+ All Categories
Home > Documents > Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar...

Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar...

Date post: 25-Dec-2019
Category:
Upload: others
View: 20 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
50
Rezumatul tezei de doctorat DOMENIUL CONTABILITATE Rolul informației contabile în optimizarea comunicării economico-financiare a entităților economice Conducător științific: Prof. univ. dr. Elena HLACIUC Doctorand: Marius-Sorin CIUBOTARIU Suceava, 2015
Transcript
Page 1: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Rezumatul tezei de doctorat DOMENIUL CONTABILITATE

Rolul informației contabile în optimizarea

comunicării economico-financiare a entităților

economice

Conducător științific:

Prof. univ. dr. Elena HLACIUC

Doctorand:

Marius-Sorin CIUBOTARIU

Suceava, 2015

Page 2: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

”Această teză de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul

cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", număr de

contract POSDRU/107/1.5/S/77946, cofinanţat din Fondul Social

European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007-2013. Investe şte în Oameni! ”

Page 3: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat

Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat ............................................................................... 3

Cuprinsul tezei de doctorat ..................................................................................................... 4

Cuvinte cheie ............................................................................................................................. 8

Introducere, motivația alegerii temei de cercetare și contextul cercetării .......................... 9

Obiectivele cercetării .............................................................................................................. 12

Ipotezele cercetării ................................................................................................................. 13

Metodologia cercetării ........................................................................................................... 15

Prezentarea sintetică a capitolelor tezei de doctorat ........................................................... 17

Concluzii generale, contribuții proprii, limite și perspective ale cercetării ...................... 26

Bibliografie .............................................................................................................................. 32

Page 4: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Cuprinsul tezei de doctorat

Cuprins Lista tabelelor Lista figurilor Lista abrevierilor INTRODUCERE GENERAL Ă PARTEA I O ABORDARE TEORETICĂ, CONCEPTUALĂ ȘI NORMATIVĂ A COMUNICĂRII ECONOMICO-FINANCIARE INTRODUCERE PARTEA I CAP. 1 ROLUL INFORMA ȚIEI CONTABILE ÎN COMUNICAREA ECONOMICO-FINANCIAR Ă A ENTIT ĂȚILOR ECONOMICE

1.1. Natura economică şi financiară a comunicării 1.2. Evoluţia și rolul comunicării economico-financiare 1.3. Comunicarea la nivel de entitate economică

1.3.1. Comunicarea internă 1.3.2. Comunicarea externă

1.4. Informarea obligatorie şi informarea voluntară 1.4.1. Informarea obligatorie 1.4.2. Informarea voluntară 1.4.3. Raportul dintre informarea voluntară şi cea obligatorie

1.5. Concluzii CAP. 2 COMUNICAREA ECONOMICO-FINANCIAR Ă LA COMPANIILE MARI

2.1. Caracteristicile comunicării economico-financiare la companiile mari 2.2. Importanţa comunicării economico-financiare în cadrul comunicării integrate 2.3. Analiza formelor de raportare integrată 2.4. Evaluarea calităţii comunicării economico-financiare prin prisma literaturii internaţionale 2.5. Indicatorii de evaluare a calităţii divulgării 2.6. Concluzii

CAP. 3 CALITATEA SISTEMULUI INFORMA ȚIONAL ECONOMICO-FINANCIAR ÎN RAPORT CU INTERESELE STAKEHOLDERILOR

3.1. Aspecte definitorii şi specifice ale sistemului informaţional la nivel de entitate economică 3.2. Tipuri de informaţii furnizate de sistemului informațional 3.3. Calitatea sistemului informațional în actualul context economic 3.4. Raportul dintre calitatea informației și sistemul de guvernanță corporativă 3.5. Raportul dintre credibilitatea comunicării economico-financiare și sistemul de guvernanță 3.6. Concluzii

CAP. 4 IMPACTUL STANDARDELOR IAS/IFRS ASUPRA OPTIMI ZĂRII COMUNIC ĂRII ECONOMICO-FINANCIARE

4.1. Standardele IAS/IFRS – promotor al difuzării limbajului economico-financiar 4.2. Cadrul contabil conceptual 4.3. Principiul prudenţei şi principiul prevalenţei economicului asupra juridicului

Page 5: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

4.4. Criteriul valorii juste - generator de certitudine sau incertitudine a informaţiei financiar-contabile 4.5. Testul deprecierii și alterarea informațiilor raportate 4.6. Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare-contabile 4.7. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară cu impact asupra calităţii comunicării economico-financiare

4.7.1. Politicile contabile, modificări în estimările contabile şi erori - IAS 8 4.7.2. Evenimente ulterioare perioadei de raportare - IAS 10 4.7.3. Segmente operaționale - IFRS 8 4.8.4 Combinări de întreprinderi - IFRS 3

4.8. Concluzii PARTEA A II-A CONTRIBUŢII LA ELABORAREA UNUI MODEL ECONOMETRIC DE ESTIMARE A CALITĂŢII COMUNICĂRII FINANCIAR-CONTABILE INTRODUCERE PARTEA A II-A CAP. 5 METODOLOGIA GENERAL Ă DE REALIZARE A STUDIULUI

5.1. Obiectivul studiului 5.2. Prezentarea, descrierea şi validarea teoretică a ipotezelor de cercetare

5.2.1. Mărimea companiei, sectorul de activitate şi zona geografică 5.2.1.1. Mărimea companiei 5.2.1.2. Sectorul de activitate 5.2.1.3. Zona geografică

5.2.2. Structura acţionariatului 5.2.3. Performanţa companiei 5.2.4. Principalii indicatori economico-financiari 5.2.5. Informaţii bursiere

5.3. Datele studiului 5.3.1. Descrierea eşantionului analizat 5.3.2. Alegerea perioadei de analiză 5.3.3. Selecţia suportului de analiză

5.4. Procedura de elaborare a listei de indicatori şi atribuire a scorurilor 5.4.1. Elaborarea listei de indicatori 5.4.2. Cuantificarea cantitativă a indicatorilor selectați

5.5. Procedura de evaluare a calităţii comunicării financiar-contabile şi testare-validare a ipotezelor de cercetare

5.5.1. Procedura de analiză şi evaluare a scorurilor obţinute 5.5.2. Procedura de testare şi validare a ipotezelor de cercetare – analiza univariată 5.5.3. Procedura de elaborare a modelului econometric de estimare a calităţii comunicării financiar-contabile – analiza multivariată

5.6. Concluzii CAP. 6 ANALIZA INTERPRETATIV-COMPARAT Ă A CALIT ĂŢII COMUNIC ĂRII FINANCIAR-CONTABILE

6.1. Analiza interpretativ-comparată a scorurilor obţinute de companiile eşantionate 6.1.1. Analiza scorului I - indicatorii poziţiei financiare 6.1.2. Analiza scorului II - indicatorii performanţei 6.1.3. Analiza scorului III - principalii indicatori economico-financiari 6.1.4. Analiza scorului IV - principalii indicatori bursieri 6.1.5. Analiza scorului V - indicatorii previzionali şi prospectivi

Page 6: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

6.1.6. Analiza scorului VI – alte informaţii 6.1.7. Analiza scorului total

6.2. Analiza nivelurilor calitative ale comunicării financiar-contabile 6.3. Analiza calităţii comunicării financiar-contabile pe sectoare de activitate 6.4. Analiza calităţii comunicării financiar-contabile pe zone geografice 6.5. Concluzii

CAP. 7 TESTAREA ŞI VALIDAREA IPOTEZELOR DE CERCETARE 7.1. Analiza normalităţii distribuţiilor

7.1.1. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei - mărimea companiei 7.1.2. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei – structura acţionariatului 7.1.3. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei – performanţa companiei 7.1.4. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei – indicatorii economico-financiari 7.1.5. Testarea normalităţii distribuţiei variabilei – indicatorii bursieri

7.2. Analiza de corelaţie a variabilelor 7.2.1. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii ce descriu mărimea companiei, sectorul de activitate şi zona geografică

7.2.1.1. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii ce descriu mărimea companiei 7.2.1.2. Analiza asocierilor dintre scoruri şi sectorul de activitate 7.2.1.3. Analiza asocierilor dintre scoruri şi zona geografică

7.2.2. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi ponderea acţionariatului instituţional, respectiv persoane fizice în structura acţionariatului 7.2.3. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii ce descriu performanţa companiei 7.2.4. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii economico-financiari 7.2.5. Analiza legăturilor statistice dintre scoruri cu indicatorii bursieri şi categoria companiei la Bursa de Valori Bucureşti

7.2.5.1. Analiza corelaţiilor dintre scoruri şi indicatorii bursieri 7.2.5.2. Analiza asocierilor dintre scoruri şi categoria companiei la BVB

7.3. Analiza rapoartelor de şansă privind distribuţia nivelului calitativ al comunicării financiar-contabile

7.3.1. Analiza bivariată a variabilelor scor I și categoria companiei la BVB 7.3.2. Analiza bivariată a variabilelor scor II și categoria companiei la BVB 7.3.3. Analiza bivariată a variabilelor scor III și categoria companiei la BVB 7.3.4. Analiza bivariată a variabilelor scor IV și categoria companiei la BVB 7.3.5. Analiza bivariată a variabilelor scor V și categoria companiei la BVB 7.3.6. Analiza bivariată a variabilelor scor VI și categoria companiei la BVB 7.3.7. Analiza bivariată a variabilelor scor total și categoria companiei la BVB

7.4. Concluzii CAP. 8 PROPUNEREA UNUI MODEL ECONOMETRIC DE ESTIMAR E A CALIT ĂŢII COMUNIC ĂRII FINANCIAR-CONTABILE

8.1. Analiza prin metoda regresiei liniare 8.1.1. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului I 8.1.2. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului II 8.1.3. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului III 8.1.4. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului IV 8.1.5. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului V 8.1.6. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului VI 8.1.7. Rezultatele regresiei liniare la estimarea scorului total

8.2. Analiza reziduurilor dintre valorile reale ale scorurilor şi valorile ajustate cu ajutorul funcţiilor de regresie liniară

8.2.1. Analiza reziduurilor scorului I

Page 7: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

8.2.2. Analiza reziduurilor scorului II 8.2.3. Analiza reziduurilor scorului III 8.2.4. Analiza reziduurilor scorului IV 8.2.5. Analiza reziduurilor scorului V 8.2.6. Analiza reziduurilor scorului VI 8.2.7. Analiza reziduurilor scorului total

8.3. Concluzii CONCLUZII GENERALE, CONTRIBU ȚII PROPRII, LIMITE ȘI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII BIBLIOGRAFIE Lista anexelor

Page 8: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Cuvinte cheie

Comunicare economico-financiară, rolul informației contabile, optimizare, comunicare

internă, comunicare externă, informare obligatorie, informare voluntară, calitatea comunicării

economico-financiare, raportare integrată, calitatea divulgării, Standarde Internaționale de

Contabilitate, Standarde Internaționale de Raportare Financiară, rapoarte anuale, situații

financiare anuale, guvernanță corporativă, indicatori economico-financiari, scor, analiză,

variabile dependente și independente, regresie liniară, model econometric de măsurare a

calității comunicării financiar-contabile

Page 9: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Introducere, motivația alegerii temei de cercetare și contextul cercetării

Această lucrare de cercetare s-a concentrat în general pe analiza comunicării

economico-financiare într-un cadru economic caracterizat de transformări permanente și, în

particular, pe evaluarea și măsurarea calității informațiilor financiar-contabile.

Subiectul analizat de noi este de actualitate și a fost amplu dezbătut în literatura de

specialitate de către mulți cercetători, dar puține au fost lucrările care au tratat strict rolul și

calitatea informațiilor financiar-contabile. Concluziile la care au ajuns aceștia sunt destul de

diferite, acest lucru motivându-ne să cercetăm acest subiect pentru a aduce noi clarificări atât

din punct de vedere conceptual, cât și empiric.

În realizarea cercetării, un aspect pe care l-am avut în vedere a fost și faptul că în ultimii

ani economia mondială s-a confruntat cu criza financiară, când multe companii1 şi instituţii de

credit au înregistrat rezultate negative. Aceasta, contribuind și la diminuarea generalizată a

credibilității informaţiilor raportate către pieţele de apartenenţă. În acest sens, la nivelul

comunicării economico-financiare s-au înregistrat numeroase schimbări şi influenţe, ce vor fi

analizate în prezenta lucrare de cercetare.

Importanța și necesitatea comunicării economico-financiare rezultă din faptul că

facilitează orientarea corectă a comportamentelor interne şi a activității manageriale din

cadrul companiilor ce au la bază performanţa. Comunicarea economico-financiară reprezintă,

așadar, un cadru complex de analiză ce a atras atenţia în ultimii ani atât la nivel naţional, cât şi

internaţional a mediului profesional și academic. În acest context, un interes deosebit a fost

orientat pe rolul comunicării economico-financiare, în special cu privire la raportarea

financiară și pe preocuparea permanentă pentru imaginea companiei ce a devenit un element

din ce în ce mai important şi pentru companiile care până în prezent nu au acordat atenţia

cuvenită acestui aspect. Globalizarea pieţelor generează un climat extrem de competitiv, care

impune practic prezentarea companiei printr-o imagine bine creată în vederea consolidării

propriei mărci.

