ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Exemplar nr.
Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Școala Doctorală
Nr. din
Locotenent-colonel drd. Florin ALEXANDRU
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: RELAŢIA AVERTIZARE TIMPURIE – CERCETARE,
SUPRAVEGHERE ŞI RECUNOAŞTERE ÎN ARMATA ROMÂNIEI
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:
Comandor
prof.univ.dr. Sorin TOPOR
Teză elaborată în vederea obținerii titlului de
DOCTOR în Informații și securitate națională
- Bucureşti, 2019 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 23
CUPRINS
INTRODUCERE.........................................................................................................
CAPITOLUL I
INFORMAŢIILE MILITARE – SPRIJINUL INFORMAŢIONAL..................
1.1. Informaţiile în acţiunile militare contemporane...................................................
1.2. Sprijinul informaţional asigurat de structurile din forţele aeriene grupării de
forţe întrunite..............................................................................................................
CAPITOLUL II
EVOLUŢIA CONCEPTELOR DE AVERTIZARE TIMPURIE,
CERCETARE, SUPRAVEGHERE ŞI RECUNOAŞTERE ŞI INFORMAŢII,
SUPRAVEGHERE ŞI CERCETARE.....................................................................
2.1. Evoluţia conceptului de avertizare timpurie.....................................................
2.2. Evoluţia conceptului de cercetare, supraveghere şi recunoaştere – CSR.............
2.3. Evoluţia conceptului de informaţii, supraveghere şi cercetare-ISR.....................
CAPITOLUL III
SISTEME C4ISR - INTERCONECTAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI
CSR (SUBSISTEMUL DE SENZORI, SUBSISTEMUL DE PRELUCRARE, SUBSISTEMUL DE DISEMINARE) .....................................................................
3.1. Sistemele C4ISR..........................................................................................
3.2.Modernizarea, dezvoltarea, managementul reţelelor tactice de date (TDL)
necesare implementării sistemului C4ISR în Armata României.................................
3.3. Realizarea schimbului de date cu sistemul „Aegis” - provocări pentru sistemul
C4ISR al Armatei României .......................................................................................
3.4. Alte sisteme CSR/ISR ŞI război electronic – provocări pentru sistemul C4ISR
al Armatei României ...................................................................................................
CAPITOLUL IV
RELAŢIA AVERTIZARE TIMPURIE - CERCETARE, SUPRAVEGHERE
ŞI RECUNOAŞTERE LA NIVELUL GRUPULUI DE CERCETARE ŞI SUPRAVEGHERE PRIN RADIOLOCAŢIE ŞI AVERTIZARE TIMPURIE..
4.1. Managementul informațiilor la nivelul Grupului de cercetare şi supraveghere
prin radiolocaţie şi avertizare timpurie.....................................................................
4.2. Analiză privind posibila dispunere a Grupului de cercetare și supraveghere
prin radiolocație și avertizare timpurie pentru realizarea avertizării timpurii
eficiente.......................................................................................................................
CONCLUZII ŞI PROPUNERI.......................................................................
ACRONIME, ABREVIERI, DEFINIȚII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 23
INTRODUCERE
Cuvinte cheie: informații militare; sprijin informational; cercetare și
supraveghere aeriană; avertizare timpurie; cercetare, supraveghere și recunoaștere;
informații, supraveghere, cercetare; sisteme de senzori; radare; arhitectura sistemului
de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie;
Abordarea unei asemenea tematici, în cadrul tezei de doctorat, reprezintă, în
opinia noastră, un demers ştiinţific util, necesar şi de actualitate, cu implicaţii în
dezvoltarea structurilor de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare
timpurie, precum și pentru stabilirea rolului acestor structuri în cadrul sistemului de
informații militare, în noul context de securitate. O astfel de temă nu a mai fost
abordată, de aceea consider utilă o evaluare a mediului operaţional euroatlantic şi o
abordare realistă a modului de transformare a structurilor de cercetare și supraveghere
prin radilocație și avertizare timpure şi a soluţiilor din punct de vedere informațional
pentru asigurarea îndeplinirii misiunii de bază a acestora – sprijinul informațional.
Destrămarea civilizaţiei industriale începând din deceniul al şaselea al
secolului trecut, prin trecerea către societatea informaţională „antrenează cu sine
ameninţarea mai multor războaie, de un tip total nou”1. Acesta este războiul
viitorului, războiul din al Treilea val, cel al societăţii informaţionale. Ipoteza de la
care se porneşte este aceea că noul tip de război reprezintă un mod de manifestare
militară al societăţii informaţionale, născută din posibilităţile ştiinţifice şi tehnologice
fără precedent.
În rândul analiştilor civili și militari se dezvoltă ideea că prelucrarea avansată a
informaţiilor şi utilizarea armamentului digitizat vor modifica total posibilităţile
tehnicii militare, influențând caracterul şi amploarea acţiunilor întrunite. Războiul
viitorului va fi dus prin utilizarea masivă a armelor convenţionale inteligente, care
vor descoperi, localiza, identifica, urmări şi distruge precis ţintele, vor provoca
1 Alvin TOFFLER - Puterea în mişcare, Editura Antet, Bucureşti, 1996, pag.23;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 23
pierderi omenești minime, adversarul fiind învins militar, economic și politic, de
multe ori, fără ocuparea teritoriului său.
Motivația alegerii tezei rezultă din faptul că factorul determinant al
schimbărilor în domeniul luptei armate îl reprezintă reconsiderarea rolului datelor și
informaţiilor şi reducerea timpului de luare a deciziei, pe baza acestor date și
informații, furnizate de către senzori/radare.
Specialiştii civili și militari afirmă că informaţiile vor deveni un patrimoniu
strategic, iar confruntarea informaţională nu mai este doar o problemă de atacuri
operativ-tactice asupra reţelelor de senzori/radare şi comunicaţii, ci o pârghie
puternică, capabilă să modifice şi să influenţeze deciziile de la nivel înalt ale
adversarului. Acest concept impune încercarea de a şti aproape totul despre adversar,
în timp real sau aproape real, înclinarea balanţei informaţiilor şi a cunoştinţelor în
favoare proprie, mai ales dacă balanţa raportului de forţe înclină dezechilibrat major
în favoarea inamicului/adversarului.
Informaţia vehicultă în sistemele de senzori/radare, comunicații și computere,
este noul câmp de luptă, deopotrivă pentru ţări, agenţii şi oameni. Suntem cu toţii,
într-o măsură mare, în situaţia de a face faţă unor condiţii care ne cer mai multe
informaţii, pentru a lua decizii mai bune, cu scopul de a funcţiona mai departe, şi
chiar a supravieţui. Nu ai cum să construieşti un zid în jurul informaţiei. Nu poţi să o
ignori sau să o izolezi. Ea este omniprezentă, curge printre noi și cu noi. Circulă prin
liniile de telefon și cablurile UTP. E în atmosferă, în mediul electromagnetic, în
sisteme, aplicații și programe, învăluind omenirea și planeta în ansamblul ei.
