C.E.C.C.A.R. –FILIALA VRANCEALECTOR: BODOC CRENGUTA

EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III, SEMESTRUL II

I. Elaborarea situatiilor financiare (5 exercitii)

1. Care este mãrimea ajustãrii valorii imobilizãrilor corporale şi necorporale, cunoscându-se urmãtoarele elemente (valorile sunt exprimate în mii lei): cheltuieli cu despãgubiri, donaţii şi activele cedate 5.000, venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creanţe reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizãrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 2.000.

Contul de profit si pierdere :

Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale = Cheltuieli ( ct.6811 +ct.6813 ) – Venituri (ct.7813 )

Analizam fiecare element in parte astfel :

-cheltuieli cu donatii, despagubiri = alte cheltuieli din exploatare ct.658

-venituri din vanzare active = alte venituri din exploatare ct.7583

-venituri din provizioane pentru deprecierea activelor cir. = ct.7814 – se refera la activele circulante

-Venituri din creante reactivate =alte venituri din exploatare =ct.754

-venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare =venituri financiare ct.7863

-venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale = ct.7813 = venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare

- cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor = ct.6811 = cheltuieli de exploatare privind amortizarile , provizioanele si ajustarile pentru depreciere .

Ajustari de valoare = (ct.6811 + ct.6813 ) - ct 7813 = 800 – 2000 = -1200

Ct.6813 = cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor

Ct.6811 = cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

Ct.7813 = venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor

1

2. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un preţ de vânzare de 200.000.000 lei. Preţul stabilit include o sumã de 20.000.000 lei aferentã serviciilor de personalizare a programului la nevoile întreprinderii şi de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Când recunoaşte societatea ALFA veniturile din serviciile prestate?

Alfa recunoaste in momentul vanzarii un venit de 180.000.000 lei si un venit in avans de 20.000.000 lei reprezentat de serviciul de asistenta tehnica , care este recunoscut ca venit in perioada in care este prestat efectiv acest serviciu .

In contabilitate veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract , care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective , catre clienti .

Pentru prestarile de servicii , OMFP 3055 / 2009 prevede : “ veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora . Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care un pot fi considerate livrari de bunuri (pct.259, alin11)

3. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondenţã, cu clauzã de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate. Marja brutã medie practicatã de întreprindere este de 14%. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? a) întreprinderea nu recunoaşte venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este incertã; b) întreprinderea recunoaşte venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea produselor sale; c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1.050.000 lei ; d) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 248.950.000 lei; e) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 35.000.000 lei.

Notiuni de teorie : In spiritul principiului prudentei se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli care cumuleaza pana in momentul utilizarii lor volumul sumelor incluse in cheltuielile anuale . Ele sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile (litigii, penalitati , impozite , cheltuieli provocate de reparatii ce se repartizeaza pe mai multe exercitii ). Cazurile cele mai tipice sunt : a ) litigiile, amenzile si penalitatile , despagubirile , daunele si alte datorii incerte ; b ) cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor ;c ) provizioane pentru dezafectarea imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea ;d ) provizioane pentru restructurare ;

IAS 37 “ Provizioane , active si datorii contingente “ prevede ca un provizion este recunoscut in contabilitate numai in momentul in care : a.) Intreprinderea are o obligatie curenta legala sau implicita generata de un eveniment anterior

a1 ) obligatie legala in cazul in care rezulta : -dintr-un contract , in mod explicit sau implicit , -din legislatie , sau -ca efect al legii a 2) obligatie implicita este cea care rezulta din actiunile unei intreprinderi in cazul in care :

2

-din practica anterioara , din politica scrisa a firmei sau dintr-o declaratie suficient de specifica , intreprinderea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati , si

-ca rezultat , intreprinderea a indus partenerilor ca isi va onora acele responsabilitati.b.) Este probabila (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza )ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva .c.) Poate fi realizata o actiune credibila (rezonabila, o buna estimare, relevanta ) a valorii obligatiei .

Raspuns : c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1.050.000 lei ;

Exista o obligatie presenta ca rezultat al unui eveniment trecut = vanzarea produselor

Este probabila o iesire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare = contravaloarea marfii returnate .

Este necesar un provizion pentru cea mai buna estimare a contravalorii bunurilor returnate

Numeroase intreprinderi (societatile de vanzare prin corespondenta in special) ofera clientilor acestora posibilitatea returnarii marfurilor daca acestia sunt nemultumiti.

Aceasta clauza un reprezinta un obstacol pentru inregistrarea veniturilor in momentul vanzarii daca vanzatorul este in masura sa estimeze in mod fiabil cantitatea de marfuri care va fi returnata. Este suficient sa se constituie un provizion

Daca marja bruta reprezinta in medie 14 % , intreprinderea va trebui sa previzioneze 250.000.000 x 3% x 14 % cu titlul de retururi previzibile.

