+ All Categories
Home > Documents > Rezultatele generale ale studiului sociologic Vox Populi...

Rezultatele generale ale studiului sociologic Vox Populi...

Date post: 21-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 8 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
71
Filiala din Chișinău a Institutului internațional de monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetățenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare a CSI ( IIMDD AIP CSI) Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova VICTOR MOCANU INFLUENȚA SCHIMBĂRII SISTEMULUI ELECTORAL ASUPRA REZULTATELOR COMPORTAMENTULUI ELECTORAL AL CETĂȚENILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 24 FEBRUARIE 2019” INSTITUTUL MUNCII, 9 APRILIE 2019 PERIOADA DE REALIZARE: 01 MARTIE -12 APRILIE 2019
Transcript

Filiala din Chișinău a Institutului internaționalde monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului șirespectării drepturilor electorale ale cetățenilor statelor membre aleAdunării Interparlamentare a CSI (IIMDD AIP CSI)

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova

VICTOR MOCANUINFLUENȚA SCHIMBĂRII SISTEMULUI ELECTORAL ASUPRA REZULTATELOR COMPORTAMENTULUI ELECTORAL AL CETĂȚENILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 24 FEBRUARIE 2019”I NST I T UT UL MUNCI I , 9 A PR I L IE 2019PER I OADA DE R EA L I ZAR E: 01 M A RT I E - 12 A PR I L IE 2019

Cuprins:

1. Analiza principalelor modele de comportament electoral

2. Cercetarea influenței diferitor reguli și instituții ale sistemului electoral asuprapreferințelor electorale ale cetățenilor

3. Posibilitățile instituționale de dezvoltare a culturii electorale a cetățenilor

4. Analiza perspectivelor dezvoltării culturii electorale în Republica Moldova încondițiile dezvoltării diferitelor modele ale procesului de instituționalizaredemocratică.

5. Analiza experienței internaționale de influență a schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor (România, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Germania, Ucraina, Danemarca, Polonia, Federația Rusă, SUA)

2

3

Informații despreProiectul „Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor”Termeni de realizare: 03 ianuarie 2018 – 12 aprilie 2019

Conducătorii proiectului:

• Eugeniu Știrbu, director al Filialei din Chișinău a Institutului internațional de

monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării

drepturilor electorale ale cetățenilor statelor membre ale AIP CSI

• Victor Mocanu, președinte al Asociației Sociologilor și Demografilor din

Republica Moldova, doctor în sociologie.

Proiectul cuprinde 6 etape:

4

Etapa I. Desfășurarea de către ASDM a sondajului sociologic: Vox Populi - ianuarie 2018 „Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor”, pe eșantion național de 1783 respondenți din 99 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 2,4%.

Elaborarea și prezentarea Raportului pe 24 ianuarie 2018 în cadrul unei conferințe de presă la Agenția de Presă „Infotag”. Perioada de realizare: 02 -31ianuarie 2018.

Etapa II. Desfășurarea de către ASDM a sondajului sociologic: Vox Populi – iunie, iulie 2018 „Influența reformelor aspra situației economice, politice și sociale în Republica Moldova”, pe eșantion național de 1195 respondenți din 81 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%. Perioada de realizare: 26 iunie -7 iulie 2018.

Elaborarea și prezentarea Raportului pe 11 iulie 2018 în cadrul unei conferințe de presă la Agenția de Presă „Infotag”. Perioada de realizare: 01 iunie -13 iulie 2018.

5

Etapa III. Desfășurarea de către ASDM a sondajului sociologic: Vox Populi –noiembrie 2018 „„Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor”, pe eșantion național de 1189 respondenți din 83 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%.

Elaborarea și prezentarea Raportului pe 26 noiembrie 2018 în cadrul unei conferințe de presă la Agenția de Presă „Infotag”. Perioada de realizare: 10 -26 noiembrie 2018.

Etapa IV. Elaborarea și prezentarea Raportului: „Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor”, în cadrul Conferinței internaționale organizate de Filiala din Chișinău a Institutului internațional de monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetățenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI „Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor” ”, care își va desfășura lucrările în or. Chișinău în 13 decembrie 2018.

6

Etapa V. Desfășurarea de către ASDM a sondajului sociologic: Vox Populi - ianuarie 2019 „Anul 2018 în opinia populației din Republica Moldova”, pe eșantion reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană. Elaborarea și prezentarea Raportului în cadrul unei conferințe de presă la Agenția de Presă „Infotag”. Perioada de realizare: 04 -31ianuarie 2019.

Etapa VI. Desfășurarea de către ASDM a sondajului sociologic: Vox Populi –ianuarie, februarie 2019 „Influența schimbării instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor”, pe eșantion național reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană. Elaborarea și prezentarea Raportului în cadrul unei conferințe de presă la Agenția de Presă „Infotag”. Perioada de realizare: 01 -12 februarie 2019.

7

Etapa VII. Elaborarea și prezentarea Raportului: „Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultatelor comportamentului electoral al cetățenilor la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019”, în cadrul Conferinței internaționale organizate de Filiala din Chișinău a Institutului internațional de monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetățenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI „Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultatelor comportamentului electoral al cetățenilor la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019”, care își va desfășura lucrările în or. Chișinău la Institutul Muncii pe 9 aprilie 2019. Perioada de realizare: 01 martie -12 aprilie 2019.

8

Influența reformării sistemului electoral asupra

comportamentului electoral al cetățenilor la alegerile

parlamentare din 24 februarie 2019.