În zilele noastre, informaţia se răspândeşte la scară internaţională instantaneu.
Dezvoltarea rapidă a reţelelor mondiale face ca aproape orice să fie disponibil oricui,
oriunde şi oricând. Din moment ce informaţia înseamnă putere, puterea se află acum,
ipotetic, peste tot. Amploarea schimbărilor şi a oportunităţilor oferă dimensiunea unei
veritabile revoluţii: era informaţiei. În aceste timpuri, suntem obligați să fim
informaţi şi puternici, sau putem fi neinformaţi şi slabi. Noua religie a vremurilor
actuale, este religia datelor și informaţiilor. Ceea ce dura odată doi ani, apoi două
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 23
luni, apoi două zile, apoi două ore, acum durează două secunde şi tinde rapid către
zero, având sprijinul tehnologiei.
Armatele actuale au realizate sisteme fiabile prin care circulă informaţii
importante, tactice, operative şi strategice, şi care fac ca aceste armate să fie situate
înaintea altor armate. Ele vor cunoaşte situaţia forțelor proprii foarte exact, vor şti
cum este dispus adversarul/ inamicul, vor fi mai puternice și vor acţiona în
consecinţă, cu pierderi minime și efecte maxime asupra adversarului/inamicului.
În acest sens, considerăm binevenită realizarea demersului nostru de
cercetare științifică, demers care are ca scop prezentarea și susținerea unui
model operaţional eficient de organizare a sistemului ceretare și supraveghere
prin radiolocație și avertizare timpurie și legătura acestuia cu sistemul
informațional militar.
Pentru realizarea scopului principal al acestui demers științific am stabilit și
urmărit cu atenție realizarea unor obiective specifice temei noastre de cercetare,
astfel: investigarea unor elemente ale cercetării fundamentale și combinarea acestora
cu elementele practice rezultate din experiența acumulată în cadrul structurilor de
radiolocație; identificarea unor repere istorice ale structurilor de ceretare,
supraveghere și recunoaștere din jurul Bucureștiului, dezvoltarea radiolocației ca
armă și specialitate în cadrul Forțelor Aeriene (rezultatele obținute în cadrul
serviciului de luptă permanent sub comandă NATO și națională, interdependența cu
structurile similare din NATO, cunoștințele acumulate la diferite școli de specialitate
și cursuri tehnice); cercetarea unor tehnici și tehnologii noi în domeniu și
concretizarea acestora într-un catalog detaliat; evaluarea unor posibilități teoretice de
avertizare timpurie, în noul context de securitate, în care amenințarea aeriană este
permanent prezentă și are un impact major, dezvoltarea unor idei și concepții care pot
conduce la continuarea unor politici rentabile din domeniul eficientizării acizițiilor de
tehnică de cercetare și supraveghere prin radiolocație.
Teza de doctorat este structurată pe patru capitole, fiecare dintre acestea fiind
dezvoltat în cadrul subcapitolelor proprii. Teza este o structură logică şi echilibrată
urmărind să evidenţieze necesitatea şi utilitatea problemelor tratate. Lucrarea conţine
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 23
280 pagini şi un număr de 33 anexe concludente şi consistente, care oferă detaliile
necesare înţelegerii aspectelor de noutate abordate în teză şi o documentare teoretică
detaliată, prin care creşte valoarea ştiinţifică a acesteia.
Sursele bibliografice utilizate includ importante lucrări, autohtone şi străine, din
domeniul militar şi din alte domenii conexe, articole şi informaţii apărute în presă şi pe
internet. De asemenea, experienţa proprie dobândită de-a lungul carierei, ca participant
la diferite activități militare, cursuri și seminarii științifice pe teme de tehnologie
inovativă și informații militare, a fost benefică în sensul că am plecat din start cu o bună
experienţă practică şi o bază de documentare real partajată şi actualizată în mediul de
securitate NATO și UE.
În utilizarea metodelor de cercetare am ținând cont de specificul tematicii,
precum și de nevoia îndeplinirii obiectivelor stabilite. Pentru aceasta, am utilizat
metode specifice cercetării fundamentale (primele trei capitole), precum și metode
specifice studiului de caz (ultimul capitol). De asemenea, în cadrul procesului de
investigare, am pus un accent mai mare pe etapa de culegere a informațiilor, urmând
ca în etapa de diseminare a rezultatelor cercetării să selectez părți din lucrare pe care
le-am publicat ca articole sau comunicări științifice, în diferite reviste de prestigiu,
din mediul publicistic universitar național. În unele subcapitole, am folosit metode
matematice, algoritmi de calcul, în special pentru detalierea alegerii unui posibil
dispozitiv de luptă al unei structuri din sistemul de cercetare și supraveghere prin
radilocație și avetizare timpurie.
Raţiunea stabilirii ţelului efortului nostru ştiinţific, a presupus luarea în calcul a
patru direcţii fundamentale de cercetare, direcţii care au structurat acest demers şi au
constituit argumentele care modelează şi coordonează dimensiunea conceptuală a
prezentei lucrări științifice, în realizarea ei.
Primul capitol “Informaţiile militare – sprijinul informațional”, constitue o
prezentare conceptuală a rolului informațiilor militare și al sprijinului informațional
în acțiunile militare contemporane. Am încercat să descriu aspectele teoretice ale
dimensiunii informaționale ale spațiului de luptă și să teoretizez sprijinul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 23
informațional asigurat de structurile din Forțele Aeriene unei Grupări de Forțe
Întrunite.
Informaţiile au un rol vital în sprijinul acţiunilor militare. Pe măsură ce forţele
doresc să obţină avantajul, supremaţia sau dominaţia informaţională, va creşte
exponenţial şi cererea de informaţii militare. Cunoaşterea situaţiei inamicului, a
poziţiei şi a mişcării de tehnică în timp aproape real, reprezintă condiția de bază în
obţinerea și menținerea succesului în operație, oferindu-i comandantului îndrăzneală
în concepţie și planificare, mai multă libertate de acţiune, permiţându-i să ia decizia
corectă în raport cu circumstanţele operaţiunilor întrunite executate.
Astfel, informaţiile, exploatate şi dirijate corespunzător, pot contribui decisiv la
câştigarea iniţiativei şi obţinerea succesului. Acest potenţial este, foarte fragil,
existând permanent posibilitatea schimbării raportului de forţe pe câmpul de luptă
informativ, datorită prelucrării şi utilizării diferite a informației. O informaţie
adecvată, dobândită şi folosită eficient, poate obține victoria, dar aceeaşi informaţie,
blocată la un moment, din incompentenţă sau din alte cauze, poate duce la catastrofă.
În aceasta constă, în opinia noastră, arta şi puterea informaţiilor.