Astfel, în contextul creşterii competitivităţii, pentru a putea cuceri noi segmente de

piață, pentru a creşte rolul şi importanţa obținută toate companiile vor fi obligate să facă față

cerinţelor impuse de piaţa globalizată, alcătuită din investitori internaţionali ce sunt tot mai

1 În cercetarea noastră vom utiliza termenul de companie.

Page 10: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

interesaţi de rezultatele economice ale companiei şi de fluxurile informaţionale provenite de

la aceasta.

În acest sens, din cele constatate până acum s-au născut întrebările noastre de cercetare

ce privesc rolul informațiilor financiar-contabile în cadrul comunicării economico-financiare,

determinanții care contribuie la optimizarea calității acesteia și măsura în care aceștia pot fi

cuantificați cantitativ pentru evaluarea calității.

Cum poate fi evaluată și măsurată calitatea comunicării financiar-contabile? este

întrebarea de bază la care dorim să găsim răspunsuri în cercetarea noastră. Pe lângă întrebarea

de bază, dorim să gasim rspunsuri și la o serie de întrebări secundare ale cercetării noastre,

printre care enumerăm:

Cum putem defini comunicarea economico-financiară și calitatea acesteia?

Care este rolul informației contabile în cadrul comunicării economico-financiare?

Care sunt factorii determinanți ai calității comunicării financiar-contabile?

Cadrul normativ poate optimiza calitatea comunicării economico-financiare?

Cu scopul de a găsi răspunsuri la problematica noastră, putem identifica trei obiective de

cercetare, și anume: descrierea, explicarea și înțelegerea. Cercetarea noastră se înscrie astfel

într-o logică descriptivă, explicativă și comprehensivă.

De asemenea, putem spune că cercetarea noastră prezintă un triplu interes: teoretic,

metodologic și managerial. Interesul teoretic constă în demersul ipotetico-deductiv, care ne-a

permis să formulăm ipotezele noastre de cercetare și să le validăm prin prisma literaturii de

specialitate. Din punct de vedere metodologic, interesul cercetării poate fi dezvoltat pe șase

faze, și anume:

• am grupat companiile pe trei nivele calitative ale comunicării financiar-

contabile, demers ce ne-a permis să identificăm profilul companiilor cu nivel

scăzut, mediu şi ridicat al acesteia;

• am identificat sectoarele de activitate care contribuie într-o măsură mai mare sau

mai mică la calitatea comunicării financiar-contabile pentru un eșantion de

companii, permițându-ne astfel să facem o grupare a acestora în funcție de acest

criteriu;

• am identificat zonele geografice (regiuni și județe) care contribuie într-o măsură

mai mare sau mai mică la calitatea comunicării financiar-contabile pentru un

eșantion de companii, permițându-ne astfel să facem o grupare a acestora în

funcție de acest criteriu;

Page 11: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

• am determinat rapoartele de șansă pentru furnizarea unui anumit nivel calitativ al

comunicării financiar-contabile de către companii;

• am propus patru modele econometrice de estimare a calității comunicării pentru

diferite categorii de informații financiar-contabile;

• am propus un nou model econometric de estimare a calității comunicării

financiar-contabile.

Managerial, cercetarea poate prezenta interes pentru companii deoarece ajută la

înțelegerea procesului de comunicare economico-financiară, putând oferi lămuriri și

informații cu privire la acest aspect.

Printre metodele de cercetare pe care le avem în vedere a le utiliza pe parcursul

prezentei lucrări putem aminti metoda observației neparticipative, prin prezentarea în prima

parte a diverselor concepte și aspecte teoretice; metoda observației participative, în realizarea

de sinteze ce privesc comunicarea economico-financiară; metoda constructivă, prin care vom

prezenta necesitatea cercetării comunicării economico-financiare din punct de vedere

științific; metoda comparativă, în realizarea de comparații la nivel științific, teoretic și

normativ, dar și la nivel empiric, cu privire la rezultatele studiului; metoda longitudinală, prin

care vom prezenta evoluția în timp a aspectelor ce privesc problematica cercetată și metoda

tipologică, în realizarea clasificărilor la nivelul teoriilor, conceptelor, metodelor și tehnicilor

de măsurare a calității comunicării financiar-contabile.

Procedeele și tehnicile de cercetare pe care le vom utiliza sunt: revizuirea literaturii de

specialitate, culegerea și prelucrarea datelor, utilizarea de instrumente grafice și modelarea

econometrică a datelor.

Având în vedere cele menționate, considerăm că prezenta lucrare pune o cărămidă la

temelia construcției literaturii din domeniul contabil prin modul de abordare, prin faptul că

oferă soluții la problematica cercetată și prin unicitatea cercetării unor aspecte ce nu au fost

analizate până acum, fiind astfel promotoare în deschiderea de drumuri către noi direcții de

cercetare. De asemenea, suntem convinși că se pot aduce îmbunătățiri la cele scrise în

prezenta lucrare și ar completa astfel ideile și opiniile prezentate.

Page 12: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Obiectivele cercetării

Obiectivul primar al acestei lucrări de cercetare este focalizat pe comunicarea

economico-financiară la nivelul companiilor mari, în special al celor cotate pe o bursă

reglementată a Uniunii Europene și care îşi întocmesc situaţiile financiare în conformitate cu

normele IAS2/IFRS3, cu scopul de a înțelege prin analiză și interpretare impactul anumitor

variabile asupra calității comunicării financiar-contabile, ca în final să propunem un model de

estimare a acesteia. Pentru îndeplinirea obiectivului primar, considerăm esențiale următoarele

obiective secundare:

Obiectiv 1: Definirea conceptelor de comunicare economico-financiară, comunicare

internă și externă, informare obligatorie și voluntară și calitatea

comunicării financiar-contabile prin prisma diverselor fundamente

științifice, teoretice și a normativelor în vigoare.

Obiectiv 2: Identificarea modificărilor din ultimul timp (având în vedere efectele

crizei), cu privire la rolul comunicării economico-financiare în cadrul

companiilor și posibilitatea acesteia de a influența performanța și

încrederea acordată în piață.

Obiectiv 3: Identificarea caracteristicilor comunicării economico-financiare pentru

companiile mari și a indicatorilor utilizați la nivel internațional pentru

măsurarea acesteia.

Obiectiv 4: Analiza formelor de comunicare economico-financiară, a tendințelor de

măsurare a calității raportării și a intereselor stakeholderilor cu privire la

calitatea acesteia.

Obiectiv 5: Analiza impactului reglementărilor IAS/IFRS asupra optimizării

comunicării economico-financiare.

Obiectiv 6: Identificarea și analiza nivelelor calitative ale comunicării financiar-

contabile.

Obiectiv 7: Analiza nivelului calitativ al comunicării financiar-contabile prin prisma

sectoarelor de activitate și a zonelor geografice (regiuni și județe).

Obiectiv 8: Determinarea și analizarea rapoartelor de șansă pentru furnizarea unui

anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile.

2Standarde Internaționale de Contabilitate. 3Standarde Internaționale de Raportare Financiară.

Page 13: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Obiectiv 9: Propunerea unor modele econometrice de estimare a nivelului calitativ

pentru anumite categorii de informații financiar-contabile.

Obiectiv 10: Propunerea unui model econometric de estimare a calității comunicării

financiar-contabile.

Ipotezele cercetării

Ipotezele care fundamentează demersul cercetării noastre au fost propuse în urma

analizei stadiului actual al cunoașterii. În acest sens, am stabilit cinci categorii de variabile

care au impact asupra calității comunicării financiar-contabile și pentru fiecare categorie am

emis o serie de ipoteze de cercetare, după cum urmează:

I. M ărimea companiei, sectorul de activitate şi zona geografică.

IPOTEZA 1.1:

Există o relaţie pozitivă între mărimea companiei şi calitatea informaţiilor publicate în

rapoartele anuale.

IPOTEZA 1.2:

Sectorul de activitate influenţează calitatea informaţiilor publicate în rapoartele anuale.

IPOTEZA 1.3:

Localizarea naţională a companiilor din punct de vedere geografic nu influenţează calitatea

informaţiilor publicate în rapoartele anuale.

II.Structura ac ţionariatului

IPOTEZA 2.1:

Există o relaţie pozitivă între prezenţa statului ca acţionar şi calitatea informaţiilor publicate

în rapoartele anuale.

IPOTEZA 2.2:

Există o relaţie negativă între procentajul de acţionari persoane fizice şi calitatea

informaţiilor publicate în rapoartele anuale.

Page 14: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

III.Performan ţa companiei

IPOTEZA 3.1:

Există o relaţie pozitivă între mărimea cifrei de afaceri şi calitatea informaţiilor publicate în

rapoartele anuale.

IPOTEZA 3.2:

Există o relaţie pozitivă între profit şi calitatea informaţiilor publicate în rapoartele anuale.

IV.Indicatori economico-financiari

IPOTEZA 4.1:

Există o relaţie pozitivă între gradul de lichiditate şi calitatea informaţiilor publicate în

rapoartele anuale.

IPOTEZA 4.2:

Există o relaţie pozitivă între gradul de solvabilitate şi calitatea informaţiilor publicate în

rapoartele anuale.

IPOTEZA 4.3:

Există o relaţie negativă între gradul de îndatorare şi calitatea informaţiilor prezentate în

rapoartele anuale.

IPOTEZA 4.4:

Există o relaţie pozitivă între rentabilitatea activelor totale (ROA) şi calitatea informaţiilor

publicate în rapoartele anuale.

IPOTEZA 4.5:

Există o relaţie pozitivă între rentabilitatea financiară a capitalului propriu (ROE) şi

calitatea informaţiilor publicate în rapoartele anuale.

V.Indicatori bursieri

IPOTEZA 5.1:

Există o relaţie pozitivă între mărimea capitalizării bursiere şi calitatea informaţiilor

publicate în rapoartele anuale.

IPOTEZA 5.2:

Există o relaţie pozitivă între câştigul pe acţiune şi calitatea informaţiilor publicate în

rapoartele anuale.

Page 15: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

IPOTEZA 5.3:

Există o relaţie negativă între mărimea indicatorului PER4 (price earnings ratio) şi calitatea

informaţiilor publicate în rapoartele anuale.

IPOTEZA 5.4:

Există o relaţie pozitivă între categoria companiei pe BVB (I, II, III) şi calitatea informaţiilor

publicate în rapoartele anuale.

Toate aceste ipoteze au fost testate și validate (sau infirmate, după caz) conform

metodologiei prezentate în capitolul cinci „Metodologia generală de realizare a studiului”.

Metodologia cercetării

Ipotezele de cercetare prezentate mai sus au fost punctul de plecare în cercetarea noastră

teoretică și empirică. În acest sens, am urmărit pe parcursul lucrării, validarea sau invalidarea

acestor ipoteze; scopul final fiind atingerea obiectivelor propuse.

În ceea ce privește metodele de cercetare utilizate amintim: documentarea, sinteza,

sistematizarea, generalizarea, observația, analiza, deducţia şi inducţia, analogia, analiza

comparativă, studiul de caz și modelarea statistică şi econometrică.

Etapa de documentare a constat în parcurgerea unui număr însemnat de surse

bibliografice, atât naționale cât și internaționale, cu scopul de a revizui literatura de

specialitate și de a sintetiza ideile și opiniilor cercetătorilor din domeniul financiar-contabil.

Așadar, pentru realizarea cercetării teoretice am folosit lucrări de specialitate naționale și

traduceri ale unor lucrări de specialitate internaționale (în special: Italia, Franța, Marea

Britanie), am accesat baze de date ale unor instituții (aminitim aici: www.bvb.ro;

www.mfinante.ro; www.depozitarulcentral.ro; www.anaf.ro) și site-urile web ale tuturor

companiilor analizate.

Metodologia din cercetarea noastră integrează un ansamblu de metode de cercetare

teoretice şi empirice. Demersul pe care l-am urmat este unul ipotetico-deductiv iar logica de

cercetare este una descriptivă- comprehensivă-explicativă.

În vederea realizării studiului am apelat la date publice din rapoartele anuale ale

companiilor cotate la Bursa de Valori București, pentru a evalua calitatea comunicării

economico-financiare. În acest sens am realizat un demersul metodologic al cercetării

empirice ce este prezentat în următoarea figură: 4 Indicatorul măsoară numărul de ani necesari pentru ca prețul plătit în prezent pentru o acțiune să fie recuperat din profiturile companiei, în cazul în care profitul rămâne la un nivel constant.

Page 16: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Figura nr. 6.1. Etapizarea metodologiei generale de realizare a studiului

Sursa: proiecție proprie

Etapa 1 Identificarea determinanţilor ce influenţează calitatea comunicării financiar-contabile şi

modalităţile de măsurare a acesteia Obiective:

- Formularea ipotezelor de cercetare. - Elaborarea unei grile de evaluare a calităţii

comunicării financiar-contabile din Rapoartele anuale.

- Elaborarea unei proceduri de evaluare a calităţii comunicării financiar-contabile din Rapoartele anuale.

Metodologie: - Analiza literaturii de specialitate. - Vizitarea site-urilor web ale companiilor din

eşantion pentru a identifica existenţa Rapoartelor anuale.

- Analiza preliminară a Rapoartelor anuale.

Etapa 2 Evaluarea calităţii comunicării financiar-contabile pentru companiile analizate

Obiective: - Determinarea şi analiza scorurilor pe categorii de

informaţii şi a scorului total al calităţii comunicării financiar-contabile.

