valorile reale ale scorurilor şi valorile ajustate cu ajutorul funcţiilor de regresie liniară
8.2.1. Analiza reziduurilor scorului I
8.2.2. Analiza reziduurilor scorului II 8.2.3. Analiza reziduurilor scorului III 8.2.4. Analiza reziduurilor scorului IV 8.2.5. Analiza reziduurilor scorului V 8.2.6. Analiza reziduurilor scorului VI 8.2.7. Analiza reziduurilor scorului total
8.3. Concluzii CONCLUZII GENERALE, CONTRIBU ȚII PROPRII, LIMITE ȘI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII BIBLIOGRAFIE Lista anexelor
Cuvinte cheie
Comunicare economico-financiară, rolul informației contabile, optimizare, comunicare
internă, comunicare externă, informare obligatorie, informare voluntară, calitatea comunicării
economico-financiare, raportare integrată, calitatea divulgării, Standarde Internaționale de
Contabilitate, Standarde Internaționale de Raportare Financiară, rapoarte anuale, situații
financiare anuale, guvernanță corporativă, indicatori economico-financiari, scor, analiză,
variabile dependente și independente, regresie liniară, model econometric de măsurare a
calității comunicării financiar-contabile
Introducere, motivația alegerii temei de cercetare și contextul cercetării
Această lucrare de cercetare s-a concentrat în general pe analiza comunicării
economico-financiare într-un cadru economic caracterizat de transformări permanente și, în
particular, pe evaluarea și măsurarea calității informațiilor financiar-contabile.
Subiectul analizat de noi este de actualitate și a fost amplu dezbătut în literatura de
specialitate de către mulți cercetători, dar puține au fost lucrările care au tratat strict rolul și
calitatea informațiilor financiar-contabile. Concluziile la care au ajuns aceștia sunt destul de
diferite, acest lucru motivându-ne să cercetăm acest subiect pentru a aduce noi clarificări atât
din punct de vedere conceptual, cât și empiric.
În realizarea cercetării, un aspect pe care l-am avut în vedere a fost și faptul că în ultimii
ani economia mondială s-a confruntat cu criza financiară, când multe companii1 şi instituţii de
credit au înregistrat rezultate negative. Aceasta, contribuind și la diminuarea generalizată a
credibilității informaţiilor raportate către pieţele de apartenenţă. În acest sens, la nivelul
comunicării economico-financiare s-au înregistrat numeroase schimbări şi influenţe, ce vor fi
analizate în prezenta lucrare de cercetare.
Importanța și necesitatea comunicării economico-financiare rezultă din faptul că
facilitează orientarea corectă a comportamentelor interne şi a activității manageriale din
cadrul companiilor ce au la bază performanţa. Comunicarea economico-financiară reprezintă,
așadar, un cadru complex de analiză ce a atras atenţia în ultimii ani atât la nivel naţional, cât şi
internaţional a mediului profesional și academic. În acest context, un interes deosebit a fost
orientat pe rolul comunicării economico-financiare, în special cu privire la raportarea
financiară și pe preocuparea permanentă pentru imaginea companiei ce a devenit un element
din ce în ce mai important şi pentru companiile care până în prezent nu au acordat atenţia
cuvenită acestui aspect. Globalizarea pieţelor generează un climat extrem de competitiv, care
impune practic prezentarea companiei printr-o imagine bine creată în vederea consolidării
propriei mărci.
Astfel, în contextul creşterii competitivităţii, pentru a putea cuceri noi segmente de
piață, pentru a creşte rolul şi importanţa obținută toate companiile vor fi obligate să facă față
cerinţelor impuse de piaţa globalizată, alcătuită din investitori internaţionali ce sunt tot mai
1 În cercetarea noastră vom utiliza termenul de companie.
interesaţi de rezultatele economice ale companiei şi de fluxurile informaţionale provenite de
la aceasta.
În acest sens, din cele constatate până acum s-au născut întrebările noastre de cercetare
ce privesc rolul informațiilor financiar-contabile în cadrul comunicării economico-financiare,
determinanții care contribuie la optimizarea calității acesteia și măsura în care aceștia pot fi
cuantificați cantitativ pentru evaluarea calității.
Cum poate fi evaluată și măsurată calitatea comunicării financiar-contabile? este
întrebarea de bază la care dorim să găsim răspunsuri în cercetarea noastră. Pe lângă întrebarea
de bază, dorim să gasim rspunsuri și la o serie de întrebări secundare ale cercetării noastre,
printre care enumerăm:
Cum putem defini comunicarea economico-financiară și calitatea acesteia?
Care este rolul informației contabile în cadrul comunicării economico-financiare?
Care sunt factorii determinanți ai calității comunicării financiar-contabile?
Cadrul normativ poate optimiza calitatea comunicării economico-financiare?
Cu scopul de a găsi răspunsuri la problematica noastră, putem identifica trei obiective de
cercetare, și anume: descrierea, explicarea și înțelegerea. Cercetarea noastră se înscrie astfel
într-o logică descriptivă, explicativă și comprehensivă.
De asemenea, putem spune că cercetarea noastră prezintă un triplu interes: teoretic,
metodologic și managerial. Interesul teoretic constă în demersul ipotetico-deductiv, care ne-a
permis să formulăm ipotezele noastre de cercetare și să le validăm prin prisma literaturii de
specialitate. Din punct de vedere metodologic, interesul cercetării poate fi dezvoltat pe șase
faze, și anume:
• am grupat companiile pe trei nivele calitative ale comunicării financiar-
contabile, demers ce ne-a permis să identificăm profilul companiilor cu nivel
scăzut, mediu şi ridicat al acesteia;
• am identificat sectoarele de activitate care contribuie într-o măsură mai mare sau
mai mică la calitatea comunicării financiar-contabile pentru un eșantion de
companii, permițându-ne astfel să facem o grupare a acestora în funcție de acest
criteriu;
• am identificat zonele geografice (regiuni și județe) care contribuie într-o măsură
mai mare sau mai mică la calitatea comunicării financiar-contabile pentru un
eșantion de companii, permițându-ne astfel să facem o grupare a acestora în
funcție de acest criteriu;
• am determinat rapoartele de șansă pentru furnizarea unui anumit nivel calitativ al
comunicării financiar-contabile de către companii;
• am propus patru modele econometrice de estimare a calității comunicării pentru
diferite categorii de informații financiar-contabile;
• am propus un nou model econometric de estimare a calității comunicării
financiar-contabile.
Managerial, cercetarea poate prezenta interes pentru companii deoarece ajută la
înțelegerea procesului de comunicare economico-financiară, putând oferi lămuriri și
informații cu privire la acest aspect.
Printre metodele de cercetare pe care le avem în vedere a le utiliza pe parcursul
prezentei lucrări putem aminti metoda observației neparticipative, prin prezentarea în prima
parte a diverselor concepte și aspecte teoretice; metoda observației participative, în realizarea
de sinteze ce privesc comunicarea economico-financiară; metoda constructivă, prin care vom
prezenta necesitatea cercetării comunicării economico-financiare din punct de vedere
științific; metoda comparativă, în realizarea de comparații la nivel științific, teoretic și
normativ, dar și la nivel empiric, cu privire la rezultatele studiului; metoda longitudinală, prin
care vom prezenta evoluția în timp a aspectelor ce privesc problematica cercetată și metoda
tipologică, în realizarea clasificărilor la nivelul teoriilor, conceptelor, metodelor și tehnicilor
de măsurare a calității comunicării financiar-contabile.
Procedeele și tehnicile de cercetare pe care le vom utiliza sunt: revizuirea literaturii de
specialitate, culegerea și prelucrarea datelor, utilizarea de instrumente grafice și modelarea
econometrică a datelor.
Având în vedere cele menționate, considerăm că prezenta lucrare pune o cărămidă la
temelia construcției literaturii din domeniul contabil prin modul de abordare, prin faptul că
oferă soluții la problematica cercetată și prin unicitatea cercetării unor aspecte ce nu au fost
analizate până acum, fiind astfel promotoare în deschiderea de drumuri către noi direcții de
cercetare. De asemenea, suntem convinși că se pot aduce îmbunătățiri la cele scrise în
prezenta lucrare și ar completa astfel ideile și opiniile prezentate.
Obiectivele cercetării
Obiectivul primar al acestei lucrări de cercetare este focalizat pe comunicarea
economico-financiară la nivelul companiilor mari, în special al celor cotate pe o bursă
reglementată a Uniunii Europene și care îşi întocmesc situaţiile financiare în conformitate cu
normele IAS2/IFRS3, cu scopul de a înțelege prin analiză și interpretare impactul anumitor
variabile asupra calității comunicării financiar-contabile, ca în final să propunem un model de
estimare a acesteia. Pentru îndeplinirea obiectivului primar, considerăm esențiale următoarele
obiective secundare:
Obiectiv 1: Definirea conceptelor de comunicare economico-financiară, comunicare
internă și externă, informare obligatorie și voluntară și calitatea
comunicării financiar-contabile prin prisma diverselor fundamente
științifice, teoretice și a normativelor în vigoare.
Obiectiv 2: Identificarea modificărilor din ultimul timp (având în vedere efectele
crizei), cu privire la rolul comunicării economico-financiare în cadrul
companiilor și posibilitatea acesteia de a influența performanța și
încrederea acordată în piață.
Obiectiv 3: Identificarea caracteristicilor comunicării economico-financiare pentru
companiile mari și a indicatorilor utilizați la nivel internațional pentru
măsurarea acesteia.
Obiectiv 4: Analiza formelor de comunicare economico-financiară, a tendințelor de
măsurare a calității raportării și a intereselor stakeholderilor cu privire la
calitatea acesteia.
Obiectiv 5: Analiza impactului reglementărilor IAS/IFRS asupra optimizării
comunicării economico-financiare.
Obiectiv 6: Identificarea și analiza nivelelor calitative ale comunicării financiar-
contabile.
Obiectiv 7: Analiza nivelului calitativ al comunicării financiar-contabile prin prisma
sectoarelor de activitate și a zonelor geografice (regiuni și județe).
Obiectiv 8: Determinarea și analizarea rapoartelor de șansă pentru furnizarea unui
anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile.
2Standarde Internaționale de Contabilitate. 3Standarde Internaționale de Raportare Financiară.
Obiectiv 9: Propunerea unor modele econometrice de estimare a nivelului calitativ
pentru anumite categorii de informații financiar-contabile.
Obiectiv 10: Propunerea unui model econometric de estimare a calității comunicării
financiar-contabile.
Ipotezele cercetării
Ipotezele care fundamentează demersul cercetării noastre au fost propuse în urma
analizei stadiului actual al cunoașterii. În acest sens, am stabilit cinci categorii de variabile
care au impact asupra calității comunicării financiar-contabile și pentru fiecare categorie am
emis o serie de ipoteze de cercetare, după cum urmează:
I. M ărimea companiei, sectorul de activitate şi zona geografică.
IPOTEZA 1.1:
Există o relaţie pozitivă între mărimea companiei şi calitatea informaţiilor publicate în
rapoartele anuale.
IPOTEZA 1.2:
Sectorul de activitate influenţează calitatea informaţiilor publicate în rapoartele anuale.
IPOTEZA 1.3:
Localizarea naţională a companiilor din punct de vedere geografic nu influenţează calitatea
informaţiilor publicate în rapoartele anuale.
II.Structura ac ţionariatului
IPOTEZA 2.1:
Există o relaţie pozitivă între prezenţa statului ca acţionar şi calitatea informaţiilor publicate
în rapoartele anuale.
IPOTEZA 2.2:
Există o relaţie negativă între procentajul de acţionari persoane fizice şi calitatea
informaţiilor publicate în rapoartele anuale.
III.Performan ţa companiei
IPOTEZA 3.1:
Există o relaţie pozitivă între mărimea cifrei de afaceri şi calitatea informaţiilor publicate în
rapoartele anuale.
IPOTEZA 3.2:
Există o relaţie pozitivă între profit şi calitatea informaţiilor publicate în rapoartele anuale.
