Universitatea din BucureştiFacultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

ANALIZA COMPREHENSIVĂ A CONSUMATORULUI DE

VIN EDUCAT

SILVIA POPA

Rezumat

Consumul a devenit pentru om un act cultural influențat de stilul de viață, obiceiuri, tradiții,

nivel de educație, status social, iar lista poate continua. Puține sunt alimentele care îi conferă

individului o identitate socială, printre acestea, se regăsește vinul, alimentul care însoțește

mâncarea și definește gustul unei mese. Meritul vinului nu se limitează la acest aspect, astfel,

consumatorul se poate defini și regăsi în caracteristicile intrinseci sau extrinseci ale băuturii

bahice. Consumator educat de vin se poate numi cel care cunoaște tainele vinului, este mereu

la curent cu ultimele noutăți, cunoaște etapele degustării, participă la degustări de vin publice

sau private și nu în ultimul rând are o educație și un venit mediu sau superior.

Educarea consumatorilor impulsionează producția de calitate a vinului și crearea strategiilor

de marketing, iar în acest sens, este nevoie de o mai bună cunoaștere a tipurilor de

consumatori educați. În vederea definirii și conturării lor am realizat 18 interviuri în

profunzime și am apelat la observația de teren pentru a-mi lărgi cunoașterea și a studia

consumatorul în mediul său natural: la cumpărături și în cadrul degustărilor. Datele colectate

au pus bazele a cinci categorii de consumatori educați: consumatorul chibzuit, consumatorul

tradițional, consumatorul rafinat, consumatorul avid după imagine și consumatorul entuziat.

Fiecare tip de consumator a fost definit prin raportare la stilul de viață, obiceiuri și momente

de consum, preferințe, raportarea la preț și etichetă. Aceștia își ghidează alegerile în funcție

de trei motivații de consum: comunicarea cu ceilalți, rafinament și unicitate, păstrarea

tradiției de consum.

1

1. Biografia cercetării

1.1. Tema

Dintre toate băuturile de pe piață, vinul reprezintă mai mult decât un

produs alcoolic, vinul reprezintă un amestec de artă, cultură, rafinament, cunoaștere și status.

Tocmai de aceea consumatorii au caracteristici și stiluri diferite de viață. Lucrarea de față

reprezintă o cercetare exploratorie, o analiză comprehensivă a consumatorului de vin educat

din România, prin identificarea particularităților acestuia, în funcție de stilul de viață,

momentele și obiceiurile de consum. În vederea definirii lui am apelat la două metode:

ancheta sociologică bazată pe interviu și metoda observației sociale. Scopul cercetării este de

a contura și împărți consumatorii educați de vin. Am plecat de la premisa că în sens general,

un consumator educat are o cunoaștere a culturii vinului, este informat, participă la degustări

de vin, știe să identifice un vin bun, are un venit cel puțin mediu și o educație superioară.

Cercetarea realizată în perioada septembrie 2011 – iunie 2012, pentru lucrarea de

licență, intitulată “Oameni și vinuri: etnografia unei degustări” mi-a deschis noi orizonturi și

mai ales, o curiozitate aparte vis-a-vis de consumatorii educați pe care i-am întâlnit de-a

lungul cercetării, cu atât mai mult cu cât cercetările realizate în țara noastră nu pun accent pe

această categorie. Din observațiile personale realizate în perioada octombrie 2011 - aprilie

2014 am constatat că portretul consumatorului educat poate fi analizat pe baza următoarelor

aspecte: motivații de consum, momente de consum, stil de viață, educație, modalități de

petrecere a timpului liber, alegeri în materie de vin. Toate aceste elemente au fost studiate

prin aplicarea unui ghid de interviu pe 18 persoane alese în baza unui chestionar de recrutare.

Persoanele au fost selectate din cadrul degustărilor de vin publice, dar şi private, locuri în

care întâlnim o varietate de persoane, diferite din punct de vedere al statusului, educaţiei,

venitului şi nu în ultimul rând, al modului în care se raportează la vin.

Cercetarea a avut în vedere trei obiective majore: analiza preferinţelor şi obiceiurilor

de consum ale consumatorilor educaţi (relevarea tipologiilor consumatorilor educaţi,

momentele şi cadrul în care consumă vinul), motivele pentru care consumă anumite tipuri de

vinuri și importanța etichetei în procesul de alegere a vinului.

2

Pentru realizarea lucrării am utilizat cercetarea secundară care a presupus culegerea

de date din lucrări academice, jurnale, reviste de specialitate, cărţi din domeniu, date

relevante din mass media şi cercetarea primară prin culegerea de informaţii direct de la

respondenţi şi indirect prin observarea comportamentelor consumatorilor în cadrul

degustărilor de vin și din spaţiul dedicat raioanelor de vinuri, din cadrul a două

hipermarketuri din Bucureşti.

2. Cadrul teoretic

2.1. Vinul în România

România este o ţară care exportă foarte mult vin, însă nu are un număr mare de

producători. Vinul reprezintă o băutură care nu este în exces pe plan mondial, ceea ce este

cultivat cu viţă de vie în toată lumea nu ajunge la consumul mondial de vin. În România au

existat două perioade dificile în ceea ce priveşte producţia de vin. Una a fost cea comunistă

când s-a trecut de la calitate la cantitate. Astfel, schimbări profunde în istoria vinului din

România au avut loc după anul 1989 când viile aparţinând fermelor cooperatiste au fost

retrocedate foştilor lor proprietari. Cea de-a doua este prezentul, când se plantează și se

replantează. Cu toate acestea, avem producători care au luat medalii de aur la concursurile

internationale, deși nu avem încă o facultate de oenologie.

“Sunt două facultăţi de viticultură cu secţii de oenologie, dar avem oenologi foarte buni, iar ţările mari au câte 5 facultăţi specializate, de oenolgie. Să nu mai vorbim de Franţa care are şi o facultate de Gusturi. Deci oamenii ăia se zbat pentru o calitate. Noi deocamdată ne zbatem să supravieţuim. Să sperăm că o să reuşim să trecem şi de această perioadă grea, a doua pentru România, cu toate replantările astea şi vom avea şi noi calitate bună” (M, Somelier1).

Principalele soiuri de struguri adaptate la mediu cu succes în România sunt: Cabernet

Sauvignon, Sauvignon Blanc, Merlot, Băbească, Italian Riesling, Pinot Noir, Grasa, Burgund

Mare, Chardonnay, Tămâioasa Românească, Aligote, Pinot Gris. Anul trecut (2013),

România a ocupat locul 6 în topul producției de vin2. Consumul anual de vin din ţara noastră

1 Discutie cu un Somelier în cadrul targului de vinuri GoodWine2 http://www.zf.ro/zf-24/100-de-indicatori-care-arata-pozitia-romaniei-fata-de-celelalte-state-din-ue-la-multi-ani-europa-12614980 Accesat la 25 mai 2014.

3

reprezintă aproximativ jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, respectiv 22-25 de litri pe

cap de locuitor. Romanii preferă în general, vinurile albe, în procent de 60%3.

Vinurile produse în România se împart în patru categorii:

A) Vinurile de consum curent se împart în vinuri de masă cu o tărie alcoolică cuprinsă între 8

şi 9 grade şi vinuri superioare cu o tărie alcoolică de peste 9 grade. De regulă sunt seci sau cu

rest de zahăr (Zidurean şi Demetercă, 2007).

B) Vinurile de calitate superioară au însuşiri tehnologice superioare şi au o tărie minimă de

10,5 grade. Aceste vinuri se valorifică sub denumirea de podgorii (Zidurean şi Demetercă,

2007).

C) Vinurile de calitate superioară şi cu denumirea de origine sunt vinurile pe care

consumatorul educat le cumpăra.Pe etichetele acestor vinuri sunt inscripţionate DOC5 sau

DOCC6. Provin din soiuri recunoscute prin condiţiile speciale de procesare a vinului

(Zidurean şi Demetercă, 2007).

D) Vinurile speciale sunt de obicei vinuri obţinute din musturi sau adaosuri speciale având

calităţi net diferite faţă de vinurile naturale (Zidurean şi Demetercă, 2007).

Sectorul vinurilor din România se comportă ca o industrie în plină dezvoltare în condiţiile în

care marii producători locali îşi regândesc strategiile de piaţă şi repozitionează portofoliile.

Este răspunsul lor la asaltul numeroşilor jucători locali care au lansat noi game de vinuri în

ultimii ani, ridicând stacheta calităţii pe piaţa vinurilor şi, odată cu ea, pretenţiile

consumatorilor din ce în ce mai educați.

Principalii producători din România sunt:

S.C. Murfatlar România S.A deţine o suprafață de 3000 de hectare de viță de vie.

S.C. Vincon Vrancea deține o suprafață de 1500 de hectare și procesează aproximativ 25 de

milioane de litri anual4.

3 http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-vinului/vanzarile-de-vin-cresc-in-perioada-sarbatorilor-pascale-cu-30-40-la-suta-1528317 Accesat la data de 25 aprilie 2014.4 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/108189/Harta-celor-mai-importanti-producatori-de-vinuri-din-Romania-INFOGRAFIC.html Accesat la data de 15 aprilie 2014.

4

S.C. Veritas Panciu – colecţia urmăreşte obţinerea unei producţii ridicate de struguri, de

calitate superioară la preţuri mici, deține o suprafață de 1000 de hectare de viță de vie5.

Complexul de vinificaţie Jidvei – deține o suprafață de 1400 hectare de viță de vie și este

caracterizat prin consum mare şi export tot mai ridicat.

S.C. Cotnari S.A. – Producătorii au fost premiaţi cu 150 de medalii la 20 de concursuri

naţionale şi 95 de medalii la 15 concursuri internaţionale. Deține 1710 hectare de viță de vie.

Alți producători de renume: Segarcea, Cramele Recaș, Serve Ceptura, Cramele Odobești,

Podgoriile Tohani, Cramele Halewood, Vinarte, Domeniile Sâmburești.

2.2. Cine sunt consumatorii de vin

Din punct de vedere al cunoaşterii vinului, puţini sunt cei care au o cultură dezvoltată

a băuturii bahice, astfel, producătorii sunt nevoiţi să găsească strategii originale de câştigare a

consumatorilor. Să bei un vin este uşor, însă pentru a reuşi să-l desluşeşti ai nevoie de

cunoaştere şi practică. Traiectoria vinului de la un produs de subzistenţă la un produs de lux

depinde de consumator şi de nivelul de educaţie pe care acesta îl are în privinţa consumului.

Numărul consumatorilor de vin din România care deţin noţiuni de cultură a vinului este

scăzut, însă, în creştere odată cu apariţia emisiunilor de cultură dedicate vinului sau a

efortului depus de somelieri6 pentru a educa consumatorul. Alte oportunităţi de educare sunt

oferite de revistele de specialitate, magazinele de vinuri, degustările publice, aplicaţiilor

pentru telefoanele inteligente, cramele şi restaurantele care oferă consumatorilor vinuri bune,

de calitate, servite ca la carte, nelipsit fiind sfatul specialistului gata oricând să educe

simţurile consumatorului. “Cei interesaţi de vinuri, de multe ori le explorează prin

intermediul degustărilor şi prin asocierea vinului cu mâncarea. Cel mai important, ei preferă

să cumpere vinul de la producător” (Yuan, 2008: 207).

