+ All Categories
Home > Documents > Rezolvari Comert International

Rezolvari Comert International

Date post: 04-Jun-2018
Category:
Upload: georgiana-andrian
View: 249 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 23

Transcript
  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    1/23

    Test curs -Comer internaional Test Nr. 1.

    1. Comentai pe scurt ( max. 10 rnduri) urmtoarea aseriune imaginea tradiional a corelaieidintre politica extern i politica comercial extern s-a inversatpag 6

    In fazele incipiente ale comertului international, cand au inceput tarile sa faca schimburi

    comerciale intre ele, politicile comerciale externe erau intro mare masura dependente si influentatede politicile externe ale tarilor participante. Una dintre trasaturile centrale ale mediului deschimbare a politicilor comerciale este erodarea granitelor care marcheaza limitele dintre politicaexterna si politica economica externa. Acest lucru a permis, de fapt, amestecarea politiciloreconomice si de securitate, ceea ce a dus in final la scoaterea in evidenta a unui antiargument sianume Razboiul Rece. Politica comerciala internationala capata ireversibile dimensiuni, ajungandu-se chiar la o subordonare a politicii externe, in fapt reprezinta arma principala folosita de natiuniin razboiul global economic si politic.

    2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care redefinirea constant a raportului de fore nplan economic i comercial influeneaz evoluia comerului internaional.....pag 33

    Comerul internaional continu s creasc n ritmuri tot mai rapide, Ideile economicematurizate n rile dezvoltate sunt tot mai asumate de rile n curs de dezvoltare i de cele ntranziie, astfel in urmtorii ani, productivitatea va atinge un nive l care va redesena tabloul polilorde putere. Se maturizeaza treia revoluieindustrialcare face ca lumea sdevinmultipolar.).Europa i America trebuie s-i asume provocrile lansate n alte zone i s caute soluii la acestea .Se redefinete scala avantajelor comparative i competitive. Spiritul de competiie cuprinde toateeconomiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Astzi vorbim de dragoni i tigrii asiatici i degazele americane i europene. Tot mai multe state mbrieaz valeneleliberului schimb i aleeconomiei de pia.

    3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) mercantilismul ca teorie care explic fundamentelecomerului internaional...............pag 70

    Aceasta teorie a fost filozofia economica a sec al 16 si exprima credinta ca bogatia unei tari esteexprimata prin cantitatile de metale pretioase de care dispune aceasta. Calea de obtinere a acestuideziderat se considera a fi promovarea exporturilor si restrictionarea importurilor. Prin faptul cavaloarea exporturilor unei natiuni era mai mare decat cea a importurilor, prin tranzactionare aceastaprimea in loc de produse metale pretioase, rezultand la inflorirea asa crezutei bogatii. Un exempluconcret il constituie coloniile Marii Britanii din America care nu aveau voie sa faca export peteritoriile pe care facea Marea Britanie export, iar importurile le faceau numai din Marea Britanie.Aceasta strategie mercantilista a inflamat relatii comerciale internationale si a condus la prabusireaimperiului britanic si la izbucnirea unor conflagratii sangeroase.

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    2/23

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    3/23

    6. n corelaie cu comerul cu bunuri, serviciile se pot clasifica n: a; b; c; d; e; (se va comenta Servicii ncorporate nbunuri(filme, cri, componente pentru sectorul informatic); Servicii complementare comerului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuie,

    asigurare, financiare, bancare, de promovare); Servicii care se substituie comerului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaii

    i ntreinere);

    Servicii care se comercializeaz independent de bunuri(asigurri de persoane i alteasigurri non-marf, servicii contabile i de audit, juridice,medicale, detelecomunicaii,informatice, turistice)

    7. Protejarea i consolidarea proprietii intelectuale a devenit o preocupare a comunitiiinternaionale pentru c: a; b; c; d; e;

    -Ideile i cunotinele reprezint o component tot mai important a CI;-O parte tot mai mare din valoarea produselor de astzi este reprezentat de volumul de invenii,inovaii, design i testri pe care le ncorporeaz;-UE i-a propus prin Strategia Lisabona sa devin cea mai competitiv economie bazat pecunoatere, capabil de cretere economic durabil;-Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele informatice, serviciile

    on-line) se vnd i se cumpr n funcie de creativitatea pe care o ncorporeaz;-Textilele sau noile maini i utilaje conin invenii i design n proporie considerabil,-O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafcute;-Deintorilor de DPI trebuie s li se garanteze faptul c ali actori economici nu le submineaz

    statutul; Rigurozitatea cu care sunt protejate Drepturile Proprietate Intelectualla variaz de la arla ar;

    Proprietatea intelectual devine un atu esenial al competitivitii;Diferenele dintre ri n ce privete reglementarea i protejarea PI genereaz numeroase stri

    tensionale la nivelul sistemului comercial internaional;Pentru a gestiona aceast nou provocare devine obligatorie armonizarea reglementrilor naionale

    i adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral;

    8. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) raiunile pentru care nediscriminarea este un pivotesenial al sistemului comercial multilateral actual............ pag 118Aplicarea principiului nediscriminariiin relatiile dintre participantii la sistem presupune

    acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate si a principiuluitratamentului national. Nediscriminarea este un pivot important din urmtoarele raiuni:

    - De natur economic: desi barierele comerciale sunt instrumente economice ineficiente,daca nu se discrimineaza intre furnizorii externi, firmele importatoare si consumatorii vor fistimulati sa se aprovizioneze de la ofertantii cu costurile cele mai mici.