- Gruparea companiilor pe nivele de calitate a comunicării financiar-contabile

- Determinarea contribuţiei sectoarelor de activitate şi a regiunilor la calitatea comunicării financiar-contabile.

Metodologie: - Evaluarea şi notarea calităţii comunicării financiar-

contabile din Rapoartele anuale pentru fiecare companie analizată conform grilei şi procedurii de evaluare elaborate.

- Calcularea ponderii sectorului de activitate şi a regiunilor la calitatea comunicării financiar-contabile.

Etapa 3 Analiza univariată

Obiective: - Testarea şi validarea ipotezelor de cercetare

formulate. - Identificare direcţiei şi intensităţii corelaţiei dintre

scor şi variabilele predictive. - Stabilirea gradului de asociere a scorurilor în

funcţie de grupele de variabile nominale. - Determinarea şanselor ca o companie să obţină un

scor slab, bun sau ridicat pentru calitatea comunicării financiar-contabile.

Metodologie: - Analiza normalităţii distribuţiilor. - Utilizarea coeficientului de corelaţie Pearson. - Calcularea raportului de probabilitate.

Etapa 4 Analiza multivariat ă

Obiective: - Propunerea unui model de estimare a calităţii

comunicării financiar-contabile prin intermediul Rapoartelor anuale.

- Identificarea diferenţelor dintre scorurile reale şi scorurile ajustate.

- Demonstrarea fiabilităţii modelului econometric de estimare a calităţii comunicării financiar-contabile.

Metodologie: - Utilizarea metodei de regresie liniară multivariată. - Calculul scorurilor ajustate. - Compararea scorurilor reale cu scorurile ajustate.

Page 17: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Cu privire la metodologia cercetării științifice, putem spune că prezenta lucrare este de

cercetare-dezvoltare, deoarece pe parcursul tezei demonstrăm influența anumitor factori

determinanți asupra calității comunicării economico-financiare. De asemenea, această

cercetare este de tip fundamental, deoarece vom studia și vom analiza conceptele teoretice ce

privesc problematica cercetată, dar în același timp este și o cercetare de tip aplicativ, dat fiind

faptul că rezultatele obținute furnizează clarificări și soluții cu privire la creșterea calității

comunicării economico-financiare.

Prezentarea sintetică a capitolelor tezei de doctorat

Pentru atingerea obiectivele enunțate mai sus, am structurat lucrarea de cercetare pe

două părți, fiecare cu câte patru capitole.

Partea I

O ABORDARE TEORETICĂ, CONCEPTUALĂ ȘI NORMATIVĂ A

COMUNICĂRII ECONOMICO-FINANCIARE

În prima partea a lucrării noastre, ne-am concentrat atenția pe problematica teoretică a

comunicării economico-financiare prin revizuirea literaturii de specialitate și a cadrului

normativ, cu scopul de a evidenția o serie de aspecte ce privesc acest subiect și de a pune

bazele în orientarea direcției de cercetare empirică. Această parte este concepută pentru a

răspunde la întrebările teoretice, conceptuale și normative ce stau la baza cercetării noastre. În

acest sens am structurat această parte pe patru capitole, pe parcursul cărora vom încerca să

atingem obiectivele propuse.

Capitolul 1 Rolul informației contabile în comunicarea economico-financiară a

entităților economice

În acest capitol am definit concepte de bază ale comunicării economico-financiare, am

prezentăm evoluția și rolul comunicării economico-financiare, am evidențiat diferențele dintre

comunicarea economică și cea financiară și dintre comunicare și informare. Tot aici, am

analizat rolul comunicării economico-financiare în îmbunătăţirea sau alterarea calității

informației difuzate diferitelor categorii de utilizatori; condițiile fundamentale ale comunicării

Page 18: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

economico-financiare, în relațiile cu diferite categorii de stakeholderi și informarea voluntară

și cea obligatorie.

Capitolul 2 Comunicarea economico-financiară la companiilor mari

Necesitatea definirii unui set de standarde comune pentru elaborarea situaţiilor

financiare, care să se evidenţieze prin uniformitate şi care să fie acceptate la nivel

internațional este tratată în acest capitol. Tot în acest capitol, sunt prezentate caracteristicile

economico-financiare la nivelul companiilor mari; importanța comunicării economico-

financiare în cadrul comunicării integrate precum şi o serie de indicatori utilizați la nivel

internațional pentru măsurarea calității comunicării financiar-contabile.

Capitolul 3 Calitatea sistemului informațional economico-financiar în raport cu

interesele stakeholderilor

În acest capitol tratăm aspectele definitorii, calitatea și atributele sistemului

informațional economico-financiar, raportul dintre calitatea informației și sistemul de

guvernanță corporativă, precum și cel dintre credibilitatea comunicării și sistemul de

guvernanță. Am prezentat elementele componente ale sistemului informaţional, cele trei

subsisteme ale sale, aspectele complementare care constituie sistemele informaţionale

specifice companiilor raportoare. Am continuat cu analiza importanţei calităţii sistemului

informaţional în actualul context economic, având în vedere efectele negative produse

sistemului economic şi fiecărei companii de o proastă informare sau de informaţii neadecvate.

Tot aici am prezentat, termenii în care poate fi evaluată credibilitatea informaţiilor.

Capitolul 4 Impactul standardelor IAS/IFRS asupra optimizării comunicării

economico-financiare

Obiectivul acestui capitol a constat în aprofundarea, alături de directivele contabile

europene, a normelor internaţionale de raportare financiară, având în vedere importanţa

acestora pentru calitatea comunicării economico-financiare.

În prima secțiune am procedat la prezentarea fazelor procedurii de omologare a unui

standard contabil internaţional, în vederea transformării acestuia în normă europeană și am

analizat cadrul contabil conceptual. După prezentarea cadrului, am examinate cele mai

importante standarde: criteriul de evaluare al valorii juste, testul de depreciere și problemele

aferente primei adoptări, precum şi particularităţile privind structura situaţiilor financiare.

Page 19: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

În cea de-a doua secțiune, am abordat modalităţile şi practicile contabile de evaluare a

elementelor din situaţiile financiare, fiind analizate o serie din problemele semnificative

intervenite la nivel teoretic şi operaţional. Am prezentat, de asemenea, caracteristicile

calitative ale informaţiilor financiare.

Ultima secțiune am dedicat-o analizei standardelor IAS/IFRS cu impact asupra calității

comunicării economico-financiare.

Partea a II-a CONTRIBUŢII LA ELABORAREA UNUI MODEL ECONOMETRIC DE ESTIMARE A CALITĂŢII COMUNICĂRII FINANCIAR-CONTABILE

Dacă în prima parte a cercetării noastre ne-am axat pe problematica teoretică a temei,

având ca scop validarea şi argumentarea studiului, acest lucru ajutându-ne pe de o parte să

identificăm aspectele care contribuie la ameliorarea calităţii comunicării informaţiilor

financiar-contabile şi de a înţelege, pe de altă parte, cauzele care conduc la o scădere a

acesteia; partea a doua am dedicat-o cercetării empirice. În aces sens, am procedat la

structurarea acestei părți tot pe patru capitole, fiecare dintre acestea având obiective, pe care

le-am atins secvenţial pe parcursul acesteia.

Capitolul 5 Metodologia generală de realizare a studiului

Metodologia generală de realizare a studiului empiric este descrisă în acest capitol.

Așadar, în prima parte am descris obiectivul studiului, am prezentat ipotezele de cercetare ce

au fost elaborate în urma analizei literaturii de specialitate. Am continuat cu descrierea

eşantionului supus analizei, am argumentat alegerea perioadei studiate şi am prezentat

importanţa raportului anual ca suport de analiză a divulgării informaţiilor financiar-contabile.

În partea a doua am prezentat metodologia prin care am realizat evaluarea calităţii şi

estimarea nivelului de comunicare a informaţiilor financiar-contabile prin intermediul

rapoartelor anuale cu ajutorul Grilei de evaluare a calităţii informaţiilor financiar-contabile

din rapoartele anuale ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a Procedurii de

evaluare a calităţii informaţiilor financiar-contabile din rapoartele anuale ale companiilor

listate la Bursa de Valori Bucureşti, pe care le-am elaborate şi în baza cărora am atribuit

scoruri companiilor din eşantionul analizat, conform tabelului de mai jos:

Page 20: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Tabel 5.1. Lista intervalelor cu scoruri posibile pe categorii de indicatori

Categorii de indicatori

Interval scor

pentru informa ţii inexistente

Interval scor

pentru informa ţii minime

Interval scor pentru

informa ţii detaliate şi explicative

Interval scor pentru informa ţii

detaliate, explicative şi

disponibile pe o perioadă mai mare de 2 ani

Scor maxim

I. Informaţii privind poziţia financiară

0 1-6 7-12 13-16 16

II. Informaţii privind performanţa

0 1-5 6-8 9-15 15

III. Informaţii privind principalii indicatorii economico-financiari

0 1-6 7-12 13-18 18

IV. Informaţii privind principalii indicatorii bursieri

0 1-6 7-10 11-18 18

V. Informaţii previzionale şi prospective

0 1-7 8-14 15 15

VI. Alte informaţii 0 1-10 11-18 19-25 25 Total scoruri pe intervale 0 1-40 41-74 75-107 107

Sursa: proiecţie proprie.

Tot aici, am descris procedura de analiză interpretativ-comparată a scorurilor obţinute

de companiile eşantionate, precum şi cea a analizei univariate şi multivariate cu ajutorul

programului informatic SPSS v.22, pe care l-am utilizat în vederea determinării contribuţiei

fiecărei variabile predictive la explicarea variaţiei scorurilor intermediare şi a scorului total.

Calculul scorului total atribuit fiecărei companii s-a facut prin însumarea scorurilor

intermediare, conform formulei de mai jos:

��������� = �� � + �� �� + �� ��� + �� �� + �� � + �� ��

Aşadar, fiecărei companii din eşantion i-a fost atribuit un scor total şi şase scoruri

intermediare pentru fiecare categorie de indicatori analizaţi. Aceste scoruri (atât scorul total,

cât şi scorurile intermediare) au fost utilizate ca variabile dependente în testarea ipotezelor

emise.

Page 21: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Capitolul 6 Analiza interpretativ

contabile

În acest capitol am realizat o analiz

financiar-contabile pentru companiile listate pe Bursa de Valori Bucure

prima parte am procedat la interpretarea

categorii de informaţii financiar

scorurile maxime. Am continuat cu

cu o calitate a comunicării financiar

identifica pe de o parte companiile cu un grad ridicat al calit

contabile şi pe de altă parte a celor cu un grad sc

redate în figura următoare:

Fig. 6.1.Repartizarea companiilor pe nivele

Tot în acest capitol am realizat o grupare a companiilor pe

am analizat comunicarea financiar

am identificat şi analizat contribu

financiar-contabile pentru companiile din e

două grupe, şi anume: sectoare de activitate care contribuie

contabile de la nivelul întregului e

măsură mai mică. Rezultatele ob

41

3

Repartizarea companiilor pe nivele de calitate a comunic

Capitolul 6 Analiza interpretativ-comparată a calității comunic

În acest capitol am realizat o analiză interpretativ-comparată a calit

pentru companiile listate pe Bursa de Valori Bucureşti. În acest sens, în

prima parte am procedat la interpretarea şi compararea scorurilor obţinute de companii pe

financiar-contabile şi la nivelul scorului total prin raportarea la

continuat cu gruparea companiile din eşantion pe trei grupe (companii

ării financiar-contabile scăzută, medie şi ridicată

tifica pe de o parte companiile cu un grad ridicat al calităţii comunic

ă parte a celor cu un grad scăzut al acesteia. Rezultatele

Repartizarea companiilor pe nivele de calitate a comunicării financiar

Sursa: proiecţia autorului.

Tot în acest capitol am realizat o grupare a companiilor pe şapte sectoare de activitate,

am analizat comunicarea financiar-contabilă prin prisma acestor sectoare de activitate.

i analizat contribuţia fiecărui sector de activitate la calitatea comunic

contabile pentru companiile din eşantion şi am separat sectoarele de activitate în

i anume: sectoare de activitate care contribuie la calitatea comunic

contabile de la nivelul întregului eşantion într-o măsură mai mare şi cele care contribuie într

Rezultatele obținute sunt redate în figura următoare:

0

21

Repartizarea companiilor pe nivele de calitate a comunic ării financiar -contabile

Companii cu informaţii inexistente

Companii cu informaţii minime

Companii cu informaţii detaliate şi explicative

Companii cu informaţdetaliate, explicative şo perioadă mai mare de 2 ani

ii comunicării financiar -

a calităţii comunicării

pentru companiile listate pe Bursa de Valori Bucureşti. În acest sens, în

ţinute de companii pe

i la nivelul scorului total prin raportarea la

trei grupe (companii

şi ridicată), cu scopul de a

ăţii comunicării financiar-

Rezultatele obținute sunt

rii financiar -contabile

şapte sectoare de activitate, și

acestor sectoare de activitate. Astfel,

rui sector de activitate la calitatea comunicării

i am separat sectoarele de activitate în

la calitatea comunicării financiar-

şi cele care contribuie într-o

Repartizarea companiilor pe nivele de calitate a

Companii cu informaţii inexistente

Companii cu informaţii minime

Companii cu informaţii detaliate şi

Companii cu informaţii detaliate, explicative şi disponibile pe

mai mare de 2 ani

Page 22: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Fig. 6.2. Reprezentarea grafică a contribu

Capitolul l-am încheiat cu gru

geografice plus capital. Acestă

diferenţele dintre regiuni ale

evidenţiat aici contribuţia fiecă

împărțit regiunile în două grupe,

financiar-contabile de la nivelul întregului e

contribuie într-o măsură mai mică

În acest sens, pentru a eviden

financiar-contabile, am realizat urm

2.76%

8.17%

4.80%

5.67%7.98%

Contribu ția sectoarelor de activitate la calitatea comunic

ă a contribuţiei sectoarelor de activitate la calitatea comunic

contabile

Sursa: proiecţia autorului.

am încheiat cu gruparea companiilor din eşantion,

. Acestă gruparea a fost necesară pentru a identific

regiuni ale calităţii comunicării financiar-contabile. De asemenea, am mai

fiecărei regiuni la calitatea comunicării financiar

ă grupe, şi anume: regiuni care contribuie la calitatea comunic

contabile de la nivelul întregului eşantion într-o măsură mai mare

ă mai mică.

