Rezolvare Subiecte IUE - Examen 2012-2013

8/13/2019 Rezolvare Subiecte IUE - Examen 2012-2013

1/29

Examen IUE

1.Menionai i prezentai funciile i competenele Comisiei Europene. Participarea Comisiei la procesuldecizional.

Functiile generale ale comisiei

Normativa- prin propunerile normative de dezvoltare a politicilor comunitare

De control- veghind asupra aplicarii corecte a dreptului comunitarDe gestiune- a politicilor comunitare

De reprezentare- a E in organizatiile internationale

Mai pe larg:

!udgetare

-e"ecutive

Ma#oritatea actelor Consiliului nu pot fi adoptate daca anterior nu au avut la $aza o propunere a Comisiei

Comisia are rolulde a propune proiecte de legi %&N'()*-initiativa legislativa

'estionarea actiunii comunitare

Comptetenta decizionala

)ceasta paota fi proprie sau delegata de Consiliu. Cand vor$im de cele delegate de Consiliu+ vor$im de

Comitologie

-Controlul indeplinirii prevederilor dr comunitar. , controlul statelor mem$reagenti

%tate si agenti privati

Pentru a putea indeplini aceasta competent+ Comisia are mi#loace specific atat in ceea ce priveste

infrastructura administrative+ dar si instrumentele #uridice care-& permit sa ceara aplicarea

normelor comunitare.Clauzele de salvgardare. Derogare temporara de la normele comunitare vs masura punitive

Clauza de salvgardare se poate aplica impotriva unui stat care nu a indeplinit un anga#ament sau o

prevedere de tratat+ dar in favoarea unui stat in cazul unor situatii grave care nu ii permit indeplinirea

o$ligatiilor.

-(esponsa$ilitate politica

Comisia tre$uie sa prezinte annual in fata PE un raport general asupra activitatii Comunitatilor+

de asemenea se prezinta anual rapoartea asupra situatiei sociale+politice agricole commune+

concurentei.

-Competente in indeplinirea o$iectivelor tratatelor

-%a participe la formularea actelor normative ale consiliului si ale PE

Competenta decizionala- proprie si delegata- comitologie

formulare (ecomandari+ emitere de )vize+ decizii/

-Comisia nu e un guvern propriu-zis intrucat nu e desemnat de ma#oritatea parlamentara

-Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu are competente.Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde domeniile sunt ale

niunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul.


2/29

--agentiile sunt impartite in toata Europa. la noi nu e nicio agentie

-Comisia gestioneaza ca un guvern toata activitatea+ gestioneaza $ugetul+ gestioneaza implinirea

legislatiei europene

totusi+ rolul fundamental este sa faca propuneri legislative

lege trece mai usor daca e propusa de Comisie decat de Consiliu+ de state

-in general+ cu e"ceptia (omaniei+ parlamentul nu prea propune legi+ ci doar le decide

-comisarii nu reprezinta statele. asta nu insemana ca sunt rupti de state

-Comisia discuta cu PE inainte de a propune o lege. de altfel+ are un dialog iinstitutionalizat cu toate

institutiile si statele E

-Comisia trimite propunerile legislative celor camere2 Consiliul si Parlamentul

la fel ca la noi+ ele au atri$utii diferite. deci in functie de situatie+ $a e intai PE apoi Consiliul+ $a invers.

regula ar fi ca de o$icei Consiliul ar fi primul-deci Comisia este unificatorul institutional+ elementul dialogului. ei sunt prezenti la dez$aterile tuturor

institutiilor-Comisia poate sa retraga oricand propria propunere legislativa+ vazand+ spre e"emplu+ ca aceasta creaza

tensiunea

-Comisia are un rol important in relatiile internationale. spre e"+ de comert e"terior se ocupa e"clusiv

Comisia

-tre$uie facuta distinctia intre politica e"terna si actiunea e"terna

actiunea e mai larga decat politica. politica inseamna diplomatie. actiune inseamna sanctiuni+ premieri+masuri concret

-Comisia se ocupa si de control politic asupra celorlalte institutii. spre e"+ daca una dintre cele camere

nu raspund in timp util unei cereri legislative+ Comisia ii reclama la Curte. la fel daca dez$aterea

rezultata nu e in concordanta cu ac3uis-ul comunitar.

fireste+ si Comisia poate fi reclamata

-e"emplu de control politic2 la ta"a auto. desi fiecare stat are dreptul sa impuna orice ta"a+ s-a cosntatatca aceasta discrimina paita masinilor sh din mai multe state.

-intai a trimis scrisoare de avertizare si s-a asteptat motivatia (omaniei

-nefiind convinsa+ se a#unge la avizul motivat. acesta e stadiul pre-contencios+ are -4 luni sa schim$esituatie+ i se spune de ce e naspa+ se face pu$lic

daca nu o schimn$a+ se a#unge la #duecata

--cand ne itnre$am de competentele Comisiei+ tre$uie sa facem diferenta intre politica e"terna si actiune

e"terna. PE%C inseamna diplomatie+ politica e"terna. deci PE%C ar fi asigurata de un minister de

e"terne+ daca E ar avea unul+ iar de actiune s-ar ocupa Ministerul Economiei si nush ce

Comisia 5 guvern tehnic al .E.

'uvern tehnic+ nu propriu-zis fiindca nu ma#oritatea decide ci dupa denumirea sefului de comisie fiecarestat propune cate un comisar+ Parlament+ Consiliu+ inapoi.

'uvernul unui stat are atri$utii naturale+ in cazul Comisiei toate atri$utiile sunt date de ei

de catre state prin tratate.

Daca Comisia este un guvern tehnic+ actiunea ei este limitata tot de competente. )colo unde ea nu are

competente+ ii tine locul Consiliul.

Consiliul poate adopta propunerea comisiei prin ma#oritate calificata+ dar daca doreste sao schim$e are nevoie de unanimitate.


3/29

-daca un guvern poate da o 6'+ Comisia poate da o directiva. directiva spune ce tre$uie s se intample

dar fiecare stat poate s-o faca in felul lui. adica daca Comisia interzice fmatul in Eu+ fiecare stat a#ungealtfel. unii o fac azi+ altii zic ca intai pregatim fumatorii+ campanii+ plm + in mai multe etape. directivele

pot fi mai specifice sau mai putin specifice

.Menionai i prezentai funciile i competenele Parlamentului European. Participarea Parlamentului

la procesul decizional.

-Parlamentul European adopta legi care sunt o$ligatorii+ are rol legislativ

-apro$a mem$rii C7E

-Parlamentul are control politic asupra Comisiei. Consiliul alege un presedinte al comisiei si o lista decomisari. parlamentul ii voteaza

--PE progreseaza continuu+ o$tinand noi atri$utii

-PE controleaza Comisia. aceasta depune rapoarte anuale si sectoriale

o controleaza si prin motiunea de cenzura

au fost 8 pana acum sia trecut doar una

si prin interpelari+ care sunt solicitari de informatietour-de-ta$le+ sau intre$ari in plen sau intre$ariscrise/

-controlul asupra CE se realizeaza prin interpelarilesi prin rapoartele presedintilor CE+ la inceput sisfarsit de mandat

- Prin &N9E(PE0)(& parlamentarii solicita institutiilor comune informatii+ opinii referitoare la uneveniment+ act normativ ce poate afecta componenta PE+ dar si cu privire la activitatea niunii peansam$lu.

- )lt instrument imp al controlului politic il constituie motiunea de cenzura+ respectiv votul deincredere al PE in Comisia Europeana. Motiunea de cenzura nu se poate adresa decat Comisiei si aredrept scop e"ercitarea responsa$ilitatilor politice ale PE in gestionarea pro$lemei.

- &n afara participarii la desemnarea Presedintelui Comisiei si a Comisiei in ansam$lu ei+ PE maiparticipa la urm numiri2

- )paratorul poporului+ prin ma#oritatea voturilor e"primate

- Este consultat de catre Consiliu pt numirea mem$rilor Curtii de Conturi si a Presedintelui simem$rilor din conducerea !CE.

- Compententele normative sunt inca reduse fata de cele ale unui parlament national+ dar sunt oricumin crestere

- PE controleaza Comisia prin2

Motiune de cenzura+

)steapta rasp in scris

&nterpelari

%ectoriale

)legerea comisiei

-


4/29

4.Menionai i prezentai funciile Consiliului niunii Europene. Participarea Consiliului E la procesul

decizional.

-Consiliul intra la e"ecutiv

-Consiliul este institutia statelor

-cand Consiliul functioneaza alaturi de PE+ este institutia interesului general

cand functioneaza alaturi de e"ecutiv+ de Comisie+ reprezinta interesul statelor

-Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu are competente.

Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde domeniile sunt aleniunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul.