    - Ofer anse egale rilor indiferent de mrime: ofera tarilor mici garantia ca marile putericomerciale nu isi vor exercita forta economica pentru a institui bariere comerciale indefavoarea lor in perioada unei conjuncturi economice nefavorabile. Se reduce si riscul ca

    alte tari in curs de dezvoltare sa beneficieze de tratament comercial semnificativ maifavorabil din ratiuni de politica externa- De eficien: aplicarea clauzei sprijina aplicarea regulilor multilaterale intrucat modificarea

    lor este costisitoare. Orice actiune unilaterala va trebui extinsa si asupra celorlalti parteneri- Reducerea costurilor i duratei negocierilor: prin extinderea automata a rezultatelor

    negocierilor intre doua sau mai multe parti se evita tratative bilaterale sau plurilateraleindelungate, redundante si cu costuri semnificative

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    4/23

    9. Printre obiectivele care urmau s fie ndeplinite pe parcursul Rundei Uruguay regsim: a; b;c; d;

    a. Liberalizarea i extinderea comerului internaional n avantajul tuturor PC prin eliminarea,reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare i netarifare;

    b. ntrirea i mbuntirea SCI prin supunerea unei pri tot mai importante a comeruluiinternaional unor norme noi de conduit mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu i

    convenite pe cale multilateral;c. Sporirea capacitii SCI de a se adaptala noile provocri din economia internaional;d. Sporirea interdependenelor dintre politicile comerciale i celelalte politici sectoriale pentru a se

    obine efectul sinergic ntre dimensiunile comercial, financiar i investiional.

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    5/23

    Test curs - Comer internaional Test Nr.2.

    1. Comentai pe scurt( max. 10 rnduri) urmtoarea aseriune una dintre trsturile mediului nschimbare al politicii comerciale este erodarea granielor care marcheaz limitele dintrepolitica extern i politica economic extern........................... pag 5

    De-a lungul timpului, s-a constatat o erodare a granitelor dintre politica externa si politicaeconomica externa. Razboiul Rece a limitat sfera participantilor la diplomatia comerciala intz si acreat bazele infleuntarii fundamentelor fluxurilor com de imperativele geopolitice. In anii 80conflictele dintre marii actori comerciali au luat amploare, astfel diplomatia comerciala bi simultilaterala a fost pusa la incercare. La sf anilor 80 aceste diferente comerciale evidentiaza tot maimult caracteristicile unei noi ere, asa cum spun si analistii, in aceasta noua era, geoeconomia ialocul geopoliticii. Pe scena politcii intz, apar disputele intre marile blocuri comerciale (NAFTA,UE). Daca la sf sec 19 puteam vorbi de o economie intz, in prezent s-a nascut o retea economicaglobala.

    2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care redefinirea constant a raportului de fore nplan economic i comercial influeneaz evoluia comerului internaional.....pag 33

    Cea mai parte din fluxurile comerciale internationale actuale se deruleaza avand ca actori principalimembrii QUAD: SUA, UE, Japonia, China, tari care reprezinta motorul economiei mondiale.Comertul international continua sa creasca in ritm accelerat, iar ideile economice maturizate intarile dezvoltate sunt implementate in regiunile in curs de dezvoltare sau in tranzitie, fapt ce ducetreptat la o noua redesenare a tabloului polilor de putere in plan comercial.

    Se maturizeaz a treia revoluie industrialcare face ca lumea s devin multipolar. Europa i America trebuie s-i asume provocrile lansate n alte zone i s caute soluii la

    acestea; Se redefinete scala avantajelor comparative i competitive; Spiritul de competiie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvolta re; Tot mai multe state mbrieaz valenele liberului schimb i ale economiei de pia.

    3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) avantajul absolut ca teorie care explic fundamentelecomerului internaional.................... pag 72

    Aceasta teorie a fost fondata de Adam Smith care sustinea ideea comertului liber intre state,considerandu-l cea mai potrivita cale de sporire a bogatiei. Aceasta teorie sugereaza faptul ca otara trebuie sa produca si sa exporte acele marfuri pentru care este mai productiva (adica leproduce cu costuri mai mici) decat celelalte tari si saimporte acele marfuri la care alte tari sunt maicompetitive. Un exemplu elocvent este cel cu Franta siJaponia, in care Franta produce 2 sticle de vin pe ora sau

    3 ceasuri pe ora, iar Japonia produce 1 sticla de vin peora sau 5 ceasuri pe ora. Este evident ca Franta are unavantaj absolut la vin, iar Japonia la ceasuri. Presupunandca se schimba 2 sticle de vin pe 4 ceasuri, amandouatarile vor avea de castigat.

    Producia/orde munc

    Frana Japonia

    vin 2 1

    ceasuri 3 5

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    6/23

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    7/23

    6. n conformitate cu GATS serviciile se pot clasifica n: a; b; c; d; (se va comenta fiecare ntr-ofraz)........pg 266

    sectorul telecomunicatiilorde bazaserviciile de transporturi maritime:deplasarea persoanelor fizice: se refera la intrarea si sederea temporara a persoanelor cu scopul

    de a furniza servcii

    servicii financiare:7. Printre disfuncionalitile relevate n administrarea TRIPs regsim: a; b; c; d;Un mare numr de ari in curs de dezvoltare i n tranziie nu dein sistemele juridice adecvate

    sarcinii dificile de ntrire a DPI i nici nu ndeplinesc alte condiii necesare aplicrii acordului;TRIPs nu ia n considerare c adm.publice i instituiile care ofer i garanteaz protecia PI ,n

    multe ri, nu dispun de fonduri suficiente ceea ce conduce la:Personal insuficient calificat;Lipsa de performan a sistemelor de informare;Rezultate deformate

