+ All Categories
Home > Documents > Rezumat Complet Reale

Rezumat Complet Reale

Date post: 23-Oct-2015
Category:
Upload: denisa-cristian
View: 93 times
Download: 7 times
Share this document with a friend
Description:
eseu
126
EXPROPRIEREA PTR CAUZA DE UTILITATE PUBLICA GENERALITATI: Este o exceptie de la caracterul inviolabil si caracterul absolut al dreptului de proprietate fiind considerata cea mai mare limitare adusa dreptului de proprietate. Exproprierea e o transformare calitativa a proprietatii, ea devine din proprietate privata, proprietate publica. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica consta intr-un ansamblu de acte si operatiuni jurisdictionale prin care statul si unitatile administrativ-teritoriale impun transferul proprietatii unor bunuri imobile aflate in proprietate privata , in proprietatea statului in scop de utilitate publica si in schimbul unei juste si prealabile despagubiri. In Constitutie in art 41 alin (3) se statueaza ca „nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire”. Legea care reglementeaza exproprierea pentru cauza de utilitate publica este Legea nr. 33/1994 BUNURI SUPUSE EXPROPRIERII: - Sunt supuse exproprierii bunurile imobile care apartin persoanelor fizice sau juridice de drept privat , cat si bunurile aflate in domeniul privat al oraselor, municipiilor, comunelor sau judetelor - Bunurile aflate in proprietate publica nu pot face obiectul exproprierii deoarece sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptivile - In cazul bunurilor din domeniul privat al statului masura exproprierii nu se poate aplica deoarece statul nu se autoexpropriaza 1
Transcript
Page 1: Rezumat Complet Reale

EXPROPRIEREA PTR CAUZA DE UTILITATE PUBLICA

GENERALITATI: Este o exceptie de la caracterul inviolabil si caracterul absolut al dreptului de proprietate fiind considerata cea mai mare limitare adusa dreptului de proprietate.

Exproprierea e o transformare calitativa a proprietatii, ea devine din proprietate privata, proprietate publica.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica consta intr-un ansamblu de acte si operatiuni jurisdictionale prin care statul si unitatile administrativ-teritoriale impun transferul proprietatii unor bunuri imobile aflate in proprietate privata , in proprietatea statului in scop de utilitate publica si in schimbul unei juste si prealabile despagubiri.

In Constitutie in art 41 alin (3) se statueaza ca „nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire”. Legea care reglementeaza exproprierea pentru cauza de utilitate publica este Legea nr. 33/1994

BUNURI SUPUSE EXPROPRIERII:

- Sunt supuse exproprierii bunurile imobile care apartin persoanelor fizice sau juridice de drept privat , cat si bunurile aflate in domeniul privat al oraselor, municipiilor, comunelor sau judetelor

- Bunurile aflate in proprietate publica nu pot face obiectul exproprierii deoarece sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptivile

- In cazul bunurilor din domeniul privat al statului masura exproprierii nu se poate aplica deoarece statul nu se autoexpropriaza

- In cazul bunurilor mobile ,masura exproprierii nu se poate aplica deoarece ele pot fi indepartate.

PROCEDURA EXPROPRIERII:

Legea 33/1994 reglementeaza procedura exproprierii foarte clar.

Procedura amiabila: Inainte de declansarea procedurii exproprierii Legea 33/1994 stabileste ca cei interesati pot conveni asupra moduli de transfer al dreptului de proprietate cat si asupra cuantumului si naturii despagubirii.

1

Page 2: Rezumat Complet Reale

Virtualul expropriat poate accepta ca in locul proprietatii sale sa primeasca in proprietate un alt imobil cu titlu de despagubire , plus o suma de bani care reprezinta diferenta de valoare dintre cele 2 bunuri.

Conventia intre cele 2 parti poate interveni si pe parcursul procesului de expropriere in faza judecatoreasca a exproprierii, daca partile s-au inteles instanta va trebui sa ia act de tranzactia partilor si sa pronunte o hotarare expedient. Daca partile au convenit numai asupra modului de transfer al proprietatii nu si asupra despagubirilor, instanta va trebui sa ia act de intelegerea lor si sa continue procedura legala pentru a stabili cuantumul despagubirilor.

ETAPELE EXPROPRIERII: Procedura de expropriere are 3 faze: Utilitatea publica si declararea acesteia; Faza administrativa care consta in masuri premergatoare exproprierii si faza judecatoreasca, aceasta consta in exproprierea propriu zisa si stabilirea despagubirilor.

UTILITATEA PUBLICA

- Conform Legii 33/1994 aceasta poate fi de interes local sau de interes national.- Sunt considerate de utilitate publica urmatoarele lucrari: caile de comunicatii, instalatiile

pentru producerea energiei electrice, telecomunicatii, gaze, apa canalizare, salvarea monumentelor istorice, a parcurilor si rezervatiilor naturale, prevenirea si inlaturarea dezastrelor naturale: inundatii, cutremure, alunecari de teren ....etc

- In Legile nr 84/1996 si 134/1995 se mai gasesc si alte reglementari care prevad ca in conditiile legii pot constitui cauze de utilitate publica si amenajarile de imbunatatiri funciare cat si operatiunile petroliere ce urmeaza a fi efectuate in limitele perimetrului de exploatare.

- Pentru lucrarile de interes national, utilitatea publica se declara de catre Guvern iar pentru cele de interes local de catre consiliile judetene.

- Declaratia de utilitate publica e un act administrativ care declanseaza procedura exproprierii si va fi supus publicitatii dupa cum urmeaza: in Monitorul Oficial pentru lucrarile de interes national si la sediul consiliului local pentru cele de interes local.

MASURI PREMERGATOARE EXPROPRIERII:

Dupa ce a fost declarata utilitatea publica, statul ( expropriatorul) intocmeste planurile referitoare la imobilele susceptibile de a fi expropriate, si modul in care acestea se vor integra in viitoarea lucrare de interes public. Aceste planuri vor fi depuse impreuna cu oferta de despagubiri la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla imobilul care urmeaza a fi supus exproprierii. Apoi, aceste documente vor fi comunicate titularilor de drepturi reale asupra imobilelor care s-au declarat de utilitate publica.

2

Page 3: Rezumat Complet Reale

Acestia, daca sunt nemultumiti de propunerea primita de expropriator, vor putea face o intampinare impotriva acestora in termen de 45 de zile de la primirea notificarii. Aceasta intampinare se depune la primarul localitatii si va fi solutionata de o comisie care va fi constituita printr-o hotarare de Guvern( in cazul lucrarilor de interes national) sau o decizie a Delegatiei permanente a consiliului judetean ( in cazul lucrarilor de interes local).

Comisia va fi alcatuita din 3 proprietari de imobile din localitatea unde se afla imobilul supus exproprierii ( cu exceptia proprietarilor in cauza si rudele lor pana la gradul 4), 3 specialisti din domeniul in care se incadreaza viitoarea lucrare si primarul sub conducerea unui delegat al consiliului local sau al Guvernului (dupa caz: lucrarea e de interes local sau national)

Hotararea luata de aceasta comisie se comunica celor interesati si poate fi atacata de cei nemultumiti la instanta judecatoreasca.

PROCEDURA IN FATA INSTANTEI DE JUDECATA

Competenta in acest caz este a tribunalului judetean in ca carui raza teritoriala se afla imobilul susceptibil a fi expropriat.

Partile sunt: proprietarii imobilelor vizate de expropriator si titularii de drepturi reale asupra acestor imobile , procurorul ( participarea acestuia e obligatorie) . De asemenea mai pot participa orice persoane care pot justifica un interes in cauza.

Hotararea judecatoreasca poate fi atacata prin apel si recurs. Pe langa dispozitia de expropriere, hotararea judecatoreasca va trebui sa contina dispozitii referitoare la despagubiri. Valoarea despagubirii este fixata de instanta de judecata si este o suma intre oferta expropriatorului si suma solicitata de expropriat. Nu poate fi mai mica decat prima si nici mai mare decat ultima. Valoarea reala a imobilului va fi stabilita de o comisie de experti formata din 3 pesoane: un expert numit de expropriator,unul numit de expropriat si unul de instanta.

EFECTELE EXPROPRIERII:

- Imobilul expropriat trece din proprietate privata in proprietate publica prin hotarare judecatoreasca,liber de orice sarcini

- Se sting toate drepturile reale principale constituite asupra bunului expropriat precum si alte drepturi personale dobandite de alte persoane asupra imobilului in cauza

- Dreptul de ipoteca si privilegiile constituite asupra imobilului expropriat se stramuta asupra despagubirilor

- Se naste un drept de creanta in favoarea persoanelor stabilite prin hotarare judecatoreasca, asupra despagubirilor

3

Page 4: Rezumat Complet Reale

Dupa ce au fost platite despagubirile intervine ultimul efect al exproprierii : punerea in posesie a expropriatorului care se face in temeiul titlului executoriu eliberat de instanta de judecata pe baza incheierii in care se constata indeplinirea obligatiei privind despagubirile

MASURI DE PROTECTIE A EXPROPRIATULUI

Legea 33/1994 nu reglementeaza doar procedura exproprierii ci si o serie de masuri de protectie jurdica a persoanelor afectate de expropriere.

Daca imobilul expropriat este oferit spre inchiriere inaintea inceperii lucrarilor , expropriatul are un drept prioritar pentru a-i fi inchiriat.

De asemenea daca imobilul nu a fost utilizat in termen de un an pentru scopul pentru care a fost preluat si daca nu a fost facuta o noua declaratie de utilitate publica, fostul proprietar poate cere retrocedarea acestuia. Retrocedarea se va face cu titlu oneros ,pretul nu va putea fi insa mai mare decat despagubirea actualizata.

Nu se mai poate cere retrocedearea daca expropriatorul a instrainat imobilul iar expropriatul nu si-a exercitat dreptul de prioritate la dobandire.

NATURA JURIDICA A DREPTULUI DE RETROCEDARE:

Dreptul de retrocedare apare ca o sanctiune civila prin care expropriatorul este sanctionat pentru lipsa de interes fata de bunul expropriat. In cazul in care lucrarile ptr care s-a facut exproprierea nu s-au realizat si expropriatorul doreste sa instraineze imobilul, fostul proprietar are drept de prioritate la dobandire.

Expropriatorul va trebui sa faca in scris propunerea de vanzare catre fostul proprietar iar acesta are la dispozitie 60 de zile de la primirea ofertei sa decida daca o accepta sau nu. In caz ca o accepta, pretul de cumparare nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata. In caz ca fostul proprietar nu este interesat de dobandirea imobilului, expropriatorul poate dispune in mod liber de bun.

EXPLOATAREA SUBSOLULUI ORICAREI PROPRIETATI IMOBILIARE PENTRU LUCRARI DE INTERES GENERAL:

Art. 41 alin (4) din Constitutie statueaza ca:” pentru lucrari de interes general autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse silului, constructiilor si plantatiilor precum si orice alte daune imputabile autoritatilor”

Deci statul sau unitatile administrativ-teritoriale se pot folosi de subsolul oricarei proprietati dar trebuie sa il despagubeasca pe proprietar, Despagubirea se poate stabili de comun acord intre

4

Page 5: Rezumat Complet Reale

partile implicate, iar in caz ca nu se pot pune de acord, cuantumul despagubirilor va fi stabilit de instanta de judecata.

PROPRIETATEA PUBLICA

REGLEMENTAREA LEGALA A DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

Titularii dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ-teritoriale (comuna, municipiul, orasul, judetul)

Bunurile proprietate publica sunt inalienabile, imprescriptivile si insesizabile.

Constitutia enumera principalele bunuri ce formeaza obiectul dreptului de proprietate publica: „ bogatiile de orice natura ale subsolului, spatiul aerian, plajele, marea teritoriala, caile de comunicatie, apele cu potential energetic valorificabil, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental”.

De asemenea art 135 alin (5) statueaza ca bunurile aflate in proprietate publica pot fi date in administrare, pot fi concesionate sau inchiriate.

REGLEMENTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA IN LEGEA 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

Legea 213/1998 este o lege organica, deci lege-cadru care reglementeaza dreptul de proprietate publica si regimul juridic al acesteia.

Capitolul I ( „Dispozitii generale”) statueaza cine sunt titularii dreptului de proprietate publica ( statul si unitatile administrativ-teritoriale). De asemenea aceasta lege face distinctia intre domeniul public de interes local ( care apartine unit. Admin-teritoriale) si domeniul public de interes national (care apartine statului)

Capitolul II cuprinde reglementari in legatura cu modul de dobandirea a dreptului de proprietate publica si modalitatile prin care se realizeaza trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora.

Aici se mai spune si ca bunurile din domeniul public sunt inalienabile ( nu pot fi instrainate- pot fi doar date in administrare, concesionate sau inchiriate), sunt imprescriptibile ( nu pot fi dobandite prin uzucapiune sau posesie de buna-credinta) si sunt insesizabile ( nu pot fi supuse executarii silite)

5

Page 6: Rezumat Complet Reale

Dreptul de proprietate publica se dobandeste: pe cale naturala prin achizitii publice efectuate in conditiile legii, prin acte de donatie sau legate acceptate de Guvern sau Consiliul local (dupa caz), prin trecerea din domeniul privat al statului in domeniul public, pentru cauza de utilitate publica. Trecerea din domeniul privat in domeniul public al statului se face prin Hotarare de Guvern sau a consiliului local, daca prin lege sau prin Constitutie nu se dispune altfel.

Capitolul III („Dispozitii finale”) stabileste modul de inventariere al bunurilor din domeniul public precum si care sunt organele competente sa faca aceasta inventariere.

REGLEMENTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA IN LEGEA nr. 18/1991

Legea 18/1991 este primul act normativ care a reflementat regimul juridic al proprietatii publice.

Se face delimitarea intre domeniul public de interes national si cel de interes local de aici putandu-se decduce ca titularii acestui drept pot fi exclusiv statul si unitatile administrativ-teritoriale. Legea 18/1991 enumera bunurile imobile terenuri ce compun domeniul public ( acestea sunt terenuri pe care sunt amplasate constructii de interes public, retele stradale si parcuri publice, aeroporturi, porturi, piete, cai de comunicatii....etc)

Criteriul dupa care sunt clasificate bunurile incluse in domeniul public este afectatiunea lor. Sunt de uz public acele bunuri care prin natura lor sunt de folosinta generala ( drumuri publice, parcuri sau piete publice) si sunt de interes public acele bunuri care intereseaza pe toti membrii societatii ( spitale, scoli, muzee).

De domeniul public mai apartin terenurile agricole proprietate de stat, administrate de institutiile de cercetari stiintifice cat si terenurile agricole folostie de unitatile de invatamant cu profil agricol sau silvic care odata cu intrarea in vigoare a acestei legi au intrat in administrarea acestor unitati de invatamant. Bunurile care se afla in domeniul public sunt insesizabile, inalienabile si imprescriptibile.

REGLEMENTAREA DREPTULUI ED PROPRIETATE PUBLICA IN LEGEA 69/1991

Legea 69/1991 reglementeaza proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale (care sunt comunele, orasele si judetele). Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public si au in proprietate bunuri apartinand domeniului public de interes local.

Legea stabileste in termeni generali in ce consta patrimoniul unitatilor administrativ-teritoriale, dar nu distinge foarte clar criteriile dupa care bunurile proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale apartine domeniului public de interes local sau domeniului privat al acesteia. Art 80 al Legii 69/1991 stabileste criteriile de includere a bunurilor in domeniul public de interes local, acestea fiind: declaratia legii si natura bunurilor. Bunurile carea apartin domeniului public sunt

6

Page 7: Rezumat Complet Reale

insesizabile ,inalienabile si imprescriptibile insa pot fi date in administrare , pot fi concesionate sau inchiriate.

Prin legea 215/2001 care a inlocuit-o pe 69/1991 (abrogata) se dispune ca „apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau interes national”

Prin Hotararea de Guvern nr 113/1992 se prevede ca delimitarea intre domeniul public de interes national si cel de interes local se va face in functie de interesul si uzul pe care il reprezinta bunurile respective.

REGLEMENTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA IN LEGEA NR.96/1996 (LEGEA APELOR)

Scopul acestei legi este protectia, conservarea si dezvoltarea resurselor de apa. Apele apartin domeniului public de interes national iar titularul acestui drept este statul, cu exceptia celor care sunt obiectul proprietatii private. Ca sa poata face obiectul proprietatii private, apele trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa nu fie mai lungi de 5 km, suprafata sa nu depaseasca 10 kmp si pe albiile acestea apa sa nu curga in mod permanent.

Prin Legea apelor s-a stabilit un regim liber de folosinta cu conditia respectarea normelor sanitare pentru baut, udat, spalat, adapata sau imbaiat , destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor gospodaresti. Daca apa e folosita in scopuri industriale dreptul se stabileste prin autorizatia de gospodarire a apelor si se executa conform legii. Apa potabila distribuita populatiei poate fi folosita si in alte scopuri dpoar dupa ce s-a satisfacut nevoia populatiei si a animalelor.

Apele care apartin domeniului public sunrt supuse regimului juridic aplicabil acestuia: sunt inalienabile, insesizabile, inprescriptibile.

REGLEMENTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE IN LEGEA NR 61/1998 (LEGEA MINELOR)

Legea reglementeaza desfasurarea activitatilor miniere in tara noastra si se aplica resurselor minerale situate pe teritoriul si in subsolul tarii si al platoului continental (prin resurse intelegem: carbuni, roci, metale, pietre pretioase, gaze, ape...etc) Titularul acestui drept de proprietate poate fi doar statul roman. Legea 61/1998 sunt in concordanta cu prevederile Constitutiei care spune ca bogatiile de orice fel ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

Aceste resurse se valorifica prin activitati miniere care se concesioneaza sau se dau in administrare companiilor si societatilor nationale miniere prin: - exploatare miniere- se reazlizeaza pe baza unei licente pe o perioada de 20 de ani cu posibilitate de prelungire pe alti 5

7

Page 8: Rezumat Complet Reale

ani. Titularul acestei licente poate fi o persoana juridica straina sau romana si va trebui sa plateasca o taxa anuala pe suprafata exploatata.

- Exploatare – care se realizeaza tot prin licenta pe maxim 5 ani , persoanele juridice romane sau straine care sunt interesate sunt alese prin concurs semestrial . Marimea suprafetei de exploatare este de 10 kmp

- Prospectiune care se realizeaza pe baza unui permis pe max 3 ani pentru un perimetru de maxim 45 kmp

REGLEMENTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA IN LEGEA 134/1995 (LEGEA PETROLULUI)

Reglementeaza modul de desfasurare a activitatii din domeniul petrolier in Romania.

Titularul dreptului de proprietate asupra resurselor petroliere poate fi doar statul roman,

Aceasta lege e in concordanta cu prevederile Constitutiei care spun ca bogatiile de orice fel ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. Valorificare resurselor de petrol se face prin operatiuni petroliere efectuate de persoane juridice romane sau straine, prin darea in administrare regiilor autonome sau prin concesionarea de catre autoritatea competenta. Concesionarea nu se poate face pe mai mult de 30 de ani,

Administratorii si concesionarii trebuie sa plateasca la bugetul de stat o taxa ptr explpoatarea resurselor minerale care este de 3% din productia bruta realizata.

REGLEMENTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA IN OUG NR 105/2001 PRIVIND FRONTIERA ROMANIEI:

O.U.G. nr 105/2001 reglementeaza regimul juridic al frontierei de stat.

Frontiera de stat care e alcatuita din culoarul de frontiera si fasia de protectie. Acestea aoartin domeniului public de interes national iar titularul acestui drept poate fi doar statul roman.

Potrivit O.U.G nr 105/2001 administratia publica locala curata si intretine culuarul de frontiera. Aceste activitati se desfasoara in termenii stabiliti prin intelegerile incheiate cu statele vecine, la cererea si cu supravegherea Politiei de Frontiera.

Culoarul de frontiera e fasia de teren situata de o parte si de alta a frontierei de stat.

Fasia de protectie a frontierei de stat e fasia de teren constituita de-a lungul frontierei de stat in scopul protejarii semnelor de frontiera si asigurarii accesului in apropierea liniei de frontiera.

8

Page 9: Rezumat Complet Reale

Frontierea de stat a Romaniei delimiteaza teritoriul statului roman de teritoriul fiecaruia din statele vecine si marea teritoriala de zona contigua, de asemenea delimiteaza spatiul aerian si subsolul statului roman de spatiul aerian si subsolul statelor vecine.

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

Art 135 alin (3) din Constitutie statuieaza ca „proprietatea publica apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale.

CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

INALIENABILITATEA: inalienabilitatea bunurilor de proprietate publica inseamna ca acestea nu pot fi instrainate iar actele de instrainate avand ca obiect aceste bunuri vor fi lovite de nulitate absoluta. Interdicita instrainarii se aplica si dezmembrarilor dreptului de proprietate publica.

Servitutile constituite anterior intrarii bunului in domeniul public se pot mentine atata timp cat sunt compatibile cu afectatiunea bunului respectiv.

Terenurile ce alcatuiesc domeniul public nu pot constitui obiect al reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate dupa procedura reglementata de Legea 18/1991

Bunurile ce alcatuiesc domeniul public nu pot fi supuse exproprierii si de asemenea asupra acestor bunuri nu pot fi exercitate de catre terti actiuni posesorii.

IMPRESCRIPTIBILITATEA:

Bunurile din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale sunt imprescriptibile atat extinctiv cat si achizitiv. Imprescriptibilitatea din p.d.v extinctiv face ca actiunea iin revendicare a unui bun sa poata fi promovata oricand.

Imprescriptibilitatea d.p.d.v achizitiv face ca actiunea in revendicare cu privire la un bun din domeniul public sa nu ii poata fi opusa uzucapiunea sau posesia de buna-credinta.

INSESIZABILITATEA:

Acest caracter al dreptului de proprietate se refera la faptul ca bunurile apartinand domeniului public sunt excluse de la executarea silita

9

Page 10: Rezumat Complet Reale

DOMENIUL PUBLIC

Definitie: este acela care este format din toate bunurile mobile si imoblie care, fiind afectate unui serviciu public determinat sunt direct utilizate sau consumate de el pentru a-i permite sa isi atinga scopul sau sa ii asigure functionarea.

A mai fost definit de legea nr. 213/1998 ca totalitatea bunurilor mobile sau imobile apartinand statului sau unitatilor administrativ-teritoriale in regim de drept public, bunuri afectate unei folosinte publice ce se realizeaza direct sau inderect prin intermediul unui serviciu public, bunuri determinate ca atare prin lege sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public.

BUNURI CE FAC PARTE DIN DOMENIUL PUBLIC:

Reglementarea bunurilor care fac parte din domeniul public este disparata in mai multe acte normative.

Bunuri care fac parte din domeniul public potrivit Legii nr. 18/1991:

Legea 18/1991 cu toate modificarile sale ulterioare este prima reglementare a domeniului public si se raporta doar la imobilele terenuri si statua ca toate terenurile indiferent de titlul pe baza caruia sunt detinute, indiferent de destinatia acestora , indiferent ca sunt de domeniu public sau privat , constituie fondul funciar al Romaniei. De asemenea aceasta lege spune ca terenurile pot fi proprietate privata ale unor persoane fizice sau juridice si pot apartine domeniului public sau privat.

Art. 5 enumera terenurile care apartin de domeniul public, acestea fiind: terenurile pe care sunt amplasate institutii de interes public, parcuri , retele stradale, porturile si aeroporturile, parcurile, rezervatiile si monumentele nationale, piete, cai de comunicatii, terenurile cu destinatie forestiera, plajele si tarmurile Marii Negre, albiile raurilor si fluviilor sunt de domeniu public sau cele care prin natura lor sunt de interes sau uz public.