Sprijinul informaţional asigurat de structurile de cercetare, supraveghere
şi recunoaştere/informaţii, supraveghere şi cercetare (CSR/ISR) şi structurile de
cercetare şi supraveghere prin radiolocaţie şi avertizare timpurie, Grupării de
Forţe Întrunite pornind de la dimensiunea informaţională a spaţiului de luptă
modern trebuie să se realizeze ţinînd cont de principiile războiului modern.
Proiectarea unor scenarii plauzibile de acţiune în situaţii de criză sau conflict
armat, presupune şi constituirea unor structuri militare cu o organizare variabilă,
puternic integrată, cu o capacitate acţională optimă în raport cu misiunea şi
obiectivele pe care le are de îndeplinit Gruparea de Forţe Întrunite, în cadrul căreia
Componenta Aeriană deţine un rol decisiv în asigurarea libertăţii de acţiune a
Componentelor Terestră şi Navală, precum și a Forțelor de operații speciale.
Printre misiunile care pot fi îndeplinite de Forţele Aeriene în folosul celorlalte
Categorii de Forţe ale Armatei şi comandamente de sprijin, incluse în cadrul
operaţiilor aeriene de sprijin de luptă sau sprijin cu informaţii, acţiunile de cercetare,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 23
supraveghere şi recunoaştere/informaţii, supraveghere şi cercetare (CSR/ISR), prin
cea mai importantă funcţie a acestora – detectarea schimbărilor şi anomaliilor în
activităţile şi poziţia unui potenţial inamic/adversar în scopul cunoaşterii poziţiei şi
intenţiilor acestuia – contribuie la identificarea riscurilor şi ameninţărilor care ar
putea afecta interesele naţionale, ale Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene.
Al doilea capitol, cu tema: „Evoluția conceptelor de avertizare timpurie,
cercetare, supraveghere și recunoaștere și informații, supraveghere și cercetare”
încearcă să surprindă aspectele teoretice, de doctrină și concepție ale Armatei
României referitoare la avertizarea timpurie, cercetarea, supravegherea și
recunoașterea (CSR) prin și de radiolocație și domeniul ISR, informații, supraveghere
și cercetare.
Pentru a contribui eficient la realizarea și păstrarea superiorităţii decizionale, se
vor crea și dezvolta, din timp de pace, capacităţi și capabilități necesare pentru
îndeplinirea cerinţelor aferente războiului bazat pe reţea şi operaţiilor bazate pe
efecte, prin asigurarea unui suport informaţional omnidirecţional strategic, oportun,
eficient, specializat, continuu şi realist.2
În prima etapă, conform strategiei naționale de transformare și modernizare a
Armatei României, se va pune accent pe proiectarea și realizarea unui sistem de
informaţii pentru apărare, prin realizarea unor structuri de informaţii militare şi
sprijin cu informații, structuri flexibile şi modulare, ce vor răspunde cerinţelor de
securitate naţionale şi vor fi integrate în procesul de planificare și execuție
operaţională al NATO şi, poate, în viitorul apropiat, al Uniunii Europene.
În etapa 2010-2028, în domeniul informaţii se va acţiona pentru remodelarea și
dezvoltarea structurilor de sprijin informaţional, cu capabilităţi OSINT, HUMINT,
SIGINT şi IMINT puse la dispoziţie în comun, dar şi prin interconectarea structurilor
de colectare şi analiză multisursă, de dorit în timp real.
Procesul de transformare al Armatei României în domeniul informații pentru
aparare nu se va opri aici, ci se va completa și împleti cu alte domenii și activități.
2 *** Strategia de transformare a Armatei României, București, 2007;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 23
Procesul de transformare și modernizare în domeniul informațiilor militare se
va focaliza asupra reconfigurării sau realizării sistemului C4ISR/CSR şi
informatizării Armatei României, se va corela şi va sprijini realizarea obiectivelor și
sarcinilor referitoare la regândirea structurii de conducere (comandă și control) și
realizarea Forței Întrunite.
Eficienţa sprijinului cu informaţii militare în operaţii, în condiţiile integrării
depline a Armatei României în structura Alianței Nord-Atlantice, dar și a Uniunii
Europene, este determinată de compatibilitatea şi interoperabilitatea cu structurile
similare de informații din armatele ţărilor aliate sau partenere.
Cantitatea mare de informaţii, folosite atât la pregătirea informativă a câmpului
de luptă (Intelligence Preparation of Batlefield - IPB) cât şi la sprijinul cu informaţii
al operaţiilor întrunite, a impus aproape de la sine conceptul unui sistem integrat al
tuturor senzorilor/radarelor, aparținând tuturor categoriilor de Forțe Armate.
Al treilea capitol, cu tema: “Sisteme C4ISR - interconectarea elementelor
sistemului CSR (subsistemul de senzori, subsistemul de prelucrare, subsistemul de
diseminare)” dorește a fi o proiectare în viitor a sistemului C4ISR al Armatei
României, privind cercetarea, supravegherea și recunoașterea prin radiolocație și
avertizarea timpurie. Am descris practic sistemul C4ISR, am detaliat modalitatea de
interconectare a elementelor sistemului CSR (subsistemul de senzori, subsistemul de
prelucrare, subsistemul de diseminare) cu ajutorul rețelelor tactice de date, TDL,
obligatoriu necesare implementării. Am descris sistemul Aegis ca fiind o provocare
de integrare în sistemul C4ISR al Armatei României, detaliind caracteristicile tehnice
și tactice ale acestui sistem și viitorul în România, și de ce nu în Armata României.
Am continuat demersul nostru științific cu prezentarea specificaţiilor şi
cerinţelor tehnice și prin realizarea unui catalog ce cuprinde subsistemele de senzori
ce pot fi integrate teoretic, dar și practic, în sistemul C4ISR/CSR al Armatei
României și ce va putea constitui baza pentru proiectarea unui model operațional
eficient de sistem C4ISR/CSR.
Al patrulea capitol, cu tema: “Relaţia avertizare timpurie - cercetare, supraveghere
şi recunoaştere la nivelul Grupului de cercetare şi supraveghere prin radiolocaţie şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 23
avertizare timpurie” încearcă să dezvolte și să surprindă această legătură între avertizarea
timpurie și domeniul cercetare, supraveghere și recunoaștere (CSR/ISR).
Am dezvoltat rolul informațiilor în acțiunile militare și dimensiunea informațională
a spațiului de luptă. Am surprins digitizarea câmpului de luptă, rolul informațiilor,
cerințele de forțe întrunite ale informațiilor, clasificarea și ierarhizarea informațiilor, am
surprins ciclul informațional în cadrul operațiilor întrunite. M-am referit la planificare și
direcționare, culegerea datelor și informațiilor, prelucrarea datelor și informațiilor,
valorificarea acestora, precum și la evaluarea și conexiunea inversă / feedbach-ul privind
informațiile militare.