Cuprins:

1. Analiza influenței schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral

al cetățenilor în perioada campaniei electorale

2. Analiza influenței sistemului electoral asupra comportamentului electoral al

cetățenilor

3. Cercetarea comportamentului concurenților electorali în cadrul sistemului

electoral mixt

4. Analiza influenței reformei sistemului electoral asupra comportamentului

electoral al cetățenilor în baza rezultatelor alegerilor parlamentare

5. Analiza problemelor parvenite în urma introducerii sistemului electoral mixt

6. Concluzii și recomandări.

9

Metodologia de cercetare

Studiul sociologic Vox Populi – martie, aprilie 2019 „Influența schimbării sistemului electoral

asupra rezultatelor comportamentului electoral al cetățenilor la alegerile parlamentare din 24

februarie 2019”, inițiat de Filiala din Chișinău a Institutului internațional de monitorizare a

dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetățenilor

statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI și desfășurat de Asociația Sociologilor și

Demografilor din Republica Moldova, este dedicat cercetării factorilor sociali cu impact asupra

comportamentului electoral al cetățenilor, precum și a interdependenței proceselor

economice, politice și sociale în țară.

Scopul cercetării: determinarea impactului schimbărilor din cadrul sistemului electoral asupra rezultatelor comportamentului electoral, participării și opțiunilor electorale ale cetățenilor la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 din Republica Moldova.

10

Obiectivele cercetării au fost următoarele: examinarea practicilor internaționale de implementare a schimbărilor instituționale în domeniul electoral prin determinarea generalului și identificarea particularului cu scopul formulării de propuneri în vederea ajustării practicilor naționale la cele internaționale; analiza impactului diverselor modele de comportament electoral asupra participării la scrutine; cercetarea influenței legislației electorale asupra prezenței la urne; cercetarea posibilităților instituționale de dezvoltare a culturii electorale din țară; identificarea factorilor sociali care condiționează participarea electorală a populației cu drept de vot din Republica Moldova; analiza istoriografică a principalelor elaborări la temă realizate de cercetători din Republica Moldova și din străinătate; elaborarea recomandărilor privind eficientizarea implementării schimbărilor instituționale în campaniile electorale din Republica Moldova etc.

Ipoteze: Schimbările instituționale implementate în domeniul electoral din Republica Moldova, în special aplicarea sistemului electoral mixt, au un impact major atât asupra intenției de vot a populației, cât și asupra opțiunilor electorale, influențând rezultatul final al alegerilor. Pentru maximalizarea rezultatelor la alegeri actorii politici trebuie neapărat să ia în considerație nevoile specifice ale electoratului, altfel procentul de prezență la urnele de vot se va reduce. Pentru atingerea acestui scop este nevoie neapărat de a identifica atitudinile votanților fată de situația politică actuală precum și fată de actorii politici. Fără eforturile partidelor politice și ale candidaților, reformele electorale vor avea un impact redus asupra participării la vot.

11

În cadrul studiului au fost desfășurate:

1. Ancheta sociologică în bază de chestionar. Metodă cantitativă, care include sondajul sociologic „Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultatelor comportamentului electoral al cetățenilor la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019”, pe eșantion reprezentativ național de 1193 respondenți;

2. Anterviul experților. Au fost investigați 62 de experţi în domeniu;

3. Focus grupuri. Metodă calitativă, care a cuprins 6 focus - grupuri în 3 zone geografice ale țării cu diverse categorii de populație;

4. Analiza secundară a datelor. Rezultatele investigațiilor sociologice desfășurate de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova în perioada 1996-2019;

5. Studierea surselor documentare. (Datele Biroului Național de Statistică, Rapoartele Comisiei Electorale Centrale, documente din Arhiva Națională a Republicii Moldova ș.a.

12

În cadrul studiului a fost desfășurată ancheta sociologică în bază de chestionar, metodă cantitativă, care include sondajul sociologic: Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultatelor comportamentului electoral al cetățenilor la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019”, pe eșantion național de 1193 respondenți din 81 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%.

• Volumul eșantionului: 1193 persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult.

• Eșantion: stratificat, probabilist, bistadial .

• Reprezentativitate: eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%.

• Criterii de stratificare: 13 regiuni geografice, mediu rezidențial (urban-rural), mărimea localităților urbane (2 tipuri), numărul de alegători ai localităților rurale (3 tipuri de localități rurale).

• În cadrul straturilor ajustate au fost selectate în mod întâmplător 83 de localități în baza unui tabel cu numere aliatoare.

• Numărul maximal de interviuri efectuate într-un punct de eșantionare a fost de 6. Familiile în care s-a realizat interviurile aufost selectate prin metoda rutei aliatoare, cu un pas statistic prestabilit.

• În cazurile în care în gospodăriile selectate există mai multe persoane adulte a fost solicitată spre intervievare persoana careși-a sărbătorit prima ziua de naștere de la ziua intervievării.

• Interviurile au fost realizate la domiciliul respondenților de către operatori din rețeaua Asociației Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova în perioada 22 martie – 5 aprilie 2019. Chestionarul a fost redactat în limbile română și rusă, oferindu-se respondenților posibilitatea de a alege varianta.

