NECLASIFICAT
1 din 20
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar .....
Nr.________din____________
Colonel PELMUȘ ALIN-DUMITRU
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
TEMA: EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII DE EDUCAȚIE
FIZICĂ MILITARĂ ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE A
FORȚELOR, PREMISĂ A CREȘTERII POTENȚIALULUI DE
LUPTĂ
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r) prof.univ.dr. ION BĂLĂCEANU
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în Ştiinţe Militare
- Bucureşti, 2019 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 20
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE..................................................................................................... 7
CAPITOLUL 1 EDUCAȚIA FIZICĂ MILITARĂ ÎN ARMATA
ROMÂNIEI – TRECUT, ACTUALITATE ȘI
PERSPECTIVE..........................................................................
17
1.1
Exercițiile fizice și importanța acordată acestora în pregătirea pentru
luptă................................................................................................................. 17
1.1.1 Apariția și evoluția exercițiilor fizice.............................................................. 17
1.1.2 Exercițiile fizice în țara noastră.........................................................,............. 32
1.1.3 Lupta armată și pregătirea fizică pentru luptă................................................. 39
1.2. Educația fizică militară - subsistem al educației fizice generale............... 44
1.2.1 Noțiuni generale ale educației fizice și sportului............................................ 45
1.2.2 Educația fizică militară – delimitări conceptuale............................................ 48
1.2.3 Ideal, funcții, forme de organizare și mijloace ale educației fizice militare.... 53
1.3
Tendințe și orientări ale formării specialistului în educație fizică
militară............................................................................................................ 64
1.3.1 Contribuția armatei la crearea sistemului de formare a specialiștilor în
educație fizică și sport din România................................................................ 65
1.3.2 Influența reformei organismului militar asupra sistemului de educație fizică
și sport din Armata României.......................................................................... 73
1.3.3 Formarea specialiștilor în pregătire fizică din unele armate NATO și
perspective formative pentru armata noastră .................................................. 79
CAPITOLUL 2 INSTRUIREA PENTRU LUPTĂ A FORŢELOR
ARMATE ÎN CONDIŢIILE EFICIENTIZĂRII
ACTIVITĂȚII DE EDUCAȚIE FIZICĂ MILITARĂ........... 87
2.1 Instruirea pentru luptă în Armata României ............................................ 88
2.1.1 Documentele specifice de securitate şi apărare a ţării şi influenţa acestora
asupra instruirii forţelor armate....................................................................... 88
2.1.2 Instruirea militară – clarificări conceptuale.................................................... 94
2.2 Locul şi rolul educaţiei fizice şi a sportului militar în eficientizarea
procesului de instruire a forţelor..................................................................
1
101
2.2.1 Principii de instruire în educaţia fizică militară............................................ 101
2.2.2 Componentele procesului instructiv-educativ al educaţiei fizice militare....... 112
2.2.3 Importanţa activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul militar
(preuniversitar, universitar și de formare continuă nonuniversitară)............... 129
2.2.4 Pregătirea fizică element definitoriu al procesului de instrucţie a
trupelor............................................................................................................. 144
2.2.5 Concursurile sportive şi aplicativ-militare vectori de creştere a nivelului
instruirii pentru luptă......................................................................................... 152
2.3. Evaluarea în educaţie fizică militară finalitate a procesului de 155
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 20
instruire...........................................................................................................
2.3.1 Evaluarea la educaţie fizică în cadrul procesului de învăţământ militar……. 161
2.3.2 Evaluarea nivelului capacităţii de efort fizic în procesul de instrucţie............ 163
2.3.3 Soluție posibilă de eficientizare a sistemului de evaluare a nivelului de
pregătire fizică pentru personalul militar din MApN ..................................... 165
CAPITOLUL 3 INFLUENŢA EDUCAŢIEI FIZICE MILITARE ASUPRA
POTENŢIALULUI DE LUPTĂ AL STRUCTURILOR DE
NIVEL TACTIC DIN FORŢELE TERESTRE.......................
1
169
3.1 Potenţialul şi puterea de luptă ale structurilor militare............................. 170
3.1.1 Abordări conceptuale privind potenţialul de luptă şi puterea de luptă ale
structurilor militare......................................................................................... 170
3.1.2 Trecerea de la potenţialul de luptă la puterea de luptă................................. 179
3.2 Impactul optimizării pregătirii psihofizice asupra componentelor
puterii de luptă............................................................................................... 181
3.2.1 Rezistenţa psihofizică a personalului, condiţie esenţială a menţinerii
capacităţii de luptă........................................................................................... 182
3.2.2 Componentele puterii de luptă......................................................................... 188
3.2.3 Influenţa pregătirii psihofizice asupra factorilor (funcţiilor) care
multiplică/diminuează puterea de luptă......................................................... 194
3.2.4 Criterii şi indicatori de apreciere a potenţialului de luptă al unei structuri de
nivel tactic din forţele terestre, a căror parametrii sunt determinați de
activitatea de educaţie fizică militară .............................................................. 209
CAPITOLUL 4
RELUAREA FORMĂRII OFIȚERILOR SPECIALIȘTI ÎN
EDUCAȚIE FIZICĂ MILITARĂ PRIN STUDII
UNIVERSITARE DE LICENȚĂ – STUDIU DE CAZ...........