Acest provizion va fi in mod evident , reintegrat rezultatului pe masura retururilor efective.

4. La 31.12.N, societatea GAMA determinã valoarea recuperabilã pentru un utilaj pe care intenţioneazã sã-l cedeze la 150.000.000 lei, valoarea sa contabilã fiind de 200.000.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA înregistreazã la aceastã datã un provizion pentru deprecierea utilajului în valoare de 50.000.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 100.000.000 lei. GAMA trebuie sau nu sã ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce?

Pretul de vanzare obtinut pe utilaj confirma valoarea recuperabila a acestuia .

Decizia de a ceda utilajul fusese luata inainte de 31.12.N, iar scaderea pretului reflecta conditiile existente inainte de data bilantului .

GAMA contabilizeaza ajustarea pentru deprecierea utilajului :

6813 = 2913 50.000.000

5. În cursul exerciţiului N, întreprinderea „X” încaseazã dividende în valoare de 100 milioane lei. Cum influenţeazã aceastã operaţie tabloul fluxurilor de trezorerie, ştiind cã dividendele primite nu aparţin activitãţii de exploatare, iar fluxurile de trezorerie din exploatare se calculeazã prin metoda indirectã?

3

Fluxurile de trezorerie , care provin din dobanzi si dividende incasate , trebuie sa fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobanzile si dividendele platite. Totodata ele trebuie sa fie determinate pe cele 3 categorii de activitati .

Dividendele incasate influenteaza fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii , cu semnul “+” .

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (9 exercitii)

1. Sunteţi interesat sã deveniţi acţionar la întreprinderea AVÂNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puţin oficiale aflaţi urmãtoarele informaţii: – capitalul social al întreprinderii este de 500 mld. lei şi a crescut de 5 ori de la data înfiinţãrii întreprinderii;

– întreprinderea a fost întotdeauna profitabilã;

– dividendul pe acţiune este de 50.000 lei şi este superior dividendelor aferente majoritãţii celorlalte titluri cotate pe piaţa de capital;

– întreprinderea a emis în trecut obligaţiuni care în urmãtorii 3 ani se vor converti în acţiuni;

– managerii întreprinderii sunt remuneraţi în funcţie de profitul obţinut.

Sunt suficiente informaţiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?

La o prima vedere informatiile par destul de optimiste s ne-ar putea conduce spre decizia de investitie . Dar , un expert un poate lua o decizie de investitie fara o analiza amanuntita.

Pentru a lua o decizie se recomanda sa incercam sa intram in posesia unor informatii suplimentare precum :

- Care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in natura, in numerar, operatii interne , conversia unor datorii) ;

- Care este situatia trezoreriei intreprinderii , deoarece rentabilitatea un este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare ;

- Existente obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si , prin urmare , diminuarea dividendului aferent unei actiuni (firma emite obligatiuni = s-a imprumutat ; firma va converti obligatiunile in actiuni )

- Cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului (exista posibilitatea manipularii informatiilor contabile – managerii sunt platiti in functie de profit )

Deasemenea mai sunt necesare si alte informatii :-care este obiectul de activitate si de facut comparatie cu firme similare -faptul ca un-si ramburseaza imprumuturile = lipsa de lichiditate .

2. Sunteţi managerul întreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de confecţii. Vã aflaţi în momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaţiilor financiare, dar şi din alte surse, sunteţi în posesia urmãtoarelor informaţii:

4

– clientul şi-a majorat capitalul social prin aport în numerar;

– anual este raportat un profit modest;

– îndatorarea pe termen scurt este excesivã;

– o parte semnificativã din datoriile faţã de furnizori nu a fost achitatã în cursul exerciţiului anterior;

– clientul se aflã în litigiu cu doi furnizori importanţi;

– în ultimul exerciţiu financiar clientul a procedat la vânzarea masivã de mijloace fixe.

Veţi decide continuarea relaţiilor contractuale cu acest client?

Raspuns : NU !

Decapitalizare = si-a vandut partea de active Un semn important este vanzarea activului imobilizat. Se pune problema cu ce o sa-si desfasoareactivitatea . Alt element – faptul ca este in litigiu cu doi furnizori importanti . Clientul şi-a majorat capitalul social prin aport în numerar – este posibil sa fi fost pe capitaluri negative .

3. În exerciţiul N, întreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului, creşterea rapiditãţii de prelucrare a datelor şi adaptarea pentru lucrul în reţea. Valoarea totalã a modernizãrii s-a ridicat la 50.000.000 lei. Costul de achiziţie al programului informatic este de 200.000.000 lei iar amortizarea cumulatã la data încheierii modernizãrii este de 100.000.000 lei. Durata de viaţã utilã este de 4 ani iar amortizarea este liniarã. Analizaţi influenţele modernizãrii asupra programului informatic.