-Comisia trimite propunerile legislative celor camere2 Consiliul si Parlamentul

la fel ca la noi+ ele au atri$utii diferite. deci in functie de situatie+ $a e intai PE apoi Consiliul+ $a invers.

regula ar fi ca de o$icei Consiliul ar fi primul

--Consiliul e putere legislativa alaturi de PE+ e"ecutiva alaturi de Comisie. amandoua acolo unde isi

peird competentele+ continau Consiliu

)faceri e"terne+ securitate comuna+ #ustitie si afaceri interne , Consiliul are competente totale

Cooperare politieneasca , depinde2 vize+ trecerea granitelor+ %chengen decizie comuna/+ azilul politic+economic decizia statului/

-)tri$utii2

0egislativa , codecizie alaturi de Parlament asupra legilor propuse de Comisie

E"ecutiva , in prelungirea Comisie2 pe politica de aparare+ politica fiscala

Competente de politica e"terna alaturi de Parlament/

Competente de control politic fiecare institutie din cele 4 are posi$ilitatea de a denunta politic in fataCurtii de 7ustitie faptul ca o alta institutie nu isi face trea$a/

Consiliul este institutie unica. Data fiind specializarea+ participa ministri diferiti , formatiuni diferite2economic+ de e"terne+ cultura etc.

,poate semna tratate+ politica e"terna+ aparare+ control politic(eclama alte institutii la CE7/

-dif intre Consiliu si Consiliul European este ca primul are puteri legislative+ al doilea nu

de aceea+ dupa orice Cons European+ daca se doresc decizii+ va fi un consiliu

Consiliul poate adopta propunerea comisiei prin ma#oritate calificata+ dar daca doreste sa

o schim$e are nevoie de unanimitate.

-in Consiliu se negociaza comisarii+ aici se alege presedintele+ tot Consiliul formalizeaza alegerea

-presedintia de asemenea cauta sa impace statele cu Comisia

Consiliul sau Coreper- Pe de alta parte interesele E- :vointa;proprie independenta de

interesele statelor mem$re. rezultatul deli$erarilor il reprezinta arminizarea intereselor

particulare in unl comun+ superior.

- Decizia Consiliului este 6!0&')96(&E pt toate statele mem$re+ indiferent de cum au votat.

- Procesul decizionalal Consiliului se supune normelor prevazute in dreptul primar si derviat+ acesteasta$ilesc+ intre altele+ ca reprezentantii guvernelor statelor mem$re pot adopta acorduri doar ca

mem$ri ai Consiliului si nu ca mem$ri ai guvernelor- Presedentia Consiliului este o functie politica ce ofera statului care o exercita:

o Puterea de coordonare a directiilor de activare

o Posibilitatea de a impulsiona dezvoltarea UE intr-o directie sau alta, dar si de a aduce in

atentia UE sensibilitatile nationale ale statelor membre.


5/29

- Presedentia isi poate asuma rolul de tamponintre Comisie si state, solutia fiind proprunerea unui

compromis al Consiliului. presedentia- atributii de initiativa, coordonare.

- -Consiliul are COPE!E"!E

- #ecizionale

- Puterea de decizie cuprinde

- -sfera politica

- -puterea normativa $enerala de natura le$islativa

- -puterea executiva si de re$lementare% c&iar daca tendinta este de a o transfera punctual si

pro$resiv Comisiei'

- le$islativa, in baza careia aproba norme $enerale si de baza % PE'

- Executiva, in baza careia executa si dezvolta respectivele norme% Comisia'

-

- Consultative

- -(viz simplu% nu este obli$atoriu de urmat'

- -aviz conform%) veto, Consiliul nu poate substitui Comisia in adoptarea deciziei, poate bloca doar

Comisia in alta decizie'

-

- #e coordonare

- -coordonarea actiunilor statelor membre cu cele ale UE

- -aduna interesele)* interes comun

-

- +n materie de PEC + (+

- PEC poate :

- -Concentra pozitiile statelor

- -defini pozitiile actiunile comune si de a le executa

- -ve$&ea pt unitatea, coerenta, eficacitatea UE.

- (+ poate:

- -cooperare cu statele in materie de ustitie si (faceri interne

- -adoptarea pozitiiloractiunilor comune, elaborarea masurilor de aplicare

-

- +n domeniul relatiilor externe% autorizeaza desc&iderea ne$ocierilor pt tratate conformitatea UE cu

acorduri internationale conomice.'

- /O0U0 CO"+0+U0U+


6/29

- "ormativ

- 1u$etar

- Executiv

- #e /elatii internationale

- #e aparare a drepturilor europene.

- embrii nu sunt numiti de alta institutie ci de $uvernul statelor membre

-

-


7/29

-apoi iar o formalizeaza oficial Consiliul. deci ultimul tot Consiliul e

-&naltul reprezentant este vice-presedinte in comisie o insitutie supranationala/ si mem$ru in cosiliul

european sefii de stat /

&naltul (eprezentant are o legitimitate speciala+ afectand ideea de colegialitate

--Parlamentul are control politic asupra Comisiei. Consiliul alege un presedinte al comisiei si o lista de

comisari. parlamentul ii voteaza

de aceea+ la fel ca in statul national+ Comisia e alcatuita conform procenta#ele din Parlament

--intai se sta$ileste presedintele Comisiei de catre Consiliu. aceasta se intampla cu @ luni inainte. tre$uiesa fie paro$at de catre Parlament

--fiecare comisar are un ca$inet

-cel putin 8?A din functionarii ca$inetului fiecarui comisar tre$uie sa fie de alta nationalitate

-su$ comisari sunt directii generale

-Comisia nu are modalitati de vot. toti isi asuma o decizie+ toti nsunt responsa$ili ptr ea. deci apare ideeade colegialitate.

-proiectele de mare anvergura se dez$at in cadrul plenului comisarilor

-daca decizia nu e de o mare importanta+ decizia e trimisa tuturor sau doar celor vizati de decizia

respectiva+ iar daca nimeni nu comenteaza nimic in 8 zile+ atunci la urmatoare aadunare e trecuta pe

procesul ver$al ca si cum ar fi fost discutata atunci+ desi nu o mai $aga nimeni in seama

-daca decizia e de foarte mica importanta+ comisarul ia decizia de capul lui+ dar sunt considerati totiresponsa$ili

-daca decizia e chair si mai putin importanta+ se deleaga unui functionar din cadrul unei directii generale

@.Menionai i prezentai structura i compoziia Parlamentului European.

-0a Parlamentul European+ parlamentarii sunt alesi din 8 in 8 ani de cetateni+ in mod direct. 0a )dunareaParlamentara sunt alesi cativa parlamentari din Parlamentul National care vor reprezenta statul.

)dunarea Parlamentara nu. P.E. are activitate permanenta+ ).P. nu.

ap-urile nu au puteri legislative+ ci doar recomandari

-totusi+ nici la PE nu scrie =lege;ci regulamente+ decizii etc

-intr-o luna+ in Parl e o saptamana de plen si de comisii iar una de stat pe circumscriptie

-alegeri ptr PE se fac pe $aza legislatiei natioanle+ ptr ca nu e"ista o legislatie electorala europeana

-nu avem nici partide

-nu se anunta e"it-pollurile din diferite tari ca sa nu le influenteze pe celelalte

-desi alegerile se fac in diferite tari in diferite zile si la diferite ore+ rezultatele sunt date toate odata

-mandatul e de 8 ani

-alegerile sunt de rgula in iunie

-participarea e mica in general la votul pentru PE

-mandatul presedintelui PE ar tre$ui sa fie de 8 ani dar e"ista un aran#ament intre partide care impartemandatul in + intre primele partide PPE si P%E/

-in comisii sunt organizati in aceleasi proporitii ca in plen

de aceea+ de o$icei+ voturile din comisii sunt la fel ca in plen

--in fiecare tara se voteaza fonrom propriilor legi electorale

-statele mici sunt supra-reprezentate iar statele mici sunt su$-reprezentate


8/29

-in 0u"em$ourg un parlamentar reprezinta >? ??? de oameni+ air in 'ermania aproape 1 milion

-o posi$ilia viitoare solutie ar fi circumscriptiile transnationale

-PE e format din grupuri politice si nu partide in adevaratul sens al cuvantului

-pentru a forma un grup sunt necesari parl din mai multe state+ dupa o formula

-sunt comisii permanente+ temporare si specialeCred/

ele sunt cam pe aceleasi domenii ca portofoliile comisarilor-parlamentarii pot candida in alta tara deat cea de nationalitate

- >4@ de mem$ri

- repartizarea are in vedere principiul proportianialitatii

- Deputatii din PE sunt alesi pe o perioada de 8 ani+ cat dureaza o ligislatura europeana.

- Deputatii ar tre$ui sa voteze individual si personal+ si nu sa fie influentati .

- Eurodeputatii apartin grupurilor politice din PE si voteaza conform deciziei colective luate acestea.

- Parlamentarii europeni $eneficiaza de privilegiile si imunitatile prevazute in Protocolul privind

privilegiile si &munitatile din B aprilie 1@8. )cestea sunt2- 0i$ertatea de deplasare

- acilitatile de vama

- &munitate #uridica penala si fiscala ce poate fi ridicata doar de catre PE

- &n plus mem$rii au acelasi drepturi ca si cei ai unui parlament national salariu- astazi difera de la otara la alta.