Românii consumă în medie 20 de litri pe an, clasându-se în top 10 al celor mai mari

consumatori de alcool7. Consumatorii de vin din România se împart în trei categorii majore:

5 http://www.casapanciu.ro/via Accesat la data de 20 mai 2014.6 Somelierul este persoana care se ocupă cu degustarea vinului şi asocierea acestuia cu felul de mâncare potrivit. 7 http://stirileprotv.ro/stiri/social/romania-in-top-10-mondial-la-consumul-de-vin-doar-15-din-ce-bem-este-alcool-de-calitate.html Accesat la 28 ianuarie 2014.

5

consumatori cu un nivel ridicat de cultură a vinului, consumatori cu un nivel mediu de cultură

al vinului şi consumatorii cu un nivel scăzut de cultură a vinului.

Prima categorie de consumatori preferă vinul Premium (50-90 RON sticla). De obicei,

această categorie de consumatori frecventează degustările private de vin, merg la

restaurantele de lux, ştiu să aleagă un vin bun, au vinuri care îi reprezintă şi îi legitimează.

Sunt persoane cu educaţie superioară şi cu venituri mari, sunt implicați activ în procesul de

consum a vinului: “Consumatorii de vin implicați activ, cei care consideră vinul ca fiind parte

din viaţa lor, nu obişnuiesc să fie loiali unor branduri” (Lockshin şi Spawton, 2001: 54).

Implicarea consumatorului reprezintă interesul, entuziasmul pe care consumatorul îl

manifesta faţă de o anumită categorie de vinuri. Consumatorii implicaţi activ utilizează mai

multe surse de informații şi sunt interesaţi să înveţe mai mult, să îşi educe simţurile, în timp

ce consumatorii mai puţin implicaţi au tendinţa să-şi simplifice alegerile şi utilizează deseori

strategii de risc. „În primul rând, acest consumator are un nivel de trai peste medie şi nu a fost

afectat de criză la fel de mult ca ceilalţi consumatori, apoi au apărut mai multe surse de

informare, ceea ce a dus la creşerea interesului pentru vin şi, nu în ultimul rând, a apărut pe

piaţă o varietate de vinuri premium care a încurajat consumul de vin de calitate“8.

A doua categorie de consumatori, cei care aparţin clasei de mijloc, obişnuiesc să

cumpere vinuri în funcţie de contextul situaţiei. Un vin de calitate este cumpărat pentru un

eveniment special (pentru o vizită, pentru a impresiona prietenii invitaţi la cină etc). Aceşti

consumatori au o minimă cultură a vinului. Obişnuiesc să frecventeze când au ocazia

degustările publice de vin, rareori pe cele private. Potrivit studiului “Vinosfera clasei de

mijloc – un studiu despre cultură, consumul şi percepţia vinului în segmentul 25-45 de ani”,

realizat de “shortCUT Research”, calitatea reprezintă principalul punct de atragere al

consumatorului de vin din clasa de mijloc. “Hedoniştii cultivaţi”, clasa de mijloc, sunt cei

care se ghidează în alegerile lor după calitate, consumul de vinuri realizându-se în funcţie de

ocazie, atât la domiciliu cât şi la restaurant. Aceştia îşi doresc un raport de calitate-preţ

corect9.  „Tot în această categorie pot fi găsiţi şi consumatorii avizaţi care optează pentru un

vin de calitate, dar lejer“10.

8 http://www.cariereonline.ro/articol/vinul-intre-consum-rafinament Accesat la data de 15 mai 2014.9 http://www.media-link-business.ro/ultimele-noutati/bauturile-fermentate-concurenta-neloiala-pentru-vin-2311.html Accesat la 29 ianuarie 2014.10 http://www.cariereonline.ro/articol/vinul-intre-consum-rafinament Accesat la data de 15 mai 2014.

6

Pentru cea de-a treia categorie, consumatorii de vin cu un nivel scăzut de cultură a

vinului, prețul și cantitatea de alcool sunt importante. În general, nu țin cont de mărcile cu

tradiție. Aceştia sunt atraşi de ofertele existente pe piaţă și nu pun preț pe recipientul de

păstrare a vinului. Nu sunt consumatori premium, însă, devin în anumite contexte

cumpărători de vinuri scumpe. De obicei, sunt persoane foarte grăbite care doresc să facă un

cadou care să impresioneze. “Cei cu venituri mici-medii, care deţin un nivel mai mic de

informaţii şi sunt mai degrabă orientaţi către volum, consumă vinuri cu preţul de 10 -15 lei

pentru o sticlă”11. 

A patra categorie a consumatorilor de vin este reprezentată de consumatorul educat,

caracterizat prin următoarele elemente: ştie să bea şi să deguste un vin, să aleagă un vin bun,

are o cultură a vinului, cunoaşte la ce elemente să se uite pe etichetă, la ce temperatură să

servească vinul, diferenţele dintre vinurile albe, roşii şi rose. Educaţia consumatorului de vin

nu ţine de venit, ocupaţie sau profesie, tine în primul rând de dorinţa acestuia de a-şi educat

simţurile, de a se informa, de a alege de pe raft vinul cel mai potrivit pentru diferite situaţii.

Consumatorii din România au nevoie de o educaţie în acest sens, este nevoie ca acest

segment important să se dezvolte, să înţeleagă în primul rând noţiunea de vin românesc. În

acest sens este nevoie de o intensă promovare a vinurilor. “Educaţia consumatorului

reprezintă procesul prin care companiile împărtăşesc sistematic cunoaşterea lor cu

consumatorii pentru dezvoltarea atitudinilor pozitive ale consumatorilor” (Honebein, 1997).

Un tip aparte de consumator este cel profesionist a cărui identitate poate fi remarcată

prin caracteristicile pe care le deține: rafinament, cultură, vestimentație aleasă (cosum negru

și papion), studii în domeniul viticol, profesionalism. În lumea degustărilor devine un

personaj idealizat pentru care vinul nu reprezintă un consum pentru alții12.

2.3. Consumul de vin, act cultural şi social

Consumul reprezintă un proces social, cultural şi economic de alegere a bunurilor şi

reflectă oportunităţile şi constrângerile oferite de societate (Kotler, 1994). Atât femeile cât şi

bărbaţii se folosesc de consum pentru a-şi forma identitatea şi pentru a arăta din ce clasă

11 http://www.cariereonline.ro/articol/vinul-intre-consum-rafinament Accesat la data de 14 mai 2014.12 Observaţie realizată în cadrul degustării Vintest, Bucureşti, Sala Palatului, 7 mai 2013.

7

provin fără a fi nevoiţi să exprime verbal acest lucru (Zukin şi Maguire, 2004). Pentru Weber

(1968) consumul reprezintă un domeniu al vieţii sociale unde poziţionarea în cadrul claselor

sociale se realizează mai degrabă pe baza stilului decât a poziţiei pe piaţa muncii. “Stilizarea

vieţii tinde să schimbe normele sociale de la substanţă şi funcţie către formă şi manieră,

negând realitatea materială de a mânca sau cea a alimentelor consumate” (Bourdieu, 1984:

196). Cultura consumului este astăzi prezentată la nivel mondial de către profesioniştii din

marketing şi mass-media care încearcă pe zi ce trece să se adapteze cererii căutând noi

modalităţi de satisfacere a consumatorului. Pentru înţelegerea mecanismelor complexe de

transformare a nevoilor şi dorinţelor în cerere de mărfuri şi servicii este necesară studierea şi

modelarea comportamentului consumatorului.

Vinul are personalitate, o cultură, o poveste care aşteaptă să fie descoperită de cei care

îl vor degusta: “Stilizarea vieţii tinde să schimbe normele sociale de la substanţă şi funcţie

către formă şi manieră, negând realitatea materială de a mânca sau cea a alimentelor

consumate” (Bourdieu, 1984: 196). “Wine lifestyle” defineşte importanța imaginii

consumatorului, asocierea cu un anumit tip de consum. În societatea contemporană se pune

accent pe imaginea indivizilor, se stabileşte un trend de consum a vinului. “Vinul este viu şi

schimbător odată cu trecerea timpului. Fiecare sticlă este unică” (Jancis, 2008: 14).

De-a lungul timpului, vinul a suferit transformări în ceea ce priveşte maniera

simbolică de raportare. În Grecia antică vinul era considerat băutura elitelor, iar femeilor

romane le era interzis consumul acestui aliment, nesupunerea în faţa acestei legi informale

putând fi pedepsită chiar cu moartea (Lehrer, 2009). În prezent, vinul este atât un aliment care

însoţeşte oamenii pe tot parcursul vieţii, dar şi un simbol cultural al recunoaşterii sociale.

Identitatea conferită de vin diferă în funcţie de cultură. Astfel, în Polonia vinul este privit ca

instrument identitar al clasei de mijloc, în timp ce consumul de votcă este asociat clasei

muncitoare. Pe de altă parte, în Franţa consumul de vin este privit ca un lucru obişnuit, nu

conferă un anumit statut social (McDonald, 1994). Preferinţa pentru vinurile scumpe poate fi

mai degrabă o expresie a aspiraţiilor decât o reflectare a poziţiei reale în ierarhia socială.

Potrivit lui Douglas (1987) practicile de consum sunt utilizate pentru a construi o lume ideală,

prin care oamenii doresc să arate “ceea ce cred ei că sunt” sau “ceea ce cred că ar putea să

devină”.

Consumatorii îşi schimbă comportamentul pentru a reuşi să se adapteze stilurilor de

viaţă. Spune-mi ce mănânci şi îţi voi spune cine eşti, replica ce aparţine primului scriitor

8

gastronomic, Brillat-Savarin, poate fi uşor transformată în Spune-mi ce bei ca să-ţi spun din

ce clasă provii13. Alegerea reprezintă dorinţa individului de a se afilia unui anumit grup,

generaţie sau clasă. Anumite băuturi au devenit simboluri ale identităţii naţionale, cum este

cazul băuturii tequila pentru mexicani, guiness pentru irlandezi, ouzo pentru greci sau whisky

pentru scoţieni. Băutura simbolică a unei anumite ţări devine mijlocul de creare a imaginilor

pozitive, “peisajului idealizat sau romanţat a stilului de viaţă” (McDonald, 1994).

2.4. Eticheta vinului, instrument de marketing

Eticheta reprezintă un element complex, certificatul de naștere al unui produs. Poate fi

privită ca parte a ambalajului, dar reprezintă şi un instrument de marketing. Printre funcţiile

etichetei se număra următoarele: identificarea produsului, poziţionarea produsului în mintea

consumatorului, descrierea produsului, promovarea produsului.