Mai intra in aceasta categorie niste terenuri care li s-a dat aceasta destinatie prin legi speciale: si acestea sunt: terenuri agricole proprietate de stat, administrate de institutii destinate cercetarii, terenurile agricole proprietate de stat folosite de unitatile de invatamant cu profil silvic sau agricol. Duoa aoarutua Legii fondului funciar aceste terenuri au trecut in administrarea acestor unitati de cercetare si invatamant.

Bunuri care fac parte din domeniul public potrivit Constitutiei

Constitutia Romaniei contine o enumerare generala a bunurilor proprietate publica in art 135 care statueza ca: „Bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, plajele si marea teritoriala, resurse;e

10

Page 11: Rezumat Complet Reale

naturale ale zonei economice si platoul continental si bunuri stabilite prin lege: fac obiectul proprietatii publice

SITUATIA JURIDICA A BUNURILOR PRELUATE DE STAT FARA TITLU VALABIL POTRIVIT LEGII NR.213/1998:

Aceasta lege face referire la bunurile care au intrat in domeniul public sau privat al statului in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 si spune ca acestea fac parte din domeniul public sau privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale daca statul le-a preluat in temeiul unui titlu valabil si a respectat Constitutia si legile in vigoare la acea data.

Tot aceasta lege spune ca bunurile care au fost preluate fara titlu valabil sau prin vicierea consimtamantului pot fi revendicate de fostii proprietari inclusiv de succesorii acestora daca nu fac obiectul unei legi speciale de repartitie. Revendicarea se face in fata instantei de judecata care stabileste de asemenea daca titlu cu care au fost preluate este valabil sau nu.

FORMAREA DOMENIULUI PUBLIC Este reglementata de legea nr 213/1998 .

Statul sau unitatile administrativ-teritoriale , pot dobandi dreptul de proprietate publica in mai multe moduri:

- Prin achizitii publice efectuate in conditiile legii- Prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-

teritoriale in domeniul public al acestora pentru cauza de utilitate publica- Prin expropriere pentru cauza de utilitate publica- Pe cale naturala- Prin donatii sau legate acceptate de Guvern sau consiliul local

DOBANDIREA PROPRIETATII PUBLICE PE CALE NATURALA :Nu exista o reglementare a acestui mod de dobandirea a dreptului de proprietate publicaUnii autori considera ca „pe cale naturala” se refera la ceea ce zice legea nr. 213/1998 – referitor la bogatiile de orice fel care s-ar forma pe viitor pe teritoriul Romaniei. Doar ca oricum in art 135 din Constitutie include aceste bunuri in domeniu public, cat si alte legi.

PRIN ACHIZITII PUBLICE:Acest mod de dobandire este reglementat de O.G nr 12/1993 , actuala O.U.G nr 60/2001Autoritatile contractante care pot fi : orice autoritate publica, orice institutie publica de interes general sau local, autoritatea judecatoreasca, orice persoana juridica ce desfasoara activitati relevante in unul din sectoarele de utilitati publice , Academia Romana si institutiile subordonate acesteia,

11

Page 12: Rezumat Complet Reale

Obiectul achizitiilor: este format din 2 categorii : bunurile si investitiile publice. Pentru a deveni obiect al procedurii de achizitie publica bunurile sau serviciile respective trebuie sa fie de interes public.Selectionarea participantilor: Ordonanta reglementeaza regulile dupa care sunt agreati si apoi selectionati cocontractantii pentru a participa apoi la licitatia in urma careia se dobandesc bunurile sau serviciile dorite a se achizitiona,Licitatia- este principala forma de contractare care poate fi licitatie deschisaa dica orice furnizor sau prestator are dreptul de a depune o oferta sau licitatie restransa atunci cand numai candidatii selectati pot depune oferte iar licitatia se desfasoara in 2 etape. Achizitia prin cerere de oferta de pret : Aceasta procedura se desfasoara astfel: autoritatea contractanta poate cere oferte de pret de la cat mai multi contractanti, minim 3, fiecare contractant are voie sa depuna doar o singura oferta de pret si nu o piate schimba . Contractul de achizite se va incheia cu contractantul care a oferit cea mai scazuta oferta de pret.Achizitia dintr-o singura sursa: Autoritatea contractanta poate achizitiona bunul sau investitia publica prin solicitarea unei oferte de la un singur contractant doar in conditiile prevazute de textul de lege. Indiferent de procedura care se aplica autoritatea contractanta are obligatia sa respecte principiul liberei concurente, tratamentul egal, confidentialitatea si transparenta in relatia cu furnizorii.

DOBANDIREA PROPRIETATII PUBLICE PRIN EXPROPRIERE:

Dreptul de proprietate este prin Constitutie – inviolabil, exproprierea aduce atingere acestui caracter de aceea este reglementata de Legea nr . 33/1994Prin expropriere statul si unitatile administartiv-teritoriale impun in mod fortat, transferul proprietatii unor bunuri imobile ale unor persoane fizice sau juridice private, in scop de utilitate publica, in schimbul unei juste si prealabile despagubiri.

DOBANDIREA PROPRIETATII PUBLICE PRIN ACTE DE DONATIE SAU LEGATE ACCEPTATE:Aceasta modalitate de dobandire a proprietatii publice e oarecum reglementata in Decretul nr. 478.1954 legat de donatiile facute statului si prin legea nr. 215/2001 a administratiei publice , care stabileste ca donatiile si legatele de bunuri pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau judetean.Fiind un act de donatie, acesta trebuie sa imbrace forma autentica- ad validitatem, ceruta de lege.

DOBANDIREA PROPRIETATII PUBLICE PRIN TRECEREA UNOR BUNURI DIN DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI ( si unit admin-terit) IN DOMENIUL PUBLIC AL ACESTUIA PTR CAUZA DE UTILITATE PUBLICA:

12

Page 13: Rezumat Complet Reale

Pentru ca aceasta operatiune sa poata avea loc e necesar ca bunul care formeaza obiectul trecerii sa fie de utilitate publica. Actul de trecere este un act administrativ. Tecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora se face prin o hotararea a Guvernului sau a consiliului judetean/local. Aceasta hotarare poate fi atacata in instanta de contencios administrativ in a carei raza teritoriala se afla bunulDe asemenea se pot trece in domeniul public niste bunuri din patrimoniul societatilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar. Acest transfer nu se poate face decat cu plata si cu acordul adunarii generale a actionarilor societatii respective.

DOBANDIREA PROPRIETATII PRIN ALTE MODURI PREVAZUTE DE LEGE:Dreptul de proprietate publica se mai poate dobandi:-prin accesiune sau incorporare-prin contracte civile sau comericale ( de ex : schimbul pentru cauza de utilitate publica)-prin lege ( de ex, Constitutia care statueaza ca toate bunurile descoperite prin cercetari arheologice sunt de drept proprietate publica)

DELIMITAREA DOMENIULUI PUBLIC DE DOMENIUL PRIVAT:

Regimul juridic al domeniului public e dominat de principiul ca bunurile care apartin de acesta sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile, bunurile care apartin de domeniul privat pot fi instrainate si nu sunt afectate uzului public.

REGIMUL JURIDIC AL DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA:

Regimul juridic al dreptului de proprietate publica este reglementat de legea 213/1998 . Titularii acestui drept pot fi exclusiv statul sau unitatile administrativ-teritoriale iar in ceea ce priveste organizarea exercitarii dreptului ,acesta apartine Guvernului, ministerelor si altor autoritati centrale; aceste organe administreaza domeniul public.

Exercitarea acestui drept poate sa se faca si prin intermediul unor subiecte de drept civil deoarece in art 135 din Constitutie se spune ca bunurile aflate in proprietate publica pot fi date in administrare institutilor publice sau regiilor autonome, pot fi inchiriate sau concesionate. Darea in administrare se realizeaza prin intermediul unei hotarari de Guvern sau a consiliului local/judetean.

DREPTUL DE ADMINISTRARE:

13

Page 14: Rezumat Complet Reale

Reglementarea principala a acestui drept se gaseste in Constitutia Romaniei la art 135 alin (5) unde se statueaza ca bunurile proprietate publica pot fi date in administrar regiilor autonome sau institutiilor publice, in conditiile legii. De asemenea mai cuprind reglementari in acest domeniu mai cuprind si : Legea nr. 213/1998, Legea nr 15/1990 si unele ordonante de Guvern cum ar fi: O.G nr. 15/1993 privind restructurarea activitatilor regiilor autonome , O.U.G nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome.

Dreptul de administrare este un drept real principal derivat din dreptul de proprietate fiind o modalitate de exercitare a dreptului de proprietate publica de catre alte persoane ( altele decat statul sau unitatile administrativ-teritoriale).

Dreptul de administrare se naste printr-un act administrativ care poate fi o hotarare a Guvernului, sau a consiliului local/judetean.

Regiile autonome sunt persoane juridice care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara iar statutul lor e reglementat de legea 15/1990. Cele de interes national se infiinteaza prin hotarare de Guvern iar cele de interes local prin o hotarare a organelor judetene si municipale. Prin actul de infiintare se stabileste obiectul de activitate al regiei autonome, care va fi denumirea, unde va avea sediul principal si care este patrimoniul. Regiile autonome au in patrimoniu bunuri asupra carora au dept de proprietate si bunuri asupra carora au doar drept de administrare.

Institutiile publice sunt persoane juridice infiintate prin acte de putere sua de dispozitie ale autoritatilor publice centrale sau locale , avand ca scop realizarea unor activitati care nu au caracter comercial. ( ex: policlinici,spitale universitati, muzee, teatre de stat). Acestea sunt fiinantate din bugetul de stat sau bugetul local

Prefecturile sunt organe ale administratiei publice si sunt conduse de Prefect care e reprezentatul Guvernului.

Autoritatile administratiei publice centrale sau locale sunt organizate si functioneaza la nivel local( consiliile locale , primarii si consiliile judetene) sau la nivel central ( Presedentia, Guvernul,ministerele).

NATURA JURIDICA A DREPTULUI DE ADMINISTRARE:

14

Page 15: Rezumat Complet Reale

Dreptul de administrare e un drept real principal derivat din dreptul de proprietate fiind o modalitate de exercitare a dreptului de proprietate publica de catre alte persoane ( altele decat statul sau unitatile administrativ-teritoriale).

Reglementarea principala a acestui drept se gaseste in Constitutia Romaniei la art 135 alin (5) unde se statueaza ca bunurile proprietate publica pot fi date in administrar regiilor autonome sau institutiilor publice, in conditiile legii. De asemenea mai cuprind reglementari in acest domeniu mai cuprind si : Legea nr. 213/1998, Legea nr 15/1990 si unele ordonante de Guvern cum ar fi: O.G nr. 15/1993 privind restructurarea activitatilor regiilor autonome , O.U.G nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome.

Dreptul de administrare are o natura mixta fiind un drept real de administrare de natura administrativa in raport cu titularii dreptului de proprietate publica si un drept deal de administrare de natura civila in raport cu celelalte subiecte de drept. Este inopozabil titularilor dreptului de proprietate publica si poate fi revocat doar daca titularul nu isi exercita drepturile si nu isi executa obligatiile nascute din dreptul de administrare. Odata revocat, titularii acestui drept nu au la indemana nici un mijloc juridic pentru a se opune acestei masuri.

Statul si unitatile administrativ-teritoriale determina sfera de activitate a titularilor dreptului de administrare,carora li se dau in administrare bunuri proprietate publica. In subordonarea statului si unitatilor administrativ-teritoriale se afla regiile autonome si institutiile publice care sunt titularele dreptului de administrare deparece au fost infiintate pentru a realiza niste interese sau servicii publice.

CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE ADMINISTRARE:

Deoarece dreptul de administrare deriva din dreptul de proprietate publica area aceleasi caractere juridice ca si acesta. Este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil. Fiind un drept real care deriva din dreptul de proprietate are caractere juridice comune cu celelalte drepturi reale si anume este un drept absolut fiind opozabil erga omnes cu o exceptie: nu este opozabul titularilor dreptului de proprietate publica.

De asemenea Bunurile proprietate publica se evidentiaza distinct in patrimoniul regiei fiind alienabile, vor fi evaluate si dimensionate extracontabil, in cazul reorganizarii nu vor putea fi aduse aport la capitalul social al societatii comerciale rezultata din reorganizare. Asupra acestor bune nu se va putea cere executarea silita si nu pot constitui garantii.

Dreptul de administrare nu este un dezmembramant al dreptului de proprietate publica.

CONTINUTUL JURIDIC AL DREPTULUI REAL DE ADMINISTRARE:

15

Page 16: Rezumat Complet Reale

In legea 213/1998 se statueaza ca titularul dreptului de administrare are posesia si folosinta bunului si poate sa dispuna de acesta in conditiile actului prin care i-a fost dat in administrare.

Posesia exercitata de titularii dreptului de administrare se aseamana cu posesia titularilor dreptului de proprietate publica doar in ceea ce priveste elementul material.

In ceea ce priveste folosinta , titularul dreptului de administrare poate folosi bunurile in scopul pentru care au fost infiintate regiile si institutile publice, poate culege fructele fie ele naturale industriale sau civile. Regiile autonome trebuie sa isi acopere cheltuielile efectuate, sa ramburseze creditele, sa amortizeze investitiile si sa obtina profit. In schimb Institutiile publice pot sa valorifice doar fructele industriale si naturale prin activitatea proprie, cele civile se varsa la bugetul de stat.

Titularii dreptului de administrare dispun de bunuri doar in vederea realizarii scopului urmarit prin actul de constituire a acestui drept. Dispozitia este doar materiala, cea juridica nu poate fi exercitata deoarece apartine titularilor dreptului de proprietate publica.

CONCESIONAREA BUNURILOR CE FAC PARTE DIN DOMENIUL PUBLIC:

In Constitutie in art.135 se statueaza ca bunurile proprietate publica pot fi concesionate in conditiile legii. De asemenea in Legea nr. 213/1998 este reglementata modalitatea concesionarii.

Prin concesionare bunurile proprietate publica se integreaza in circuitul economic. Prin concesionare se exercita dreptul de proprietate publica. Concesionar poate fi orice persoana fizica sau juridica romana sau straina. Concesionarea de bunuri si servicii publice se face in baza unui contract de concesiune care se incheie in conditiile prevazute de legea nr 219/1998 intre concedent si concesionar.Acest act este temporar si poate fi revocat. Statul sau unitatea administrativ teritoriala, cedeaza unei persoane pe o anumita perioada de timp, in schimbul unui pret, posesia si folosinta bunului proprietate publica. Concesiunea inceteaza prin acordul partilor, daca termenul pentru care a fost acordata concesiunea a expirat, renuntarea concesionarului la concesiune, acceptata de concedent sau prin retragerea concesiunii cu caracter de sanctiune.

Subiectele sunt concedentul si concesionarul . Concedentul este persoana juridica ce incheie contractul in numele statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale.

Pot face obiectul concesiunii: bunuri, servicii sau activitati apartinand proprietatii publice din mai multe dimenii de activitate cum ar fi: retelele de transport a energiei termice, a gazelor,a apei potabile, colectarea deseurilor, transporturile publice etc. Pentru a face obiectul concesiunii bunurile trebuie sa apartina domeniului public si trebuie sa nu se incadreze in interdictia potrivit careia nu pot face obiectul concesiunii bunurile , serviciile sau activitatile publice in privinta carora nu exista autoritati de reglementare ale caror avize sunt obligatorii.

16

Page 17: Rezumat Complet Reale

Natura contractului de concesionare: are o natura juridica mixta: de drept public si de drept privat

PROCEDURA CONCESIUNII:

Concesionarea se face prin licitatie publica sau prin negociere directa.

Licitatia publica poate fi deschisa atunci cand orice persoana fizica sau juridica de drept privat , romana sau straina poate prezenta o oferta sau poate fi cu preselectie cand pot prezenta oferte doar persoanele fizice sau juridice de drept privat romane pe care concedentul le-a preselectionat. In cazul licitatiei publice concedentula re obligatia sa elibereze caietul de sarcini al concesiunii si instructiunile ptr organizarea si desfasurarea concesiunii.

Prin negociere directa – aceasta procedura se poate aplica in cazul in care prin licitatia publica nu a fost desemnat un castigator. Cand concesionarul apeleaza la metoda negocierii directe trebuie sa anunte acest lucru intr-un ziar de circulatie nationala si unul de circulatie locala.

Durata contractului de concesiune nu poate fi mai lunga de 49 de ani/

CARACTERE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE CONCESIONARE:

Caracterul sinalagmatic- da nastere la drepturi si obligatii in sarcina ambelor parti contractante. Concesionarul dobandeste dreptul de a exploata obiectul concesiunii conform destinatiei sale ,de a culege fructelesi are obligatia de a plati pretul concesiunii si alte obligatii legale ce ii revin. Concedentul are dreptul de a-l controla pe concesionar daca isi respecta obligatiile, de a primi pretul concesiunii si are obligatia de a pune la dispozitia concesionarului obiectul concesiunii.

Caracterul solemn\: Acest contract se incheie in termen de 30 de zilede la data la care concedentul a informant ofertantul de acceptarea ofertei sale. Acest contract se incheie in forma scrisa ad validitatem. Daca obiectul contractului de concesiune il constituie terenuri de orice natura contractul de concesiune trebuie inregistrat in registre de publicitate imobiliara.

Caracterul oneros. Cesionarea se face in schimbul unui pret

Caracterul intuituu personae: subconcesionarea este interzisa

Caracterul comutativ: ambele parti ale contractului de concesionare isi cunosc drepturile si obligatiile si intinderea lor din momentul in care au incheiat contractul

Contractul de concesionare este un contract cu executare succesiva.

EFECTELE CONTRACTULUI DE CONCESIUNE : OBLIGATIILE PARTILOR

Drepturile concedentului:

17

Page 18: Rezumat Complet Reale

Concedentul are dreptul de a modifica pe cale unilaterala contractul de concesiune dar numai pentru „motive exceptionale” care pot fi modificar in legatura cu interesul national sau local. Concesionarul are dreptul de a primi de la concedent o despagubire ca urmare a prejudiciilor suferite prin modificare. De asemenea are un drept de control a modului in care e satisfacut interesul general prin serviciul care il presteaza concesionarul. Concedentul are dreptul de a primi redeventa de la concesionar.

Obligatiile concedentului sunt urmatoarele: - de a nu modifica contractul de concesiune doar in cazurile prevazute de lege

- De anu tulbura concesionarul in exercitiul dreptului sau- De a notifica concesionarul de orice evenimente ce pot afecta negativ concesiunea.

Notificarea se face prin orice mijloc de comunicare prin care se poate face dovada receptiei de catre concesionar ( ex: o scrisoare cu confirmare de primire)

Drepturile concesionarului:- concesionarul trebuie sa realizeze personal concesiunea, nu poate subconcesiona. Are dreptul si obligatia de a presta serviciul public. Seviciul public trebuie sa se realizeze in mod permanent si continuu deci concesionarul nu poate renunta la concesiune fara acordul concedentului.Serviciul trebuie adaptat noilor necesitati. De asemenea trebuie sa aplice niste tarife egale tuturor beneficiarilor si sa ii trateze in mod egal.Concesionarul exploateaza serviciul public pe riscul sau . Exista mai multe tipuri de riscuri: Riscuri financiare si riscuri de mediu.

Obligatiile concesionarului sunt urmatoarele:- Trebuie sa sesizeze orice cauza ce ar putea impiedica realizarea serviciului public- Trebuie sa plateasca pretul concesiunii ( redeventa)

INCETAREA CONTRACTULUI DE CONCESIUNE:

Expirara duratei stabilite in contractul de concesiune: - aceasta perioada nu poate fi mai lunga de 49 de ani dar exista posibilitatea reinoirii in momentul expirarii. Perioada prelungirii se poate face pe o perioada de maximum jumatate din durata initiala a contractului

Denuntarea unilaterala a contractului in cazul in care interesul nationall sau local o impune sau cand necesitatea pentru serviciul public a disarut. In caz de denuntare unilaterala a contractului,concedentul va trebui sa il despagubeasca pe concesionar. In cazul in care concesionarul nu isi mai indeplineste obligatiile va opera rezolutiunea contractului iar atunci concedentul nu va datora nicio despagubire.

18

Page 19: Rezumat Complet Reale

Rezilierea unilaterala de catre concedent cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarilor in cazul in care concedentul nu si-a respectat obligatiile contractuale.

Rezilierea unilaterala de catre concesionar cu plata unei despagubiri in sarcina concedentului. Rezilierea in ambele cazuri este judiciara.

Disparitia dintr-o cauza de forta majora a bunului concesionat sau in cazul in care concesionarul se afla in imposibilitate de a-l exploata.

Cand contractul de concesiune inceteaza , indiferent care a fost motivul, concedentul dobandeste atributul folosintei si culegerii fructelor asupra bunurilor de retur de investitie si cele propriu-zise.

INCHIRIEREA BUNURILOR CE FAC PARTE DIN DOMENIUL PUBLIC:

In Constitutie se statueaza faptul ca exista posibilitate inchirierii bunurilor proprietate publica. Bunuri din proprietatea statului pot face obiectul unui contract de inchiriere, pe baza aprobarii Guvernului sau organului administratiei locale de stat.Contractul de inchiriere seincheie prin licitatie. Titularul dreptului de inchiriere a unui bun proprietate publica poate fi orice persoana fizica sau juridica ,romana sau straina.Locator este statul sau unitatea administrativ-teritoriala. Locatorii – titulari ai dreptului de administrare asupra bunurilor din domeniul public- au dreptul sa incaseze din chirie o cota parte intre 20-50% stabilita prin o hotarare de Guvern sau a consiliului judetean/local. Restul sumei se varsa la bugetul de stat sau la bugetul local.Procedura de inchiriere a bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica in conditiile legii.Contractul de inchiriere trebuie sa cuprinda clauze de natura sa asigure exploatarea bunului inchiriat.Pentru ca bunul sa poata fi scos la licitatie pentru a fi inchiriat e necesara o hotarare a consiliului local sau judetean sau o hotarare a Guvernului.

DAREA IN FOLOSINTA GRATUITA A BUNURILOR DIN DOMENIUL PUBLIC:

Aceasta posibilitatea e reglementata de legea 69/1991 privind administratia locala in care se statueaza ca consiliile judetene si locale pot da in folosinta gratuita pe termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala sau judeteana, persoanelor juridice care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica.

19

Page 20: Rezumat Complet Reale

Dreptul de dare in folosinta gratuita e un drept real imperfect. Deoarece se aseamana cu dreptul de administrare , i se aplica in totalitate regulile pentru constituire ,exercitare si incetare.

STINGEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA:

Stingerea dreptului de proprietate publica poate avea loc daca bunul a pierit prin orice metoda: demolare, distrugere. Aceasta modalitate de stingere a dreptului de proprietate publica e o regula generala de incetare a oricarui drept.

O alta modalitate de stingere a dreptului de proprietate este atunci cand bunul proprietate publica reintra in circuitul civil.. Trecerea unor bunuri din domeniul public in domeniul privat se realizeaza prin o hotarare a Guvernului sau a consiliului judetean sau a local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel. Aceste hotarari pot fi atacate in conditiile legii la instanta de contencios administrativ competenta.

PROPRIETATEA PRIVATA:

INCAPACITATEA CETATENILOR STRAINI SI APATRIZI DE A DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR

Cetatenii romani au capacitate deplina de a fi titulari de drept reale de proprietate asupra imobilelor, in schimb persoanele fizice care sunt cetateni straini sau apatrizi, legea a instituit o incapacitate de a fi titulari ai dreptului real de proprietate asupra imobilelor terenuri in Romania.

Potrivit legii fondului funciar nr. 18/1991 prevede incapacitatea persoanelor fizice care nu au cetatenie romana si nu au domiciliu in Romania , de a dobandi in proprietate terenuri de orice fel. De asemenea daca le dobandesc prin mostenire sunt obligati sa le instraineze in termen de 1 an de la data dobandirii iar daca nu fac acest lucru sanctiunea este ca acestea vor fi trecute in proprietatea statului in mod gratuit. Aceasta incapacitate se aplica si cetatenilor apatrizi indiferent de domiciliul lor. Redactarea acestei legi este lacunara deoarece omite interdictia dobandirii terenurilor prin fapte judirice, face referire doar la dobandirea prin acte intre vii si pentru cauza de moarte.