Daca modernizarea ridica parametrii initiali (ceea ce este cazul nostrum+ creste rapiditatea de prelucrare a datelor , adaptarea la lucrul in retea) se majoreaza valoarea imobilizarii existente si se va recalcula amortismentul lunar , eventual modificandu-se si durata de functionare .

4. Care din urmãtoarele sunt schimbãri de politici contabile şi care sunt schimbãri de estimãri?

(a) schimbarea gradului de recuperare al creanţelor;

(b) schimbarea metodei de amortizare;

(c) schimbarea metodei de evaluare la ieşire a stocurilor de la CMP la FIFO;

(d) reevaluarea imobilizãrilor corporale evaluate la cost;

(e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.

POLITICILE CONTABILE :reprezinta principiile , bazele , conventiile , regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale .

Exemple de politici contabile sunt urmatoarele :

5

-alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor;-reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora-capitalizarea dobanzii sau recunoastrea acesteia drept cheltuiala -alegerea metodei de evaluare a stocurilor -contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent, etc.

TEHNICILE DE ESTIMARE - sunt metode adoptate de o entitate pentru a determina súmele monetare corespunzatoare bazelor de evaluare ale elementelor situatiilor financiare .

Tehnicile de estimare implementeaza aspectele legate de evaluare ale politicilor contabile . O política contabila va specifica baza de evaluare a unui activ , iar daca exista incertitudini cu privire la suma monetara atribuibila acestei baze , aceasta va fi determinata recurgand la o tehnica de estimare .

-schimbarea bazei de evaluare reprezinta o modificare de metoda contabila .

Modificarea politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar . Nu sunt pemrise modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar .

O estimare poate necesita revizuirea ori de cate ori au loc schimbari privind circumstantele pe care aceasta s-a bazat , sau ca urmare a unor informatii noi , sau a unei mai bune experiente .

Ca rezultat al incertitudinilor inerente activitatilor comerciale , multe elemnte din situatiile financiare un pot fi evaluate cu precizie ci pot fi doar estímate.

De exemplu se pot solicita estimari ale : -clientilor incerti , -uzurii morale a stocurilor;-valorii juste a activelor financiare si a datoriilor financiare;-duratelor de viata utile ale activelor amortizabile … etc.

Raspuns : -schimbari de politici : b, c , d -schimbari de estimari : a , e .

5. În exerciţiul N, M a vândut societãţii P (asociere în participaţie în care deţine un interes de 40%) mãrfuri la preţul de 150.000 u.m. Mãrfurile au fost achiziţionate de la o societate din exteriorul grupului la costul de 120.000 u.m. P a vândut unei societãţi din afara grupului 50% din mãrfurile cumpãrate de la M la preţul de 90.000 u.m. La 31.12.N, în bilanţul societãţii M existã o creanţã faţã de societatea F neîncasatã în sumã de 120.000 u.m. Ce înregistrãri sunt necesare la nivel consolidat pentru eliminarea efectelor acestei tranzacţii?

Societatea M :M vinde filialei marfuri un profit creatin cadrul grupului

Inregistram achizitia marfii : 371 = 401 120.000Inregistram vanzarea marfurilor catre filiala : 411 = 707 150.000Inregistram descarcarea gestiunii : 607 = 371 120.000

Societatea P : P vinde in exteriorul grupului, dar achizitia se face de la M eliminam rezultatele interne ( s-a creat un profit artificial in cadrul grupului )

6

Inregistram achizitia marfii : 371 = 401 150.000Inregistram vanzarea marfurilor in afara grupului: 411 = 707 90.000Inregistram descarcarea gestiunii: 607 = 371 75.000 ( 50 % )

Deci : in bilantul societatii M – la creante gasim : 150.000 aferente lui P In bilantul societatii P – la furnizori gasim : 150.000 aferente lui M

Eliminam aceste conturi reciproce : 401 = 411 150.000

In interiorul grupului s-a creat un profit artificial .

In mod normal am fi inregistrat : Achizitia : 371 = 401 120.000Grupul vinde marfa catre terti 411 = 707 90.000Descarcarea gestiunii : 607 = 371 60.000 (50%)

Rezultatul pe grup este altul decat luat pe fiecare in parte .

In 607 – avem 195.000(120.000 + 75.000 )si trebuia sa avem 60.000 in contul de profit si pierdere avem o cheltuiala mai mare artificial de 135.000 pe care o vom elimina din contul de profit si pierdere consolidat

Aceeasi situatie si pentru venituri : avem 240.000 (15.000 + 90.000 )si trebuia sa avem 90.000 trebuie sa diminuam veniturile .