Înainte de 1989, în România, eticheta nu avea o importanță deosebită în alegerea

produsului, existând un singur producător, statul. Astăzi, aşa cum şi Kotler menţionează în

scrierile sale, cei mai mulţi marketeri se raportează la etichetă ca element de strategie a

produsului. Eticheta poate fi una simplă, cu preţ ataşat la produs sau poate fi complexă prin

prezenţa unor elemente grafice, poate purta doar numele mărcii sau poate cuprinde informaţii

complexe şi utile consumatorului. Eticheta poate îndeplini mai multe funcţii: identificarea

produsului cu marca, indicarea clasei de calitate a produsului, descrierea produsului (cine l-a

făcut, unde, ce conţine, cum trebuie folosit). Nu în ultimul rând eticheta poate promova

produsul prin aspectul său atrăgător (Kotler, 1994: 576). Regăsim pe eticheta vinului

informaţii legate de calitatea acestuia (ex: vin de masă, vin de calitate superioară – VS, vin cu

denumire de origine controlată – DOC, vin cules la maturitate deplină – CMD, vin cules

târziu – CT, vin cules la înnobilare – CIB), indicaţia geografică, denumirea soiului de

struguri, tipul vinului (sec, demisec, demidulce, dulce), cantitatea de zahăr conţinută,

concentraţia de alcool, capacitatea recipientului, denumirea şi adresa producătorului, data

ambalării, numărul de lot14.

“O problemă care pune deseori pe gânduri consumatorul este numărul medaliilor

inscripţionate pe eticheta sticlei” (Zidurean şi Demetercă 2007). Prezența medaliilor nu atestă

13 Adaptare proprie.14 http://www.winetaste.ro/vinul-si-omul/12-clasificarea-vinurilor.html Accesat la data de 4 mai 2014.

9

întotdeauna calitatea vinului, de multe ori având rolul de a duce consumatorul în eroare:

“Totodată, marketerii pot pune orice cred de cuviinţă pe etichetă pentru a atrage cât mai mulţi

doritori fără o cultură a vinului (Zidurean şi Demetercă 2007:14).

2.5. Metoda

Pentru testarea ipotezelor voi utiliza ancheta sociologica bazată pe interviuri în

profunzime. Interviul în domeniul ştiinţelor sociale are o istorie îndelungată. Herbert H.

Hyman (1975: 1) într-o cunoscută lucrare afirma că “Interviul, ca metoda de cercetare, este

universal în ştiinţele sociale”. Potrivit profesorului Septimiu Chelcea interviul de cercetare

poate fi definit drept “o tehnică de obţinere, prin întrebări şi răspunsuri, a informaţiilor

verbale de la indivizi şi grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea

ştiinţifică a fenomenelor socioumane” (Chelcea, 2008). Interviul se aseamănă foarte mult cu

chestionarul prin faptul că ambele presupun întrebări şi răspunsuri, dar spre deosebire de

chestionar care presupune răspunsuri scrise, interviul implica obţinerea unor informaţii

verbale. “Contrar unui sondaj un interviu calitativ este o interacţiune între operatorul de

interviu şi respondent în care operatorul are un plan general, care acoperă temele ce trebuie

discutate, dar nu şi un set de întrebări care trebuie puse într-o anumită formulare şi într-o

anumită ordine” (Babbie, 2010: 420).

În cercetarea sociologică ancheta prin interviu este cea mai des utilizată metodă de

cercetare. Cu ajutorul anchetei se culeg date importante pentru cercetare, ne poate ajuta să

studiem comportamentele mai greu de observat, pe lângă tonul vocii persoanei intervievate,

care poate să ne ofere informaţii importante referitoare la autenticitatea celor spuse,

comportamentul nonverbal constituie un factor de luat în seamă, generator de informaţii utile

anchetei. Formularea întrebărilor este importantă: “De prea multe ori felul în care punem

întrebări influenţează într-un mod subtil răspunsurile pe care le primim” (Babbie, 2010: 421).

Ghidul de interviu pe care îl voi aplica cuprinde întrebări deschise, care au ca temă stilul de

viaţă al consumatorilor educaţi, preferinţele lor în materie de vinuri, comportamentul de

consum, obiceiuri şi momente de consum, raportarea la eticheta vinului.

În ultima parte a interviurilor în profunzime am ales să le arăt consumatorilor patru

sticle de vin diferite, având un singur element în comun şi anume soiul (Cabernet Sauvignon).

10

“Sauvignon introdus în România în perioada postfiloxerica, soiul deţine un loc de frunte în sortimentul pentru vinuri de calitate superioară, ocupând o suprafaţă de aproximativ 6.000 hectare. Se cultivă în Transilvania (Tarnave, Alba şi Aiud), în Muntenia (Dealu Mare, Stefanesti-Arges) şi Oltenia (Drăgăşani, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei), precum şi în Dobrogea (Murfatlar). Produce vinuri seci sau demiseci fine, cu aromă pregnantă de soi, cu tărie alcoolică de 11,5 - 12°. Vinuri de Sauvignon de o calitate remarcabilă, dulci şi demidulci, se obţin la Murfatlar şi la Drăgăşani”.15

Am ales să păstrez soiul16 comun pentru toate cele patru sticle întrucât m-au interesat

următoarele variabile: anul recoltei17, absența sau prezenţa medaliilor şi certificarea vinului ca

fiind “D.O.C”. Am ales să folosesc etichete simple, albe, pentru a nu influenţa consumatorul

în alegerea sa. Totodată, brandul şi alte informaţii nu au fost menţionate.

Studiul calitativ a fost realizat pentru a avea o perspectivă focusată asupra

caracteristicilor consumatorilor educaţi, înţelegerea comprehensivă a eterogenităţii acestora.

Alături de interviuri am utilizat şi observaţia, metoda pe care am aplicat-o în cadrul

degustărilor de vin publice şi private, dar şi în cadrul a doua hipermarketuri: Cora şi Auchan.

Raionul vizat a fost cel de vinuri, cine cumpără, ce vinuri cumpăra, comentariile de la raion,

timpul de decizie. “Observaţia sociologică este definită ca cercetare concretă, de teren,

empirică şi, în sens restrâns, ca metodă ştiinţifică de colectare a datelor cu ajutorul simţurilor

(văz, auz, miros etc.) în vederea interferențelor sociologice şi psihologice pentru a verifica

ipotezele sau pentru a descrie sistematic şi obiectiv mediul înconjurător (Chelcea, 2007: 400).

Informațiile acumulate cu ajutorul observației particpative m-au ajutat să schițez patru

descrieri ale consumatorilor educați. Acestea se regăsesc în ghidul de interviu, în cadrul

căruia consumatorii sunt întrebați în care dintre cele patru descrieri prezentate se regăsesc. 6

dintre consumatori s-au regăsit în două descrieri, situație în care i-am rugat să se

caracterizeze combinând elemente din descrierile alese. Părerea lor m-a ajutat în configurarea

tipologiilor de consumatori educați.

2.6. Eşantionarea

Caracteristicile respondenţilor au vizat următoarele aspecte: vârsta, criteriu relevant

întrucât studiile realizate pe această temă (Riviezzo, De Nisco și Garofano: 2011) au scos la

15 http://www.winetaste.ro/vinul-si-omul/14-soiuri-de-vita-de-vie-autohtone-pentru-vinuri.html16 Soiul repezintă strugurii din care a fost făcut vinul.17 Indică perioada de culegere a strugurilor.

11

iveală faptul că persoanele cu vârsta de peste 25 de ani consumă mai mult vin, fac alegeri mai

sofisticate şi se informează mai mult. Pentru selectarea respondenţilor am utilizat un

chestionar de recrutare, aplicat în cadrul degustării de vin GoodWine. Întrebările utilizate au

vizat identificarea subiecţilor care aveau caracteristicile consumatorilor educaţi: frecvența

cumpărării vinului (cel puțin o dată pe săptămână), locul de achiziţie (crame, raioane special

amenajate), participarea la degustări (publice sau private). La finalul chestionarului de

recrutare au fost trecute şi întrebările demografice. O parte dintre respondenţi au fost aleşi

prin metoda bulgărelui de zăpadă18, respectiv, din aproape în aproape. Introducerea întrebării

deschise în cadrul chestionarului de recrutare are rolul de a testa cunoştinţele respondenţilor

(cunoașterea etapelor degustării). Un consumator educat trebuie să cunoască etapele de

degustare a vinului, lucru relevat şi în cadrul lucrării mele de licenţă din anul 2012:

“Degustarea dezvăluie nuanţe ale descrierii vinului prin utilizarea unui limbaj adecvat care să

comunice simţurile, importante fiind etapele care conduc la cunoaşterea şi înţelegerea

deplină: analiza vizuală, olfactivă şi gustativa”19.

În final, au fost selectaţi 18 respondenţi, 9 de sex masculin şi 7 de sex feminin cu

vârste cuprinse între 25 şi 56 de ani, cu o educaţie superioară, profesii diferite, venituri medii

şi mari.

2.7. Aplicarea instrumentelor şi colectarea datelor

Aplicarea chestionarului de recrutare a avut loc în cadrul degustării GoodWine,

perioada 25-27 aprilie 2014. Interviurile au fost realizate în perioada 29 aprilie – 10 mai

2014, fie acasă la respondenţi, fie în wine baruri20 şi magazine de specialitate. Durata medie a

interviurilor a fost de 35 de minute. Intervievaţii s-au dovedit a fi cooperanţi în oferirea de

informaţii. La finalul interviului fiecare respondent a fost răsplătit simbolic pentru timpul

acordat cu o cutie de bomboane. Totodată, observarea comportamentelor consumatorilor de

vin în cele două hipermarketuri a avut loc în baza unei fișe de observaţie, în perioada martie

2014 – mai 2014.

18 “Eșantionare neprobabilista în care cercetătorul solicit unor persoane pe care le-a investigat numele altor persoane care au caracteristicle urmărite, în vederea includerii lor în eșantion” (Chelcea, 2007: 682).19 Oameni si vinuri: etnografia unei degustari, Silvia Popa, 201220 “Un wine bar e un loc în care poţi degusta multe soiuri de vin, fie că e vorba de un Cabernet Sauvignon din America, fie de un Shiraz din Australia. Scopul e să cunoşti, să-ţi îmbogăţeşti simţurile, nu să te îmbeţi...” http://dilemaveche.ro/sectiune/singular-plural/articol/vinuri-un-wine-bar Accesat la 4 aprilie 2014.

12

3. Analiza informaţiilor

3.1. Motivaţii și momente de consum

Consumatorul educat este cel care cunoaște cultura vinului şi este capabil să facă o

alegere potrivită în funcție de context. Așa cum afirma un consumator educat “orice om poate

şi are gură ca să bea vin, poate să se autoeduce” (Olga), însă consumul rămâne influențat de

stilul de viață și motivațiile de consum. Odată cu mediatizarea însemnătății consumului de

vin, mulţi oameni au învățat ce să aleagă, segmentul consumatorilor educați de vin fiind în

creștere. În urma analizării datelor am descoperit patru motivaţii de consum:

Comunicarea cu ceilalţi: în funcţie de mediul social în care consumul are loc, indivizii leagă

relaţii interpersonale cu ceilalţi. Consumatorii educați preferă să bea vinul alături de un fel de

mâncare, deseori reprezentând un simbol nelipsit în cadrul evenimentelor importante,

ceremonii sau aniversări: “Asociez consumul de alcool, în special de vin cu prezenţa unor

persoane” (George). Rareori preferă să bea singuri vinul: “Noţiunea de vin o asociez cu

distracţie, veşti bune, petrecere şi familie” (Adelina). Totodată, vinul este o băutură care

uneşte oamenii, “trebuie să fie un cadru cât mai familiar” (Mihai). Astfel, vinul facilitează

procesul de socializare şi uneşti oameni cu pasiuni asemănătoare. Totodată, preferința de a

bea vinul în plan social poate fi explicată prin statusul pe care acesta îl atribuie indivizilor:

“Vinul îmi dă un plus de eleganță și rafinament, mă face să mă simt mai matură și mai

încrezătoare” (Corina). Alegerea unui anumit vin poate defini apartența consumatorului la un

grup, clasă socială, ajută la formarea și menținerea relațiilor sociale.