Analiza principalelor modele de comportament electoralÎn literatura de specialitate au fost elaborate mai multe modele ale participării electorale:

- Modelul sociologic

- Modelul socioeconomic

- Modelul sociopsihologic

- Modelul mobilizator

- Modelul alegerii raționale

13

14

Concurent electoral Circumscripția

națională

Circumscripții

uninominale

Total

Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova18 17 35

Partidul Democrat din Moldova 13 17 30

Blocul electoral „ACUM Platforma

DA și PAS”14 12 26

Partidul “Șor” 5 2 7

Candidați independenți 3 3

Sursa: www.alegeri.md

Repartizarea mandatelor

15

Rezultatele alegerilor parlamentare pe

circumscripția națională 2014/2019

Alegeri

parlamentare

2014

(%)/mandate

Alegeri

parlamentare

2019

(%)/mandate

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova 20,5%/25 31,1%/18Partidul Liberal Democrat din Moldova 20,2%/23 -------/0Partidul Comuniştilor din Republica Moldova 17,5%/21 3,7%/0Partidul Democrat din Moldova 15,8%/19 23,6%/13Partidul Liberal 9,7%/13 1,2%/0Alt partid 16,3%/0 5,3%/0Blocul Electoral ACUM (Partidul ”Acțiune și

Solidaritate”plus Partidul „Platforma „DA”)----- 26,8%/14

Partidul ”ȘOR”/ Партия «ШОР» ------ 8,3%/5

16

Repartizarea mandatelor

2014/2019

Alegeri

parlamentare

2014 (mandate)

Alegeri

parlamentare

2019 (mandate)

Diferența

(mandate)

Partidul Socialiştilor din Republica

Moldova 25 35 +10

Partidul Liberal Democrat din Moldova 23 0 ----Partidul Comuniştilor din Republica

Moldova21 0 ----

Partidul Democrat din Moldova 19 30 +11Partidul Liberal 13 0 -----Alt partid 0 0 -----Blocul Electoral ACUM (Partidul ”Acțiune

și Solidaritate”plus Partidul „Platforma

„DA”)----- 26 -----

Partidul ”ȘOR”/ Партия «ШОР» ------ 7 --------Candidați independenți ------- 3 -------

17

Diferența de mandate (simulare) dacă

alegerile parlamentare din 2019 ar fi

fost desfășurate doar pe

circumscripția națională

Alegeri

parlamentare

2019

(mandate

total)

Alegeri

parlamentare

2019

(%)/mandatepe

circumscripția na

țională

EstimareDiferența

(mandate)

Partidul Socialiştilor din Republica

Moldova 35 18 18x2=36 -1

Partidul Liberal Democrat din

Moldova0 0 ----

Partidul Comuniştilor din Republica

Moldova0 0 ----

Partidul Democrat din Moldova 30 13 13x2=26 +4Partidul Liberal 0 0 -----Alt partid 0 0 -----Blocul Electoral ACUM (Partidul

”Acțiune și Solidaritate”plus Partidul

„Platforma „DA”)26 14 14x2=28 -2

Partidul ”ȘOR”/ Партия «ШОР» 7 5 5x2=10 -3Candidați independenți 3 --- -------

18

Situația în circumscripția naționalăPartid – Bloc Voturi

exprimate

% din toate

voturile

exprimate

Mandate

distribuite

Voturi exprimate pentru

fie.re mandat

PSRM 441.191 31,15 1824,511 (cu 3,8% mai puțin

de mijlociu)

Blocul ACUM 380.181 26,84 1427,156 (cu 6,6% mai mult

de mijlociu )

PDM 334.539 23,62 1325,734 (cu 1,0% mai mult

de mijlociu)

Partidul Șor 117.779 8,32 523,556 (cu 7,5% mai puțin

de mijlociu )

Altele 142.625 10,07 0 0

Total 1.416.315 50 25,474 (in medie)

19

Să analizăm cum sistemul electoral mixt asigură REPREZENTAVITATEA și

PRPORȚIONALITATEA.

Aplicând pragul electoral, care a și exclus partidele care au acumulat mai puțin de

6%, concluzionăm că au fost ignorate aproape 10% din voturile alegătorilor care au

votat pentru aceste partide și care nu au acces in parlament (De fapt această marjă

de 10% intr-un stat democratic este acceptabilă).

Conform datelor CEC-ului in circumscripțiile uninominale au participat la vot

1 379 940 alegători, adică in mediu, în fiecare circumscripție ar trebui să revină cite

27 058 de alegători.

În realitate avem altceva. În circumscripția Europa de Vest au votat 61 850 de

alegători cu 2,29 ori mai mult decit in mijlociu pe țară, în circumscripția Cantemir au

votat 23 571 cu 13% mai puțin decit media pe țară , in circumscripția Leova au votat

22 272 cu 18% mai puțin decit media pe țară,Cimișlia – 23 272 cu 14% mai puțin

decit media pe țară.

Situația în circumscripțiile uninominale

20

Situația în circumscripțiile uninominale

21

Partid – Bloc Voturi

exprimate in

circumscripțiile

uninominale

Mandate

distribuite

Voturi

exprimate

pentru ficare

mandat

PSRM 200 571 17 11 798

PDM 185 704 17 10 924

Blocul ACUM 164 545 12 13 712

Partidul Șor 30 194 2 15 097

Independenții 29 948 3 9 983

Total 610 962 51 11 980 (in

medie )

22

Cît au investit partidele într-un singur vot: (reieșind din cheltuielile declarate la CEC)

PARTIDE MDL/vot

Partidul Șor 175

Partidul Democrat 135

Partidul Nostru 82

Partidul Liberal 41

Partidul Comuniștilor 21

Partidul Regiunilor 21

Partidul Socialiștilor 14

Partidul Democrația Acasă 13

Partidul Verde Ecologist 9

Blocul ACUM 5

Partidul Voința Poporului 5

Mișcarea Populară Antimafie 2

Partidul Național Liberal 1

23

Cît a costat partidele un singur mandat: (reieșind din cheltuielile declarate la CEC)

PARTIDE MDL/mandat

Partidul Șor ≈ 2,8 milioane

Partidul Democrat ≈ 1 milion

Partidul Socialiștilor ≈ 156 mii

Blocul ACUM ≈ 72 mii lei

Reformele electorale reprezintă doar o derivată a reformelor socio-economice implementate/ declarate/nepopulare adeseori în RM în următoarele domenii:

▪ Reforma administrației publice (Sistemul de achiziții publice)

▪ Justiția și combaterea corupției

▪ Domeniul drepturilor și libertăților fundamentale

▪ Domeniul guvernanței în sectorul financiar-bancar

▪ Domeniul climatului investițional și a mediului de afaceri

▪ Domeniul agriculturii și siguranței alimentelor

▪ Domeniul educației, culturii și științei

▪ Domeniul programelor sociale

24

Cât de eficiente sunt, în general, reformele implementate în țara noastră?