Pe baza rezultatului exercitiului :- Eliminam cheltuielile - Eliminam veniturile

Inregistram : 121 = 607135.000 707 = 121 150.000

Situatia 2 : creante neincasate de la F societatea F nu apartine grupului. In bilantul consolidat se preia creanta catre F in intregime .

6. La închiderea exerciţiului N, activele societãţii ALFA cuprind:

– un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziţionat la 1.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 lei;

– un teren achiziţionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2,5 lei), şi reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, datã la care dolarul valora 3 lei;

– un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) şi depreciat pentru 10% din valoare, la închiderea exerciţiului N;

– o creanţã de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 1.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei;

– suma de 1.000 $, în casierie.

Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei.

7

Care din urmãtoarele afirmaţii nu este corectã:

(a) valoarea utilajului în bilanţul exerciţiului N este de 84.000 lei;

(b) valoarea terenului în bilanţul exerciţiului N este de 60.000 lei;

(c) valoarea stocului în bilanţul exerciţiului N este de 11.520 lei;

(d) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.600 lei;

(e) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.440 lei.

Utilajul – este un elemnt nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care utilajul apare in bilant este valoarea de intrare = 30.000 x 2,8=84.000 lei

Terenul – este element nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar . Valoarea la care terenul apare in bilant este valoarea de reevaluare = 20.000 x 3 = 60.000 lei

Stocul –este element nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar.Valoarea la care stocul apare in bilant este valoarea corectata = 4.000 x 3,1 – 10% x(4000 x3,1)

Creanta este un element monetar. Acesta se reevalueaza la fienle exercitiului financiar . Valoarea de inregistrare in bilant este = 8.000 x 3,2 = 25.600

Casierie := 1000 $ x 3,2 = 3.200 lei

Singura afirmatie incorecta este afirmatia de la litera e ) respectiv: valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.440 lei.

7. Domnul Z deţine 70% din acţiunile societãţii Alfa, restul de 30% fiind deţinute de un acţionar minoritar. Alfa deţine 65% din capitalul societãţii Beta. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? (a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa; (b) domnul Z nu este parte legatã a societãţii Alfa; (c) doar domnul Z este parte legatã a societãţii Alfa; (d) Alfa nu este parte legatã a societãţii Beta; (e) Beta nu este parte legatã a societãţii Alfa.

Părţi legate se consideră:a) întreprinderile care în mod direct sau indirect (prin intermediari) controlează, sînt

controlate sau se află sub un control comun cu întreprinderea-raportor;b) întreprinderile asociate;c) persoanele fizice care deţin peste 20% din capitalul statutar al întreprinderii-raportor;d) personalul de conducere, inclusiv directorii, conducătorii întreprinderilor, precum şi

membrii apropiaţi ai familiilor lor, care are dreptul (poartă răspundere) de a planifica, gestiona şi controla activitatea întreprinderii-raportor.

Nu se consideră părţi legate:a) două întreprinderi care au un director comun, în cazul în care influenţa lui asupra activităţii

economico-financiare a acestor întreprinderi, ce ţine de operaţiunile reciproce, este nesemnificativă; b) un singur client, furnizor, francisor, distribuitor sau agent general, cu care întreprinderea

efectuează un volum considerabil de operaţiuni numai în baza unei anumite dependenţe economice;

8

c) alte părţi:- companiile ce finanţează,- sindicatele,- serviciile comunale de stat,- departamentele şi direcţiile guvernamentale ce realizează operaţiuni cu întreprinderea,

indiferent de faptul pot ele sau nu să limiteze libertatea de acţiune a acestei întreprinderi, precum şi să influenţeze asupra luării de către ea a deciziilor financiare şi economice.

Definiţii

Părţi legate - persoane juridice ori fizice, una dintre care poate să o controleze pe cealaltă sau să exercite o influenţă notabilă asupra acesteia la luarea deciziilor financiare şi economice, sau care sînt plasate sub controlul comun al întreprinderii principale.

Operaţiuni între părţile legate - transmiterea activelor sau a datoriilor de la o parte legată la alta, indiferent de stabilirea valorii acestora.

Influenţă notabilă - participarea împuternicită a investitorului la luarea deciziilor privind politica financiară şi de producţie a întreprinderii investite, dar fără a exercita controlul asupra acestei politici. Influenţa notabilă presupune o cotă de participaţie în mărime de la 20 pînă la 50% din capitalul statutar al întreprinderii investite.

Control - autorizarea investitorului de a dirija politica financiară şi de producţie a întreprinderii. Controlul presupune o cotă de participaţie în mărime de peste 50% în capitalul statutar al întreprinderii investite.