În acest sens, pentru a evidenţia contribuţia fiecărei regiuni la calitatea comunic

contabile, am realizat următoarea figură, care ilustrează grafic acest aspect:

6.42%

64.20%

7.98%

ția sectoarelor de activitate la calitatea comunicfinanciar-contabile

Industria extractiv

Produse ale industriei prelucr

Energie electricăapăConstrucţii

Comerţ

Hoteluri şi restaurante

Transport, depozitare şi comunicaţii

sectoarelor de activitate la calitatea comunicării financiar -

şantion, pe şapte regiuni

identifica şi analiza

De asemenea, am mai

rii financiar-contabile şi am

i anume: regiuni care contribuie la calitatea comunicării

ă mai mare şi cele care

rei regiuni la calitatea comunicării

grafic acest aspect:

ia sectoarelor de activitate la calitatea comunic ării

Industria extractivă

Produse ale industriei prelucrătoare

Energie electrică şi termică, gaze şi

Hoteluri şi restaurante

Transport, depozitare şi comunicaţii

Page 23: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Fig. 6.3.Reprezentarea grafică a contribu

Importanţa şi necesitatea

Segmente operaţionale (Operating segments)

companii a informaţiilor despre produsele

care îşi desfăşoară activitatea, dar

Capitolul 7 Testarea și validarea ipotezelor de cercetare

În acest capitol am testat ş

pentru a identifica variabilele predictive

companie să producă un anumit nivel calitativ al comunic

secţiune am verificat condiţia ca distribu

diagnostic şi am propus o procedur

(sau infirmat) una câte una ipotezele noastre de cercetare cu scopul de a identifi

predictive ale calităţii comunic

univariată, mai exact coeficientul de corela

determinanţii care contribuie la calitatea comunic

Sinteza rezultatelor obţinute

care pot influența calitatea comunic

13.07%

14.43%

12.61%

10.47%

Contribu ția regiunilor la calitatea comunic

prezentarea grafică a contribuţiei regiunilor la calitatea comunicării financiar

Sursa: proiecţia autorului.

i necesitatea unei astfel de analize este susţinută şi de standardul

Operating segments), care prevede necesitatea

iilor despre produsele şi serviciile acesteia, despre zonele geografice în

activitatea, dar şi despre principalii săi clienţi.

și validarea ipotezelor de cercetare

În acest capitol am testat şi validat ipotezele de cercetare cu ajutorul analizei univariate

ifica variabilele predictive. Tot aici am determinat rapoartele de

ă un anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile.

verificat condiţia ca distribuţiile variabilelor să fie de tip

o procedură de normalizare. În a doua secţiune am

) una câte una ipotezele noastre de cercetare cu scopul de a identifi

ăţii comunicării financiar-contabile. Pentru asta, am

coeficientul de corelaţie Pearson, ce ne-a permis să punem în eviden

contribuie la calitatea comunicării fi nanciar-contabile.

inute după testarea, validarea şi analiza variabilelor explicative,

calitatea comunicării financiar-contabile sunt prezentate în tabelul urm

21.50%

14.37%

12.48%13.07%

10.47%

1.07%

ția regiunilor la calitatea comunic ării financiarcontabile

ării financiar -contabile

i de standardul IFRS 8 –

, care prevede necesitatea raportării de către

i serviciile acesteia, despre zonele geografice în

de cercetare cu ajutorul analizei univariate

am determinat rapoartele de şansă ca o

contabile. În prima

normal, am dat un

am testat şi validat,

) una câte una ipotezele noastre de cercetare cu scopul de a identifica variabilele

am utilizat analiza

să punem în evidenţă

i analiza variabilelor explicative,

contabile sunt prezentate în tabelul următor:

rii financiar -

București-Ilfov

Centru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud

Sud-Est

Sud-Vest

Vest

Page 24: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Tabel 7.1. Sinteza rezultatelor analizei univariate

Ipoteza Variabile predictive Relaţie

aşteptată Relaţie

înregistrată

Confirmarea sau infirmarea ipotezelor

I 1.1. Mărimea companiei + + I 1.1. este validă

I 1.2. Sectorul de activitate - - I 1.2. este validă

I 1.3. Zona geografică - - I 1.3. este validă

I 2.1. Acţionariat instituţional + - I 2.1. este respinsă

I 2.2. Acţionariat persoane fizice - + I 2.1. este respinsă

I 3.1. Cifra de afaceri + + I 3.1. este validă

I 3.2. Profit + + I 1.1. este validă

I 4.1. Gradul de lichiditate + - I 4.1. este respinsă

I 4.2. Gradul de solvabilitate + - I 4.2. este respinsă

I 4.3. Gradul de îndatorare - + I 4.3. este respinsă

I 4.4. Rentabilitatea activelor totale

(ROA) + + I 4.4. este validă

I 4.5. Rentabilitatea financiară a

capitalului propriu (ROE) + + I 4.5. este validă

I 5.1. Valoarea capitalizării bursiere + + I 5.1. este validă

I 5.2. Câştigul pe acţiune (EPS) + + I 5.2. este validă

I 5.3. Indicatorul PER (price

earnings ratio) - - I 5.3. este validă

I 5.4. Categoria companiei pe BVB

(I, II, III) + + I 5.4. este validă

Sursa: proiecţie proprie pe baza datelor prelucrate în SPSS v.22.

În ultima secţiune am determinat şi analizat valorile aferente rapoartelor de şansă pentru

distribuţia bivariată Scoruri-Categorie companie la BVB, cu scopul de a evidenţia per

ansamblu şi la nivel de categorie (I, II sau III la BVB) şansele ca o companie să obţină un scor

slab, bun sau ridicat pentru calitatea comunicării financiar-contabile.

Sinteza rezultatelor obţinute în urma determinării şi repartizării rapoartelor de şansă

pentru distribuţia bivariată Scoruri–Categorie companie la BVB este prezentată în tabelul

următor:

Page 25: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Tabel 7.2. Sinteza repartizării rapoartelor de şansă pentru distribu ţia bivariată scoruri–categorie

companie la BVB

Indicatori

Categorii scoruri

Scor

slab

Scor

bun

Scor

ridicat

I. Informaţii privind poziţia financiară 4,6% 44,6% 50,8%

II. Informaţii privind performanţa 4,6% 38,5% 56,9%

III. Informaţii privind principalii indicatorii

economico-financiari 67,7% 27,7% 4,6%

IV. Informaţii privind principalii indicatori

bursieri 92,3% 1,5% 6,2%

V. Informaţii previzionale şi prospective 44,6% 52,3% 3,1%

VI. Alte informaţii 75,4% 21,5% 3,1%

Scor total 32,3% 63,1% 4,6%

Sursa: proiecţie proprie pe baza datelor prelucrate în SPSS v.22.

Aşadar, în acest capitol am consolidat datele cercetării noastre şi am scos în evidenţă

tendinţele, respectiv carenţele de comunicare pentru diferite tipuri de informaţii la nivel de

ansamblu, dar şi în funcţie de categoria companiilor la Bursa de Valori Bucureşti.

Capitolul 8 Propunerea unui model econometric de estimare a calității comunicării

financiar-contabile

Ultimul capitol al cercetării noastre l-am structurat pe două secţiuni, fiecare dintre

acestea având câte un obiectiv. În acest sens, în prima secţiune am determinat contribuţia

fiecărei variabile predictive la explicarea variaţiei scorurilor intermediare, respectiva scorului

total, lucru pe care l-am realizat cu ajutorul programului informatic SPSS v.22. Pentru asta,

am aplicat metoda regresiei liniare în estimarea scorurilor intermediare şi a scorului total. De

asemenea, am utilizat coeficienţii de regresie liniară regăsiţi în urma analizei, pentru a

prezenta şi descrie relaţiile dintre scorurile calităţii comunicării financiar-contabile şi

variabilele predictive selectate. Apoi, am propus pentru scorurile intermediare un model

econometric de estimare a calităţii comunicării informaţiilor la care fac referire aceste scoruri

şi un model econometric de estimare a calităţii comunicării financiar-contabile, care a fost și

obiectivul primar al cercetării noastre.

Page 26: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Utilizând coeficienţii de regresie liniară regăsiţi în urma analizei realizate, am propus

următoarea relaţie între scorul total al calităţii comunicării financiar-contabile şi cele trei

variabile predictive selectate:

����������� = ��, ��� + ��, ��� × ���� +��, ��� × �� � × !�� +�−�, ��� × #Î#�

Unde,

PAS - ponderea acţionariatului de stat;

TA – total active;

GÎG – gradul de îndatorare general.

Am încheiat cercetarea noastră cu o analiză a reziduurilor (diferenţelor) dintre valorile

reale ale scorurile intermediare, respectiv ale scorului total şi valorile ajustate ale scorurilor cu

ajutorul funcţiilor de regresie liniară. În acest fel am evidenţiat şi am analizat fiabilitatea

modelului econometric de estimare a calităţii comunicării financiar-contabile prin compararea

valorilor reale cu valorile ajustate ale scorurilor, atât pentru scorurile intermediare, cât şi

pentru scorul total.

Concluzii generale, contribuții proprii, limite și perspective ale cercetării

Prezenta teză de doctorat abordează și analizează o serie de aspecte ce nu au fost

studiate până acum, venind astfel să completeze cercetările anterioare și să inițieze noi direcții

de cercetare. Lucrarea noastră a urmărit secvențial atingerea obiectivului primar ce a constat

în înțelegerea (prin analiză și interpretare) impactului anumitor variabile asupra calității

comunicării financiar-contabile, scopul final fiind acela de a propune un model de estimare a

acesteia.

În ceea ce privește obiectivelor secundare, acestea au fost îndeplinite pe parcursul

cercetării noastre, astfel:

� în primele două capitole am definit conceptele de comunicare economico-

financiară, comunicare internă și externă, informare obligatorie și voluntară și

calitatea comunicării financiar-contabile prin prisma diverselor fundamente

științifice, teoretice și a normativelor în vigoare;

Page 27: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

� în primele două capitole am identificat modificările din ultimul timp (având în

vedere efectele crizei), ale rolului comunicării economico-financiare în cadrul

companiilor și posibilitatea acesteia de a influența performanța și încrederea

acordată în piață;

� în capitolul al doilea am identificat principalele caracteristici ale comunicării

economico-financiare pentru companiile mari și indicatorii utilizați la nivel

internațional pentru măsurarea acesteia, prezentând și modul de utilizare pentru o

parte dintre ei;

� în capitolul al doilea și al treilea am analizat formele de comunicare economico-

financiară, tendințele de măsurare a calității raportării și interesele stakeholderilor

cu privire la calitatea acesteia;

� în capitolul al patrulea am analizat impactul reglementărilor IAS/IFRS asupra

optimizării comunicării economico-financiare, prin prisma unor standarde ce fac

obiectul raportărilor;

� în capitolul al șaselea am analizat companiile eșantionate prin prisma celor trei

nivele calitative propuse ale comunicării financiar-contabile, evidențiind profile de

companii cu un anumit nivel calitativ;

� în capitolul al șaselea am analizat nivelul calitativ al comunicării financiar-

contabile prin prisma sectoarelor de activitate și a zonelor geografice (regiuni și

județe), evidențiind sectoarele și zonele geografice care contribuie într-o măsură

mai mare la calitatea comunicării financiar-contabile de la nivelul întregului

eșantion de companii analizate;

� în capitolul al șaptelea am determinat și analizat rapoartele de șansă pentru

furnizarea unui anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile, șansă ce a

fost stabilită procentual;

� în capitolul al optulea am propus patru modele econometrice de estimare a nivelului

calitativ pentru categoriile de informații ce privesc: performanța companiei,

principalii indicatori bursieri, date previzionale și prospective și alte date financiar-

contabile;

� în capitolul al optulea am propus un model econometric de estimare a calității

comunicării financiar-contabile și am ajuns la concluzia, că o serie de variabile

influențează în mod pozitiv sau negativ nivelul calitativ al comunicării financiar-

contabile.