Majoritatea respondenţilor asociază noţiunea de vin cu o stare de bine, relaxare,

cultivare a minţii şi a spiritului “Vinul egal prestigiu, respect, calitate a vieţii, tradiție,

noblețe, sănătate, prospețime”(Oana). Totodată, vinul este privit şi din perspectivă religioasă:

“Vinul este substanţa fundamentală în creştinism. Că Mesa împărtăşaniei este cu vin şi pâine,

dar nu e o noutate, pentru că în cultul lui Nitra se întâmpla la fel, în cultul lui Dionisiac se

întâmpla la fel. Ori, ai această continuitate a vinului” (Cristi). Vinul mai este asociat cu

butoiul, toamna târzie, struguri, sănătate curată, informaţie, sensibilitate şi comunicare. “Eu

mai degrabă asociez vinul cu imagini. Fie un strugure mare, fie un rând de viţă-de-vie, aşa

cum am văzut în podişul Dobrogei, fie oameni adunați în jurul unei mese” (Daniela).

Gusturile muzicale ale consumatorilor educați diferă, însă genul predominant al celor

13

intervievați este rockul. Vacanțele obișnuiesc să și le petreacă în străinantate, dar și în țară,

mai ales la mare.

Rafinament şi unicitate: relevă dorinţa consumatorilor de a fi unici, diferiți de ceilalţi: “A fi

un expert în vinuri te face să fii diferit de ceilalţi, îţi dă un anumit aer, o prestanţă” (Mihai).

Interesul pentru vin nu este doar unul utilitar, se pune accent pe informaţiile acumulate din

domeniul viticol. Vinul este asociat cu “viaţa bună”. Reprezintă tendinţa de a adăuga “plăcere

fiecărei zile, o recompensă a eforturilor depuse” (Andrei). Vinul este asociat cu liniştea:

“Vinul pentru mine reprezintă o stare subiectivă, un amalgam de informaţii, dar mai ales un

moment de linişte şi relaxare” (Aliona).

Majoritatea respondenţilor au precizat că nu au încredere în vinul comandat la pahar,

de cele mai multe ori acesta reprezintă o combinaţie nefericită, nu au încredere în condițiile

de depozitare ale vinului vărsat, calitatea acestuia, proveniența, însă, recunosc că există şi

cazuri în care acesta a reprezentat o alegere potrivită, doar în cazul în care le-a fost

recomandat de o persoană apropiată, în cunoştinţă de cauză:

“Dacă este un restaurant bun sau o anumită cramă, dintr-o zonă specifică unde știu sau mi s-a spus că au un vin local foarte bun atunci îl voi comanda la pahar. De exemplu, la un restaurant din Moldova aveau o cramă prin apropiere care le livra vinul casei, care era foarte bun, dar aflasem de la cineva ca este un vin care merită să fie comandat la pahar” (Alex).

Păstrarea tradiţiei de consum: Influenţa pe care familia o are asupra consumatorului

reprezintă o parte însemnată în formarea educaţiei în materie de vinuri. Imaginea tatălui care

stă în capul mesei, autoritatea acestuia, asocierea vinului cu mâncarea, ajută la legitimarea

consumului de vin şi totodată îi conferă o atingere masculină. Transmiterea pasiunii şi

dorinţei de cunoaştere a băuturii bahice are loc în cadrul familiei, unde copii sunt educaţi şi li

se insuflă interesul şi curiozitatea: “Părinţii mei sunt producători de vin, astfel că nu am avut

nevoie să apelez niciodată la alţi specialiști, ei m-au învăţat tot ce ştiu astăzi, cultura vinului,

modul în care trebuie culeşi strugurii şi paşii care stau la baza procesului de producţie”

(Olga). Pentru consumatorii educați este foarte important ca tehnica de vinificație să fie

realizată după tradițiile locurilor: “Dacă pe fundul sticlei există sedimente înseamnă că este

un vin natural și nefiltrat, pe asta o știu de la bunicul” (Victor). În ceea ce privește momentele

14

de consum intervievații preferă să bea vinul de obicei seara, la cină, împreună cu cei dragi.

Aceşti consumatori pun preţ pe vinurile româneşti, cu tradiţie, cum ar fi Tămâioasa

Românească sau Zghihara.

3.2. Criterii de selecţie a vinului

Calitatea este o caracteristică a vinului, greu de definit şi de comunicat întrucât nu

poate fi măsurată cu precizie. Însemnătatea conceptului de calitate diferă de la persoană la

persoană, reprezintă experienţele pe care consumatorii educaţi le acumulează în urma

consumării mai multor tipuri de vin: “Prefer un vin de calitate, adică un vin făcut dintr-un soi

bun, un an bun, o culoare frumoasă, o tehnologie de vinificare adaptată corect” (Mihai).

Vinurile premium privite ca un simbol complex se bazează pe informaţiile la care

consumatorul are acces. Imaginea asociată unui vin are în vedere influenţele promoţiilor

trecute, reputaţia, prestigiul, aşteptările consumatorului. Nu toţi respondenţii manifestă

deschidere în privinţa testării unui vin nou, despre care nu au informaţii sau recomandări. 12

persoane din 18 ar încerca un vin nou, argumentând că nu se tem de riscuri, iar cunoaşterea

vinului şi formarea preferinţelor tocmai în asta constau: “Aş încerca un vin nou din

curiozitate” (Bogdan). Dacă un consumator doreşte să-şi educe simţurile şi alegerile nu poate

face asta decât încercând diferite soiuri, tipuri, din zone cât mai diverse: “Trebuie întotdeauna

să încerci că să ştii ce să nu mai încerci după” (Gabriela). Adelina, consumatoare educată cu

ani de experienţă în degustarea vinului este de părere că în România întâlnim două mari tipuri

de consumatori educaţi: “cei care au auzit de vin şi care pot cumpăra un vin de la magazine şi

unii care preferă acel vin făcut de bunicul, prin spatele casei, care întotdeauna o să fie cel mai

bun pentru respectivele persoane şi nu o să fie nevoite să cumpere vinurile după rafturile

magazinelor”.

În ceea ce priveşte importanța elementelor în alegerea vinul pe primul loc se află soiul

“Vinurile depind de calitatea soiurilor de struguri, de tipul de culegere al strugurilor. Există,

din păcate, mulţi romani care cred că numai vinul dulce este natural” (Bogdan). Doi dintre

intervievaţi au adăugat în lista lor şi “tehnologia de vinificaţie”: “Metoda de vinificaţie şi

cunoaşterea, metoda oenologului contează enorm de mult în diferenţierea vinurilor” (Dan).

Originea vinului este mai importantă pentru bărbaţi decât pentru femei (șase bărbaţi au

15

apreciat originea vinului ca fiind un element important în procesul de selecţie, în timp ce doar

două femei s-au raportat la acest element).

3.3. Preţul

Pentru consumatorii medii preţul reprezintă un indiciu al calităţii şi reputaţiei unui

vin. Aceştia aleg un vin în funcţie de preţ în momentul în care nu au suficiente informaţii la

dispoziţie, când produsul nu poate fi testat înainte de a fi cumpărat şi când există un factor de

risc în realizarea unei alegeri greşite (o cină cu prietenii). În cazul consumatorilor educaţi

preţul nu reprezintă un element principal în alegerea vinului. 9 din 18 consumatori educaţi

afirmă că pentru ei preţul nu contează, important e soiul şi tipul vinului “plăcerea de a bea un

vin bun nu are preţ”. 6 din 18 consumatori nu sunt dispuşi să cheltuie foarte mulţi bani pe

vinuri, căutând promoţii şi discounturi. “Obişnuiesc să caut promoţii, oricât de mult aş vrea

să nu mă intereseze preţul, momentan este şi el un factor după care mă ghidez, nici prea

scump, dar nici prea ieftin, să zicem undeva pe la 35 de lei sticla” (Daniela). Cu toate acestea

10 din 18 consumatori educaţi sunt de părere că în comerţ se găsesc vinuri mai ieftine, dar

bune, însă fără a avea pretenţii foarte mari: “Există nişte vinuri la preţuri ok, adică undeva

până în 20 de lei, dar fără să ai pretenţii foarte mari asupra a ceea ce o să regăseşti în vinul

acela. Nu este nimica special, el este curat, nu te doare capul după ce îl consumi, nu ai

problem de genul ăsta, dar nu este un vin cu specific anume sau cu ceva special care să te

facă să îl memorezi (Adelina). Pentru Daniel, prețul are o importanță medie: “Există vinuri

ieftine dar bune, tot aşa cum există vinuri scumpe dar proaste. Din prima categorie pot da

exemplu Budureasca sau vinurile Pays D’Oc de la Mega Image” (Daniel).

Preţul rămâne un element de ghidare a consumatorului educat în anumite privinţe:

Prețul are o importanţă foarte mare pentru că atunci când este ceva prea ieftin înseamnă că nu este de calitate, dacă este ceva foarte scump trebuie să ştii totuşi un background al produsului ca să ştii că dai banii pe ceva veritabil. Cu siguranţă preţul contează în momentul în care îl poţi alege dintr-o multitudine, când eşti într-un supermarket de pildă şi atunci ai mai multe variante şi poţi să îl alegi altfel. Dacă îl alegi la restaurant atunci poate contează un pic mai mult cu ceea ce îl asociezi. Preţul întotdeauna ghidează cumpărătorul (Aliona).

16

Printre soiurile de vin cel mai frecvent menţionate de consumatorii educaţi se numără:

Chardonnay baric Chile, Tămâioasa Românescă, Corcova, Curtea Regală, Cotnari, Oprişor,

VinArte, Casa Isărescu.

3.4. Eticheta

Eticheta vinului nu reprezintă un element defintitoriu de alegere a vinului, chiar dacă

aceasta este importantă întrucât pe ea sunt scrise soiul, regiunea şi tipul de vin. Majoritatea

consumatorilor educaţi nu ar dori să regăsească informaţii în plus pe eticheta vinului: “Aş

dori să regăsesc informaţii cât mai concrete, corecte şi în litera legii, nu mă interesează

altceva. Oricum, nu poţi să pui decât ceea ce este legal să pui” (David). În ceea ce priveşte

contraeticheta vinului 8 din 18 consumatori recunosc că îi interesează povestea vinului şi

exemplele de asociere, dar mai ales să aibă parte de ceea ce este scris pe etichetă: “Să aibă

caracteristicile de soi pe care le anunţă eticheta – dar, dacă e posibil, să mă surprindă cu mai

mult de atât. Nu în ultimul rând, aştept un raport cinstit calitate / preţ” (Sergiu).