25

2,9%

32,5%

46,4%

15,8%

2,4%

Foarteeficiente

Oarecumeficiente

Nu preaeficiente

Deloceficiente

Nu știu / Refuz să răspund

Cât de eficiente sunt, în general, reformele implementate în țara noastră?

26

1,4%

25,7%

51,3%

17,5%

4,1%1,8%

24,0%

50,5%

20,2%

3,5%2,1%

27,7%

49,2%

18,1%

2,9%2,90%

32,50%

46,40%

15,80%

2,40%

Foarte eficiente Oarecumeficiente

Nu preaeficiente

Deloc eficiente Nu ştiu / Refuzsă răspund

Ianuarie, 2018 Iulie, 2018 Noiembrie, 2018 Ienuarie, 2019

27

Cât de mulțumit sunteți de...? Foarte

mulțumit

Oarecum

mulțumit

Nu prea

mulțumit

Deloc

mulțumit

Nu

știu

Aprecieri

pozitive

Aprecieri

negative

Reformarea autorităților publice

centrale6,4 26,1 41,5 15,8 10,2 +32,5 -57,3

Activitatea autorităților publice locale 8,9 33,5 36,6 13,4 7,6 +42,4 -50,0

Reformarea sistemului justiției 1,1 10,3 34,1 44,6 9,9 +11,4 -78,7

Reformarea sistemului de pensii 3,9 18,7 23,9 40,8 12,7 +22,6 -64,7

Reforma științei 4,1 22,3 35,4 26,9 11,3 +26,4 -62,3

Reforma în medicină 6,5 24,2 26,8 35,8 6,7 +30,7 -62,6

Reforma în învățământ 8,7 29,8 24,5 30,3 6,7 +38,5 -54,8

Situația din sfera economică 5,3 20,1 32,2 35,9 6,5 +25,4 -68,1

Reforma în sistemul bancar 1,9 18,6 37,0 28,3 14,2 +20,5 -65,3

Politica internă 6,4 19,7 41,4 22,5 10,0 +26,1 -63,9

Situația din cultură 8,7 37,6 33,4 13,5 6,8 +46,3 -46,9

Politica externă 6,4 27,9 38,8 20,2 6,7 +34,3 -59,0

Combaterea corupției 8,7 23,1 30,9 30,5 6,8 +31,8 -61,4

Soluționarea conflictului transnistrean 5,3 21,9 34,0 30,4 8,4 +27,2 -64,4Reforma sistemului electoral (legislației

electorale)7,6 21,9 36,2 28,2 6,1 +29,5 -64,4

Cum credeți, în ce măsură reformele efectuate în țară pot contribui la dezvoltarea democrației?

28

10,8%

28,6%25,7%

22,5%

12,4%

Într-o măsurăfoarte mare

În măsură mare Într-o măsurămică

Deloc Nu știu/nu răspund

Cum credeți, în ce măsură reformele efectuate în țară pot contribui la dezvoltarea democrației?

29

7,4%

25,1%

20,7%

24,6%

22,2%

8,2%

21,9% 21,1%

28,2%

20,6%

9,5%

23,7%26,3%

25,1%

15,4%

10,80%

28,60% 25,70%

22,50%

12,40%

Într-o măsurăfoarte mare

În măsură mare Într-o măsură mică Deloc Nu știu/nu răspund

Ianuarie, 2018 Iulie, 2018 Noiembrie, 2018 Ianuarie, 2019

Aţi votat la alegerile pentru Parlament din 24 februarie 2019?

76,9%

20,1%

2,9%

Da Nu Nu-mi amintesc

30

Cum a decurs, în opinia Dvs., campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019

31

29,1%

47,2%

23,7%13,0%

85,2%

1,9%

A decurs fără încălcări A decurs cu încălcări Nu ştiu

Respondenți

Experți

Ce părere aveți Dvs. despre următoarea afirmație: „Rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 din localitatea mea au fost legitime”? (un singur răspuns)

32

28,3% 31,3%

16,1%3,9%

20,5%24,1%

57,4%

16,7%

1,9%

Sunt total deacord

Sunt de acordîntr-o anumită

măsură

Nu sunt deacord

Categoric nusunt de acord

Nu știu

Respondenți

Experți

Dacă considerați că alegerile din localitatea Dvs. au fost legitime, atunci explicați din care motive?(Se admit câteva răspunsuri)

33

21,2%

35,0%

15,4%

29,8%

6,8%

7,7%

10,6%

11,2%

13,6%

1,3%

7,0%

12,7%

40,0%

32,7%

67,3%

16,4%

16,4%

32,7%

47,3%

32,7%

0,8%

3,6%

Nu au fost fraude electorale

Oamenilor le-a fost permis să voteze liber, fără…

A fost asigurată securitatea

Observatorii electorali au fost prezenți

Partidul meu favorit a luat numărul necesar de…

Au câștigat partidele care au meritat încredere

Procedurile electorale au fost clare

Secțiile de vot au fost accesate ușor

Procesul de vot a fost desfășurat conform legii

Altceva(indicați)

Nu știu

Respondenți

Experți

Dacă considerați că alegerile din localitatea Dvs. nu au fost legitime, atunci explicați din ce motive?(Se admit câteva răspunsuri)