Am descris sprijinul informațional asigurat de strucțurile din Forțele Aeriene
Grupării de Forțe Întrunite, dezvoltând scopul și conținutul sprijinului informațional,
metodele și sursele care asigură sprijinul informațional și conducerea și coordonarea
sprijinului informațional.
O atenție deosebită am acordat-o managementului informațiilor la nivelul Grupului
de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie, unitate de bază în
realizarea sprijinului informațional cu date de radiolocație a întregului ansamblu de acțiuni
militare, la nivel strategic, operativ și tactic.
Am dezvoltat problematica managementului informațiilor la nivelul Grupului de
cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie, planificarea și
direcționarea sprijinului de informații, cum se realizează culegerea datelor și informațiilor
la nivelul Grupului, sursele de informații, difuzarea datelor și informațiilor precum și
documentele de conducere, informare şi ajutătoare la nivelul Gp.CSRAT din cadrul marii
unități de cercetare, supraveghere și recunoaștere.
Am încercat să realizez o legătură între cercetarea și supravegherea prin radiolocație
și avertizarea timpurie, componente ale ISR, în cadrul unei structuri viabile, ce își
desfășoară activitatea continuu, fără pauze și întreruperi, cu eficiență și eficacitate
maximă, din timp de pace.
Am analizat cadrul teoretic, am făcut referire la structuri în măsură să-și realizeze
misiunea pentru care au fost concepute, însă trebuie să avem în vedere și dezvoltarea și
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 23
viitorul acestor structuri, modernizarea lor, integrarea în sistemul de cercetare și
supraveghere al Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene.
Am realizat un studiu privind eficiența și eficacitatea dispozitivului de luptă al unei
structuri dispuse în zona de est a României și am arătat etapele de realizare a unui posibil
dispozitiv de luptă din care să se realizeze eficient avertizarea timpurie.
În concluzie, prin conţinutul său lucrarea de faţă este destinată creşterii
preocupărilor tuturor factorilor de decizie, politici și militari, implicaţi în dezvoltarea și
implementarea strategiilor naționale de securitate, în înțelegerea și susținerea structurilor
de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie, precum și a rolului
important pe care acestea îl au în modelarea câmpului de luptă modern, prin ghidarea,
susținerea forțelor luptătoare și asigurarea sprijinului de informații în timp real.
Dorim să subliniem că o condiţie esenţială pentru succesul în luptă este înțelegerea,
crearea și dezvoltarea relației senzor/radar – armament/armă, avertizare timpurie – efect
cinetic/lovitură distructivă, acțiuni ce sunt interdependente.
Partea finală a tezei este dedicată formării une imagini generale, dar şi punctuale la
nivelul Gp.CSRAT din organica marii unități de cercetare, supraveghere și recunoaștere,
privind această relație între avertizarea timpurie și cercetarea, supravegherea și
recunoașterea în Armata României, în funcţie de care am propus o temă ce poat fi
analizată și dezvoltată: relația avertizare timpurie-cercetare, supraveghere și recunoaștere.
Am arătat că misiunea Grupului de cercetare şi supraveghere prin radiolocaţie şi avertizare
timpurie (Gp.CSRAT) este acţiunea prin care se realizează cea mai mare parte din
acţiunile ISR ale Armatei României, Gp.CSRAT fiind elementul de bază al sistemului
ISR pe timp de pace, dar și la criză și război, prin asigurarea sprijinului cu informații al
structurilor de forțe întrunite, al Forței Întrunite, referitor la pericolul atacului aerian, dar și
avertizarea populației.
Lucrarea se încheie cu secvenţa dedicată ,,concluziilor şi propunerilor”, unde sunt
prezentate, în mod sintetic, soluţiile pe care le considerăm necesare pentru evoluţia
sistemului de cercetare și supraveghere prin radiolocaţie și avertizare timpurie al Armatei
României, armată integrată în NATO.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 23
Modernizarea forţelor şi mijloacelor destinate cercetării și supravegherii spaţiului
aerian trebuie să vizeze cu prioritate înzestrarea cu radare moderne, digitale, compatibile
cu sistemele NATO și ale UE, cu o capacitate ridicată de lucru în mediu electromagnetic,
ostil și aglomerat, manevrabilitate ridicată, fiabilitate și anduranță. Cu toate acestea, având
în vedere fondurile financiare reduse pe care economia ţării le poate pune la dispoziţie în
momentul actual pentru înzestrarea Armatei României, trebuie subliniată necesitatea
conservării şi menţinerii radarelor analogice în rezerva strategică, după introducerea
completă în exploatare a radarelor digitale, această măsură justificându-se în primul rând
din perspectiva stabilităţii și complementarității sistemului de cercetare și supraveghere
prin radiolocație a spaţiului aerian la acţiunile specifice de război electronic intens
(stabilitate la bruiaj).
De asemenea, este necesar să reamintim faptul că lucrul în cadrul sistemului doar
cu radarele FPS-117, TPS-77 şi TPS-79 Gap Filler poate conduce, în timp, la pierderea de
către M.Ap.N. a unor benzi de frecvenţă, situaţie în care benzile respective nu vor mai
putea fi utilizate la nevoie, ceea ce ar putea duce la apariţia unor probleme în anumite
circumstanţe, îngreunarea și neîndeplinirea misiunii.
O altă direcţie de acţiune o reprezintă organizarea sistemului de cercetare și
supraveghere a spaţiului aerian, care trebuie să asigure caracterul unitar al sistemului şi
menţinerea calităţii zonei de supraveghere și cercetare la parametrii stabiliți de condiţiile
impuse de integrarea în NATO, continuitatea acțională în timp şi spaţiu a cercetării și
supravegherii spaţiului aerian, oportunitatea, unicitatea, precizia şi completitudinea
informaţiilor despre situaţia aeriană, în timp real.
Din punct de vedere operaţional şi structural, sistemul de cercetare și supraveghere
prin radiolocație al spaţiului aerian trebuie să se materializeze şi în viitor în dispozitivul
acţional, de execuţie. Integrarea acestuia în dispozitivul de luptă operativ al Forţelor
Aeriene și al Armatei României, este de natură să asigure conducerea unitară a operaţiilor
defensive şi ofensive, permiţând, în acelaşi timp, satisfacerea cerinţelor de asigurare cu
date și informații despre situaţia aeriană a tuturor beneficiarilor (militari dar şi civili) și
asigurarea avertizării timpurii eficiente.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 23
Realizările din domeniul apărării aeriene a sistemului de cercetare și supraveghere
prin radiolocație a României vor trebui să asigure:
- compatibilitatea şi interoperabilitatea sistemului cu cele existente în statele
membre ale alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene;
- îndeplinirea misiunilor de către forţele specializate, atât în timp de pace, dar mai
ales în situaţii de criză şi război;
- viabilitate, oportunitate şi capacitate sporită de reacţie, flexibilitate și
manevrabilitate, în toate situaţiile, a sistemului integrat de apărare aeriană;
- realizarea avertizării timpurii, a înștiintării despre pericolul aerian.