Medaliile inscripţionate pe etichetă vinului nu reprezintă un criteriu pozitiv de

alegere: Femeile sunt mai înclinate faţă de bărbaţi să se raporteze la medalii şi alte premii

atunci când se decid asupra achiziţionării unui vin. De remarcat este faptul că deşi pun preţ pe

medalii, sunt informate cu privire la concursurile importante şi recunoscute, astfel nu se lasă

păcălite de orice medalie prezentă pe sticlă: “Nu mă interesează medaliile de pe sticla, sunt

convinsă că ele nu reprezintă decât un element de marketing care au prea puţin de-a face cu

realitatea” (Olga). Pe de altă parte trei consumatori au precizat că există concursuri reale şi în

care au încredere. Interesant este că femeile par a fi mai interesate și influențate decât bărbații

de povestea vinului și de experiența socială ce se ascunde în spatele sticlei. În schimb,

bărbații par a fi mai înclinați să țină seama de brand, acesta aflându-se în primele patru

criterii de alegere a vinului.

Întrebaţi fiind ce vin ar alege dacă ar fi vineri seara şi ar cina cu prietenii, oferindu-le

totodată patru variante având soiul comun “Cabernet Sauvignon”, dar alte elemente diferite,

aşa cum este prezentat în Anexa 2, figura 1, 9 din 18 consumatori au ales vinul numărul 2, un

Cabernet Sauvignon din 2013 fără alte elemente inscripţionate: “Aş merge pe unul tânăr,

lângă un vânat” (Adelina). 5 din 18 consumatori ar merge pe vinul numarul 3 din anul 1984

17

pentru ca “este un vin probabil in editie limitata, iar anul coincide cu anul nasterii mele”

(Matilda). 4 consumatori au ales vinul inscripționat D.O.C: “Faptul că este atestat D.O.C mă

face să am încredere în produs, că respectă anumite reguli, că este vin cu adevărat” (Ioana).

În ceea ce privește importanța dopului în ambalarea vinulu: “Un dop ieftin, care nu

este din plută, poate strica calitatea vinului. Dopurile bune permit schimbarea unei cantităţi

optime de oxigen între vin şi mediu” (Florin). Mai mult, cunoscătorii vinului îşi pot da seama

cu uşurinţă de calitatea acestuia înainte să îl deguste: “Dacă dopul miroase a mucegai, clar

avem o problemă, dacă se rupe atunci când îl deschidem, se fărâmiţează, atunci este posibil

ca vinul să fi avut de suferit” (Mircea). “Producătorii ar trebui să investească mai mult în

dopuri, nu se poate să cumperi un vin scump, cu tradiţie, soi de calitate şi să-l strici cu un dop

care se fărâmiţează” (Andra).

3.5. Portrete ale consumatorilor de vin educaţi

Consumatorul chibzuit: îi face plăcere la cumpărături, în special să descopere noi branduri

de vin. Se bucură atunci când găseşte un vin bun la un preţ mai mic decât ar valora (ofertă,

promoţie). Are un nivel mediu spre mare de cunoștere a culturii vinului și căuta un raport

calitate-preţ corect. De obicei cumpără mai multe vinuri de acelaşi tip dacă primeşte un

discount. Are câteva cunoştinţe despre vin şi caută în permanenţă să şi le îmbunătăţească.

Acest tip de consumator este mereu atent la ceea ce bea, acordă o atenţie specială calităţii şi

gustului vinului. Obişnuieşte să-şi achiziţioneze vinurile o dată pe lună, nu de puţine ori din

vacanţele în care merge: “Prefer să cumpăr mai multe vinuri, de obicei de la duty free21

pentru că sunt mai ieftine. Mereu îmi fac aprovizionarea de acolo când am ocazia, este mult

mai convenabil, mai ales că aici găsesc o varietate de vinuri străine” (Claudia). În ceea ce

privește asocierea vinului, consumatorul chibzuit se ghideză după simțuri: “Mâncărurilor cu

arome subtile le asociez vinuri tinere, carnea roşie sau vânatul se potriveşte vinurilor mai

corpolente, dar mai improvizez” (Teodor).

Consumatorul tradiţional: a fost crescut cu valori tradiţionale, preferă vinul direct de la

producător, are o cunoaştere complexă asupra procesului de vinificaţie, preferă brandurile cu

21 Magazin (aflat mai ales în aeroporturi) din care pot fi cumpărate mărfuri scutite de taxe. www.dexonline.ro Accesat la data de 28 aprilie 2014.

18

tradiţie îndelungată. Spre deosebire de ceilalți consumatori nu se află la current cu ultimele

noutăți. De obicei, la restaurant comandă vinuri cu care este deja familiarizat. Este implicat

activ în procesul de cunoaştere a vinului şi citeşte întotdeauna contraeticheta acestuia.

Consumatorul tradiţional cumpăra vinul din magazinele de specialitate sau direct de la

producător. Acest tip de consumator apreciază vinurile autentice, care nu se găsesc pe piaţa în

mod frecvent: “La magazinele de vinuri găsesc vinuri de înaltă calitate la un preţ rezonabil”

(Olga). Unii consumatori traditionali preferă să-și producă singuri vinul (micii producători):

“Am o plantație de viță de vie pe care o culeg în fiecare an după data de 15 septembrie, iar

secretul meu pentru un vin bun este zdrobitul manual al strugurilor” (Cosmin).

Consumatorul rafinat este cel care are studii în domeniul viticol, are cunoștințe ridicate

despre piața vinului, a luat cursuri de degustat și este la curent cu ultimele noutăți.

Consumatorul rafinat ştie că asocierea vinului roşu cu carnea roşie (vită) şi a celui alb cu

carnea albă (peştele), nu reprezintă decât o regulă generală: “Este foarte important să avem

simţurile foarte bine dezvoltate şi educate, vinul trebuie ales în funcţie de gustul mâncării,

dacă avem o vită într-un sos al cărui arome merg în tandem cu un vin alb, cu siguranţă că

vom alege unul alb” (Dan). Cea mai mare nemulţumire a consumatorului rafinat este aceea că

în ţară nu aveam suficiente restaurante unde sfatul specialistului poate fi cerut: “Putem

număra pe degete numărul restaurantelor în care sunt angajaţi somelieri. Nu de puţine ori mi

s-a întâmplat să cer un vin într-un restaurant, un Cabernet Sauvignon, de exemplu, iar

ospătarul să mă întrebe dacă îmi aduce şi o cola la el” (Cosmin). Este un consumator hotărât

şi are colecţii de vinuri unicat: “Unele vinuri unicat le-am primit cadou, însă pe majoritatea

mi le-am achiziţionat singur. Nu există ţară să nu o vizitez şi să nu achiziţionez un vin de

colecţie” (Dan). Consumatorul rafinat de vin nu obişnuieşte la restaurant să comande un vin

la pahar pentru că “Dacă mergi într-un wine bar unde ştii ce ţi se pune în pahar şi ai un

oarecare control asupra alegerii îl iei la pahar, dacă nu, de obicei nu servesc vinul la carafă

sau vinul casei nu mă atrage niciodată, pentru că de obicei sunt vinuri foarte dulci sau vinuri

de duzină şi vinul de duzină o fi el ieftin, dar nu întotdeauna e bun” (Andrei). Consumatorul

rafinat nu are preferinţe stricte şi îi place să exploreze vinurile fără să consulte specialiştii din

domeniu spre deosebire de consumatorii entuziaşti care sunt interesaţi de părerea celor mai

cultivaţi decât ei.

19

Consumatorul avid după imagine: pentru acest consumator, vinul, reprezintă un simbol de

status. La fel ca cel rafinat are cunoștințe foarte mari despre piață și îi place să fie în pas cu

ultiemele noutăți. Are o cunoaştere medie asupra culturii vinului. De obicei foloseşte

Internetul pentru a se informa, este deschis să încerce vinuri noi, vinuri ambalate inovator.

Când nu este sigur pe cunoştinţele pe care le are îşi ghidează alegerile în funcţie de preţ,

astfel, îl alege pe cel mai scump din gama dorită. Când iese la restaurant împreună cu

prietenii se informează online înainte de întâlnire pentru a-şi impresiona prietenii prin

alegerile pe care le face. Acest tip de consumator obişnuieşte să facă poze vinurilor pe care le

consumă şi să le posteze pe reţelele de socializare. Este atras de branduri sau crame faimoase,

are câteva vinuri preferate pe care nu ezită să le recomande prietenilor, când are ocazia. Vinul

reprezintă mai mult un accesoriu: “Îmi plac gesturile de a bea vinul, paharul strălucitor,

imaginea celor care povestesc şi beau vin” (Dana). Consumatorul ajunge să se identifice cu

un anumit tip de vin, ale cărui calităţi omeneşti (elegant, asprime rustică, prietenos, generos,

provocator, matur, vivace, spectaculos, de cursă lungă) îi conturează traseul ierarhic. Acest

tip de consumator preferă să savureze vinul după-amiaza: “Mai devreme n-am timp, mai

târziu sunt prea obosit ca să-l mai pot savura” (Gabi).

Consumatorul entuziast: deţine cunoştinţe cu privire la cultura vinului, participă la

degustări publice pentru a afla ultimele noutăţi din domeniu, îi place să încerce vinuri noi,

înţelege informaţiile cu privire la vinurile sofisticate, citeşte eticheta vinului, îi place să-i fie

oferite cadou vinuri ale unor branduri cunoscute, dar şi vinuri ediţie limitată/unicate. Ia

decizii înţelepte atunci când alege vinul. Acestui tip de consumator îi place să petreacă mult

timp la raionul de vinuri și adoră să asocieze vinul cu mâncarea. Ştie să asocieze vinul în

funcție de context: “La mine dacă e roşu trebuie să fie ori o poveste dintr-asta legată de o

lansare de carte, să zicem, sau poate să fie o cină cu prietenii, dar o cină sofisticată, cu vânat,

cu mai ştiu eu ce cărnuri (Ivona)”. Deşi nu deţine foarte multe informaţii în materie de vinuri,

acest tip de consumator doreşte să se educe și urmărește dinamica pieței de consum (ce vinuri

apar, ce raitinguri au). Acesta poate fi catalogat ca fiind în curs de formare şi informare. Nu

obişnuieşte să dea sfaturi decât dacă este ferm convins că face o alegere bună: “Dacă este

vorba de preferinţe culinare, trebuie să ai o anumită adaptabilitate în ceea ce priveşte meniul.

Dacă iei masa în familie trebuie să ţii cont şi de ceea ce le place celorlalţi, nu trebuie neapărat

să îi influenţezi cu totul, dar dacă eşti singur e altceva” (Maria). Acest tip de consumator

utilizează aplicaţiile de pe telefoanele inteligente dedicate vinurilor: “Utilizez aplicaţia Hello

20

Vino, mă ajuta să selectez vinul perfect pentru orice ocazie” (Andu). Intervievații care s-au

încadrat în această categorie au vârste cuprinse între 24 și 26 de ani, fiind cei mai tineri

consumatori din cele cinci categorii.