- ormal+ calitatea de mem$ru al PE nu este incompati$ila cu cea de parlamentar national+ dar inpractica partidele interzic o asemenea situatie data fiind agenda incarcata si diferita a parlamentelornationale.

- Mem$rii se reunesc in grupuri politice si nu in functie de nationalitate

- Numarul de deputati necesar formarii unui grup politic este redus cand e compus din reprez maimultor state+ si mai mare cand e vor$a despre reprez unui sg stat.

- )cum este nevoie de ? de deputati reprez cel putin a 8 parte din nr statelor mem$re.

- 6rganizarea PE se $azeaza pe e"istenta unui presedinte ales prin ma#oritate a$soluta dintre candidatiidiferitelor grupuri politice.

- PE are 2

o n prezidiu format din Presedintele PE+ vicepresedintele PE si chestorii PE

o Conferinta Presedintilor + formata din Presedintele PE si presedintii grupurilor parlamentare

- &n afara sesiunilor plenare+ PE lucreaza in Comisiile parlamentare

- PE poate avea comisii permanente sau temporaare+ generale sau speciale+ dar si de cercetare a unorfapte. Dupa caz+ Comisiile

o Ela$oreaza propuneri de rezolutii votate apoi in plen

o E"amineaza pro$lemele solicitate de catre plen sau pe cele rezultate din anumite situatii.

- Rolul PE s-a intarit pe masura ce Curtea de 7ustitie a inceput sa sanctioneze Consiliul ptnesolicitarea avizelor acestuia.

>.Menionai i prezentai structura i compoziia Consiliului E i a Consiliului European.

-Consiliul European este organizatie internationala aparuta in 1


9/29

-merg ministri

-Consiliu European , sefii de guvern primii ministri/ , e"ceptii2 ranta si (omania unde merg sefii de

stat fiindca acestia au si competente de e"ecutiv

Consiliul European se reuneste de < ori pe an2 Consilii Europene ordinare2 martie+ iunie+octom$rie+ decem$rie. Martie si octom$rie2 unul dedicat situatiei economice si celalalt

spatiului de li$ertate+ egalitate si #ustitie... celelalte doua pro$leme de zi.

%e pot convoca Consilii Europene E"traordinare 1 de zi/Consiliul European , clar interesul statului si atat nu poate sa decida decat prin consens

5F practic nu se voteaza. Este o institutie foarte putin transparenta nu e"ista stenogrameci doar Comunicarea Consiliului European de la sfarsit , document politic/

Consiliul European , are presedinte permanent2 German van (ompuH

&nitial Consiliul de numea Consiliul de Ministri. &nitial la el au participat numai minstri de e"terne. Pe

masura ce E a capatat mai multe competente+ ministri de e"terne tre$uiau sa se ocupe de mai multe.&ntre timp+ acest lucru s-a reglementat. formatiuni ale consiliilor.

Ministri de e"terne , cam 1 intalniri pe an din care una inainte de intrunirea Consiliului European siuna dupa pentru sintetizarea concluziilor+ o data pe trim in Ecofin se intalnesc cei de la finainte+ restul

cam o data pe semestru.Consiliul la mediu dureaza #umatate de zi.Comitetul reprezentantilor permanenti , sefii misiunilor diplomaHtice pe langa niunea Europeana.

Pe langa acest coreper e"ista %ecretariatul 'eneral al Consiliului , B?????? #uristi care asigura

suportul tehnic. 6fera suport #uridic.

)devarata decizie se ia in coreper+ la nivel de am$asadori+ a$ia a#unsa in Consiliu decizia anga#eazatoate guvernele respective.

iecare tara are un numar de voturi , se face o proportie cu populatia iar apoi se modifica2 e"ista un

numar minim de voturi si un numar ma"im.Nu conteaza ata numarul de voturi cat capacitatea fiecarui stat de a-si construi aliantele.

in C)' e viziunea generala+ functioneaza ca un secretariat general al tuturor celorlalte-ministrii de e"terne se intalnesc in C)' drept coordonatori+ dar se intalnesc si in reuniunea lor+ in

calitate de minstri de e"terne+ pentru pro$leme specifice

deci au intalniri-avem < intalniri pe an ale CE

-la CE e unanimitate+ oricand un stat evoca interesul vitalin rest+ se iau decizii prin ma#oritate clarificata

-Cum se voteazaI iecare mem$ru al Consiliului are un anumit nr de voturi. &ntai se face imparteala

demografica si apoi se face o reponderare ponderare regresiva pentru 'ermania+ progresia pentru Malta/Ma#oritate calificata , 9ratatul de la 0isa$ona 2 egala cu cel putin 88A din mem$ri

Consiliului 1< din 1>/ reprezentand cel putin @8A din populatia statelor lor.

-Modificarea de la 0isa$ona2 Consiliul )faceri E"terne si Consiliul )faceri 'enerale. De drept sunt formatiuni de e"terne dar de fapt se intampla la fel ca inainte. 0a )faceri 'enerale se e"ecuta ca

legislativ iar la )faceri E"terne se e"ecuta ca e"ecutiv.(euniunile Consiliului , o data pe semestru cam de ori pe an.

&n restul timpului2 %ecretariatul 'eneral al Consiliului tehnic/+ Comitetul (eprezentantilor Permanenti%ecretariatul general2 #uristi din statele mem$re care redacteaza+ modifica+ pregatesc actele normative.

Co(ePer 1 si . %eful misiunii si ad#unctul sefului misiunii , amandoi tre$uie sa ai$a rang diplomatic si

functie de am$asador.iecare coreper e format din > de mem$ri. iecare lucreaza in grupuri de lucru fiecare cu o anumita

pro$lematica , E"2 politica+ 7)&+ cultura etc.'rupurile de lucru lucreaza , aici se cam sta$ilesc pozitiile+ nu se negociaza.

-&n Consiliu , doar actul formal de apro$are a deciziilor.

-Coreperul pregateste deciziile+ consiliul este singurul care poate sa le ia dpdv #uridic.Coreperul , activitate permanenta

Presedentia consiliului era asigurata de ministrul de resort al tarii care are presedentia.


10/29

)cum2 in cazul Consiliului de )faceri E"terne , presedentie permanenta2 &naltul (eprezentant2

Catherine )shton--avem un consiliu unic si nu mai multe+ chiar daca reuniunile se desfasoara separatpe mediu+ educatie

etc/-avem si C)'de sinteza+ coordonator/+ unde participa ministrii de e"terne

-(omania e presedinte in ?1>

-la presedintie cola$oreaza cate 4 state+ cel de dinainte si cel de dupa-se mai poate si practica celor 8 presedintii+ pe proiecte f mari cum ar fi modificarea tratatelor

-la inceput deciziile se luau prin unanimitate si mergea doar ministrul de e"terne-a aparut nevoia ca in cazul $locarii ministrilor sa vina sefii de stat+ adica Cons European

-a aparut si necesitatea de$locarii votului+ de la unanimitate la ma#oritate calificata. in mare parte+ asta

inseamna 4-chiar daca se ia cu 4+ daca un stat dovedeste ca o decizie ii afecteaza grav interesele+ invoca

unanimitatea-Coreper este unde se itnalnesc delegatii diplomatiilor+ care negociaza totul inainte de a $aga in Cons Eu

-pe langa ma#oritatea calificata a aparut si minoritatea de $loca#. aceasta nu are scopul de a $loca decizii+

ci de a le acorda posi$ilitatea minoritatii sa negocieze+ sa fie cat de cat si pe placul lorminoritatea de $loca# inseamna ce ramane din ma#oritatea calificata

-in acest moment ma#oritatea calificata inseamna tripla ma#oritate2 4 din tari+ 4 din voturi+ indiciul canu se aplica procedura de la &oanidasau ceva de genul/adica posi$iliutatea de a interveni minoritatea de$loca#/

-se va simplifica la du$la ma#oritate2 88A din state+ @8A din populatiecred/+ adica fara numarul devoturi

-si ma#oritatea dar si minoritatea de $loca# au rolul de a evita $loca#ele pentru ca indeamna la negocieri.

altfel+ cineva poate sustine ca vrea unanimitate pe ceva-Primul-ministru al statului care detine presedentia nu prea mai are trea$a fiindca e"ista acum un

presedinte permanent 5F o frustrare a statelor fiindca au pierdut sansa de a avea :seful neoficial al .E.;na din formatiunile consiliului are si ea preseidnte permanent , Consiliului (elatii E"terne

9oate celelalte2 ministru de resort din tara care detine presedentia Consiliului E"2 in Consiliu+ pe)faceri 'enerale , tot ramane formula ministru tarii care are presedenia Consiliului de Ministri este

presedintele ei/-Ma#oritate calificata , 88A mem$rii consliliuluicred ca e gresit/

&naltul reprezentant este vice-presedinte in comisie o insitutie supranationala/ si mem$ru

in cosiliul european sefii de stat /&n Comisieinaltul reprezentantle poate aduce in Cosiliul.