    Reducerea valorii DPI prin msuri cum ar fi: licenele obligatorii; limitarea posibilitii deconsolidare a DPI, exceptarea de la exercitarea drepturilor in favoarea terilor;

    Problema noilor tehnologii (protecia nu poate precede noile tehnologii).8. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) de ce negocieril e comerciale multi laterale sunt schimbur i

    mult ivalente de concesii...................... pag 133Concesia este renuntarea unilaterala de catre una dintre parti la una sau mai multe dintre

    pozitiile sustinute in scopul crearii conditiilor pentru o intelegere. In practia negocierilor, concesiilepot sa poarte asupra unor interese reale ale partenerului respectiv sau pot sa reprezinta doarrenuntarea la unele pretentii formale, in acest din urma caz ele reprezentand o simpla stratagema.Negocierile comerciale sunt un lung sir de concesii, precedate de identificarea problemei, stabilireaprioritatilor, formularea pozitiilor initale si ascultarea propunerilor.

    Cu cat este mai larga paleta problemelor luate in calcul, cu atat este mai mare sansa canegociatorii sa gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile.

    9. Printre principiile care trebuiau respectate pe parcursul negocierilor Rundei Uruguay se potmeniona: a; b; c; d; e;

    Transparena i compatibilitatea negocierilor cu principiile de baz, cu obiectivele iangajamentele asumate de partile contractante astfel nct s se obin avantaje sporite i reciprocepentru toi participanii;

    Lansarea, derularea i finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singurproces;

    Tratament difereniat i mai favorabil pentru tarile in curs de dezvoltare;rile n curs de dezvoltare nu vor trebui s ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de

    dezvoltare;Luarea n considerare a posibilitii ca tarile in curs de dezvoltare s aduc contribuii la procesul

    de liberalizare pe msura mbuntirii performanelor lor economice;Tratament specific pentru rile cel mai puin dezvoltate;Principiul angajamentului unic.

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    8/23

    Test curs - Comer internaional Test Nr.3.

    1. Comentai pe scurt( max. 10 rnduri) urmtoarea aseriune o mare parte din comerul internaionactual este o reflectare a dezvoltrii sistemelor globale de producie............ pag 42

    Sistemele productive devenite globale sunt astazi tot mai complexe si implica firme capabile saproduca si sa asambleze componente realizate intr-o mare varietate de locatii. In prezent,

    globalizarea este condusa de dezvoltarea sistemelor de productie care devin transfrontaliere. Prinintermediul fluxurilor de ISD sau al diferitelor tipuri de aliante strategice, firmele isi pot localizaactivitatile creatoare de valoare in orice colt al lumii in functie de factorii de productie necesariapropierii noilor avantaje comparative.

    2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care diversificarea i sporirea eficacitiimsurilor de politic comercialinflueneaz evoluia comerului internaional.....pag 37

    Comerul internaional este derulat n condiiile unei concurene imperfectate de obstacolecomerciale tarifare si netarifare (bariere in accesul la piete);

    Gama acestor bariere s-a mbogit iar eficacitatea lor in distorsionarea fluxurilor comerciale asporit continuu;

    Ele genereaz nsemnate pierderi de bunstare, afecteaza preturile;S-a conturat o lege a proteciei constante;Puseurile de protecionism nsoesc de regulmomentele de conjunctur nefavorabil;Barierele comerciale submineaz bazele specializrii, afecteaza fundamentele economiei de scara

    si produc efecte negative asuprea consumatorilor.

    3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) avantajul relativ ca teorie care explic fundamentelecomerului internaionalpag 73

    Aceasta teorie a fost dezvoltata de David Ricardo, care sustinea ca avantajul comparativ sconcretizeaza in ctigulrealizat de o naiune care produce i vinde la extern bunuri pe care le realizeazcu costuri mai mici relativ la alte bunuri naionale, iar n schimbul lor procur alte mrfuri a cror realizar

    la intern se dovedete mai puin avantajoas. Teoria ia in considerare conceptul de cost de oportunitaatunci cand incearca sa determine ce bunuri sau servicii trebuie produse de o tara.

    4. Naiunile fac comer ntre ele pentru c: a;b;c;d;-Este tehnic imposibil i economic nerentabil ca s se produc la nivel naional tot ceea ce cerefuncionarea unei economii moderne;-Economiile de scar i de gam implic dimensiuni productive care nu se regsesc n cadrul relativngust al unei economii naionale;-Factorii de producie sunt relativ asimetricrspndii pe glob;-Au nevoie de rezultatele creaiei tiinifice i de forele concurenei externe

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    9/23

    5. Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, dar ofer

    oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectiv naciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz;

    Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali icolectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional;

    Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologiei informaiei ial managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n ce mai sofisticate;

    Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiar facobiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una care sebazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai;

    bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaz iopereaz, n mic msur, sub controlul acesteia;

    Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabilitipentruentitile care le dein.

    6. Printre trsturile specifice ale comerului cu servicii regsim: a; b; c; d; e; Locuri de munc mai bune i mai bine remunerate; Piee cu dimensiuni mai mari, Mai mult stabilitate i armonie la scar regional i internaional, Reducerea srciei i a subdezvoltrii; Creterea interesului pentru forme instituionalizate de raporturi comerciale,

    7. O conduit comercial multilateral cu privire la DPI trebuie s vizeze: a; b; c; d;-Modul n care trebuie aplicate principiile de baz ale SCI n tranzaciile cu DPI;-Modul n care se poate acorda o protecie adecvat DPI;-Maniera n care rile trebuie s pun n aplicare, pe teritoriul lor DPI;-Modul n care trebuie soluionate diferendele comerciale cu privire la proprietatea intelectual