Pentru aceasta, sistemul de cercetare și supraveghere a spaţiului aerian trebuie să
fie un sistem deschis, flexibil, modular, adaptativ, integrator şi să realizeze un nivel de
redundanţă care să-i asigure stabilitatea cerută de noile condiţii ale câmpului de luptă
modem, astfel încât să se evite surprinderea şi să se asigure informaţiile necesare unei
reacţiei oportune a forţelor armate proprii, pentru apărarea populației.
Informaţiile obţinute într-un interval apropiat de timpul real sau chiar în timp real,
de la senzorii/radarele cu baza la sol, sau dispuşi pe mare, în aer, în spaţiul cosmic, sunt
utilizate pentru avertizarea timpurie, cunoaşterea situaţiei, stabilirea şi repartizarea ţintelor,
evaluarea luptei și cercetarea postacțiune.
De asemenea, atât informaţiile obţinute prin cercetarea şi supravegherea aeriană, cât
şi cele obţinute prin alte operaţii informaţionale, sunt utilizate pentru a detecta,
identifica/recunoaște, a ataca sau a exploata informaţiile despre ţintele nou apărute care
constituie o ameninţare permanentă pentru operaţiile întrunite. Detectarea şi localizarea
geografică a ţintei în timp util, identificarea ţintelor potenţiale, selectarea armamentului,
planificarea misiunii şi evaluarea situaţiei de luptă depind de culegerea şi analizarea
integrată a datelor. De aceea este necesară utilizarea diferitelor surse care să furnizeze
informaţii complete privind operaţiile aeriene desfăşurate în zona de operaţii întrunite. Pe
lângă identificarea dispozitivului de luptă, pregătirea informativă a spaţiului de luptă este
necesară realizarea unei analize în perspectivă care să înlesnească identificarea posibilelor
acţiuni şi reacţii ale inamicului, optimizându-se, astfel, eficienţa informaţiilor,
supravegherii şi cercetării (Information, Surveillance and Reconaisance - ISR) şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 23
realizarea avertizării timpurii de către forțele și mijloacele de cercetare și supraveghere
prin radiolocație.
Complexitatea crescută a ameninţărilor aeriene şi cu rachete, datorată vitezei mărite
și manevrabilității crescute, razei de acţiune, mobilităţii, preciziei, utilizării tehnologiei
„stealth”, reducerii amprentei radar, letalităţii acestora, implică din partea structurilor de
cercetare și supraveghere prin radiolocație o mai mare capacitate de reacţie, flexibilitate şi
interacţiune, care să contracareze mai bine aceste ameninţări prin realizarea avertizării
timpurii a forțelor proprii și a populației asupra pericolului aerian, prin realizarea unei
imagini cât mai clare și reale a acțiunilor aeriene proprii și ale inamicului, desfăşurate în
zona de operaţii întrunite și asigurarea ripostei.
Cunoaşterea teatrului de operaţii este rezultatul acţiunii comune a sistemelor de
informaţii, supraveghere şi cercetare şi de comandă şi control, care distribuie informaţii
utilizabile de către comandant. Cunoaşterea spaţiului de luptă implică totul, de la
recunoaşterea ţintei la cunoaşterea schemei de acțiune a adversarului, precum şi a
sistemelor şi reţelelor pe care acesta se bazează pentru realizarea acesteia. Radarele,
senzorii şi mijloacele de procesare şi de transmitere a informaţiilor sunt utilizați împreună
pentru identificarea şi stabilirea ţintelor, în vederea planificării şi ducerii operaţiei
întrunite, cu success și eficiență.
Structurile de cercetare și supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie
urmăresc asigurarea unei avertizări timpurii oportune privind acţiunea ostilă prin
realizarea unei imagini aeriene recunoscute, care să permită apărării aeriene o reacţie
corespunzătoare și succesul în luptă. Avertizarea situațională este definită ca fiind
“procesul de monitorizare şi evaluare continuă a implicaţiilor schimbărilor intervenite în
condiţiile strategice şi operative din cadrul unei Zone de Interes Strategic. Presupune
cunoaşterea permanentă a poziţiei şi acţiunilor principalilor actori/sisteme care acţionează
în ZIS, analiza efectelor pe care le generează, stabilirea cerinţelor suplimentare de
informaţii şi de cunoaştere, culegerea şi integrarea noilor date şi informaţii din toate
sursele disponibile”.3 Și această definiție întărește relația ce există între cercetarea,
supravegherea și recunoașterea mijloacelor ce evoluează în spațiul aerian și avertizarea
3 ***Manualul de planificare a operaţiilor, Statul Major General, Bucureşti, 2016, pag. 185;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 23
timpurie împotriva atacurilor din aer și acțiunilor viitoare ale mijloacelor aeriene. Întărește
faptul că, pe lângă cunoșterea situației aeriene, din datele oferite de cercetarea și
supravegherea aeriană se poate realiza o analiză rapidă a efectelor pe care mijloacele
aeriene ale inamicului le pot realiza asupra dispozitivului de luptă al forțelor proprii și
asupra populației.
Totuși cel mai important reper este cel al avertizării timpurii a forțelor și populației
privind atacul aerian. Forțele și mijloacele de cercetare și supraveghere aeriană furnizează
informaţii despre capabilităţile inamicului/adversarului la un moment dat, cursul de
acţiune, perspectiva acestor capabilități și alte aspecte care pot influenţa desfăşurarea
operaţiei, ce țin de predicția atacului aerian.
Comunicaţiile şi tehnologia informaţiilor, indiferent de mediul de propagare sau
natura lor, au evoluat rapid oferind soluţii diversificate pentru majoritatea preocupărilor
militare din domeniul cercetare, supraveghere și recunoaștere.
Noile caracteristici ale sistemelor senzoriale ale Grupului de de cercetare și
supraveghere prin radiolocație și avertizare timpurie vor asigura următoarele:
- creşterea ritmului operaţiilor (battle-rithm-ul, tempo-ul luptei);
- sporirea vitezei de reacţie a trupelor proprii și evitatea surprinderii acestora de
către adversarul/inamicul aerian;
- reducerea riscurilor şi a amenințărilor pentru forţele proprii şi creşterea
eficacității/eficienţei misiunilor de apărare antiaeriană a trupelor;
- avertizarea populației asupra pericolului aerian, prin instituirea stărilor de
prealarmă, alarmă aeriană și încetarea alarmei.