2
225
4.1 Circumstanțe de inițiere a programului de studii universitare de licență
– Educație fizică militară ............................................................................... 226
4.1.1 Analiza actuală a managementului sistemului de formare a personalului în
domeniu .......................................................................................................... 226
4.1.2 Analiză privind statutul și rolul specialistului în educație fizică militară ....... 230
4.1.3 Opinii și percepții ale studenților/cursanților din Universitatea Națională de
Apărare ”Carol I” privind locul și rolul activității de educație fizică militară
– studiu cantitativ............................................................................................. 235
4.1.3.1. Obiective de cercetare/Ipoteze de lucru.............................................. 235
4.1.3.2. Coordonate metodologice................................................................... 236
4.1.3.3. Prelucrarea statistică și interpretarea rezultatelor cercetării............... 238
4.1.3.4. Concluziile studiului cantitativ .......................................................... 247
4.1.4 Percepții și atitudini ale cadrelor militare cu atribuții în managementul
instruirii militare referitoare la inițierea în învățământul militar românesc a
programului de studii universitare de licență Educație fizică militară –
studiu calitativ..................................................................................................
249
4.1.4.1. Obiectivele cercetării..................................................................... 249
4.1.4.2. Coordonate metodologice................................................................... 250
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 20
4.1.4.3. Interpretarea rezultatelor cercetării..................................................... 251
4.1.4.4. Concluziile studiului calitativ............................................................ 256
4.2 Proiectarea curriculară a programului de studii universitare de licență
– Educație fizică militară................................................................................
258
4.2.1 Analiză SWOT privind instituţionalizarea academică a programului............. 259
4.2.2 Reperele structurale și prototipul programului de studii. Descrierea
calificării..........................................................................................................
260
4.2.3.1. Elementele de identificare a calificării, grila de competențe și
modelului absolventului,..................................................................................
261
4.2.3.2. Idealul, misiunea și obiectivele programului de studii....................... 262
4.2.3.3. Principii de ghidare a curriculum-ului planul de învățământ.............. 264
4.2.3.4. Adresabilitate, modul de selecție și admitere la studii........................ 265
4.2.3.5. Oportunități de repartiție la finalizarea programului de studii și de
evoluție ulterioară în cariera militară...............................................................
266
CONCLUZII ŞI PROPUNERI .............................................................................. 269
LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME ........................................................... 277
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ............................................................................. 279
ANEXE .................................................................................................................... 285
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 20
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Cuvinte cheie: educaţie fizică militară, pregătire fizică, specialist, câmpul de
luptă modern, antrenament fizic, instruirea forțelor, învățământ
militar, leader militar, luptător, acţiuni militare, conducere,
management, evaluare, cercetare ştiinţifică, studiu, analiză,
ipoteză, program de studiu, metodologie.
Integrarea în Uniunea Europeană (UE), dar mai ales în structurile
Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a indus în Armata României
transformări înnoitoare, profunde, pentru modernizarea ei în vederea atingerii unei
interoperabilităţi crescute cu celelalte armate din spațiul euroatlantic, în scopul
dezvoltării unor capabilităţi specifice desfăşurării de operaţii, atât în aria de
responsabilitate a Alianţei, cât şi în alte medii strategice.
Această integrare presupune în prezent înţelegerea din partea clasei politice
româneşti a rolului şi îndatoririlor ce revin armatei române în ţară şi în cadrul
NATO, având ca rezultat efortul considerabil al întregii societăţi pentru derularea
unor investiţii majore în modernizarea tehnicii de luptă pentru a fi competitivă, dar
mai ales în formarea şi educarea luptătorilor după noile concepţii doctrinare şi
evoluţia câmpului de luptă modern.
În perioada pe care o traversăm, cum era şi firesc, tehnica de luptă se
dezvoltă şi perfecţionează într-un ritm rapid, cercetările referitoare la ducerea
conflictelor militare căpătă profunzime, caracter ştiinţific de proporție şi o abordare
interdisciplinară a sistemelor de armament. Având în vedere caracterul dinamic al
ştiinţei şi tehnicii, putem spune că nici tehnologiile nu stau pe loc, ci evoluează
continuu și, chiar dacă omul reprezintă pilonul dezvoltării lor, acestea marchează
un pronunţat impact asupra puterii de luptă a structurilor militare. Teoria şi practica
acumulate din recentele conflicte militare evoluează sub impactul dezvoltării
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 20
înaltei tehnologii, care produce schimbări radicale la nivelul structurilor militare şi
modului de desfășurare a acţiunilor specifice de către acestea.
Deşi, în opinia majorităţii analiştilor militari, posibilitatea declanşării unui
conflict la scară mare este redusă, dar nu exclusă şi, având în vedere
particularităţile desfăşurării acţiunilor militare de tip asimetric, se impun abordări
diferite atât din punct de vedere al modalităţii de întrebuinţare a forţelor, cât şi
referitoare la structura şi pregătirea acestora.