    8. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) de ce n cadrul negocierilor comerciale multilateraleechitatea este, de cele mai multe ori, mai important dect eficacitatea............. pag 139

    Deseori, s-a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate ptechilibrul pe care il aduc si nu pt fundamentele explicative. Solutiile bazate pe eficacitate(maximizarea rezultatelor pozitive la nivelul fiecarei tari), indiferent de rezultatele obtinute deceilalti parteneri, nu s-au divedit intotdeauna posibile. Rezultatele la care au ajuns analistii sunt

    intuitive pt ca ele reflecta abordarea dpdv al reciprocitatii care a marcat tratativele comercialemultilaterale. S-a constatat ca acceptarea altor formule decat cea menita sa armonizeze disparitatiletarifare ar fi fost mai putin avantajoase in termeni de bunastare intrucat fiecare tara este preocupatasa limiteze reducerea obstacolelor comerciale, in sectoarela sensibile la concurenta, desi esteconstienta de avantajele pe care le-ar produce anumite ajustari structurale.

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    10/23

    9. Principalele deosebiri care se pot identifica ntre GATT i OMC sunt: a; b; c; d:-GATT a fost un acord provizoriu i adoptat pe baze ad-hoc,OMC este o orga in avnd baze legalesolide;-OMC are membrii n timp ce participanii la GATT s-au numit pri contractante;-GATT s-a ocupat exclusiv de com cu bunuri, n timp ce activit OMC vizeaz i com cu servicii icu DPI;

    -Mecanismul OMC de soluionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil i acioneaz nmod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o ar membr.

    n cadrul GATT s-au finalizat 10 acorduri (80 de pagini) comparativ cu 28 de acorduri doarla Runda Uruguay (26.000 de pagini; 200 kg.);

    Aspecte ale comerului care se bucurau n textul GATT de 1-2articole au devenit n cadrulOMC acorduri n sine;

    Termenul reform nu se regsete n textul GATT dar se regsete de 10 ori doar n Acordulcu privire la agricultur;

    GATT este un acord al diplomailor, articolele fiind concise iar termenii lor nu sunt precii;

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    11/23

    Test curs - Comer internaional Test Nr.4.

    1. Comentai succint (max.10 rnduri) urmtoarea aseriune n prezent, asistm la o alt dimensiuneinterfeei dintre comer i principiile etice i anume nsntoirea climatului comercia

    internaional............... pag 11

    Insanatosirea climatului comercial international actual este data de tendinta ONG-urilor dar grupurilor de consumatori de a initia campanii pentru respectarea normelor sociale si ecologice. Acesorganisme fac presiuni asupra companiilor sa respecte cerintele etice si ambientale cu scopul protejarmediului inconjurator. Reglementarea comerciala in domeniul sensibil al proprietatii intelectuale (filmstraine, muzica) dar si cea cu privire la exploatarea minorilor sau munca la negru duc la orientarecomertului international cu precadere pe componenta individ, devenind astfel mult mai sanatosdpdetic.

    2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care instituionalizarea comerului internaionalinflueneaz evoluia comerului internaional.....pag 40

    A devenit necesar ca urmare a:

    - apariiei unor noi actori ai comerului;- modificrii reaciei firmelor la noii stimuli ai pieei;- accenturii caracterului sinergic al instrumentelor de politic sectorial,- diversificrii factorilor care contribuie la schimbrile societale.

    S-a realizat sub o form provizorie GATT, permanentizndu-se prin crearea O.M.C.3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) diferena n ce privete dotarea naiunilor cu factori de

    producie ca teorie care explic fundamentele comerului internaional...........pag 76/88/90Dpdv al teoriilor clasice, fdp sunt: resursele umane, munca si capitalul.Dpdv al teoriilor moderne, fdp sunt: resursele umane, resursele naturale, resursele de capital, resursele dcunostinte, infrastructura.

    Teoria avantajelor comparative nu d rspunsul la o ntrebare fundamental-ce factori determincare produse se calific pentru a avea avantaje comparative n cazul fiecrei ri;

    Aceast teorie este elaborat de Eli Hecksher i Bertin Ohlin;Analiza se bazeaz pe urmtoarele observaii:

    - dotarea cu factori de producie difer de la o ar la alta;-bunurile sunt diferite n funcie de tipurile de factori de producie utilizai pentru realizarea lorside proportia in care se combina acestia;

    O tara va avea un avantaj comparativ in cazul acelor produse care folosesc mai intensiv factoride productie mai abundenti si va trebui sa exporte acele bunuri. (ex: tarile OPEC dispun deavantaje comparative in prod de petrol si produse petroliere)

    4. Printre restriciile specifice n calea comerului internaional cu servicii regsim: a; b; c; d; (se vcomenta fiecare ntr-o fraz)......

    -Limitarea nr de prestatori de servicii ntr-un anumit sector;-Interzicerea accesului prestatorilor strini;-Limitarea CA, a obiectului de activitate i a nr de angajai;-Impunerea structurii de proprietate i a formei juridice a prestatorului de servicii;-Plafonarea cotei de pia i a capitalului investit

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    12/23

    5. Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, dar

    ofer oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lorselectiv n aciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz;

    Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali icolectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional;

    Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologieiinformaiei i al managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n cemai sofisticate;

    Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiarfac obiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una carese bazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai;

    bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaziopereaz, n mic msur, sub controlul acesteia;

    Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabilitipentru entitile care le dein.

    6. n corelaie cu comerul cu bunuri, serviciile se pot clasifica n: a; b; c; d; e; (se va comentafiecare ntr-o fraz)........