Page 28: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

În ultima perioadă, comunicarea economico-financiară a căpătat un rol semnificativ

pentru toți utilizatorii interni și externi, oferind informații relevante despre activitatea

desfășurată de către companie într-o anumită perioadă, constituind astfel punctul de plecare în

stabilirea strategiilor. Analiza în profunzime a acesteia de către stakeholderi ar permite

identificarea detaliilor ce pot favoriza orientarea activității companiei spre dezvoltare și

creștere, iar previziunile realizate ce au la bază o comunicare economico-financiară adecvată

ar reduce gradul de nesiguranță în desfășurarea activității economice.

Considerăm că această atenția deosebită asupra subiectului comunicării economico-

financiare din ultimul timp este cauzată de numeroasele scandaluri de etică profesionale din

domeniu cu privire la manipularea informațiilor financiar-contabile, dar și de criza financiară

cu care s-a confruntat economia mondială. Din punctul nostru de vedere, compania trebuie să

furnizeze o comunicare financiar-contabilă adecvată și nu să o „cosmetizeze” pentru a

ascunde anumite probleme cu care se confruntă, cum s-a întâmplat în recentele scandaluri;

aceasta fiind principalul furnizor de informații atât pentru ea însăși în desfășurarea activității

economice în condiții de eficiență, cât și pentru restul părților interesate ce vor să-și

fundamenteze deciziile investiționale sau de altă natură.

În ceea ce privește comunicarea economico-financiară din cadrul societăților din

România, există o serie de limite informaționale (aspect ce a fost evidențiat și pe parcursul

cercetării empirice) ce împiedică derularea optimă a procesului de conducere și luare a

deciziilor, generând astfel dezavantaje în dezvoltarea internă a companiilor, dar și asupra

economiei naționale și chiar internaționale; efectele negative putând fi semnificative. Suntem

convinși că entitățile naţionale şi multinaţionale din România vor conștientiza amploarea

transformărilor de la nivel mondial şi vor acorda o atenție mai mare procesului de comunicare

economico-financiară, pentru a supravieţui şi prospera. În acest sens, companiile vor trebui să

elaboreze un sistem de comunicare economico-financiar eficient ce trebuie să pornească în

primul rând de la cunoașterea fluxurilor informaționale din cadrul companiilor și apoi să se

canalizeze pe calitatea informațiilor furnizate; cu alte cuvinte, să conțină cele mai adecvate

informații și să fie eliminat surplusul de informații inutile ce pot îngreuna înțelegerea fluxului

informațional al companiei.

De asemenea, putem spune că rezultatele cercetării au relevanță atât la nivel național,

cât și internațional, deoarece modelul econometric de estimare a calității comunicării

financiar-contabile și cele patru modele econometrice de estimare a calității anumitor

categorii de informații financiar-contabile conțin variabile ce sunt utilizate de către toate

companiile de pe mapamond.

Page 29: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Pe de altă parte, rezultatele cercetării pot fi aplicate și la nivel micro și macroeconomic,

dat fiind faptul că prezenta lucrare se focalizează pe găsirea de soluții viabile pentru varietatea

de utilizatori ai comunicării economico-financiare, printre care amintim: investitorii actuali și

potențiali, management, instituții publice, instituții de creditare și finanțare, asociații și

institute de cercetare, precum și alte părți interesate.

Din punctul de vedere al modului de prezentare și descriere a conținutului prezentei

cercetări, considerăm că este realizată într-o manieră simplă, dar și complexă (atunci când a

fost cazul), încât să fie accesibilă tuturor cititorilor interesați de problematica cercetării

noastre, adresându-se în special mediului profesional, pentru a-și eficientiza procesul de

comunicare economico-financiar, mediului academic, prin deschiderea unor drumuri cu noi

direcții de cercetare, studenților care doresc să se documenteze și să aprofundeze acest subiect

și, nu în ultimul rând, tuturor celor interesați de tematica cercetată.

Mai mult, considerăm că rezultatele cercetării noastre reprezintă o bază de informare

utilă și un punct de plecare în evaluarea și analizarea calității comunicării financiar-contabile,

acestea putând fi extinse și dezvoltate în alte domenii.

Contribuțiile prezentei teze de doctorat se regăsesc detaliate pe întreg parcursul lucrării,

iar o sintetizare a acestora o putem face astfel:

1. propunerea unei conceptualizări în definirea comunicării financiar-contabile –

în capitolul al cincilea am dezvoltat o idee personală cu privire la conceptualizarea

comunicării financiar-contabile;

2. determinarea importanței comunicării economico-financiare în actualul context

economic –în capitolul al doilea am tratat locul comunicării economico-financiare

în cadrul comunicării integrate a companiilor;

3. identificarea tendințelor recente în măsurarea calității comunicării economico-

financiare – în capitolul al doilea am identificat și explicat indicatorii utilizați la

nivel european și internațional pentru măsurarea calității comunicării economico-

financiare;

4. explicarea necesității unui sistem informațional economico-financiar adecvat – în

capitolul al treilea am identificat și explicat variabilele calitative ale sistemului

informațional economico-financiar;

5. realizarea unei abordări critice a reglementărilor contabile IAS/IFRS asupra

optimizării comunicării financiar-contabile – în capitolul al patrulea am analizat

standardele IAS/IFRS cu impact asupra calității comunicării financiar-contabile;

Page 30: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

6. propunerea unei noi abordări a calității comunicării financiar-contabile pe trei

nivele calitative -în capitolul al șaselea am analizat companiile eșantionate prin

prisma celor trei nivele calitative propuse, evidențiind astfel profile de companii cu

un anumit nivel calitativ;

7. propunerea unei noi abordări a calității comunicării financiar-contabile în

funcție de sectoarele de activitate și de zonele geografice –în capitolul al șaselea

am analizat nivelul calitativ al comunicării financiar-contabile prin prisma

sectoarelor de activitate și a zonelor geografice (regiuni și județe), evidențiind și

analizând sectoarele și zonele geografice care contribuie într-o măsură mai mare

sau mai mică la calitatea comunicării financiar-contabile de la nivelul întregului

eșantion de companii analizate;

8. propunerea unei modalități de determinare a șanselor ca o companie să furnizeze

un anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile – în capitolul al

șaptelea am determinat și analizat rapoartele de șansă pentru furnizarea de către

companii a unui anumit nivel calitativ al comunicării financiar-contabile, șansă ce a

fost stabilită procentual;

9. propunerea a patru modele econometrice de estimare a calității comunicării pe

categorii de informații financiar-contabile – în capitolul al optulea, pentru

categoriile de informații ce privesc performanța companiei, principalii indicatori

bursieri, date previzionale și prospective și alte date financiar-contabile am propus

modele econometrice de estimare a calității comunicării informațiilor;

10. propunerea unui model econometric de estimare a calității comunicării

financiar-contabile – în capitolul al optulea am ajuns la concluzia că o serie de

variabile influențează în mod pozitiv sau negativ nivelul calitativ al comunicării

financiar-contabile;

11. demonstrarea fiabilității modelului econometric de estimare a calității

comunicării financiar-contabile – în capitolul al optulea am analizat reziduurile

(diferenţele) dintre valorile reale ale scorurilor şi valorile ajustate cu ajutorul

funcţiilor de regresie liniară, pentru a evidenția rezultatele asemănătoare dintre cele

două scoruri.

În urma cercetării realizate, considerăm că se impun o serie de măsuri de îmbunătăţire a

conţinutului rapoartelor anuale și uniformizarea acestora (în funcție de specificul activității),

pentru a crește gradul de utilizare a informaţiilor şi utilitatea acestora în procesul decizional.

Page 31: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Formatul actual al rapoartelor anuale trebuie uniformizat, modificat, îmbunătăţit, actualizat şi

adaptat necesităţilor informaţionale ale stakeholderilor.

În ceea ce privește limitele cercetării noastre, acestea sunt fie teoretice, fie empirice, dar

fără ca acestea să aibă efecte semnificative asupra rezultatelor cercetării. Din punct de vedere

teoretic, lucrarea noastră poate fi completată cu o analiză a motivațiilor în furnizarea unui

anumit tip calitativ de comunicare economico-financiară, acest lucru putând induce o altă

viziune asupra cercetării realizate. O altă limită teoretică a cercetării, care este universal

valabilă pentru toți cercetătorii, o constituie lipsa surselor de documentare sau a bazelor de

date și accesul restricționat sau limitat la acestea. Empiric, putem menționa ca limite ale

cercetării, următoarele: grila de evaluare utilizată a fost validată numai teoretic, aceasta

putând fi validată, de mediul profesional sau de mediul academic prin acordarea unor indici

de ponderare a importanței fiecărui indicator pe care l-am avut în vedere și notarea calității

comunicării financiar-contabile pentru companiile analizate a fost realizată de noi, această

sarcină putând fi încredințată specialiștilor din domeniu.

Studierea problematicii comunicării economico-financiare a condus la identificarea unor

direcții de cercetare viitoare extrem de generoase, printre care recomandăm: studierea relației

dintre calitatea comunicării economico-financiare și calitatea guvernanței corporative;

studierea impactului factorilor decizionali în determinarea calității comunicării economico-

financiare; studierea relației dintre existența sau inexistența mecanismelor de control intern și

calitatea comunicării economico-financiare, studierea impactului practicilor de raportare

financiar-contabilă frauduloasă etc.

Prin prezenta teză de doctorat am evidențiat o serie de carențe ale procesului de

comunicare economico-financiară, cu scopul de a le face cunoscute mediului profesional și

academic în vederea găsirii de soluții pentru remedierea acestora; soluții, ce au fost propuse și

de noi pe parcursul lucrării. Mai considerăm că această cercetare, prin simplul fapt că

furnizează informații și noi abordări referitoare la procesul de comunicare economico-

financiară, are impact în mediul profesional și academic, contribuind astfel la o mai bună

înțelegere și la o completare a literaturii din domeniul contabil pe această tematică.

Page 32: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Bibliografie

Căr ți de specialitate, teze de doctorat și postdoctorat

1. Allegrini M. et. al., I principii contabili internazionali: caratteristiche, struttura,

contenuto, Giappichelli Editore, Torino, 2013.

2. Allini A., Manes Rossi F., The Evolution of Non-Financial Disclosure in a European

Perspective, Web Paper, Fondazione ENI Enrico Mattei, 2007.

3. Alvino, F.,La comunicazione economico-finanziaria d’impresa sul mercato

deicapitali, Giappichelli, Torino, 2001.

4. Amaduzzi L., L’azienda nel suo sistema e nell ordine della su rilevazione, UTET,

Torino, 1969.

5. Andrei P., L’adozione degli IAS/IFRS in Italia: impatti contabili e profili gestionali,

Giappichelli, Torino, 2006.

6. Anthony R.N., Hawkins D.F., Macri D.M., Merchant K.A., Sistemi di controllo –

Analisi economiche per le decizioni aziendali, McGraw-Hill, 2004.

7. Bătrâncea L., Mosviciov A., Bătrâncea I., Analiză financiară a întreprinderilor

româneşti, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012.

8. Belcredi, M., Economia dell’informazione societaria, UTET Libreris, Torino, 1993.

9. Belkaoui A.R., „Accounting Theory”, 5th edition, Thomson Learning, USA, 2007.

10. Berle A., Means G., The Modern Corporation and Private Propriety, New York: The

Macmillan Company, 1932.

11. Beretta S., Pecchiari N., Analisi e valutazione del Sistema di Controllo Interno, Il

Sole 24 Ore, Milano, 2007.

12. Bertinetti G.,Comunicazione finanziaria aziendale e teoria della finanza, Editura

Egea, Milano, 1996.

13. Biyamba J.B., La communication sur les investissements en R&D et la valorisation

des firmes par les marchés financiers,Teză de doctorat, Université de Reims

Champagne-Ardenne, Franța, 2007.

14. Bocchini E., Introduzione al diritto commerciale nella new economy, Cedam,

Padova, 2001.

15. Boesso G., Lo stakeholder reporting nei bilanci delle società quotate. Giappichelli

Editore, Torino, 2001.

Page 33: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

16. Bruin R., Communication financière: image et marketing de l'entreprise, Paris,

Editions Liaisons, 1999.

17. Calder A., Corporate Governance: A Practical Guide to the Legal Frameworks and

International Codes of Practice, Kogan Page, London, 2008.

18. Campedelli B.,Reporting aziendale e sostenibilità, Franco Angeli, Milano, 2005.

19. Cattaneo M., Manzonetto P., Il bilancio d’esercizio: profili teorici e istituzionali

negli anni novanta, Etas libri, Milano, 1992.

20. Cerf A.R., Corporate Reporting and Investment Decisions, University of California

Press, Berkeley, 1961.

21. Clampit P., Communicating for Managerial Effectiviness, Newbury Park: Sage,

1991.

22. Coda V., L’orientamento strategico dell’impresa, UTET Torino, 1991.

23. Colasse B., Analiză financiară a întreprinderii, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009.

24. Corbella S., L’attendibilità del bilancio di esercizio. Posizioni consolidate e nuove

prospettive interpretative, FrancoAngeli, Milano, 2008.

25. Corvi E., Economia e gestione della comunicazione economico-finanziaria

d’impresa, Egea, Milano, 1997.

26. Corvi E., Informativa societaria e comunicazione economico-finanziaria: riflessi sul

valore d’impresa e sull’eficienza dei mercati mobiliari , Edizioni Scientifiche

Italiane, Napoli, 1995, pp. 203-284.

27. Corvi E., Comunicazione d’impresa e investor relation. La gestione della

comunicazione economico-finanziaria, EGEA, Milano, 2000.