0a Consiliul pt afaceri e"terne e Presedinte + asigura o oarecare coerenta a tot ce inseamna politicae"terna a E. /

-Consiliul Europei- institutie a E si se supune regulilor sistemului art 18. 9E/. Creaza functia de

presedinte permanent al Consiliului European ani si #um/.

)9(&!9&&0E2prezida si impulsiona activitatea Consiliului EuropeanPregatirea si continuitatea activitatii Consiliului European

acilita coeziunea si consensul.

gurile centrale ale CE sunt ministrii de e"terne

rticipa cei cu rang de ministru+ adica cu putere e"ecutivatatele federale poate fi un ministru de land+ spre e"emplu

altele poate fi un secretar de stat

ca sa poata anga#a statul in ang#aamnetul respectiv. sa ai$a putere e"ecutivansiliile sectoriale sunt prezidate de ministrul statului care detine presedintia

-totusi la la ministrii de e"terne si la Ecofin este &naltul (eprezentant

-Presedintia sta$ileste calendarul+ ordinea de zi+ ordinea voturilor+ convoaca adunarile

-presedintia de asemenea cauta sa impace statele cu Comisia


11/29

-printre altele+ Comisia monitorizeaza statele

-e"ista du$la-presedintie+ atunci cand presed CE este din natiunea care are presedintia Cons

-ministrii nu stau la !ru"elles deat cateva zile

-e"ista insa C6(EPE(

-spre e"+ cand e codecizie+ legea vine la C6(EPE(+ astia anunta in tara+ pregatesc dopcumentele

-C6(EPE( e 1 si -din ?1< vom avea ma#oritate calificata de 88A din state si @8A

-acum avem 4 din state+ @A populatie si 884


12/29

tre$uie sa le #udece si toate celelalte+ ca in %). cred/+ drept primar si drept secundar+ sistem

institutional supra-national

-E este structurata ca o federatie

-puterea legislativa spre e"emplu+ este si la nivelul inalt+ PE si Consiliul+ si la nivel national+parlamentele nationale

-puterea e"ecutivaJ2 avem Comisia Europeana+ avem si gu$ernele nationale

.E. utilizeaza modelul federal fara sa fie o federatie. nul dintre motive2 tratatele .E.au valoare constitutionala. 0ucru care a statuat Curtea de 7ustitie Europeana.

-&n .E. puterea este distri$uita diferit fata de cum este distri$uita in statele federale.

-niunea Europeana nu este o organizatie internationala clasica.

,Decizia Curtii de 7ustitie a .E. este irevoca$ila.

-.E. este formata din state suverane. Competentele sunt atri$uite niunii Europene+ pe principiulsu$sidiaritatii+ eficientizarii. %tatul este victima pe verticala a aplicarii su$sidiaritatii.

%tate2 !eneficiare nete+ contri$uitoare nete+ $eneficiar net care devine contri$uitor net.pe langa acestea mai avem institutii complementare+ Comitetul (egiunilor si Comitetul

Economic si %ocialpatronate+ sindicate/

in legatura cu cele din urma+ ele doar recomanda dar nu tre$uie sa se tina cont o$lgiatoriu de ele. inpractica+ in principiu+ se cam tine

pe langa acestea+ mai sunt cateva zeci de agentii

&n general se foloseste statul national ca model de organizare+ ca model de dispunere aputerilor.

%peculatiile care se fac asupra transformarii E intr-un stat federal este pur si simplu o dorinta afederalistilor. Prin 9ratatul de la 0isa$ona , E este organizatie internationala a carui actori principali

sunt statele. Principii2 recunoastere identitatii statelor si a suveranitatii lor nationale+ cooperare loiala.

,puterea #udecatoreasca e a Curtii Europene de 7ustitie

-)ltele2 Curtea de Conturi+ !anca Centrala Europeana controleaza $ancile din zona euro/+ Comitetul

Economic si %ocial+ Comitetul (egiunilor+ agentii etc.

&n prezent+ Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu arecompetente. Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde domeniile

sunt ale niunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul.

)ceste legislativ $icameral in care Consiliu reprezinta statele mem$re si Parlamentul care reprezinta

interesele niunii+ este un legislativ tipic federal. %e doreste sa fie reprezentate si interesele regiunilor.

>8? K presedintele 5 >81

--Consiliul e putere legislativa alaturi de PE+ e"ecutiva alaturi de Comisie. amandoua acolo unde isipeird competentele+ continau Consiliu

-cand ne itnre$am de competentele Comisiei+ tre$uie sa facem diferenta intre politica e"terna si actiune

e"terna. PE%C inseamna diplomatie+ politica e"terna. deci PE%C ar fi asigurata de un minister de

e"terne+ daca E ar avea unul+ iar de actiune s-ar ocupa Ministerul Economiei si nush ce

--presedintiile s-au sincronizat in toate institutiile

Comisia 5 guvern tehnic al .E.

'uvern tehnic+ nu propriu-zis fiindca nu ma#oritatea decide ci dupa denumirea sefului de comisie fiecarestat propune cate un comisar+ Parlament+ Consiliu+ inapoi.

Propunerea sefului Comisiei se face din voturile ma#oritatii

-acolo unde Comisia nu are competente+ se $aga Consiliul

#urisprudenta in E este o$lgiatorieadica faza din )nglia+ cand o curte da sentinta+devine o$ligatorie/


13/29

-EC6&N , Consiliul Economie si inainte e"ista un mini-consiliu pentru zona euro -F presedinte

permanent2 azi2 prim-ministrul 0u"em$urg-ului.

-daca la o propunere legislativa+ 14 din Parlamentele nationale sunt impotriva+ aceasta pica

Presedintele2

isi promoveaza tezele

se vizualizeaza mai $ine pe plan international 5F isi vinde mai $ine imaginea

Inaltul reprezentant, Latherine )ston+ actioneaza in apararea comuna

-)re la dispozitie %E)E corp diplomatic al .E / devin diplomati europeni.

. %erviciul European pentru )faceri Eu"terne. e in locul Ministerului de E"terne

ei fac misiuni si plm

sunt diplomati ai E

&naltul reprezentant este vice-presedinte in comisie o insitutie supranationala/ si mem$ru in cosiliuleuropean sefii de stat /

&n Comisieinaltul reprezentantle poate aduce in Cosiliul.

0a Consiliul pt afaceri e"terne e Presedinte + asigura o oarecare coerenta a tot ce inseamna politica

e"terna a E. /

-Inaltul reprezentant:

Mem$ru Consiliului European

icepresedinte Comisie

------------------- K functie in Cons Ministrilor

)tri$utii e"terneNumit de consiliu

)re legitimitate speciala afect. Colegialitatea/

-

- PE controleaza Comisia prin2

Motiune de cenzura+

)steapta rasp in scris

&nterpelari

%ectoriale

)legerea comisiei

-E lucreaz pe regiuni si nu pe #udete. vre regiuni

-Consiliul are C6MPE9EN9E

1. Decizionale

Puterea de decizie cuprinde

-sfera politica

-puterea normativa generala de natura legislativa


14/29

-puterea e"ecutiva si de reglementare chiar daca tendinta este de a o transfera punctual si progresiv

Comisiei/

legislativa+ in $aza careia apro$a norme generale si de $aza PE/

- E"ecutiva+ in $aza careia e"ecuta si dezvolta respectivele norme Comisia/

. Consultative

-)viz simplu nu este o$ligatoriu de urmat/

-aviz conform5 veto+ Consiliul nu poate su$stitui Comisia in adoptarea deciziei+ poate $loca doarComisia in alta decizie/

4. De coordonare

-coordonarea actiunilor statelor mem$re cu cele ale E

-aduna interesele5F interes comun

au mai redus competentele institutiilor. deci pana in 8>+ statele aveau mai putina autoritate+ &nalta

)utoritate avea competente mari-dupa primele 4 institutii+ au aparut si afacerile e"terne si spatiul #uridic


15/29

De-a lungul evolutiei sale+ E a facut transferul de competente intre institutiile sale fundamentale. E

incepe in 181 prin CEC62 &nalta )utoritate+ Consiliu+ )dunare Parlamentara+ Curte de 7ustitie+ Curte deConturi.

&nalta )utoritate , stra$unica Comisiei. ata de Comisie+ ea reprezenta si legislativul+ si e"ecutivul.9oate deciziile legislative si nelegislative se luau la nivelul acestei comisii.

Consiliul avea numai putere politica+ nu participa la luarea deciziilor legislative.

&n 18> a aparut Comunitatea Economica Europeana si Euratom Comunitatea Europeana a Energiei)tomice/.

9ratatul de la (oma , rescriere a competentelor Comisia incepe sa semene cu un guvern prin aceea caare numai atri$utii e"ecutive , pune in aplicare ceea ce decid altii.

Consiliul capata puterile e"ecutive. &n O8> e"ista tot )dunare Parlamentara+ nu Parlament.