Instruirea pentru luptă este și va rămâne prioritatea și preocuparea
constantă a oricărei armate. Aceasta presupune viziune, o gândire militară clară, o
planificare exigentă, o organizare și o desfăşurare ritmică a activităţilor în
ansamblu, precum şi un control continuu şi eficient în vederea evoluției și obținerii
unor rezultate scontate. Pregătirea pentru luptă evoluează, își adaptează conținutul
și este determinată de fizionomia conflictelor militare. Sub acest aspect evolutiv, în
care omul ocupă locul central, este necesar să privim instruirea ca un proces
complex şi unitar în care fiecare componentă de pregătire (tactică, tehnică –
cunoașterea armamentului și tehnicii militare, teoretică – cunoașterea legilor și
regulamentelor militare, fizică şi psihologică) are un rol bine stabilit, fiind legate
strâns una de alta. Însă, din punctul nostru de vedere, elementul cheie care face
legătura dintre aceste categorii de instruire militară este componenta fizică umană.
În acest context, concomitent cu aducerea la standarde euroatlantice a
armatei române, prin transformări în plan conceptual, organizatoric şi metodologic,
dar ţinând cont de tradiţiile şi valorile acesteia, trebuie să aibă loc şi modernizarea
sistemului de educație fizică militară, în vederea formării unor luptători capabili să
facă faţă provocărilor de orice natură, care să le pună în valoare cunoştinţele,
calităţile, deprinderile şi abilităţile practice, în vederea obţinerii supremaţiei şi a
victoriei în orice tip de confruntare armată.
Experienţa acumulată în domeniul educaţiei fizice și sportului constituie
unul din elementele importante ale întregului proces de pregătire pentru luptă,
educația fizică militară fiind una din componentele centrale ale instruirii care
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 20
determină randamentul militarilor în îndeplinirea misiunilor de luptă, precum şi
eficienţa activităţilor în timp de pace.
Activităţile din domeniul militar, indiferent dacă sunt executate în cadrul
procesului de instruire sau pe timpul ducerii operațiilor militare, îi supun pe
luptători unor solicitări psihice şi fizice intense, uneori peste limitele de
suportabilitate, cerințele esențiale ale misiunilor acestora fiind îndeplinirea, cu
orice preț, a sarcinilor primite și/sau atingerea obiectivelor stabilite. Cu alte
cuvinte, nu se poate vorbi de o armată puternică, cu o înaltă capacitate
operaţională, dacă nu se au în vedere potenţele şi limitele psihofizice ale
militarilor. Ori, instruirea militarilor şi creşterea potenţialului acestora de a rezista
la solicitările psihofizice specifice, este atributul educației fizice militare, cu toate
mijloacele pe care le are la dispoziție.
Așadar, dezvoltarea sau, mai corect spus, revigorarea sistemului de
educaţie fizică militară este o prioritate pentru specialiştii cu atribuții în domeniul
instruirii, cunoscând importanţa componentelor fizice şi psihice umane pentru
îndeplinirea obiectivelor şi misiunilor structurilor militare.
Educația fizică și sportul din mediul militar românesc, ca şi componente ale
pregătirii pentru luptă, au mai fost tratate de-a lungul timpului, cu precădere de
către absolvenții programelor de studii organizate de Facultatea Militară de
Educație Fizică și Sport și, ulterior, de Centrul de Pregătire a Cadrelor Militare în
Domeniul Educației Fizice și Sportului în Armată, fără a-i fi epuizate toate
resursele, în așa fel încât au fost create posibilităţi de actualizare a informaţiilor şi
de dezvoltare a unor noi direcţii de cercetare. Astfel, prezenta teză de doctorat, care
se înscrie într-un spectru vast de studii teoretice şi practice, se poziționează la
intersecţia a două mari domenii de științe, evident cu subdomeniile aferente: Știinţe
militare cu domeniul subsidiar – Educarea și instruirea trupelor, din are face parte
și Educația fizică militară; Știința sportului și educației fizice cu domenii
subsidiare – Educaţia fizică și sportivă, pedagogia, psihologia și sociologia
educației fizice și sportului, anatomie și ergofiziologie, medicină sportivă etc.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 20
Alegerea temei ”Eficientizarea activității de educație fizică militară în
procesul de instruire a forțelor, premisă a creșterii potențialului de luptă”, a
constituit o provocare pentru activitatea de cercetare doctorală întrucât, prin
aceasta, se conturează o analiză profundă între concepțiile de pregătire militară
utilizate în armata română ca urmare a integrării în structurile euroatlantice și
deficiențele constatate la nivelul sistemului de educație fizică militară. În acest
sens, am apreciat că, prin crearea unei viziuni ample asupra întregului proces de
instruire, o soluție concludentă de eficientizare a educației fizice militare o
constituie formarea inițială, în sistemul propriu al armatei, a specialiștilor ce vor
conduce această activitate. Astfel, i-am asigurat lucrării caracterul de actualitate
și, respectiv, de originalitate, considerând că prin aceasta se poate capta atenția și,
totodată, stârni interesul factorilor decizionali și specialiștilor cu responsabilități în
domeniul instruirii din armată preocupați de problematica cercetării în cauză.