28. Corvi E., La comunicazione aziendali.Obiettivi, tehniche, strumenti, Egea, Milano,

2007.

29. Corvi E., Fiocca R., Comunicazione e valore nelle relazioni d’impresa, Editore Egea,

Milano, 1996.

30. Cosuleanu C.L., Situaţiile financiare ale întreprinderilor, Editura Tipo Moldova,

Iaşi, 2012.

31. Choi F.D.S, Meek G.K., International Accounting, Upper Saddle River, Prentice

Hall, NJ, 2008.

32. Demetrescu C.G., Istoria contabilităţii , Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.

33. Di Stefano G., Il sistema di comunicazione economico-finanziaria nella realtà

aziendale moderna, Giuffrè, Milano, 1990.

Page 34: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

34. Elvian I.V., Teoriile conturilor, Editura Fondul Cărților Funduare, Cluj-Napoca,

1940.

35. Fellegara A.M., Strutture di impresa e tutela degli interessi istituzionali, Giuffrè

Editore, Milano, 2005.

36. Fererro G., Impresa e management, Giuffrè, Milano, 1987.

37. Ferrari L., Ruotolo M., Vigliani R., Da target a partner. Un nuovo paradigma di

comunicazione per il successo dell'impresa, Editura ISEDI, Milano, Italia, 2006.

38. Fontana F., Risorse immateriali nella comunicazione aziendale: problemi di

valutazione e di rappresentazione nella prospettiva del valore, Giappichelli, Torino,

2001.

39. Fortes H., Accounting Simplified, Financial Times/Prentice Hall,, United Kingdom,

2011.

40. Foster G., Financial Statement Analysis, Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1986.

41. Gibbins M., Richardson A., Waterhouse J., The Management of Financial

Disclosure: Theory and Perspectives, La Fondation de Recherche de l'Association

des comptables généraux licenciés du Canada,, monographie de recherché, nr. 20,

1992.

42. Gillet C., L’étude des déterminants de la vérification des informations sociétales

dans le contexte français, Teză de doctorat, Université des Sciences Sociales -

Toulouse I, Franța, 2010.

43. Gîrbă M. M., Bunea Ş., Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS

(revizuite) – IFRS, ediţia a IV, revizuită, vol. I, Editura CECCAR, 2009.

44. Golfetto F., Comunicazione e comportamenti comunicativi. Una questione di

coerenza per l’impreso, Milano, Egea, 1993.

45. Golinelli M., L’approccio Sistemico Vitale (ASV) al governo dell’impresa. vol. I

(L’impresa sistema vitale), Terza Edizione,CEDAM, 2012.

46. Grosu V., Perspective şi limite în procesul de armonizare financiar-contabilă,

Editura Tipo-Moldova, Iaşi, 2010.

47. Grosu V., Evaluarea capitalului intelectual, , teză post-doctorat realizată în cadrul

programului „Studii post-doctorale în economie”, Editura Academiei României,

2013,

48. Grosu V., Hlaciuc E., Socoliuc M., Noţiuni şi expresii financiare, Colecţia

Economică, Editura Lumen, Iaşi, 2013.

49. Guatri L., Massore M.,La diffusione del valore, Editura Egea, Milano, 1992.

Page 35: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

50. Guattri L., La teoria di creazione del valore, Egea, Milano, 1999.

51. Gugler K., Corporate Governance and Economic Performance, Oxford University

Press, Oxford, 2001.

52. Guzzi F., Ruotolo M., Comunicazione di impresa, Corso di laurea magistrale in

Comunicazione e pubblica e d’impresa, 2014.

53. Hermosilla Cortes J. L., Evaluation de la fiabilité de l'information comptable: une

analyse théorique et appliquée au processus de production des normes comptables,

le cas du Chili, Teză de doctorat, Université Catholique de Louvain, Franța, 2010.

54. Hlaciuc E. şi Boghean F. (coord.), Tulvinschi M., Moroşan Gh., Vlad M., Moroşan

Dănilă L., Grigoraş Ichim C., Chiriţă I., Ciubotariu M.S., Colbu I., Bazele

contabilităţii , Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012, pp. 406.

55. Horomnea E., Dimensiuni ştiinţifice, sociale şi spirituale în contabilitate, Editura

Tipo Moldova, 2012.

56. Horton J.L., Integrate Corporate Communications, Westport, CT: Qourum Books,

1995.

57. Invernizzi E., La comunicazione organizzativa, Giuffrè, Milano, 2000.

58. Karim A.K.M.W, Provision of corporate financial information in Bagladesh,Teză de

doctorat, University of Leeds, Marea Britanie, 1995.

59. Kieso D.E., Weygandt J.J., Warfield T.D., Intermediate Accounting, vol. 1, IFRS

Edition, John Wiley & Sons, S.U.A, 2011.

60. Kieso D.E., Weygandt J.J., Warfield T.D., Intermediate Accounting, vol. 2, IFRS

Edition, John Wiley & Sons, S.U.A., 2011.

61. Lacchini M., Modelli di Corporate governance e bilanci d’impresa nella prospettiva

della riforma, Giappichelli, Torino, 2002.

62. Lefebvre,I.F., Principi Contabili Internazionale, Memento Pratico, 2014.

63. Loudon D.L., Della Bitta A.J., Consumer Behaviour, McGrawHill, NY, 1979.

64. Marasca, S., Le valutazioni nel bilancio di esercizio, Giappichelli, Torino, 1999.

65. Marchi, L., I sistemi informativi aziendali, Giuffrè, Milano, 1993.

66. Marchi L., Potito L. (coord.), L’impatto dell’adozione degli IAS/IFRS sui bilanci

delle imprese italiane quotate, Franco Angelli Editore, Milano, 2012.

67. Mard M.J., Hitchner J.R., Hyden S.D., Zyla M.L., Valuation of Financial Reporting

– Intangible Assets, Goodwill, and Impairment Analysis, SFAS 141 and

142,JohnWiley & Sons,, New York, 2002.

Page 36: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

68. Marosco V., L’informazione finanziaria delle società: bilanci, prospetti informativi,

relazioni infrannuali, controlli CONSOB, certificazione, IPSOA Informatica,

Milano, 1998.

69. Mateş D. (coordonator), Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor între

standarde, directive şi reglementări fiscale, Editura Mirton, Timişoara, 2009.

70. Mateș D., Grosu V, Hlaciuc E., La valutazione delle principali voci dell’ attivo di

bilancio secondo i principi contabili nazionali e internazionali IAS/IFRS,Monte

Università Parma Editore, Parma, 2009.

71. Menicucci E., La relazione sulla gestione nel reporting delle imprese, FrancoAngeli,

Milano, 2012.

72. Messier, W.F., Auditing, McGraw-Hill, Milano, 2000.

73. Michailesco C., Contribution à l'étudedes déterminants de la qualité de l’information

comptable diffusée par les entreprises françaises, Teză de doctorat, Université Paris

Dauphine, Franța, 1998.

74. Mirshekary S., An empirical investigation of the quality of disclosure in corporate

financial reports in developing countries: the case of Iran, Teză de doctorat,

University of Wollongong, Australia, 1999.

75. Moeller R.R,COSO Enterprise Risk Management. Understanding the New Integrated

ERM Framework 2nd Edition, John Wiley&Sons, New Jersey, 2007.

76. Molteni M.,Responsabilità sociale e performance d’impresa. Per una sintesi socio-

competitiva, Vita e pensiero, Milano, 2004.

77. Monteduro F., Salerno I., Ilsistema informativo aziendale e la contabilità

direzionale, Economia aziendali, lezione 8, curs susţinut la Università degli Studi di

Roma Tor Vergata, 2011.

78. Moscviciov A., Raportarea şi analiza financiară a întreprinderilor româneşti din

industria informatică, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011.

79. Naidoo R., Corporate Governance: An Essential Guide for South African

Companies, Double Storey, Cape Town, 2002.

80. Nejjar W.N., Contribution a l'analyse des mecanismes de gouvernance explicatifs de

la qualite de la communication financiere - cas des entreprises du SBF 120, Teză de

doctorat, Universit´e d’Orl´eans, Franța, 2011.

81. Nobles C.H., Parker R., Comparative International Accounting, 4th Edition, Prentice

Hall International Limited, University Press, Cambridge, 1995.

Page 37: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

82. Nobles C.H., Parker R., Comparative international accounting, 10th edition, Prentice

Hall Financial Times, an imprint of Pearson Education, England, 2008.

83. Onesti T., Fattori ambientali e comportamenti contabili. Analisi comparata dei

sistemi contabili di alcuni paesi industrializzati, Giappichelli, Torino, 1995.

84. Pastore A., Vernuccio M., Impresa e comunicazione. Principi e strumenti per il

management, 2e editione, Apogeo Editore, 2013.

85. Pântea I.P., Bodea G., Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele

europene, Editura Intelcredo, Deva, 2007.

86. Pecican E.,S., Econometria pentru economişti. Econometrie, teorie şi aplicaţii , Ediţia

a III-a, Editura Economică, Bucureşti, 2009.

87. Provasoli A., Pini M., Vigano A., Financial accounting – Rilevazioni per il bilancio

d’essercizio e il bilancio consolidato, McGraw-Hill Companies Inc., Milano, 2010;

88. Quagli A., Teodori C., L'informativa volontaria per settori di attività, Franco Angeli,

Milano, 2005.

89. Quagli A.,Comunicare il future, FrancoAngeli, Milano, 2004.

90. Ricci P., La responsabilità sociale dell’impresa: il ruolo e il valore della

comunicazione, FrancoAngeli, Milano, 2004.

91. Roberts C., Weetman P., Gordon P., International Corporate Reporting: A

Comparative Approach, Prentice Hall, Harlow, 2008.

92. Roscini Vitali F., Vinzia M.A., Fair value rappresentazione contabile e valutazioni

finanziarie secondo gli IAS/IFRS, Il Sole 24 Ore Pirola, Milano, 2003.

93. Rossi G., La comunicazione aziendale, Franco Angeli, Milano, 2009.

94. Rusconi G.,Il bilancio sociale.Economia, etica e responsabilità dell’impresa,

EDIESSE, Roma, 2006.

95. Rutherford B.A., Financial Reporting in the UK – A history of the financial

accounting standards committee, 1969-1990, Routledge Taylor&Francis Group,

London and New York, 2007.

96. Saada T., Publication volontaire d’informations segmentées – le cas français, dans

Comptabilité et Développement, Actes du 17ème congrès de l’AFC, mai 1996.

97. Salvioni D., Il bilancio d’esercizio nella comunicazione integrata d’impresa,

Giappichelli, Torino, 1992.

98. Salvioni D., Cultura della transparenza e comunicazione economico- finanziaria

d’impresa, ISTEI Università degli Studi di Milano - Bicocca, 2002.

Page 38: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

99. Salvioni D.M., Il bilancio d’esercizio nella comunicazione integrata d’impresa,

Giappichelli, Torino, 1992.

100. Sciarelli S., Il sistema d’impresa, Cedam, Padova, 1982.

101. Serafeim G.,The Consequences of Mandatory Corporate Sustainability Reporting:

Evidence from Four Countries, Internet Paper, http//ssrn.com, 2011.

102. Spaventa L., Struttura proprietaria e corporate governance. Ai confini tra diritto ed

economia, Universita degli Studi di Macerito, Laboratoria Fausta Vicarelli, 2002.

103. Sternberg E., Corporate Governance: Accountability in the Marketplace, Institute of

Economics Affairs, London, 1998.

104. Tabără N., Horomnea E., Mircea M.-C., Contabilitate internaţională, Editura Tipo-

Moldova, 2009.

105. Todea N., Teorie contabilă și raportare financiară, Editura Aeteritas, 2009.

106. Trabelsi S., L’information financière incrémentale publiée sur les sites web des

sociétés canadiennes, Teză de doctorat, Université de Montréal, Franța, 2005.

107. Wallace R. S. O., Disclosure of Accounting Information in Developing cCountries:

A Case Study of Nigeria, Unpublished Ph.D. dissertation, University of Exeter,

United Kingdom, 1987.

108. Watts R.L., Zimmerman J.L., Positive Accounting Theory, Prentice Hall, 1986.

109. Zavani M.,Il valore della comunicazione aziendale, Giappichelli, Torino, 2000.

110. Zhou H., La diffusion d’informations financières par les sociétés françaises et

britanniques, Teză de doctorat, Université de Paris de Dauphine, Franța, 1997.

Articole publicate în jurnale de specialitate sau în volume ale conferinţelor nationale şi

internaţionale.

1. Adams, C.A., Frost, G.R., „Integrating Sustainability Reporting into Management

Practices”, in Accounting Forum, vol. 32/2008.

2. Albu N., Albu C.N., Bunea S., Calu D.A., Gîrbina M., „A Story about IAS/IFRS

Implementation in Romania, an Institutional and Structuration Theory Perspective”,

in Journal of Accounting in Emerging Economies, vol. I(1)/2011.

3. AL-Qudah, Mustafa A.A., „Financial Performance: An Empirical Study on the

Jordanian Industrial Corporations Listed on Amman Financial Market for the period

2008-2012”, in Interdisciplinary Journal of Contemporary Research in Business,

vol. 6(1)/2014.

Page 39: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

4. Amal H., Faten L., „ La transparence de l’entreprise et la structure de propriété: Cas

des entreprises françaises”, Actes du 3ème Congrèsde l’Association Francophone de

Comptabilité, , 2010, pp. 1-29.