4. Concluzii:

Cercetarea a adus în prim plan segmentul consumatorilor educați din România prin

analizarea comprehensivă a acestora, accentul fiind pus pe stilul de viață, momente și

obiceiuri de consum, modalități de informare și învățare, preferințe în materie de vin,

particularități care îi definesc și le conferă o anumită identitate. În ceea ce priveşte motivaţiile

de consum, acestea au în vedere: păstrarea tradiţiei de consum, rafinament şi unicitate,

comunicarea cu ceilalţi. În urma interviurile şi a observaţiilor de teren am identificat cinci

tipuri de consumatori: consumatorul chibzuit, consumatorul tradițional, consumatorul rafinat,

consumatorul avid după imagine și consumatorul entuziast.

Informațiile acumulate în perioada de cercetare mă vor ajuta pe viitor să utilizez o

abordare cantitativă bazată pe o analiză factorială. Segmentul consumatorilor educaţi de vin

este într-o continuă dezvoltare şi schimbare, astfel, fenomenul ar trebui abordat din mai multe

unghiuri şi observat îndeaproape. Odată cu promovarea educaţiei consumatorului prin

emisiuni televizate şi bloguri de specialitate sunt deschise publicului larg noi oportunităţi de

învăţare. În alegerea vinului, consumatorii educați pun pe primul loc soiul, în timp ce

regiunea se află printre ultimele criterii. Prețul este un element important însă nu definitoriu,

în achiziționarea vinului, important fiind un raport-calitate preț corect. În ceea ce privește

informarea, consumatorii educați utilizează diverse surse în funcție de dorința lor de a

acumula cât mai multe cunoștințe. Totodată, eticheta și contraeticheta vinului sunt importante

în măsura în care sunt prezentate datele tehnice despre vin și prezența atestării D.O.C.

Medaliile nu prezintă încredere pentru majoritatea consumatorilor, în schimb aceștia doresc

ca pe contraeticheta vinului să fie menționate mai multe detalii referitoare la procesul de

vinificație, tehnologia utilizată, dar și asocierea cu mâncarea.

Conturarea tipologiilor de consumatori educați este utilă pentru dezvoltarea

strategiilor de marketing în domeniul vinurilor, întrucât producătorii au nevoie de

consumatori educați cărora să se adreseze. Odată cu creșterea cerințelor consumatorilor

educați, producătorii vor produce vinuri la o calitate mai bună. Vinul din România de azi are

nevoie în primul rând, de îmbunătăţirea calităţii, producători de calitate, renaşterea viticulturii

21

româneşti, consumatori din ce în ce mai exigenţi, ambasadori neoficiali ai României peste

hotare, creşterea nivelului de consumatori, astfel să fim percepuţi ca o adevărată naţiune

producătoare de vin.

5. Referințe bibliografice:

Bourdieu, Pierre. [1984] (2004). Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste. London: Routledge.

Chelcea, Septimiu. 2001. Interviul că tehnica de cercetare în Chelcea Septimiu, Metodologia Cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Bucureşti: Ed. Economică.

Chelcea, Septmiu. 2007. Cum să redactăm în domeniul ştiinţelor socioumane. Bucureşti: Comunicare.ro.

Douglas, Marry. [1987] (2003). Constructive Drinking: Perspectives on Drink from Anthropology, pp 102-122. Routledge.

Earl, Babbie. Practica cercetării sociale. 2010. Polirom.

Gartman, David. 2002. Bourdieu’s Theory of Cultural change: Explication, Application, Critique. Sociological Theory, pp. 255-277.

Gustafson, Christopher R. Travis J. Lybbert, and Daniel A. Sumner. 2011. “Combining Consumer Valuation Research with Sensory Science Techniques: A Laboratory Experiment.” Agricultural and Applied Economics Association Annual Meeting. Pittsburgh, Pennsylvania. July 24-26. Pp. 1-39.

Ilut, P., (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Iaşi: Ed. Polirom

Jessica. Yuan et al. 2008. A model of wine tourist behaviour: a festival approach. Internaţional Journal of tourist research 10: 207-219.

Lehrer, Adreienne. 2009. Wine & Conversation. New York: Oxford University Press.

Mackay, H, (1997), Consumption and Everyday Life, London: Sage Publications.

McDonald, Maryon. [1994] (1997). Gender, Drink and Drugs. Capitolul 4: Drinking and social identity în the west of France, pp. 99-124. Marea Britanie: Berg.

Peterson, M, (2005), Consumption and everyday life, London: Routlege.

Ries, A., Trout, J., Poziţionarea Lupta pentru un loc în mintea ta, editura Curier Marketing,Bucureşti, 2004.

Riviezzo, Angelo. 2011. Understanding wine purchase and consumption beheviour: a marketing segmentation proporsal. Bordeaux Management School – BEM – Franţa.

22

Zukin, Sharon. Maguire, Smith Jennifer. 2004. Consumers and Consumption. Annu. Rev. Sociol. 2004. 30: 173 – 97.

Resurse online:

Cabernet Sauvignon, Private reserve 2002. [Online] Disponibil pe: http://sâmbureşti.com/colecţii/chateau_valvis.html Accesat la data de 5 mai 2014.

Lockshin, Larry, Corsi. Armando Maria. 2012. Consumer behavior for wine 2.0: A review since 2003 and future directions. www.sciencedirect.com.

Salonul Naţional de vinuri al României. [Online] Disponibi pe: http://www.vintest.ro/ Accesat la data de 6 mai 2014.

Stancu, Alin. Orzan, Mihai. Revista de marketing online, vol 1, nr. 2. Disponibil pe:

www.edumark.ase.ro/RePEc/rmko/2/6.pdf Accesat la data de 15 mai 2014.

Vinul.ro [Online] Disponibil pe: http://vinul.ro/ Accesat la data de 12 mai 2014.

Vinosfera clasei de mijloc [Online] Disponibil pe: http://www.theshortcut.ro/vinosfera/ Accesat la data de 6 mai 2014.

Anexe

Anexa 1

23

Chestionar de selecție a participanţilor pentru interviu

Bifaţi răspunsul ales şi completaţi unde este cazul:

1. Cât de des obişnuiţi să consumaţi vin?

a) Mai rar decât o dată pe lunăb) 1-2 ori pe lunăc) 1-2 ori pe săptămânăd) 3-4 ori pe săptămânăe) Zilnic/aproape zilnic

2. Dumneavoastră obişnuiţi să cumparaţi vinul?

a) Dab) Nu

3. Ce tip de vin consumaţi cel mai des?

a) Secb) Demisecc) Demidulced) Dulce

4. Ati participat vreodată la degustări de vin?

a) Dab) Nu

5. Care sunt etapele pe care le parcurgeți atunci când degustați un vin?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6. De unde obisnuiți să vă cumpărați vinul?

a) Wineshopb) Producătorc) Supermarketd) Din altă parte (unde?)

24

Întrebări demografice:

1. Vârsta:

a) 18 – 28b) 29 – 40c) 41 – 51d) 52 - 64

Sex: M…. F….

2. Studii:

a) Fără studiib) Absolvenți ai școlii generalec) Absolvenți de liceud) Absolvenți de studii superioare

4. Venituri lunare (pe gospodărie):

a) Sub 1500 ronb) 1500 – 2499 ronc) 2500 – 3999 rond) 4000 – 8000 rone) Peste 8000 ron

5. Ocupație:

a) Salariatb) Lucrător pe cont propriuc) Patrond) Șomere) Student

Anexa 2

Ghid de interviu

Introducere

25

Bună ziua! Mă numesc Silvia Popa şi sunt studentă la Facultatea de Sociologie și

Asistență socială din București. V-am invitat astăzi aici pentru a vorbi despre preferinţele

dumneavoastră în materie de vinuri, ce elemente vă atrag, care vă displac, despre stilul

dumneavoastră de viață. Trebuie să ştiţi că nu există răspunsuri corecte sau greşite! Sunteţi

încurajaţi să vă exprimaţi liber orice părere. V-aș ruga să vă exprimaţi cât puteţi de succint

părerile, însă complet! Cu acordul dumneavoastră voi înregistra discuţia.

Acestea fiind spuse, haideţi să ne cunoaştem puţin. Vă rog să-mi spuneţi câteva

lucruri despre dumneavoastră: vârsta, profesia, cu ce vă ocupaţi.

Obiective: Familiarizarea respondenţilor cu discuţia care urmează şi investigarea preferinţelor

de consum generale.

1. Cu ce cuvinte sau imagini asociați noțiunea de vin?

2. Cu cine obisnuiți să consumați vinul? De ce preferați așa?

Momente de consum

1. Care au fost ultimele vinuri pe care le-aţi consumat? În ce context? Ce v-a plăcut la ele?

2. Între vinul roșu și vinul alb pe care preferați să îl consumați? De ce?

3. Obișnuiți să respectați regulile de asociere a vinului cu mâncarea? După ce criterii vă ghidați

atunci când realizați asocierea vinului cu mâncarea? De unde ați învățat aceste informații?

4. De unde obişnuiţi să vă cumpăraţi vinul? (supermarket, magazine de specialitate, alte locuri –

care?). Cereți ajutorul specialistului (dacă acesta este prezent în magazin)?

5. Care este locul/locurile unde obisnuiți să savurați cel mai frecvent un vin? De ce?

6. În ce moment al zilei preferaţi să savuraţi un vin? De ce preferați acel moment?

Căutarea de informații

1. De unde sau de la cine vă informaţi atunci când alegeţi un vin?

2. Enumeraţi site-uri, cărţi, emisiuni sau locuri care va ajuta să vă informaţi cu privire la

caracteristicile vinului.

26

3. Stabiliţi importanţa următoarelor criterii de selectare a vinului: soi, tipul vinului, podgoria,

culoarea, preţul, eticheta, vechimea, tradiţia, promovarea în media, denumirea, cantitatea de

zahăr conţinută, brandul.

Preferinte de consum

1. Ce aşteptări aveţi de la un vin?

2. În alegerea vinului vă lăsați influențat de preferințele celor din jur? Dacă da, în ce context?

3. Ce soiuri de vin preferați? Ce culoare? Ce branduri?

4. Ce importanţă are preţul în alegerea vinului? Există vinuri ieftine, dar bune? Puteți da un

exemplu?

5. Atunci când ieșiți în oraș obișnuiți să comandați un vin la pahar sau la sticlă? De ce?

6. Sunteți deschiși spre a încerca un vin nou?

Conturarea consumatorului educat de vin

1. Ce gen de muzică preferați?

2. În general, cum preferați să vă petreceți timpul liber?

3. Unde obișnuiți să vă petreceți vacanțele?

4. Care dintre următoarele descrieri vă caracterizează cel mai bine?

Sunt un cumpărător hotărât. Am acasă o pivniță de vinuri și mă bucur să cumpăr vinuri, să

le savurez, dar să le și adaug la colecția mea. Am o pasiune pentru vinuri și mâncare. Ador

să asociez vinul cu mâncarea, reprezintă o parte însemnată din viața mea de zi cu zi. Îmi

place să-mi fie oferite cadou vinuri, ale unor branduri cunoscute, dar și vinuri ediție

limitată/unicate.