34

19,0%7,6%

9,7%

5,6%

2,7%

1,1%

4,3%

10,1%

2,8%

0,8%

2,2%

0,8%

13,1%

10,9%

9,1%

10,9%

7,3%

9,1%

9,1%

9,1%

5,5%

5,5%

0,0%

1,8%

0,7%

Politicienii au comis acte de corupție, au cumpărat …

Nu au existat candidați calificați, care ar merita să …

Au fost fraude electorale

Oamenilor nu le-a fost permis să voteze liber, au…

Nu a fost asigurată securitatea

Observatorii electorali nu au fost prezenți

Partidul meu favorit nu a luat numărul necesar de…

Au câștigat partidele care nu au meritat încrederea …

Procedurile electorale au fost neclare

Secțiile de vot nu au fost accesate ușor

Procesul de vot nu a fost desfășurat conform legii

Altceva(indicați)

Nu știu

Respondenți

Experți

Cum credeţi, în ce măsură fraudele electorale au influențat rezultatul final al alegerilor?

35

6,6%

25,6%

33,5%

13,0%

21,3%

1,9%

22,2%

40,7%

25,9%

9,3%

Deloc Puţin Mult Foartemult

Nu ştiu

Respondenți

Experți

Cum credeți, la care etapă se fraudează cel mai mult alegerile și se comit mai frecvent infracțiuni sau contravenții electorale? (un singur răspuns)

36

22,7%

18,3%

23,1%

12,9%

6,3%

2,0%

14,8%

27,8%

24,1%

20,4%

9,3%

7,4%

3,7%

7,4%

Cu mult timp înainte de ziua de vot, înperioada preelectorală

În perioada campaniei electorale, în procesulperfectării listelor alegătorilor

În ziua alegerilor

În timpul numărării voturilor

În timpul elaborării rapoartelor

Nu au loc asemenea infracțiuni

Nu știu

Respondenți

Experți

Cum considerați, ce sancțiuni trebuie aplicate persoanei, concurenților electorali, care corup alegătorii? (un singur răspuns)

37

35,1%

19,9%

34,1%

1,3%

1,1%

8,5%

40,7%

13,0%

44,4%

1,4%

0,5%

Eliminarea din cursa electorală

Atragerea la răspundere penală

Eliminarea din cursa electorală cuatragere la răspundere penală

Nu trebuie aplicată vre-o măsură

Altceva (indicați)

Nu știu

Respondenți

Experți

Cum considerați, trebuie să fie trași la răspundere (contrаvențională, penală) cetățenii care își vând votul?

38

68,3%

17,9% 13,7%

77,8%

20,4%

1,9%

Da Nu Nu știu

Respondenți

Experți

Vă rugăm să indicați gradul de periculozitate al fraudelor electorale în ciclul electoral. Experți

55,6%

65,5%

33,3%

7,4%

38,2%

52,7%

55,6%

35,2%

23,6%

48,1%

25,9%

32,7%

34,5%

33,3%

3,7%

5,5%

13,0%

55,6%

16,4%

3,6%

5,6%

1,9%

3,6%

1,9%

7,4%

10,9%

7,3%

1,9%

3,7%

1,8%

3,8%

3,7%

1,8%

1,8%

3,7%

Coruperea alegătorilor

Falsificarea rezultatelor votării

Folosirea fondurilor din străinătate sau a fondurilornedeclarate

Afișajul electoral neautorizat

Scoaterea din secția de votare a buletinelor de vot

Votare multiplă (înscrierea în mai multe liste de candidați)

Încălcarea legislației electorale de către membrii organului electoral

Foarte periculos Periculos Nu prea periculos Deloc periculos Nu ştiu

39

40

Semnați, vă rugăm, cele mai răspândite din încălcările indicate (indicați trei încălcări)

63,0%28,0%

26,0%23,0%

21,0%17,5%

15,7%12,5%12,1%11,7%

10,2%8,5%

6,6%6,6%5,7%

3,3%

Coruperea alegătorilor

Folosirea fondurilor din străinătate sau a fondurilor…

Falsificarea rezultatelor votării

Încălcarea legislației electorale de către membrii …

Votare multiplă

Votarea cetățenilor din stânga Nistrului

Afișajul electoral neautorizat

Invalidarea buletinelor

În liste au fost incluse suflete moarte

Scoaterea din secția de votare a buletinelor de vot

Implicarea factorului administrativ

Partidele și concurenții electorali au făcut agitație și în …

Transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare

Bolnavii care nu se pot deplasa nu au avut posibilitatea de…

Intimidara electoratului

Fotografierea buletinului cu telefonul mobil

Dvs. ați fost martorul vre-unui incident care ar putea constituifraudă electorală? Dacă ați observat, ați informat pe cineva?(un singur răspuns)

41

76,5%

15,3%

4,9%

0,7%

2,6%

70,9%

12,7%

7,3%

1,8%

3,6%

Eu nu am observat nici o fraudă

Am observat o fraudă dar nu amraportat

Am observat o fraudă și am raportat-o președintelui de circumscripție/ …

Am observat o fraudă și am raportat-o poliției

Am observat o fraudă și am raportat

Respondenți

Experți

Cum considerați, care este motivul principal al comiterilor fraudelor electorale? (Se admit câteva răspunsuri)

42

75,6%

24,9%

24,3%

13,0%

18,4%

0,8%

7,5%

80,0%

36,4%

43,6%

32,7%

29,1%

10,9%

5,5%

Pentru a obține sau de a se menține la putere

Pentru a dezvolta relațiile în cadrul structurilor de stat (inclusiv relații de corupție)

Pentru a micșora influența forțelor din opoziție, posibilitățile acestora de a accede la putere

Pentru a demonstra puterea și consolidarea resurselor administrative (partidelor/grupurilor …

Pentru a ascunde încălcările legislației comise anterior în cadrul campaniei electorale

Altceva (indicați)

Nu știu

Respondenți

Experți

Cum credeți, cine sunt principalii generatori ai fraudelor electorale?