IV.Indicatori economico-financiari
IPOTEZA 4.1:
Există o relaţie pozitivă între gradul de lichiditate şi calitatea informaţiilor publicate în
rapoartele anuale.
IPOTEZA 4.2:
Există o relaţie pozitivă între gradul de solvabilitate şi calitatea informaţiilor publicate în
rapoartele anuale.
IPOTEZA 4.3:
Există o relaţie negativă între gradul de îndatorare şi calitatea informaţiilor prezentate în
rapoartele anuale.
IPOTEZA 4.4:
Există o relaţie pozitivă între rentabilitatea activelor totale (ROA) şi calitatea informaţiilor
publicate în rapoartele anuale.
IPOTEZA 4.5:
Există o relaţie pozitivă între rentabilitatea financiară a capitalului propriu (ROE) şi
calitatea informaţiilor publicate în rapoartele anuale.
V.Indicatori bursieri
IPOTEZA 5.1:
Există o relaţie pozitivă între mărimea capitalizării bursiere şi calitatea informaţiilor
publicate în rapoartele anuale.
IPOTEZA 5.2:
Există o relaţie pozitivă între câştigul pe acţiune şi calitatea informaţiilor publicate în
rapoartele anuale.
IPOTEZA 5.3:
Există o relaţie negativă între mărimea indicatorului PER4 (price earnings ratio) şi calitatea
informaţiilor publicate în rapoartele anuale.
IPOTEZA 5.4:
Există o relaţie pozitivă între categoria companiei pe BVB (I, II, III) şi calitatea informaţiilor
publicate în rapoartele anuale.
Toate aceste ipoteze au fost testate și validate (sau infirmate, după caz) conform
metodologiei prezentate în capitolul cinci „Metodologia generală de realizare a studiului”.
Metodologia cercetării
Ipotezele de cercetare prezentate mai sus au fost punctul de plecare în cercetarea noastră
teoretică și empirică. În acest sens, am urmărit pe parcursul lucrării, validarea sau invalidarea
acestor ipoteze; scopul final fiind atingerea obiectivelor propuse.
În ceea ce privește metodele de cercetare utilizate amintim: documentarea, sinteza,
sistematizarea, generalizarea, observația, analiza, deducţia şi inducţia, analogia, analiza
comparativă, studiul de caz și modelarea statistică şi econometrică.
Etapa de documentare a constat în parcurgerea unui număr însemnat de surse
bibliografice, atât naționale cât și internaționale, cu scopul de a revizui literatura de
specialitate și de a sintetiza ideile și opiniilor cercetătorilor din domeniul financiar-contabil.
Așadar, pentru realizarea cercetării teoretice am folosit lucrări de specialitate naționale și
traduceri ale unor lucrări de specialitate internaționale (în special: Italia, Franța, Marea
Britanie), am accesat baze de date ale unor instituții (aminitim aici: www.bvb.ro;
www.mfinante.ro; www.depozitarulcentral.ro; www.anaf.ro) și site-urile web ale tuturor
companiilor analizate.
Metodologia din cercetarea noastră integrează un ansamblu de metode de cercetare
teoretice şi empirice. Demersul pe care l-am urmat este unul ipotetico-deductiv iar logica de
cercetare este una descriptivă- comprehensivă-explicativă.
În vederea realizării studiului am apelat la date publice din rapoartele anuale ale
companiilor cotate la Bursa de Valori București, pentru a evalua calitatea comunicării
economico-financiare. În acest sens am realizat un demersul metodologic al cercetării
empirice ce este prezentat în următoarea figură: 4 Indicatorul măsoară numărul de ani necesari pentru ca prețul plătit în prezent pentru o acțiune să fie recuperat din profiturile companiei, în cazul în care profitul rămâne la un nivel constant.
Figura nr. 6.1. Etapizarea metodologiei generale de realizare a studiului
Sursa: proiecție proprie
Etapa 1 Identificarea determinanţilor ce influenţează calitatea comunicării financiar-contabile şi
modalităţile de măsurare a acesteia Obiective:
- Formularea ipotezelor de cercetare. - Elaborarea unei grile de evaluare a calităţii
comunicării financiar-contabile din Rapoartele anuale.
- Elaborarea unei proceduri de evaluare a calităţii comunicării financiar-contabile din Rapoartele anuale.
Metodologie: - Analiza literaturii de specialitate. - Vizitarea site-urilor web ale companiilor din
eşantion pentru a identifica existenţa Rapoartelor anuale.
- Analiza preliminară a Rapoartelor anuale.
Etapa 2 Evaluarea calităţii comunicării financiar-contabile pentru companiile analizate
Obiective: - Determinarea şi analiza scorurilor pe categorii de
informaţii şi a scorului total al calităţii comunicării financiar-contabile.
- Gruparea companiilor pe nivele de calitate a comunicării financiar-contabile
- Determinarea contribuţiei sectoarelor de activitate şi a regiunilor la calitatea comunicării financiar-contabile.
Metodologie: - Evaluarea şi notarea calităţii comunicării financiar-
contabile din Rapoartele anuale pentru fiecare companie analizată conform grilei şi procedurii de evaluare elaborate.
- Calcularea ponderii sectorului de activitate şi a regiunilor la calitatea comunicării financiar-contabile.
Etapa 3 Analiza univariată
Obiective: - Testarea şi validarea ipotezelor de cercetare
formulate. - Identificare direcţiei şi intensităţii corelaţiei dintre
scor şi variabilele predictive. - Stabilirea gradului de asociere a scorurilor în
funcţie de grupele de variabile nominale. - Determinarea şanselor ca o companie să obţină un
scor slab, bun sau ridicat pentru calitatea comunicării financiar-contabile.
Metodologie: - Analiza normalităţii distribuţiilor. - Utilizarea coeficientului de corelaţie Pearson. - Calcularea raportului de probabilitate.
Etapa 4 Analiza multivariat ă
Obiective: - Propunerea unui model de estimare a calităţii
comunicării financiar-contabile prin intermediul Rapoartelor anuale.
- Identificarea diferenţelor dintre scorurile reale şi scorurile ajustate.
- Demonstrarea fiabilităţii modelului econometric de estimare a calităţii comunicării financiar-contabile.
Metodologie: - Utilizarea metodei de regresie liniară multivariată. - Calculul scorurilor ajustate. - Compararea scorurilor reale cu scorurile ajustate.
Cu privire la metodologia cercetării științifice, putem spune că prezenta lucrare este de
cercetare-dezvoltare, deoarece pe parcursul tezei demonstrăm influența anumitor factori
determinanți asupra calității comunicării economico-financiare. De asemenea, această
cercetare este de tip fundamental, deoarece vom studia și vom analiza conceptele teoretice ce
privesc problematica cercetată, dar în același timp este și o cercetare de tip aplicativ, dat fiind
faptul că rezultatele obținute furnizează clarificări și soluții cu privire la creșterea calității
comunicării economico-financiare.
Prezentarea sintetică a capitolelor tezei de doctorat
Pentru atingerea obiectivele enunțate mai sus, am structurat lucrarea de cercetare pe
două părți, fiecare cu câte patru capitole.
Partea I
O ABORDARE TEORETICĂ, CONCEPTUALĂ ȘI NORMATIVĂ A
COMUNICĂRII ECONOMICO-FINANCIARE
În prima partea a lucrării noastre, ne-am concentrat atenția pe problematica teoretică a
comunicării economico-financiare prin revizuirea literaturii de specialitate și a cadrului
normativ, cu scopul de a evidenția o serie de aspecte ce privesc acest subiect și de a pune
bazele în orientarea direcției de cercetare empirică. Această parte este concepută pentru a
răspunde la întrebările teoretice, conceptuale și normative ce stau la baza cercetării noastre. În
acest sens am structurat această parte pe patru capitole, pe parcursul cărora vom încerca să
atingem obiectivele propuse.
Capitolul 1 Rolul informației contabile în comunicarea economico-financiară a
entităților economice
În acest capitol am definit concepte de bază ale comunicării economico-financiare, am
prezentăm evoluția și rolul comunicării economico-financiare, am evidențiat diferențele dintre
comunicarea economică și cea financiară și dintre comunicare și informare. Tot aici, am
analizat rolul comunicării economico-financiare în îmbunătăţirea sau alterarea calității
informației difuzate diferitelor categorii de utilizatori; condițiile fundamentale ale comunicării
economico-financiare, în relațiile cu diferite categorii de stakeholderi și informarea voluntară
și cea obligatorie.
Capitolul 2 Comunicarea economico-financiară la companiilor mari
Necesitatea definirii unui set de standarde comune pentru elaborarea situaţiilor
financiare, care să se evidenţieze prin uniformitate şi care să fie acceptate la nivel
internațional este tratată în acest capitol. Tot în acest capitol, sunt prezentate caracteristicile
economico-financiare la nivelul companiilor mari; importanța comunicării economico-
financiare în cadrul comunicării integrate precum şi o serie de indicatori utilizați la nivel
internațional pentru măsurarea calității comunicării financiar-contabile.
Capitolul 3 Calitatea sistemului informațional economico-financiar în raport cu
interesele stakeholderilor
În acest capitol tratăm aspectele definitorii, calitatea și atributele sistemului
informațional economico-financiar, raportul dintre calitatea informației și sistemul de
guvernanță corporativă, precum și cel dintre credibilitatea comunicării și sistemul de
guvernanță. Am prezentat elementele componente ale sistemului informaţional, cele trei
subsisteme ale sale, aspectele complementare care constituie sistemele informaţionale
specifice companiilor raportoare. Am continuat cu analiza importanţei calităţii sistemului
informaţional în actualul context economic, având în vedere efectele negative produse
sistemului economic şi fiecărei companii de o proastă informare sau de informaţii neadecvate.
Tot aici am prezentat, termenii în care poate fi evaluată credibilitatea informaţiilor.
Capitolul 4 Impactul standardelor IAS/IFRS asupra optimizării comunicării
economico-financiare
Obiectivul acestui capitol a constat în aprofundarea, alături de directivele contabile
europene, a normelor internaţionale de raportare financiară, având în vedere importanţa
acestora pentru calitatea comunicării economico-financiare.
În prima secțiune am procedat la prezentarea fazelor procedurii de omologare a unui
standard contabil internaţional, în vederea transformării acestuia în normă europeană și am
analizat cadrul contabil conceptual. După prezentarea cadrului, am examinate cele mai
importante standarde: criteriul de evaluare al valorii juste, testul de depreciere și problemele
aferente primei adoptări, precum şi particularităţile privind structura situaţiilor financiare.
În cea de-a doua secțiune, am abordat modalităţile şi practicile contabile de evaluare a
elementelor din situaţiile financiare, fiind analizate o serie din problemele semnificative
intervenite la nivel teoretic şi operaţional. Am prezentat, de asemenea, caracteristicile
calitative ale informaţiilor financiare.
Ultima secțiune am dedicat-o analizei standardelor IAS/IFRS cu impact asupra calității
comunicării economico-financiare.
Partea a II-a CONTRIBUŢII LA ELABORAREA UNUI MODEL ECONOMETRIC DE ESTIMARE A CALITĂŢII COMUNICĂRII FINANCIAR-CONTABILE
Dacă în prima parte a cercetării noastre ne-am axat pe problematica teoretică a temei,
având ca scop validarea şi argumentarea studiului, acest lucru ajutându-ne pe de o parte să
identificăm aspectele care contribuie la ameliorarea calităţii comunicării informaţiilor
financiar-contabile şi de a înţelege, pe de altă parte, cauzele care conduc la o scădere a
acesteia; partea a doua am dedicat-o cercetării empirice. În aces sens, am procedat la
structurarea acestei părți tot pe patru capitole, fiecare dintre acestea având obiective, pe care
le-am atins secvenţial pe parcursul acesteia.
Capitolul 5 Metodologia generală de realizare a studiului
Metodologia generală de realizare a studiului empiric este descrisă în acest capitol.