Din 1> cand )dunarea Parlamentara se transforma in Parlament+ Consiliul incepe sa imparta puterealegislativa cu Parlamentul+ cele institutii functionand ca doua camere ale unui parlament unic.

&n prezent+ Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu arecompetente. Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde domeniile

sunt ale niunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul.

Consiliul este alcatuit din ministri. &n 181 participau ministri de e"terne insa+ in prezent+ deoarece aucrescut competentele niunii Europene+ participa ministri in general.

--E si E()96M au institutiile comune&n cazul CEC)+ Comisia propunea si decidea in acelasi timp+ Consiliul fiind cel caruia &se acorda un rol mai modest **

Competentele Comisiei difera in functie de tratate

)re puteri a$solute in cazul CEC6CEC)+ fiind considerate :centrul deciziei; si institutia :care

garanteaa realizarea o$iectivelor 9ratatului;spre deose$ire de 9CE si 9CEE) care atri$uie acestecompetente mai degra$a Consiliului+ lasand Comisia pe locul .

&n vederea atingerii o$iectivelor sale+ 9ratatul CEC) asigura Comisiei ample puteri normative+ fiind ceacare emitea deciziile generale+ (ecomandarile sau Deciziile individuale.

Dispunea de puteri e"ecutive in special in privinta gestiunii CEC)+ astfel C6M&%&) 2

&ntervenea in situatiile de criza a sectorului de otel si car$inetilize mi#loacele financiare pt a orienta investitiile

)corda a#utoare economice si sociale.Conform 9CE+ puterile Comisiei erau2

De a formula regulamente referitoare la conditiile de sedere a lucratorilor

De a gestiona importante sectoare ale actiunii comunitare prin administrarea fondurilor structuraleDe a gestiona $ugetul comunitar conform unor reguli sta$ilite de Consiliu

De a interveni temporal in sta$ilirea ritmului si modalitatilor de realizare a niunii amale.De a veghea asupra statelor meme$re in legatura cu autorizarea sau anularea contingentelor vamale.

Puterea delegata Comisiei de catre Consiliu a cunoscut etape in aplicarea sa :

pana la reforma operata de )E+ Consiliul putea atri$ui Comisiei in functie de caz puterea de decizie

e"ecutive. Comisia era insarcinata sa vegheze functionarea si dezvoltarea pietei commune+ adica sagestioneze Comunitatile.:Consiliul va atri$ui Comisiei pt actele pe care el le adopta+ competente e"ecutive referitoare la normele

pe care le sta$ileste

Marea pro$lema a E ramane reforma institutionala+ care s-a relizat in etape 2

!""# tratatul de la amsterdam

$ratatul de la nisa

)ceasta reforma era necesara pt aprofundare E si pt e"tiderea ei. Cele tratate au contionuat drumul

deschis ma Maastricht 2

)doptarea Cartei Erupene a Drepturilo undamentaleEnuntarea o$iectivului noii dimensiuni europene de aparare

Crearea unui nou :spatiu european de securitate+ li$ertate si #ustitie;-dupa 9ratatele de la (oma+ apar si comunitatea atomica E()96M si Piata Comuna+ adica CEE

-diferentele dintre piata comuna si piata unica sunt e"istenta granitelor controlul statelor asupra

produselor care intra in propria tara+ adica protectionismul


16/29

-se semneaza )E-)ctul nic European

-pana atunci in CEC6+ CEE si E()96M aveam ptr fiecare cate o conisie+ consiliu+ )P si C7CEC6 avea in lc de Comisie+ &nalta )utoritate+ cu puteri mult mai mari

-in 1@>+ prin 9ratatul de la !ru"elles+ s-au unificat toate institutiile-tratatele serioase sunt 9ratatul de la (oma in 8> si )ctul nic European 1B@

1?.Caracterul supranaional al Parlamentului European. Depirea deficitului democratic.

-intrucat populatia nu s-a implicat in deciziile de integrare europeana+ putem spune ca aceasta este una aelitelor

-parlamentarii pot candida in alta tara deat cea de nationalitate

-in fiecare tara se voteaza fonrom propriilor legi electorale

adica lipsurile Parlamentului+ transparente+ informatiilor pentru cetateni

-9ratatul de la 0isa$ona simplifica pro$lemele astea+ renunta la comunitati. el ee din 4 su$-tratate2 9E+9E+ Carta

-aduce intiativa cetateneasca

-introduce si parlamentele nationale care sunt mai legitime

-la !ru"elles mai sunt si gurpurile de lo$$H. unii spun ca ar fi dmocratic acest lucrulo$$H-ul+ altii nu/

- Deputatii ar tre$ui sa voteze individual si personal+ si nu sa fie influentati .

- Eurodeputatii apartin grupurilor politice din PE si voteaza conform deciziei colective luate acestea.

- Mem$rii se reunesc in grupuri politice si nu in functie de nationalitate

- Numarul de deputati necesar formarii unui grup politic este redus cand e compus din reprez maimultor state+ si mai mare cand e vor$a despre reprez unui sg stat.

- %acum este nevoie de ? de deputati reprez cel putin a 8 parte din nr statelor mem$re.

- Parlamentul are control politic asupra celorlalte institutii

- &n afara participarii la desemnarea Presedintelui Comisiei si a Comisiei in ansam$lu ei+ PE maiparticipa la urm numiri2

- )paratorul poporului+ prin ma#oritatea voturilor e"primate

- Este consultat de catre Consiliu pt numirea mem$rilor Curtii de Conturi si a Presedintelui simem$rilor din conducerea !CE.

- Competentele normative sunt inca reduse fata de un parl. national+ dar sunt in crestere

- Rolul PE s-a intarit pe masura ce Curtea de 7ustitie a inceput sa sanctioneze Consiliul pt

nesolicitarea avizelor acestuia.

11.Comisia European+ parte a sistemului instituional al Comunitilor Europene.

Comisia Europene e o alta institutie comunitara a carei organizare se regaseste in dreptul primar.

E formata din persoane desemnate+de comun acord de catre statele mem$re

9re$uie sa $eneficieze odata cu adoptarea 9E si de increderea Parlementul E.

E una din institutiile pe care 9ratatele Constitutive le face responsa$ile cu indeplinirea o$iectivelor .Prin competente+ compozitie si mod de activitate Comisia e"prima cel mai $ine diferenta dintre

comunitatile europene si o organizatie internationala clasica.


17/29

Comisia Europeana e o institutie supranationala+ avand competente proprii si distincte de cele ale

Consiliului.

Poate sa adopte acte normative care genereaza drepturi si o$ligatii directe pt cetateni

Puterea delegata Comisiei de catre Consiliu a cunoscut etape in aplicarea sa :

pana la reforma operata de )E+ Consiliul putea atri$ui Comisiei in functie de caz puterea de decizie

e"ecutive. Comisia era insarcinata sa vegheze functionarea si dezvoltarea pietei commune+ adica sa

gestioneze Comunitatile..:Consiliul va atri$ui Comisiei pt actele pe care el le adopta+ competente e"ecutive referitoare la

normele pe care le sta$ileste

-Comisia trebuie sa prezinte annual in fata PE un raport $eneral asupra activitatii Comunitatilor, de

asemenea se prezinta anual rapoartea asupra situatiei sociale,politice a$ricole commune, concurentei.

-dupa )E1B@/ Comisia ia puterea e"ecutiva de la Consiliu

- 9ratatele au recunoscut mereu dreptul la initiativa a Comisiei+ nici Consiliul+ nici PE nu pot initiasingure procesul normativ.

1.Parlamentul European+ parte a sistemului instituional al Comunitilor Europene.

-&ntre anii 18 si 1> deputatii din PE erau desemnati de catre parlamentele nationale+ realizandu-se

astfel o reprezentare de gradul && si legand statutul de deputat european de cel de parlamentar national.

-apoi capata usor puteri

- Participarea PE la procesul de adoptare a normelor comunitare se limita la avizarea propunerilorfacute de Consiliu catre Comisie.

14.Consiliul niunii Europene , instituie comunitar i conferin internaional.

Institutie a UE

-Consiliul are o vointa propriee cu negociere+ decizia poate fi independenta de vointa statelor/

Consiliul sau Coreper- Pe de alta parte interesele E- :vointa;proprie independenta de interesele statelor

mem$re.

rezultatul deli$erarilor il reprezinta arminizarea intereselor particulare in unl comun+superior.

- Decizia Consiliului este 6!0&')96(&E pt toate statele mem$re+ indiferent de cum au votat.

- -este regluarizat prin dreptul comunitar care ii si recunoaste atri$utii si competente proprii a carore"ercitare este reglementata de norme comunitare.