O incapacitate de aceeasi natura e reglementata in Constitutie in art 41 alin (2) care prevede ca cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania. De asemenea, Legea 54/1998 reia prevederile constitutiei si dispune ca cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania.

20

Page 21: Rezumat Complet Reale

Constitutia si Legea 54/1998 elimina criteriul domiciliului asfel ca indiferent de unde ar avea domiciliul strainii si apatrizii nu pot dobandi in proprietate terenuri in Romania, se elimina si prevederuke care prevadeau instrainarea terenurilor dobandite prin mostenire, in termen de 1 an.

REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR MOSTENITE IN ROMANIA DE CETATENI STRAINI SAU APATRIZI CAND ACESTIA AU VOCATIE SUCCESORALA:

Prin Legea 54./1998 se elimina prevederile impuse de legea 18/1991 legate de domiciliul cetatenilor straini cu cetatenie romana cat prevederile legate de instrainarea in termen de maxim 1 an a terenurilor dobandite prin mostenire de catre cetatenii straini sau apatrizi.

Dar din art (3) al Legii 54/1998 rezulta o incapacitate absoluta de dobandire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in Romania de catre cetatenii straini si apatrizi indiferent ca le obtin prin fapte juridice sau acte juridice ( intre vii sau pentru cauza de moarte).

Aceasta interdictie se aplica doar in cazul imobilelor terenuri, cetatenii straini si apatrizi putand dobandi prin mostenire de orice natura ( legala sau testamentara) orice alte bunuri imobile sau mobile.

REGIMUL JURIDIC AL MOSTENIRII TESTAMENTARE ( STRAINI SI APATRIZI):

In cazul mostenirii testamentare unde beneficiar al legatului e un cetatean strain sau apatrid, legatul devine caduc cand incapacitatea intervine ulterior datei testamentului si este lovit de nulitate cand incapacitatea subzista la data testamentului deoarece Codul Civil prevede la art 928 ca orice dispozitie testamentara cade cand legatarul este incapabil sa o primeasca.

Daca terenul care face obiectul legatului are si o constructie pe el, cetateanul strain sau apatrid dobandeste dreptul de proprietate asupra al acestei constructii deoarece interdictia de a dobandi dreptul de proprietate se aplica doar imobilelor terenuri. De asemenea in patrimoniul sau se naste ope legis un drept de superficie asupra terenului atata timp cat constructia exista.

REGIMUL JURIDIC AL MOSTENIRII LEGALE: ( STRAINI SI APATRIZI)

In caz de mostenire legala cand unul dintre mostenitorii legali e un cetatean strain sau apatrid exista mai multe situatii:

21

Page 22: Rezumat Complet Reale

Daca in masa succesorala se afla doar terenuri , fara constructii atunci cetateanul strain sau apatrid, avand in vedere interdictia de a dobandi in proprietate terenuri in Romania va fi strain de mostenire iar partea lui va fi culeasa de ceilalti mostenitori si va creste cota lor parte pe care o vor dobandi din mostenire. Daca nu exista mostenitori legali care sa fie cetateni romani si sa poata dobandi in proprietate terenul, atunci in baza art 680 Cod Civil, acesta va fi mostenid de stat.

Daca pe terenul mostenit se afla o constructie, atunci cetateanul strain sau apatrid va dobandi doar dreptul de proprietate asupra constructiei si un drept de superficie asupra terenului pe toata durata existentei constructiei. Dreptul de proprietate va reveni celorlalti mostenitori legali iar daca acestia nu estista va reveni statului.

ALTE INCAPACITATI ALE PERSOANELOR FIZICE DE A FI TITULARE DE DREPT DE PROPRIETATE:

Legea 54/1998 prevede ca cetatenii romani nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in suprafete mai mari decat cele prevazute de lege- ( max 200 ha teren arabil/familie)

O.U.G nr 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale prevede o incapacitate a reprezentantilor institutiilor publice, a directorilor executivi ai societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei locale e actionar de a cumpara active de la aceste societati.

Legea 85/1992 privind vanzarea locuintelor construite din fondurile statului , prevede incapacitatea persoanelor fizice care nu au cetatenie romana de a cumpara aceste locuinte.

PERSOANELE JURIDICE – TITULARE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA:

Legea interzice si persoanelor juridice straine sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania.

In schimb, titulare ale dreptului de proprietate privata pot fi: regiile autonome infiintate si organizate in baza Legii 15/1990, societatile comerciale cu capital de stat privat ( roman , strain sau mixt_ infiintate in baza Legii 31/1990, cooperativele de credit sau de consum cu scop lucrativ sau fara scop lucrativ, cultele religioase.

Persoanele juridice pot fi titulare ale dreptului de proprieate numai asupra unor bunuri ( mobile sau imobile) care servesc scopului pentru care au fost infiintate.

22

Page 23: Rezumat Complet Reale

INCAPACITATEA PERSOANELOR JURIDICE STRAINE DE A FI TITULARELE DREPTULUI DE PROPRIETATE:

Legea 18/1991 interzice persoanelor judirice care nu au nationalitate in Romania sa dobandeasca in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii iar daca le dobandesc prin mostenire sunt obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la data dobandirii sub sanctiunea trecerii in mod gratuit in proprietatea statului. Mostenirea in acest caz poate fi doar testamentara. Persoanele juridice straine pot dobandi in Romania doar dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile cu exceptia terenurilor.

Legea 54.1998 prevede o incapacitate absoluta de dobandire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in Romania de catre persoanele juridice straine.

In cazul terenurilor ce sunt obiectul investitiilor persoanelor juridice ( si fizice) se aplica legile privind regimul juridic al investitiilor straine.

REGIMUL JURIDIC AL INVESTITIILOR STRAINE IN ROMANIA:

Legea nr. 35/1991 statueaza ca o investitie straina, nu poate avea ca obiect dobandirea unui drept de proprietate asupra unui imobil teren. Prin legea nr.68/1997 se modifica Legeanr 35/1991 si anume se statueaza ca societatile comerciale cu capital integral strain sau doar partial strain , care sunt constituite ca persoane juridice romane pot dobandi oricand, pe durata existentei lor ,drepturi de proprietate asupra terenurilor in Romania , terenuri care sunt necesare pentru realizarea obiectului de activitate. Mai tarziu, in anul 1997, Legea 35/1991 a fost abrogata prin O.U.G nr 31/1997 . Acest act normativ permite societatilor comerciale, persoane juridice romane cu capital strain sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor cu anumite conditii: terenul sa fie necesar pentru realizarea scopului pentru care a fost infiintata societatea.

STATELE SI UNITTATILE ADMINISTRATIV TERITORIALE- TITULARE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA:

Legea 18/1991 face referire la domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, mai ales la terenuri. Astfel de prevederi se mai fac si in legea 69/1991 abrogata prin legea nr 215/2001 unde se spune ca domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale ste format din bunuri imobile si mobile care nu fac parte din domeniul public si care au intrat in proprietatea lor prin mijloacele prevazute de lege. Dreptul de proprietate privata al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale e supus normelor de drept comun in caz ca legea nu prevede alt lucru,

23

Page 24: Rezumat Complet Reale

FORMAREA DOMENIULUI PRIVAT AL STATULUI:

Domeniul privat al statului se constituie prin forme generale de dobandire a drepturilor reale cum ar fi: donatie, vanzare-cumparare, legat, uzucapiune...etc). Pe langa aceste modalitati se mai poate constitui si prin alte modalitati reglementate de legi speciale.

Formarea domeniului privat al statului depinde de formarea domeniului public al sau deoarece dreptul de proprietate publica inceteaza cand bunul a pierit sau a intrat in domeniul privat printr-o hotarare de Guvern sau a consiliului judetean/local.

Hotararea de trecere in domeniul privat se face printr-un act administrativ deci acesta poate fi atacat in fata instantei de contencios administrativ competenta ( in raza teritoriala a careia se afla bunul)

Domeniul privat al statului se mai formeaza si prin mosteniri vacante si de asemenea fac parte din acesta bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 daca au intrat in proprietatea statului cu respectarea Constitutiei si a legilor in vigoare la momentul preluarii si de asemenea daca au fost preluate cu titlu valabil.

FORMAREA DOMENIULUI PRIVAT AL UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE:

Legea nr. 69/1991 abrogata prin Legea nr. 215/2001 statueaza ca patrimoniul unitatilor administrativ-teritoriale e constituit din bunurile imobile si bunurile mobile altele decat cele care apartin domeniului public, intrate in proprietatea lor prin mijloacele prevazute de lege. In calitate de persoane juridice civile au in proprietate bunuri care apartin domeniului privat.

Formarea domeniului privat e legata de formarea domeniului public. In legea nr. 215/2001 se reglementeaza modalitatea de dobandire a dreptului de proprietate privata si anume : prin vanzare-cumparare si schimb. Consiliile locale/judetene hotarasc asupra cumpararii si vanzarii bunurilor de domeniu privat de interes local sau judetean. Aceste bunuri sunt supuse normelor de drept comun.

Legea nr. 18/1991 spune ca terenurile intravilane care apartin unor persoane decedate, fara mostenitori trec in proprietatea comunei/orasului sau municipiului si in administrarea primariilor pentru a fi vandute date in folosinta sau concesionate. De asemenea pajistile care au fost in folosinta CAP-urilor trec in proprietatea privata a comunelor sau oraselor si in administrarea primariilor pentru a fi folosite ca pasuni. Bunurile care fac parte din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale se va putea face prin licitatie publica. Acestea nu pot fi intrainate prin acte cu titlu gratuit nici date in plata.

REGIMUL JURIDIC AL IMOBILELOR TERENURI PROPRIETATE PRIVATA

24

Page 25: Rezumat Complet Reale

FONDUL FUNCIAR: Este reglementat de art 1 din Legea 18/1991 – terenurile de orice fel ,indiferent de destinatia lor sau de titlul in baza caruia au fost obtinute fie ca fac parte din domeniul public sau privat, alcatuiesc fondul funciar al Romaniei.

RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE AFLATE IN PATRIMONIUL FOSTELOR C.A.P-uri:

Reconstituirea este o reimproprietarire a anumitor categorii de persoane care au avut terenuri care au intrat in patrimoniul CAP-urilor indiferent de titlu prin cooperativizare sau pe alte cai.

Reimproprietarirea este de fapt o repunere in situatia anterioara.

Regimul juridic al acestor terenuri e reglementat de legea 18/1991 si completat de Legea 1/2000.

Legea fondului funciar nu prevede o restituire integrala ci stabileste o limita de maximum 50 ha. Datorita schimbarilor de cadastru din ultimii ani, terenurile restituite nu sunt pe vechile amplasamente. Legea nr.1/2000 stabileste ca restituirea se face de regula pe amplasamentele anterioare daca acestea sunt libere. Stabileste de asemenea ca in termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare Guvernul va lua o hotarare stabilind modul de evaloare a terenurilor agricole si forestiere care nu au putut fi retrocedare persoanelor indreptatite urmand ca acestea sa fie despagubite.

Legea 169/1997 aduce modificari Legii 18/1991 privind sfera persoanelor fizice si juridice indreptatite , procedura si sanctiunile care se aplica si limitele reconstituirii.

OBIECTUL RECONSTITUIRII:

Acesta e stabilit de legea 18/1991 completata prin legea 1/2000. Obiectul reconstituirii dreptului de proprietate sunt terenurile care la data de 1 ianuarie 1990 se aflau in patrimoniul fostelor CAP=-uri cuprinse in registrul agricol sau in sistemul de evidenta a cadastrului.

In aceasta categorie intra:- terenurile agricole intra si extravilane aduse in CAP de membrii cooperatori

-terenurile preluate de CAP=uri in baza unor legi speciale

- terenurile proprietate de stat, aflate la data intrarii in vigoare a legii in folosinta CAP=urilor

- terenuriile agricole intra si extravilane preluate fara titlu sau in orice alt mod de membrii cooperatori de la alte persoane

TITULARII DREPTULUI DE RECONSTITUIRE:

25

Page 26: Rezumat Complet Reale

Titularii care beneficiaza de dreptul de reconstituire sunt anumite categorii de persoane si in aceste categorii intra:

- Membrii cooperatori care au adus pamant in CAP sau care le-a fost preluat pamantul- Alte persoane care nu au fost membre dar pamantul lor lo s-a trecut in patrimoniu CAP-

ului cu titlu sau fara titlu- Proprietarii ale caror terenuri au fost comasate si nu au preluat la schimb alte terenuri- Mostenitorii tuturor acestor categorii de persoane- Persoanele care apartin minoritatii germane , persoane stramutate, deportate care au fost

deposedate de terenuri prin acte normative ulterioare anului 1944, doar in cazul in care terenurile de care au fost deposedati se afla in patrimoniul fostelor CAP-uri.

- - liceele cu profil agricol sau silvic- Scolile generale din mediul rural- Unitatile de invatamant preuniversitar

Deci au dreot la reconstituire doar cei care au avut in proprietate terenuri care au fost trecute in roice fel in patrimoniul CAP=urilor,nu si cei care au fost cooperatori dar nu au avut pamant.

SITUATIA JURIDICA A MOSTENITORILOR CELOR INDREPTATITI LA RECONSTITUIRE:

Acestia trebuie sa dovedeasca faptul ca sunt succesorii fostului titular al terenurilor pentru care se cere reconstituirea. Regula se aplica pentru fostii proprietari de terenuri care au decedat pana la data de intrare in vigoare a legii 18/1991 adica 20 ianuarie 1991.

DE asemenea pot beneficia de dreptul de reconstituire a dreptului de proprietate in nume propriu sau prin reprezentare, prin retransmisie.

Retransmisia se aplica atunci cand mostenitorul a fost in viata la deschiderea mostenirii, atunci el mosteneste iar cota mostenita se transmite propriilor mostenitori,

Mostenitorii care nu accepta mostenirea sunt de drept repusi in termenul de acceptare a succesiunii.

DOMENIU DE APLICARE AL RECONSTITUIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE:

De acest drept beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in CAP cu suprafata de minim 5000 mp chiar daca nu au ramas in CAP sau s-au mutat din localitatea respectiva, cat si persoanele care nu au fost membre CAP dar pamantul le-a fost preluat de acesta cu sau fara titlu.

26

Page 27: Rezumat Complet Reale

Daca terenul este mai mic de jumatate de hectar reconstituirea nu este posibila.

In cazul reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea unitatilor de cult , acestea vor primi 5 ha arabile pentru fiecare parohie sau schit care apartine unui cult recunoscut de lege, sau 10 ha in cazul manastirilor.

INTINDEREA SI EXERCITAREA DREPTULUI DE RECONSTITUIRE:

Modalitatea de exercitare a dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate este reglementata in Legea nr18/1991 si se face doar la cerere iar acest drept nu se poate dibandi din oficiu.

Aceasta cerere poate fi formulata in nume propriu sau prin intermediul unui mandatar ( doar ca trebuie sa aiba un mandat scri nu neaparat autentic. De asemenea cererea se poate depune personal sau prin posta cu confirmare de primire.Cererea trebuie depusa in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a legii. Se depune la primaria localitatii sau a localitatilor in raza teritoriala a carora se afla terenul pentru care urmeaza sa se reconstituie dreptul de proprietate.

In cerere trebuie sa se faca dovada ca cei care cer reconstituirea au fost proprietari sau mostenitori ai fostilor proprietari ai terenurilor solicitate si pentru aceasta cererea va trebui sa contina numele si prenumele persoanei solicitante, domiciliu, calitatea de titular sau mostenitor al dreptului de proprietate care urmeaza sa i se reconstituie. Cererea trebuie sa fie insotita de acte care sa dovedeasca existenta calitatii de mostenitor si acte care dovedesc dreptul de proprietate pentru terenurile solicitate. Daca cererea este depusa dupa cele 90 de zile va fi analizata de o comisie locala care o va admite sau o va respinge.

Cererile sunt inregistrate si numerotate intr-un registru, asezate in ordine cronologica, persoanele indreptatite vor putea cere un bon cu nr de inregistrare.

Legea 18/1991 limiteaza suprafata terenului pentru care se va reconstitui dreptul de proprietate la max 10 ha/familie iar Legea nr. 1/2000 limiteaza aceasta suprafata la „nu mai mult de 50ha de proprietar deposedat”.

Reconstituirea dreptului de proprietate se face conform celor 2 principii respectiv principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament si principiul restituirii in natura a terenurilor in limita a max 50ha si doar atunci cand aplicarea acestor principii nu e posibila se acorda despagubiri.

RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE AFLATE IN PROPRIETATEA STATULUI:

Aceste terenuri pot face parte fie din domeniu public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale fie din domeniul privat.

27

Page 28: Rezumat Complet Reale

Deoarece cele care fac parte din domeniul public sunt inalienabile ,imprescriptibile si insesizabile , dreptul de reconstituire se poate dispune doar asupra celor din domeniul privat.

Legea 18/1991 decide ca terenurile poprietate de stat care sunt parcuri publice, gradini botanice, caminuri de batrani, piete agroalimentare sau cele administrate de statiunile de cercetare de agricultura nu pot fi restituite fostilor proprietari.

CAZUL PREVAZUT DE ART 36. Alin (5) din Legea 18/1991 si art 34. Din legea 1/2000

Acest caz se refera la terenurile din intravilanul localitatilor pe care nu sunt ridicate constructii, nu sunt afectate de lucrari de investitii aprobate potrivit legii, aflate din administrarea consiliilor locale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, la cerere.

TITULARII DREPTULUI DE RECONSTITUIRE. DOMENIU DE APLICARE.

Titularii acestui drept sunt fostii proprietari ai terenurilor din intravilanul localitatilor ce au fost trecute in proprietatea statului in vaza Decretului nr.712/1966 care formuleaza o cerere in acest sens.

Asupra terenurilor forestiere , de dreptul de reconstituire beneficiaza persoanele fizice care dovedesc ca au fost proprietari asupra unor terenuri cu destinatie forestiera. Aceste persoane pot fi cetateni romani cu domiciliu in tara sau in strainatate.

CAZUL PREVAZUT DE ART 6. Alin (1) din Legea nr.10/2001:

In Legea nr.10/2001 se statueaza ca fac obiectul restituirii orice terenuri care au fost preluate in mod abuziv, fie ca au o constructie fie ca este aprobata o lucrare de investitie care nu a inceput inca.De asemenea aceste terenuri, pentru a face obiectul restituirii in baza Legii 10/2001 trebuie sa nu faca obiectul Legii nr.18/1991 cu modificarile ulterioare aduse de legea 1/2000.

Deci in baza legii 10/2001 se pot restitui orice terenuri intravilane neconstruite, preluate in mod abuziv, terenuri care pana la prezenta reglementare nu puteau fi restituite fostilor proprietari chiar daca nu se incepuse constructia lucrarilor aprobate.

CONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE FOSTE PROPRIETATE C.A.P:

Notiune, natura juridica: Pot face obiect al constiturii doar anumite categorii de terenuri ,prevazute de lege. De asemenea pot beneficia de acest drept doar persoanele prevazute de lege.

28

Page 29: Rezumat Complet Reale

Titularii dreptului de constituire:

Cei care nu au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pot beneficia de constituirea dreptului de proprietate cu anumite conditii si anume:

- Membrii cooperatori care au intrat in CAP cu o suprafata mai mica de 5000 mp sau cei care nu au adus teren in CAP

- Persoanele care au lucrat in CAP in ultimii 3 ani si indeplinesc urmatoarele conditii:- Au fost deportate dar nu au fost proprietare de terenuri- Mostenitorii celor decedati la revolutia din 1989, cei care si-au pierdut capacitatea de

munca fie total sau partial- Unde exista suprafata agricola mai multa iar forta de munca e deficitara, se pot acorda

max 10 hectare iar familiile care solicita acest lucru se obliga sa lucreze suprafata pe care o primesc.

INALIENABILITATEA TERENURILOR AGRICOLE:

Conform art. 1310 Cod Civil pot fi vandute doar lucrurile ce se afla in circuitul civil. Exista si anumite dispozitii legale care opresc instrainarea anumitor bunuri si le declara scoase din circuitul civil.

INALIENABILITATEA TEMPORARA:

Exista situatii cand unele bunuri impbile sunt declarate inalienabile temporar de exemplu terenurile agricole asupra carora s-a constituit dreptul de proprietate. Potrivit art 19, 21 si 43 din legea nr 18/1991. Aceste terenuri se atribuie prin hotararea comisiei de aplicare a Legii fondului funciar in cazurile stabilite de lege de exemplu cei care solicita sa li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor aflate in patrimoniul fostelor CAP-uri trebuie sa fi lucrat minim 3 ani in cooperativa , sa nu fi adus teren in cooperativa sau sa fi adus un teren cu suprafata mai mica de 5000mp. De asemenea se poate constitui drept de proprietate asupra terenurilor in localitatile cu excedent agricol si cu deficit de forta de munca dar doar max 10 ha de familie care solicita si care se obliga sa lucreze pamantul primit.

Toti cei carora li s-a constituit un drept de proprietate asupra unui teren in aceste conditii cat si mostenitorilor lor, le e interzisa instrainarea acestora timp de 10 ani prin acte intre vii. Sanctiunea instrainarii este nulitatea acestuia. Aceasta interdictie nu este una intuituu personae ci e o inalienabilitate prevazuta propter rem.

INALIENABILITATEA PERMANENTA:

In cazul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere in favoarea fostelor forme asociative de proprietate ( de ex paduri graniceresti) legea nr 1/2000 statueaza ca membrii acestor forme asociative nu pot intraina propriile cote-parti nici intre ei nici altor persoane si pot

29

Page 30: Rezumat Complet Reale

transmite drepturile doar prin mostenire legala sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare. In cazul dizolvarii sau lichidarii fostei asociatii, aceste terenuri revin in proprietatea statului.

ANTECONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE A UNUI IMOBIL TEREN CA MODALITATE DE CIRCULATIE JURIDICA A TERENURILOR:

Principiul consensualismului guverneaza incheierea contractelor.

Prin vindere se intelege transferarea dreptului de proprietate din patrimoniul vanzatorului in patrimoniului cumparatorului contra unui pret. Prin acordul lor de vointa ,partile pot stabili ca transferarea dreptului de proprietate sa se produca ulterior, acest moment poate fi amanat pana la implinirea unui termen sau a unei conditii sau poate fi conditionat de plata integrala a pretului.

De asemenea partile pot conveni si la incheierea unei conventii prin care sa se oblige bilateral ca pe viitor sa fac transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator cat si actul juridic necesar . Acest antecontract reprezinta o promisiune sinalagmatica de vanzare cumparare si este valabil atata timp cat sunt acceptate atat promisiunea unilaterala de vanzare cat si cea de cumparare. Prin acest antecontract partile se obliga sa incheie un contract al carui continut este precizat in aceasta conventie.

Antecontractul nu este reglementat in dreptul romanesc dar din principiul libertatii contractuale rezulta ca este posibila incheierea acestiua.

Conditii de fond si de forma:

Antecontractul este o conventie si se incheie prin acordul de vointa intre parti deci se incadreaza in prevedereile art. 941 Cod Civil deci acesta trebuie sa indeplineasca conditiile stabilite de art 949 Cod Civil.

Partile contractante trebuie sa aiba capacitatea de a contracta,deci capacitate deplina exercitiu. Conditia mutuus consensus este valabila si in cazul incheierii antecontractului, partile trebuie sa isi exprime consimtaminte valabile, neviciate. In prezent, antecontractul nu mai trebuie sa imbrace forma scris iar dovedirea acestuia se face conform dreptului comun in materie de probe.

Antecontractul trebuie constatat printr-un inscris in forma ad probationem.