Așadar, în prima parte am descris obiectivul studiului, am prezentat ipotezele de cercetare ce
au fost elaborate în urma analizei literaturii de specialitate. Am continuat cu descrierea
eşantionului supus analizei, am argumentat alegerea perioadei studiate şi am prezentat
importanţa raportului anual ca suport de analiză a divulgării informaţiilor financiar-contabile.
În partea a doua am prezentat metodologia prin care am realizat evaluarea calităţii şi
estimarea nivelului de comunicare a informaţiilor financiar-contabile prin intermediul
rapoartelor anuale cu ajutorul Grilei de evaluare a calităţii informaţiilor financiar-contabile
din rapoartele anuale ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a Procedurii de
evaluare a calităţii informaţiilor financiar-contabile din rapoartele anuale ale companiilor
listate la Bursa de Valori Bucureşti, pe care le-am elaborate şi în baza cărora am atribuit
scoruri companiilor din eşantionul analizat, conform tabelului de mai jos:
Tabel 5.1. Lista intervalelor cu scoruri posibile pe categorii de indicatori
Categorii de indicatori
Interval scor
pentru informa ţii inexistente
Interval scor
pentru informa ţii minime
Interval scor pentru
informa ţii detaliate şi explicative
Interval scor pentru informa ţii
detaliate, explicative şi
disponibile pe o perioadă mai mare de 2 ani
Scor maxim
I. Informaţii privind poziţia financiară
0 1-6 7-12 13-16 16
II. Informaţii privind performanţa
0 1-5 6-8 9-15 15
III. Informaţii privind principalii indicatorii economico-financiari
0 1-6 7-12 13-18 18
IV. Informaţii privind principalii indicatorii bursieri
0 1-6 7-10 11-18 18
V. Informaţii previzionale şi prospective
0 1-7 8-14 15 15
VI. Alte informaţii 0 1-10 11-18 19-25 25 Total scoruri pe intervale 0 1-40 41-74 75-107 107
Sursa: proiecţie proprie.
Tot aici, am descris procedura de analiză interpretativ-comparată a scorurilor obţinute
de companiile eşantionate, precum şi cea a analizei univariate şi multivariate cu ajutorul
programului informatic SPSS v.22, pe care l-am utilizat în vederea determinării contribuţiei
fiecărei variabile predictive la explicarea variaţiei scorurilor intermediare şi a scorului total.
Calculul scorului total atribuit fiecărei companii s-a facut prin însumarea scorurilor
intermediare, conform formulei de mai jos:
��������� = �� � + �� �� + �� ��� + �� �� + �� � + �� ��
Aşadar, fiecărei companii din eşantion i-a fost atribuit un scor total şi şase scoruri
intermediare pentru fiecare categorie de indicatori analizaţi. Aceste scoruri (atât scorul total,
cât şi scorurile intermediare) au fost utilizate ca variabile dependente în testarea ipotezelor
emise.
Capitolul 6 Analiza interpretativ
contabile
În acest capitol am realizat o analiz
financiar-contabile pentru companiile listate pe Bursa de Valori Bucure
prima parte am procedat la interpretarea
categorii de informaţii financiar
scorurile maxime. Am continuat cu
cu o calitate a comunicării financiar
identifica pe de o parte companiile cu un grad ridicat al calit
contabile şi pe de altă parte a celor cu un grad sc
redate în figura următoare:
Fig. 6.1.Repartizarea companiilor pe nivele
Tot în acest capitol am realizat o grupare a companiilor pe
am analizat comunicarea financiar
am identificat şi analizat contribu
financiar-contabile pentru companiile din e
două grupe, şi anume: sectoare de activitate care contribuie
contabile de la nivelul întregului e
măsură mai mică. Rezultatele ob
41
3
Repartizarea companiilor pe nivele de calitate a comunic
Capitolul 6 Analiza interpretativ-comparată a calității comunic
În acest capitol am realizat o analiză interpretativ-comparată a calit
pentru companiile listate pe Bursa de Valori Bucureşti. În acest sens, în
prima parte am procedat la interpretarea şi compararea scorurilor obţinute de companii pe
financiar-contabile şi la nivelul scorului total prin raportarea la
continuat cu gruparea companiile din eşantion pe trei grupe (companii
ării financiar-contabile scăzută, medie şi ridicată
tifica pe de o parte companiile cu un grad ridicat al calităţii comunic
ă parte a celor cu un grad scăzut al acesteia. Rezultatele
Repartizarea companiilor pe nivele de calitate a comunicării financiar
Sursa: proiecţia autorului.
Tot în acest capitol am realizat o grupare a companiilor pe şapte sectoare de activitate,
am analizat comunicarea financiar-contabilă prin prisma acestor sectoare de activitate.
i analizat contribuţia fiecărui sector de activitate la calitatea comunic
contabile pentru companiile din eşantion şi am separat sectoarele de activitate în
i anume: sectoare de activitate care contribuie la calitatea comunic
contabile de la nivelul întregului eşantion într-o măsură mai mare şi cele care contribuie într
Rezultatele obținute sunt redate în figura următoare:
0
21
Repartizarea companiilor pe nivele de calitate a comunic ării financiar -contabile
Companii cu informaţii inexistente
Companii cu informaţii minime
Companii cu informaţii detaliate şi explicative
Companii cu informaţdetaliate, explicative şo perioadă mai mare de 2 ani
ii comunicării financiar -
a calităţii comunicării
pentru companiile listate pe Bursa de Valori Bucureşti. În acest sens, în
ţinute de companii pe
i la nivelul scorului total prin raportarea la
trei grupe (companii
şi ridicată), cu scopul de a
ăţii comunicării financiar-
Rezultatele obținute sunt
rii financiar -contabile
şapte sectoare de activitate, și
acestor sectoare de activitate. Astfel,
rui sector de activitate la calitatea comunicării
i am separat sectoarele de activitate în
la calitatea comunicării financiar-
şi cele care contribuie într-o
Repartizarea companiilor pe nivele de calitate a
Companii cu informaţii inexistente
Companii cu informaţii minime
Companii cu informaţii detaliate şi
Companii cu informaţii detaliate, explicative şi disponibile pe
mai mare de 2 ani
Fig. 6.2. Reprezentarea grafică a contribu
Capitolul l-am încheiat cu gru
geografice plus capital. Acestă
diferenţele dintre regiuni ale
evidenţiat aici contribuţia fiecă
împărțit regiunile în două grupe,
financiar-contabile de la nivelul întregului e
contribuie într-o măsură mai mică
În acest sens, pentru a eviden
financiar-contabile, am realizat urm
2.76%
8.17%
4.80%
5.67%7.98%
Contribu ția sectoarelor de activitate la calitatea comunic
ă a contribuţiei sectoarelor de activitate la calitatea comunic
contabile
Sursa: proiecţia autorului.
am încheiat cu gruparea companiilor din eşantion,
. Acestă gruparea a fost necesară pentru a identific
regiuni ale calităţii comunicării financiar-contabile. De asemenea, am mai
fiecărei regiuni la calitatea comunicării financiar
ă grupe, şi anume: regiuni care contribuie la calitatea comunic
contabile de la nivelul întregului eşantion într-o măsură mai mare
ă mai mică.
În acest sens, pentru a evidenţia contribuţia fiecărei regiuni la calitatea comunic
contabile, am realizat următoarea figură, care ilustrează grafic acest aspect:
6.42%
64.20%
7.98%
ția sectoarelor de activitate la calitatea comunicfinanciar-contabile
Industria extractiv
Produse ale industriei prelucr
Energie electricăapăConstrucţii
Comerţ
Hoteluri şi restaurante
Transport, depozitare şi comunicaţii
sectoarelor de activitate la calitatea comunicării financiar -
şantion, pe şapte regiuni
identifica şi analiza
De asemenea, am mai
rii financiar-contabile şi am
i anume: regiuni care contribuie la calitatea comunicării
ă mai mare şi cele care
rei regiuni la calitatea comunicării
grafic acest aspect:
ia sectoarelor de activitate la calitatea comunic ării
Industria extractivă
Produse ale industriei prelucrătoare
Energie electrică şi termică, gaze şi
Hoteluri şi restaurante
Transport, depozitare şi comunicaţii
Fig. 6.3.Reprezentarea grafică a contribu
Importanţa şi necesitatea
Segmente operaţionale (Operating segments)
companii a informaţiilor despre produsele
care îşi desfăşoară activitatea, dar
Capitolul 7 Testarea și validarea ipotezelor de cercetare
În acest capitol am testat ş
pentru a identifica variabilele predictive
companie să producă un anumit nivel calitativ al comunic
secţiune am verificat condiţia ca distribu
diagnostic şi am propus o procedur
(sau infirmat) una câte una ipotezele noastre de cercetare cu scopul de a identifi
predictive ale calităţii comunic
univariată, mai exact coeficientul de corela
determinanţii care contribuie la calitatea comunic
Sinteza rezultatelor obţinute
care pot influența calitatea comunic
13.07%
14.43%
12.61%
10.47%
Contribu ția regiunilor la calitatea comunic
prezentarea grafică a contribuţiei regiunilor la calitatea comunicării financiar
Sursa: proiecţia autorului.
i necesitatea unei astfel de analize este susţinută şi de standardul
Operating segments), care prevede necesitatea
iilor despre produsele şi serviciile acesteia, despre zonele geografice în
activitatea, dar şi despre principalii săi clienţi.
și validarea ipotezelor de cercetare
În acest capitol am testat şi validat ipotezele de cercetare cu ajutorul analizei univariate
ifica variabilele predictive. Tot aici am determinat rapoartele de
ă un anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile.
verificat condiţia ca distribuţiile variabilelor să fie de tip
o procedură de normalizare. În a doua secţiune am
) una câte una ipotezele noastre de cercetare cu scopul de a identifi
ăţii comunicării financiar-contabile. Pentru asta, am
coeficientul de corelaţie Pearson, ce ne-a permis să punem în eviden
contribuie la calitatea comunicării fi nanciar-contabile.
inute după testarea, validarea şi analiza variabilelor explicative,
calitatea comunicării financiar-contabile sunt prezentate în tabelul urm
21.50%
14.37%
12.48%13.07%
10.47%
1.07%
ția regiunilor la calitatea comunic ării financiarcontabile
ării financiar -contabile
i de standardul IFRS 8 –
, care prevede necesitatea raportării de către
i serviciile acesteia, despre zonele geografice în
de cercetare cu ajutorul analizei univariate
am determinat rapoartele de şansă ca o
contabile. În prima
normal, am dat un
am testat şi validat,
) una câte una ipotezele noastre de cercetare cu scopul de a identifica variabilele
am utilizat analiza
să punem în evidenţă
i analiza variabilelor explicative,
contabile sunt prezentate în tabelul următor:
rii financiar -
București-Ilfov
Centru
Nord-Est
Nord-Vest
Sud
Sud-Est
Sud-Vest
Vest
Tabel 7.1. Sinteza rezultatelor analizei univariate
Ipoteza Variabile predictive Relaţie
aşteptată Relaţie
înregistrată
Confirmarea sau infirmarea ipotezelor
I 1.1. Mărimea companiei + + I 1.1. este validă
I 1.2. Sectorul de activitate - - I 1.2. este validă
I 1.3. Zona geografică - - I 1.3. este validă
I 2.1. Acţionariat instituţional + - I 2.1. este respinsă
I 2.2. Acţionariat persoane fizice - + I 2.1. este respinsă
I 3.1. Cifra de afaceri + + I 3.1. este validă
I 3.2. Profit + + I 1.1. este validă
I 4.1. Gradul de lichiditate + - I 4.1. este respinsă
I 4.2. Gradul de solvabilitate + - I 4.2. este respinsă
I 4.3. Gradul de îndatorare - + I 4.3. este respinsă
I 4.4. Rentabilitatea activelor totale
(ROA) + + I 4.4. este validă
I 4.5. Rentabilitatea financiară a
capitalului propriu (ROE) + + I 4.5. este validă
I 5.1. Valoarea capitalizării bursiere + + I 5.1. este validă
I 5.2. Câştigul pe acţiune (EPS) + + I 5.2. este validă
I 5.3. Indicatorul PER (price
earnings ratio) - - I 5.3. este validă
I 5.4. Categoria companiei pe BVB
(I, II, III) + + I 5.4. este validă
Sursa: proiecţie proprie pe baza datelor prelucrate în SPSS v.22.