    -Servicii ncorporate n bunuri(filme, cri, componente pentru sectorul informatic);-Servicii complementare comerului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuie,asigurare, financiare, bancare, de promovare);-Servicii care se substituie comerului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaii intreinere);

    -Servicii care se comercializeaz independent de bunuri(asigurri de persoane i alte asigurrinon-marf, servicii contabile i de audit, juridice,medicale, de telecomunicaii,informatice, turistice)

    7. Printre formele drepturilor de proprietate intelectual regsim: a; b; c; d; (se va comenta fiecarentr-o fraz)..........

    -copyright(autorii de progr pt calculatoare si producatorii de muzica trb sa aiba dreptul de a opricomercializ lucrarilor lor de actorii neautorizati. Multe produse ale creatiei tehnologice si artisticesunt protejate contra copierii, reproducerii si difuzarii pt o per de 50ani)-marci de fabrica, de comert sau de servicii(Acordul def care tipuri e simboluri pot fi ligibile pt afi protejate ca marci de fabrica, de com sau de serv si ce drepturi minime le sunt conferiteproprietarilor lor)

    -denumirile de origine (Acestea sun fol pt a individualiza anumite produse. Fol numelui regiuniiunde a fost produs un bun are un rol dual permitand determ orignii sale si contribuind la crestereacompetitiv prod).-desenele industriale(Acestea trb protejae cel putin 10 ani. Proprietarii lor trb sa aiba capacitateade a preveni prod, vnz sau importul de articole care detin un desen ce este o copie a unui desenindustr protejat)-brevete(Protectia lor trb asigurata cel putin 20 de ani de la brevetare. Protectia brevetelor deinventie este asig atat pt produse cat si pt procese in toate dom tehno.)

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    13/23

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    14/23

    Test curs - Comer internaional - Test Nr. 5.

    1. Comentai pe scurt ( max. 10 rnduri) importana protejrii proprietii intelectuale....... pag 267Ideile i cunotinele reprezint o component tot mai important a CI. Filmele cinematografice,

    casetele, soft-urile pt calculatoare i serviciile on-line sunt vndute i cumprate n baza informaiilor icreativitii pe care o ncorporeaz, nu pe baza materialelor din care sunt confecionate. Deintorilor dedrepturi de proprietate trebuie s li se garanteze faptul c principalii concureni nu vor producebunurile nclcndu-le proprietatea asupra cunotinelor ncorporate n acele produse . ProteciaDPI este reglementat de:

    -Conv de la Paris privind protecia proprietii industriale-Conv de la Berna privind protecia lucrrilor literare i artistice-Acordul Trips

    Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaz de la ar la ar. Proprietatea intelectual devine un atuesenial al competitivitii. Diferenele dintre ri n ce privete reglementarea i protejarea PI genereaznumeroase stri tensionale la nivelul sistemului comercial internaional . Pentru a gestiona aceast nouprovocare devine obligatorie armonizarea reglementrilor naionale i adoptarea unei conduite comercialeconvenite la nivel multilateral;

    2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care globalizarea sistemelor de producieinflueneaz evoluia comerului internaional..... pag 41Sistemele productive devenite globale sunt astazi tot mai complexe si implica firme capabile sa

    produca si sa asambleze componente realizate intr-o mare varietate de locatii. In prezent,globalizarea este condusa de dezvoltarea sistemelor de productie care devin transfrontaliere. Prinintermediul fluxurilor de ISD sau al diferitelor tipuri de aliante strategice, firmele isi pot localizaactivitatile creatoare de valoare in orice colt al lumii in functie de factorii de productie necesariapropierii noilor avantaje comparative.

    3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) impactul parcurgerii fazelor ciclului de via alproduselor asupra fundamentelor comerului internaional..............pag 79Teoria ciclului de via al produselor pune accentul pe aspecte privind: creativitatea, extinderea piee

    avantajele comparative i rspunsul strategic al rivalilor globali n deciziile cu privire la producicomerul i investiiile internaionale. Conform teoriei, ciclul de via al produselor cuprinde 3 etapprodus nou, produs matur, produs standardizat. n conformitate cu aceast teorie producia intern ncepe stadiul 1, atinge cote importante n stadiul 2 i se reduce, uneori pn la eliminare n stadiul 3.

    4. Printre instrumentele de politic comercial folosite n comerul cu servicii regsim: a; b; c; d; e; (seva comenta fiecare ntr-o fraz).......

    -Restricii cantitative(care limiteaz direct volumul sau valoarea tranzaciilor);

    -Msuri bazate pe pre(impunerea unor taxe furnizorilor strini sau controlul tarifelor);-Msuri care impun prezena fizic a prestatorului pe piaa respectiv sau obligaia de a crea firme

    pe acel teritoriu economic;-Obstacole tehnice(cerine privind autorizarea, regl. specifice unor piee sectoriale);-Msuri care decurg din funcionarea pieelor publice( achiziii guvernamentale, stimulentele)

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    15/23

    5. Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, dar ofer

    oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectiv naciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz;

    Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali icolectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional;

    Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologiei informaiei ial managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n ce mai sofisticate;

    Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiar facobiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una care sebazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai;

    bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaz iopereaz, n mic msur, sub controlul acesteia;

    Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabiliti pentruentitile care le dein.

    6. Firma global se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e;-integreaz cele trei obiective;

    -se afl n cutarea factorilor de producie;-caut debueele optime pentru produsele i serviciile sale;-se strduiete s minimizeze costurile ca principal atuu al competitivitii.

    -are o viziune global asupra pieei i a concurenei;-trebuie s-i cunoasc foarte bine principalii rivali concurnd sau asociindu-se cu acetia;-se comport ca un juctor global;

    -tehnologiile au un rol tot mai important n coordonarea filialelor;-cultiv un lan de localizare, delocalizare, relocalizare;-se nscrie n triunghiulglobal networking, global switching, global focusing.