Sintetizând putem aprecia că forţele şi mijloacele de cercetare și supraveghere prin
radiolocație și avertizare timpurie se pot include cu succes în structura sistemului
C4ISR/CSR al Armatei României, fiind situate în centrul și putând constitui punctul de
pornire pentru realizarea unui sistem C4ISR/CSR funcțional și modern, ele realizând
avertizarea timpurie și având dispersie geografică.
Sper ca demersul meu de a redimensiona conceptual această nouă sintagmă
ISR/CSR, prin încercarea de definire a sprijinului informaţional asigurat de Grupul
CSRAT Grupării de Forțe Întrunite, prin evidenţierea rolului Grupului în contextul luptei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 23
cu un inamic aerian extrem de rapid, tehnologizat şi sofisticat şi abordarea unor posibilităţi
de evaluare a acțiunilor acestui inamic, să fi reuşit, sau să fi stârnit interes.
În încheiere am facut căteva propuneri, care dacă s-ar putea pune în practică, ar
permite sistemului de cercetare, supraveghere și recunoaștere să-şi îndeplinească cu succes
misiunile de luptă, avertizarea timpurie, şi anume:
- înlocuirea treptată a radarelor cu resursa epuizată cu radare digitale, pe cât posibil
cu radare stabile, fiabile și verificate în câmpul operațional;
- modernizarea radarelor de provenienţă mai recentă şi implementarea
extractoarelor automate de date la acestea, de preferat de producție autohtonă;
- introducerea în exploatare a unui sistem național de transmitere a situaţiei
aeriene, care să dubleze sistemele NATO;
- corelarea misiunilor ce revin armei radiolocație cu nivelul de încadrare cu
personal al structurilor de radiolocaţie și război electronic;
- școlarizarea unui număr mai mare de specialişti în arma radiolocație în cadrul
Academiei Forțelor Aeriene, specialiști ce vor asigura o conducere eficientă a structurilor
de radiolocaţie (dar și de război electronic);
Situarea ţării noastre în apropierea unor arii de instabilitate pe axele nord-sud şi est-
vest impune factorilor de decizie politico-militară luarea de măsuri în domeniul apărării
naţionale care să conducă spre îndeplinirea, în orice condiţii a situaţiei strategice, a
scopului politic general al apărării armate, apărarea suveranităţii, independenţei, unităţii
statale, integrităţii teritoriale şi a spațiului aerian, a democraţiei constituţionale.
Fără pretenția de a epuiza acest subiect, ci doar ca o formă de deschidere către noi
teme referitoare la cercetare, supraveghere și recunoaștere, doresc să menționez că în
mediul aerian, în mediul întrunit, fără imaginea de ansambu realizată de radare nu se vor
putea desfășura acțiuni eficiente.
Eficiența fără informații nu există.
Informația fără senzori și radare nu poate fi obținută.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 23
BIBLIOGRAFIE
I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1.***Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,
Bucureşti, 2003;
2.***Legea nr. 22 pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord,
semnat la Washington la 4 aprilie 1949, Monitorul Oficial al României, nr. 185,
Bucureşti, 2004;
3.***Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Apărării;
II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI
1.*** Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019,
Bucureşti, 2015;
2.***Strategia de securitate naţională a României, Ed. Monitorul Oficial,
Bucureşti, 2007;
3.*** Doctrina Armatei României, București, 2012;
4.*** Doctrina pentru Operaţii a Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2005;
5.*** Doctrina pentru Operaţii a Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2016;
5.*** Doctrina pentru sprijinul cu informaţii al operaţiilor întrunite ,
Bucureşti, 2003;
6.*** Doctrina națională a informațiilor pentru securitate, SRI, București,
2004;
7.*** Doctrina pentru operaţii întrunite ale forţelor armate, Bucureşti, 2003;
8.*** Concepţiei privind apărarea aeriană integrată a României, Bucureşti,
2003;
9.*** Doctrina pentru război electronic, Bucureşti, 2003;
10. *** Doctrina pentru sprijinul cu sisteme de comandă, control, comunicaţii,
computere şi informaţii (C4I) în operaţiile întrunite, București, 2004;
11.*** Manual pentru sprijin informaţional cu date radar, Boboc, 2008;
12.*** Doctrina pentru informaţii şi contrainformaţii pentru apărare,
Bucureşti, 2005;
13.*** Doctrina întrunită pentru cercetare și supraveghere, București, 2011;
14.*** Regulamentul privind organizarea, componenţa şi atribuţiile comisiilor
pentru perfecţionarea sistemului informaţional militar, A.C.T.-1/1999;
15.*** Doctrina sistemelor de comunicaţii şi informatice în operaţii întrunite,
București, 2010;
16. *** Strategia de transformare a Armatei României, București, 2007;
17.***F.A.-2, Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii în forţele
aeriene, București, 2009;
18.*** FA Rdlc-1, Manual pentru întrebuinţarea centrului de supraveghere
aeriană, Bucureşti, 2010;
19.***Manualul operaţiilor împotriva forţelor aeriene ale inamicului,
Bucureşti, 2007;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 23
20. ***Codul Aerian al României, Bucureşti, 2001;
21.***Studiul C4I2SR pentru Armata României, versiunea 4, 2005;
22. ***Proiectul Concepţiei privind implementarea, dezvoltarea, utilizarea şi
managementul reţelelor de date în Armata României, Editura SMG, 2008;
23. ***Regulamentul general pentru conducerea acţiunilor militare, SMG,
Bucureşti, 1998;
24.***S.M.G./Cc.-2.3 Manualul pentru pregătirea informativă a câmpului de
luptă, Bucureşti, 2005;
25.***Manualul pentru întrebuințarea Batalionului de supraveghere aeriană,
SMFA, 2008;
III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE 1.*** Doctrina Aeriană Tactică a NATO, NATO Tactical Air Doctrine, ATP-
33B), 1995;
2.*** Doctrina Forţelor Aeriene britanice, British Air Power Doctrine, AP
3000-Third EditioN, 1999;
3.*** Glosarul de termeni şi definiţii NATO, NATO Glossary of terms and
definitions, AAP-6, 2003;