5. Andrikopolous A., Diakidis N., Samitas A., „The Cross Section of Online

Accounting Disclosure: The Case of Cyprus”, in International Journal of Electronic

Finance, vol. 3/2009.

1. Arnold J., Moizer P. „A Survey of the Methods Used by UK Investment Analysts to

Appraise Investments in Ordinary Shares”, in Accounting and Business Research,

vol. 14/1984.

2. Artiach T., Clarkson P.,„Disclosure, Conservatism and the Cost of Equity Capital: A

Review of the Foundation Literature”, in Accounting & Finance, vol. 51 (1)/2011.

3. Badua F.A., Previts G.J., Vasarhelyi M.A., „Tracing the Development of Accounting

Thought by Analyzing Content, Communication, and Quality in Accounting

Research Over Time”, inAccounting Historians Journal, vol. 38(1)/2011, pp. 31-56.

4. Barry C.B., Brown S.J.,„Limited Information as a Source of Risk”, in The Journal of

Portfolio Management, vol. 12 (2)/1986.

5. Ball R., „On the Development, Accomplishments and Limitations of the Theory of

Stock Market Efficiency”, in Managerial Finance, vol. 20 2/3/1994, pp. 3-48.

6. Ball R., „The Theory of Stock Market Efficiency: Accomplishments and

Limitations”,in Journal of Applied Corporate Finance, vol. 8/1995, pp. 4-17.

7. Ball R., Kothari S.P., Robin A.,„The Effect of International Institutional Factors on

Properties of Accounting Earnings”, in Journal of Accounting & Economics, vol.

29/2000, pag. 1–52.

8. Barrett, E., „Annual Report Disclosure: Are American Reports Superior?”, in

Journal of International Business Studies, vol. 6, nr. 2/1975.

9. Bertrand F., „Les stratégies de communication financière des grandes

sociétésfrançaises cotées: une étude empirique”, IAE d’Aix Marseille, Cahier de

recherche 569/2000.

10. Beattie V., Pratt K., „Issues Concerning Web-Based Business Reporting: An

Analysis of the Views of Interested Parties”, in British Accounting Review, vol.

35(2)/2003.

11. Bhushan R.,„Firm Characteristics and Analyst Following”, in Journal of Accounting

& Economics, vol. 11(2/3)/1989.

Page 40: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

12. Boesso G., Kumar K.,„Stakeholder Prioritization and Reporting: Evidence from Italy

and the U.S.”, in Accounting Forum, vol. 33, 2/2009.

13. Boghean F., Boghean C., Ciubotariu M.S ., „The Necessity and the Facilitating

Factors of the Corporate Governance Development”, SGEM2014 Conference on

Political Sciences, Law, Finance, Economics And Tourism, vol. 3, Editura

Technology Ltd., Bulgaria, pp. 661-670.

14. Boghean C., Boghean F., Ciubotariu M.S.,„Research on the decision of investing in

securities”, SGEM 2015 Conference on Political Sciences, Law, Finance, Economics

And Tourism, 2015.

15. Bostan I., Hurjui I., Hlaciuc E., Grosu V, Ciubotariu M.S., „The Use of the Audit

Method in Assessing the Performance of the Public Health System”, in Romanian

Journal of Legal Medicine, vol. 22(4)/2014, pp. 283-284.

16. Bostan I., Mateş D., Hlaciuc E., Grosu V., Socoliuc M., Andronic B., Ciubotariu

M.S., Apetri A., Moroşan Gh., Mihalciuc C., „Exploitation of Fishing Resources in

Suceava County: Profitability analysis (Rb/T) of specialized farms in a mountainous

region”, in Archives of Biological Sciences, Official Journal of the Serbian

Biological Society, 2015.

17. Bostan I., Implication of the EVA Model Use in the Firm Resources’ Performant

Allocation Plan, in Accounting and Management Information Systems Journal, vol.

9(1)/2010, pp. 120-145.

18. Bostan I., Grosu V., „The IAS/IFRS Standards system and their relation with the

communitarian legislation”, in International Journal of Academic Research, vol.

2(2)/2010.

19. Botosan C.A., „Disclosure Level and the Cost of Equity Capital”, in The Accounting

Review, vol. 72(3)/1997.

20. Brondoni S.M., „La comunicazione integrata d’impresa nelle politiche del gruppo”,

in A.A. V.V. Scritti in onore di Luigi Guatri, Ed. Bocconi Comunicazione, Milano,

1988.

21. Brennan M. J., Tamarowski C., „Investor Relations, Liquidity and Stock Prices”, in

Journal of Applied Corporate Finance, 12(4)/2000, pp. 26-37.

22. Bujaki M., McConomy B.J., „Corporate Governance: Factors Influencing Voluntary

Disclosure by Publicly Traded Canadian Firms”, in Canadian Accounting

Perspectives, 2002, pp. 105-139.

Page 41: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

23. Bushee B. J., Noe C.F., „Corporate Disclosure Practices Institutional Investors and

Stoke Return Volatility”, in Journal of Accounting Research, vol. 38/2000.

24. Buzby S.L., „Selected Items for Information and Their Disclosure in Annual

Reports”, in The Accounting Review, vol. 49 (3)/1974.

25. Buzby S.L., „Company Size, Listed Versus Unlisted Stocks and the Extent of

Financial Disclosure”,in Journal of Accounting Research, vol. 13(1)/1975.

26. Byard D., Shaw K.W.,„Corporate Disclosure Quality and Properties of Analysts’

Information Environment”, in Journal of Accounting, Auditing & Finance, vol. 18

(3)/2003.

27. Capaldo P., „Qualche riflessione sull’ informazione esterna d’impresa”, Rivista dei

dottori commercialisti, Milano,5/1975.

28. Ciubotariu M.S., 2011, „Etică şi moralitate în profesia contabilă”, în volumul

conferinţei Umanism, Educaţie, Resurse Umane (UERU), 6-7 mai 2011,

Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, pp. 221-228.

29. Ciubotariu M.S., Boghean F., Moroşan Dănilă L., Boghean C., „Study on Tax

Evasion Manifestation within Entities from Romania”, în volumul conferinţei 2012

2nd International Conference on Economic, Education and Management, 1-2 iunie

2012, Shanghai, China, vol. 1, Editura Hong Kong Education Society, 2012, pp.

365-371.

30. Ciubotariu M.S., „The role of small and medium enterprises in the modern

economy and the importance of IFRS application for SMEs”, in The Annals of the

„ Ştefan cel Mare" University of Suceava, Fascicle of the Faculty of Economics and

Public Administration, vol. 13, 1 (17)/Suceava, 2013, pp. 201-210.

31. Ciubotariu M.S., „Impactul fraudei asupra raportării financiare”, in „Ştiinţe

Economice”, vol. II (coord. Gabriela Prelipcean), al Conferinţei Internaţionale

desfăşurate în cadrul proiectului „Doctoratul: o carieră atractivă în cercetare”,

Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, 21-22 iunie 2013, Editura Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2013..

32. Ciubotariu M.S., Colbu I.C., „Optimization of the economic and financial

communication of SMEs in Romania by implementing the IFRS”, in volumul

conferinţei internaţionale Jean Monnet European Research Development in Horizont

2020,Hlaciuc E., Bostan I. (ed.), Editura Lumen Media Publishing, Marea Britanie,

2013, pp. 85-92.

Page 42: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

33. Clarkson P.M., Kao J.L., Richardson G.D.,„Evidence That Management Discussion

and Analysis (MD&A) Is a Part of a Firm’s Overall Disclosure Package”, in

Contemporary Accounting Research, vol. 16(1)/1999.

34. Coda V., „La comunicazione economica nella strategia aziendale”, in CESAD, La

Communicazione economica: valore aziendale o sociale, Atti del

Covegnoorganizzato dal CESAD, Editura Egea, Milano, 1989.

35. Cohendet P., Llerena P.,„Nature de l’information, evaluation et organization de

l’enterprise”, in Revue d’économie industrielle, (Organisation et dynamique

industrielle), vol. 51/1990.

36. Colbu I.C., Ciubotariu M.S., „Financial communication of SMEs during economic

crises: can the international financial reporting standards make a difference?”, in

volumul conferinţei internaţionale Jean Monnet European Research Development in

Horizont 2020, Hlaciuc H., Bostan I., Editura Lumen Media Publishing, Marea

Britanie, 2013, pp. 103-109.

37. Cooke T.E., „The Impact of Size, Stock Market Listing and Industry Type on

Disclosure in the Annual Reports of Japanese Listed Corporations”, in Accounting

and Business Research, vol. 22, 87/1992.

38. Cooke T.E.,. „Disclosure in Japanese Corporate Annual Reports”, in Journal of

Business Finance & Accounting, nr. 20 (4)/1993, pp. 521-535.

39. Corvi E.,„Comunicazione interna”, in Caselli, Le parole dell impresa, Angeli,

Milano, vol. II/1995.

40. Craven B.M., Marston C.L., „Financial Reporting on the Internet by Leading UK

Companies”, in The European Accounting Review, vol. 8, 2/1999.

41. Cuervo A., „Corporate Governance Mechanisms: A Plea for Less Code of Good

Governance and More Market Control”, Corporate Governance, vol. 10, 2/2002, pp.

84-93.

42. Wong-Boren A., „Voluntary Financial Disclosure by Mexican Corporations”, in The

Accounting Review, 1987, pp. 533-541.

43. Daub C.H., Stiller Y., „Paving the Way for Sustainability Communication: Evidence

from a Swiss Study”, in Business Strategy and the Environment, vol. 16/2007.

44. Debreceny R., Gray G. L., Rahman A., „The Determinants of Internet Financial

Reporting”, in Journal of Accounting and Public Policy , vol. 21/2002, pp. 371-394.

45. Diamond D.W., Verrecchia R.E.,„Disclosure, Liquidity and the Cost of Capital”, in

Journal of Finance, vol. 66/1991.

Page 43: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

46. Dye R., „Disclosure of Nonproprietary Information”, in Journal of Accounting

Research, vol. 23, 1/1985, pp. 123-145.

47. Eccles R.G., Serafeim G., „Accelerating the Adoption of Integrated Reporting”, in

Leo F., Vollbracht M. (eds.), CSR Index 2011, Innovatio Publishing, Boston, 2011,

pp. 70-92.

48. Emerson J.,„The Blended Value Proposition: Integrating Social and Financial

Returns”, in California Management Review, vol. 45/2003.

49. Enticott R., Rowe J.,„Evaluating the Links Between Locality and Environmental

Performance of SMEs: Some Observations from Survey and Partnership

Programmes in the Greater Bristol Area”, in Eco-Management and Auditing, vol.

5/1998.

50. Eng L.L., Mak Y.T., „Corporate Governance and Voluntary Disclosure”, in Journal

of Accounting and Public Policy, 22/2003, pp. 325-345.

51. Entwistle G.M., „Exploring the R&D Disclosure Environment”, in Accounting

Horizons, 13 (4)/1999, pp. 353-385.

52. Ettredge M., Richardson V.J., Scholz S., „Dissemination of Information for Investors

at Corporate Web Sites”, in Journal of Accounting and Public Policy, nr. 21/2002,

pp. 357-369.

53. Ferraris, F., Cerbioni, F., „Principi internazionali ed effetti locali: opportunità e

vincoli del processo di armonizzazione”, Rivista di Ragionesio e di Economia

Aziendali, 7/2004.

54. Firth M.,The Impact of Size, Stock Market Listing, and Auditors on Voluntary

Disclosure in Corporate Annual Reports, in Accounting and Business Research, vol.

10/1979.

55. Firth M., „The Impact of Size, Stock Market Listing and Auditors on Voluntary

Disclosure in Corporate Annual Reports”, in Accounting and Business Research,

9/1979, pp. 273-280.

56. Firth M., „The Disclosure of Information by Companies”, in Omega, vol. 7, nr.

2/1979.

57. Firth M., „The Impact of Size, Stock Market Listing and Auditors on Voluntary

Disclosure in Corporate Annual Reports”, in Accounting and Business Research, vol.

9, nr.36/1979.

Page 44: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

58. Franceschi F., Cerbioni F., „Principi internazionali ed effetti locale: opportuniti e

vincoli del processo di armonizzazione”, in Rivista di Ragionesio e di Economia

Aziendali, 2004.

59. Francis J., Nanda D., Olsson P., „Voluntary Disclosure, Earnings Quality, and Cost

of Capital”, in Journal of Accounting Research, vol. 46(1)/2008.

60. Gibbins M., Richardson A., Waterhouse J., „The Management of Corporate

Financial Disclosure: Opportunism, Ritualism and Process”, in Journal of

Accounting Research, vol. 28/1990.

61. Gray S.J., „Towards a Theory of Cultural Influence on the Development of

Accounting System Internationally”, in Abacus, vol. 24, 1/1988, pp. 1-15.

62. Greco G., Zurzolo A., Loiodicel L., Del Gobbo A., „IFRS 8: Il caso del Gruppo

Poste Italiane”, in Di Pietra, R., (coord.), Bilancio IFRS Best Practice e casi

operativi, Knowita, Arezzo, 2011.

63. Gul F., Leung S., „Board Leadership, Outside Directors’ Expertise and Voluntary

Corporate Disclosure”, in Journal of Accounting and Public Policy, 23/2004, pp.