Neimplinirea acestor conditii de existenta a antecontractului atrage nulitatea absoluta a acestuia si repunerea in situatia anterioara existentei acestuia.

CARACTERELE JURIDICE ALE ANTECONTRACTULUI:

30

Page 31: Rezumat Complet Reale

-este un act juridic sinalagmatic – da nastere la drepturi si obligatii in sarcina ambelor parti – deci se supune regulilor care privesc formarea,modificare si stingerea raporturilor juridice ce decurg din contractele bilaterale inclusiv privitor la rezolutiunea contractului.

Este un act juridic oneros.

Este un act juridic comutativ deoarece partile cunosc din momentul incheierii acestuia , intinderea obligatiilor acestora.

Este un act juridic consensual adica se naste prin mutuus consensus si se stinge sau se modifica prin mutuus dissensus.

Deoarece nu e reglementat expres in Codul civil este o conventie nenumita

Antecontractul trebuie constatat printr-un inscris in forma ad probationem

EFECTELE JURIDICE ALE ANTECONTRACTULUI:

Prin antecontract se naste in sarcina ambelor parti obligatia de a face, adica de a incheia in viitor contractul de vanzare-cumparare.

Promisiunea de vanzare-cumpararea a unui teren nu este un act de instrainare deoarece nu e incheiat in forma ceruta de lege: ad validitatem.

REGIMUL JURIDIC ACTUAL AL CIRCULATIEI TERENURILOR REGLEMENTAT DE LEGEA nr. 54/1998

Prin Legea 54/1998 se abroga Legea nr 18/1991 referitoare la circulatia juridica a terenurilor.

Aceasta lege reglementeaza actua circulatia juridica a terenurilor proprietate privata ( doar cele intra si extravilane cu destinatie agricola sau neagricola)

Principiul care guverneaza circulatia juridica a terenurilor proprietate privata este acela ca pot fi instrainate sau dobandite liber atat prin acte cat si prin fapte juridice.

Intrainarea si dobandirea terenurilor prin acte juridice intre vii se poate face doar in forma autentica ad validitatem.

Existe si niste exceptii de la acest prinpiu si anunme:- interdictia de intrainare sub orice forma a terenurilor cu privire la care exista litigii la instantele judecatoresti, pana cand nu se solutioneaza aceste litigii si de asemenea o alta exceptie care e dreptul de preemptiune in favoarea unor anumite categorii enumerate expres in art 5.

31

Page 32: Rezumat Complet Reale

VANZAREA SI CUMPARAREA TERENURILOR- chestuni prealabile:

Terenurile proprietate privata, conform Legii nr. 54/1998 sunt si raman in circuitul civil indiferent care este titularul dreptului de proprietate asupra lor. Ele pot fi instrainate si dobandite prin orice mod din cele stabilite de legislatia civila dar cu respectarea prevederilor Legii nr.54/1998.

CARACTERE JURIDICE –

Vanzarea-cumparare este definita de Codul Civil ca fiind o conventie prin care cele 2 parti se obliga reciproc una sa transmita dreptul de proprietate asupra unui lucru iar cealalta sa plateasca pretul bunului.

Pentru a fi valabil incheiat , contractul de vanzare-cumparare trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate prevazute de Codul Civil si anume: partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, consimtamantul valabil al partilor, obliectul acestui contract trebuie sa fie determinat si licit iar cauza contractului sa fie si ea licita si morala.

Contractul de vanzare a unui imobil teren este un contract sinalagmatic ( obligatiile asumate de parti sunt reciproce si interdependente), comutativ ( partile isi cunosc intinderea obligatiilor de la momentul incheierii contractului, aceste obligatii nu depind de un eveniment viitor), si cu titlu oneros.

FORME AUTENTICA AD VALIDITATEM:

Pentru instrainarea unui teren agricol trebuie respectate niste conditii speciale in legatura cu forma contractului de instrainare. Aceste conditii sunt reglementate de legea 54/1998. Forma ceruta de lege in acest caz este ad validitatem ,pentru a fi valabil sub sanctiunea anulabilitatii contractului in caz de nerespectare.

Aceasta regula se aplica doar in cazul transmiterii dreptului de proprietate nu si in cazul constituirii dezmembramintelor acestui drept. De asemenea, ca orice contract , trebuie sa respecte principiul consensualismului, adica la incheiere, partile trebuie sa isi dea acordul de vointa pentru a fi valabil incheiat.

Pentru ca acest contract sa isi produca efecte si fata de terti, trebuie inscris in registrele de publicitate imobliliara . Un contract de instrainare a unui teren e nul daca nu este incheiat in forma impusa de lege. Actiunea in constatarea nulitatii poate fi introdusa de parti, de primar , de orice persoana interesata sau de procuror.

32

Page 33: Rezumat Complet Reale

MOMENTUL TRANSFERULUI DREPTULUI DE PROPRIETATE DE LA INSTRAINATOR LA DOBANDITOR:

Momentul transferului dreptului de proprietate din patrimoniul vanzatorului in cel al cumparatorului difera in functie de forma de publicitate imobiliara unde e inscris imobilul respectiv.

In sistemul de publicitate imobiliara prin transcriptiuni si inscriptiuni – acest sistem opereaza in prezent in Moldova, Dobrogea, Oltenia si Muntenia. In cazul acesta momentul transmiterii dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator este atunci cand se incheie contractul de vanzare-cumparare in forma autentica. Nu e necesara transcrierea lui in registrul de publicitate imobiliara.

In sistemul de publicitate imobiliara prin CF – in cazul instrainarii terenurilor situate in registrul de publicitate imobiliara prin CF dreptul de proprietate nu se transfera din patrimoniul vanzatorului in patrimoniul cumparatorului doar daca partile cad de acord asupra stramutarii sau constituirii si stramutarea sau constituirea e inscrisa in CF, altfel dreptul de proprietate nu se transfera de la vanzator la cumparator. Prin aceasta inscriere in CF se stramuta dreptul de proprietate si in acelasi timp contractul de vanzare-cumparare devine opozabil tertilor.

Exista si cateva exceptii prevazute de decretul lege nr 115/1938 prin vare se pot dobandi drepturi reale asupra terenurilor fara inscrierea lor in CF si anume prin accesiune, expropriere, mostenire si vanzare silita. Doar ca in acest caz pentru a dispune de ele, dobanditorii trebuie sa si le inscrie in CF. La aceste moduri de dobandire extratabulara trebuie adaugate si reconstituirea si constituirea dreptului de proprietate si uzucapiunea. Inscrierea trebuie sa cuprinda datele celui al caruit drept se stramuta, sau se stinge si faptul ca acesta este consimte in mod expres la intabulare.

La data definitivarii cadastrului general la nivel national , vor fi abrogate toate legile care reglementeaza regimul publicitatii imobiliare iar publicitatea imobiliara va fi reglementata de Legea nr.7/1996

INCAPACITATI PERMANENTE DE A DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR IN ROMANIA

Aceste interdictii pornesc de la calitatea persoanelor si anume incapacitatea cetatenilor straini si apatrizi de a dobandi in proprietate terenuri in Romania – interdictie reglementata de Constitutie in art 41 si de Legea nr 54/1998.

INCAPACITATI TEMPORARE DE A DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR IN ROMANIA:

Este vorba de limitarile aduse de Legea nr.54/1998 care a existat si in Legea nr 18/1991 care prevede ca persoanele fizice pot dobandi in proprietate prin acte intre vii terenuri agricole dar

33

Page 34: Rezumat Complet Reale

care sa nu depaseasca suprafata 200ha teren arabil/ familie. Caracterul temporar al acestei incapacitati este dat de faptul ca ea exista doar cat persoanele dobanditoare fac parte din aceeasi familie. Aceasta incapacitate nu se aplica in cazul terenurilor destinate construirii sau cele cu constructii si nici in cazul dobandirii prin acte pentru cauza de moarte sau prin posesiune.

SCHIMBUL DE TERENURI:

Art. 1045 Cod Civil defineste schimbul ca fiind un contract prin care o partile isi dau un lucru pentru altul. Contractul de schimb este un contract sinalagmatic cu titlu oneros si comutativ prin care se transfera dreptul de proprietate din patrimoniul unei parti in patrimoniul celeilalte parti, Acesta trebuie sa fie incheiat in forma autentica pentru transferarea dreptului de proprietate asupra imobilelor terenuri iar copermutantii sa fie persoane fizice si sa indeplineasca conditiile impuse de Legea nr. 54/1998.

REGIMUL JURIDIC AL IMOBILELOR CONSTRUCTII PROPRIETATE PRIVATA:

Preliminarii (Generalitati)

Dupa revolutia din decembrie 1989 s-a urmarit repararea prejudiciilor cauzate de regimul comunist. Regimul comunist a urmarit lichidarea proprietatii private prin procesul de nationalizare. In aceasta perioada a aparut o noua forma de proprietate: proprietatea socialista de stat si proprietatea cooperatist-obsteasca.

Pentru repararea integrala a prejudiciilor intelegem inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare si aplicarea principiului restitutio in integrum adica repunerea celui pagubit in situatia anterioara.

Repararea prejudiciului se face in natura si trebuie intotdeauna sa fie inegrala, ea nu poate fi partiala.

RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA IN CONDITIILE LEGII NR. 112/1995

Caracterizare generala:

34

Page 35: Rezumat Complet Reale

Legea 112/1995 vizeaza doar restituirea imobilelor cu destinatie de locuinta trecute in proprietatea statului sau a altor persoane juridice.

Categoria beneficiarilor acestei prevederi legale e foarte restransa deoarece sunt inclusi in aceasta : fostii proprietari ( doar persoane fizice) sau mostenitorii acestora, care locuiesc in imobilele fosta lor proprietate ca si chiriasi sau cei ale caror imobile sunt libere, adica nu sunt ocupate de chiriasi. De asemenea acesti beneficiari trebuie sa fie cetateni romani.

Legea 112/1995 da posibilitatea fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, in caz ca nu le poate fi restituita in natura locuinta, sa primeasca despagubiri banesti. Oricum aceasta lege nu este eficienta pentru repararea integrala a prejudiciului deoarece plafonul maxim al despagubirilor a fost stabilit mult sub valoarea de circulatie a imobilului preluat abuziv de stat.

TITULARII DREPTULUI DE RECONSTITUIRE (legea 112/1995):

Legea 112/1995 statueaza ca titularii dreptului de reconstituire sunt persoanele fizice ( nu si cele juridice) fosti proprietari ai imobilelor trecute in proprietatea statului, si mostenitorii acestora cu conditia sa fie cetateni romani.

Legea vizeaza doar imobilele care au avut destinatie de locuinta.

Titularii dreptului de reconstituire conform acestei legi sunt:

- Fostii proprietari care sunt chiriasi in imobilul preluat de stat- Fostii proprietari care nu locuiesc in imobilul preluat de stat- Mostenitorii fostului proprietar indiferent ca sunt legali sau testamentari- Fostii proprietari care au primit despagubiri pentru imobilele preluate de stat cu conditia

sa restituie actualizata suma primita cu titlu de despagubire- Rudele de pana la gradul al II-lea ale fostului proprietar care sunt chiriasi in imobilul

preluat de stat, cu conditia ca fostul proprietar sa isi dea acordul ca rudele sale sa devina proprietare ale imobilului adica sa renunte la dreptul sau in favoarea lor.

DOMENIUL DE APLICARE A LEGII 112/1995:

35

Page 36: Rezumat Complet Reale

Legea nr.112/1995 reglementeaza dreptul de reconstituire doar pentru imobilele cu destinatie de locuinta trecute cu titlu in proprietatea statului sau a altor persoane juridice si care la data de 22 decembrie 1989 se afla in aceeasi posesie.Apartamentul este definit de aceasta lege ca fiind locuinta alcatuita din una sau mai multe camere cu garaj ,dependinte si anexe (cum ar fi pod, pivnita) si care atunci cand au fost trecute in proprietatea statului alcatuiau o singura unitate locativa de sine statatoare.Daca fostii proprietari locuiesc in imobilul preluat de stat impreuna cu mai multi chiriasi, acestia vor putea fi evacuati dar doar dupa ce le este acordata o locuinta fie ca aceasta le este acordata de proprietar sau de autoritati.

In cazul terenurilor aferente destinate exploatarii normale a constructiei se restituie odata restituirea in natura a imobilului contructie. Daca apartamentul e situat intr-o cladire cu mai multe apartamente cu mai multi proprietari,acestia vor dobandi pe cote parti proprietatea asupra terenului aferent in proportie cu suprafata construita.

CONCEPTIA LEGII NR.112/1995 PRIVIND IMOBILELE PRELUATE FARA TITLU SI FARA TITLU VALABIL

Prin titlu se intelege aplicarea unor prevederi ale unui act normativ prin care s-a dispus trecerea imobilelor in proprietatea statului.Preluarea in fapt a imobilelor echivaleaza cu o preluare fara titlu. Cand trecerea s-a facut in baza unui act normativ dar aplicarea acestuia s-a facut in mod abuziv atunci avem de a face cu o preluare fara titlu valabil.In cazul in care preluarea s-a facut fara titlu, fostul proprietar are la indemana o actiune in revendicare de drept comun, fundamentata pe art 480 Cod Civil – actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar.In cazul in care preluarea s-a facut abuziv, adica fara titlu valabil, fostul proprietar va trebui sa formuleze o actiune prin care sa desfiinteze titlul statului .

EXERCITAREA DREPTULUI DE RECONSTITUIRE:Legea nr 112/1995 statueaza ca persoanele care sunt indreptatite la reconstituire trebuie sa depuna cerere in acest sens in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii.Cererea trebuie depusa la comisiile locale special infiintate pentru acest lucru din ordinul prefectului si va trebui sa contina toate datele de identificare ale solicitantului.Aceste comisii vor hotari daca cererea formulata e intemeiata si sunt obligati prin lege sa comunice in scris in termen de 5 zile hotararea, urmatoarelor persone: fostii proprietari , mostenitorii acestora sau rudele pana la gradul II ale fostilor proprietari, chiriasilor din apartamentele care vor fi restituite.Aceaste hotarari vor putea fi atacate in termen de 30 de zile de la comunicare la udecatoria in a carei raza teritoriala se alfa imobilul pentru care s-a facut cererea de restituire.

36

Page 37: Rezumat Complet Reale

RECONSTITUIREA JUDECATOREASCA A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA IMOBILELOR CONSTRUCTII. POSIBILITATEA REDOBANDIRII DE CATRE FOSTII PROPRIETARI A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA IMOBILELOR PRELUATE DE STAT FARA TITLU, FARA TITLU VALABIL SI PRIN VICIEREA CONSIMTAMANTULUI CONFORM PREVEDERILOR LEGII 213/1998

Legea 213/1998 prevede ca bunurile care au fost preluate de stat fara titlu valabil inclusiv prin vicierea consimtamantului pot fi revendicate de fostii proprietari daca nu fac obiectul altor legi speciale de repartitie.Prin titlu se intelege aplicarea unor prevederi ale unui act normativ prin care s-a dispus trecerea imobilelor in proprietatea statului.Pentru ca titlul sa fie valabil este necesara implinirea unor conditii:

- Titlul trebuie sa fie obtinut : cu respectarea legilor in vigoare la preluarea bunului de stat, cu respectarea Constitutiei din acea perioada si cu respectarea tratatelor internationale la care Romania era parte De asemenea prevede ca instantele judecatoresti sunt compentente sa stabileasca daca titlul este valabil sau nu.In cazul imobilelor preluate prin vicierea consimtamantului fostii proprietari pot introduce o actiune in revendicare sau o actiune in anulare a titlului statului oricand, aceasta actiune nefiind prescriptibila in termenul de 3 ani.

RESTITUIREA IMOBILELOR PRELUATE IN MOD ABUZIV DE CATRE STAT SAU ALTE PERSOANE JURIDICE PRIN PRISMA LEGII 10/2001Caracterizare generala:Legea 10/2001 reprezinta legea-cadru in materia restituirii bunurilor preluate abuziv de statul roman. Prin Legea 10/2001 se incearca sa se repare abuzurile savarsite de vechiul sistem nu doar fata de proprietarii de locuinte dar si fata de cei care au fost deposedati de imobile terenuri fie constructii,fie locuinte fie cu alta destinatie si fie ca acestia sunt persoane fizice sau persoane juridice indiferent ca au sau nu cetatenie romana.De asemenea sub incidenta acestei legi intra si utilajele si instalatiile preluate de stat sau alte persoane juridice odata cu imobilul.Legea 10/2001 cuprinde si posibilitatea restituirii imobilelor prin masuri reparatorii in echivalent cum ar fi : acordarea de actiuni la societati comerciale, titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare sau bunuri si servicii oferite in

37

Page 38: Rezumat Complet Reale

echivalent dar nu cuprinde dispozitii referitoare la acordarea despagubirilor banesti ci prevede ca acestea vor fi stabilite printr-o lege speciala.Sub incidenta acestei legi nu intra terenurile al caror regim juridic e reglementat de legea 18/1991 republicata prin legea 1/2000.

CATEGORIA IMOBILELOR PRELUATE IN MOD ABUZIV. NOTIUNI INTRODUCTIVE: ( legea 10/2001)Fac obiectul restituirii: terenurile cu sau fara constructie indiferent ce destinatie au avut la data preluarii lor de catre stat, bunurile mobile incorporate la aceste constructii, terenurile fara constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate, daca nu s-a inceput constructia acestora cu conditia sa nu intre sub incidenta legii 18/1991 si Legea 1/2000.Se mai restituire si utilajele si instalatile preluate de stat sau alte persoane juridice impreuna cu imobilul doar daca acestea nu au fost distruse, casate sau inlocuite.

CATEGORII DE PERSOANE EXCLUSE DE LA MASURILE REPARATORII STABILITE DE LEGEA 10/2001Sunt excluse de la aceste masuri reparatorii persoanele care au primit despagubiri potrivit acordurilor internationale incheiate de Romania privind reglementarea problemelor financiare in suspensie, enumerate de o anexa a legii.De asemenea sunt exclusi de la masurile reparatorii fostii proprietari si mostenitorii acestora pentru terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr 18/1991 si prin Legea nr 1/2000 si fostii proprietari culte religioase sau comunitatile minoritatilor nationale deoarece in acest caz se vor da niste acte normative speciale.

INALIENABILITATEA TEMPORARA A IMOBILELOR DOBANDITE IN CONDITIILE ART.9 DIN LEGEA NR.112/1995:

Legea nr.10/2001 dispune ca apartamentele dobandite in conditiile acestei legi nu pot fi instrainate timp de 10 ani de la data cumpararii. Nerespectarea acestei dispozitii e sanctionata cu nulitatea absoluta a actului de instrainare.Actiunea in constatare a nulitatii poate fi promovata de orice persoana interesata. Aceasta interdictie vizeaza bunul nu persoana care e titulara dreptului deci este o inalienabilitate prevazuta propter rem nu intuituu personae si prin ea se urmareste stoparea tendintelor speculative. Deci si in caz ca proprietarul imobilului moare, nici mostenitorii acestuia nu pot instraina imobilul in perioada interdictiei.REGIMUL JURIDIC AL ACTELOR DE INSTRAINARE A IMOBILELOR CE FAC OBIECTUL LEGILOR REPARATORII – LEGEA 10/2001 – aspecte introductive

38

Page 39: Rezumat Complet Reale

Aici se pune problema ce se intampla cu actele juridice de intrainare care au ca obiect imobile preluate de stat, dar care au fost efectuate anterior intrarii in vigoare legii nr 10/2001. Aceste acte de instrainare sunt valabile daca au fost incheiate cu respectarea prevederilor legale in vigoare la data incheierii.

REGIMUL JURIDIC AL ACTELOR DE INSTRAINARE A IMOBILELOR PRELUATE „FARA TITLU”:Acele imobile preluate fara titlu au fost preluate de stat in fapt, adica fara existenta unor legi care sa dispuna acest lucru.Actele de instrainare ale unui imobil preluat de stat fara titlu nu se bucura de protectie juridica deoarece atat instrainatorul cat si subdobanditorul sunt de rea-credinta, contracteaza stiind ca bunul apartine altuia. Acest act este lovit de nulitate absoluta. In acest caz, fostul proprietar are la indemana actiunea in revendicare a imobilului preluat de catre stat sau alte persoane juridice fara titlu, iar aceasta actiune nu poate fi paralizata de cei care au incheiat actul de instrainare prin nici un mijloc juridic.In cazul imobilelor preluate fara titlu de catre stat, acestea nu au putu fi inscrise in registrele de publicitate imobiliara deci in acestea ca proprietar al imobilului este trecut proprietarul care a fost deposedat in mod abuziv.

REGIMUL JURIDIC AL ACTELOR DE INSTRAINARE A IMOBILELOR PRELUATE „FARA TITLU VALABIL”:

Prin preluare „fara titlu valabil” se intelege preluarea imobilelor in baza unei legi din acea perioada dar aplicarea ei a fost abuziva.Statutul juridic al actelor de instrainare al acestor imobile e reglementat de Legea 10/2—1 in art 46. Care statueaza ca actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare si care au ca obiect imobile preluate fara titlu valabil sunt lovite de nulitate absoluta cu exceptia cazului in care actul de instrainare a fost incheiat cu buna-credinta

BUNA-CREDINTA – MIJLOC DE PROTECTIE JURIDICA A ACTELOR SUBDOBANDITORILOR IMOBILELOR PRELUATE „FARA TITLU VALABIL”:Buna-credinta pleaca de la prezumtia ca oamenii sunt sinceri si se comporta onest in relatiile dintre ei. Buna-credinta se prezuma iar sarcina probei cade asupra celui care vrea sa rastoarne aceasta prezumtie.Legea 10/2001 prevede ca actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare si care au ca obiect imobile preluate fara titlu valabil sunt lovite de nulitate absoluta cu exceptia cazului in care actul de instrainare a fost incheiat cu buna-credinta

39

Page 40: Rezumat Complet Reale

Faptul ca au fost incheiate cu buna-credinta se refera la cazul in care subdobanditorul este convins ca au contractat cu proprietarul bunului si respectarea prevederilor legale care permiteau instrainarea imobilelor. In regimul de publicitate imobiliara prin CF-uri, buna-credinta exista atunci cand dobanditorul a depus niste diligente minime pentru a cunoaste care este situatia juridica a imobilului pe care urma sa il cumpere. EXCEPTIE : Legea 10/2001 prevede ca actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare si care au ca obiect imobile preluate fara titlu valabil sunt lovite de nulitate absoluta cu exceptia cazului in care actul de instrainare a fost incheiat cu buna-credintaExista si o exceptie instituita tot de aceasta lege in art 46. care spune ca actele juridice de instrainare, si cele care au fost facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobilele preluate prin confiscare a averii de la persoane persecutate politic sunt lovite de nulitate absoluta iar buna-credinta nu poate fi invocata in acest caz.

PRINCIPIUL VALIDITATII APARENTEI DE DREPT – ERROR COMMUNIS FACIT JUS , MIJLOC DE PROTECTIE JURIDICA A ACTULUI DE INSTRAINAREA A UNUI IMOBIL PRELUAT FARA TITLU VALABIL:

Principiul error communis est sau principiul validitatii aparentei de drept - este un mijloc de protectie juridica al actului juridic de instrainare al unui imobil si este fundamentat pe mai multe elemente:Buna-credinta trebuie sa fie rezultatul unei erori asupra calitatii de proprietar a celui care instraineaza adica toti cei din jurul acestuia sa creada ca acesta e adevaratul proprietar.Subdobanditorul care contracteaza trebuie sa fie de buna-credinta. Nu conteaza ca cel cu care contracteaza e de rea-credinta. De asemenea eroarea subdobanditorului trebuie sa fie invincibila. Subdobanditorul poate invoca in apararea titlului sau validitatea aparentei de drept atunci cand invoca buna-credinta ca protectie juridica pentru actele juridice de instrainare a unor imobile preluate fara titlu valabil.Atunci cand in sistemul de publicitate imobiliara prin CF sau prin transcriptiuni si inscriptiuni, titlul statului nu e intabulat exista o aparenta de drept care poate fi invocata de subdobanditorul de buna-credinta al unui asemenea bun pentru a-si proteja titlul.Daca statul si-a inscris titlul in CF dreptul nu mai are caracter de apartenenta. In sistemul de publicitate imobiliara prin CF spre deosebire de sistemul prin registre de trascriptiuni si inscriptiuni , din oficiu un judecator are obligatia de a verifica valabilitatea titlului care se cere a fi in scris in CF si numai dupa ce constata ca sunt indeplinite cerintele impuse de lege dispune intabularea.