4.*** NATO - AJP-2.0, Allied joint doctrine for intelligence, counter
intelligence and security, 2016;
5. ***JP 1-02, Dicţionar de termeni militari, Dep. Apărării SUA, 1994;
6. *** FM 101-5 Staff Organization and Operations, Department of the Army,
SUA, 1997;
7. *** Doctrine for Intelligence Support to Joint Operations, Joint Publication
2-0, 2000;
8.***Stanag 3680, AAP-6, Glosar de termeni şi definiţii, Manual NATO,
2007;
9.***Australian Air Publication, AAP 1001.3, The Air Force Approach To Isr;
10. ***NATO Glossary of Abbreviations used in NATO Documents and
Publications, AAP - 15 (2003)”, Glosar de abrevieri utilizate în documentele şi
publicaţiile NATO;
IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. ANTON, Adrian , Sistemul de comunicaţii şi informatică al Forţelor
Aeriene – actualitate şi perspectivă, Revista comunicaţiilor şi informaticii, nr. 1,
2013;
2. BRÂNZĂ, Adrian, Supravegherea spaţiului aerian în perioada de criză şi
conflict armat în acţiunile întrunite, lucrare de licenţă, U.N.Ap., Bucureşti, 2004;
3. DOLGHIN, Nicolae şi colectivul, Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii
României. Actualitate şi perspectivă, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2004;
4. FLORESCU, Mihail Gabriel, Consideraţii privind restructurarea şi
modernizarea sistemului naţional de supraveghere radar a spaţiului aerian în
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 23
perspectiva interconectării cu sistemul integrat de apărare aeriană a NATO, proiect
de curs, Colegiul de Comandă şi Stat Major, A.Î.S.M., Bucureşti, 2002;
5. GHERGHESCU, Vasile, CLOŞCĂ, Ionel, Reguli de drept internaţional
privind starea de pace şi starea de război, Editura Militară, 1972,
6. MAXIM, Gheorghe, Supravegherea spaţiului aerian al României în condiţii
de război informaţional, teza de doctorat, U.N.Ap., Bucureşti, 2006;
7. MIHAI, Alexandru, STOICA, Victor, Teoria conducerii militare, curs,
Editura AISM, Bucureşti, 1998;
8. MUREŞAN Liviu şi colectiv, The European Security And Defence Policy –
A factor of influence on the actions of Romania in the field of security and defence,
research paper, The European Institute of Romania, Bucureşti, 2004;
9. MUREŞAN, Mircea, TOMA, Gheorghe, Provocările începutului de mileniu
Convenţional, neconvenţional şi asimetric în acţiunile militare, Editura UNAp,
Bucureşti, 2003;
10. NICOLAE, Marinel, Securitatea aeriană a României în contextul utilizării
sistemelor de comandă–control integrate, teza de doctorat, U.N.Ap. Bucureşti, 2006;
11. OANCEA, Cornel, Acţiunile unităţilor de radiolocaţie în cadrul unor
agresiuni prin surprindere, Gândirea Militară Românească nr. 3/1998;
12. PĂTRU, Dumitru, Supravegherea prin radiolocaţie a spaţiului aerian,
Editura A.Î.S.M., Bucureşti, 2002;
13. PĂTRU, Dumitru, Managementul spaţiului aerian, Editura A.Î.S.M., 2002;
14. PĂTRU, Dumitru, Tactica genurilor de arme din Forţele Aeriene,
Supravegherea prin radiolocaţie a spaţiului aerian, Editura A.Î.S.M., 2002;
15. PĂTRU, Dumitru, Supravegherea aeriană, Editura A.Î.S.M., 2002;
16. POPA, Vasile, Tehnologie şi inteligenţă în conflictele militare, Editura
UNAp, Bucureşti, 2004;
17. POPESCU, Laurenţiu Răducu, Sistemele aeriene fără pilot uman la bord,
Editura UNAp, Bucureşti, 2012;
18. ROCEANU, Ion, Sisteme C4I, comandă și control, comunicații, computere
și informații, Editura UNAp, 2004,
19. ROŞCA, Victor Marius, Informaţia în acţiunile Forţelor Aeriene, Editura
Militară, 2008;
20. SAVU, Ghe., PÂRLOG, Adrian, Producţia de intelligence, Editura
MEDRO, Bucureşti, 2008;
21. STANCIU, Ion Aurel, Conţinutul şi tendinţele de evoluţie ale fenomenului
terorist internaţional în contextul actual, Sesiunea de comunicări ştiinţifice a
U.N.Ap., Bucureşti, 2006;
22. STRÂMBEANU, Victor, Puterea aeriană în paradigma securităţii
naţionale şi globale, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006;
23. TIMOFTE, Gruia, Dimensiunea informaţională a spaţiului de luptă
modern, în Revista de ştiinţe militare- studii militare de apărare, anul III, , nr.1(4),
Bucureşti, 2003;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 23
24. TOPOR, Sorin, STRĂINU Emil, Războiul electronic, Bucureşti, Ed. Z
2000, 2000;
25. TOPOR, Sorin, Unele aspecte teoretice ale războiului informaţional, în
Securitatea şi apărarea spaţiului sud-est european, în contextul transformărilor de la
începutul mileniului III, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu participare
internaţională, U.N.Ap., Bucureşti, 2006;
26. TOPOR, Sorin, Razboi electronic, suport de curs, ed. U.N.Ap., Bucureşti,
2006;
27. TOPOR, Sorin, Informaţii militare, ed. U.N.Ap., Bucureşti, 2007;
28. VEGHEŞ, Sorin, Informatizarea conducerii operaţionale în acţiunile
aeriene, Editura AISM, Bucureşti, 2002;
29. VEGHEŞ, Sorin, Supravegherea prin radiolocaţie în acţiunile militare,
Editura A.Î.S.M., Bucureşti, 2003;
30. VEGHEŞ, Sorin, Radiolocaţia şi suveranitatea aeriană la cumpăna
mileniilor. Principii, consideraţii, evaluări, Editura A.Î.S.M., 1999;
31. VEGHEŞ, Sorin, Bazele întrebuinţării forţelor de radiolocaţie în operaţie
şi luptă. Curs de artă operativă de aviaţie şi apărare antiaeriană, Editura A.Î.S.M.,
Bucureşti, 2002;
V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI 1. CILLIERS, J.,Towards a Continental Early Warning System for Africa, ISS
Paper;
2. CLAUSEWITZ, Carl von, Despre război, Editura Militară, Bucureşti,1982;
3. GOLDSTONE, J.A., Using Quantitative and Qualitative Models to Forecast
Instability, Special Report, United States Institute of Peace, 2008;
4. ERWIN, Sandra I. „Air Warfare’s Holy Grail: A ‘Single Integrated
Picture’”, Aerospace Power Journal, Septembrie, 2002;
5. FEWER Secretariat, Conflict and Peace Analysis and Response Manual 2nd
Edition, July 1999;
6. LECHNER, Hans, Triada luptei: cercetare, conducere, foc, în Europäishe
Wehrkunde, RFG, vol.38, nr.3, mar. 1989;
7. RUPESINGHE, Kumar, Early Warning: Some Conceptulal Problems,
Bulletin of Peace Proposals, 1989;