Mai mult decât atât, acest demers științific a fost realizat în scopul găsirii
unor soluții relevante de eficientizare a activității de educație fizică militară în
vederea creșterii potențialului de luptă al structurilor militare.
Așadar, lucrarea răspunde la una din interogațiile permanente ce au stat în
fața cercetătorilor fenomenului militar și responsabililor de instruirea forțelor cu
privire la ce capacități trebuie să conțină profilul luptătorului (modul cum trebuie
să fie, ce trebuie să știe și să facă, ce nivel de sănătate fizică și psihică trebuie să
dețină, maniera de viață a acestuia etc.). Pornind de la acest cadru de reflecție, de la
rolul pe care îl deține luptătorul în câmpul de luptă modern, se iscă câteva întrebări
fireşti la care s-a încercat să se răspundă pe parcursul tezei: Oare va deveni
războiul o confruntare a computerelor? Dacă răspunsul va fi da, atunci care va
mai fi rolul luptătorului? Ce calităţi trebuie să posede? Ce fel pregătire trebuie să
facă acesta şi la ce standarde de performanţă este necesar să ajungă? Cum poate
sprijini capacitatea fizică moralul acestuia? Ce regim de viață trebuie să aibă
pentru menținerea unei sănătăți fizice și mentale optime? Cum poate ajunge la un
nivel optim între pregătirea fizică, cea intelectuală și capacitatea de luptă etc.?
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
Problemele legate de profilul luptătorului pot fi însoțite de multe alte
întrebări adiacente care încă nu și-au găsit răspunsul final, precum: Care este locul
și rolul educației fizice militare în cadrul procesului de instruire? Ce influență
poate avea educația fizică militară asupra potențialului de luptă? Ce implicații are
pregătirea fizică în desfășurarea conflictelor militare moderne?
Având ca bază de plecare acest set de întrebări, ipoteza fundamentală de
cercetare pe care am încercat să o demonstrăm şi să o argumentăm pe parcursul
lucrării este aceea că educaţia fizică militară ocupă un loc esenţial în procesul de
instruire a forţelor armate. Însă, pentru a veni în sprijinul comandanților puși în
situația de a răspunde provocărilor ce derivă din aceste întrebări, ne-am focalizat
cercetarea și pe următoarele ipoteze ce vin în completarea celei fundamentale:
- oricât de mare ar fi intervenția înaltei tehnologii în dotarea armatelor și
oricât de mult s-ar putea reconfigura câmpul de luptă, factorul uman ocupă locul
central, omul fiind cel care trebuie să posede calități intelectuale și fizice adecvate
pentru a fi în măsură să utilizeze tehnica și armamentul din dotare;
- oricât de bine instruit este luptătorul în domeniul specialității sale, dacă
starea de sănătate fizică și mentală nu este bună, starea psihosocială este precară,
moralul este scăzut, iar regimul de viaţă nu este adecvat pentru a face faţă
solicitărilor, atunci potențialul de luptă al structurilor militare scade;
- având în vedere importanța activității de educație fizică militară și sport,
este necesar ca aceasta să fie condusă de specialiști în domeniu, începând cu
nivelul batalion până la nivelul structurilor centrale.
Ținând cont de ipotezele enunțate, s-au conturat umătoarele obiective de
cercetare, care constituie și direcțiile principale ale elaborării tezei de doctorat:
- evidenţierea faptului că activitatea de educație fizică și sport își are
originile în armată, iar pe parcursul devenirii acesteia ca principală categorie de
instruire a avut, cu preponderență, un caracter militar și s-a integrat în societate în
vederea pregătirii pentru luptă;
- identificarea aspectelor conceptuale şi a practicilor instituţionale în ceea
ce priveşte educația fizică și sportul în armată;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
- scoaterea în relief atât a importanţei fundamentale a educației fizice
militare ca parte componentă instrurii forțelor, cât şi a necesității practicării
sistematice și continue a exercițiului fizic pe toată durata carierei, de la intrarea în
sistem și până la părăsirea acestuia;
- realizarea unui studiu privind îmbunătățirea sistemului de evaluare a
nivelului de pregătire fizică a cadrelor militare din M.Ap.N.;
- evidențierea influenței pe care o are educația fizică militară asupra
sporirii eficienței acționale a personalului militar și, implicit, a creșterii
potențialului de luptă al structurilor militare;
- analizarea stării actuale a sistemului de educație fizică și sport existent în
urma reformei organismului militar și a posibilității de revigorare a acestuia ca
rezultat al inițiativei de reluare a formării ofițerilor specialiști în educație fizică
militară prin studii universitare de licență;
- structurarea programului de studii menționat și elaborarea documentației
ce stă la baza inițierii acestuia (grila de competențe și modelul absolventului,
misiune, ideal educațional, principii de ghidare a curriculumului, plan de
învățământ etc.).