40

Page 41: Rezumat Complet Reale

DOBANDIREA DE CATRE PERSOANELE FIZICE INDREPTATITE A UNOR SPATII DE LOCUIT SAU CU O ALTA DESTINATIE, IN CONDITIILE DECRETULUI-LEGE nr 61/1990 si Legii nr 85/1992:Acest drept este o constituirea oneroasa a dreptului de proprietate asupra imobilelor cu destinatie de locuinta sau alte destinatii si se realizeza prin vanzare in conditii expres prevazute de lege. Aceste vanzari se fac la pretuli mult sub pretul de circulatie libera si sunt niste masuri de protectie sociala.DOMENIU DE APLICARE:Pot fi vandute in aceste conditii celor indreptatiti urmatoarele categorii de spatii:

- Locuintele care inainte de data de 6 martie 1945 au apartinut institutiilor de stat, societatilor cu capital de stat mix sau privat care si-au incetat existenta sau au fost reorganizate, sau regiilor autonome

- Locuintele care au fost construite din fondurile statului si a unitatilor economice sau bugetare de stat care fac obiectul unor contracte de inchiriere, in afara de cele prevazute de Dcretul-Lege nr 61/1990 si Legea 85/1992 la art 1Cumparatorii acestor locuinte pot fi numai chiriasii indiferent daca la data intrarii in vigoare a legii erau salariati ai unitatii vanzatoare.

Acestea vor fi vandute prin licitatie publica in intregime sau pe apartamente, pe scari sau pe paliere.Legea nr 85/1992 a fost modificata prin legea nr 76/1994 si in aceasta din urma s-a prevazut ca nu se vand locuintele de interventie si nici locuintele din mediul rural care erau destinate cadrelor didactice, medicilor, altor specialisti si personalului Ministerului de Interne.

TITULARI;Titularii sunt chiriasii locuintelor care inainte de 6 martie 1945 au apartinut statului, societatilor cu capital de stat, mix sau privat care si-au incetat existenta sau au fost reorganizate sau regiilor autonome, precum si ai locuintelor construite din fondurile statului si unitatilor economice sau bugetate.Titularii puteau sa fie cetateni romani sau ceteni care nu au avut cetatenia romana dar au dorit sa isi stabileasca domiciliu in Romania pana cand a fost adoptata Legea nr 85/1992 care prevedea ca pot cumpara aceste locuinte doar persoane fizice sau juridice care au nationalitate romana prin licitatie publica.De asemenea aceasta lege mai prevede si faptul ca mai pot fi vandute si spatiile destinate activitatiide comert, mica industrie si prestari de servicii situate in imobile care se afla in curs de executie si sunt proprietatea regiilor autonome specializate in administrarea locuintelor sau in proprietarea consiliilor locale

EXERCITAREA DREPTULUI:

41

Page 42: Rezumat Complet Reale

Legea 85/1992 spune ca aceste locuinte „vor fi vandute” sau „pot fi cumparate” deci legea impune proprietarilor acestor spatii o obligatie de a face – de a vinde. Pretu unui astfel de imobil, care e suficient sa se incadreze in prevederile Decretului- Lege nr 61/1990, se calculeaza dupa norme legale iar cumparatorul poate alege modalitatea de plata .

EXECUTAREA SILITA ATIPICA A OBLIGATIEI STAUTILUI DE A VINDE IMOBILELE IN CONDITIILE DECRETULUI –LEGE NR. 61/1990 si ale LEGII 85/1992:

Legea 85/1992 spune ca aceste locuinte „vor fi vandute” sau „pot fi cumparate” deci legea impune proprietarilor acestor spatii o obligatie de a face – de a vinde. Consimtamatul celor care refuza vanzarea poate fi suplinit printr-o hotarare judecatoreasca . Refuzul nejustificat de a vinde este un abuz de drept.Instanta competenta sa solutioneze acest litigiu este una de drept comun.Cand chiriasul exprima intentia de a cumpara se naste un antecontract de vanzare-cumparare. In temeiul acestui contract se naste obligatia de a face- a vinde- in sarcina vanzatorului acesta fiind obligat sa faca toate demersurile necesare pentru a trasfera dreptul de proprietate din patrimoniul sau in patrimoniul chiriasului cumparator.Prin dobandirea dreptului de proprietate asupra apartamentului se dobandeste si dreptul de proprietate asupra terenului aferent.Succesorii chiriasului decedat pot sa valorifice dreptul acestuia si sa devina proprietari ai locuintei care a facut obiectul contractului de inchiriere.

REGIMUL JURIDIC AL CIRCULATIEI CONSTRUCTIILOR PROPRIETATE PRIVATA:

REGIMUL JURIDIC AL CIRCULATIEI CONSTRUCTIILOR PROPRIETTE PRIVATA PRIN PRISMA SUCCESIUNII LEGILOR IN TIMP:

Decretul nr. 221/1950 prevedea ca instrainarile facute prin acte juridice intre vii, ale terenuolor cu sau fara constructii in ce priveste localitatile cu planuri de sistematizare, se puteau face doar prin acte autentice cu autorizare prealabila a organului administrativ de stat. Aceste autorizari se eliberau numai in conformitate cu regulamentul de constructii si alinieri.

Prevederile acestui decret au fost abrogate prin Decretul nr 144/1958 care reglementeaza regimul de instrainare al terenurilor cu sau fara constructii si eliverarea autorizatiilor de construire , reparare si desfiintare a constructiilor.

42

Page 43: Rezumat Complet Reale

Decretul nr 144/1958 prevede ca nu se mai pot edifica constructii nici nu se vor putea efectua lucrari de reparare, transformare sau reconstruire fara o autorizatie eliberata de organul competent. De asemenea in privinta demolarii constructiilor ridicate fara autorizatie, acestea nu se pot demola fara o autorizatie de demolare eliberata de organulcompetent.

In cazul instrainarii terenurilor cu sau fara constructii, poprietate privata,se putea face prin acte intre vii doar cu o autorizatie prealabila de instrainare sub sanctiunea nulitatii de drept. Decretul 144/1958 reglementeaza si cazurile in care se antecontracteaza in privinta instrainarii acestor terenuri , adica se face un inscris prin care proprietarul terenului cu sau fara constructii se obliga sa il instraineze cu titlu oneros iar una din parti nu se prezinta apoi la notariat pentru a incheia actul in forma lui autentica, atunci o instanta judecatoreasca va putea emite o hotarare care sa tina loc de instrainare, dar numai daca in termen de 3 luni una din parti nu s-a prezentat la notariat si daca s-a obtinut o autorizatie de instrainare.

Acest decret a fost abrogat prin Legea nr. 50/1991 si odata cu aceasta abrogare s-a eliminat posibilitatea instituita de acest decret ca o instanta sa emita o hotarare care sa tina loc de instrainare daca o parte a antecontractului nu se prezinta la notar ptr incheierea actului.

ANTECONTRACTUL DE INSTRAINARE A UNEI CONSTRUCTII, MODALITATE DE CIRCULATIE JURIDICA A ACESTOR IMOBILE:

Legea 50/1991 si Decretul nr 144/1958 care se refer la incheierea in forma autentica ad validitatem a actelor de instrainare a terenurilor cu sau fara constructii si de asemenea ca este posibil ca o instanta judecatoreasca sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract de instrainare in caz ca o parte a antecontractului refuza sa se prezinte la notar..

Acest decret a fost abrogat prin Legea nr. 50/1991 si odata cu aceasta abrogare s-a eliminat posibilitatea instituita de acest decret ca o instanta sa emita o hotarare care sa tina loc de instrainare daca o parte a antecontractului nu se prezinta la notar ptr incheierea actului.

Dupa aceasta abrogare s-a pus problema ce efecte au produs antecontractele de instrainare a constructiilor care au fost incheiate dupa abrogare. Aceste antecontracte nu au produs efecte nici inainte nici dupa abrogarea decretului in afara nasterii obligatiei de a incheia actul in forma autentica ceruta de lege- adica obligatia de a face. Aceasta obligatie de a face nu se transforma in obligatia de a da.

Potrivit principiului neretroactivitatii legii , Decretul nr 144/1958 nu produce efecte pentru trecut.

In cazul antecontractelor care au ca obiect niste constructii situate in regimul de publicitate prin CF, dreptul de proprietate se dobandeste prin inscrierea titlului in CF. Inscrierea in CF are doar efect de opozabilitate fata de terti nu are efect constitutiv de drepturi.

43

Page 44: Rezumat Complet Reale

REGIMUL JURIDIC ACTUAL AL INTRAINARII CONSTRUCTIILOR PRIN ACTE INTRE VII GUVERNAT DE PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI:

Potrivit principiului consensualismului, vinderea e perfecta intre parti iar dreptul de proprietate se transfera din patrimoniul vanzatorului in cel al cumparatorului daca partile s-au inteles asupra pretului si asupra lucrulyi chiar daca lucrul nu s-a predat si pretul nu s-a numarat.

In prezent instrainarea constructiilor se face consensual, fara indeplinirea unor conditii de forma a actului. Se pune problema care este situatia terenurilor pe care e amplasata constructia,situate in intravilan sau extravilan care cad sub incidenta legii nr 54/1998 care dispune ca acestea pot fi instrainate doar prin acte juridice intre vii,incheiate in forma autentica ad validitatem. In aceasta situatie trebuie vazut daca cel care instraineaza constructia e si proprietar al terenului sau daca are doar un drept de concesiune sau de folosinta asupra acestuia.

REGIMUL JURIDIC ACTUAL AL INSTRAINARII CONSTRUCTIILOR INTRE VII. NECESITATEA FORMEI AUTENTICE A ACTELOR:

Cand se instraineaza o constructie se instraineaza si terenul pe care este amplasata, acestea formand un tot unitar aflandu-se in proprietatea aceluiasi instrainator. Instrainarea se face printr-un singur act juridic. Deoarece constructia nu poate fi separata de terenul aferent nu pot fi instrainate prin acte juridice incheiate unul in forma autentica pentru teren si unul sub semnatura privata pentru constructie.

Prin abrogarea art 11 din Decretul nr. 144/1958 s-a creat o lacuna care a dus la posibilitatea instrainarii constructiei fara act autentic, atunci cand constructia si terenul au proprietari diferiti. Atunci cand au acelasi proprietar , actul se incheie in forma autentica ad validitatem deoarece asa cere legea pentru instrainarea terenului deci se incheie in aceeasi forma si pentru constructie . De aceea s-a decis prin Legea nr 18/1991 republicata- actuala Lege nr 54/1998ca desi nu exista o dispozitie legala in acest sens, pentru constructia se instraineaza impreuna cu terenul aferent, este obligatorie forma autentica a actului de instrainare datorita indivizibilitatii obiectului contractului de vanzare-cumparare.

De asemenea s-a mai statuat ca desi Decretulnr 144/1958 a fost abrogat, daca una din parti care a incheiat un antecontract de vanzare-cumparare , refuza sa se prezinte la biroul de CF ca sa incheie contactul in forma autentica, instanta poate sa constate in temeiul art 1073 Cod Civil valabilitatea vanzarii.

Decretul –lege nr 61/1990 si Legea nr 85/1992 privind modul de instrainare a locuintelor construite din fondurile statului sau ale unitatilor economice sau bugetate de stat prevad posibilitatea instrainarii locuintei si acordarea unui drept de folosinta asupra terenului pe durata

44

Page 45: Rezumat Complet Reale

existentei constructiei ( decretul-lege nr 61/1990) de asemenea legea nr 85/1992 prevede ca cel indreptatit la cumparare devine proprietar al locuintei dar si al cotei parti asupra partilor de uz comun- terenul fiind uz comun. Legea nr 85/1992 prevede ca atribuirea in proprietate a terenului aferent se face in conditiile Legii nr18/1991 republicata.

Deci terenurile aferente constructiilor cumparate in conditiile impuse de cele 2 legi se pot instraina doar prin act autentic deoarece constructia nu se poate separa de teren, iar instrainarea terenului nu se poate face decat prin act autentic sub sanctiunea nulitatii absolute.

In caz in care se transmite doar proprietatea asupra constructiei, odata cu ea se transmite si dreptul de concesiune asupra terenului aferent dupa cum prevede Legea nr 50/1991 in art 37

AUTORIZAREA PREALABILA – CONDITIE SINE QUA NON A UNOR INSTRAINARI:

Decretul lege nr 61/1990 impune conditia obtinerii autorizatiei prealabile pentru constructiile cumparate cu credite acordate de stat si nerambursate in intregime. Acest decret prevede constituirea unei ipoteci asupra locuintei pe vaza contractului de imprumut menit sa garanteze creditul ce s-a acordat pentru cumpararea locuintei. Autorizatia prealabila este necesara pentru a verifica daca imprumutarl poate rambursa creditul primit. Instrainarea prin acte inre vii a dreptului de proprietate asupra constructiilor cu incalcarea prevederilor acestui decret se sanctioneaza cu nulitatea relativa a actului.

DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

UZUFRUCTUL – CARACTERE JURIDICE

- Eun drept de folosinta asupra bunurilor altuia fie ca sunt mobile sau imobile- E un drept care este opozabil erga omnes inclusiv proprietarului bunului. Daca are ca

obiect bunuri corporale uzufructuarul are si cele 2 atribute specifice drepturilor reale : dreptul de preferinta si dreptul de urmarire

- Este un drept real – uzufructuarul are posesia si folosinta asupra unui pun proprietatea altuia. El are obligatia de a conserva substanta bunului si de a-l folosi potrivit destinatiei sale

- Este un drept temporar deoarece poate fi cel mult viager in cazul persoanelor fizice, deci se stinge cu moartea titularului . In cazul persoanelor juridice poate fi de cel mult 30 de ani. Din caracterul temporar al uzufructului deriva si caracterul aleatoriu al acestuia

45

Page 46: Rezumat Complet Reale

deoarece nu se stie cat timp va trai uzufructuarul deci nu se stie perioada de timp pentru care s-a constituit dreptul de uzufruct.

- Dreptul de uzufruct este incesibil adica nu poate fi cesionat – transmis, dat sau alienat nici prin acte juridice intre vii nici pentru cauza de moarte

OBIECTUL DREPTULUI DE UZUFRUCT

Codul civil in art 520 prevede ca uzufructul poate fi stabilit pentru bunuri mobile/imobile, corporale sau incorporale, fungibile sau nefungibile

Dat fiind faptul ca uzufructuarul are obligatia de a conserva substanta bunului putem trage concluzia ca obiectul dreptului de uzufruct il pot constitui doar bunurile neconsumptibile.

Poate avea ca obiect unul sau mai multe bunuri individual determinate.

Numai bunurile care apartin proprietatii private pot fi ociect al uzufructului.

MODURI DE DOBANDIRE A UZUFRUCTULUI :

Se stabileste prin vointa omului sau prin lege.

Prin vointa omului: dreptul de uzufruct se poate realiza prin conventie, acte juridice sau testament.

Pe cale conventionala: se poate realiza prin mai multe moduri

In mod direct ( per translationem) prin transmiterea celor 2 atribute: posesia si folosinta de catre proprietarul bunului catre uzufructuar, proprietarului ramanandu-i doar nuda proprietate

In mod indirect ( per deductionem) cand proprietarul bunului instraineaza nuda proprietate asupra bunului altei persoane el pastrand doar uzufructul ramanand proprietar uzufructuar.

Cand proprietarul instraineaza si atributele uzufructului unei persoane cat si nuda proprietate altei persoane. Cele 2 persoane dobandesc calitatile de uzufructuar respectiv nud proprietar iar proprietarul bunului pierde calitatea de proprietar.

Prin testament: se poate realiza in mai multe forme:

Constituirea directa: cand testatorul instituie un legatar al uzufructului iar nuda proprietate le ramane mostenitorilor

Constituirea indirecta : cand testatorul instituie une legatar al nudei proprietati, iar mostenitorilor ramanandu-le uzufructul

46

Page 47: Rezumat Complet Reale

Dobandirea prin uzucapiune: Acest mod de dobandire al uzufructului nu este asa important deoarece cel care incepe posesia bunului va urmari sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra acestuia nu doar dreptul de uzufruct.

Dobandirea prin uzucapiune se poate realiza pe calea uzucapiunii de scurta durata de la 10 la 20 de ani atunci cand exista just titlu si buna-credinta a posesorului si se mai poate realiza si pe calea uzucapiunii de 30 de ani atunci cand nu sunt indeplinite conditiile necesare uzucapiunii scurte .

DREPTURILE UZUFRUCTUARULUI:

-are dreptul de a intra in posesia bunului si de a o exercita nestingherit. Are la indemana actiunea confesorie de uzufruct impotriva celui care poseda bunul care face obiectul dreptului de uzufruct ,care poate fi un tert sau chiar nudul proprietar. In cazul bunurilor imobile, uzufructuarul are la indemana actiuniile posesorii care pot fi promovate si impotriva nudului proprietar.

- are dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele (fie ele industriale,naturale sau civile)

- are dreptul de a-si exercita prerogativele ce i le confera constituirea uzufructului fie direct fie prin intermediul altei persoane (poate inchiria sau arenda bunul in cazul in care nu doreste sa il foloseasca personal)

Are dreptul de a dispune de bunuri consumptibile- acest drept e specific doar cvasiuzufructului cu obligatia de a restitui la incetarea acestuia bunuri de in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate

OBLIGATIILE UZUFRUCTUARULUI

-obligatia De a se folosi de lucru ca un bun proprietar

- Obligatia De a depune o cautiune. Uzufructuarul trebuie sa aduca un garant care sa il despagubeasca pe proprietar in caz de insolvabilitatea sa

- Obligatia De a face acte de conservare si de intretinere a bunului- Obligatia de a suporta cheltuielile referitoare la folosinta lucrului- Obligatia de a asigura conservarea si paza bunului - Obligatia de a plati datoriile defunctului cand uzufructul a fost cu titlu gratuit si s-a

nascut prin testament- La incetarea uzufructului are urmatoarele obligatii: sa restituie in natura lucrul obiect al

dreptului de uzufruct- In cazul in care obiectul dreptului de uzufruct e un bun consumptibil are obligatia de a

restitui lucruri de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate si valoare sau echivalentul lor in bani. In cazul in care uzufructuarul decedeaza, aceasta obligatie revine succesorilor acestuia.

47

Page 48: Rezumat Complet Reale

DREPTURILE NUDULUI PROPRIETAR:- Are drept de dispozitie asupra bunului obiect al uzufructului cu conditia ca dobanditorul

trebuie sa respecte uzufructul pana la stingerea lui- Are dreptul de a greva nuda proprietate – poate constitui o servitute sau poate greva

bunul cu o ipoteca insa nu trebuie sa il impiedice pe uzufructuar in exercitarea dreptului acestuia

- Dreptul de a promova toate actiunile pentru apararea dreptului sau de proprietate- Dreptul de a veghea ca uzufructuarul sa isi indeplineasca toate obligatiile- Dreptul de a culege productele bunului deoarece productele consuma substanta bunului.

Fructele pot fi culsese de uzufructuar deoarece nu consuma substanta bunului

OBLIGATIILE NUDULUI PROPRIETAR- Are obligatia de a se abtine de la orice fapt material si sa nu constituie nici un act juridic

care sa impiedice exercitarea dreptului uzufructuarului- Are obligatia de a efectua reparatiile importante ale bunului- Are obligatia de a-l garanta pe uzufructuar pentru evictiune si de a-l despagubi in cazul in

care prin fapta sa a micsorat valoarea bunului care e obiectul uzufructului

INCETAREA DREPTULUI DE UZUFRUCT

- E reglementata de art 557-558 in codul civil. Uzufructul inceteaza prin:- Moartea uzufructuarului. Deoarece dreptul de uzufruct e un drept temporar care poate fi

cel mult viager. Dreptul de uzufruct poate fi constituit insa in favoarea a mai multi uzufructuari succesivi cu conditia ca acestia sa existe sau sa fie conceputi in momentul constituirii dreptului de uzufruct.

- Expirarea termenului pentru carea a fost consituit. Daca a fost constituit cu termen , uzufructul inceteaza la implinirea termenului chiar daca uzufructuarul mai este in viata.

- Consolidarea- daca in persoana uzufructuarului se intruneste si calitatea de nud proprietar ,uzufructul inceteaza

- Neuzul sau prescriptia extinctiva – uzufructul inceteaza in caz de neuz al bunului (mobil sau imobul) timp de 30 de ani

- Renuntarea uzufructuarului la dreptul sau – uzufructul se stinge daca uzufructuarul renunta la dreptul sau. Renuntarea poate fi expresa sau tacita cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.

- Abuzul de folosinta din partea uzufructuarului ,constat printr-o hotarare judecatoreasca la cererea nudului proprietar. Abuzul de folosinta este atunci cand uzufructuarul nu se comporta ca un bun proprietar.

- Pieirea totala a bunului: pieirea bunului face ca uzufructul sa ramana fara obiect. Daca bunul piere partial, uzufructul ramane valabil pentru ce a ramas din bun. Daca bunul piere fortuit sau dinc auza de forta majora riscul in suporta nudul proprietar, prin aceasta se

48

Page 49: Rezumat Complet Reale

stinge dreptul de proprietate deci si dreptul de uzufruct . Daca bunul piere din culpa uzufructuarului , acesta raspunde fata de nudul proprietar si i se stinge si dreptul de uzufruct.

DREPTUL DE UZ SI DREPTUL DE ABITATIE

Distinctia intre cele 2 este cadreptul de uz poate avea ca obiect orice bun mobil sau imobil, in timp ce dreptul de abitatie nu poate avea ca obiect decat un bun imobil. Dreptul de uz se stabileste intotdeauna prin vointa omului iar cel de abitatie poate fi stabilit si prin lege.

DREPTUL DE UZ – e un drept real care permite titularului sau sa posede sa foloseasca bunul care face obiectul acestui drept si sa culeaga fructele numai pentru nevoile familiei sale. In cazul in care fructele produse depasesc nevoile uzuarului si familiei sale acestea nu i se vor cuveni. E o varietate a dreptului de uzufruct.

Constituirea dreptului de uz: se face ca si constituirea dreptului de uzufruct prin vointa omului , prin acte juridice, prin conventie, prin testament cat si prin prescriptie achizitiva. Se poate constitui asupra bunurilor mobile sau imobile proprietate privata aflate in circuitul civil.

Drepturile uzuarului: are dreptul de a culege fructele produse de bunul care face obiectul dreptului de uz, care sunt necesare lui si familiei sale. Are de asemenea dreptul de a fi pus in posesia lucrului

OBLIGATIILE UZUARULUI: - trebuie sa dea o cautiune inainte de a intra in posesia bunului si de asemenea trebuie sa faca inventarul bunurilor mobile atunci cand le preia si sa constate starea lor.

DREPTUL DE ABITATIE- e un drept real imobiliar care permite titularului sa foloseasca imobilul care e proprietatea altei persoane, in scopul satisfacerii nevoilor de locuit ale sale si ale familiei sale. Are aceeasi natura ca si dreptul de uzufruct. Practica judiciara a decis ca e un drept indivizibil

COSTITUIREA DREPTULUI DE ABITATIE: se poate constitui prin vointa omului, prin prescriptie achizitiva si prin lege

Prin vointa omului: poate fi constituit prin conventie sau prin testament. Daca e constituit prin conventie titularul sau isi poate apara dreptul printr-o actiune reala confesorie sau printr-o actiune personala intemeiata pe contractul prin care a luat nastere dreptul.