Îmi place la cumpărături să petrec timp la raionul de vinuri. Sunt un cumpărător de vin

hotărât. Citesc publicțtiile de vin și sunt influențat de comentariile lăsate de consumatori, la

diverse vinuri precum și de ratingul dat acestora. Apreziez și înțeleg informațiile despre

vinurile sofisticate. Mă identific prin vin. Folosesc Internetul pentru a mă informa. Când nu

sunt sigur de alegere, mă ghidez după preț, astfel, îl aleg pe cel mai scump din gama care mă

interesează. Atunci când merg la restaurant cu prietenii știu dinainte ce vin îmi voi alege.

27

Am unele cunoștințe despre vin și caut să le îmbunătățesc de fiecare dată când am ocazia.

Citesc articolele scriitorilor de vin și caut să încerc cât mai multe vinuri pentru a-mi

descoperi simțurile. Mă bucur când găsesc un vin la un preț mai mic, aflat la promoție. Caut

un raport calitate-preț corect. Prefer să cumpăr mai multe vinuri de același tip dacă pentru

acest lucru primesc un discount.

Prefer vinurile cumpărate direct de la crame sau din cadrul degustărilor de vin. E mult mai

ușor să găsesc vinuri de calitate și în care să am încredere. Am fost crescut cu valori

tradiționale. La restaurant îmi place să comand vinuri cu care sunt deja familiarizat. Am

câteva branduri preferate, însă nu prea sunt deschis la noutăți.

5. Există vinuri care vă caracterizează? Dacă ați fi un vin, ce caracteristici ați avea?

Eticheta vinului

1. Când achiziţionaţi un vin vă uitaţi pe eticheta acestuia? Dacă da, la ce vă uitaţi în mod

special? Ce vă atrage atenţia?

2. Ce informaţii aţi vrea să regăsiţi pe etichetă?

3. Contează în achiziţionarea vinului medaliile inscripţionate pe eticheta sticlei? De ce?

4. Vă influențează informațiile pe care le găsiți pe eticheta vinului? Cum? Dați-mi un exemplu.

5. Povestiți-mi dacă ați avut vreodata probleme cu dopul sticlei de vin (când ați deschis sticla).

6. Gândiți-vă la următoarea dumneavoastră achziție în materie de vinuri . Avem următoarea

situație: Este sâmbătă seara, la cină aveți invitați câțiva prieteni. Trebuie să cumpărați o sticlă

de vin roșu pentru a o savura împreună cu aceștia. Dintre următoarele patru sticle de vin

prezentate mai jos, care ar fi prima în ordinea preferințelor dumneavoastră?

a) De ce ați făcut această alegere?

28

Mai aveți ceva de adăugat referitor la discuția noastră?

Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

29

Anexa 3

Ghid de interviu (transcriere – câteva răspunsuri relevante)

Introducere

Bună ziua! Mă numesc Silvia Popa şi sunt studenta la Facultatea de Sociologie si

Asistenta sociala din Bucuresti. V-am invitat astăzi aici pentru a vorbi despre preferinţele

dumneavoastră în materie de vinuri, ce elemente vă atrag, care vă displac, despre stilul

dumneavoastră de viață. Trebuie să ştiţi că nu există răspunsuri corecte sau greşite! Sunteţi

încurajaţi să vă exprimaţi liber orice părere. V-aș ruga să vă exprimaţi cât puteţi de succint

părerile, însă complet! Cu acordul dumneavoastră voi înregistra discuţia.

Acestea fiind spuse, haideţi să ne cunoaştem puţin. Vă rog să-mi spuneţi câteva

lucruri despre dumneavoastră: vârsta, profesia, cu ce vă ocupaţi.

Obiective: Familiarizarea respondenţilor cu discuţia care urmează şi investigarea preferinţelor

de consum generale.

3. Cu ce cuvinte sau imagini asociați noțiunea de vin?

R: Pentru mine vinul reprezintă pasiune. Reprezintă familie și prieteni, dragoste și

generozitatea spiritului.

R: Vinul este o artă. Este cultură. Reprezintă esența civilizației și arta de a trăi.

R: Noţiunea de vin o asociez cu distracţie, veşti bune, petrecere şi familie (Adelina).

R: Vinul reprezintă satisfacție intelectuală.

R: Eu mai degrabă asociez vinul cu imagini. Fie un strugure mare, fie un rand de vita-de-vie,

asa cum am vazut in pod. Dobrogei.

R: Sănătate, noblețe, tradție.

30

R: Metafizica... Vinul este substanţa fundamentală în creştinism. Că Mesa împărtăşaniei este

cu vin şi pâine, dar nu e o noutate, pentru că în cultul lui Nitra se întâmpla la fel, în cultul lui

Dionisiac se întâmpla la fel. Ori, ai această continuitate a vinului.

R: Asociez noțiunea de vin cu situațiile de consum rafinate, eleganță, încredere.

R: Asociez consumul de alcool, în special de vin cu prezenţa unor persoane.

R: Vinul egal prestigiu, respect, calitate a vieţii, tradiție, noblețe, sănătate, prospețime.

4. Cu cine obisnuiți să consumați vinul? De ce preferați așa?

R: Prefer cu prietenii sau cu familia, pentru că doar așa are gust.

R: Prefer sa consum vinul cu prietenii, într-un cadru cât mai restrâns pentru că așa mă simt

confortabil.

R: Familia și prietenii. E cadrul cel mai relaxant pentru mine.

Momente de consum

7. Care au fost ultimele vinuri pe care le-aţi consumat? În ce context? Ce v-a plăcut la ele?

R: Cupaj roze, vin spumant. Petrecere în familie. Prospeţimea, aciditatea, aromele fructate.

R: Un vin demisec, rosu si foarte puternic in cadrul unei cine romantice. Am apreciat la sticla

respective gustul intens si mirosul, precum si puritate vinului, nu stiu daca este exprimarea

cea mai potrivita.

R: Busuioaca de Bohotin, împreuna cu prietena. Mi-au plăcut aciditatea discrete a vinului și

gustul fructuos.

8. Între vinul roșu și vinul alb pe care preferați să îl consumați? De ce?

R: Roşu. Vinurile roşii sunt mai complexe, mai savuroase, cu un gust mai profund.

R: Prefer vinul roze pentru ca mi se pare mai ușor, mai de domnișoare și de regulă este și

dulce, așa cum imi place mie.

R: Alb. E mai usor.

31

R: Prefer vinul alb pentru că este mai puțin robust, taninii nu se simt atât de pregnant și

însoțește mult mai bine mâncărurile ușoare.

9. Obișnuiți să respectați regulile de asociere a vinului cu mâncarea? După ce criterii vă ghidați

atunci când realizați asocierea vinului cu mâncarea? De unde ați învățat aceste informații?

R: Nu întotdeauna, doar pe cele foarte evidente – mâncărurilor cu arome subtile le asociez

vinuri tinere, carnea roşie sau vânatul se potriveşte vinurilor mai corpolente, dar mai

improvizez. Discutând, citind, de pe net, din reviste de profil sau emisiuni tv.

R: Da. Mancarurile ușoare le asociez cu vinurile tinere, nu foarte parfumate. La mâncărurile

mai complicate, o rețetă pe bază de carne roșie, aleg un vin roșu, puternic, corpolent. Le-am

deprins din emisiunile culinare sau din rețetele găsite pe site-uri dedicate mâncării.

10. De unde obişnuiţi să vă cumpăraţi vinul? (supermarket, magazine de specialitate, alte locuri –

care?). Cereți ajutorul specialistului (dacă acesta este prezent în magazin)?

R: De regulă fie din supermarket, fie de la un winebar care se ocupă și de comercializarea

sticlelor de vin pentru acasă. Am un prieten care lucrează într-un winebar și de la el am

gustat cel mai bun vin din viața mea. Nici nu se compară cu ceea ce găsim în supermarket,

fiind infinit mai bun.

R: De obicei cumpăr direct de la producător pentru că am mulți prieteni producători de vin.

Se mai întâmplă câteodata să achiziționez un vin direct din supermarket, pentru o cină în

familie sau cu rudele apropiate.

R: Uneori mai cumpăr de la concurență, să văd ce marfă au. Recunosc, mai fur și rețete de la

producătorii cu mai multă vechime decât mine.

11. Care este locul/locurile unde obisnuiți să savurați cel mai frecvent un vin? De ce?

R: Acasă sau în vizite. Pentru că mai ales în aceste locuri mă întâlnesc cu cei cu care prefer

să beau vin.

32

R: La restaurant, de obicei cu prietenii cei mai buni sau cu colaboratorii.

R: Acasa, la terasă, în winebar, la un vernisaj, o lansare de carte. Îmi place să beau un

pahar de vin cu orice persoană care are ceva de spus și de la care am ce învăța.

12. În ce moment al zilei preferaţi să savuraţi un vin? De ce preferați acel moment?

R: După-amiaza. Mai devreme n-am timp, mai târziu sunt prea obosit ca să-l mai pot

savura.

R: Seara prefer pentru ca mi se pare un cadru mai intim. In timpul zilei nu mi se pare

adecvat.

Căutarea de informații

4. De unde sau de la cine vă informaţi atunci când alegeţi un vin?

R: De pe internet, din reviste, de pe etichete, de la prieteni.

R: De la prietenul de la winebar, el imi ofera sugestii sau ma indruma spre anumite tipuri de

vin.

R: Am aplicații instalate pe telefon: My Sommelier, Wine recomender. E foarte ușor și

practice, constituie o modalitate eficientă la nevoie.

5. Enumeraţi site-uri, cărţi, emisiuni sau locuri care va ajuta să vă informaţi cu privire la

caracteristicile vinului.

R: Vinul.ro, vinuripovestite.ro, unvinpezi.ro, revista Via şi Vinul, Poveşti despre vin, În

căutarea vinului pierdut, Picătura de vin.

R: Vinul.ro, Via & Vinul, Povesti despre vin, In cautarea vinului pierdut, Picatura de vin.

33

6. Stabiliţi importanţa următoarelor criterii de selectare a vinului: soi, tipul vinului, podgoria,

culoarea, preţul, eticheta, vechimea, tradiţia, promovarea în media, denumirea, cantitatea de

zahăr conţinută, brandul.

R: Criteriile mele sunt, în ordinea importanţei – tipul, eticheta, culoarea, cantitatea de zahăr,

denumirea, preţul, brandul.

R: Depinde, mi-ar placea sa pun criteriul prêt pe ultimul loc dar din pacate nu este posibil,

astfel le voi clasifica in felul urmator: Culoare, vechime, soi, tip, prêt, podgorie, etichetaa,

promovarea in media, cantitatea de zahar si brand.

R: Eticheta, pretul, podgoria.

Preferinte de consum

7. Ce aşteptări aveţi de la un vin?

R: Să aibă caracteristicile de soi pe care le anunţă eticheta – dar, dacă e posibil, să mă

surprindă cu mai mult de atât. Nu în ultimul rând, aştept un raport cinstit calitate / preţ.

R: Să aibă un raport calitate-preț corect.

R: Să fie pe gustul meu, adică dulceag, puțin acid, corpulent, bine conturat, spectaculos,

echilibrat totodată și să aibă o culoare jucăușă.