Teza de doctorat este structurată pe patru capitole, într-o succesiune logică,
fiecare dintre acestea fiind constituite din elemente specifice și la obiect, care să
răspundă temei abordate și să contribuie la realizarea demersului ştiinţific. Astfel,
în prima etapă a cercetării realizată în Capitolele 1, 2 și 3 ale lucrării s-a urmărit
fundamentarea teoretică a investigației științifice prin studierea documentelor
doctrinare, a textelor normative specifice tematicii supuse analizei, cu scopul
identificării instrumentelor conceptuale adecvate cu care se operează în domeniul
de referință al tezei. Capitolul 4 marchează ce-a de a doua etapă a cercetării în
care este stabilită metodologia și instrumentele cercetării, urmate de derularea
propriu-zisă a acesteia. Rezultatele obținute au ghidat etapa a treia a cercetării,
orientând demersul de proiectare curriculară a programului de studii universitare
de licență – Educație fizică militară.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
În capitolul 1, ”Educația fizică militară în Armata României – trecut,
actualitate și perspectivă”, a fost efectuat un scurt istoric privind apariția și
evoluția exercițiilor fizice și s-a analizat importanța acordată acestora în pregătirea
pentru luptă. De asemenea, au fost definite concepte precum lupta armată și
educația fizică militară, analiza finalizându-se cu expunerea unor aspecte formative
ale specialiștilor în educație fizică militară existente în unele armate NATO, dar și
specifice armatei noastre.
În capitolul 2, ”Instruirea pentru luptă a forţelor armate în condiţiile
eficientizării activității de educație fizică militară”, s-au clarificat unele aspecte
procedurale normative şi teoretice specifice dimensiunii procesului de instruire, s-a
efectuat o analiză a locului şi rolului educaţiei fizice şi a sportului militar în cadrul
acestui proces și s-au identificat factorii ce contribuie la optimizarea potenţialului
biopsihomotric al resursei umane, care pot imprima eficienţă învăţământului
militar şi instrucţiei trupelor. De asemenea, un important obiectiv al demersului
ştiinţific din acest capitol a fost constituit de formularea unor soluţii concrete, care
să conducă la eficientizarea procesului de evaluare a nivelului de pregătire fizică a
personalului militar.
Capitolul 3, ”Influența educației fizice militare asupra potențialului de
luptă al structurilor tactice din forțele terestre”, a avut ca obiectiv, în urma
lămuririi cu privire la conceptele de potențial și putere de luptă, efectuarea unei
analize a impactului pe care îl poate avea derularea unui proces eficient de
pregătire psihofizică asupra componentelor puterii de luptă şi, în consecinţă, asupra
factorilor care o multiplică/diminuează.
În Capitolul 4, ”Reluarea formării ofițerilor specialiști în educație fizică
militară prin studii universitare de licență – studiu de caz”, se efectuează inițial o
analiză a managementului sistemului actual de formare a specialistului în educație
fizică militară, precum și a statului și rolului acestuia. Ulterior, pe parcursul
capitolului, se realizează cadrul general al cercetării ştiinţifice, respectând
etapizarea procesului prin crearea cadrului preliminar specific de cercetare (scop,
ipoteze, obiective, metode), prin proiectarea studiului ştiinţific (eşantionare,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
etapele realizării acestuia, structurarea instrumentelor de cercetare), prin realizarea
propriu-zisă a cercetării (aplicarea, culegerea şi centralizarea instrumentelor de
cercetare; prelucrarea, analiza datelor și concluzii). În fine, ultimul subcapitol și-a
propus să puncteze beneficiile instituționalizării academice a programului de studii
prin efectuarea unei analize de tip SWOT și, ca urmare a rezultatelor cercetării
cantitative și calitative efectuate, să proiecteze curricula studiilor de educație fizică
militară la nivelul Consorțiului universitar din învățământul militar și descrierea
calificării în termeni de: încadrare a studiilor în domeniul fundamental, competențe
profesionale, conținut al planului de învățământ, principii de ghidare a
curriculumului, misiune, ideal educațional, obiective, adresabilitate, mod de
selecție și admitere la studii, respectiv oportunități la repartiție.
La nivel metodologic, pentru a asigura validitatea datelor, am întrebuințat o
strategie complexă și un design mixt de cercetare. Astfel, metodologia promovată
este în concordanță cu specificul obiectului de cercetare, cu scopul și sursele
antrenate în acest sens, constituindu-se atât din metode cantitative, cât și calitative
(complementare cercetării cantitative), printre care se pot enumera: cercetarea
documentară și analiza de conținut, ancheta sociologică pe bază de chestionar,
analiza statistică, metoda monografică, interviul semistructurat pe baza ghidului de
interviu, metoda apelului la expert, analiza comparativă, analiza SWOT, analiza pe
bază de tabele și grafice, observația directă și indirectă.