43

65,0%

24,1%

17,0%

9,6%

10,2%

8,7%

13,8%

12,5%

0,7%

14,2%

81,8%

10,9%

21,8%

36,4%

52,7%

27,3%

30,9%

14,5%

5,5%

5,5%

Partidele de guvernământ

Partidele de opoziție

Personalul electoral

Alte organe de stat

Sistemul judecătoresc

Mass media

Alegătorii

Elementele criminale

Altceva (indicați)

Nu știu

Respondenți

Experți

Vă rugăm să indicați, ce vă motivează/ ar putea să vă motiveze să participați la alegeri? (mai multe răspunsuri)

44

51,1%

13,8%

37,2%

6,7%

18,4%

30,3%

19,4%

6,6%

61,8%

14,5%

50,9%

21,8%

52,7%

45,5%

38,2%

0,7%

Datoria civică

Deprindere

Dorința de a-mi exprima propria poziție politică

În rândul oamenilor apropiați este obișnuit să se meargă la alegeri

Dorința de a ajuta partidului favorit să ajungă în Parlament/ să aibă un număr mai mare …Este practic unica posibilitate de a influența

soarta țăriiDorința de a opri partidul în care nu am

încredere să ajungă în Parlament

Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Cum considerați Dvs., cît de răspândit în Republica Moldova este fenomenul cumpărării voturilor?

45

41,6% 43,4%

4,4%0,5%

9,8%

25,5%

56,4%

14,0%

3,6%0,5%

Foarterăspândit

Răspândit Nu prearăspândit

Delocrăspândit

Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Cum considerați Dvs., după alegeri voturile sunt numărate corect?

46

26,8%38,2% 35,0%

48,1%

27,8% 24,1%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Cum considerați Dvs., majorității demnitarilor aleși le pasă de ceea ce cred oameni ca Dvs?

47

10,2%

75,9%

13,9%

Da Nu Nu știu

Cum considerați Dvs., ar trebui să existe o lege care ar obliga deputații care își părăsesc fracțiunea parlamentară să renunțe la propriul mandat?

48

71,2%

11,1% 17,8%

70,4%

24,1%

5,6%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

După părerea Dvs., este oare necesară micșorarea numărului de deputați?

49

56,5%

26,7%16,8%20,8%

69,8%

9,4%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Cum considerați Dvs., partidele politice trebuie să primească finanțare din bugetul de stat?

50

13,5%

70,9%

15,6%

48,1%42,6%

9,3%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Cum considerați Dvs., alegerile din țară oferă posibilități cetățenilor de a schimba acei reprezentanți ai puterii care nu își îndeplinesc promisiunile?

51

19,2%

46,9%

26,5%

7,5%18,5%

57,4%

23,3%

0,8%

Da Parțial Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Considerați că mandatul Parlamentului pe o perioadă de 4 ani este oportun pentru Republica Moldova?

52

63,7%

9,9% 13,4% 13,0%

88,3%

7,4% 3,7% 0,6%

Da, acesta trebuiepăstrat

Nu, acesta trebuiemajorat

Nu, acesta trebuie micșorat

Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Ați dori ca alegerile să aibă loc pe parcursul a două sau mai multe zile?

53

17,7%

71,1%

11,2%25,9%

72,2%

1,9%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Ați dori să votați utilizând o mașină electronică de vot în locul buletinului de vot tradițional

46,3%38,8%

14,9%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Da Nu Mă abțin

54

Ați dori să puteți vota la oricare secție de vot din Republica Moldova?

55

71,6%

19,8%8,6%

47,3% 50,9%

1,8%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Dacă ar exista posibilitatea să votați prin internet, ați alege această opțiune în locul prezentării la secția de vot?

56

51,2%35,7%

13,1%

76,5%

21,8%

1,7%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Cum considerați, ar spori intenția Dvs. de vot dacă ar exista posibilitatea să votați prin internet?

57

44,5%34,5%

21,0%

56,4%

42,2%

1,4%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

În sistemul electoral proportional partidele erau obligate să includă în listăcel puțin 40% de femei. Ar trebui oare ca în sistemul electoral mixt să se asigure această prevedere și în circumscripțiile uninominale sau nu?

58

41,6%26,8% 31,6%34,9%

64,6%

0,5%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Cum considerați Dvs., au avut oare loc suficiente consultații publice atunci când s-a reformat sistemul electoral?

59

28,2%47,9%

24,0%21,9%

76,8%

1,3%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Ce modalitate de alegere a deputaților considerați că este cea mai oportună pentru Republica Moldova?

26,5%

34,5%

12,6%

9,6%

16,8%

24,1%

66,7%

7,4%

1,4%

0,5%

Deputații să fie aleși prin sistemul mixt de vot

Deputații să fie aleși pe liste deschise de partid

Deputații să fie aleși doar în bază de circumscripții uninominale

Nu mă interesează

Nu ştiu

Respondenți Experți

60

Sunteți pentru sau împotriva următoarelor măsuri care ar putea fi aplicate în deomeniul electoral...? (Câte un răspuns pe fiecare rând) Respondenți

67,6%

72,8%

85,7%

68,7%

17,9%

9,9%

4,4%

11,7%

14,4%

17,3%

9,9%

19,6%

Să fie majorat numărul secțiilor de vot de peste hotarele țării

Sancționarea mass media pentru reflectarea neechidistantă a

alegerilor

Aplicarea pedepselor pentrucumpărarea voturilor

Limitarea rolului bisericii încampaniile electorale

Pentru Împotrivă Nu știu

61

Sunteți pentru sau împotriva următoarelor măsuri care ar putea fi aplicate în deomeniul electoral...? (Câte un răspuns pe fiecare rând) Experți

57,4%

81,5%

85,2%

66,7%

29,6%

11,1%

11,1%

18,5%

13,0%

7,4%

3,7%

14,8%

Să fie majorat numărul secțiilor de vot de peste hotarele țării

Sancționarea mass media pentru reflectarea neechidistantă a …

Aplicarea pedepselor pentrucumpărarea voturilor

Limitarea rolului bisericii încampaniile electorale

Pentru Împotrivă Nu știu

62

Credeţi că alegerile în Republica Moldova sunt libere şi corecte?