În ultima secţiune am determinat şi analizat valorile aferente rapoartelor de şansă pentru
distribuţia bivariată Scoruri-Categorie companie la BVB, cu scopul de a evidenţia per
ansamblu şi la nivel de categorie (I, II sau III la BVB) şansele ca o companie să obţină un scor
slab, bun sau ridicat pentru calitatea comunicării financiar-contabile.
Sinteza rezultatelor obţinute în urma determinării şi repartizării rapoartelor de şansă
pentru distribuţia bivariată Scoruri–Categorie companie la BVB este prezentată în tabelul
următor:
Tabel 7.2. Sinteza repartizării rapoartelor de şansă pentru distribu ţia bivariată scoruri–categorie
companie la BVB
Indicatori
Categorii scoruri
Scor
slab
Scor
bun
Scor
ridicat
I. Informaţii privind poziţia financiară 4,6% 44,6% 50,8%
II. Informaţii privind performanţa 4,6% 38,5% 56,9%
III. Informaţii privind principalii indicatorii
economico-financiari 67,7% 27,7% 4,6%
IV. Informaţii privind principalii indicatori
bursieri 92,3% 1,5% 6,2%
V. Informaţii previzionale şi prospective 44,6% 52,3% 3,1%
VI. Alte informaţii 75,4% 21,5% 3,1%
Scor total 32,3% 63,1% 4,6%
Sursa: proiecţie proprie pe baza datelor prelucrate în SPSS v.22.
Aşadar, în acest capitol am consolidat datele cercetării noastre şi am scos în evidenţă
tendinţele, respectiv carenţele de comunicare pentru diferite tipuri de informaţii la nivel de
ansamblu, dar şi în funcţie de categoria companiilor la Bursa de Valori Bucureşti.
Capitolul 8 Propunerea unui model econometric de estimare a calității comunicării
financiar-contabile
Ultimul capitol al cercetării noastre l-am structurat pe două secţiuni, fiecare dintre
acestea având câte un obiectiv. În acest sens, în prima secţiune am determinat contribuţia
fiecărei variabile predictive la explicarea variaţiei scorurilor intermediare, respectiva scorului
total, lucru pe care l-am realizat cu ajutorul programului informatic SPSS v.22. Pentru asta,
am aplicat metoda regresiei liniare în estimarea scorurilor intermediare şi a scorului total. De
asemenea, am utilizat coeficienţii de regresie liniară regăsiţi în urma analizei, pentru a
prezenta şi descrie relaţiile dintre scorurile calităţii comunicării financiar-contabile şi
variabilele predictive selectate. Apoi, am propus pentru scorurile intermediare un model
econometric de estimare a calităţii comunicării informaţiilor la care fac referire aceste scoruri
şi un model econometric de estimare a calităţii comunicării financiar-contabile, care a fost și
obiectivul primar al cercetării noastre.
Utilizând coeficienţii de regresie liniară regăsiţi în urma analizei realizate, am propus
următoarea relaţie între scorul total al calităţii comunicării financiar-contabile şi cele trei
variabile predictive selectate:
����������� = ��, ��� + ��, ��� × ���� +��, ��� × �� � × !�� +�−�, ��� × #Î#�
Unde,
PAS - ponderea acţionariatului de stat;
TA – total active;
GÎG – gradul de îndatorare general.
Am încheiat cercetarea noastră cu o analiză a reziduurilor (diferenţelor) dintre valorile
reale ale scorurile intermediare, respectiv ale scorului total şi valorile ajustate ale scorurilor cu
ajutorul funcţiilor de regresie liniară. În acest fel am evidenţiat şi am analizat fiabilitatea
modelului econometric de estimare a calităţii comunicării financiar-contabile prin compararea
valorilor reale cu valorile ajustate ale scorurilor, atât pentru scorurile intermediare, cât şi
pentru scorul total.
Concluzii generale, contribuții proprii, limite și perspective ale cercetării
Prezenta teză de doctorat abordează și analizează o serie de aspecte ce nu au fost
studiate până acum, venind astfel să completeze cercetările anterioare și să inițieze noi direcții
de cercetare. Lucrarea noastră a urmărit secvențial atingerea obiectivului primar ce a constat
în înțelegerea (prin analiză și interpretare) impactului anumitor variabile asupra calității
comunicării financiar-contabile, scopul final fiind acela de a propune un model de estimare a
acesteia.
În ceea ce privește obiectivelor secundare, acestea au fost îndeplinite pe parcursul
cercetării noastre, astfel:
� în primele două capitole am definit conceptele de comunicare economico-
financiară, comunicare internă și externă, informare obligatorie și voluntară și
calitatea comunicării financiar-contabile prin prisma diverselor fundamente
științifice, teoretice și a normativelor în vigoare;
� în primele două capitole am identificat modificările din ultimul timp (având în
vedere efectele crizei), ale rolului comunicării economico-financiare în cadrul
companiilor și posibilitatea acesteia de a influența performanța și încrederea
acordată în piață;
� în capitolul al doilea am identificat principalele caracteristici ale comunicării
economico-financiare pentru companiile mari și indicatorii utilizați la nivel
internațional pentru măsurarea acesteia, prezentând și modul de utilizare pentru o
parte dintre ei;
� în capitolul al doilea și al treilea am analizat formele de comunicare economico-
financiară, tendințele de măsurare a calității raportării și interesele stakeholderilor
cu privire la calitatea acesteia;
� în capitolul al patrulea am analizat impactul reglementărilor IAS/IFRS asupra
optimizării comunicării economico-financiare, prin prisma unor standarde ce fac
obiectul raportărilor;
� în capitolul al șaselea am analizat companiile eșantionate prin prisma celor trei
nivele calitative propuse ale comunicării financiar-contabile, evidențiind profile de
companii cu un anumit nivel calitativ;
� în capitolul al șaselea am analizat nivelul calitativ al comunicării financiar-
contabile prin prisma sectoarelor de activitate și a zonelor geografice (regiuni și
județe), evidențiind sectoarele și zonele geografice care contribuie într-o măsură
mai mare la calitatea comunicării financiar-contabile de la nivelul întregului
eșantion de companii analizate;
� în capitolul al șaptelea am determinat și analizat rapoartele de șansă pentru
furnizarea unui anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile, șansă ce a
fost stabilită procentual;
� în capitolul al optulea am propus patru modele econometrice de estimare a nivelului
calitativ pentru categoriile de informații ce privesc: performanța companiei,
principalii indicatori bursieri, date previzionale și prospective și alte date financiar-
contabile;
� în capitolul al optulea am propus un model econometric de estimare a calității
comunicării financiar-contabile și am ajuns la concluzia, că o serie de variabile
influențează în mod pozitiv sau negativ nivelul calitativ al comunicării financiar-
contabile.
În ultima perioadă, comunicarea economico-financiară a căpătat un rol semnificativ
pentru toți utilizatorii interni și externi, oferind informații relevante despre activitatea
desfășurată de către companie într-o anumită perioadă, constituind astfel punctul de plecare în
stabilirea strategiilor. Analiza în profunzime a acesteia de către stakeholderi ar permite
identificarea detaliilor ce pot favoriza orientarea activității companiei spre dezvoltare și
creștere, iar previziunile realizate ce au la bază o comunicare economico-financiară adecvată
ar reduce gradul de nesiguranță în desfășurarea activității economice.
Considerăm că această atenția deosebită asupra subiectului comunicării economico-
financiare din ultimul timp este cauzată de numeroasele scandaluri de etică profesionale din
domeniu cu privire la manipularea informațiilor financiar-contabile, dar și de criza financiară
cu care s-a confruntat economia mondială. Din punctul nostru de vedere, compania trebuie să
furnizeze o comunicare financiar-contabilă adecvată și nu să o „cosmetizeze” pentru a
ascunde anumite probleme cu care se confruntă, cum s-a întâmplat în recentele scandaluri;
aceasta fiind principalul furnizor de informații atât pentru ea însăși în desfășurarea activității
economice în condiții de eficiență, cât și pentru restul părților interesate ce vor să-și
fundamenteze deciziile investiționale sau de altă natură.
În ceea ce privește comunicarea economico-financiară din cadrul societăților din
România, există o serie de limite informaționale (aspect ce a fost evidențiat și pe parcursul
cercetării empirice) ce împiedică derularea optimă a procesului de conducere și luare a
deciziilor, generând astfel dezavantaje în dezvoltarea internă a companiilor, dar și asupra
economiei naționale și chiar internaționale; efectele negative putând fi semnificative. Suntem
convinși că entitățile naţionale şi multinaţionale din România vor conștientiza amploarea
transformărilor de la nivel mondial şi vor acorda o atenție mai mare procesului de comunicare
economico-financiară, pentru a supravieţui şi prospera. În acest sens, companiile vor trebui să
elaboreze un sistem de comunicare economico-financiar eficient ce trebuie să pornească în
primul rând de la cunoașterea fluxurilor informaționale din cadrul companiilor și apoi să se
canalizeze pe calitatea informațiilor furnizate; cu alte cuvinte, să conțină cele mai adecvate
informații și să fie eliminat surplusul de informații inutile ce pot îngreuna înțelegerea fluxului
informațional al companiei.
De asemenea, putem spune că rezultatele cercetării au relevanță atât la nivel național,
cât și internațional, deoarece modelul econometric de estimare a calității comunicării
financiar-contabile și cele patru modele econometrice de estimare a calității anumitor
categorii de informații financiar-contabile conțin variabile ce sunt utilizate de către toate
companiile de pe mapamond.
Pe de altă parte, rezultatele cercetării pot fi aplicate și la nivel micro și macroeconomic,
dat fiind faptul că prezenta lucrare se focalizează pe găsirea de soluții viabile pentru varietatea
de utilizatori ai comunicării economico-financiare, printre care amintim: investitorii actuali și
potențiali, management, instituții publice, instituții de creditare și finanțare, asociații și
institute de cercetare, precum și alte părți interesate.
Din punctul de vedere al modului de prezentare și descriere a conținutului prezentei
cercetări, considerăm că este realizată într-o manieră simplă, dar și complexă (atunci când a
fost cazul), încât să fie accesibilă tuturor cititorilor interesați de problematica cercetării
noastre, adresându-se în special mediului profesional, pentru a-și eficientiza procesul de
comunicare economico-financiar, mediului academic, prin deschiderea unor drumuri cu noi
direcții de cercetare, studenților care doresc să se documenteze și să aprofundeze acest subiect
și, nu în ultimul rând, tuturor celor interesați de tematica cercetată.
Mai mult, considerăm că rezultatele cercetării noastre reprezintă o bază de informare
utilă și un punct de plecare în evaluarea și analizarea calității comunicării financiar-contabile,
acestea putând fi extinse și dezvoltate în alte domenii.