Cercetarea dispune atât o componentă normativă, cât și una empirică, făcând
apel la date, metode și practici din domeniile: Științe militare și Știința sportului și
educației fizice. Astfel, din perspectivă normativă, demersul științific și-a propus,
în baza rezultatelor cercetării calitative, proiectarea curriculumului programului de
studiu, potrivit standardelor în vigoare. Componenta empirică a contribuit la
clarificarea ipotezei fundamentale a cercetării prin prisma datelor cantitative
obținute în principal în urma anchetei sociologice și folosite pentru a evalua stadiul
actual al activității de educație fizică și sport în armată.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
CONCLUZII
Instituția armată, structura fundamentală de apărare și securitate a oricărui
stat civilizat, a evoluat odată cu omul și, implicit, sub impactul tehnologiei
dezvoltată de acesta. Implementarea de programe de instruire, cu metode și
mijloace moderne de pregătire, dotarea cu armamente, echipamente și tehnică de
ultimă generație constituie necesități ale oricărei arme/specialități militare.
Educația fizică pe tot parcursul devenirii ei a avut, cu preponderență, un
caracter militar, nu a existat ca fenomen separat, ci s-a integrat pregătirii efectuate
în vederea ducerii războiului, mai precis a luptei armate. Educaţia fizică şi armata s-
au aflat permanent într-o simbioză, au reprezentat două noţiuni care s-au confundat şi
nu s-au putut separa una de cealaltă.
În ţara noastră, ca de altfel în toate statele civilizate ale lumii, domeniul
educaţiei fizice şi sportului a evoluat ca parte integrantă a procesului de instruire
militară. Spre sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX, factorii
decidenți din societatea românească au înţeles necesitatea adaptării la evoluţia
socială firească a vremii respective a acestui domeniu de activitate, care se înscria
în tendinţa generală de sincronizare a lumii moderne româneşti cu evoluţiile din
mediul european. În acest sens, personalităţi marcante militare şi civile din
perioada respectivă au lansat proiecte concrete prin care în şcoli şi armată a fost
introdusă această disciplină nouă bazată pe experienţa ţărilor mai avansate din
acest punct de vedere. O notă aparte în aceste proiecte a fost dată de implicarea
armatei în crearea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport şi, în mod
deosebit, de înfiinţare a învăţământului superior de specialitate militar şi civil.
În perioada pe care o parcurgem, armatele moderne tind spre o
perfecţionare permanentă, multifuncţională şi structurală a diferitelor eşaloane
componente, aceasta vizând supleţea, manevrabilitatea, ritmul înalt de acţiune,
adaptabilitatea, capacitatea de a acţiona întrunit sau modulat, mobilitatea cu un
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
statut asemănător forţelor de elită care să poată fi folosite în orice formă de război,
de la confruntarea modernă la ciocnirile de tip teritorial.
În acest context, este evident că obţinerea victoriei în orice tip de conflict
militar este determinată de eforturile care s-au depus pentru instruirea forţelor până
în momentul declanşării acestuia. Aşadar, instruirea, ca proces prin care resursele
umane, materiale şi financiare sunt transformate în capacitate operaţională, ocupă
locul principal şi are un rol esenţial în construirea şi menţinerea unei armate
capabile să satisfacă nevoile militare ale statului.
Armatele moderne prioritizează activităţile de educaţie fizică şi le acordă o
importanţă deosebită pentru obţinerea succesului în câmpul de luptă al viitorului.
Procesul de pregătire fizică în toate armatele moderne este condus de specialişti în
domeniu, formaţi în instituţii de învăţământ de profil, marea lor majoritate fiind
militare.
Armata română nu poate ajunge la standardele impuse de NATO şi UE, nu
poate fi acceptată ca o armată modernă cu o capacitate operațională ridicată, dacă
factorii de răspundere nu acordă educaţiei fizice militare mai multă importanţă şi
consistenţă, fără ca această activitate să fie pusă în serviciul apărării ţării într-o
manieră mai categorică şi mai judicioasă.
Comandanţii de la toate nivelurile trebuie să conştientizeze că, în procesul de
instruire a forţelor, pregătirea fizică constituie baza de plecare pentru multe din
categoriile de instrucţie, dar în mod deosebit pentru cele cu caracter practic-aplicativ,
iar lipsurile din pregătire generează apariţia greşelilor în domeniile de instrucţie în
care este necesar un efort fizic intens, prelungit, în condiţii de timp nefavorabil, ziua
sau noaptea.
Coordonata actuală a realizării unui nivel ridicat al potențialului de luptă al
structurilor tactice este dată, pe de o parte, de accelerarea procesului de
tehnologizare-informatizare, iar pe de altă parte, de sporirea utilizării sistemelor de
armament, toate pe fondul creşterii nivelului de instruire. Multitudinea factorilor
fizici şi morali, destabilizatori şi distructivi, care acţionează în condiţiile câmpului
de luptă modern asupra tehnicii şi luptătorilor, complexitatea acţiunilor de luptă,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
ritmul lor rapid de schimbare, precum şi necesitatea adaptării şi readaptării într-un
timp foarte scurt la aceste schimbări, fac imposibilă obţinerea succesului fără o
pregătire adecvată, profundă şi multilaterală.