63

19,9%

60,9%

19,2%16,6%

82,2%

1,2%

Da Nu Nu știu/ Nu răspund

Respondenți

Experți

Cum apreciaţi relaţiile actuale ale Republicii Moldova cu următoarele state:

8,0%

18,5%

12,2%

8,0%

13,8%

63,4%

60,8%

48,6%

54,8%

60,8%

9,9%

8,0%

23,9%

11,0%

9,0%

1,7%

1,3%

4,4%

2,4%

2,2%

17,0%

11,4%

11,0%

23,8%

14,2%

Ucraina

România

Federaţia Rusă

SUA

UniuneaEuropeană

Foarte bune Bune Rele Foarte rele Nu ştiu

64

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum şi ar trebui de ales întreaderarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană sau Uniunea Euroasiatică (Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan), Dvs. pentru care din acestea aţi vota?

35,9%

40,4%

11,1%

3,5%

9,1%

Uniunea Europeană

Uniunea Economică Euro-Asiatică

Niciuna

Nu aș participa la vot

Nu știu, nu răspund

65

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO, Dvs. ați vota pro sau contra?

21,5%

48,2%

10,7%

3,1%

16,4%

Aș vota pro

Aș vota contra

Nu aș participa la vot

Nu știu ce reprezintă NATO

Nu știu, nu răspund

66

67

Concluzii și recomandăriModificarea sistemului electoral a înaintat noi cerințe față de comportamentul electoral al cetățenilor. În primul rând, cetățenii autrebuit să facă față noilor proceduri de vot, care s-au complicat și mai mult prin desfășurarea concomitentă a alegerilor parlamentare șia referendumului, astfel oferindu-se patru buletine de vot. În al doilea rând, cetățenii au trebuit să proceseze mult mai multăinformație din partea candidaților, or pe lângă concurenții la circumscripția națională, au existat și concurenții din circumscripțiileuninominale. Vorbind despre opțiunile electorale ale alegătorilor, menționăm că sistemul electoral mixt a complicat luarea deciziei de avota la circumscripțiile uninominale, atunci când candidatul favorit nu coincidea cu reprezentantul partidului favorit.

Participarea la vot a fost descurajată din mai multe cauze. În primul rând, în ultimii ani se înregistrează o tendință negativă de încredereîn majoritatea instituțiilor statului. Astfel, o parte din susținătorii partidelor de guvernământ s-au dezamăgit în acestea. În al doilearând, strategia elaborată și aplicată în campania electorală de către partidele de opoziție nu a fost într-atât de eficientă ca să atragămajoritatea celor dezamăgiți în guvernare. Prin urmare, în ultimii ani a crescut numărul acelor persoane, care nu mai au încredere îngenere în partide și în sistemul politic din țară, fapt care ar trebui să-i îngrijoreze pe liderii politici.

O altă cauză este faptul că dacă în cadrul sistemului electoral proporțional interesul era unul general, îndreptat spre problemele tuturorcetățenilor țării, în cadrul sistemului electoral mixt acest interes a fost diluat, transferat spre probleme mai mici, care țin de regiuni.Respectiv, specificul campaniei electorale nu a mai ținut de dezbateri tv în vizorul tuturor cetățenilor țării, ci s-a mutat spre lupta încadrul circumscripțiilor uninominale. De asemenea, lumea a obosit de fluxul necontenit de știri false, în special pe final de campanie.

Există un aspect special care a derivat din introducerea noului sistem mixt. În circumscripțiile uninominale mai mulți candidați auabordat probleme locale în agenda lor electorală, ceea ce indică o înțelegere inadecvată a competențelor deputaților față de cea aoficialilor locali atât de către candidați, cât și de către alegători. În același timp, agitația a fost îndreptată spre probleme de interesgeneral, iar problemele de interes mai îngust, adresate unor grupuri mai mici, cum ar fi aspectele privind egalitatea de gen, aspecteleprivind tineretul, minoritățile, persoanele cu dezabilități, au fost aproape inexistente.

68

Concluzii și recomandăriUn aspect interesant al acestor alegeri a fost modul în care a fost utilizat referendumul de către inițiatorii acestuia. Diferitele

perioade de timp prevăzute în lege pentru campania electorală pentru alegerile parlamentare și pentru referendum au permis

ca susținătorii referendumului să folosească această perioadă pentru a promova partidul sau unii dintre candidații săi în timp

ce au organizat campanii pentru una dintre opțiunile referendumului, precum și să conducă două campanii paralele, începând

cu 30 de zile înainte de alegeri, din fonduri separate. Conform legii, concurenții la referendum pot începe campania pentru

referendum de îndată ce se înregistrează. Respectiv, doar două partide au fost înregistrate ca participanți la referendum cu

aproape o lună înainte de începerea oficială a campaniei electorale parlamentare, ceea ce le-a permis să se bucure de o

vizibilitate mai mare. Mai mult, un număr de candidați și partide au folosit sărbătorile pentru activități care pot fi considerate

ca autopromovare, prin organizarea de diverse evenimente și prin distribuirea de cadouri minore cetățenilor. Potrivit mai

multor interlocutori, anumite activități ale oficialilor publici în perioada pre-campanie pot fi clasificate, de asemenea, ca o

campanie directă sau indirectă.