Prin lege: dreptul de abitatie e reglementat de legea nr.319/1994 art 4. Privind dreptul de mostenire al sotului supravietuitor.

49

Page 50: Rezumat Complet Reale

DREPTURILE TITULARULUI DREPTULUI DE ABITATIE

- Are dreptul de a ocupa locuinta impreuna cu familia sa- Are dreptul de a inchiria portiunea din casa ce depaseste nevoile de locuit ale familiei

sale dar nu poate inchiria intreaga locuinta.

OBLIGATIILE TITULARULUI DREPTULUI DE ABITATIE

- Are obligatia de a se folosi de imobil ca un bun proprietar- Are obligatia de a suporta sarcinile folosirii locuintei- Are obligatia de a constata starea imobilului la preluare- Are obligatia de a plati o cautiune daca nu e scutit de plata acestuia de nudul proprietar

DREPTUL DE ABITATIE STABILIT PRIN LEGE – e reglementat de legea 319/1994 art. 4 cu privire la drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor . Acestuia ii e recunoscut un drept de abitatie asupra casei de locuit care face parte din masa succesorala

Pentru constituirea valabila a acestui drept trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii

- Casa de locuit sa fi fost proprietate personala a sotului care a decedat deci sa faca parte din mostenire

- Sotul care a supravietuit sa nu aiba o locuinta proprie- Sotul supravietuitor sa fi locuit in casa sotului decedat , care face obiect al dreptului de

abitatie

DREPTUL DE SERVITUTE

Este un drept real principal, derivat, indivizibil si perpetuu constituit asupra unui imobil numit fond aservit, pentru uzul si utilitatea altui imobil, numit fond dominant, care apartine altui proprietar.

Este un drept real imobiliar deci poate fi consituit doar asupra unor imobile prin natura lor. Este un drept reala asupra lucrului altuia constituind un dezmembramant al dreptului de proprietate.

Presupune existenta a doua fonduri care au proprietari diferiti. Imobilul in favoarea caruia se constituie servitutea se numeste fond dominant iar cel pe care este grevata servitutea se numeste fond aservit.

Este accesoriu al fondului. Ea nu poate fi despartita de fondul principal pentru a forma un drept de sine statator. Pentru fondul aservit servitutea e o sarcina.

50

Page 51: Rezumat Complet Reale

Este un drept perpetuu mentinandu-se atata timp cat exista cele 2 imobile si imprejurarea care a determinat constituirea servitutii. Servitutea se stinge prin neuz sau daca partile au stabilit prin conventie o durata de existenta a acesteia.

Este un drept indivizibil- greveaza in intregime fondul aservit si profita intregului fond dominant

SERVITUTILE NATURALE- sunt acelea care izvorasc din situatia naturala a lucrurilor

- Servitutiea de graniŢuire- Servitutea de ingradire- Servituti referitoare la ape

SERVITUTILE REFERITOARE LA APE:

- Servitutea de scurgere a apelor naturale. –locurile inferioare sunt supuse a primi apele care curg fireste din locurile superioare, fara interventia omului. Proprietarul fondului inferior nu poate stavili scurgerea apelor iar proprietarul fondului superior nu poate face nici o lucrare care sa produca pagube fondului inferior.Servitutea izvoarelor – cel care are un izvor pe proprietatea sa poate sa il foloseasca fara a aduce atingere dreptului proprietarului fondului inferior cu privire la folosirea acelui izvor

SERVITUTEA DE GRANIŢUIRE art 384 c civ prevede ca orice proprietar va putea cere vecinului sau sa procedeze la graniţuirea proprietatii lipita de a sa, cheltuielile grani art 384 c civ prevede ca orice proprietar va putea cere vecinului sau sa procedeze la graniţuirea proprietatii lipita de a sa, cheltuielile graniţuirii fiind suportate in mod egal de cei doi proprietari veciniOperatiunea de graniţuire consta in delimitarea liniei dintre cele doua fonduri vecine prin semne exterioare vizibile cum ar fi un gard un sant , borna de hotarGraniţuirea se face pe cale amiabila sau in caz de refuz prin intermediul instantei de judecata.

SERVITUTEA DE INGRADIRE A PROPRIETATII: - potrivit art 585 cod civil , orice proprietar are dreptul de a-si ingradi proprietatea si de a-l obliga pe vecinul sau sa contribuie la efectuarea ingradiriiCodul civil se refera la ingradirea prin zid care nu poate depasi 2 m . Pe cale amiabila, proprietarii isi pot ingradi proprietatile in alt mod decat prin zid.

SERVITUTILE LEGALE:- sunt acele stabilite prin lege si au ca obiect utilitatea publica a comunelor sau cea a particularilor

51

Page 52: Rezumat Complet Reale

SERVITUTI DE INTERES PUBLIC SI DE INTERES PRIVAT –Reglementate in articolul 587 Cod Civil Servitutile de interes public sunt acelea stabilite pentru utilitatea publica sau comunala si pentru uzul public iar servitutile de interes privat sunt reglementate prin art 587 Cod Civil si privesc raporturile stabilite de lege intre vecini referitoare la zidul sau santul comun la servitutea privind picatura stresinii, servitutea de vedere sau cea de trecere. Desi sunt cuprinse tot in capitolul servitutilor servitutea legata de santul comun sau de zidul comun priveste coproprietatea fortata perpetua.Servitutile prin fapta imului nu pot fi constituite asupra bunurilor care apartin domeniului public insa cele naturale si legale da.

SERVITUTEA DE VEDEREEste reglementata in art 611 -612 Cod Civil si priveste distanta legala intre fonduri vecine si de asemenea interzice deschiderea de ferestre de vedere sau balcoane catre proprietatea vecinului la o distanta sub cea prevazuta ( nu intra in aceasta categorie insa deschiderile pentru lumina sau pentru aerisire).Distanta este reglementata in functie de cum este vederea: dreapta (atunci cand zidul in care e deschisa e paralel cu proprietatea vecinului) sau piezişă ( atunci cand zidul este perpendicular cu proprietatea vecinului). In cazul vederii drepte distanta legala este de 19 decimetri iar in cazul vederii piezişe este de 6 decimetri.Ferestrele pot fi facute la o distanta mai mica decat cea legala daca proprietarii cad de comun acord asupra acestui lucru. De asemenea dreptul de a deschide fereastra de vedere sub limita legala de distanta poate fi dobandit prin prescripţie achizitivă, prin titlu sau prin destinatia proprietarului.

SERVITUTEA DE TRECERE:Aceasta servitute se creaza pentru a permite proprietarului unui fond care constituie loc infundat , accesul in vederea folosirii normale a proprietatii sale. Servitutea de trecere confera titularului fondului ce nu are acces la calea publica ( fond dominant) , dreptul de a cere trecerea pe proprietatea fondului vecin ( fond aservit) cu obligatia de a-l despagubi pentru paguba pe care i-o produce.Codul civil prevede ca prin „loc infundat” se intelege acel fond care nu are acces la calea publica dar practica judiciara a stabilit ca „loc infundat” se considera si acel loc care chiar daca areo iesire , aceasta prezinta pericol sau mari inconveniente pentru proprietarul fondului dominant.Tot in practica judiciara s-a mai stabilit ca nu poate fi constituita servitute de trecere daca locul a devenit infundat prin fapta proprietarului insasi. ( de ex daca proprietarul si-a construit o casa care blocheaza calea de acces)Servitutea de trecere inceteaza atunci cand situatia pentru care a fost constituita nu mai impune mentinerea acesteia.

52

Page 53: Rezumat Complet Reale

SERVITUTEA DISTANTEI PLANTATIILOR Reglementata in art 607 Cod Civil care prevede interzicerea plantarii unor arbori inalti la o distanta mai mica decat cea prevazuta in dispozitiile normative speciale, sau cand acestea lipsesc, la o distanta mai mica de 2 metri de hotarul dintre proprietati. Distanta se va masura de la mijlocul arborelui pana la linia de hotar.Proprietarii fondurilor vecine pot pe calea unei conventii,fie ea expresa sau tacita, sa planteze arbori la o distanta mai mica decat cea legala.Daca se planteaza arbori la o distanta mai mica decat cea legala , proprietarul fondului vecin va putea cere scoaterea lor fara sa faca dovada ca prin nerespectarea distantei i s-a provocat un prejudiciu. Daca radacinile sau coroana arborilor plantati respectand distanta legala, trec peste hotar atunci proprietarul fondului vecin va putea sa taie el insusi radacinile sau coroana acestora.

SERVITUTEA PICATURILOR DE STREAşINAArt 615 Cod Civil prevede ca orice proprietar este obligat sa-si faca streasina casei sale in asa mod incat apele rezultate din ploi sa se scurga pe terenul sau si nu pe al vecinului sau in strada. De asemenea legea im,pune sa fie efectuat si un pavaj pentru ca apa sa nu se infiltreze in temelie daca nu exista canale de colectare a apei de ploaie.Aici trebuie sa se faca distinctia intre apele care curg pe o proprietate in mod natural si cele care provin din ploi si se scurg de pe acoperis.Daca apa de la streasina se scurge pe fondul vecin iar vecinul refuza mutarea ei ,cel interesat va putea cere in justitie mutarea streasinei iar in caz de refuz va putea efectua lucrarile de mutare pe cheltuiala celui care avea obligatia sa faca asta.SERVITUTI PRIN FAPTA OMULUI: Sunt acele servituti prin care proprietarii a doua fonduri vecine ,de comun acord, hotarasc dezmembrarea dreptului de proprietate. ( de ex: se va putea constitui o servitute de trecere chiar daca fondul dominant nu este infundat, se poate constitui o servitute de vedere prin care se permite deschiderea unei ferestre sub distanta prevazuta de lege)

Sunt reglementate in art 620-643 Cod Civil si pot fi stabilite pe 3 cai:- Prin uzucapiune- Prin titlu- Prin destinatia propritarului

SERVITUTILE STABILITE PRIN UZUCAPIUNE:Servitutile continue si aparente se dobandesc , in afara de titlu prin prescriptia achizitiva de 30 de ani. Pentru dobandirea in acest mod este necesara existenta a doua conditii: posesia exercitata sa fie utila, nefiind necesara existenta bunei-credinte sau a titlului. Pe aceasta cale putanduse dobandi : servitutea de vedere, picatura de streasina, interdictia deServitutile nu se pot dobandi prin prescripitia achizitiva de la 10 la 20 de ani.

53

Page 54: Rezumat Complet Reale

SERVITUTILE STABILITE PRIN TITLU:Prin titlu se intelege act juridic, deci actul juridic prin care se constituie servitutea poate imbraca forma unei conventii sau a unui testament. Acest act juridic poate fi deci cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. In general orice servitute se poate stabili prin titlu iar servitutile continue aparente cat si cele necontinue aparente se pot stabili doar prin titlu.Actul de constituire al servitutii trebuie sa respecte toate conditiile de fond si de forma cerute de lege.In CF ,dreptul de servitute stabilit prin titlu se inscrie in foaia de sarcini a imobilului ce constituie fond aservit.

SERVITUTILE STABILITE PRIN DESTINATIA PROPRIETARULUI:Destinatia proprietarului tine loc de titlu cand vine vorba de servitutile continue si aparente deci prin destinatia proprietarului nu se pot constitui decat servitutile continue si aparente.Destinatia data de proprietar care e acceptata de noul dobanditor, daca nu expres, atunci tacit, va tine loc de titlu daca servitutea este continua si aparentaPentru constituirea acestei servituti trebuie implinite urmatoarele conditii:-starea de fapt sa fi fost intretinuta ori mentinuta de proprietarul anterior al celor doua proprietati-cele doua fonduri sa fi apartinut la origini aceluiasi proprietar-cele 2 fonduri sa fie despartite intre doi proprietari adica sa se instraineze un fond, iar contractul sa nu contina o cauza stingatoare de servituti- sa se stabileasca o stare aparenta si caracteristica de servitute

DREPTURILE PROPRIETARULUI FONDULUI DOMINANT:- Dreptul de a se folosi de servitute. Proprietarul fondului dominant va putea face toate

lucrarile necesare pentru a se putea folosi si pentru a putea pastra servitutea.- Dreptul de a executa pe fondul aservit doar lucrari care sunt absolut necesare exploatarii

normale.

OBLIGATIILE PROPRIETARULUI FONDULUI DOMINANT:- Sa exercite servitutea numai in limitele prevazute de lege sau de titlul sau- De a nu face nimic pentru a agrava situatia fondului aservit

DREPTURILE PROPRIETARULUI FONDULUI ASERVIT:- Dreptul de a dispune de imobilul sau fara a impiedica exercitarea normala a servitutii- Dreptul de a renunta la imobil cand a fost obligat la constituirea servitutii si la achitarea

cheltuielilor de pastrare a acesteia- Dreptul de a pretinde despagubiri de la proprietarul fondului dominant

54

Page 55: Rezumat Complet Reale

- Daca servitutea a devenit prea impovaratoare, el va putea oferi proprietarului fondului dominant un alt loc pentru exercitarea servitutii.

OBLIGATIILE PROPRIETARULUI FONDULUI ASERVIT:

- Obligatia de a nu face nimic pentru a impiedica exercitarea servitutii- Obligatia de a efectua lucrarile necesare pentru exercitarea si intretinerea servitutii daca

acesta si-a asumat-o prin titlu constitutiv.

STINGEREA SERVITUTILOR:

Legea prevede urmatoarele cauze de stingerea a servitutilor.

Imposivilitatea materiala de a mai exercita servitutea : - aceasta este doar o cauza de suspendare a exercitarii servitutii deoarece daca piedica materiala dispare dreptul de a exercita servitutea se mentine.

Confuziunea: - aceasta consta in reunirea calitatii de proprietar al ambelor fonduri ( dominant si aservit) in aceeasi persoana

Neuzul imobilului: servitutea se stinge prin neuz in curs de 30 de ani

Pe langa cauzele prevazute de lege se mai pot adauga:

-renuntarea la exercitarea dreptului de servitute de catre titularul lui

- pieirea fondului aservit

- implinirea termenului sau a conditiei , daca servitutea s-a constituit pe o perioada determinata

-rezolutiunea sau anularea actului prin care s-a constituit servitutea

ACTIUNILE PRIN CARE ESTE APARAT DREPTUL DE SERVITUTE:

Actiunea confesorie: este corespondentul actiunii in revendicare prin care se apara si dreptul de servitute alaturi de alte dezmebraminte ale dreptului de proprietate

Actiunile posesorii: pe aceasta cale pot fi aparate servitutile continue si aparente care pot fi dobandite prin prescriptia achizitiva de 30 de ani

DREPTUL DE SUPERFICIE:

55

Page 56: Rezumat Complet Reale

Acest drept nu este reglementat expres de codul civil.

A fost definit in literatura de specialitate ca find un drept real imobiliar, dezmembramant al dreptului de proprietate, care consta in dreptul de proprietate a unei persoane numita superficiar, asupra constructiilor sau plantatiilor facute pe terenul altei persoane, teren asupra caruia superficiarul are un drept de folosinta.

In cazul dreptului de superficie se suprapun 2 drepturi: dreptul de proprietate al superficiarului si dreptul de proprietate asupra terenului carea apartine altei persoane decat constructorul.

Caractere juridice:

- E un drept real imobiliar- E imprescriptibil –insemnand ca actiunea in revendicare poate fi promovata oricand pana

la stingerea dreptului de superficie- E un drept perpetuu – adica nu se stinge prin neuz- Nu poate incenta pe calea iesirii din indiviziune deoarece superficiarul si proprietarul

terenului nu se afla in stare de indiviziune.

CONSTITUIRE: Prin lege, prin uzucapiune sau prin titlu

CONSTITUIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE PRIN LEGE:

Prin interpretarea prevederilor art 30 din Codul familiei: Constructia ridicata de soti in timpul casatoriei pe terenul bun propriu al unuia din ei devine proprietate comuna in devalmasie, terenul ramanand in proprietatea cui a fost iar celalalt sot care nu e proprietar al terenului va dobandi un drept de superficie.

Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor a reglementat un nou caz de constituire a dreptului de superficie si anume . Conform acestei legi ,cetatenii straini si apatrizi cat si persoanele juridice straine nu pot dobandi drept de proprietate asupra terenurilor. Dar daca un cetatean strain sau apatrid sau o persoana juridica straina dobandeste in proprietate un imobil constructie atunci asupra terenului pe care se afla constructia se naste un drept de superficie, pe durata existentei constructiei.

CONSTITUIREA SUPERFICIEI PRIN TITLU:

Dreptul de superficie se poate constitui si prin titlu. Titlu insemnand act juridic care poate imbraca forma unuei conventii , unui act de concesiune sau a unui testament.

Prin conventie: conventia ia nastere intre proprietarul terenului si cel care vrea sa ridice pe acest teren, o constructie. Conventia e valabil incheiata prin simplul acord de vointa al partilor, prin un act sub semnatura privata iar dreptul de superficie se naste in momentul incheierii conventiei.

56

Page 57: Rezumat Complet Reale

Printr-un act de concesiune: acest act poate avea ca obiect doar terenuri aflate in regim de drept privat ale statului si unitatilor administrativ-teritoriale

Concesiunea acestor terenuri e reglementata de legea 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor.

Prin testament: dreptul de superficie ia nastere atunci cand testatorul lasa proprietatea terenului unui legatar si proprietatea constructiei altui legatar

CONSTITUIREA SUPERFICIEI PRIN UZUCAPIUNE:- este mai rar intalnita in practica si se realizeaza in cazul dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune

EXERCITAREA DREPTULUI DE SUPERFICIE:

Titularul dreptului de superficie are toate atributele dreptului de proprietate: posesia ,folosinta si dispozitia si le poate instraina prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte fie ele cu titlu oneros sau gratuit. Dreptul de superficie poate fi grevat cu sarcini reale cum ar fi: drept de ipoteca, servitute, abitatie sau uzufruct

STINGEREA DREPTULUI DE SUPERFICIE:

- Cand superficiarul dobandeste proprietatea terenului pe care are ridicata constructia sau cand proprietarul terenului dobandeste proprietatea constructiei

- Cand edificiul a fost desfiintat in totalitate de superficiar

POSESIA

Este definita fiind o stare de fapt ce consta in stapanirea materiala asupra unui bun aflat in circuitul civil , exercitata de catre o persoana cu intentia de a se comporta fata de terti ca proprietar sau titular al unui alt drept real.

Caractere:

- Se aplica numai drepturilor reale nu si drepturilo de creanta- Posesia da nastere unui drept de proprietate sau unui alt drept real- Se bazeaza pe intentia de a poseda ,daca intentia lipseste suntem in prezenta unei detentii

precare

57

Page 58: Rezumat Complet Reale

- Nu se poate exercita asupra unei universalitati de bunuri ci doar asupra fiecarui bun care face parte dintr-o universalitate.

ELEMENTELE POSESIEI:

-elementul material, corpus, consta in totalitatea faptelor de stapanire si folosinta exercitate direct asupra bunului

- elementul intentional care consta in intentia celui care poseda bunul , de a exercita aceasta stapanire

DETENTIA PRECARA:

Putem defini detentia ca fiind exercitiul unei puteri de fapt asupra unui lucru , fie si cu permisiunea si pe contul proprietarului, fie in virtutea unui titlu judiciar sau legal.

Detentiei precare ii lipseste elementul intentional.

Detentia se deosebeste de posesie deoarece conflictele legate de posesie se rezolva prin actiune posesorie iar cele legate de detentie pe cale extracontractuala;

De asemenea detentia se mai deosebeste de posesie prin faptul ca posesia poate fi un fapt neregulat ( de ex posesia prin furt) dar detentia e intotdeauna reglementat pe cale legala sau conventionala.

DOVADA POSESIEI:

Pentru dovedirea posesie este necesara probarea celor 2 elemente ale sale: material si intentional.

Dovada elementului materiale este simpku de facut si se face prin orice mijloc de proba inclusiv prezumtii si martori

In dovadireaelementului intentional se aplica 2 reguli:

- prezumtia de neitervertire a titlului , care e prevazuta de Codul Civil in art 1855, potrivit careia atunci cand posesorul a inceput sa posede pentru altul se presupune ca a conservat aceasta calitate daca nu exista proba contrarie. Aceasta prezumtie poate fi rasturnata cand ocupantul dovedeste ca a devenit din detentor , precar posesor.

- - prezumtia de neprecaritate, prevazuta de Codul Civil in art 1854 conform careia se presupune ca posesorul poseda pentru sine, sub nume de proprietar daca nu este probat ca a inceput a poseda pentru altul

PIERDEREA POSESIEI:

Posesia se pierde cand dispar cele 2 elemente ale sale: cel material si cel intentional.

58

Page 59: Rezumat Complet Reale

Posesia se mai pierde cand elementul material se pierde, atunci cand posesorul pierde lucrul sau acesta intra in stapanirea altei persoane fara vointa posesorului. Posesorul poate recurge la actiunile posesorii pentru a redobandi posesia. Posesia se mai poate pierde si impotriva vointei posesorului cand bunul intra in domeniul public al statului.

Cand se pierde elementul intentional, posesorul devine detentor precar.

CALITATILE SI VICIILE POSESIEI:

CALITATILE POSESIEI:

Pentru ca posesia sa poata produce efecte juridice e necesar sa aiba niste calitati prevazute de art. 1847 Cod Civil:

Sa fie neintrerupta:- posesia nu inceteaza daca este discontinua, adica daca posesorul foloseste lucrul in mod neregulat ci intreruperea se realizeaza prin fapta unui tert sau din cauze de intrerupere naturala sau civilia a uzucapiunii. Intreruperea nu este un viciu al posesiei ci duce la pierderea ei.

Sa fie continua: Pentru a duce la dobandirea posesiei prin prescriptie achizitiva , posesia trebuie sa fie continua adica lucrul trebuie sa fie stapanit cu regularitate. Posesia poate fi exercitata si cu intermitente doar acestea nu trebuie sa fie anormale. Continuitatea si intermitenta sunt lasate la aprecierea instantei de judecata, continuitatea posesiei fiind prezumata intotdeauna.

Sa fie netulburata: Adica sa nu fie inceputa si conservata prin acte de violenta.

Sa fie sub nume de proprietar: Pentru ca posesia sa fie utila cel care detine bunul trebuie sa o faca sub nume de proprietar deoarece altfel nu este decat un detentor precar – lipsindu-i elementul intentional

Sa fie publica: Posesia trebuie sa fie exercitata in vazul tuturor, sa fie cunoscuta de toti. Conditia publicitatii posesiunii este ceruta pentru imobile dar nu si pentru bunuri mobile.

Sa fie neechivoca: Posesia echivoca este atunci cand nu exista indoieli in ceea ce proveste existenta celor doua elemente constitutive ale sale: elementul material si intentional.

VICIILE POSESIEI:

Viciile posesie rezulta din insasi conditiile acesteia deci viciile acesteia sunt: discontinuitatea, clandestinitatea, violenta si echivocul.

59

Page 60: Rezumat Complet Reale

Discontinuitatea: Caractere juridice ale discontinuitatii: este un viciu temporar deoarece atunci cand actele de stapanire devin regulate aceasta dispare. Este un viciu absolut care poate fi invocat de orice persoana care justifica un interes.

Clandestinitatea: Clandestinitatea e opusul publicitatii. Caractere juridice ale clandestinitatii: Clandestinitatea e un viciu relativ si poate fi invocata de cel fata de care posesia a fost exercitata pe ascuns. Este aplicabila doar bunurilor mobile. De asemenea este un viciu temporar deoarece inceteaza cand posesia devine publica.