Procesul decizional al Consiliului se supune normelor prevazute in dreptul primar si derviat+ acestea

sta$ilesc+ intre altele+ ca reprezentantii guvernelor statelor mem$re pot adopta acorduri doar ca mem$ri

ai Consiliului si nu ca mem$ri ai guvernelor

- Consiliul este o institutie a E care defineste+ dupa comple" procesul de confruntari+ interesul

comun.-acordurile interguvernamentale nu le su$stituie pe cele comunitare cu proceduri clare+ sta$ilite printratate

-mem$rii Coreper tre$uie sa vegheze la idneplinirea interesului E


18/29

Con&erinta internationala

-figurile centrale ale CE sunt ministrii de e"terne

-participa cei cu rang de ministru+ adica cu putere e"ecutiva

-un reprezentant al fiecarui stat mem$ru

- Dat fiindca este compus din reprez guvernelor face ca aceasta sa se transforme intr-un for de apararea intereselor nationale.

- -acordurile sunt interguvernamentale

- -mem$rii Coreper sunt delegati de state si le reprezinta interesel

Intre

Deciziile colectivitatii statelor mem$re se situeaza+ in cazul E+ la limita dintre dreptul international si celcomunitar

o (espectivele acorduri interguvernamentale nu le pot su$stitui pe cele comunitare+ a caror

adoptare si proceduri sunt sta$ilite prin tratate.o )cordurile se adopta in cadrul Consiliului.

1 de mem$ri. iecare lucreaza in grupuri de lucru fiecare cu o anumitapro$lematica , E"2 politica+ 7)&+ cultura etc.

'rupurile de lucru lucreaza , aici se cam sta$ilesc pozitiile+ nu se negociaza.-&n Consiliu , doar actul formal de apro$are a deciziilor.

-Coreperul pregateste deciziile+ consiliul este singurul care poate sa le ia dpdv #uridic.


19/29

Coreperul , activitate permanenta

Presedentia consiliului era asigurata de ministrul de resort al tarii care are presedentia.)cum2 in cazul Consiliului de )faceri E"terne , presedentie permanenta2 &naltul (eprezentant2

Catherine )shton--avem un consiliu unic si nu mai multe+ chiar daca reuniunile se desfasoara separatpe mediu+ educatie

etc/

-avem si C)'de sinteza+ coordonator/+ unde participa ministrii de e"terne-la inceput deciziile se luau prin unanimitate si mergea doar ministrul de e"terne

-a aparut nevoia ca in cazul $locarii ministrilor sa vina sefii de stat+ adica Cons European-Coreper este unde se itnalnesc delegatii diplomatiilor+ care negociaza totul inainte de a $aga in Cons Eu

--orice decizie a CE se ia dupa ce a trecut prin Consiliul )facerilor 'enerale+ unde participa ministrii de

e"terne-figurile centrale ale CE sunt ministrii de e"terne

- igura ministrului de E"terne apare ca esentiala in asigurarea unicitatii Consiliului+ nu numai datoritaactivitatii de coordonare pe care acestia o desfasoara intre sesiuni+ ci si datorita faptului ca ministrii

de E"terne asista uneori alaturi de ministri de resort al sesiunilor altor Consilii decat C)'(E.

18.Consiliul European+ instituie a niunii Europene+ conform 9ratatului de la 0isa$ona.-Consiliul European nu era o institutie+ nu era reglementat prin tratate

-aici se itnalnesc sefii de stat si de guvern-functiona ca o componenta a Consiliului niunii Europene

-incepand cu 9ratatul de la 0isa$ona+ Consiliul European a fost institutionalizat

-asta insemna ca uneori activitatea CE era cam inerta+ daca respectivul prim-ministru avrea tre$uri+ gentre$uri in propria unt tara+ campanie etc

presedintele CE tre$uia sa se intalneasca cu toti inaintesi dupa Consiliu+ deci erta greu sa ai$a timp-s-a decis la 0isa$ona sa fie astfel un presedinte care se ocupa doar de asta

-este o institutie foarte utila+ se iau marile decizii aici+ prin unanimitate

-se decide asupra $ugetului+ aderarii unor nooi mem$ri+ modificari asupra 9ratatlui de la 0isa$ona-orice decizie a CE se ia dupa ce a trecut prin Consiliul )facerilor 'enerale+ unde participa ministrii de

e"terne-la inceput in CE deciziile se luau prin unanimitate si mergea doar ministrul de e"terne

-a aparut nevoia ca in cazul $locarii ministrilor sa vina sefii de stat+ adica Cons European

CE se formalizase la )E+ la 0isa$ona deivne de sine-statator si are presedinte

[email protected] procesul decizional al E2 co-decizia.

-Comisia discuta cu PE inainte de a propune o lege. de altfel+ are un dialog iinstitutionalizat cu toateinstitutiile si statele E

-Comisia trimite propunerile legislative celor camere2 Consiliul si Parlamentulla fel ca la noi+ ele au atri$utii diferite. deci in functie de situatie+ $a e intai PE apoi Consiliul+ $a invers.

regula ar fi ca de o$icei Consiliul ar fi primuldeci se trimite la Consiliu+ sunt 4@ deluni pentru a lua o decizie+ daca trece+ apoi merge la Parlament.Parlamentul poate sa o respinga si o trimite la Comisie+ poate sapropuna amendamente si se intoarce la

Consiliu+ sau poate sa o apro$e. daca Consiliul accepta amendamentele+ se voteaza din nou si se intoarcela P. daca Consiliul nu accepta amendamentele+ o intaorce la Comisie. aceasstea sunt cele ce se intampla

in teorie

in realitate+ Comisia trimite in acelasi timp propunerea si la P. avanta#ul este ca e maimult timp de dez$atere si legea merge mai repede. dezavanta#ul este ca atunci cand

Consiliul voteaza+ s-ar putea sa stie ca Parlamentul respinge legea. aici itnervine culturadialogului.

COMISIA- PARLAMENTUL EUROPEAN - amendamente

2 -aprobare


20/29

CONSILIUL - aprobare lectura 3

2 -amendamente % Pozitia comuna a Consiliului'

Daca se aproba se trece la LECTURA 2

PARLAMENTUL EUROPEAN aproba

-/espin$e % le$ea iese din circuit si doar Comisia o poate aduce in

vi$oare'

-amendament

2

CO"+0+U0 -aproba lectura 4

-respin$e

2

(5un$e la Comitetul de Conciliere lectura 6

-formal+ urmeaza cons si apoi PE. practic+ se trimite in acelasi timp celor

-Comisie-parl nationale-Cons si PE

Parl poate sa o apro$e sau sa propuna amendamente

-sunt 4 lecturi

-in prima lectura se a#unge la am$ele comisii

-daca consiliul+ in prmia lectura+ aduce amendamente+ se numeste Pozitia Comuna

-apoi o trimite la PE

-acum e lectura

-PE poate sa apro$e+ sa respinga sau sa aduca amendamente. daca acum respinge+ legea iese din circuit si

mai poate fi repusa in circuit de Comisie+ su$ alte forma-daca aduce amendamente+ o retrimite Cosniliului

-Consiliul o poate apro$a sau o respinga

-daca o respinge+ se a#unge in a treia lectura. acesta este condusa de Comitetul de Conciliere

-din Comitet face parte cate un reprezentant al Comisiei si unul al Consiliului

C.

1>.De la 9ratatul de la Maastricht la 9ratatul de la 0isa$ona sau =de la economic la politic;. )nalizai

construirea i finalitatea dimensiunii politice a E.


21/29

-la Mastricht erau 4 piloni comunitar+ e"tern+ #ustitie si afaceri interne

-la 0isa$ona o parte din 7ai a trecut la comunitar iar e"ternul se presupune ca se va integra in timp

-in 9ratatul de la Maastricht+ aparea clar cuvantul federalizare. M.!. s-a opus si au impus cuvantul=comunizare;. deci E face pasi inainte dar si inapoi

-la Maastricht apare si Comitetul (egiunilor

-Marea pro$lema a E ramane reforma institutionala+ care s-a relizat in etape 2

!""# tratatul de la amsterdam$ratatul de la nisa

)ceasta reforma era necesara pt aprofundare E si pt e"tiderea ei. Cele tratate au contionuat drumul

deschis ma Maastricht 2

$ratatul de la 'isa(ona si )isa

-&n consiliul se voteaza cu ma#oritate calificata- nu era nici #umK1 + era in functie de populatie

QM &n engleza/-s-a im$unatatit ponderea in luarea deciziilor

-in ??< mai aderau inca 1? tari- fiecare stat tre$uia sa ai$a un sg comisar+ acum sunt > de comisari.

)doptarea Cartei Erupene a Drepturilo undamentaleEnuntarea o$iectivului noii dimensiuni europene de aparare

Crearea unui nou :spatiu european de securitate+ li$ertate si #ustitie;

$ratatul de la 'isa(ona si )isa

&n consiliul se voteaza cu ma#oritate calificata- nu era nici #umK1 + era in functie de populatie

-s-a im$unatatit ponderea in luarea deciziilor-in ??< mai aderau inca 1? tari- fiecare stat tre$uia sa ai$a un sg comisar+ acum sunt > de comisari.

Constitutionalizare intarita-B state decid sa coopereze in domeniu+ o pot face la nivel institutional+ chiar

daca celelalte nu sunt de acord de e". euro- a pornit la fel../. &n domeniul comunitar pilonul 1 si pilonu

4 pe politica interna/Celelalte tratate consolidau , in vederea construirii unei RIpolitice.