Influenţa de control a unui investitor nu exclude influenţa notabilă a altui investitor.Întreprindere principală (mamă) - întreprindere care are una sau mai multe întreprinderi fiice.Întreprindere fiică - întreprindere controlată de către întreprinderea principală.Întreprindere asociată - întreprindere asupra căreia investitorul are o influenţă notabilă, dar care

nu este nici întreprindere fiică, nici întreprindere mixtă a investitorului.Rapoarte financiare consolidate - rapoarte financiare ale unui grup de întreprinderi prezentate ca

rapoarte ale unei întreprinderi.

Caracteristica şi modul de evaluare a operaţiunilorîntre părţile legate7. Relaţiile între părţile legate sînt considerate ca o activitate comercială obişnuită. De exemplu,

întreprinderea, desfăşurînd o parte a activităţii sale prin intermediul întreprinderilor fiice sau asociate, obţine o cotă în capitalul altor întreprinderi în scopul revînzării sau investirii acestuia în mărime suficientă pentru a obţine dreptul de control sau de influenţă notabilă asupra luării deciziilor financiare şi economice ale întreprinderii investite.

8. Operaţiunile între părţile legate pot să influenţeze asupra stării financiare şi rezultatelor activităţii economice ale întreprinderii-raportor. Părţile legate pot să realizeze operaţiuni, care din punct de vedere economic, sînt inoportune pentru părţile nelegate. În afară de aceasta, operaţiunile între părţile legate pot fi efectuate în volume neconvenabile pentru părţile nelegate.

9. Rezultatele activităţii economice şi starea financiară a întreprinderii pot fi supuse influenţei din partea părţilor legate chiar şi în cazul neefectuării operaţiunilor cu participarea lor. Însuşi faptul existenţei unor astfel de relaţii influenţează operaţiunile efectuate de întreprinderea-raportor. De exemplu, după dobîndirea dreptului de control asupra întreprinderii legate orizontal, întreprinderea principală dă indicaţii întreprinderii fiică de a întrerupe relaţiile cu fostul partener comercial, deoarece noua întreprindere fiică desfăşoară aceeaşi activitate. În afară de aceasta, una dintre părţi poate să se abţină de la unele acţiuni în urma influenţei notabile asupra ei a celeilalte părţi. De exemplu, întreprinderea fiică primeşte indicaţii de la întreprinderea principală de a nu realiza cercetări şi proiectări, care s-au efectuat anterior sau care urmau să fie efectuate.

9

10. În timpul transferului activelor sau datoriilor părţile legate pot într-o oarecare măsură să varieze mărimea valorii acestora, ceea ce nu este caracteristic pentru operaţiunile între părţile nelegate.

11. Operaţiunile între părţile legate se efectuează în baza preţului de transfer, care se determină prin una din metodele următoare: valorii de piaţă comparabile, preţului de revînzare, sau cheltuielilor suplimentare.

12. Metoda valorii de piaţă comparabile constă în faptul că mărfurile şi serviciile transmise de o parte legată celeilalte părţi se estimează la valoarea venală a mărfurilor şi serviciilor similare. Această metodă se utilizează în cazurile în care mărfurile şi serviciile constituie obiectul operaţiunii între părţile legate, iar condiţiile de efectuare a acesteia sînt identice cu cele în care se efectuează operaţiunile comerciale obişnuite. Această metodă poate fi utilizată şi la determinarea mărimii finanţării între părţile legate.

13. Metoda preţului de revînzare se aplică la evaluarea activelor, care sînt transmise de către o parte legată celeilalte părţi spre vînzarea acestora unei părţi independente. În conformitate cu această metodă valoarea venală a activelor transmise este diminuată cu mărimea marjei, în formă de sumă care permite întreprinderii care comercializează activele să-şi acopere cheltuielile şi să obţină un beneficiu acceptabil.

14. Metoda cheltuielilor suplimentare se aplică la determinarea preţului de transfer la mărfurile şi serviciile destinate pentru necesităţile de producţie şi alte necesităţi ale parţilor legate. Esenţa ei constă în aceea că la cheltuielile părţii legate furnizoare se suplimentează un adaos acceptabil, mărimea căruia se determină, luînd ca bază norma beneficiului întreprinderilor din ramurile similare.

15. În unele cazuri pentru operaţiunile părţilor legate mărimea valorică a activelor sau a datoriilor poate să nu fie determinată, de exemplu, la prestarea gratuită a serviciilor de gestiune sau prelungirea termenului de achitare a datoriei.

16. Unele operaţiuni pot fi efectuate numai între părţile legate. De exemplu, dacă nu există un cumpărător alternativ, întreprinderea fiică poate să vîndă întreprinderii principale un lot mare de produse la costul acestora.

