Rezolvari Subiecte Psihopatologie an I Sem I - UEB

Laurentiu Marius DRAGOMIR www.lmdragomir.ro

Rezolvarea subiectelor de la examenul de psihopatologie (prof. Dr. Aurel Romilă)

Acest material este doar o viziune proprie şi nu

reprezinta in nici un caz o pozitie oficială a domnului profesor. In consecinta, fiecare il poate utiliza dupa bunul plac. Subiecte de examen semestrul I, MASTERAT la UEB (2009-2010)

1. Atentia si constiinta sincrona si diacrona. 2. Memoria cognitiva si afectiva 3. Gindirea: explicatie si intelegere 4. Inteligenta si intelepciune. 5. Pasiuni negative 6. Ego patologic: infumurarea 7. Inconstientul patologic, necontrolat 8. Supraego patologic, consecinte 9. Ego social, politic, stiintific, filozofic si religios 10. Ce v-a placut din curs si ce n-ati inteles (ca sa lamurim in sem.II)


ExplicaŃii examen

Pentru subiectele 1- 4


Pentru subiectul 3


Pentru subiectele 3 – 4


Pentru subiectele 5 – 8


Pentru subiectul 9


























Materiale diverse




AtenŃia1

AtenŃia este orientarea, selectivitatea şi concentrarea conştiinŃei noastre asupra unor stimuli aflaŃi în afara noastră sau în interiorul nostru.

- selectivitatea se produce diferit în funcŃie de punctele de reper, este strâns legată de starea de veghe a persoanei (persoana nu poate fi atentă în timpul somnului);

- atenŃia nu face parte din categoria proceselor de cunoaştere, deoarece nu are un conŃinut informaŃional - reflectoriu propriu, nici din categoria activităŃilor psihice; ea are calitate de condiŃie facilitatoare pentru procesele şi activităŃile psihice;

- atenŃia este strâns legată de motivaŃie, mai ales de interese – dacă persoana este preocupată şi atrasă de anumite categorii de stimuli, orice semn al prezenŃei acestora îi va capta imediat atenŃia.

Principalele caracteristici ale atenŃiei sunt:

- a fi atent înseamnă a fi orientat către ceva anume - a fi atent înseamnă a fi atras de ceva anume - a fi atent înseamnă a ignora cât mai mult din tot ceea ce există şi se întâmplă în jurul a ceva anume

de care ne ocupăm - a fi atent înseamnă a fi concentrat asupra a ceva anume.

Formele atenŃiei

A) În funcŃie de prezenŃa/absenŃa efortului depus şi a gradului de conştientizare: 1. AtenŃia involuntară – atenŃia este captată deşi nu ne propunem acest lucru. 2. AtenŃia voluntară – se implică în majoritatea activităŃilor şi acŃiunilor noastre, presupune

depunerea unui efort pentru a atinge un anumit obiectiv, pentru a finaliza o anumită sarcină. 3. AtenŃia postvoluntară - multe activităŃi conduc la formarea unor deprinderi şi la dezvoltarea unor

atitudini pozitive faŃă de acestea în sensul că ele devin preferate, deci reluarea lor nu va mai necesita efortul voluntar – deci atenŃia postvoluntară se bazează pe deprinderea de a fi atent.

B) În funcŃie de direcŃia principală de orientare a atenŃiei: 1. AtenŃia internă - presupune orientarea către diferite aspecte ale psihologiei proprii: gânduri,

imagini, sentimente; ea intervine în cadrul comunicării cu sine (introspecŃie, reflecŃie interioară). 2. AtenŃia externă - este orientată către lumea exterioară (obiecte, fenomene, persoane); ea intervine

în toate tipurile de activitate umană: muncă, joc, învăŃare, creaŃie. 3. AtenŃia expectativă – de aşteptare, atunci când suntem în aşteptarea iniŃierii sau finalizării unor

acŃiuni.

Tulburările de atenŃie2

AtenŃia este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientată, spontan sau voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioară sau asupra propriilor idei, reprezentări sau activităŃi. Din aceste considerente, atenŃia are un rol deosebit de important în procesul de orientare şi adaptare în realitate, ca o participare activă a individului la mediul său de viaŃă.

AtenŃia poate fi voluntară, involuntară (spontană) şi postvoluntară. Pentru ca ea să se poată produce, este necesar ca persoana să vină în contact cu anumiŃi stimuli din exteriorul sau din interiorul său, care să-i trezească interesul. Din aceste motive, calitatea atenŃiei unei persoane este dată de următorii factori: intensitatea stimulului, caracterul de noutate al acestuia, interesul pe care stimulul îl trezeşte pentru individ, o anumită stare afectivă pe care o declanşează, starea fiziologică a persoanei din acel moment.