0a Nisa ce putere a capatat Parlamentul European pe langa cel de validare a presedinteluiI valideaza siintreaga comisie+ iar comisia cand e aleasa de consiliu ,valideaza prin ma#oritate celificata.

Parlamentul european

-%e e"tind domeniile in care el are putere de codezicie.-&si e"tinde domeniile de la 18 a#unge la


22/29

Caract politic apare intarit si prin e"plicitarea principiilor sale de functionare2 democratia reprez si

participativa. - importanta introducerii in functionare niunii a initiativei legislative a unui milion dcetateni.

Este inovatoare si prevedea pt prima data posi$ilitatea ca un stat mem$ru sa paraseasca voluntar

niunea.

Noutatea privitoare la participarea parlamentelor nationale la activitatile niunii.

)corda parlamentelor nationale rolul de garant in fata niunii a competentelor nationale. Parlamnationale vor participa la procesul de control politic;e"-ante;al conformitatii legislative si vor aveea unrol important in revizuirea simplificata a tratatelor+ prin posi$ilitatile pe care le aduce procedura

:pasarelelor;.

t imp2 pt democratia niunii devine o$ligativitatea #uridica a Cartei Drepturilor undamentale a E+

sunt e"ceptii2 M! si Polonia.

9ratatul de la lisa$ona- delimiteaza competentele niunii2 sta$ilind 4 categorii2 Exclusive, comune si desprijin, coordonare sau complementare.

&n primul rand se instituie un control politic :e"-ante;prin intermediul participarii parlamentelor

nationale.

&n al lea rand se prevede posi$ilitatea unui control #udiciar :e"-post;putandu-se introduce o actiune in

fata curtii de #ustitie in cazul incalcarii acestor principii.

9ratatul creeaza noi $aze #uridice pt niune sa dezvolte politici si actiuni in domenii precum2 a#umanitar+ cercetarea spatiala+ energie+ schim$ari climaticeR

9ratatul contine2

o clauza privind asistenta reciproca intre state in cazul unui atac militar.

6 clauza de solidaritate intre statele mem$re in caz de dezastru sau atac terorist

9ratatul de la 0isa$ona macheaza un progres in constituirea modelului social european prin forme

o$iective si a instrum.K clauza sociala. e". Egalitatea de gen+ cluaza sociala+ protectia mediului+ aconsumului../

-Parlamentul >81 deputati europeni ma"im functie legislativ K $uget/- pozitia parlamentului European

este foarte mult intarita+ in principal+ prin prevederea co-deciziei ca procedura legislativa generalizata+ iiconfera acestuia statutul de co-legiuitor si avand deplina autoritate $ugetara.nu cred c deplin/

-printre altele apare si cooperarea politieneascaerau 4 piloni ai tratatului

comunitar

politica e"terna si securitate comuna#ustitie si nush ce

-criteriile de la Copenhaga de aderare14/ au multe componente politice. Doar una este economica

--de la tratat apare si ideea de Cetatenie Europeana

-cetatenia europeana presupune ca individul se poate adresa direct institutiilor europene. petitii spre

e"emplu+ 6m$udsman+ Curtea de 7ustitie.

de asemenea iti alegi reprezentantii direct

ai dreptul si sa candidezi

din Constitutie+ a iesit in tratat+ o$ligativitatea imnului si sim$olurilor. adica (omania alege sa puna

steagul E langa drapel+ altele nu

-9ratatul a mai schim$at si numele2 constitutie+ ministri etc

-se mai pierde si primatul dreptului european fata de cel national

-se pastreaza intreg designul institutional


23/29

-se pastreaza personalitatea #uridica a E. asta inseamna ca e actor unitar in 6N+ spre e"emplu

-dupa 0isa$ona apara si Consiliului European

-s-a schim$at votul in C6N% E. acum tre$uei sa fie 88A din state si @8A din populatie. se va intampla

din ?1 state/

se trimite Comisiei si de aici urmeaza firul normal

totusi Comisia poate sa nu-l trimita mai departe

-naspa la 9ratat este ca de acum Comisia trimite prima data un proiect legislativ parlamentelor nationale. auo perioada de @ saptamani. daca ma#oritatea nu sunt de acord+ legea nu se mai duce la Consiliu. daca nu daniciun raspuns un parlament+ se considera apro$are tacita. smecheria asta a fost vruta de 6landa

1B.Comisia+ Sntre supranaional i interguvernamental. (eprezint Comisia =interesul general alniunii;I Prezentai i argumentai un punct de vedere personal+ inTnd cont de evenimentele recente.

*pranational

-&nstitutie supranationala+ cu competente proprii

-> de mem$rii , 1 pt fiecare stat mem$ru- 8 ani 1 pres+ 8 vicepres/ mem$rilor li se garanteazaindependenta fata de statele mem$re si celelalte institutii ale E

-?1


24/29

-Colegialitatea

Deciizi adoptate prin ma#oritate a$soluta

C isi asuma :responsa$ilitatea colegiala;

Ponderea oturilor egala

Practica;intelegerii preala$ile a Comisarilor;

-ii propune Consiliul. si chiar daca ii voteaza parlamentul+ tot Consiliul ii formalizeaza-in Consiliu se poarta negocierile pentru comisari

-Consiliul sta$ileste si presedintele

comisarii propusi de state

comisarii vin si se intorc indin politica nationala

-se trage din &.).. aceasta era puternic supranationala si si-a pierdut totusi forta

Intreunt propusi de statele membre

Presedintele este stabilit de $uverenele statelor membre, dupa consultarea cu PE% inainte cu 7 luni in

Consiliul European'

8uvernele statelor membre propun membrii% dupa ce se consulta cu Presedintele Comisiei' se supun

aprobarii- decide prin ma5 9 PE.'

Presedintele impreun cu ceilalti membri ale$ vicepresedintele

-+/ lea$a Comisia de Cons. lea$a deci supranationalul de inter$uvernamentalul

1.)rgumentai Sn favoarea sau Smpotriva urmtoarei afirmaii2 =Parlamentul European nu reprezint Snmod real popoarele E;.

?.0a ce se refer =cooperarea consolidat;I Prin ce se deose$ete de =opting out;I Cele dou practicimai e"ist Sn prezentI De ceI

-Constitutionalizare intarita-B state decid sa coopereze in domeniu+ o pot face la nivel institutional+ chiar

daca celelalte nu sunt de acord de e". euro- a pornit la fel../. &n domeniul comunitar pilonul 1 si pilonu4 pe politica interna/

-opting-out nu inseamna neaparat iesirea din E+ ci renuntarea la Euro spre e"Marea !ritanie/

1.E"tinderile succesive ale Comunitilor Europeneniunii Europene. Crize i dezvoltri interne dinperspectiv instituional.

-Consiliul European este organizatie internationala aparuta in 1


25/29

-in apare CE in lcul CEE. celelalte 4 continua sa e"iste. singurul lucru unitar este sistemul

institutional din 8>

-in ?? dispare CEC6+ e"pirand cei 8? de ani si nefiind reinoita. celelalte 4 raman

-in ?? dispare CE si raman

-CEC6 avea protoinstitutii de guvernare+ precum Comisia+ numita atunci &nalta )utoritate

-in 8> au mai redus competentele institutiilor. deci pana in 8>+ statele aveau mai putina autoritate+

&nalta )utoritate avea competente mari

-dupa primele 4 institutii+ au aparut si afacerile e"terne si spatiul #uridic

-in 9ratatul de la Maastricht+ aparea clar cuvantul federalizare. M.!. s-a opus si au impus cuvantul=comunizare;. deci E face pasi inainte dar si inapoi

De-a lungul evolutiei sale+ E a facut transferul de competente intre institutiile sale fundamentale.

E incepe in 181 prin CEC62 &nalta )utoritate+ Consiliu+ )dunare Parlamentara+ Curte de 7ustitie+

Curte de Conturi.

&nalta )utoritate , stra$unica Comisiei. ata de Comisie+ ea reprezenta si legislativul+ si e"ecutivul.9oate deciziile legislative si nelegislative se luau la nivelul acestei comisii.

Consiliul avea numai putere politica+ nu participa la luarea deciziilor legislative.

&n 18> a aparut Comunitatea Economica Europeana si Euratom Comunitatea Europeana a Energiei

)tomice/.

9ratatul de la (oma , rescriere a competentelor Comisia incepe sa semene cu un guvern prin aceea

ca are numai atri$utii e"ecutive , pune in aplicare ceea ce decid altii.

Consiliul capata puterile e"ecutive. &n O8> e"ista tot )dunare Parlamentara+ nu Parlament.

Din 1> cand )dunarea Parlamentara se transforma in Parlament+ Consiliul incepe sa imparta

puterea legislativa cu Parlamentul+ cele institutii functionand ca doua camere ale unui parlamentunic.

&n prezent+ Consiliul si Comisia impart e"ecutivul deoarece sunt domenii in care Comisia nu are

competente. Comisia poate asigura managementul de tip gevernamental doar pt acolo unde

domeniile sunt ale niunii Europene. 0a nivel de stat se ocupa Consiliul.