Violenta: Posesia e tulburata cand e inceputa sau conservata prin acte de violenta. Violanta poate fi o violenta pasiva atunci cand posesoruk raspunde actelor de violenta ale altei persoane ca sa isi apere posesia si poate fi violenta activa cand posesorul incepe sau conserva posesia prin acte de violenta. Caractere juridice ale violentei: Este un viciu temporar deoarece posesia devine utila cand violenta inceteaza, este un viciu relativ deoarece poate fi invocata doar de cel impotriva caruia a fost indreptata. Se aplica atat bunurilor mobile si imobile.

Echivocul: Codul civil nu include acest viciu al posesiei dar este recunoscut de practica judiciara si literatura de specialitate. Posesia echivoca este atunci cand nu exista indoieli in ceea ce proveste existenta celor doua elemente constitutive ale sale: elementul material si intentional

Caracterele juridice ale echivocului : este un viciu temporar , echivocul inceteaza cand posesorul creaza convingerea ca intruneste si elementul intentional. Este un viciu relativ- poate fi invocat numai de ceilalti copartasi sau coposesori nu si de catre terti.

EFECTELE POSESIEI:

- Posesorul dobandeste proprietatea prin prescriptia achizitiva , in cazul bunurilor imobile- Posesia creaza prezumtia de proprietate in favoarea posesorului- Posesorul de buna-credinta al unuo bun frugifer dobandeste in proprietate fructele

bunului pe care il poseda- Posesia imobiliara e aparata prin actiunile posesorii

PREZUMTIA DE PROPRIETATE IN FAVOAREA POSESORULUI:

Aceasta prezumtie va putea fi probata si cu martori si este suficient ca posesorul sa faca dovada ca stapaneste bunul mobil pentru ca aceasta prezumtie sa opereze in favoarea sa. Este reglementata in art 1854 Cod Civil care prevede ca posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub bume de proprietar, posesorul fiind prezumat a fi titularul dreptului de proprietate. Aceasta prezumtie opereaza si in cazul bunurilor mobile si in cazul bunurilo imobile dar nu opereaza in favoarea posesorului cand obiect al posesiei este un bun proprietate publica.

60

Page 61: Rezumat Complet Reale

In cazul bunurilor imobile, prezumtia de proprietate este una relativa si poate fi rasturnata prin proba contrara. Posesorul mai beneficiaza si de prezumtia de buna-credinta.

APARAREA POSESIEI PRIN INTERMEDIUL ACTIUNILOR POSESORII:

Actiunea posesorie este acea actiune prin care posesorul isi poate apara posesia ca stare de fapt impotriva oricarei tulburari, pentru a mentine aceasta stare ori pentru a redobandi posesia cand aceasta a fost pierduta. Prin actiunile posesorii se apara posesia asupra unui imobil si sunt reglementate de art 674-676 Cod Civil.

Pot formula aceasta actiune: posesorul a carui posesie a fost uzucapata, uzufructuarul chiar si impotriva nudului proprietar, uzuarul ,superficiarul, titularul unui drept de servitute si abitatie.

FELURILE ACTIUNILOR POSESORII: Actiunea posesorie generala, in complangere si Actiunea posesorie speciala sau in reintegrare.

ACTIUNEA POSESORIE GENERALA- IN COMPLANGERE: eo actiune posesorie generala de drept comun prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice, posesie tulburata de catre parat.

Pentru a putea fi introdusa aceasta actiune trebuie indeplinite niste conditii:

- Sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare- Posesia sa intruneasca toate conditiile prevazute de Codul Civil: sa fie utila si neviciata- Reclamantul sa faca dovada ca a posedat bunul cel putin un an inaintea tulburarii sau

deposedarii

ACTIUNEA POSESORIE SPECIALA, IN REINTEGRARE:

Aceasta actiune poate fi promovata atunci cand tulburarea posesie sau deposedarea a avut loc prin acte de violenta. Este o actiune posesorie speciala prin care reclamantul cere sa fie repus in situatia anteroara deposedarii sau tulburarii posesie prin acte de violenta.

Prin violenta dse intelege orice fapta prin care se incalca ordinea de drept si legea.

Posesorul trebuie sa indeplineasca o singura conditie: sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare.

Faptele care dau dreptul la introducerea acestei actiuni se impart in 3 categorii plecand de la niste situatii ivite in practica:

61

Page 62: Rezumat Complet Reale

- Acte de distrugere de orice natura- de ex:cand se distruge un zid care inconjoara imobilul posedat

- Acte de obstructie – atunci cand un tert il impiedica pe posesor sa foloseasca imobilul posedat

- Acte de ocupare a unui imobil- cand un tert ocupa un imobil

POSESORUL DE BUNA-CREDINTA DOBANDESTE FRUCTELE BUNULUI CARE IL POSEDA:

Buna –credinta este o conditie necesara ca posesorul sa poata culege fructele, daca posesorul e de rea-credinta este obligat sa le restituie insa are dreptul sa i se plateasca cheltuielile ocazionale pentru producerea si recoltarea fructelor si cheltuielile necesare si utile facute in legatura cu bunul respectiv.

Prin fructe se intelege tot ceea ce produce un lucru in mod periodic fara ca substanta sa scada. Ele pot fi: naturale, civile si industirale.

Posesorul dobandeste doar fructele bunului nu si productele deoarece acestea ii revin proprietarului.

MODURI DE GENERALE DE DOBANDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE SI A CELORLALTE DREPTURI REALE

ACCESIUNEA ( incorporatiunea): Proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra a tot ceea ce produce lucrul si asupra a tot ce uneste , ca accesoriu, cu lucrul intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste drept de accesiune.

Accesiunea poate fi mobiliara sau imobiliara iar accesiunea imobiliara poate fi naturala sau artificiala.

Accesiunea mai poate fi definita ca fiind un mod de dobandirea al proprietatii care consta in incorporarea materiala a unui lucru putin important intr-un lucru mai important, in temeiul careia daca doua lucruri apartin de 2 proprietari diferiti, proprietarul bunului mai important va dobandi dreptul si asupra bunului incorporat,

Accesiunea poate fi mobiliara sau imobiliara iar accesiunea imobiliara poate fi naturala sau artificiala.

ACCESIUNEA IMOBILIARA NATURALA:

62

Page 63: Rezumat Complet Reale

Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea sau incorporarea a doua bunuri , dintre care cel putin bunul principal este imobil,avand proprietari diferiti, fara interventia omului.

Accesiunea pamanturilor create de ape – aceasta forma a accesiunii ia forma in urmatoarele cazuri: aluviunea, avulsiunea, prundisurile si insulele.

Aluviunea e acel proces prin apele depun pe maluri pamant. Aceste cresteri de pamant pot fi si rezultatul retragerii apelor. Proprietarul pamantului spre care s-a retras apa nu va putea sa ceara despagubiri pentru pierderea suferita de la cel caruia i-a profitat retragerea apelor si nici nu va putea revendica terenul care a fost descoperit.

Avulsiunea: Consta in ruperea brusca a unei bucati de pamant dintr-o proprietate di alipirea ei de apa curgatoare la o alta proprietate. Spre deosebire de aluviune , in cazul avulsiunii ,proprietarul terenului caruia i-a fost smulsa bucata de pamant va putea sa o revendice in teremen de 1 an dupa care va opera accesiunea imobiliara naturala si va intra in proprietatea celui care detine pamantul la care a fost alipita bucata de pamant.

Insa daca bucata care a fost smulsa apartine de domeniu public , nu va opera accesiunea imobiliara naturala si va putea fi revendicata oricand deoarece revendicarea imobilelor din domeniul public e imprescriptibila

Prundisurile si insulele: Prundisurile si insulele sunt intinderile de uscat rezultate de retragerea apelor, raurilor neplutitoare si nenavigabile si sunt considerate a fi ale statului daca nu se opune titlu sau prescriptie.

Se mai intalnesc si alte situatii cum ar fi:

- Un rau formeaza un brat care inconjoara pamantul unui proprietar riveran. In acest caz proprietarul pastreaza proprietatea insulei formate

- - conform legii 107/1996 insulele care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivel mediu al apei apartin proprietarului albiei apei

- Insula care se formeaza prin ruperea brusca a unei bucati de pamant din proprietatea unui riveran poate fi revendicata timp de 1 an.

ACCESIUNEA ANIMALELOR- dobandirea animalelor sau zburatoarelor salbatice care trec pe fondul unui proprietar are loc in virtutea dreptului de accesiune daca aceasta trecere nu a fost fortata sau obtinuta prin frauda. Dobandirea prin accesiune nu se aplica animalelor domestice.

ACCESIUNEA IMOBILIARA ARTIFICIALA:

63

Page 64: Rezumat Complet Reale

Acest tip de accesiune se realizeaza cu interventia omului. Este reglementata de art 492 Cod Civil care reglementeaza 2 cazuri de accesiune imobiliara artificiala si care spune ca orice lucru facut in pamant sau asupra pamantului, orice constructie sau plantatie sunt prezumate relativ ca sunt facute de proprietarul acelui pamant, cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui pana se dovedeste contrariul

ACCESIUNEA CONSTRUCTIILOR SI PLANTATIILOR FACUTE DE UN PROPRIETARE PE TERENUL SAU CU MATERIALELE ALTUIA:

Codul Civil in art 493 prevede ca proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietar al constructiei care a edificat-o cu materiale straine iar proprietarul materialelor nu are dreptul sa le ridice sau sa le revendice.

Proprietarul terenului dobandeste proprietatea constructiilor sau plantatiilor efectuate cu matereialele altuia indiferent daca e de buna-credinta sau nu- adica stia sau nu ca materialele apartin altuia .

Conform principiului potrivit caruia nimeni nu se poate imbogati fara just temei, proprietarul terenului poate fi obligat la plata contravalorii materiale la pretul de circulatie livera si la plataunor daune-interese in conditiile raspunderii civile delictuale.

ACCESIUNEA CONSTRUCTIILOR SI PLANTATIILOR FACUTE DE O PERsOANA CU MATERIALELE SALE PE UN TEREN PROPRIETATEA ALTUIA:

Codul Civil in art 494 statueaza ca atunci cand constructiile sau plantatiile au fost facute de un tert cu materialele sale pe terenul altuia, proprietarul are drept de a le retine sau de a cere tertului sa le ridice.

Proprietarul terenului va deveni si proprietar al constructiei sau plantatiei prin accesiune iar constructorul va deveni un creditor al proprietarului terenului pe care a edificat constructia sau plantatia.

Prevederile acestui art se aplica numai constructiilor noi facute pe terenul altuia nu si lucrarilor de reparatii ale unui imobil.

SITUATIA CONSTRUCTORULUI DE BUNA-CREDINTA:

64

Page 65: Rezumat Complet Reale

Este de buna-credinta acel constructor care a edificat cu materialele sale dar pe terenul altuia , dar avea convingerea ca acel teren este al sau. De asemenea , s-a decis ca este tot de buna-credinta si acel constructori care a edifict constructia pe terenul altuia in baza unei promisiuni de donatie facuta de proprietarul terenului sau in baza unei conventii de instrainare sub semnatura privata. Buna-credinta a constructorului e necesar sa existe in momentul cand s-au efectuat lucrarile iar dovada relei-credinte trebuie facuta de proprietarul terenului pe care s-a construit.

Constructorul e considerat un posesor de buna-credinta al constructiei pe care a edificat-o inainte de intentarea actiunii in rezolutiune.

Proprietarul pe terenul caruia s-a edificat constructia are 2 alternative:- sa plateasca o suma de bani constructorului care sa reprezinte contravaloarea materialelor si pretul muncii sau sa plateasca o suma de bani care reprezinta sporul de valoare al terenului ca urmare a edificarii constructiei sau plantatiei. Proprietarul este obligat la una dintre aceste variante in temeiul principiului ca nimeni nu se poate imbogati fara just temei.

Indiferent daca constructorul este de buna-credinta sau de rea-credinta , prealeaza interesele proprietarului conform art 494 Cod Civil.

**

SITUATIA CONSTRUCTORULUI DE REA-CREDINTA PE TERENUL ALTUIA:

Aceasta situatie e intalnita cand acel constructor (de rea-credinta) construieste pe terenul altuia cunoscand ca acesta nu este proprietatea sa.

In cazul acesta proprietarul poate opta pentru una din posibilitatile

- Sa ceara constructorului de rea-credinta sa demoleze constructia sau plantatia pe cheltuiala acestuia, si sa plateasca daune-interese in conditiile raspunderii civile delictuale

- Sa invoce accesiunea caz in care va trebui sa plateasca constructorului pretul materialelor si a muncii depuse iar apoi va deveni proprietar al constructiei sau plantatiei,

Indiferent daca constructorul este de buna-credinta sau de rea-credinta , prealeaza interesele proprietarului conform art 494 Cod Civil.

ACCESIUNEA MOBILIARA:

Accesiunea mobiliara este reglementata in art 504-505 Cod Civil si consta in unirea prin incorporare a doua bunuri mobile ce apartin la doi proprietari diferiti. Din aceasta unire

65

Page 66: Rezumat Complet Reale

rezulta un bun mobil nou care apartine proprietarului lucrului cel mai important din cele 2, cu obligatia de a-l despagubi pe celalalt proprietar al lucrului mai putin important cu contravaloarea bunului acestuia.

Potrivit Codului civil exista 3 forme de accesiune mobiliara: adjonctiunea, confuziunea si specificatiunea.

Urmatoarele reguli se aplica tuturor formelor de accesiune mobiliara:

- Daca doua sau mai multe bunuri apartin la 2 proprietari diferiti si intre ei exista o conventie care priveste incorporarea lucrurilor , trebuie respectata conventia

- Daca bunurile unite apartin aceluiasi proprietar, el va fi proprietarul lucrului rezultat din unire

- Prevederile legale care reglementeaza accesiunea mobiliara nu sunt aplicabile fata de cel cae dobandeste fructele ca posesor de buna-credinta

- Daca bunurile se reunesc in acelasi tot cu o intrebuintare unica diferita de cea a lucrurilor care s-au incorporat, ele pot fi despartite fara a produce prejudicii.

ADJONCTIUNEA

Adjonctiunea este forma accesiunii mobiliare care consta in unirea a 2 bunuri mobile corporale fiecare apartinand unui proprietar diferit si care formeaza un alt bun, desi raman distincte si pot fi despartite la nevoie.

Bunul nou care rezulta din adjonctiune va fi proprietatea aceluia care detinea bunul principal,cel mai de valoare dintre cele 2 .

Codul Civil prevede in art 505 ca se considera bun principal acela pentru care bunul secundar a servit drept completare , ornament sau pentru uzul acestiua. Daca nu se poate stabili care e bunul principal, va fi considerat principal cel cu valoare mai mare, iar daca valoarea lor e egala va fi considerat principal cel cu volumul cel mai mare.

Daca nu se poate stabili care e bunul principal ,lucrul devine proprietatea comuna ambilor proprietari iar iesirea din idiviziune se va face conform art 728 Cod Civil,

Adjonctiunea e intalnita de ex in cazul montarii unui diamant pe un inel.

SPECIFICATIUNEA:

Specificatiunea este acea forma a accesiunii mobiliare care consta in cumularea a doua valori care duc la obtinerea unui lucru,

De ex: croitor care confectiuneaza o rochie folosind materialul proprietatea altei persoane

66

Page 67: Rezumat Complet Reale

Lucrul principal este materia, iar proprietarul materieie este obligat sa plateasca celuilalt contravaloarea muncii depuse. Doar daca valoarea muncii depaseste valoarea materialului lucrul principal va fi considerat munca depusa iar cel care a muncit va fi obligat sa plateasca proprietarul materialului contravaloarea acestuia.

CONFUZIUNEA:

Confuziunea e acea forma a accesiunii mobiliare in care din amestecul a doua materii prime apartinand la 2 proprietari diferirti ia naste re un lucru nou in continutul caruia materialele nu se mai pot distinge

De ex: Amestecul folosit pentru ciment

In acest caz lucrul principal e determinat in functie de niste elemente: cantitatea ,calitatea, valoarea lui. Proprietar al lucrului nou va deveni proprietarul lucrului principal cu obligatia de a-l despagubi pe celalat proprietar al lucrului seundar.

In caz ca nu se poate stabili care bun e principal si care e acesoriu, proprietarul al carui bun a fost amestecat fara voia lui poate cere desfacerea amestecului. Daca desfacerea nu mai e posibila, atunci bunul devine proprietatea celor care au pus bunurile in amestec potrivit contributiei aduse, in functie de cantitate, calitate si valoarea materiei fiecaruia iar lucrul devine astfel proprietate comuna.

UZUCAPIUNEA ( PRESCRIPTIA ACHIZITIVA)- ca mod de dobandire a proprietatii asupra bunurilor imobile

Cand posesia unui imobil se prelungeste pe o anumita perioada de timp , legea o considera izvor al proprietatii iar posesorul va fi considerat proprietar

Uzucapiunea este un mod de dobandire al dreptului de proprietate fiind reglementata in Codul CiCil in Cartea a III-a titlul XX intitulat „Despre prescriptie” in art 1837- 1911 completat si cu unele dispozititi din Decretul 167/1958

Uzucapiunea se intemeiaza pe faptul posesiei imobilului pe perioada de timp ceruta de lege. Si da nastere dreptului de proprietate ori unui alt drept real asupra unui bun imobil, in conditiile si

67

Page 68: Rezumat Complet Reale

termenele prevazute de lege. Uzucapiunea e cel mai eficace mod de apara dreptul de proprietate asupra unui imobil.

In dreptul nostru civil , dobandirea dreptului real de proprietate prin uzucapiune e reglementata diferit in functie de unte se afla imobilele. In regimul de publicitate imobiliara prin registre de transcriptiuni si inscriptiuni , proba dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune e singura dobada absoluta a unui asemenea drept , dreptul consolidandu-se in mod absolut daca se face dovada indeplinirii conditiilor impuse de lege pentru a uzucapa.

In sistemul de publicitate imobiliara prin CF – drepturile reale imobiliare se dobandesc doar prin inscrierea in CF care are efect constitutiv de drepturi iar uzucapiunea nu este o modalitate de dobandire a dreptului de proprietate daca acesta nu se inscrie in CF

**

POSESIA – CONDITIE ESENTIALA A UZUCAPIUNII:

Prescriptia in general se intemeiaza pe posesie ca si uzucapiunea care e fondata pe faptul posesiei indelungate a imobilului.

Posesia trebuie sa fie formata din cele 2 elemente: material si intentional si sa indelplineasca conditiile impuse de art 1847 Cod Civil , adica sa fie continuia, neintrerupta, netulburata, sub nume de proprietar si publica.

De ex chiriasul nu exercita stapanirea in nume de proprietar ci in calitate de chirias deci posesiei lui il lipseste elementul intentional.

**

JONCTIUNEA POSESIILOR:

Jonctiunea posesiilor este adaugarea la termenul posesiunii actuale a posesorului a termenului de posesiune a posesorului anterior.

De ex daca X a posedat 20 de ani un imobil si apoi il instraineaza lui Y ,legea ii permite lui Y sa uneasca posesia lui cu a lui X deci nu va mai trebui sa posede imobilul 30 de ani ci numai 10 pentru a dobandi dreptul de proprietate

Jonctiunea posesiilor e posibila intotdeauna , posesorul poate opta intre a continua posesia autorului sau sau de a incepe o noua posesie. Daca opteaza pentru a continua posesia e necesar sa o continue cu toate calitatiile si viciile acesteia

68

Page 69: Rezumat Complet Reale

Ca jonctiunea posesiilor sa opereze e necesara implinirea conditiilor:

- Sa fie vorba de o posesie propriu-zisa- Cel care invoca jonctiunea sa fie un succesor in drepturi ai autorului sau adica posesorul

posterior sa fie un avand-cauza al primului posesor si sa detina posesiunea de la autorul sau pe baza unui titlu juridic

**

INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI ACHIZITIVE:

Art 1847 Cod civil prevede ca posesia trebuie sa fie utila pentru a duce la dobandirea unui drept real prin prescripta achizitiva. De asemenea prescripta trebuie sa fie neintrerupta.

Prescriptia se poate intrerupe in mod natural sau in mod civil

INTRERUPEREA NATURALA A PRESCRIPTIEI:

Codul Civil prevede 2 cazuri in acest sens:

- Cand bunul e declarat imprescriptibil ca urmare a transformarii naturii si destinatiei sale.

In acest caz cand intra in vigoare o lege in timpul curgerii prescriptiei achizitive care declara bunul posedat ca imprescriptibil, prescriptia se intrerupe si nici nu mai poate fi inceputa una noua.

- Cand posesorul este lipsit de folosinta bunului timp de mai mult de un an de catre un tert. In caz ca intreruperea e voluntara nu mai e nevoie sa treaca un an ( cand posesorul cedeaza sau doneaza bunul sau).Intreruperea naturala a posesiei prin pierderea posesiei bunului sau prin declararea lui ca fiin imprescriptibil printr-o dispozitie legala produce efecte erga onmnes.

INTRERUPEREA CIVILA A PRESCRIPTIEI ACHIZITIVE:

Codul Civil prevede 3 situatii de intrerupere civila a prescriptie achizitive:

- Printr-un act incepator de executare- Prin sesizarea instantei de judecata cu o cerere de chemare in judecata formulata de

proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar- Recunoasterea de catre posesor a dreptului celui impotriva caruia curge prescriptia

In cazul actelor incepatoare de executare acestea sunt : sechestrul sau cererea de punere in executare a unui titlu executoriu

69

Page 70: Rezumat Complet Reale

In cazul cererii de chemare in judecata de catre proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar prescriptia se intreupe doar daca este admisa, daca este admisa are efect retroactiv deci intrerupe prescriptia, daca nu este admisa este ca si cum nu ar fi existat si nu afecteaza in nici un fel prescriptiaIn cazul recunoasterii facuta de posesor a dreptului celui impotriva caruia curge prescriptia aceasta recunoastere poate fi facuta doar de posesorul bunului si numai daca acesta are discernamant si discerne ca recunoasterea are valoare de renuntare la bunul respectiv.

SUSPENDAREA PRESCRIPTIEI ACHIZITIVE:

Prin suspendarea prescriptiei achizitive , cursul acesteia e oprit temporar pe durata cat actioneaza cauzele de suspendare a acesteia

CAUZE DE SUSPENDARE A PRESCRIPTIEI ACHIZITIVE:

- Prescriptia nu curge intre soti in timpul casatoriei- Decretul nr 167/1958 dispune ca prescriptia se suspenda atata timp cat cel impotriva

caruia curge e impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere- Prescriptia nu curge cat socotelile nu au fost date si aprobate intre parinti sau tutore si cel

pe care il ocrotesc, intre curator si cel pe care il reprezinta, sau intre oricare persoana care in temeiul legii sau a unei hotarari judecatoresti adminisreaza bunurile altuia si cel ale carui bunuri sunt administrate.

De asemena alte cauze de suspendare a prescriptiei mai sunt enumerate in Legea nr 58/1974 si in Legea 59/1974

FELURILE UZUCAPIUNII:

UZUCAPIUNEA DE 30 de ANI: - reglementata in art 1890-1894 Cod Civil

Uzucapiunea este un mod de dobandire al dreptului de proprietate fiind reglementata in Codul Civil . Cand posesia unui imobil se prelungeste pe o anumita perioada de timp , legea o considera izvor al proprietatii iar posesorul va fi considerat proprietar

Art. 1890 Cod Civil dispune ca este necesara implinirea a 2 conditii :

70

Page 71: Rezumat Complet Reale

- Sa existe o posesie utila- Posesia sa fi fost exercitata timp de 30 de ani indiferent daca posesorul este de buna sau

de rea-credinta.

Pentru a fi utila posesia trebuie sa fie sa fie contrinua, neintrerupta,publica, sub nume de proprietar si netulburata sa aiba cele doua elemente: cel intentional si cel material.

Daca posesia ,fiind utila e exercitata timp de 30 de ani , uzucapiunea se considera implinita iar efectul acesteia este dobandirea dreptului de proprietate liber de sarcina unui uzufruct sau a unei servituti existente anterior.