Contribuțiile prezentei teze de doctorat se regăsesc detaliate pe întreg parcursul lucrării,
iar o sintetizare a acestora o putem face astfel:
1. propunerea unei conceptualizări în definirea comunicării financiar-contabile –
în capitolul al cincilea am dezvoltat o idee personală cu privire la conceptualizarea
comunicării financiar-contabile;
2. determinarea importanței comunicării economico-financiare în actualul context
economic –în capitolul al doilea am tratat locul comunicării economico-financiare
în cadrul comunicării integrate a companiilor;
3. identificarea tendințelor recente în măsurarea calității comunicării economico-
financiare – în capitolul al doilea am identificat și explicat indicatorii utilizați la
nivel european și internațional pentru măsurarea calității comunicării economico-
financiare;
4. explicarea necesității unui sistem informațional economico-financiar adecvat – în
capitolul al treilea am identificat și explicat variabilele calitative ale sistemului
informațional economico-financiar;
5. realizarea unei abordări critice a reglementărilor contabile IAS/IFRS asupra
optimizării comunicării financiar-contabile – în capitolul al patrulea am analizat
standardele IAS/IFRS cu impact asupra calității comunicării financiar-contabile;
6. propunerea unei noi abordări a calității comunicării financiar-contabile pe trei
nivele calitative -în capitolul al șaselea am analizat companiile eșantionate prin
prisma celor trei nivele calitative propuse, evidențiind astfel profile de companii cu
un anumit nivel calitativ;
7. propunerea unei noi abordări a calității comunicării financiar-contabile în
funcție de sectoarele de activitate și de zonele geografice –în capitolul al șaselea
am analizat nivelul calitativ al comunicării financiar-contabile prin prisma
sectoarelor de activitate și a zonelor geografice (regiuni și județe), evidențiind și
analizând sectoarele și zonele geografice care contribuie într-o măsură mai mare
sau mai mică la calitatea comunicării financiar-contabile de la nivelul întregului
eșantion de companii analizate;
8. propunerea unei modalități de determinare a șanselor ca o companie să furnizeze
un anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile – în capitolul al
șaptelea am determinat și analizat rapoartele de șansă pentru furnizarea de către
companii a unui anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile, șansă ce a
fost stabilită procentual;
9. propunerea a patru modele econometrice de estimare a calității comunicării pe
categorii de informații financiar-contabile – în capitolul al optulea, pentru
categoriile de informații ce privesc performanța companiei, principalii indicatori
bursieri, date previzionale și prospective și alte date financiar-contabile am propus
modele econometrice de estimare a calității comunicării informațiilor;
10. propunerea unui model econometric de estimare a calității comunicării
financiar-contabile – în capitolul al optulea am ajuns la concluzia că o serie de
variabile influențează în mod pozitiv sau negativ nivelul calitativ al comunicării
financiar-contabile;
11. demonstrarea fiabilității modelului econometric de estimare a calității
comunicării financiar-contabile – în capitolul al optulea am analizat reziduurile
(diferenţele) dintre valorile reale ale scorurilor şi valorile ajustate cu ajutorul
funcţiilor de regresie liniară, pentru a evidenția rezultatele asemănătoare dintre cele
două scoruri.
În urma cercetării realizate, considerăm că se impun o serie de măsuri de îmbunătăţire a
conţinutului rapoartelor anuale și uniformizarea acestora (în funcție de specificul activității),
pentru a crește gradul de utilizare a informaţiilor şi utilitatea acestora în procesul decizional.
Formatul actual al rapoartelor anuale trebuie uniformizat, modificat, îmbunătăţit, actualizat şi
adaptat necesităţilor informaţionale ale stakeholderilor.
În ceea ce privește limitele cercetării noastre, acestea sunt fie teoretice, fie empirice, dar
fără ca acestea să aibă efecte semnificative asupra rezultatelor cercetării. Din punct de vedere
teoretic, lucrarea noastră poate fi completată cu o analiză a motivațiilor în furnizarea unui
anumit tip calitativ de comunicare economico-financiară, acest lucru putând induce o altă
viziune asupra cercetării realizate. O altă limită teoretică a cercetării, care este universal
valabilă pentru toți cercetătorii, o constituie lipsa surselor de documentare sau a bazelor de
date și accesul restricționat sau limitat la acestea. Empiric, putem menționa ca limite ale
cercetării, următoarele: grila de evaluare utilizată a fost validată numai teoretic, aceasta
putând fi validată, de mediul profesional sau de mediul academic prin acordarea unor indici
de ponderare a importanței fiecărui indicator pe care l-am avut în vedere și notarea calității
comunicării financiar-contabile pentru companiile analizate a fost realizată de noi, această
sarcină putând fi încredințată specialiștilor din domeniu.
Studierea problematicii comunicării economico-financiare a condus la identificarea unor
direcții de cercetare viitoare extrem de generoase, printre care recomandăm: studierea relației
dintre calitatea comunicării economico-financiare și calitatea guvernanței corporative;
studierea impactului factorilor decizionali în determinarea calității comunicării economico-
financiare; studierea relației dintre existența sau inexistența mecanismelor de control intern și
calitatea comunicării economico-financiare, studierea impactului practicilor de raportare
financiar-contabilă frauduloasă etc.
Prin prezenta teză de doctorat am evidențiat o serie de carențe ale procesului de
comunicare economico-financiară, cu scopul de a le face cunoscute mediului profesional și
academic în vederea găsirii de soluții pentru remedierea acestora; soluții, ce au fost propuse și
de noi pe parcursul lucrării. Mai considerăm că această cercetare, prin simplul fapt că
furnizează informații și noi abordări referitoare la procesul de comunicare economico-
financiară, are impact în mediul profesional și academic, contribuind astfel la o mai bună
înțelegere și la o completare a literaturii din domeniul contabil pe această tematică.
Bibliografie
Căr ți de specialitate, teze de doctorat și postdoctorat
1. Allegrini M. et. al., I principii contabili internazionali: caratteristiche, struttura,
contenuto, Giappichelli Editore, Torino, 2013.
2. Allini A., Manes Rossi F., The Evolution of Non-Financial Disclosure in a European
Perspective, Web Paper, Fondazione ENI Enrico Mattei, 2007.
3. Alvino, F.,La comunicazione economico-finanziaria d’impresa sul mercato
deicapitali, Giappichelli, Torino, 2001.
4. Amaduzzi L., L’azienda nel suo sistema e nell ordine della su rilevazione, UTET,
Torino, 1969.
5. Andrei P., L’adozione degli IAS/IFRS in Italia: impatti contabili e profili gestionali,
Giappichelli, Torino, 2006.
6. Anthony R.N., Hawkins D.F., Macri D.M., Merchant K.A., Sistemi di controllo –
Analisi economiche per le decizioni aziendali, McGraw-Hill, 2004.
7. Bătrâncea L., Mosviciov A., Bătrâncea I., Analiză financiară a întreprinderilor
româneşti, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012.
8. Belcredi, M., Economia dell’informazione societaria, UTET Libreris, Torino, 1993.
9. Belkaoui A.R., „Accounting Theory”, 5th edition, Thomson Learning, USA, 2007.
10. Berle A., Means G., The Modern Corporation and Private Propriety, New York: The
Macmillan Company, 1932.
11. Beretta S., Pecchiari N., Analisi e valutazione del Sistema di Controllo Interno, Il
Sole 24 Ore, Milano, 2007.
12. Bertinetti G.,Comunicazione finanziaria aziendale e teoria della finanza, Editura
Egea, Milano, 1996.
13. Biyamba J.B., La communication sur les investissements en R&D et la valorisation
des firmes par les marchés financiers,Teză de doctorat, Université de Reims
Champagne-Ardenne, Franța, 2007.
14. Bocchini E., Introduzione al diritto commerciale nella new economy, Cedam,
Padova, 2001.
15. Boesso G., Lo stakeholder reporting nei bilanci delle società quotate. Giappichelli
Editore, Torino, 2001.
16. Bruin R., Communication financière: image et marketing de l'entreprise, Paris,
Editions Liaisons, 1999.
17. Calder A., Corporate Governance: A Practical Guide to the Legal Frameworks and
International Codes of Practice, Kogan Page, London, 2008.
18. Campedelli B.,Reporting aziendale e sostenibilità, Franco Angeli, Milano, 2005.
19. Cattaneo M., Manzonetto P., Il bilancio d’esercizio: profili teorici e istituzionali
negli anni novanta, Etas libri, Milano, 1992.
20. Cerf A.R., Corporate Reporting and Investment Decisions, University of California
Press, Berkeley, 1961.
21. Clampit P., Communicating for Managerial Effectiviness, Newbury Park: Sage,
1991.
22. Coda V., L’orientamento strategico dell’impresa, UTET Torino, 1991.
23. Colasse B., Analiză financiară a întreprinderii, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009.
24. Corbella S., L’attendibilità del bilancio di esercizio. Posizioni consolidate e nuove
prospettive interpretative, FrancoAngeli, Milano, 2008.
25. Corvi E., Economia e gestione della comunicazione economico-finanziaria
d’impresa, Egea, Milano, 1997.
26. Corvi E., Informativa societaria e comunicazione economico-finanziaria: riflessi sul
valore d’impresa e sull’eficienza dei mercati mobiliari , Edizioni Scientifiche
Italiane, Napoli, 1995, pp. 203-284.
27. Corvi E., Comunicazione d’impresa e investor relation. La gestione della
comunicazione economico-finanziaria, EGEA, Milano, 2000.
28. Corvi E., La comunicazione aziendali.Obiettivi, tehniche, strumenti, Egea, Milano,
2007.
29. Corvi E., Fiocca R., Comunicazione e valore nelle relazioni d’impresa, Editore Egea,
Milano, 1996.
30. Cosuleanu C.L., Situaţiile financiare ale întreprinderilor, Editura Tipo Moldova,
Iaşi, 2012.
31. Choi F.D.S, Meek G.K., International Accounting, Upper Saddle River, Prentice
Hall, NJ, 2008.
32. Demetrescu C.G., Istoria contabilităţii , Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
33. Di Stefano G., Il sistema di comunicazione economico-finanziaria nella realtà
aziendale moderna, Giuffrè, Milano, 1990.
34. Elvian I.V., Teoriile conturilor, Editura Fondul Cărților Funduare, Cluj-Napoca,
1940.
35. Fellegara A.M., Strutture di impresa e tutela degli interessi istituzionali, Giuffrè
Editore, Milano, 2005.
36. Fererro G., Impresa e management, Giuffrè, Milano, 1987.
37. Ferrari L., Ruotolo M., Vigliani R., Da target a partner. Un nuovo paradigma di
comunicazione per il successo dell'impresa, Editura ISEDI, Milano, Italia, 2006.
38. Fontana F., Risorse immateriali nella comunicazione aziendale: problemi di
valutazione e di rappresentazione nella prospettiva del valore, Giappichelli, Torino,
2001.
39. Fortes H., Accounting Simplified, Financial Times/Prentice Hall,, United Kingdom,
2011.
40. Foster G., Financial Statement Analysis, Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1986.
41. Gibbins M., Richardson A., Waterhouse J., The Management of Financial
Disclosure: Theory and Perspectives, La Fondation de Recherche de l'Association
des comptables généraux licenciés du Canada,, monographie de recherché, nr. 20,
1992.
42. Gillet C., L’étude des déterminants de la vérification des informations sociétales
dans le contexte français, Teză de doctorat, Université des Sciences Sociales -
Toulouse I, Franța, 2010.
43. Gîrbă M. M., Bunea Ş., Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS
(revizuite) – IFRS, ediţia a IV, revizuită, vol. I, Editura CECCAR, 2009.
44. Golfetto F., Comunicazione e comportamenti comunicativi. Una questione di
coerenza per l’impreso, Milano, Egea, 1993.
45. Golinelli M., L’approccio Sistemico Vitale (ASV) al governo dell’impresa. vol. I
(L’impresa sistema vitale), Terza Edizione,CEDAM, 2012.
46. Grosu V., Perspective şi limite în procesul de armonizare financiar-contabilă,
Editura Tipo-Moldova, Iaşi, 2010.
47. Grosu V., Evaluarea capitalului intelectual, , teză post-doctorat realizată în cadrul
programului „Studii post-doctorale în economie”, Editura Academiei României,
2013,
48. Grosu V., Hlaciuc E., Socoliuc M., Noţiuni şi expresii financiare, Colecţia
Economică, Editura Lumen, Iaşi, 2013.
49. Guatri L., Massore M.,La diffusione del valore, Editura Egea, Milano, 1992.
50. Guattri L., La teoria di creazione del valore, Egea, Milano, 1999.
51. Gugler K., Corporate Governance and Economic Performance, Oxford University
Press, Oxford, 2001.
52. Guzzi F., Ruotolo M., Comunicazione di impresa, Corso di laurea magistrale in
Comunicazione e pubblica e d’impresa, 2014.