Fiind rugați să se expună pe marginea fraudelor electorale, experții au menționat că este nevoie de un nou recensământ al

populației Republicii Moldova care, printre altele, să demonstreze câți cetățeni cu drept de vot locuiesc în RM. Acest lucru este

important pentru a putea monitoriza eficient registrele aalegătorilor, rapoartele care sunt elaborate de către comisiile

electorale teritoriale, etc. De asemenea, este nevoie de întrodus „ziua tăcerii” în ziua alegerilor, deoarece concurenții electorali

tind să desfășoare activități propagandistice chiar în ziua scrutinului prin metode care contravin legislației. Încă o recomandare

nominalizată de către experți se referă la pedepsirea penală a concurenților electorali, a persoanelor din staff-ul acestora care

se ocupă de coruperea alegătorilor, transportarea organizată, masivă a oamenilor la urnele de vot, precum și interzicerea

utilizării resurselor administrative în scopuri electorale.

69

Concluzii și recomandăriÎn urma analizei minunțioase a rapoartelor misiunilor de observare, a informațiilor oferite în presă de către candidați și reprezentanții

societății civile, am stabilit o serie de activități ilegale pe care le utilizează unii concurenți electorali. Spre exemplu, vorbind despre

utilizarea resurselor administrative de către guvernare, unii observatori au menționat că au remarcat cazuri de posibilă utilizare abuzivă

a resurselor administrative în timpul campaniei, inclusiv întâlniri de campanie ale candidaților din cadrul instituțiilor de stat în timpul

programului de lucru, participarea înalților funcționari de stat la activitățile de agitație, participarea angajaților statului la ședința

candidatului în timpul orelor de lucru, purtând chiar uniformele reprezentative ale lor. Observatorii au fost informați de un număr de

interlocutori despre presiuni exercitate asupra angajaților de stat de a participa la evenimentele de campanie ale partidelor aflate la

putere la nivel local și/ sau național. O serie de măsuri, cum ar fi creșterea salariilor și a beneficiilor pentru diferite grupuri ale

societății, îmbunătățiri ale infrastructurii, indemnizații pentru diferite grupuri de cetățeni, proiecte noi de dezvoltare etc. au fost

introduse sau publicate înaintea alegerilor atât la nivel local, cât și central.

În urma desfășurării alegerilor putem concluziona că legiuitorul are de soluționat unele probleme legalislative ce țin de utilizarea

abuzivă a resurselor administrative, lacunele privind utilizarea activităţilor de caritate pentru autopromovare, cât şi concentrarea în

mîinile câtorva actori politici a mijloacelor de informare în masă. De asemenea, în legislația electorală există unele prevederi

contradictorii. Spre exemplu:

- perioada de campanie electorală este diferită pentru alegerile parlamentare şi pentru referendum;

- Codul Electoral permite agitația electorală în ziua alegerilor, însă pentru aceeași faptă este prevăzută o sancţiune administrativă;

- Codul electoral nu stipulează clar jurisdicţia examinării contestaţiilor împotriva candidaţilor, nu este neclară procedura contestaţiilor

post-electorale.

70

Concluzii și recomandăriDacă ne referim la legislaţia electorală ca factor instituțional care poate influenţa comportamentul electoral, putem menţiona că

aceasta se perfecţionează în timp, în ultimii ani efectuându-se un şir de modificări pentru a se conforma normelor europene. Dar, cu

toate că standardele europene în materie de legislație sunt adoptate, aplicarea normelor juridice în procesul electoral nu este una

eficientă, ceea ce afectează calitatea campaniilor electorale. Lipsa surselor de finanțare necesare pentru tehnologizarea procesului

electoral face imposibilă implementarea votului prin corespondenţă şi a votului electronic, ceea ce nu permite sporirea activismului

electoral, în special în rândul cetățenilor aflați peste hotarele țării. Pentru sporirea participării electorale prin intermediul unui proces

electoral eficient, este necesar ca toate instituțiile implicate în desfășurarea alegerilor (organizațiile societății civile, concurenții

electorali, organele de stat etc.) să respecte cu strictețe prevederile legislației electorale. Verificarea registrelor electorale realizată de

către Comisia Electorală Centrală a contribuit semnificativ la sporirea încrederii cetățenilor în integritatea electorală. Astfel, CEC trebuie

să continue să utilizeze sistemul de verificare în viitoarele alegeri, inclusiv următoarele alegeri locale.

Luând în considerare participarea la alegeri a unui număr mare de alegători din stînga Nistrului, autoritățile electorale trebuie să

sporească accesibilitatea acestora la alegerile viitoare, prin deschiderea mai multor secții de votare și să informeze în mod clar

alegătorii transnistreni cu privire la locurile lor de votare desemnate. De asemenea, numărul mare de secții de vot care nu erau

accesibile persoanelor cu dizabilități reprezintă o provocare pentru participarea deplină a cetățenilor în procesul electoral, or

autoritățile trebuie să depună eforturi concertate pentru a aborda această problemă în viitoarele alegeri.

Partidele politice și candidații ar trebui să utilizeze mai mult posibilitățile de a-și prezenta platformele și de a aborda chestiuni politice

importante, inclusiv prin participarea mai activă la dezbateri. Rolul surselor de informare în masă în această privință este unul

primordial.

Mulţumim pentru atenţie!

71


Recommended