8. În alegerea vinului vă lăsați influențat de preferințele celor din jur? Dacă da, în ce context?

R: Da, dacă am în jur oameni cu experienţă.

R: În cazul în care și persoana respective va bea din vin, da, cer ajutorul.

R: Nu cer ajutorul, știu ce îmi place, aleg vinul, iar mai apoi gătesc sau comand mâncarea.

Vinul întotdeuna este primul. Eventual, eu sunt cel care oferă ajutor celor mai puțin

cunoscători.

9. Ce soiuri de vin preferați? Ce culoare? Ce branduri?

34

R: Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon. Roşu. Vinarte, Crama Rotenberg,

Cramele Oprişor.

R: Syrah, Cramele Recaș, roșu, sec.

R: Cabernet Sauvignon, Beciul Domnesc 2009.

10. Ce importanţă are preţul în alegerea vinului? Există vinuri ieftine, dar bune? Puteți da un

exemplu?

R: Preţul are importanţă medie. Există vinuri ieftine dar bune, tot aşa cum există vinuri

scumpe dar proaste. Din prima categorie pot da exemplu Budureasca sau vinurile Pays D’Oc

de la Mega Image.

R: Aș putea spune că este Busuioaca, dar din supermarket o cumpăr la aproximativ 15 lei

sticla, iar de la winebar o cumpăr cu 70 de lei sticla de 500ml. Este mult mai bună cea de la

winebar și nici nu se compară cu cea din comerț. Un vin ieftin, dar bunicel, un pic prea tare

pentru mine este grasa de cotnari.

11. Atunci când ieșiți în oraș obișnuiți să comandați un vin la pahar sau la sticlă? De ce?

R: O sticlă. Din două motive – pentru că nu-l beau singur şi pentru că e mai uşor să găseşti

vinuri decente (calitate vs preţ) la sticlă decât la pahar.

R: La sticla, sau la pahar daca stiu cand a fost desfacuta sticla. Imi este teama ca nu se

pastreaza proprietatile vinului la fel de bine in cazul in care sticla este desfaccuta de foarte

mult timp.

R: Sticlă. Nu am încredere in conditiile de depozitare ale vinului vărsat. Întotdeauna cer să

păstrez dopul, de altfel, mostră a calității vinului.

12. Sunteți deschiși spre a încerca un vin nou?

R: Depinde de situație. Dacă sunt curios, probabil că da.

35

R: Întotdeauna caut să încerc vinuri cât mai diversificate pentru a-mi îmbunătății cunoașterea

și a afla ce îmi place cu advărat.

R: Nu prea… îmi place să merg pe vinurile cunoscute.

Conturarea consumatorului educat de vin

6. Ce gen de muzică preferați?

R: Jazz, rock, clasică.

R: Blues-uri, balade rock, melodiile anilor 80 -90.

R: N-am un singur gen preferat. Ascult cu aceeasi placer muzica clasica, world music sau

jazz.

7. În general, cum preferați să vă petreceți timpul liber?

R: Cu familia şi prietenii.

R: La restaurant sau la terase, degustari de vin private.

R: La un pahar de vin cu prietenii sau cu famuilia. Atunci ne adunăm și povestim ce am mai

făcut, ne uităm la filme sau ascultăm o muzică bună.

8. Unde obișnuiți să vă petreceți vacanțele?

R: De obicei plec din țară, Italia, Spania, Grecia… în Italia am băut cele mai bune vinuri de

până acum.

R: Îmbin utilul cu plăcutul, respective activitatea de somelier cu timpul liber, astfel că de

obicei aleg destinații viticole. Cel mai mult mi-a plăcut în Vale del Maiopo, în Chile. Nu se

putea să omit zona Bordeaux din Franța, care pentru mine și mulți alții reprezintă orașul

vinului.

9. Care dintre următoarele descrieri vă caracterizează cel mai bine?

36

Sunt un cumpărător hotărât. Am acasă o pivniță de vinuri și mă bucur să cumpăr vinuri, să

le savurez, dar să le și adaug la colecția mea. Am o pasiune pentru vinuri și mâncare. Ador

să asociez vinul cu mâncarea, reprezintă o parte însemnată din viața mea de zi cu zi. Îmi

place să-mi fie oferite cadou vinuri, ale unor branduri cunoscute, dar și vinuri ediție

limitată/unicate.

Îmi place la cumpărături să petrec timp la raionul de vinuri. Sunt un cumpărător de vin

hotărât. Citesc publicțtiile de vin și sunt influențat de comentariile lăsate de consumatori, la

diverse vinuri precum și de ratingul dat acestora. Apreziez și înțeleg informațiile despre

vinurile sofisticate. Mă identific prin vin. Folosesc Internetul pentru a mă informa. Când nu

sunt sigur de alegere, mă ghidez după preț, astfel, îl aleg pe cel mai scump din gama care mă

interesează. Atunci când merg la restaurant cu prietenii știu dinainte ce vin îmi voi alege.

Am unele cunoștințe despre vin și caut să le îmbunătățesc de fiecare dată când am ocazia.

Citesc articolele scriitorilor de vin și caut să încerc cât mai multe vinuri pentru a-mi

descoperi simțurile. Mă bucur când găsesc un vin la un preț mai mic, aflat la promoție. Caut

un raport calitate-preț corect. Prefer să cumpăr mai multe vinuri de același tip dacă pentru

acest lucru primesc un discount.

Prefer vinurile cumpărate direct de la crame sau din cadrul degustărilor de vin. E mult mai

ușor să găsesc vinuri de calitate și în care să am încredere. Am fost crescut cu valori

tradiționale. La restaurant îmi place să comand vinuri cu care sunt deja familiarizat. Am

câteva branduri preferate, însă nu prea sunt deschis la noutăți.

10. Există vinuri care vă caracterizează? Dacă ați fi un vin, ce caracteristici ați avea?

R: Fetească Neagră. Prietenos, uşor dulceag, corp mediu, impresii iniţial verzi, echilibrat,

uşor smoky.

R: Robust, roșu, fructuos cu esență de lemn.

R: Elegant, fast, demi-dulce și prietenos, uneori acid și astringent.

37

Eticheta vinului

7. Când achiziţionaţi un vin vă uitaţi pe eticheta acestuia? Dacă da, la ce vă uitaţi în mod

special? Ce vă atrage atenţia?

R: Citesc si ma uit la eticheta strict pentru informatiile care ma intereseaza legate de vin,

respectiv anul, culoarea, eventual podgoria.

R: Mă interesează povestea vinului, tradiția, vechimea, importanța.

R: Să fie cât mai simplă!

Mă interesează în primul rând soiul, cantitatea de zahăr, podgoria. Designul.

8. Ce informaţii aţi vrea să regăsiţi pe etichetă?

R: Cele considerate obligatorii – soi, cantitatea de zahăr, podgoria, anul în care a fost

produs.

R: Eventual cu ce mancaruri il pot asocia.

R: Mă interesează condițiile în care a fost depozitat vinul, în ce fel de butoaie, ce tehnologie.

R:Problema etichetei este destul de complicată, avem etichete bune în sensul că are

informațiile tehnice care te interesează și sunt obligați să le menționeze și mai există

contraeticheta pe care producătorii pun ce cred ei că ar atrage consumatorul, adică ne mint,

ne manipulează printr-un design frumos sau printr-o poveste frumos scrisă.

9. Contează în achiziţionarea vinului medaliile inscripţionate pe eticheta sticlei? De ce?

R: Teoretic, medaliile garantează calitatea unui vin. Practic… nu e aşa întotdeauna. Deci nu

e un factor decisive.arantează calitatea unui vin. Practic… nu e aşa întotdeauna. Deci nu e

un factor decisiv.

R: Nu. Premile nu ma impresionează de fel.

R: Dacă este vorba de medalii obținute la concursuri international atunci am încredere, cum

ar fi “Selection Mondiale de Vins” sau “Challenge International du Vin”.

38

10. Vă influențează informațiile pe care le găsiți pe eticheta vinului? Cum? Dați-mi un exemplu.

R: Da. Pentru că le iau în considerare, de cele mai multe ori. Spre exemplu, dacă pe etichetă

scrie vin de masă şi nu DOC, există foarte puţine şanse să îl cumpăr.

R: Dacă vinul este dintr-un an în care știu că producția nu a fost prea bună în perioada

respective, cel mai probabil nu o să-l cumpăr.

R: Mă influențează foarte mult. Mie de regulă nu-mi plac cupajele, așsadar, dacă scrie pe

etichetă că e un cupaj, nu o să-l cumpăr indiferent de brand sau preț.

11. Povestiți-mi dacă ați avut vreodata probleme cu dopul sticlei de vin (când ați deschis sticla).

R: Un dop ieftin, care nu este din plută, poate strica calitatea vinului. Dopurile bune permit

schimbarea unei cantităţi optime de oxigen între vin şi mediu (Florin).

R: Dacă dopul miroase a mucegai, clar avem o problemă, dacă se rupe atunci când îl

deschidem, se fărâmiţează, atunci este posibil ca vinul să fi avut de suferit (Mircea).

R: Să nu fie dopul mai ieftin de 3 euro pentru un vin care se vrea de calitate (Tibi).

12. Gândiți-vă la următoarea dumneavoastră achziție în materie de vinuri . Avem următoarea

situație: Este sâmbătă seara, la cină aveți invitați câțiva prieteni. Trebuie să cumpărați o sticlă

de vin roșu pentru a o savura împreună cu aceștia. Dintre următoarele patru sticle de vin

prezentate mai jos, care ar fi prima în ordinea preferințelor dumneavoastră?

b) De ce ați făcut această alegere?

39

Vinul nr. 1 (3 persoane): Observ ca are o medalie si pare una data de vinul.ro, am incredere

in ei, de acolo ma informez, cred ca este un vin bun, nici prea vechi, nici prea tinerel.

Vinul nr.2 (2 persoane): Aleg vinul din 2013, imi plac cele tinere, iar din cele prezentatate

acesta este cel mai tanar.

Vinul nr. 3 (4 persoane): Prietenii mei merita un vin de calitate, iar un vin din anul 1984 cu

siguranta ca este unul cu traditie, plus ca anul 1984 este anul nasterii mele.

Vinul nr. 4 (9 persoane): Este singura inscripţionată DOC, denumire de origine controlată,

ceea ce înseamnă că strugurii din care a fost produs vinul au fost culeşi dintr-o vie

omologată.

Anexa 4

40

Tipuri de vinuri preferate de consumatorii educați.

41

Vechimea vinului reprezinta un criteriu important pentru consumatorii traditionali.

Oferta din hypermarketuri este pentru toate buzunarale, dar mai ales pentru toate gusturile, mai mult sau mai puțin educate.

42

Contraeticheta vinului

Alegerea unui vin mai scump de 30 de lei necesită un proces de decizie mai îndelungat.

43

În alegerea vinului contează soiul, originea, tipul vinului, culoarea, tehnologia de vinificație,

pe ultimul loc fiind podgoria.

Degustare de vin GoodWine 25.04.2014

44

Magazin de vinuri (Sinaia)

45