53. Hermosilla Cortes J. L., Evaluation de la fiabilité de l'information comptable: une
analyse théorique et appliquée au processus de production des normes comptables,
le cas du Chili, Teză de doctorat, Université Catholique de Louvain, Franța, 2010.
54. Hlaciuc E. şi Boghean F. (coord.), Tulvinschi M., Moroşan Gh., Vlad M., Moroşan
Dănilă L., Grigoraş Ichim C., Chiriţă I., Ciubotariu M.S., Colbu I., Bazele
contabilităţii , Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012, pp. 406.
55. Horomnea E., Dimensiuni ştiinţifice, sociale şi spirituale în contabilitate, Editura
Tipo Moldova, 2012.
56. Horton J.L., Integrate Corporate Communications, Westport, CT: Qourum Books,
1995.
57. Invernizzi E., La comunicazione organizzativa, Giuffrè, Milano, 2000.
58. Karim A.K.M.W, Provision of corporate financial information in Bagladesh,Teză de
doctorat, University of Leeds, Marea Britanie, 1995.
59. Kieso D.E., Weygandt J.J., Warfield T.D., Intermediate Accounting, vol. 1, IFRS
Edition, John Wiley & Sons, S.U.A, 2011.
60. Kieso D.E., Weygandt J.J., Warfield T.D., Intermediate Accounting, vol. 2, IFRS
Edition, John Wiley & Sons, S.U.A., 2011.
61. Lacchini M., Modelli di Corporate governance e bilanci d’impresa nella prospettiva
della riforma, Giappichelli, Torino, 2002.
62. Lefebvre,I.F., Principi Contabili Internazionale, Memento Pratico, 2014.
63. Loudon D.L., Della Bitta A.J., Consumer Behaviour, McGrawHill, NY, 1979.
64. Marasca, S., Le valutazioni nel bilancio di esercizio, Giappichelli, Torino, 1999.
65. Marchi, L., I sistemi informativi aziendali, Giuffrè, Milano, 1993.
66. Marchi L., Potito L. (coord.), L’impatto dell’adozione degli IAS/IFRS sui bilanci
delle imprese italiane quotate, Franco Angelli Editore, Milano, 2012.
67. Mard M.J., Hitchner J.R., Hyden S.D., Zyla M.L., Valuation of Financial Reporting
– Intangible Assets, Goodwill, and Impairment Analysis, SFAS 141 and
142,JohnWiley & Sons,, New York, 2002.
68. Marosco V., L’informazione finanziaria delle società: bilanci, prospetti informativi,
relazioni infrannuali, controlli CONSOB, certificazione, IPSOA Informatica,
Milano, 1998.
69. Mateş D. (coordonator), Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor între
standarde, directive şi reglementări fiscale, Editura Mirton, Timişoara, 2009.
70. Mateș D., Grosu V, Hlaciuc E., La valutazione delle principali voci dell’ attivo di
bilancio secondo i principi contabili nazionali e internazionali IAS/IFRS,Monte
Università Parma Editore, Parma, 2009.
71. Menicucci E., La relazione sulla gestione nel reporting delle imprese, FrancoAngeli,
Milano, 2012.
72. Messier, W.F., Auditing, McGraw-Hill, Milano, 2000.
73. Michailesco C., Contribution à l'étudedes déterminants de la qualité de l’information
comptable diffusée par les entreprises françaises, Teză de doctorat, Université Paris
Dauphine, Franța, 1998.
74. Mirshekary S., An empirical investigation of the quality of disclosure in corporate
financial reports in developing countries: the case of Iran, Teză de doctorat,
University of Wollongong, Australia, 1999.
75. Moeller R.R,COSO Enterprise Risk Management. Understanding the New Integrated
ERM Framework 2nd Edition, John Wiley&Sons, New Jersey, 2007.
76. Molteni M.,Responsabilità sociale e performance d’impresa. Per una sintesi socio-
competitiva, Vita e pensiero, Milano, 2004.
77. Monteduro F., Salerno I., Ilsistema informativo aziendale e la contabilità
direzionale, Economia aziendali, lezione 8, curs susţinut la Università degli Studi di
Roma Tor Vergata, 2011.
78. Moscviciov A., Raportarea şi analiza financiară a întreprinderilor româneşti din
industria informatică, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011.
79. Naidoo R., Corporate Governance: An Essential Guide for South African
Companies, Double Storey, Cape Town, 2002.
80. Nejjar W.N., Contribution a l'analyse des mecanismes de gouvernance explicatifs de
la qualite de la communication financiere - cas des entreprises du SBF 120, Teză de
doctorat, Universit´e d’Orl´eans, Franța, 2011.
81. Nobles C.H., Parker R., Comparative International Accounting, 4th Edition, Prentice
Hall International Limited, University Press, Cambridge, 1995.
82. Nobles C.H., Parker R., Comparative international accounting, 10th edition, Prentice
Hall Financial Times, an imprint of Pearson Education, England, 2008.
83. Onesti T., Fattori ambientali e comportamenti contabili. Analisi comparata dei
sistemi contabili di alcuni paesi industrializzati, Giappichelli, Torino, 1995.
84. Pastore A., Vernuccio M., Impresa e comunicazione. Principi e strumenti per il
management, 2e editione, Apogeo Editore, 2013.
85. Pântea I.P., Bodea G., Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele
europene, Editura Intelcredo, Deva, 2007.
86. Pecican E.,S., Econometria pentru economişti. Econometrie, teorie şi aplicaţii , Ediţia
a III-a, Editura Economică, Bucureşti, 2009.
87. Provasoli A., Pini M., Vigano A., Financial accounting – Rilevazioni per il bilancio
d’essercizio e il bilancio consolidato, McGraw-Hill Companies Inc., Milano, 2010;
88. Quagli A., Teodori C., L'informativa volontaria per settori di attività, Franco Angeli,
Milano, 2005.
89. Quagli A.,Comunicare il future, FrancoAngeli, Milano, 2004.
90. Ricci P., La responsabilità sociale dell’impresa: il ruolo e il valore della
comunicazione, FrancoAngeli, Milano, 2004.
91. Roberts C., Weetman P., Gordon P., International Corporate Reporting: A
Comparative Approach, Prentice Hall, Harlow, 2008.
92. Roscini Vitali F., Vinzia M.A., Fair value rappresentazione contabile e valutazioni
finanziarie secondo gli IAS/IFRS, Il Sole 24 Ore Pirola, Milano, 2003.
93. Rossi G., La comunicazione aziendale, Franco Angeli, Milano, 2009.
94. Rusconi G.,Il bilancio sociale.Economia, etica e responsabilità dell’impresa,
EDIESSE, Roma, 2006.
95. Rutherford B.A., Financial Reporting in the UK – A history of the financial
accounting standards committee, 1969-1990, Routledge Taylor&Francis Group,
London and New York, 2007.
96. Saada T., Publication volontaire d’informations segmentées – le cas français, dans
Comptabilité et Développement, Actes du 17ème congrès de l’AFC, mai 1996.
97. Salvioni D., Il bilancio d’esercizio nella comunicazione integrata d’impresa,
Giappichelli, Torino, 1992.
98. Salvioni D., Cultura della transparenza e comunicazione economico- finanziaria
d’impresa, ISTEI Università degli Studi di Milano - Bicocca, 2002.
99. Salvioni D.M., Il bilancio d’esercizio nella comunicazione integrata d’impresa,
Giappichelli, Torino, 1992.
100. Sciarelli S., Il sistema d’impresa, Cedam, Padova, 1982.
101. Serafeim G.,The Consequences of Mandatory Corporate Sustainability Reporting:
Evidence from Four Countries, Internet Paper, http//ssrn.com, 2011.
102. Spaventa L., Struttura proprietaria e corporate governance. Ai confini tra diritto ed
economia, Universita degli Studi di Macerito, Laboratoria Fausta Vicarelli, 2002.
103. Sternberg E., Corporate Governance: Accountability in the Marketplace, Institute of
Economics Affairs, London, 1998.
104. Tabără N., Horomnea E., Mircea M.-C., Contabilitate internaţională, Editura Tipo-
Moldova, 2009.
105. Todea N., Teorie contabilă și raportare financiară, Editura Aeteritas, 2009.
106. Trabelsi S., L’information financière incrémentale publiée sur les sites web des
sociétés canadiennes, Teză de doctorat, Université de Montréal, Franța, 2005.
107. Wallace R. S. O., Disclosure of Accounting Information in Developing cCountries:
A Case Study of Nigeria, Unpublished Ph.D. dissertation, University of Exeter,
United Kingdom, 1987.
108. Watts R.L., Zimmerman J.L., Positive Accounting Theory, Prentice Hall, 1986.
109. Zavani M.,Il valore della comunicazione aziendale, Giappichelli, Torino, 2000.
110. Zhou H., La diffusion d’informations financières par les sociétés françaises et
britanniques, Teză de doctorat, Université de Paris de Dauphine, Franța, 1997.
Articole publicate în jurnale de specialitate sau în volume ale conferinţelor nationale şi
internaţionale.
1. Adams, C.A., Frost, G.R., „Integrating Sustainability Reporting into Management
Practices”, in Accounting Forum, vol. 32/2008.
2. Albu N., Albu C.N., Bunea S., Calu D.A., Gîrbina M., „A Story about IAS/IFRS
Implementation in Romania, an Institutional and Structuration Theory Perspective”,
in Journal of Accounting in Emerging Economies, vol. I(1)/2011.
3. AL-Qudah, Mustafa A.A., „Financial Performance: An Empirical Study on the
Jordanian Industrial Corporations Listed on Amman Financial Market for the period
2008-2012”, in Interdisciplinary Journal of Contemporary Research in Business,
vol. 6(1)/2014.
4. Amal H., Faten L., „ La transparence de l’entreprise et la structure de propriété: Cas
des entreprises françaises”, Actes du 3ème Congrèsde l’Association Francophone de
Comptabilité, , 2010, pp. 1-29.
5. Andrikopolous A., Diakidis N., Samitas A., „The Cross Section of Online
Accounting Disclosure: The Case of Cyprus”, in International Journal of Electronic
Finance, vol. 3/2009.
1. Arnold J., Moizer P. „A Survey of the Methods Used by UK Investment Analysts to
Appraise Investments in Ordinary Shares”, in Accounting and Business Research,
vol. 14/1984.
2. Artiach T., Clarkson P.,„Disclosure, Conservatism and the Cost of Equity Capital: A
Review of the Foundation Literature”, in Accounting & Finance, vol. 51 (1)/2011.
3. Badua F.A., Previts G.J., Vasarhelyi M.A., „Tracing the Development of Accounting
Thought by Analyzing Content, Communication, and Quality in Accounting
Research Over Time”, inAccounting Historians Journal, vol. 38(1)/2011, pp. 31-56.
4. Barry C.B., Brown S.J.,„Limited Information as a Source of Risk”, in The Journal of
Portfolio Management, vol. 12 (2)/1986.
5. Ball R., „On the Development, Accomplishments and Limitations of the Theory of
Stock Market Efficiency”, in Managerial Finance, vol. 20 2/3/1994, pp. 3-48.
6. Ball R., „The Theory of Stock Market Efficiency: Accomplishments and
Limitations”,in Journal of Applied Corporate Finance, vol. 8/1995, pp. 4-17.
7. Ball R., Kothari S.P., Robin A.,„The Effect of International Institutional Factors on
Properties of Accounting Earnings”, in Journal of Accounting & Economics, vol.
29/2000, pag. 1–52.
8. Barrett, E., „Annual Report Disclosure: Are American Reports Superior?”, in
Journal of International Business Studies, vol. 6, nr. 2/1975.
9. Bertrand F., „Les stratégies de communication financière des grandes
sociétésfrançaises cotées: une étude empirique”, IAE d’Aix Marseille, Cahier de
recherche 569/2000.
10. Beattie V., Pratt K., „Issues Concerning Web-Based Business Reporting: An
Analysis of the Views of Interested Parties”, in British Accounting Review, vol.
35(2)/2003.
11. Bhushan R.,„Firm Characteristics and Analyst Following”, in Journal of Accounting
& Economics, vol. 11(2/3)/1989.