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    16/23

    7. Protejarea i consolidarea proprietii intelectuale a devenit o preocupare a comunitiiinternaionale pentru c: a; b; c; d; e;

    -Ideile i cunotinele reprezint o component tot mai important a CI;-O parte tot mai mare din valoarea produselor de astzi este reprezentat de volumul de invenii,inovaii, design i testri pe care le ncorporeaz;

    -UE i-a propus prin Strategia Lisabona sa devin cea mai competitiv economie bazat pecunoatere, capabil de cretere economic durabil;-Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele informatice, serviciileon-line) se vnd i se cumpr n funcie de creativitatea pe care o ncorporeaz;-Textilele sau noile maini i utilaje conin invenii i design n proporie considerabil,-O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafcute;-Deintorilor de DPI trebuie s li se garanteze faptul c ali actori economici nu le submineazstatutul;Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaz de la ar la ar; Proprietatea intelectual devine un atu esenial al competitivitii;Diferenele dintre ri n ce privete reglementarea i protejarea PI genereaz numeroase stri

    tensionale la nivelul sistemului comercial internaional;Pentru a gestiona aceast nou provocare devine obligatorie armonizarea reglementrilor naionale

    i adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral;

    8. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) reciprocitatea ca principiu al sistemului comercialmultilateral..............

    Reflect dorina de a limita nclinaia spre unilateralism;Se prezint sub multe forme( poate fi difuz i specific);Este o functie de forte pe care o tara o poate utiliza in procesul de negociere bilateralaApare i n procesul de aderare de noi membrintruct acetia dobndesc pe cale multilateral

    toate facilitile negociate dejaiar membrii pretind o taxa de admitere;O cale de nelegere a rolului reciprocitii este s se porneasc de la premisa c sectoarele

    concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ;Pentru ca reciprocitatea s funcioneze este important ca grupurile de interese favorabile

    liberalizrii s nu aib alte mijloace de a obine acest deziderat;

    9. Printre aspectele sistemice ale mecanismului OMC de soluionare a diferendelor se potmeniona: a; b; c; d; e;

    Sunt implicate direct doar guvernele; Compensarea pierderilor suferite de anumii parteneri nu este de regul cerut sau acordat; Capacitatea de punere n aplicare a deciziilor Organului de Solutionare a Diferendelor este

    asimetric; Costurile de administrare a procesului sunt ridicate; Cele mai multe cazuri se solutioneaz pe calea consultrilor bilaterale.

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    17/23

    Test curs - Comer internaional Test Nr. 6.

    1. Comentai pe scurt ( max. 10 rnduri) urmtoareaafirmaie: diversificarea ca natur a politiciicomerciale reduce importana ideii de stat ca actor unitar................ pag 3

    Politica comercial are ca sarcin si distributia mai echilibrata a resurselor intre diferite grupuri deinteres, fiind cea mai evidenta forma de manifestare a proceselor care stabilesc ce obtine fiecare,

    cum si de ce. Intr-o economie internationala in permanenta globalizare si pe fondul modernizariitehnicilor comunicationale, efectele asupra deciziilor nationale devin tot mai complexe si mai greude anticipat. Functiile statului sunt provocate de noi determinanti, se modifica constant dar elnu devine neputincios in fata noilor fluxuri comerciale.

    2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care redefinirea rolului companiilortransnaionaleinflueneaz evoluia comerului internaional.....pag 44

    Noile tehnologii au facut posibila globalizarea, iar CTN au transpus-o in practica. Prin intermediuldeciziilor adoptate de acestea in domeniile achizitiilor, productiei si investitiilor s-au creat pieteglobale si s-a oferit impulsul pt cresterea interdependentelor. Productia internationala realizata deacesti actori economici (CTN) creste intr-un ritm superior celorlalti indicatori macroeconomici.

    Integrarea economica globala este, in tot mai mare masura, produsul sistemelor productive integrateale corporatiilor.

    3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) rivalitatea strategic global iimpactul acesteia asuprafundamentelor comerului internaional................ pag 82

    Conform perceptiei economistilor Krugman si Lancaster asupra fenomenului comercial, firmele sepreocupa sa isi dezvolte avantaje sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala.Acestia se concentreaza asupra deciziilor strategice pe care le adopta firmele atunci candconcureaza la scara internationala. Aceste decizii isi pun amprenta atat asupra comertuluiinternational, cat si asupra fluxurilor de investitii. Firmele ce concureaza pe piata globala dispun denumeroase mijloace pt a obtine avantaje competitive durabile. Cele mai uzuale sunt detinerea DPI,

    investirea in cercetare-dezvoltare, valorificarea curbei existentei, preocuparea pt asumarea efecteloreconomiilor de scara si de gama.

    4. Ctigurile derivate din participarea la comerul internaional sunt:a;b;c,d; e; (se va comentafiecare ntr-o fraz)..........

    -Locuri de munc mai bune i mai bine remunerate;--Piee cu dimensiuni mai mari,(posibilitatea explorarii unei piete straine ofera un beneficiu imensprin faptul ca poti sa exporti si sa iti dezvolti afacerea)-Mai mult stabilitate i armonie la scar regional i internaional,(comunicarea si comertul intrestate le face sa se inteleaga mai bine, datorita legaturilor puternice create)-Reducerea srciei i a subdezvoltrii;(factorii de productie sunt raspanditi asimetric pe tot globul

    si este nevoie de a importa anumiti factori pentru a se mentine pe linia e plutire)-Creterea interesului pentru forme instituionalizate de raporturi comerciale,-Descoperirea i utilizarea unor tehnici de comercializare noi i adecvate i a unor noi reelelogistice,-Diseminarea tehnologiilor i mbuntirea canalelor de comunicare; (pentru a nu stagna a nuramane in epoca de piatra e nevoie ca tehnologia sa ajunga in toate colturile lumii. Comunicareaintre state a devenit un element esential in domeniul afacerilor si, de ce nu, in relatiile personale)

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    18/23

    -Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial. (de exemplu fluxurile financiar-valutares-au dezvoltat intr-un ritm alert odata cu participarea la comertul international)-Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stnci.-Apare un nou raport ntre fora interdependenei i cea ateritorialitii.