În acţiunea militară, determinarea şi, respectiv, motivaţia psihologică
prezintă o însemnătate aparte, având în vedere că în teatrele de operaţii luptătorii se
confruntă permanent cu pericole deosebite, cu solicitări psihofizice dintre cele mai
aprige. Succesul operaţiilor este condiţionat de superioritatea morală, de un
ansamblu de calităţi şi virtuţi care se formează în procesul de pregătire psihofizică
precum: încrederea în forţele proprii, voinţa de a învinge, curajul, fermitatea,
eroismul, abnegaţia, disciplina, dârzenia, iniţiativa, spiritul de întrajutorare etc.
Din această perspectivă, o concluzie incontestabilă este că prin desfăşurarea
la standarde de calitate a activităţii de educaţie fizică militară, adică prin
eficientizarea acestei componente esențiale a instruirii, se măreşte productivitatea,
se îmbunătăţeşte calitatea factorului uman, se menţine şi dezvoltă capacitatea
combativă a forțelor, rezultatul fiind creşterea potenţialului de luptă al structurilor
militare.
Iată de ce, pentru eficientizarea activității de educație fizică militară, este
imperios necesar ca această importantă categorie de instruire să nu fie lăsată pe
mâna oricui, ci, dimpotrivă, ea trebuie să fie condusă de personal supercalificat, în
accepțiunea noastră format în sistemul propriu al armatei, unde poate dobândi
competențele necesare proiectate ca finalități educaționale în Grila 1 L și Modelul
absolventului, documente curriculare elaborate în prototipul programului de studii.
În încheiere, putem afirma că educația fizică militară nu reprezintă esenţa
confruntărilor militare, dar este un pilon important pe fundamentul căruia se
bazează celelalte categorii de instruire din armată. Desfășurarea acestei activități la
standarde înalte imprimă eficiență procesului de instruire a forțelor, deci, altfel
spus, oferă substanţă acţiunilor militare ale viitorului, indiferent de zona geografică
în care luptătorii acționează sau de tipul şi durata efortului depus.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. Legea educaţiei naţionale, M.O., Partea I, nr. 18/10.01.2011, cu
modificările şi completările ulterioare;
2. Legea educaţiei fizice şi sportului, nr. 69/2000, cu modificările şi
completările ulterioare;
3. Legea consorțiilor universitare nr. 287/2004 republicată 2014, M.O.,
Partea I, nr. 111/13.02.2014.
II. STRATEGII, DOCTRINE, REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI
MILITARE ROMÂNEŞTI
1. Strategia de Securitate Naţională a României, Bucureşti, 2007;
2. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019,
Bucureşti 2015;
3. Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General,
Bucureşti, 2007, fondul de carte al Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I”, cota inf. 567;
4. Doctrina Armatei României, Statul Major General, 2011;
5. Doctrina instruirii Armatei României, Statul Major General, Bucureşti,
2006;
6. F.T.-1 - Doctrina operaţiilor forţelor terestre, Statul Major General,
Bucureşti 2007;
7. M. 149/2012, Regulamentul educaţiei fizice militare, Bucureşti, 2012;
8. Concepţia de educaţie fizică şi sport în Armata României, Bucureşti,
2016;
9. Ordin privind instruirea în Armata României în perioada 2016-2019,
Statul Major General, Bucureşti 2015;
III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE
1. FM 3-0, Operations, Appendix A, Headquarters Department Of The
Army, 2008;
2. FM 7-0: Training the force, Headquarters, Department of the Army
Washington DC, 2002;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
3. FM 7-22: Army Physical Readiness Training, Headquarters,
Department of the Army, Washington DC, 2013;
4. FM 21-20: Physical Fitness Training, Headquarters, Department of the
Army Washington DC, 1998.
IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. Alexe, N., Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, Bucureşti,
1993;
2. Andrei, I., Dă viaţă anilor, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
”Carol I”, Bucureşti, 2015;
3. Andrei, I., Importanţa pregătirii fizice în procesul de instruire militară,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2015;
4. Andrei, I., Influența educației fizice și sportului asupra capacității
operaționale a structurilor militare, teză de doctorat, Universitatea Națională de
Apărare ”Carol I”, București, 2009;
5. Bâsceanu, D., Armata și sportul, Editura militară, București, 1997;
6. Bompa, O., T., Periodizarea: teoria şi metodologia antrenamentului,
Ediţia a II-a, Ed. Tana, Bucureşti, 2001;
7. Buţa, V., Alexandrescu, G., Dumitru, D., Elemente dinamice ale
câmpului de luptă modern – puterea de luptă, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, Bucureşti, 2004;
8. Cârstea, Ghe., Educaţia fizică: teoria şi bazele metodicii, Editura
ANEFS, Bucureşti, 1997;
9. Cârstea, Ghe., Teoria şi metodica educaţiei fizice şi Sportului, Edtura
AN-DA, Bucureşti, 2000;
10. Cârstea, Ghe. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura
Universul, Bucureşti, 1993;
11. Ceapa, G., Pregătirea fizică a militarilor din Armata României în
conflictele militare moderne, teză de doctorat, Universitatea Naţională de Apărare
”Carol I”, Bucureşti, 2017;