UZUCAPIUNEA DE LA 10 la 20 DE ANI:

Uzucapiunea este un mod de dobandire al dreptului de proprietate fiind reglementata in Codul Civil . Cand posesia unui imobil se prelungeste pe o anumita perioada de timp , legea o considera izvor al proprietatii iar posesorul va fi considerat proprietar

Pentru a putea fi invocata , aceasta trebuie sa intruneasca cumulativ urmatoarele conditii:

- Posesorul sa fie de buna-credinta- Posesia trebuie sa se intemeieze pe just titlu sau justa cauza

Prin just titlu se intelege conform art 1897 Cod Civil- orice act translativ de proprietate de ex : donatia, vanzare, schimb. Poate fi considerat just titlu si o hotarare judecatoreasca pronuntata in baza Decretului 151/1951 prin care se trece un bun abandonat in proprietatea statului.

Antecontractul nu constituie just titlu ci doar dovada a inceperii uzucapiunii de 30 de anil. Nici un titlu sub conditie suspensiva nu constituie just titlu.

Buna-credinta este credinta posesorului ca cel de la care a dobandit imobilul avea toate insusirile cerute de lege pentru a-i transmite proprietatea . Buna –credinta e destul sa fi existat in momentul dobandirii imobilului.

Judecatorul stabileste daca buna-credinta a existat sau nu , iar aceastea se poate dovedi prin orice mijloc de proba: inscrisuri, prezumtii sau martori

CALCULUI TERMENULUI PRESCRIPTIE DE LA 10 la 20 DE ANI:

Codul Civil prevede in art 1895 ca termenul uzucapiunii scurte variaza in functie de: daca proprietarul locuieste sau nu locuieste in circumscriptia tribunalului unde e situat imobilul

71

Page 72: Rezumat Complet Reale

Cel care locuieste in raza tribunalului unde se afla imobilul va trebui sa posede timp de 10 ani imobilul iar cel care locuieste in afara razei tribunalului va trebui sa posede timp de 20 de ani imobilul.

Timpul uzucapiunii se calculeaza in zile nu in ore. Ziua cand incepe prescriptia nu se ia in calcul. Ziua se socoteste 24 de ore de la ora 0 la ora 24.

UZUCAPIUNEA TABULARA:

Este reglementata de prevederile Decretului- Lege nr 114/1938

Uzucapiunea tabulara duce la dobandirea dreptului de proprietaea atunci cand s-a inscris in CD , fara cauza legitima un drept de proprietate, iar titularul lui il poseda cu buna-credinta , timp de 10 ani. Aceasta uzucapiune are efect retroactiv si va consolida situatia juridica creata pana atunci printr-o aparenta de drept.

Pentru a dobandi un drept real prin uzucapiune tabulara sunt necesare urmatoarele conditii:

-dreptul de proprietate sau un alt drept real sa fie deja inscris in CF cu numele uzucapantului

-sa fie vorba de drepturi reale ce se pot dobandi prin uzucaoiune

-posesia sa fi avut o durata de cel putin 1- ani

- posesia uzucapantului sa fie de buna-credinta ( care se apreciaza la momentul intrarii in posesie)

-inscrierea in CF s-a facut in baza unui titlu nevalabil.

UZUCAPIUNEA EXTRATABULARA:

Decretul-lege nr 115/1938 prevede ca cel care a posedat un imobil in conditiile legii, timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate inscris in CF, poate cere in temeiul uzucapiunii , intabularea dreptului in favoarea sa.

Conditiile uzucapiunii extratabulare:

- Titularul dreptului real intabulat in CF sa fi decedat inainte de inceperea posesiei de catre uzucapant

72

Page 73: Rezumat Complet Reale

- Posesia exercitata sa fie utila, nu conteaza ca uzucapantul este de buna-credinta sau de rea-credinta

- Uzucapantul sa posede imobilul timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului real inscris in CF

PROCEDURA NECONTENCIOASA DE INSCRIERE A DREPTULUI:

- Cererea de intabulare se face la notarul public care va afisa cererea pentru ca cei interesati sa poata sa faca opozitie. In caz ca in termen de o luna nu exista nici o opozitie la cererea de intabulare , notarul va dispune intabularea dreptului real dobandit prin uzucapiune pe numele celui care a posedat.

- Daca se fac opozitii acestea se trimit spre solutionare instantei de judecata care va solutiona acest caz si daca admite cererea ,dreptul de proprietate se intabuleaza in CF pe numele uzucapantului.

EFECTELE UZUCAPIUNII:

Uzucapiunea il transforma retroactiv in proprietar pe cel care a posedat imobilul pe perioada de timp ceruta de lege. Uzucapantul devine proprietar al imobilului din momentul in care a inceput posesia. Ea trebuie invocata de cel interesat deoarece nu se poate invoca din oficiu.

Uzucapiunea duce la respingerea actiunii in revendicare a fostului proprietar fiind oarecum o sanctiune a neglijentei fostului proprietar.

RENUNTAREA LA PRESCRIPTIA ACHIZITIVA:

Renuntarea poate fi expresa sau tacita , si va putea fi efectuata doar de beneficiarul acesteia. Posesorul care renunta trebuie sa aiba capacitatea de a instraina adica trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de dispozitie. Renuntarea nu se poate face decat dupa implinirea prescriptiei achizitive.

**

CONVENTIA SAU CONTRACTUL CA MOD DE DOBANDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE SI A ALTOR DREPTURI REALE:

Contractul e modul celmai des intalnit de dobandire a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale. El poate fi facut cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

Fac parte din aceasta categorie: vanzarea-cumpararea, renta viagera, donatia, schimbul

73

Page 74: Rezumat Complet Reale

Contractul transfera proprietatea de la un titular la altul. La baza incheierii contractelor stau niste principii generale ale Codului Civil cum ar fi principiul libertatii actelor juridice – prin care partile pot hotari sa contracteze sau sa nu contracteze, pot hotari continutul contractului, forma si efectele acestuia. Un alt principi este cel al fortei obligatorii – a contractului ceea ce inseamna ca odata incheiat are forta de lege intre parti.

Conform principiului consensualismului contractele au fost incheiate prin consimtamant mutual- mutuus consensus deci pot fi revocate sau modificate tot prin consimtamant mutual – mutuus dissensus.

Cel mai intalnit contract fiind cel de vanzare-cumparare. Vanzarea este perfecta si dreptul de proprietate trece din patrimoniul vanzatorului in patrimoniul cumparatorului daca partile s-au inteles asupra lucrului si asupra pretului chiar daca lucrul nu s-a predat si pretul nu s-a numarat inca.

Transferul de proprietate are loc doar daca contractul prin care se transfera acest drept imbraca forma ceruta de lege.

In cazul contractului de donatie forma autentica ceruta de lege. Si in cazul terenurilor ce intra sub incidenta Legii nr 54/198 , pentru instrainarea acestora prin acte juridice intre vii e necesara forma autentica.

**

LEGEA CA MOD DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE:

Legea constituie un mod originar de dobandire a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale atunci cand prevede expres aceasta.

Legea e mod de dobandire a drepturilor reale in urmatoarele conditii:

- Dobandirea mobilelor prin posesia de buna-credinta- Dobandirea coproprietatii asupra zidului cimun care echivaleaza cu o vanzare silita-

prevazuta de art 597-598 Cod Civil- Dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta – reglementata de art 485 Cod

Civil. In caz de rea-credinta posesorul fiind obligat sa le restituie.

De asemenea constituie mod de dobandire a dreptului de proprietate :- Legea 18/1991 privind constituirea dreptului de proprietate pentru o anumita categorie de persoane- Decretul nr 111/1951 privind trecerea unui bun parasit in proprietatea statului:egea nr 61/1990, Legea nr 85/1992 si lega nr 112/1995 privind obligatia statului de a vinde imobilele cu destinatie de locuinta , chiriasilor acestor imobile

74

Page 75: Rezumat Complet Reale

- Legea 10/2001 –privind restituirea imobileloe preluate abuziv de catre stat inainte de anul 1989

HOTARAREA JUDECATIREASCA – MOD DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE:

Din categoria hotararilor judecatoresti care constituie sau atribuie drepturi fac parte: - ordonantele de adjudecare prin care se finalizeaza executarea silita.

Ordonanta de adjudecare are valoare de act autentic.Efectul acestora este ca adjudecatarul bunului devine proprietar.

Instanele de judecata pot pronunta hotarari care sa tina loc de consimtamant la vanzare al partii care refuza sa incheie actul la notar potrivit art 1073 si 1077 Cod Civil, in cazul imobilelor situate in regimul de publicitate imobiliara prin registre de transcriptiuni si inscriptiunni.

Decretul lege nr 144/1958 prevede ca in cazul imboblilelor care sunt situate in regimul publicitatii prin CF, antecontractul naste in sarcina partilor o obligatie de a face – respectiv de a incheia actul de instrainare in forma ceruta de lege. Instantele judecatoresti pot da in acest caz o hotarare care sa tina loc de vointa unei parti contractante care nu isi respecta obligatia asumata prin antecontract.

In baza decretului 115/1938 dreptul de proprietate se poate dobandi si fara inscriere in CF in caz de moarte , expropriere si vanzare silita dar titularul dreptului nu poate dispune de el daca nu il inscrie in CF

Exproprierea pe cale judecatoreasca in baza Legii 33/1944 e de asemenea un mod de dobandire a dreptului real de proprietae prin hotarare judecatoreasca.

**

APAREAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SI A CELORLALTE DREPTURI REALE:

Generalitati: Mijloacele de drept civil prin care se apara drepturile reale constau in totalitatea actiunilor in justitie prin care titularului unui drept care a fost lezat cere instantei sa pronunte o hotarare prin care sa fie inlaturata incalcarea dreptului sau.

Aceste mijloace pot fi directe sau indirecte

MIJLOACE DIRECTE:

75

Page 76: Rezumat Complet Reale

Acestea se impart in : actiuni petitorii si actiunui posesorii

Actiunile posesorii sunt actiuni reale imobiliare prin care se urmareaste apararea posesiei impotriva oricarei tulburari pentru a o redobandi sau a o mentine.

Actiunile petitorii sunt acele actiuni reale prin care se apara in mod direct real si prin care se solicita instantei de judecata sa stabileasca faptul ca reclamantul este titularul dreptului de proprietate sau a unui alt drept real asupra unui imobil

*

ACTIUNEA IN REVENDICARE:\

Este actiunea reala prin care proprietarul care a pierdut posesia unui bun solicita restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. Prin intermediul acestei actiuni se pot cere si despagubiri pentru prejudiciul cauzat.

Caracterele acestei actiuni:

Este o actiune petitorie – cel care formuleza actiunea trebuie sa faca dovada ca e proprietarul bunului revendicat

Este o actiune reala- se intemeiaza pe dreptul de proprietate care e opozabil erga omnes si poate fi formulata impotriva oricarei persoane care aduce atingere dreptului de proprietatea a reclamantului

Este in princioiu imprescriptibila din punct de vedere extinctiv deoarece se intemeiaza pe dreptul de proprietate iar acesta are caracter perpetuu.

Conditia fara de care nu se poate promova actiunea in revendicare este faptul ca reclamantul trebuie sa proveze dreptul sau de proprietate.***

EFECTELE ACTIUNII IN REVENDICARE:

Daca actiunea este admisa paratul e obligat la restituirea bunului care face obiectul actiunii, in natura si liber de sarcini.

Daca bunul a pierdit din cauza de forta majora, paratul daca este de buna-credinta nu va fi obligat la plata despagubirilor si va putea retine fructele produse de bunul respectiv. Insa daca a fost de rea-credinta va fi obligat la plata despagubirilor si la restituirea fructelor de la data de la care a intrat in posesia bunului. De asemenea va putea cere reclamantului cheltuielile necesare si utile facute ptr conservarea bunului revendicat, asta indiferent daca este de buna sau rea credinta.

76

Page 77: Rezumat Complet Reale

PUBLICITATEA MOBILIARA:

Publicitatatea mobiliara este aducerea la cunostiinta publicului a operatiunilor savarsite in legatura cu bunurile mobile. Spre deosebire de publicitatea imobiliara , in materie mobiliara , posesia are rol de publicitate.

Cazurile de publicitate mobiliara sunt limitate:

- Publicitatea cesiunii de creanta in conditiile art 1393 Cod Civil- Publicitatea constituirii gajului si a oricarei garantii reale mobiliare in conditiile legii

99/1999- Darea de data certa a inscrisului sub semnatura privata- Inregistrarea actelor juridice de orice natura privitoare la nave si aeronave in resgistrele

speciale tinute de autoritatile competente- Mentiunile cu caracter de protectie in materia dreptului de autor si drepturilor coneze- Inregistraile din materia inventiilor

PUBLICITATEA IMOBILIARA: Publicitatea imobiliara consta in totalitatea mijloacelor juridice ce au ca scop asigurarea evidentei si opozabilitatii fata de terti a actelor juridice prin care se constituie, se transmit si se sting drepturi reale imobiliare.Caracterele acesteia sunt:-caracterul util-caracterul posibil

CARACTERUL POSIBIL AL PUBLICITATII IMOBILIARE:

Deoarece nr imobilelor e mai mic in comparatie cu cel al bunurilor mobile, reguliele circulatiei juridice sunt mult mai rigide deci publicitatea imobiliara e posibila. Operatiunile tehnice de evidentiere a imobilelor sunt posibile, ele constituie baza tehnica a realizarii publicitatii imobiliare.

CARACTERUL UTIL SI NECESAR AL PUBLICITATII MOBILIARE:

In materie imobiliara , posesia nu are valoare de titlu de proprietate. Pentru a asigura posibilitatea stabilirii de catre orice persoana intereata a situatiei materiale si juridice a unui bun imobil la un moment dat e necesara o alta forma de publicitate decat posesia.

77

Page 78: Rezumat Complet Reale

SISTEME DE PUBLICITATE IMOBILIARA: sisteme reale si sisteme personale

SISTEME REALE: CF

Este un sistem de origine Germana.

Un asemenea sistem de publicitate imobiliara este ce prin CF-uri in care sunt evidentiate toate operatiunile juridice savarsite in legatura cu imobilul respectiv. Acest sistem are o acuratete juridica deosebita deoarece orice persoana interesata poate consulta CF-ul pentru a afla cine e titularul dreptului de proprietate asupra imobilului , daca acesta e grevat cu servituti sau daca asupra imobilului s-au constituit dezmembraminte ale dreptului de proprietate.

SISTEME PERSONALE:

Este un sistem de origine franceza,

Acest sistem este cel al registrelor de transcriptiuni si incriptiuni in care operatiunile privind imobilelel se inscriu in ordine cronologica in functie de persoana care prin intermediul lor dobandeste anumite drepturi reale asupra bunului respectiv si nu in functie de imobil ca unitate judirica distincta. Acest sistem asigura doar indentificarea titularilor de drepturi reale asupra imobilelor deci este mai putin eficient decat sistemul prin CF-uri deoarece orice perosana interesata trebuie sa cunoasca toata seria de titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului si de asemenea sarcinile constituite asupra lui.

****

CARTEA FUNCIARA:

Definitie: e acel inscris sau act care descrie imobilele si arata drepturile , actele sau faptele privitoare la imobile precum si persoanele inscrise sau mentionate ca titulare ale acestor drepturi.

PRINCIPALELE TRASATURI ALE CARTILOR FUNCIARE:

- Cartea funciara e publica- Evidenta se tine pe imobile si nu pe persoane- Cartile sunt intocmite si numerotate pe loclitati- fiecare imobil are cartea sa funciara in care sunt trecute toate actele translative sau

constitutive de drepturi reale si unele drepturi de creanta- proprietatea miniera se inscrie numai in registrul minier- cartile funciare se tin intr-un singur exemplar de catre judecatori ca instante de carte

funciara

78

Page 79: Rezumat Complet Reale

- imobilele diin domeniu public se inscriu in registre speciale

ALCATUIREA CARTII FUNCIARE:

Potrivit Decretului-lege nr 115/1938 cartea funciara e alcatuita dintr-un titlu si 3 parti

Titlul CF-ului cuprinde denumirea localitatii unde se afla imobilul si numarul cartii funciare respective

Partea I – foaia A sau foaia de avere- in aceasta se face descrierea imobilului: numarul topografic, numarul de ordine, denumirea si intinderea imobilului , compunerea constructiilor si observatii

Partea II – foaia B sau foaia de proprietate – aici se fac inscrierile privitoare la dreptul de proprietate asupra imobilului: numele si datele de identificare ale proprietarului, servitutile constituite in folosul imobilului, actul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, actiunile privitoare la proprietate, fapte si drepturi personale precum si alte modificari

Partea III foaia C sau foaia de sarcini in care se inscriu toate sarcinile imobilului respectiv cum ar fi drepturile de uzufruct, uz, abitatie superficie, servituti, ipoteca, locatiuni. De asemenea aici se trece sechestrul-urmarirea imobilului sau a veniturilor sale si orice modificare .

INTABULAREA:

Intabularea e inscrierea in cartea funciara prin care stramutarea, dobandirea, motificarea sau stingerea unui drept imobiliar devine opozabila tertilor de la data inregistrarii cererii de inscriere.

Intabularea stingerii unui drept real imobiliar se numeste radiere si are ca efect stingerea unui drept tabular. Radierea se realizeaza pe baza actului prin care titularul isi da consimtamantul pentru stingerea dreptului sau.

Intabularea drepturilor reale imobiliare se face pe baza actului prin care acestea s-au constutit,scris, modificat.

Intabularea se face daca inscrisul indeplineste urmatoarele conditii potrivit Legii 7.1996

- indica numele partilor- individualizeaza imobilul cu numarul de parcela- indeplineste cerintele de validitate ale actului juridic de fond si de forma- E insotit de o traducere legalizata in caz ca nu e intocmit in limba romana- Are deplina putere doveditoare

79

Page 80: Rezumat Complet Reale

**

PROCEDURA DE EFECTUARE A INSCRIERILOR IN CF:

Inscrierea in CF se realizeaza pe baza cererii de insciere care se depune la Biroul de CF. Aceasta cerere poate fi depusa de titularul dreptului care solicita inscrierea sau de un mandatar al acestuia si trebuie sa cuprinda numele si domiciliul solicitantului, obiectul inscrierii, localitatea unde e situat imobilul sinumarul cadastral al acestuia precum si numarul cartii funciare si actele in masura sa justifice cererea.

Inainte de a fi rezolvata aceasta cerere, judecatorul de carte funciara cerceteaza cuprinsul CF-ului sa vada daca nu exista piedici la intabulare. Cererea este solutionata prin incheiere care poate fi de admitere sau de respingere. Dupa incheiere , se comunica persoanei indreptatite in termen de 20 de zile de la pronuntare.

Incheierea trebuie sa contina mentiunile obligatorii prevazute in Regulament:

- Judecatoria de carte funciara- Semnatura judecatorului si a conducatorului de carte funciara- Localitatea in care se afla imobilul- Inscrisul pe care se intemeiaza cererea- Numarul cf-ului , numarul de ordine, numarul cadastral si numarul de parcela daca e

cazul- Determinarea exacta a dreptului care se cere a fi inscris- Temeiul juridic in caz de admitere sau respingere- Persoanele in folosul si impotriva carora se face inscrierea- Modalitatile drepturilor inscrise- Termenul si calea de atac

ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA:

Deoarece pot aparea neconcordante intre situatia reala si cea care rezulta din inscrierile in CF legiuitorul pune la dispozitie prin decretul lege nr 115/1938 2 actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificare.

ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA:

Deoarece pot aparea neconcordante intre situatia reala si cea care rezulta din inscrierile in CF legiuitorul pune la dispozitie prin decretul lege nr 115/1938 2 actiuni: actiunea in prestatie tabulara si actiunea in rectificare.

80

Page 81: Rezumat Complet Reale

Actiune reala prin care cel indreptatit sa-si intabuleze in cartea funciara un drept real imobiliar poate cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea acelui drept in cartea funciara , daca cel obligat refuza sa predea inscrisul necesar pentru stramutarea sau constituirea dreptului respectiv in favoarea sa.

Aceasta actiune urmareste sa scop obtinerea unei hotarari judecatoresti care sa suplineasca inscrisul de constituire sau de stramutare a dreptului imobiliar si sa serveasca la intabularea acestuia.

In esenta, printr-o asemenea hotarare se dispune numai inscrierea in cartea funciara a unui drept real in favoarea reclamantului.

Pentru admiterea unei actiuni in prestatie tabulara trebuie indeplinite cumulativ conditiile:

- Instrainatorul sa recunoasca incheierea conventiei constitutive sau translative de drepturi si existenta inscrisului constatator

- Instrinatorul sau cel care si-a dat acordul la constituirea dreptului sa refuze predarea lui- -actul juridic doveditor al raportului juridic translativ sau constitutiv al unuo drept real sa

fie incheiat intr-un singur exemplar si sa se afle in posesia instrainatorului sau celui care si-a dat consimtamantul ptr constituirea dreptului

ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA SPECIALA:

Potrivit Legii nr 7/1996 aceasta actiune poate fi indreptata impotriva tertului subdobanditor ce si-a inscris dreptul real in cartea funciara.

Dobanditorul anterior poate cere instantei sa acorde inscrierii sale un rang preferential fata de inscrierea tertului ca re a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit si care a fost de rea-credinta la incheierea actului.

Pentru admiterea actiunii in prestatie tabulara speciala trebuie indeplinite urmatoarele conditii, cumulativ –

- Tertul subdobanditor sa fi dobandit dreptul real imobiliar cu titlu gratuit sau sa fi fost de rea-credinta

- Actul juridic cu data certa, in temeiul caruia se cere prestatia tabulara sa fie anterior celui in temeiul caruia subdobanditorul a fost inscrir

Dovada relei credinte a tertului subdobanditor se poate face prin orice mijloc de porba air odata facuta instanta va dispune radierea din CF a dreptului intabulat de acesta. Daca nu se va face dovada relei credinte, actiunea in prestatie tabulara speciala va fi respinsa.

81

Page 82: Rezumat Complet Reale

ACTIUNEA IN RECTIFICARE:

Potrivit legii nr 7/1996 E acea actiune prin care orice persoana interesata poate solicita in cazurile prevazute de lege radierea sau indreptarea inscrierilor de CF in scopul restabilirii concordantei intre starea tabulara si situatia juridica reala a imobilului inscris in CF.

In functie de obiectul sau poate avea caracter real sau personal. Este reala cand se refera la inscrieri privitoare la nasterea modificarea sau stingerea drepturilor reale imobiliare. Este personala cand prin ea se urmareste indreptarea inscrierilor privitoare la drepturi de creanta supuse notarii in CF.

Actiunea in rectificare are caracter accesoriu si se prescrie in 10 ani fata de tertii dobanditori de buna –credinta al unui drept real imobiliar printr-un act juridic cu titlu gratuit si in 3 ani fata de tertii dobanditori de buna-credinta cu titlu oneros. Termenele de prescriptie incep sa curga de la data cererii de inscrierea a tertului dobanditor de buna-credinta.

Motivele pentru care poate fi promovata actiunea in rectificare sunt:

- Inscrierea in CF nu mai e in concordanta cu situatia reala a imobilului- Dreptul inscris a fost gresit calificat- Actul in temeiul caruia s-a facut inscrierea nu a fost valabil- Nu mai sunt intrunite conditiile de existenta ale dreptului inscris sau au incetat efectele

actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea

TITULARI: Potrivit legii 7/1996 pot promova o actiune in rectificare:-

- Persoana care urma sa aiba un drept incris in CF - Persoana care are un drept inscris in CF dar e vatamata prin noua inscriere facuta de un

tert, cat si succesorii acesteia si creditorii sai chirografari

Pot avea calitatea de parati:

- Dobanditorul nemijlocit si succesorii sai universali sau cu titlu universal- Succesorii cu titlu particular ai dobanditorului nemijlocit, in conditiile prevazute de legea

7/1996

82


Recommended