8. SCHMID, Alex, Thesaurus and Glossary of Early Warning and Conflict
Prevention Terms, FEWER, 1998;
9. TOFFLER, Alvin, Puterea în mişcare, Editura Antet, Bucureşti, 1996;
VI. SURSE WEB
1. https://refuge.journals.yorku.ca/index.php/refuge/article/download/21438/20
114;
2. https://en.wikipedia.org/wiki/International_Alert;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 23
3. https://www.sciencedirect.com/topics/earth-and-planetary-sciences/early-
warning-system;
4. http://www.nos.iem.ro/bitstream/handle/123456 789/231/Udroiu%20Iuliana
.pdf?sequence=1&isAllowed=y;
5. http://az.china-embassy.org/eng/xwdt/t1267266.htm;
6. http://www.airforce-technology.com/projects/drdo-airborne-early-warning-
control-system;
7. https://dexonline.ro;
8. https://en.wikipedia.org/wiki/Northrop_Grumman_E-2_Hawkeye;
9. http://en.wikipedia.org/wiki/Beriev_A-50, consultat la data de 10.10.2016;
10. http://www.spyflight.co.uk/mainstay.htm, consultat la data de
10.10.2016;
11. http://www.sinodefence.com/airforce/specialaircraft/kj2000.asp.,
12. http://military.wikia.com/wiki/KJ-2000, consultate la data de
10.10.2016;
13. https://www.unisdr.org/2006/ppew/info-
resources/docs/RSTA20061819p.pdf;
14. https://extranews.ro/marea-neagra-sub-amenintarea-rusiei-seful-marinei-
romane-in-alerta/?fbclid=IwAR3Gt-WG8IguMmkOA7tj0VbPWsPZ8GJU_ lb0gN
TCXOc2A1ccKI8tc3 XsK4o;
15. https://www.uvsr.org, pdf;
16. https://www.ukessays.com/essays/information-technology/isr-concepts-
fundamentals-and-application-information-technology-essay.php.;
17. http://smap.mapn.ro/index_comandamente.php;
18. http://cci.mapn.ro/pages/view/73;
19. http://smap.mapn.ro/inf.php;
20. http://smap.mapn.ro/organizare.php;
21. https://en.wikipedia.org/wiki/Aegis_Combat_System;
22. https://www.globalsecurity.org/military/systems/ship/systems/images/ae
gis-image01.gif;
23. http://www.radartutorial.eu/19.kartei/07.naval/pic/img5032.jpg;
24. https://en.wikipedia.org/wiki/Aegis_Combat_System;
25. https://www.lockheedmartin.com/en-us/products/aegis-combat-
system/sea-5000.html;
26. https://en.wikipedia.org/wiki/Aegis_Combat_System;
27. https://ieeexplore.ieee. org/document /396331;
28. https://www.globalsecuriy.org/military/systems/ship/systems/aegis-
core.htm;
29. http://cimsec.org/cimsec-interviews-capt-mark-vandroff-program-
manager-ddg-51/25050;
30. http://www.radartutorial.eu/19.kartei/07.naval/karte003.en.html;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 23
31. https://www.globalsecurity.org/military/systems/ship/systems/aegis.htm;
32. https://en.wikipedia.org/wiki/Aegis_Combat_System;
33. https://www.JED-online.com;
34. https://en.wikipedia.org/wiki/AN/SLQ-32_Electronic_Warfare_Suite;
35. https:/www.EDOCorporation;
36. https://www.harris.com/solution/es-3601s-tactical-radar-esm-and-
surveillance-system;
37. https://www.thales.com/agora/;
38. www.drs.com/ZS-3035;
39. https://www.raytheon.com/capabilities/products/slq32;
40. https://en.wikipedia.org/wiki/AN/SLQ-25_Nixie,
https://books.google.ro/books?id=n_o3AQAAMAAJ;
41. https://www1.agerpres.ro/comunicate/2017/07/26/comunicat-de-presa-
mapn-09-24-44;
42. http://www.dmitryshulgin.com/wp-content/uploads/2015/03/Most-
Recent-AEGIS-Baselines.jpg;
43. http://aviationintel.com/rq-170-origins-part-ii-the-grandson-of-tacit-
blue/;
VII. REVISTE
1. Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2002-2015;
2. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii
2002-2015;
3. Jane’s Weekly Defense Review, 2005;
4. Janes Navy International, ianuarie-februarie 2007;
5. Jane’s International Defense Review 2004;
VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
1. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 1998 și 2009;
2. Dictionnaire, Dunod, Paris, 1986;
3. Lexiconul militar, ediţia a II-a, Editura Saka, Chişinău, 1994;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 23
LISTA ANEXELOR
Anexa nr. 1 Dimensiunile câmpului de luptă modern
Anexa nr. 2 Cerințele operaționale ale informațiilor
Anexa nr. 3 Informațiile specifice procesului de comandă și control
Anexa nr. 4 Ierarhizarea informațiilor
Anexa nr. 5 Durata ciclului complet al conducerii
Anexa nr. 6 Ciclul informational
Anexa nr. 7 Diagrama derulării IPB-Intelligence preparation of batlefield
Anexa nr. 8 Variantă de constituire a unei Grupări Operaționale
Anexa nr. 9 Intensitatea acțiunilor de supraveghere și cercetare aeriană
Anexa nr. 10 Posibilitățile de descoperire
Anexa nr. 11.1
Anexa nr. 11.2
Anexa nr. 11.3
Radarul FPS-117(E) 1
extractorul automat de date radar SR EXRAD 2001-02
Radarul TPS-79 Gap Filler
Anexa nr. 12 Joint STARS Sistemul radar întrunit pentru cercetarea și atacul
țintei
Anexa nr. 13 Indici de cercetare/identificare a emisiunilor electromagnetice
Anexa nr. 14 Procesul de planificare a sprijinului informational
Anexa nr. 15 Sistemul aeropurtat de alarmare timpurie al NATO
Anexa nr. 16 Scurt istoric al radiolocației
Anexa nr. 17 Mijloace modern de atac aerian
Anexa nr. 18 Programul de identificare amic/inamic
Anexa nr. 19 Principiul de întrebuinţare al avioanelor fără pilot (UAV)
în supravegherea spaţiului aerian
Anexa nr. 20 Integrarea informaţiilor din sistemul de supraveghere a spaţiului
aerian în SCCAN
Anexa nr. 21 Filozofia de realizare a Sistemului de Comandă-Control Aerian
National SCCAN
Anexa nr. 22 Ciclul informational la nivelul Sistemului ISR
Anexa nr. 23 Corelarea dintre date, informații și informații prelucrate
Anexa nr. 24 Organizarea informațională a conducerii militare
Anexa nr. 25 Mediul global de securitate şi legătura cu sistemele de informaţii
Anexa nr. 26 Managementul producției de informații
Anexa nr. 27 Managementul cererilor de informații
Anexa nr. 28 Compunerea Sistemului AEGIS
Anexa nr. 29 Elemente structural ale procesului de management
Anexa nr. 30 Planul de culegere a informațiilor (Model orientativ)
Anexa nr. 31 Delimitarea Zonei de Est a României
Anexa nr. 32 Caracteristicile aerodromurilor dispuse în Zona de Est a României
Anexa nr. 33 Acoperierea radar a Zonei de Est a României