12. Ceascai, V., Introducere în istoria educaţiei fizice militare, Ed.
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010;
13. Ceascai, V., Pregătirea fizică în armata română în secolul XX, Teză de
doctorat, Bucureşti, 2006;
14. Cepan, V., Potenţialul de luptă al unităţilor şi marilor unităţi
mecanizate, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti , 2001;
15. Cojocariu, V.M., Teoria şi metodologia instruirii, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 2008;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
16. Dragnea, A., şi colab., Educaţie fizică şi sport – teorie şi didactică,
Editura FEST, Bucureşti, 2006;
17. Dragnea, A., Teoria educației fizice și sportului, Editura FEST,
București, 2002;
18. Drăgan, I. și colab., Medicina sportivă, Editura Medicală, București
2002;
19. Dungaciu, P., VIRGIL BĂDULESCU, fondatorul A.N.E.F.S., 120 de
ani de la naşterea sa, Biblioteca A.N.E.F.S., Bucureşti, 2002;
20. Epuran, M., Horghidan, V., Psihologia educaţiei fizice, ANEFS,
Bucureşti, 1994;
21. Gavriluţă, C., Gavriluţă, N., Sociologia sportului: teorii, metode,
aplicaţii, Editura POLIROM, Iaşi, 2010;
22. Jinga, I., „Managementul învăţământului”, Editura Academiei de
Studii Economice, Bucureşti, 2003;
23. Leonte, I., Metodica educației fizice militare, Editura Academiei de
Înalte Studii Militare, București 2000;
24. Moştoflei, C., Văduva, Ghe., Tendinţe în lupta armată, Ed.
Universităţii Naţionale de Apărare Carol I” , Bucureşti, 2004;
25. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, ediţia a II-a, revizuită, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;
26. Nicolescu, C., F., Pagini uitate din istoria educației fizice, Editura
Enciclopedică, București 2014;
27. Paloş R., Sava, S., Ungureanu, D., Educaţia adulţilor – Baze teoretice
şi repere practice, Editura Polirom, Iaşi, 2007;
28. Petcu, V., Formarea resursei umane în structurile Ministerului
Apărării Naţionale de la profesionalizare la asigurarea calităţii în educaţie, teză
de doctorat, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 2017;
29. Petrache, A., Sportul şi armata: impactul educaţiei fizice şi sportului
asupra dinamicii instituţiei militare, Ed. Militară, Bucureşti, 2013;
30. Stănciulescu, R., Educaţie fizică militară – Aspecte formative în
contextul integrării în NATO, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008;
31. Todan, I., Iancu, H., Istoria educației fizice și sportului, Edictura
Printech, București 2000;
32. Tudorică, R., “Introducere în managementul educaţiei”, Editura
Meronia, Bucureşti, 2005;
33. Ţoca, I., „Management educaţional”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2002;
34. Văduva, G., Principii ale războiului şi luptei armate, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare Carol I”, Bucureşti, 2003.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
1. Cartea albă privind sportul, Bruxelles, 2007;
2. Clausewitz, C., Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982;
3. Laker, A., Beyond the Boundaries of Physical Education, Taylor &
Francise-Library, London, UK, 2001;
4. Foch, F., Principiile războiului, Editura militară, Bucureşti, 1976;
5. Scambler, G., Sport and Society: History, Power and Culture, UK: Open
University Press, 2005.
VI. SURSE WEB
http://www.mybaseguide.com/army/16356221593/fort_jackson_leader_train
ing_brigade
http://www.army.mod.uk/raptc/30470.aspx
http://www.royalnavy.mod.uk/our-organisation/where-we-are/training-
establishments/hms-temeraire/rn-school-of-physical-training
http://www.royalnavy.mod.uk/our-organisation/where-we-are/training-
establishments/hms-temeraire/rn-school-of-physical-training
https://www.warendorf.de/freizeit-tourismus/sport-aktiv/sportschule-der-
bundeswehr.html
https://es.wikipedia.org/wiki/Escuela_Central_de_Educacion_Fisica
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a
_Tarii_1.pdf
http://www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/carta_alb
a_apararii.pdf
http:// www.dex.ro
http:// www.conferinte-defs.ase.ro/2009/PDF/ed%20fizica
https://www.dictionarenglez.ro
http://www. who.int/governance/eb/who_constitution_en.pdf
https://dmru.mapn.ro
VII. REVISTE
1. Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2007-2012;
2. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii
2006-2018;
3. Revista Forţelor Terestre, colecţia din anii 2007-2017;
4. Revista Impact Strategic, colecţia din anii 2007-2018.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
1. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic
Gold, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, 2012;
2. Terminologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Stadion, Bucureşti,
1974;
3. Lexiconul militar, Editura Militară, Bucureşti, 1980;
4. *** Psihologie aplicată în forţele speciale, Editura Academiei de Înalte
Sudii Militare, Bucureşti, 2003
5. *** Agresiune şi apărare psihologică, Editura Academiei de Înalte Studii
Militare, Bucureşti, 1994.