Ca proces psihic, atenŃia are următoarele calităŃi : a) concentrarea, constând în delimitarea unei sfere precise de obiecte asupra cărora este orientată

atenŃia;

1 De pe net. 2 Constantin Enăchescu, Tratat de psihopatologie, Editura Polirom, 2007, p. 186.


b) volumul sau capacitatea de cuprindere simultană a unui număr mai mic sau mai mare de obiecte; c) intensitatea, respectiv gradul de concentrare asupra unor anumite obiecte şi delimitarea acestora

de restul celorlalte; . d) distribuŃia sau capacitatea atenŃiei de a cuprinde simultan două sau mai multe obiecte sau acŃiuni

diferite; e) stabilitatea sau posibilitatea de a menŃine mai mult timp atenŃia asupra aceleiaşi activităŃi, chiar

dacă obiectele sau acŃiunile acestora se modifică; f) deplasarea, însuşirea atenŃiei de a trece de la un tip de activitate la altul; g) distragerea, care constă în scăderea atenŃiei, care poate merge până la totala ei dispariŃie. Din punct de vedere psihopatologic, tulburările de atenŃie pot fi globale, privind atât atenŃia

voluntară, cât şi pe cea involuntară; de asemenea, ele pot fi diferenŃiate, privind una dintre multiplele calităŃi ale procesului de atenŃie.

În psihopatologie, atenŃia poate fi exagerată sau diminuată, mergând până la completa ei suprimare (aprosexie). O scădere globală a atenŃiei apare în confuzia mintală în legătură cu tulburările stării de conştiinŃă.

*** AtenŃia se mai cheamă şi conştiinŃa elementară sau orientare şi se probează şi se măsoară prin

celelalte funcŃii de cunoaştere. Metodele sunt următoarele – se cere bolnavului să execute câteva operaŃiuni neautomate, să numere de la 20 înapoi din 3 în 3, să spună zilele săptămânii în ordine inversă. Deci memoria automată înseamnă să evoci fără greutate fiindcă zeci de ani ai repetat aceasta, dar pentru prima data Ńi se pune problema absurdă de a o face invers de cum făceai, atunci trebuie să foloseşti pentru prima dată o atenŃie de concentrare. O altă probă este de a sublinia într-un text o anumită literă, într-un interval de timp dat (Bourdon)3.

Patologia atenŃiei4 Tulburările de atenŃie se numesc disprosexii, ele interesând atât atenŃia voluntară, cât şi pe cea

involuntară. Interesează concentrarea, calitatea selecŃiei sau acuitatea şi persistenŃa atenŃiei. Tulburarea atenŃiei poate fi cantitativă sau calitativă.

a) cantitative: hipoprosexia şi hiperprosexia

Hipoprosexia: Fiziologic: în condiŃii de oboseală, surmenaj, situaŃii anxiogene Patologic: tulburare anxioasă, depresie, în schizofrenie (atenŃia voluntară este mult diminuată, dar

atenŃia spontană persistă pentru instinctele elementare, după cum susŃine Chaslin), în accesul maniacal. Hiperprosexia Fiziologic: în situaŃii de creştere a interesului sau de risc vital, în stările de excitaŃie şi în

intoxicaŃiile uşoare cu alcool şi consumul de psihostimulente (cafea, amfetamine, piracetam). Patologic: tulburarea obsesivă fobică, cenestopatii, în delirurile hipocondriace, stări maniacale şi

oligofrenie

b) calitative: paraprosexii

AtenŃia de concentrare (voluntară): - creşte: în delir paranoic şi nevroza obsesivo – fobică. - scade: schizofrenie şi neurastenie. AtenŃia spontană: - creşte: în oligofrenii, manie.

3 Aurel Romilă, Psihiatrie, ed. a II-a, Bucureşti. 2004, p. 173. 4 Florin Tudose, Psihopatologie şi orientări terapeutice în psihiatrie, ed. a II-a, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007, p. 52-53.


Aprosexia – semnifică abolirea atenŃiei şi se întâlneşte în stări confuzionale, sindromul catatonic, demenŃe şi oligofrenii, prin scăderea globală a performanŃelor intelectuale.


Date post:	19-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	dragomir-laurentiu-marius
View:	582 times
Download:	14 times

Rezolvari Subiecte Psihopatologie an I Sem I - UEB

Documents