Publicitatea informaţiei17. În rapoartele financiare trebuie sa fie dezvăluite:a) operaţiunile între părţile legate, cum sînt:- procurarea sau vînzarea activelor întreprinderii,- prestarea şi beneficierea de servicii,- acordurile cu agenţii şi agenţi,- acordurile privind chiria (leasing-ul),- transmiterea rezultatelor cercetărilor şi lucrărilor de proiectare şi experimentare,- acordurile de licenţă,- finanţele (inclusiv împrumuturile şi investiţiile în capital sub formă naturală şi bănească),- garanţiile şi gajurile,- contractele de gestiune a întreprinderilor,- retribuirea muncii şi alte plăţi de stimulare ale directorilor şi conducătorilor de întreprinderi,- numărul acţiunilor ce aparţin directorilor şi conducătorilor de întreprinderi sau drepturile pentru

procurarea acţiunilor şi vînzarea acestora;b) relaţiile părţilor legate, în cadrul cărora una dintre părţi poate să exercite controlul asupra

celeilalte părţi, indiferent de operaţiunile realizate între ele;c) volumul sumar al operaţiunilor sau sub formă de părţi (proporţii) distincte ale acestuia;d) sumele sau proporţiile aferente datoriilor şi creanţelor;e) politica de formare a preţurilor.18. Nu este necesară dezvăluirea datelor privind operaţiunile părţilor legate în:a) rapoartele financiare consolidate a informaţiei referitoare la operaţiunile în cadrul grupului;b) rapoartele financiare ale întreprinderii principale, dacă acestea se anexează (se publică) la

rapoartele financiare consolidate;

10

c) rapoartele financiare ale întreprinderii fiică aflate în posesiunea deplină a întreprinderii principale, care este înregistrată şi prezintă rapoarte financiare consolidate în aceeaşi ţară;

d) rapoartele financiare ale întreprinderilor controlate de stat referitor la operaţiunile cu alte întreprinderi de asemenea controlate de stat.

Raspuns : a) (a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa;

8. Managerul societãţii M este acţionarul majoritar al societãţii T, client important pentru M. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? (a) tranzacţiile cu clientul T nu fac obiectul publicãrii; (b) tranzacţiile cu T sunt publicate doar dacã nu se desfãşoarã în condiţii normale; (c) clientul T nu este o parte legatã pentru societatea M; (d) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este un client important; (e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un manager-cheie al acesteia.

Managerul M – actionar majoritar la T – clientul lui M

Parti legate = factorii de decizie din ambele firme sunt aceiasi . Tranzactiile cu partile legate trebuie prezentate in notele explicative ale situatiilor financiare .

(a) tranzacţiile cu clientul T nu fac obiectul publicãrii;- Fals = fac obiectul publicarii (b) tranzacţiile cu T sunt publicate doar dacã nu se desfãşoarã în condiţii normale; =Fals(c) clientul T nu este o parte legatã pentru societatea M; = Fals = este parte legata datorita

managerului (d) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este un client important; = Fals = nu acesta

este motivul (e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un manager-cheie al

acesteia.= ADEVARAT

9. La 31.12.N societatea M deţine 80% din acţiunile B, 60% din acţiunile D şi 30% din acţiunile societãţii E (asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã). La 1 noiembrie N societatea M a vândut participaţia în societatea G ce reprezintã 75% din capitalul acesteia. Managerii societãţii M sunt în consiliul de administraţie al societãţii B şi D. Consiliul de administraţie al societãţii E are cinci membrii, din care unul provine de la societatea M. S deţine 40% din capitalul societãţii D. În cursul exerciţiului curent societatea D a vândut imobilizãri corporale societãţii S la preţul pieţei. Un director al societãţii B deţine majoritatea acţiunilor societãţii X. Societatea X vinde mãrfuri la preţul pieţei societãţii B. Directorul este responsabil pentru producţie la societatea B şi este consultantul consiliului de administraţie al grupului. Identificaţi relaţiile cu pãrţile legate şi obligaţiile de informare.

Publicam partea de tranzactii chiar daca sunt facute la pretul pietei .

M cu B – sunt parti legate M cu D – sunt parti legate

11

M cu E – nu sunt parti legate ( influenta notabila + 1 membru din consiliul de administratie provine de la M S cu 40 % nu are putere de decizie D vinde lui S – nu au legatura una cu alta Societatea X este parte legata cu B , B este parte legata cu M si M si X chiar daca tranzactiile sunt la pretul pietei exista obligatia de publicare pentru ca sunt parti legate .