    5. Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, dar ofer

    oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectiv naciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz;

    Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali icolectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional;

    Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologiei informaiei ial managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n ce mai sofisticate;

    Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiar facobiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una care sebazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai;

    bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaz iopereaz, n mic msur, sub controlul acesteia;

    Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabiliti pentruentitile care le dein.

    6. n corelaie cu comerul cu bunuri, serviciile se pot clasifica n: a; b; c; d; e; (se va comentafiecare ntr-o fraz)........

    -Servicii ncorporate n bunuri(filme, cri, componente pentru sectorul informatic);

    Servicii complementare comerului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuie,asigurare, financiare, bancare, de promovare);-Servicii care se substituie comerului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaii intreinere);-Servicii care se comercializeaz independent de bunuri(asigurri de persoane i alte asigurrinon-marf, servicii contabile i de audit, juridice,medicale, de telecomunicaii,informatice, turistice)

    7. Printre aspectele sensibile nscrise, n ultimii ani, pe agenda negocierilor comercialemultilaterale regsim

    -Politicile i practicile n domeniul concurenei;-Problematica ambiental;

    -Respectarea drepturilor economice ale lucrtorilor;-Aspectele comerciale ale DPI,-Aspectele comerciale ale proceselor investiionale;-Comerul cu servicii;-Soluionarea noii generaii de diferende comerciale-n condiiile acestui fragil, dar dinamic raport de fore SCI are nevoie de noi ancore mai solide darmai flexibile pentru a reui s gestioneze riscurile globale;

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    19/23

    -Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv al rilor devenind unul al blocurilorcomerciale;-Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se deruleaz n interiorul QUAD;-Modificrile produse n arhitectura raporturilor de fore n plan economic i comercial influeneazdinamica, structura i orientarea geografic a fluxurilor comerciale.

    8. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) transparena ca principiu al sistemului comercialmultilateral.............pag 124

    Monitorizarea procesului de punere n aplicare a angajamentelor asumate presupune un fluxconstant i nedistorsionat de informaiicu privire la regimurile comerciale practicate de tarilemembre;

    Este un pilon de rezistenta, reprezinta o obligatie de baza a statelor participanteLa Geneva funcioneaz i au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru i

    consilii care primesc rapoarte, elaboreaz studii, public culegeri cuprinznd practicile comerciale;rile participante sunt obligate s notifice reglementrile legale, modificrile n arhitecturile

    instituionale, inteniile de a pune n aplicare noi instrumente de politic comercial, modul n caresoluioneaz problemele specifice,

    Trebuie realizat n dublu sens;Ofera numeroase avantaje in procesul de cooperare multilaterala:

    - Reduce presiunile asupra mecanismului de soluionare a diferendelor, ntruct anumitemsuri se pot discuta la nivelul cel mai adecvat;

    - Este vital pentru credibilitatea sistemului: OMC este, deseori, singura surs credibil deinformaii pentru societatea civil

    - Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente depolitic comercial si chiar la cresterea rating-ului unei tari;

    9.n conformitate cu prevederile GATS, printre principiile care definesc comerul internaional cuservicii se pot meniona: a; b; c; d; e;

    Principiile care guverneaz comerul cu servicii Nediscriminarea n relaiile comerciale dintre participanii la acordurile bilaterale i

    multilaterale; Noua reciprocitate funcional i evolutiv; Sporirea accesului prestatorilor de servicii la pieele externe; Concurena loial; Liberalizarea comercial; Transparena reglementrilor la nivel naional.

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    20/23

    Raiuni ale diplomaiei comerciale

    Necesitatea obinerii unor informaii utile i neutre despre mediul extern de faceri; Sprijinirea firmelor de dimensiuni mai mici s-i sporeasc credibilitatea i s-i

    mbunteasc imaginea extern; ncurajarea firmelor (ndeosebi a celor mai mici) s-i internaionalizeze activitile; inerea sub control a posibilelor stri conflictuale; Sprijinirea delegaiilor proprii de afaceri; Preocupri de natur strategic.

    Rolul diplomailor comerciali

    Culegerea de informaii; Comunicarea; Oferirea de referine credibile; Promovarea unor interese specifice; Coordonarea; Logistica.

    Modificarea determinanilor diplomaiei comerciale Interdependenele tot mai pronunate permit rilor s se specializeze n sectoarele i activitile

    n care sunt mai competitive; Se produce o tot mai evident deschidere spre mediul economic extern care genereaz avantaje

    dar i disconfort; Concurena, dinamica i structura pieelor de export, evoluia cererii sunt influenate de

    avantajele tehnologice i de modificarea preferinelor consumatorilor; rile cu economiile cele mai deschise au de ctigat pe termen mediu i lung. Fundamentele comerului internaional sunt influenate de:

    Avantajele comparative i competitive ale statelor i companiilor; Structura sectoarelor analizate; Specificitile strategiilor i de managementul firmelor; Natura, previzibilitatea i eficacitatea politicilor guvernamentale; Ineria istoric( tradiii, obiceiuri, moduri de via specifice).