12. Boesso G., Kumar K.,„Stakeholder Prioritization and Reporting: Evidence from Italy
and the U.S.”, in Accounting Forum, vol. 33, 2/2009.
13. Boghean F., Boghean C., Ciubotariu M.S ., „The Necessity and the Facilitating
Factors of the Corporate Governance Development”, SGEM2014 Conference on
Political Sciences, Law, Finance, Economics And Tourism, vol. 3, Editura
Technology Ltd., Bulgaria, pp. 661-670.
14. Boghean C., Boghean F., Ciubotariu M.S.,„Research on the decision of investing in
securities”, SGEM 2015 Conference on Political Sciences, Law, Finance, Economics
And Tourism, 2015.
15. Bostan I., Hurjui I., Hlaciuc E., Grosu V, Ciubotariu M.S., „The Use of the Audit
Method in Assessing the Performance of the Public Health System”, in Romanian
Journal of Legal Medicine, vol. 22(4)/2014, pp. 283-284.
16. Bostan I., Mateş D., Hlaciuc E., Grosu V., Socoliuc M., Andronic B., Ciubotariu
M.S., Apetri A., Moroşan Gh., Mihalciuc C., „Exploitation of Fishing Resources in
Suceava County: Profitability analysis (Rb/T) of specialized farms in a mountainous
region”, in Archives of Biological Sciences, Official Journal of the Serbian
Biological Society, 2015.
17. Bostan I., Implication of the EVA Model Use in the Firm Resources’ Performant
Allocation Plan, in Accounting and Management Information Systems Journal, vol.
9(1)/2010, pp. 120-145.
18. Bostan I., Grosu V., „The IAS/IFRS Standards system and their relation with the
communitarian legislation”, in International Journal of Academic Research, vol.
2(2)/2010.
19. Botosan C.A., „Disclosure Level and the Cost of Equity Capital”, in The Accounting
Review, vol. 72(3)/1997.
20. Brondoni S.M., „La comunicazione integrata d’impresa nelle politiche del gruppo”,
in A.A. V.V. Scritti in onore di Luigi Guatri, Ed. Bocconi Comunicazione, Milano,
1988.
21. Brennan M. J., Tamarowski C., „Investor Relations, Liquidity and Stock Prices”, in
Journal of Applied Corporate Finance, 12(4)/2000, pp. 26-37.
22. Bujaki M., McConomy B.J., „Corporate Governance: Factors Influencing Voluntary
Disclosure by Publicly Traded Canadian Firms”, in Canadian Accounting
Perspectives, 2002, pp. 105-139.
23. Bushee B. J., Noe C.F., „Corporate Disclosure Practices Institutional Investors and
Stoke Return Volatility”, in Journal of Accounting Research, vol. 38/2000.
24. Buzby S.L., „Selected Items for Information and Their Disclosure in Annual
Reports”, in The Accounting Review, vol. 49 (3)/1974.
25. Buzby S.L., „Company Size, Listed Versus Unlisted Stocks and the Extent of
Financial Disclosure”,in Journal of Accounting Research, vol. 13(1)/1975.
26. Byard D., Shaw K.W.,„Corporate Disclosure Quality and Properties of Analysts’
Information Environment”, in Journal of Accounting, Auditing & Finance, vol. 18
(3)/2003.
27. Capaldo P., „Qualche riflessione sull’ informazione esterna d’impresa”, Rivista dei
dottori commercialisti, Milano,5/1975.
28. Ciubotariu M.S., 2011, „Etică şi moralitate în profesia contabilă”, în volumul
conferinţei Umanism, Educaţie, Resurse Umane (UERU), 6-7 mai 2011,
Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, pp. 221-228.
29. Ciubotariu M.S., Boghean F., Moroşan Dănilă L., Boghean C., „Study on Tax
Evasion Manifestation within Entities from Romania”, în volumul conferinţei 2012
2nd International Conference on Economic, Education and Management, 1-2 iunie
2012, Shanghai, China, vol. 1, Editura Hong Kong Education Society, 2012, pp.
365-371.
30. Ciubotariu M.S., „The role of small and medium enterprises in the modern
economy and the importance of IFRS application for SMEs”, in The Annals of the
„ Ştefan cel Mare" University of Suceava, Fascicle of the Faculty of Economics and
Public Administration, vol. 13, 1 (17)/Suceava, 2013, pp. 201-210.
31. Ciubotariu M.S., „Impactul fraudei asupra raportării financiare”, in „Ştiinţe
Economice”, vol. II (coord. Gabriela Prelipcean), al Conferinţei Internaţionale
desfăşurate în cadrul proiectului „Doctoratul: o carieră atractivă în cercetare”,
Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, 21-22 iunie 2013, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2013..
32. Ciubotariu M.S., Colbu I.C., „Optimization of the economic and financial
communication of SMEs in Romania by implementing the IFRS”, in volumul
conferinţei internaţionale Jean Monnet European Research Development in Horizont
2020,Hlaciuc E., Bostan I. (ed.), Editura Lumen Media Publishing, Marea Britanie,
2013, pp. 85-92.
33. Clarkson P.M., Kao J.L., Richardson G.D.,„Evidence That Management Discussion
and Analysis (MD&A) Is a Part of a Firm’s Overall Disclosure Package”, in
Contemporary Accounting Research, vol. 16(1)/1999.
34. Coda V., „La comunicazione economica nella strategia aziendale”, in CESAD, La
Communicazione economica: valore aziendale o sociale, Atti del
Covegnoorganizzato dal CESAD, Editura Egea, Milano, 1989.
35. Cohendet P., Llerena P.,„Nature de l’information, evaluation et organization de
l’enterprise”, in Revue d’économie industrielle, (Organisation et dynamique
industrielle), vol. 51/1990.
36. Colbu I.C., Ciubotariu M.S., „Financial communication of SMEs during economic
crises: can the international financial reporting standards make a difference?”, in
volumul conferinţei internaţionale Jean Monnet European Research Development in
Horizont 2020, Hlaciuc H., Bostan I., Editura Lumen Media Publishing, Marea
Britanie, 2013, pp. 103-109.
37. Cooke T.E., „The Impact of Size, Stock Market Listing and Industry Type on
Disclosure in the Annual Reports of Japanese Listed Corporations”, in Accounting
and Business Research, vol. 22, 87/1992.
38. Cooke T.E.,. „Disclosure in Japanese Corporate Annual Reports”, in Journal of
Business Finance & Accounting, nr. 20 (4)/1993, pp. 521-535.
39. Corvi E.,„Comunicazione interna”, in Caselli, Le parole dell impresa, Angeli,
Milano, vol. II/1995.
40. Craven B.M., Marston C.L., „Financial Reporting on the Internet by Leading UK
Companies”, in The European Accounting Review, vol. 8, 2/1999.
41. Cuervo A., „Corporate Governance Mechanisms: A Plea for Less Code of Good
Governance and More Market Control”, Corporate Governance, vol. 10, 2/2002, pp.
84-93.
42. Wong-Boren A., „Voluntary Financial Disclosure by Mexican Corporations”, in The
Accounting Review, 1987, pp. 533-541.
43. Daub C.H., Stiller Y., „Paving the Way for Sustainability Communication: Evidence
from a Swiss Study”, in Business Strategy and the Environment, vol. 16/2007.
44. Debreceny R., Gray G. L., Rahman A., „The Determinants of Internet Financial
Reporting”, in Journal of Accounting and Public Policy , vol. 21/2002, pp. 371-394.
45. Diamond D.W., Verrecchia R.E.,„Disclosure, Liquidity and the Cost of Capital”, in
Journal of Finance, vol. 66/1991.
46. Dye R., „Disclosure of Nonproprietary Information”, in Journal of Accounting
Research, vol. 23, 1/1985, pp. 123-145.
47. Eccles R.G., Serafeim G., „Accelerating the Adoption of Integrated Reporting”, in
Leo F., Vollbracht M. (eds.), CSR Index 2011, Innovatio Publishing, Boston, 2011,
pp. 70-92.
48. Emerson J.,„The Blended Value Proposition: Integrating Social and Financial
Returns”, in California Management Review, vol. 45/2003.
49. Enticott R., Rowe J.,„Evaluating the Links Between Locality and Environmental
Performance of SMEs: Some Observations from Survey and Partnership
Programmes in the Greater Bristol Area”, in Eco-Management and Auditing, vol.
5/1998.
50. Eng L.L., Mak Y.T., „Corporate Governance and Voluntary Disclosure”, in Journal
of Accounting and Public Policy, 22/2003, pp. 325-345.
51. Entwistle G.M., „Exploring the R&D Disclosure Environment”, in Accounting
Horizons, 13 (4)/1999, pp. 353-385.
52. Ettredge M., Richardson V.J., Scholz S., „Dissemination of Information for Investors
at Corporate Web Sites”, in Journal of Accounting and Public Policy, nr. 21/2002,
pp. 357-369.
53. Ferraris, F., Cerbioni, F., „Principi internazionali ed effetti locali: opportunità e
vincoli del processo di armonizzazione”, Rivista di Ragionesio e di Economia
Aziendali, 7/2004.
54. Firth M.,The Impact of Size, Stock Market Listing, and Auditors on Voluntary
Disclosure in Corporate Annual Reports, in Accounting and Business Research, vol.
10/1979.
55. Firth M., „The Impact of Size, Stock Market Listing and Auditors on Voluntary
Disclosure in Corporate Annual Reports”, in Accounting and Business Research,
9/1979, pp. 273-280.
56. Firth M., „The Disclosure of Information by Companies”, in Omega, vol. 7, nr.
2/1979.
57. Firth M., „The Impact of Size, Stock Market Listing and Auditors on Voluntary
Disclosure in Corporate Annual Reports”, in Accounting and Business Research, vol.
9, nr.36/1979.
58. Franceschi F., Cerbioni F., „Principi internazionali ed effetti locale: opportuniti e
vincoli del processo di armonizzazione”, in Rivista di Ragionesio e di Economia
Aziendali, 2004.
59. Francis J., Nanda D., Olsson P., „Voluntary Disclosure, Earnings Quality, and Cost
of Capital”, in Journal of Accounting Research, vol. 46(1)/2008.
60. Gibbins M., Richardson A., Waterhouse J., „The Management of Corporate
Financial Disclosure: Opportunism, Ritualism and Process”, in Journal of
Accounting Research, vol. 28/1990.
61. Gray S.J., „Towards a Theory of Cultural Influence on the Development of
Accounting System Internationally”, in Abacus, vol. 24, 1/1988, pp. 1-15.
62. Greco G., Zurzolo A., Loiodicel L., Del Gobbo A., „IFRS 8: Il caso del Gruppo
Poste Italiane”, in Di Pietra, R., (coord.), Bilancio IFRS Best Practice e casi
operativi, Knowita, Arezzo, 2011.
63. Gul F., Leung S., „Board Leadership, Outside Directors’ Expertise and Voluntary
Corporate Disclosure”, in Journal of Accounting and Public Policy, 23/2004, pp.
351-379.
64. Habisch A., Patelli L., Pedrini M., Schwartz C.,„Different Talks with Different
Folks: A Comparative Survey of Stakeholder Dialog in Germany, Italy, and the
U.S.”,in Journal of Business Ethics, vol. 100, 2011.
65. Healy P.M., Palepu K.G.,„Information Asymmetry, Corporate Disclosure, and the
Capital Markets: A Review of the Empirical Disclosure Literature”, in Journal of
Accounting and Economics, vol. 31, 2001.
66. Hlaciuc E., Mihalciuc C., „Specific features about communication and the
importance of the Annual financial statements in the process of communication”, in
The Annals of the Stefan cel Mare University, Fascicle of the Faculty of Economics
and Public Administration, Suceava, 8/2008.
67. Ho S., Wong K.S., „A Study of Corporate Disclosure Practice and Effectiveness in
Hong Kong”, in Journal of International Financial Management and Accounting,
12/2001, pp. 75-102.