12

C.E.C.C.A.R. –FILIALA VRANCEALECTOR: ULEANU LAURA

- PREGĂTIREA ÎN SISTEM COLECTIV –LUCRĂRI PROFESIONALE PROPUSE PENTRU ANUL III, SEM. II, ANUL 2013

Categoria III: Expertize contabile ( 5 lucrări);

1. Convocarea părților în cauze civile și penale.

Convocarea partilor in cauze civile si penale se face prin scriisoare recomandata cu confirmare de primire , comunicata cu cel putin 5 zile inaintea termenului de efectuare a lucrarii care se ataseaza la raportul de expertiza .

Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pãrţi într-o cauzã justiţiarã trebuie sã se abţinã de la contactarea pãrtilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevãzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacã este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi fãcutã decât dupã citarea pãrţilor cu confirmare de primire, arãtându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuã lucrãrile expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legãtura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmãrire penalã sau de instanţa de judecatã. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu pãrţile implicate în actul justiţiar trebuie sã rãmânã confidenţiale

2. Consideratii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la delegarea lucrărilor de expertiză contabilă.

DELEGAREA ŞI SUPRAVEGHEREA LUCRÃRILOR PRIVIND EXPERTIZELE CONTABILE

NORMAEfectuarea lucrãrilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegatã de cãtre

experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea pãrţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor.În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor

lucrãri asistenţilor sau colaboratorilor sãi, pãstrându-şi rãspunderea finalã asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertizã contabilã extrajudiciarã.

COMENTARII În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea

pãrţilor nu pot delega efectuarea lucrãrilor deoarece au fost nominalizaţi de cãtre un organ în drept sã dispunã proba cu expertiza contabilã, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţã sau ordonanţã), şi prin urmare trebuie sã îşi îndeplineascã personal şi integral mandatul.

Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu existã în cazul în care organul în drept a nominalizat o persoanã juridicã pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulã sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societãţi de expertizã contabilã. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrãrile care trebuie executate şi persoanele cãrora le vor fi delegate spre executare. Rãspunderea finalã însã, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertizã contabilã, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertizã contabilã.

13

3. Detaliati procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

De regulã, raportul de expertizã contabilã se întocmeşte în douã exemplare originale: unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabilã. Numãrul de exemplare originale poate fi mai mare dacã beneficiarul raportului de expertizã solicitã acest lucru.

Raportul de expertizã contabilã judiciarã se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin zece zile înainte de data stabilitã pentru judecatã.; sau la alt termen stabilit de instante .

Raportul de expertizã contabilã extrajudiciarã se predã clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevãzute în contract.

4. Consideratii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

În cazuri cu totul deosebite, expertul(ţii) contabil(i) se poate (pot) afla în imposibilitateaîntocmirii unui raport de expertizã contabilã din cauza inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care sã ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizãrii. În astfel de cazuri se va întocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUÃRII EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeaşi structurã ca un raport de expertizã contabilã obişnuit (necalificat), dar care în Capitolul II DESFÃŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III CONCLUZII va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuãrii expertizei contabile comandate de beneficiarul acestuia.

Anexele la raportul de expertizã contabilã, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau cu imposibilitatea efectuãrii expertizei contabile), fac parte integrantã din raportul de xpertizã contabilã şi se întocmesc de cãtre expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine oconstatare din cuprinsul raportului de expertizã contabilã. Anexele la raportul de expertizã contabilã trebuie întocmite atunci şi numai atunci când existã necesitatea de documentare a unei constatãri din raportul de expertizã contabilã, ele având menirea sã degreveze conţinutul raportului de expertizã contabilã de prezentãri prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de naturã similarã. Nu pot constitui anexe la raportul de expertizã contabilã documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare.Anexele raportului de expertizã contabilã sunt un produs al muncii expertului(ţilor)contabil(i).

5. Care este procedura de lucru a auditorilor de calitate în activitatea de auditare a expertizelor contabile?

Expertul contabil, la primirea oricãrei lucrãri de expertizã, va face un examen deindependenţã şi va completa o „Declaraţie de independenţã” care va însoţi lucrarea depusã pentru auditul de calitate la Corp.

Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privindauditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.

Procedura de lucru a auditorilor de calitate se refera la :

14

1. Studierea raportului de expertiza ; daca :-obiectivele au fost tratate corespunzator-expertii contabili au respectat prevederile standardului-autorii nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii -expertii contabili au respectat Codul Etic

2. Analiza opiniilor separate3. Verificarea starii de independenta

Categoria VI: Administrarea si lichidarea afacerilor ( 4 lucrări);

1. O persoană fizică autorizată poate încheia contracte de muncă individuale și/sau contracte de colaborare cu terțe persoane pentru aducerea la îndeplinire a activității autorizate? Poate persoana autorizată însăși să cumuleze calitatea de PFA cu cea de salariat?