351-379.

64. Habisch A., Patelli L., Pedrini M., Schwartz C.,„Different Talks with Different

Folks: A Comparative Survey of Stakeholder Dialog in Germany, Italy, and the

U.S.”,in Journal of Business Ethics, vol. 100, 2011.

65. Healy P.M., Palepu K.G.,„Information Asymmetry, Corporate Disclosure, and the

Capital Markets: A Review of the Empirical Disclosure Literature”, in Journal of

Accounting and Economics, vol. 31, 2001.

66. Hlaciuc E., Mihalciuc C., „Specific features about communication and the

importance of the Annual financial statements in the process of communication”, in

The Annals of the Stefan cel Mare University, Fascicle of the Faculty of Economics

and Public Administration, Suceava, 8/2008.

67. Ho S., Wong K.S., „A Study of Corporate Disclosure Practice and Effectiveness in

Hong Kong”, in Journal of International Financial Management and Accounting,

12/2001, pp. 75-102.

68. Ioannou I., Serafeim G., 2011. „What Drives Corporate Social Performance? The

Role of Nation-Level Institutions”, in Journal of International Business Studies,

2012.

69. Jorgensen T.H., Mellado M.D., Renmen A.,„Integrated Management Systems”,

Aalbord University, Working Paper, 2004, pp. 5-19.

Page 45: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

70. Kassarjian H.H.,„Content Analysis in Consumer Research”, in Journal of Consumer

Research, vol. 4, 1977.

71. Kasznik R. şi al., „The Impact of Securities Litigation Reform on the Disclosure of

Forward Looking Information by High Technology Firms”, in Journal of Accounting

Research, vol. 39, 2001, pp. 297-327.

72. Kasznik R., Lev B., „To Warn or Not to Warn: Management Disclosure in the Face

of an Earnings Surprise”, in The Accounting Review, vol. 70, 1/1995, pp. 113-134.

73. Kolk A.,„More Than Words? An Analysis of Sustainability Reports”, in New

Academy Review, vol. 3, 2004.

74. Kruse C., Lundbergh S.,„The Governance of Corporate Sustainability”, in Rotman

International Journal of Pension Management, vol. 3, 2010.

75. Labelle R., „The Statement of Corporate Governance Practices (SCGP): a Voluntary

Disclosure and Corporate Governance Perspective”, in HEC Montréal, Working

Paper, 2002, p. 35.

76. Labelle R., Schatt A., „Structure de propriété et communication financière des

enterprises françaises”, in Revue Finance Contrôle Stratégie, Vol. 8/2005, pp. 77-

105.

77. Lang M., Lundholm R.,„Corporate Disclosure Policy and Analyst Behavior”, in The

Accounting Review, vol. 71(4), 1996.

78. Lang M., Lundholm R., „Cross-Sectional Determinants of Analyst Rating of

Corporate Disclosures”, in Journal of Accounting Research, 31/1993, pp. 246-271.

79. Langbery N., Sivaramakrishnan K.,„Voluntary Disclosures and Analyst Feedback”,

in Journal of Accounting Research, vol. 48(3), 2010.

80. Laux, C., Leuz, C., „The Crisis of Fair Value-Accounting: Making Sense of the

Recent Debate”, Accounting, Organizations and Society, vol. 34, 6-7/2009, pp. 826-

834.

81. Lee T.A., Tweedie D.P.,„Accounting Information: An Investigation of

PrivateShareholder Usage”, in Accounting and Business Research, vol. 6, 1975.

82. Leftwich R.W., Watts R.L.,Zimmerman J.L., „Voluntary Corporate Disclosure: The

Case of Interim Reporting”, in Journal of Accounting Research, vol. 19

(Supplement), 1981, pp. 50-83.

83. Lippman E.J., „Accountants' responsibility for the information they report – a

historical case study of financial information”, in Accounting Historians Journal,

vol. 36(1)/2009, pp. 61-79.

Page 46: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

84. Luez C., Verrechia R.E., „The Economic Consequences of Increased Disclosure”, in

Journal of Accounting Research (Supplement: Studies on accounting Information

and the Economic of the Firm), 38/2000, pp.91-124.

85. Marston C.L., Shrives P.J., „The Use of Disclosure Indices in Accounting Research:

A Review Article”, in The British Accounting Review, vol. 23, 1991.

86. Mancini D., Lamboglia R., „Il sistema informativo aziendale: aspetti definitori e

requisiti di efficacia”, Università di Napoli Parthenope, 2005, pp. 1-21.

87. Mauldin E., Richetermeyer S., „An Analysis of ERP Annual Report Disclosure”, in

International Journal of Accounting Information Systems, Vol. 5, nr. 4, 2004, pp.

395-416.

88. McKinnon, Dalinmunthe, „Voluntary Disclosure of Segment Information by

Australian Diversified Companies”,in Accounting and Finance, vol. 33, nr.1, 1993.

89. McNally G. M., Lee H. E., Hasseldine C. R., „Corporate Financial Reporting in New

Zealand: An Analysis of User Preference, Corporate Characteristics and Disclosure

Practices for Discretionary Information”, in Accountingand Business Research, vol.

13 (49), 1982.

90. Michailesco C., „Une étude empirique des déterminants de la qualité de l'information

diffusée par les entreprises françaises au cours de la période 1991-1995”,

Comptabilité Contrôle Audit, Association Francophone de Comptabilité, 1999, 5 (1),

pp. 83 – 108.

91. Michailesco C., „The determinants of the quality of accounting information disclosed

by French listed companies”, lucrare prezentată la EAA Congress, Bordeaux, France,

1999, pp. 1-20.

92. Mihai I., Socea A., Ciubotariu M.S., „The assets of the company – a theoretical and

practical approach that relates in particular to the intellectual capital”, in The Annals

of the Ştefan cel Mare University of Suceava, Fascicle of The Faculty of Economics

and Public Administration, vol. 11, 2 (14)/2011, pp. 201-207.

93. Miller G., „Earnings Performance and Discretionary Disclosure”, in Journal of

Accounting Research, vol. 4, nr. 1/2002.

94. Miller G., Piotroski J., „Forward Looking Earnings Statements: Determinants and

Market Response”, working paper, 2000.

95. Mitchell R.K., Agle B.R., Wood D.J., „Toward a Theory of Stakeholder

Identification and Salience: Defining the Principle of Who and What Really Counts”,

Academy of Management Review, 22(4)/1997.

Page 47: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

96. Naser K., Nuseibeh R., „Quality of Financial Reporting: Evidence from the Listed

Saudi Nonfinancial Companies”, in International Journal of Accounting, vol. 38

(1)/2003.

97. Paturel R., Matoussi H., Jouini S., „Les motivations de la communication financière

des entreprises françaises et britanniques à travers le Web”, lucrare prezentată la

5ème Colloque international de la recherche en sciences de gestion, Hammamet,

Tunisie, 2006..

98. Peres C., „Valorificarea informaţiei financiar contabile în diagnosticul financiar”,

lucrare prezentată în cadrul Sesiunii de comunicări ştiintifice a Universităţii

Europene Drăgan, Lugoj, 2002.

99. Petriş R., Hlaciuc E., „The accountant profession: evolution and ruptures. The birth

of the accounting paradigm”, in The Annals of the Ştefan Cel Mare University

Suceava, Fascicle of The Faculty of Economics and Public Administration, vol. 10,

2(12)/2010, pp. 217-227.

100. Bianchi S. et al.,„La comunicazione ai mercati finanziari in un confronto

internazionale”, Amministrazione e Finanza, 18(23)/2003, pp. 56-62.

101. Provasoli A., „Il bilancio come strumento di comunicazione”, in Economia &

Management, vol. 8, 1989.

102. Raffournier B., „The Determinants of Voluntary Financial Disclosure by Swiss

Listed Companies”, in The European Accounting and Economics, 4/1995, pp. 261-

280.

103. Richiard M., „Earnings management e IFRS: evidenze compriche nelle aziendi

italiane non quotate”, Financial Reporting, 2009.

104. Rordorf R., I controlli. lucrare prezentată la Convenţia Verso il nuovo diritto

societario. Dubbi ed attese, Florenţa, Italia, 16 noiembrie 2002.

105. Ross S. A., „The Arbitrage Theory of Capital Asset Pricing”, in Journal of Economic

Theory, vol. 13(3), 1976, pp. 341-360.

106. Ryan B., Scapens R.W., Theobald M., „Research Method and Methodology”in

Finance and Accounting, Academic Press, London, 1992.

107. Schipper K.,„Required Disclosures in Financial Reports”, in The Accounting Review,

vol. 82 (2)/2007.

108. Singhvi S., Desai H., „An Empirical Analysis of the Quality of Corporate Financial

Disclosure”, in The Accounting Review, nr. 46 (1)/1971, pp. 129-138.

Page 48: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

109. Sengupta P.,„Corporate Disclosure Quality and the Cost of Debt”, in The Accounting

Review, vol. 73(4), 1998.

110. Stolowy H., Ding Y., „Les facteurs déterminants de la stratégie des groupes français

en matière de communication sur les activités de recherche et développement”, in

Finance Contrôle Stratégie, vol. 6, martie 2003, pp. 39-62.

111. Tetlock P., „Accountability: the Neglected Social Context of Judgment and Choice”,

in Research in Organizational Behavior, vol. 7/1985.

112. Todea N., Joldos (Udrea) A.M., Grejdean (Demian) G.E., „Financial Standing – a

Benchmark of Financial Performance”, în Valahian Journal of Economic Studies,

vol. 1 (15), 2/2010, pp. 45-50.

113. Van der Elst C., Van Daelen M. (eds.), Risk Management and Corporate

Governance, Interconnection in Law, Accounting and Tax. Edgard Elgar,

Cheltenham,2010.

114. Verrecchia, R. E., „Discretionary Disclosure”,in Journal of Accounting and

Economics, vol. 5, North-Holland, 1983.

115. Watts R.L., Zimmerman J.L., „Towards a Positive Theory of the Determination of

Accounting Standards”, in The Accounting Review, vol. 53(1), 1978.

116. Watts R.L., Zimmerman J.L., „Positive Accounting Theory: A Ten Year

Perspective”, in The Accounting Review, vol.65 (1), 1990.

117. Welker M., „Disclosure Policy, Information Asymmetry, and Liquidity in Equity

Markets”, in Contemporary Accounting Research, vol. 11 (2)/1995.

118. Yongvanich K., Guthrie J.,„An Extended Performance Reporting Framework for

Social and Environmental Accounting”,in Business Strategy and the Environment

(Special Issue: Sustainability Accounting), vol. 15 (5), 2006.

119. Xiao J.B., Yang H., Chow C.W., „The Determinants and Characteristics of

Voluntary Internet-Based Disclosure by Listed Chinese Companies”, in Journal of

Accounting and Public Policy, vol. 23/2004, pp. 191-225.

Dicţionare

1. Dicţionar de ştiinţe economice, sub direcţia Jessua C., Labrousse Ch., Vitry D.,

Gaumont D., Editura ARC, 2006.

2. Bistriceanu Gh. D., Lexicon de finanţe bănci asigurări , vol. III, Editura Economică,

Bucureşti.

Page 49: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Legislaţie

1. Legea Contabilităţii nr. 82/1991, Monitorul Oficial, nr. 265/27.12.1991, republicată

în Monitorul Oficial al României, nr. 454/18.06.2008.

2. Hotarârea Guvernului nr. 704/1993 pentru aplicarea legii contabilităţii, Monitorul

Oficial al României, nr. 303 bis/22.12.1993.

3. Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 403/1993 pentru aprobarea reglementărilor

contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu

Standardele de Contabilitate Internaţionale, Monitorul Oficial al României, nr. 480-

4.10.1999, art. 101.

4. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 94/2001, pentru aprobarea

Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor

Economice Europene cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Monitorul

Oficial al României, nr. 85/20.02.2001.

5. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 306-2002 pentru aprobarea

Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene,

Monitorul Oficial al României, nr. 279/25.04.2003.

6. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 1752/2005 pentru aprobarea

Reglementărilor contabile conform cu Directivele Europene, Monitorul Oficial al

României, nr. 1080bis/30.11.

7. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 3055/2009 pentru aprobarea

Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene, Monitorul Oficial al

României, nr. 766 bis/10.11.2009.

8. Ordinul MFP nr. 2861/09.10.2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi

efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor

proprii (Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 704 din 20/10/2009).

9. Ordinul nr. 116/21.12.2011 pentru aprobarea Instrucţiunii nr. 6/2011 privind

aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către entităţile

autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor

Imobiliare.

10. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), emise la 1 ianuarie 2013,

Partea A, Fundaţia IFRS. Ed a 6-a. rev. Bucureşti, Editura CECCAR, 2013.

11. Standardele Internaţionale de Evaluare, International Valuation Standards Coucil (

IVSC), Bucureşti, 2011.

Page 50: Rezumatul tezei de doctorat - USV...Aceast ă tez ă de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carier ă atractiv ă în cercetare", num

Alte surse

www.bvb.ro

www.mfinante.ro

www.depozitarulcentral.ro

www.anaf.ro

www.iasb.org,

www.ifac.org,

www.ifaromania.ro,

www.insse.ro.

www.sciencedirect.com;

www.infocercetare.ro;

www.springerlink.com;

http://www.economia.unipr.it/;

www.tradeville.eu


Recommended