68. Ioannou I., Serafeim G., 2011. „What Drives Corporate Social Performance? The
Role of Nation-Level Institutions”, in Journal of International Business Studies,
2012.
69. Jorgensen T.H., Mellado M.D., Renmen A.,„Integrated Management Systems”,
Aalbord University, Working Paper, 2004, pp. 5-19.
70. Kassarjian H.H.,„Content Analysis in Consumer Research”, in Journal of Consumer
Research, vol. 4, 1977.
71. Kasznik R. şi al., „The Impact of Securities Litigation Reform on the Disclosure of
Forward Looking Information by High Technology Firms”, in Journal of Accounting
Research, vol. 39, 2001, pp. 297-327.
72. Kasznik R., Lev B., „To Warn or Not to Warn: Management Disclosure in the Face
of an Earnings Surprise”, in The Accounting Review, vol. 70, 1/1995, pp. 113-134.
73. Kolk A.,„More Than Words? An Analysis of Sustainability Reports”, in New
Academy Review, vol. 3, 2004.
74. Kruse C., Lundbergh S.,„The Governance of Corporate Sustainability”, in Rotman
International Journal of Pension Management, vol. 3, 2010.
75. Labelle R., „The Statement of Corporate Governance Practices (SCGP): a Voluntary
Disclosure and Corporate Governance Perspective”, in HEC Montréal, Working
Paper, 2002, p. 35.
76. Labelle R., Schatt A., „Structure de propriété et communication financière des
enterprises françaises”, in Revue Finance Contrôle Stratégie, Vol. 8/2005, pp. 77-
105.
77. Lang M., Lundholm R.,„Corporate Disclosure Policy and Analyst Behavior”, in The
Accounting Review, vol. 71(4), 1996.
78. Lang M., Lundholm R., „Cross-Sectional Determinants of Analyst Rating of
Corporate Disclosures”, in Journal of Accounting Research, 31/1993, pp. 246-271.
79. Langbery N., Sivaramakrishnan K.,„Voluntary Disclosures and Analyst Feedback”,
in Journal of Accounting Research, vol. 48(3), 2010.
80. Laux, C., Leuz, C., „The Crisis of Fair Value-Accounting: Making Sense of the
Recent Debate”, Accounting, Organizations and Society, vol. 34, 6-7/2009, pp. 826-
834.
81. Lee T.A., Tweedie D.P.,„Accounting Information: An Investigation of
PrivateShareholder Usage”, in Accounting and Business Research, vol. 6, 1975.
82. Leftwich R.W., Watts R.L.,Zimmerman J.L., „Voluntary Corporate Disclosure: The
Case of Interim Reporting”, in Journal of Accounting Research, vol. 19
(Supplement), 1981, pp. 50-83.
83. Lippman E.J., „Accountants' responsibility for the information they report – a
historical case study of financial information”, in Accounting Historians Journal,
vol. 36(1)/2009, pp. 61-79.
84. Luez C., Verrechia R.E., „The Economic Consequences of Increased Disclosure”, in
Journal of Accounting Research (Supplement: Studies on accounting Information
and the Economic of the Firm), 38/2000, pp.91-124.
85. Marston C.L., Shrives P.J., „The Use of Disclosure Indices in Accounting Research:
A Review Article”, in The British Accounting Review, vol. 23, 1991.
86. Mancini D., Lamboglia R., „Il sistema informativo aziendale: aspetti definitori e
requisiti di efficacia”, Università di Napoli Parthenope, 2005, pp. 1-21.
87. Mauldin E., Richetermeyer S., „An Analysis of ERP Annual Report Disclosure”, in
International Journal of Accounting Information Systems, Vol. 5, nr. 4, 2004, pp.
395-416.
88. McKinnon, Dalinmunthe, „Voluntary Disclosure of Segment Information by
Australian Diversified Companies”,in Accounting and Finance, vol. 33, nr.1, 1993.
89. McNally G. M., Lee H. E., Hasseldine C. R., „Corporate Financial Reporting in New
Zealand: An Analysis of User Preference, Corporate Characteristics and Disclosure
Practices for Discretionary Information”, in Accountingand Business Research, vol.
13 (49), 1982.
90. Michailesco C., „Une étude empirique des déterminants de la qualité de l'information
diffusée par les entreprises françaises au cours de la période 1991-1995”,
Comptabilité Contrôle Audit, Association Francophone de Comptabilité, 1999, 5 (1),
pp. 83 – 108.
91. Michailesco C., „The determinants of the quality of accounting information disclosed
by French listed companies”, lucrare prezentată la EAA Congress, Bordeaux, France,
1999, pp. 1-20.
92. Mihai I., Socea A., Ciubotariu M.S., „The assets of the company – a theoretical and
practical approach that relates in particular to the intellectual capital”, in The Annals
of the Ştefan cel Mare University of Suceava, Fascicle of The Faculty of Economics
and Public Administration, vol. 11, 2 (14)/2011, pp. 201-207.
93. Miller G., „Earnings Performance and Discretionary Disclosure”, in Journal of
Accounting Research, vol. 4, nr. 1/2002.
94. Miller G., Piotroski J., „Forward Looking Earnings Statements: Determinants and
Market Response”, working paper, 2000.
95. Mitchell R.K., Agle B.R., Wood D.J., „Toward a Theory of Stakeholder
Identification and Salience: Defining the Principle of Who and What Really Counts”,
Academy of Management Review, 22(4)/1997.
96. Naser K., Nuseibeh R., „Quality of Financial Reporting: Evidence from the Listed
Saudi Nonfinancial Companies”, in International Journal of Accounting, vol. 38
(1)/2003.
97. Paturel R., Matoussi H., Jouini S., „Les motivations de la communication financière
des entreprises françaises et britanniques à travers le Web”, lucrare prezentată la
5ème Colloque international de la recherche en sciences de gestion, Hammamet,
Tunisie, 2006..
98. Peres C., „Valorificarea informaţiei financiar contabile în diagnosticul financiar”,
lucrare prezentată în cadrul Sesiunii de comunicări ştiintifice a Universităţii
Europene Drăgan, Lugoj, 2002.
99. Petriş R., Hlaciuc E., „The accountant profession: evolution and ruptures. The birth
of the accounting paradigm”, in The Annals of the Ştefan Cel Mare University
Suceava, Fascicle of The Faculty of Economics and Public Administration, vol. 10,
2(12)/2010, pp. 217-227.
100. Bianchi S. et al.,„La comunicazione ai mercati finanziari in un confronto
internazionale”, Amministrazione e Finanza, 18(23)/2003, pp. 56-62.
101. Provasoli A., „Il bilancio come strumento di comunicazione”, in Economia &
Management, vol. 8, 1989.
102. Raffournier B., „The Determinants of Voluntary Financial Disclosure by Swiss
Listed Companies”, in The European Accounting and Economics, 4/1995, pp. 261-
280.
103. Richiard M., „Earnings management e IFRS: evidenze compriche nelle aziendi
italiane non quotate”, Financial Reporting, 2009.
104. Rordorf R., I controlli. lucrare prezentată la Convenţia Verso il nuovo diritto
societario. Dubbi ed attese, Florenţa, Italia, 16 noiembrie 2002.
105. Ross S. A., „The Arbitrage Theory of Capital Asset Pricing”, in Journal of Economic
Theory, vol. 13(3), 1976, pp. 341-360.
106. Ryan B., Scapens R.W., Theobald M., „Research Method and Methodology”in
Finance and Accounting, Academic Press, London, 1992.
107. Schipper K.,„Required Disclosures in Financial Reports”, in The Accounting Review,
vol. 82 (2)/2007.
108. Singhvi S., Desai H., „An Empirical Analysis of the Quality of Corporate Financial
Disclosure”, in The Accounting Review, nr. 46 (1)/1971, pp. 129-138.
109. Sengupta P.,„Corporate Disclosure Quality and the Cost of Debt”, in The Accounting
Review, vol. 73(4), 1998.
110. Stolowy H., Ding Y., „Les facteurs déterminants de la stratégie des groupes français
en matière de communication sur les activités de recherche et développement”, in
Finance Contrôle Stratégie, vol. 6, martie 2003, pp. 39-62.
111. Tetlock P., „Accountability: the Neglected Social Context of Judgment and Choice”,
in Research in Organizational Behavior, vol. 7/1985.
112. Todea N., Joldos (Udrea) A.M., Grejdean (Demian) G.E., „Financial Standing – a
Benchmark of Financial Performance”, în Valahian Journal of Economic Studies,
vol. 1 (15), 2/2010, pp. 45-50.
113. Van der Elst C., Van Daelen M. (eds.), Risk Management and Corporate
Governance, Interconnection in Law, Accounting and Tax. Edgard Elgar,
Cheltenham,2010.
114. Verrecchia, R. E., „Discretionary Disclosure”,in Journal of Accounting and
Economics, vol. 5, North-Holland, 1983.
115. Watts R.L., Zimmerman J.L., „Towards a Positive Theory of the Determination of
Accounting Standards”, in The Accounting Review, vol. 53(1), 1978.
116. Watts R.L., Zimmerman J.L., „Positive Accounting Theory: A Ten Year
Perspective”, in The Accounting Review, vol.65 (1), 1990.
117. Welker M., „Disclosure Policy, Information Asymmetry, and Liquidity in Equity
Markets”, in Contemporary Accounting Research, vol. 11 (2)/1995.
118. Yongvanich K., Guthrie J.,„An Extended Performance Reporting Framework for
Social and Environmental Accounting”,in Business Strategy and the Environment
(Special Issue: Sustainability Accounting), vol. 15 (5), 2006.
119. Xiao J.B., Yang H., Chow C.W., „The Determinants and Characteristics of
Voluntary Internet-Based Disclosure by Listed Chinese Companies”, in Journal of
Accounting and Public Policy, vol. 23/2004, pp. 191-225.
Dicţionare
1. Dicţionar de ştiinţe economice, sub direcţia Jessua C., Labrousse Ch., Vitry D.,
Gaumont D., Editura ARC, 2006.
2. Bistriceanu Gh. D., Lexicon de finanţe bănci asigurări , vol. III, Editura Economică,
Bucureşti.
Legislaţie
1. Legea Contabilităţii nr. 82/1991, Monitorul Oficial, nr. 265/27.12.1991, republicată
în Monitorul Oficial al României, nr. 454/18.06.2008.
2. Hotarârea Guvernului nr. 704/1993 pentru aplicarea legii contabilităţii, Monitorul
Oficial al României, nr. 303 bis/22.12.1993.
3. Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 403/1993 pentru aprobarea reglementărilor
contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu
Standardele de Contabilitate Internaţionale, Monitorul Oficial al României, nr. 480-
4.10.1999, art. 101.
4. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 94/2001, pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Monitorul
Oficial al României, nr. 85/20.02.2001.
5. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 306-2002 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene,
Monitorul Oficial al României, nr. 279/25.04.2003.
6. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 1752/2005 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conform cu Directivele Europene, Monitorul Oficial al
României, nr. 1080bis/30.11.
7. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 3055/2009 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene, Monitorul Oficial al
României, nr. 766 bis/10.11.2009.
8. Ordinul MFP nr. 2861/09.10.2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii (Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 704 din 20/10/2009).
9. Ordinul nr. 116/21.12.2011 pentru aprobarea Instrucţiunii nr. 6/2011 privind
aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către entităţile
autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor
Imobiliare.
10. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), emise la 1 ianuarie 2013,
Partea A, Fundaţia IFRS. Ed a 6-a. rev. Bucureşti, Editura CECCAR, 2013.
11. Standardele Internaţionale de Evaluare, International Valuation Standards Coucil (
IVSC), Bucureşti, 2011.
Alte surse
www.bvb.ro
www.mfinante.ro
www.depozitarulcentral.ro
www.anaf.ro
www.iasb.org,
www.ifac.org,
www.ifaromania.ro,
www.insse.ro.
www.sciencedirect.com;
www.infocercetare.ro;
www.springerlink.com;
http://www.economia.unipr.it/;
www.tradeville.eu