Consiliul este alcatuit din ministri. &n 181 participau ministri de e"terne insa+ in prezent+ deoareceau crescut competentele niunii Europene+ participa ministri in general.

-interesant este ca prima propunere de Constitutie niunii Europene a fost a Marii !ritanii+ chiardaca apoi a refuzat-o

-&nitial Consiliul de numea Consiliul de Ministri. &nitial la el au participat numai minstri de e"terne.

Pe masura ce E a capatat mai multe competente+ ministri de e"terne tre$uiau sa se ocupe de maimulte. &ntre timp+ acest lucru s-a reglementat. formatiuni ale consiliilor.

-pana in ??+ presedintele CE era seful guvernuluistatului tarii care detinea presedintia CE

-asta insemna ca uneori activitatea CE era cam inerta+ daca respectivul prim-ministru avrea tre$uri+gen tre$uri in propria unt tara+ campanie etc

presedintele CE tre$uia sa se intalneasca cu toti inaintesi dupa Consiliu+ deci erta greu sa ai$a timp

-s-a decis la 0isa$ona sa fie astfel un presedinte care se ocupa doar de asta


26/29

-la inceput in CE erau doar ministrii de e"terne. datorita ineficientei+ acum sunt su$consilii ale

ministrilor de resort.

in C)' e viziunea generala+ functioneaza ca un secretariat general al tuturor celorlalte

Ma#oritate calificata , 9ratatul de la 0isa$ona 2 egala cu cel putin 88A din mem$ri Consiliului 1/ reprezentand cel putin @8A din populatia statelor lor.

-se va simplifica la du$la ma#oritate2 88A din state+ @8A din populatiecred/+ adica fara numarul de

voturi-Consiliu , legislator. &n 818> nu avea atri$utii+ 8>aparitia PE singura camera legislative+ dupa

aparitia PE- a-a camera legislativa

- ?1undamentale

- Enuntarea obiectivului noii dimensiuni europene de aparare

- Crearea unui nou spatiu european de securitate, libertate si 5ustitie

- $ratatul de la 'isa(ona si )isa

- -&n consiliul se voteaza cu ma#oritate calificata- nu era nici #umK1 + era in functie de populatie- - QM &n engleza/- -s-a im$unatatit ponderea in luarea deciziilor- -in ??< mai aderau inca 1? tari- fiecare stat tre$uia sa ai$a un sg comisar+ acum sunt > de comisari.- Constitutionalizare intarita-B state decid sa coopereze in domeniu+ o pot face la nivel institutional+

chiar daca celelalte nu sunt de acord de e". euro- a pornit la fel../. &n domeniul comunitar pilonul 1si pilonu 4 pe politica interna/

- Celelalte tratate consolidau , in vederea construirii unei RIpolitice.- 0a Nisa ce putere a capatat Parlamentul European pe langa cel de validare a presedinteluiI valideaza

si intreaga comisie+ iar comisia cand e aleasa de consiliu ,valideaza prin ma#oritate celificata.-

- 0isabona (dopta un alt tratat daca n-a mers cu Constitutia

- #ispare principiul comunitatii si dreptului institutional. imbolistica si limba5ul consitutional.

- Uniunea romana e inzestrata , recunoasterea formala devine subiect al dreptului institutional.% isi

creeaza un reprezentant in politica externa' poate semna tratate in numele uniunii, poate

deveni membru O"U. 9 personalitate 5uridica.

- Ma#oritate calificata , 88A mem$rii consliliului- 'a actul unics-a formalizat consiliul european+ dar cu 0isa$ona se institutionalizeaza+ devine o

institutie de sine statatoare.- , functia de presedinte , German van (ompuH 6landez+ este $elgian/ a fost prim-ministru+ era

recunoscut ca un mediator foarte $un+ a fost pus presedinte la Consiliul European.

- altul reprezentant, Latherine )ston+ actioneaza in apararea comuna- -)re la dispozitie %E)E corp diplomatic al .E / devin diplomati europeni.


27/29

- Parlamentul european- -%e e"tind domeniile in care el are putere de codezicie.- -&si e"tinde domeniile de la 18 a#unge la


28/29

- -aceasta estee strict impotriva (%%+ fiind acum si 'ermania implicata+ deci nu impotriva 'ermaniei- era posi$il deoarece aparuse CEC6+ dec car$unele si otelul 'ermaniei era controlat- -dupa 9ratatele de la (oma+ apar si comunitatea atomica E()96M si Piata Comuna+ adica CEE- -diferentele dintre piata comuna si piata unica sunt e"istenta granitelor controlul statelor asupra

produselor care intra in propria tara+ adica protectionismul

- -Marea !ritanie se opune CEE si ii convine pe ceilalti 11 din 6%CE sa faca E9) care era mult maisla$a

- -pana la urma+ intr-un an #umatate+ adera si M! la CEE- M! vrea si ea sa adere dar cu conidtii de modificari+ asa ca statele CEE refuza- -in acelasi timp+ in ranta vine la putere de 'aulle- el vede Europa =de la )tlantic pana la ral;- adica independenta fata de %) si rela"area relatiilor cu cu estul+ coa$$itarea si cola$orarea cu estul- -ranta se retrage din N)96 si e"pulszeaza unitatile militare americane+ propnandu-si acelasi lucru

in toata Europa

- -cola$oreaza cu Ceausescu+ (%%- -ranta semneaza cu 'ermania 9ratatul de la ElHsee- se intalneau de ori pe an si dezvolta proiecte comune+ nu mai erau inamici- -Criza %caunului 'ol*poate fi su$iect de test/

- -Consiliul Europeisau Comisia/ a propus un proiect de finantare agricola fara sa conslute ranta+ ceamai dezvoltata agricola- -acum in Cons E se luau decizii ma#oritare ce puteau fi luate fara ranta- -se supara si retrage ranta. de aceea e criza scaunlui gol/- dupa piata comuna+ agricultura franceza creste cu 18?A si industria cu 4??A- -deci cand de 'aulle face pe ne$unul in Europa+ marii agenti economici finanteaza opozitia si de

'aulle isi pierde din influenta

- -de asemenea+ si tarile mem$re ii fac compromisuri- -dupa ce de 'aulle pica+ adera Marea !ritanie- -Marea !ritanie+ dupa ce adera+ incepe iar cu pretentii facute de Margaret 9hutcher- -pro$lema era ca cei mai multi $ani se duceau in agricultura+ prin P)C+ iar M.!. nu prea avea

agricultura- -M! o$tine renegocierea- -adera apoi si 'recia+ %pania si Portugalia- -se semneaza )E-)ctul nic European- -pana atunci in CEC6+ CEE si E()96M aveam ptr fiecare cate o conisie+ consiliu+ )P si C7- CEC6 avea in lc de Comisie+ &nalta )utoritate+ cu puteri mult mai mari- -in 1@>+ prin 9ratatul de la !ru"elles+ s-au unificat toate institutiile- -tratatele serioase sunt 9ratatul de la (oma in 8> si )ctul nic European 1B@- -in perioada asta au avut loc crize economice inc are tarile s-au ocupat de propria situatie+ nu de

piata unica

- -dupa )E apare Consiliul European+ creste puterea Parlamentului+ capatand puteri legislative

- -in > PE este ales direct de cetateni- -dupa )E Comisia ia puterea e"ecutiva de la Consiliu- -apare si %chengen si EM- -urmeaza 9ratatul de la Maastricht cnad apare niunea Europeana- -printre altele apare si cooperarea politieneascaerau 4 piloni ai tratatului- comunitar- politica e"terna si securitate comuna- #ustitie si nush ce-mai adera %uedia+ )ustria si incearca Norvegia. acestea erau in E9)

- -intrucat populatia nu s-a implicat in deciziile de integrare europeana+ putem spune ca aceasta esteuna a elitelor

- -ac3uis-ul comiunitar- -pentru aderare+ statele tre$uiau sa respecte criteriile de la Copenhaga- -a treia etapa a EM a fost moneda unica


29/29

- -cetatenia europeana presupune ca individul se poate adresa direct institutiilor europene. petitii spree"emplu+ 6m$udsman+ Curtea de 7ustitie.

- de asemenea iti alegi reprezentantii direct- ai dreptul si sa candidezi- -din > Parl este ales direct de cetateni- apoi capta usor puteri- -acum Parl are putere de codecizie cu Consiliul+ daica egalitate- la inceput avea doar anumite competente limitate+ treptat a crescut- apare Cooperarea &ntarita. adica daca B state vor sa faca ceva si celelalte nu+ o pot face doar ele. gen

franta germania si inca 4 vor sa faca armata. pot sa isi faca daor ele- Pana la extinderea din 4=, PE, cu ediul in trasbour$, era format din 747 de membri- 8ermania

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	nuku-stefan
View:	240 times
Download:	0 times

Rezolvare Subiecte IUE - Examen 2012-2013

Documents