    Naiunile fac comer ntre ele pentru c: Este tehnic imposibil i economic nerentabil ca s se produc la nivel naional tot ceea ce

    cere funcionarea unei economii moderne;

    Economiile de scar i de gam implic dimensiuni productive care nu se regsesc n cadrulrelativ ngust al unei economii naionale;

    Factorii de producie sunt relativ asimetric rspndii pe glob; Au nevoie de rezultatele creaiei tiinifice i de forele concurenei externe

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    21/23

    Globafobie

    Exist o notabil deosebire ntre cele dou curente; Lurile de poziie mpotriva globalizrii reprezint provocri la adresa SCI i a regulilor care

    l guverneaz i nu respingerea comerului n sine, Globafobia este, mai degrab, o percepere pesimist a comerului internaional; Susintorii acesteia consider c globalizareaproduce mai mult srcie, polarizare social,

    exploatarea rilor srace de ctre cei dezvoltai i de CTN, pagube ambientale. Nu se poatedemonstra c fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte.

    Globafilia Susintorii acestui curent practic un optimism nesustenabil; Are o puternic susinere n cadrul FMI, BIRD, OMC i n rile dezvoltate; Se concentreaz pe creterea exporturilor, liberalizarea importurilor i sporirea coeficientului de

    integrare la nivelul economiei mondiale; Se consider c toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv iar barierele comerciale sunt un

    ru nenecesar; Principala provocare este transformarea comerului internaional n generator de bunstare prin

    schimbarea instituiilor, a normelor de conduit i a comportamentului actorilor economici.

    Factorii ce influenteaza CI

    Redefinirea constant a raportului de fore n plan economic i comercial; Apariia i maturizarea fenomenelor de integrare economic regional; Diversificarea i sporirea eficacitii msurilor de politic comercial; Fenomenele cu evoluie complex asupra economiei internaionale, Progresul tehnico-tiinific, Instituionalizarea comerului internaional, Globalizarea sistemelor de producie, Redefinirea rolului companiilor transnaionale.

    Funciile SCI

    Forum de gestionare a derulrii schimburilor comerciale internaionale; Obinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scar multilateral a comerului

    internaional;

    Creator de coduri de conduit plurilaterale i multilaterale n planul politicilor comerciale; Conturarea unui nou parteneriat internaional;

    Principiile S.C.I.

    Nediscriminarea; Reciprocitatea; Consolidarea angajamentelor; Transparena; Salvgardarea.

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    22/23

    Clauza stand-still

    Pe parcursul rundei nu se va adopta nici-o nou msur incompatibil cu conduitacomercial multilateral care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internaionale;

    n exercitarea drepturilor derivate din statutul de PC s nu se adopte msuri comerciale caredepesc cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile invocate la adoptarea msurii; S nu se adopte msuri doar cu scopul de a face mai consistent oferta pe parcursultratativelor.

    Clauza Roll-back

    Toate msurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comercial multilateralvor fi eliminate sau fcute compatibile nainte de ncheierea oficial a tratativelor;

    Angajamentul va fi pus n aplicare treptat, pe baze echitabile incluzndu-i pe toi cei alecror interese sunt afectate;

    n schimbul retragerii msurilor neconforme nu se va pretinde nici-o concesie de la ceilaliparteneri.

    Acordul TRIPs:

    Creeaz premisele ca programele de computer s fie protejate la fel ca operele literare; Stabilete modul n care pot fi protejate datele; Extinde reglementrile internaionale cu privire la copyright; Produsele creaiei tehnologice i artistice sunt protejate contra copierii, reproducerii i

    difuzrii pentru o perioad de 50 de ani;

    Definete care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi protejate ca mrci de fabric, decomer sau de servicii;

    Mrcile pentru servicii vor fi protejate la fel ca i cele pentru bunuri; Mrcile care au cunoscut notorietate ntr-o ar vor cpta o proteciesuplimentar;

    Efectele TRIPs asupra economiilor

    ncurajarea ISD; Stimularea transferului de tehnologie; Crearea de structuri stimulative pentru investitori; Atenuarea diferendelor comerciale:

    O conduit multilateral trebuie s vizeze: Modul n care trebuie aplicate principiile de baz ale SCI n tranzaciile cu DPI; Modul n care se poate acorda o protecie adecvat DPI; Maniera n care rile trebuie s pun n aplicare, pe teritoriul lor DPI; Modul n care trebuie soluionate diferendele comercialecu privire la proprietatea

    intelectual;

  • 8/13/2019 Rezolvari Comert International

    23/23

    Protecia DPI este reglementat de:

    Convenia de la Paris cu privire la protecia proprietii industriale;

    Convenia de la Berna cu privire la protejarea lucrrilor literare i artistice; TRIPs

    OMC-Funcii

    Crearea condiiilor pentru punerea adecvat n aplicare a prevederilor acordurilormultilaterale;

    Forum de organizare i desfurare a unor noi runde de negocieri; Administrarea mecanismului de soluionare a diferendelor comerciale dintre membrii; Gestionarea mecanismului de examinare periodic a politicilor comerciale ale rilor

    membre; Cooperarea cu celelalte organisme internaionale pentru a se obine un nivel sporit de

    coeren la nivelul procesului decizional global.Instituionalizarea comerului internaional

    A devenit necesar ca urmare a:- apariiei unor noi actori ai comerului;- modificrii reaciei firmelor la noii stimuli ai pieei;- accenturii caracterului sinergic al instrumentelor de politic sectorial,- diversificrii factorilor care contribuie la schimbrile societale.

    S-a realizat sub o form provizorie GATT, permanentizndu-se prin crearea O.M.C.


Recommended