Da, deoarece potrivit dispozitiilor cuprinse in OUG nr 44/2008 privind desfasurareaactivitatilor economice de catre persoane fizice autorizate, intreprinderile individuale siintreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare, PFA poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat a unei terte persoane carefunctioneaza atat in acelasi domeniu, cat si in alt domeniu de activitate pentru care PFA a fostautorizata

2. Definiti patrimoniul de afectatiune.

Patrimoniul de afectatiune reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor persoaneifizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale,afectate scopului exercitarii unei activitati economice, constituie ca o fractiune distincta a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora

Patrimoniu de afectaţiune= parte a patrimoniului afectată desfăşurării unei activităţi; totalitatea drepturilor şi obligaţiilor în legătură cu desfăşurarea unei activităţi. 

3.Definiti notiunea de insolventă. Mentionati care este cuantumul minim al unei creante cerut de Legea nr. 85/2006 pentru a putea initia procedura insolventei?

INSOLVENTA este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile:a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor; prezumţia este relativă;b) insolvenţă este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;

Detalii: http://legeaz.net/legea-insolventei/art-3

Valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat;

4. Care sunt obligațiile lichidatorilor, de îndată ce au preluat această funcție:

15

a) obligații care sunt executate împreună cu directorii și administratorii, respectiv cu membrii directoratului societății?b) obligații pe care trebuie să le execute personal după preluarea acestei funcții?

a).(3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze.

b)(4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.

Categoria IX: Consultanță fiscală acordată contribuabililor ( 6 lucrări);

1. O persoană, evaluator imobiliar, efectuează plăți anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei, respectiv 300 lei pe trimestru.La sfâșitul anului, constată realizarea următoarelor venituri și cheltuieli:- venituri din prestarea activității de evaluator 95.000 lei;- venituri din sponsorizări 10.000 lei;- cheltuieli cu materiale 20.000 lei;- cheltuieli cu chiria 12.000 lei;- cheltuieli cu personalul angajat 10.000 lei;- cheltuieli cu energie electrică, apă, gaze, telefon 25.000 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei;- cheltuieli cu protocolul 2.500 lei;- alte cheltuieli deductibile 4.000 lei.

REZOLVARE : Nu constituie venit brut –sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari = venituri din sponsorizari.

Venit brut = Venituri din prestarea activitatii = 95.000

Venit net = Venit Brut – Cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri deductibile.

Cheltuieli efectuate in scopul realizarii de veituri deductibile = +cheltuieli cu materiale =20.000+cheltuieli cu chiria = 12.000 +cheltuieli cu personalul angajat=10.000+cheltuieli cu energie , apa = 25.000+alte cheltuieli deductibile = 4.000

Total = 71.000

Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat :a) cheltuieli de sponsorizare –in limita unei cote de 5 % din baza de calcul

16

b) cheltuieli de protocol-in limita unei cote de 2 % din baza de calcul

Baza de calcul = Venit brut - Cheltuieli deductibile , altele decat ch de sponsorizare si protocolBaza de calcul = 95.000 – 71.000 = 24.000

Sponsorizare : 5 % x 24.000 = 12001200 sunt cheltuieli deductibile cu sponsorizarea

Protocol : 2 % x 24.000 = 480480 sunt cheltuieli deductibile cu protocol

Total cheltuieli deductibile = 71.000 +1200 +480 = 72680

Venitul net = 95.000 -72.680 = 22.320

Impozit pe venit = 22320 x 16% = 3.571,2Impozit calculat = 3571,2

Impozit anual = 3571,2 – 1200 = 2371,2

2. Dați trei exemple de venituri considerate impozabile dacă sunt obținute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau străinătate.

ART. 115 Venituri impozabile obţinute din România(1) Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:a)  dividende de la un rezident;b) dobânzi de la un rezident;c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent /a sediului permanent desemnat;  (în vigoare de la 1 iulie 2013)  Norme metodologiced) redevenţe de la un rezident; Norme metodologicee) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent /a sediului permanent desemnat;    (în vigoare de la 1 iulie 2013) Norme metodologicef) comisioane de la un rezident;g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat;  (în vigoare de la 1 iulie 2013)h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;i) *** Abrogat;j) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române;k) venituri din servicii prestate în România de orice natură şi în afara României de natura serviciilor de management, de consultanţă în orice domeniu, de marketing, de asistenţă tehnică, de cercetare şi proiectare în orice domeniu, de reclamă şi publicitate indiferent de forma în care sunt realizate şi celor prestate de avocaţi, ingineri, arhitecţi, notari publici, contabili, auditori; nu reprezintă venituri impozabile în România veniturile din transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport; Norme metodologice

17

l) venituri din profesii independente desfăşurate în România - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când sunt obţinute în alte condiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă sau în mai multe perioade care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la art. 69;n) *** Abrogato) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România; Norme metodologicep) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obţinute de la acelaşi organizator într-o singură zi de joc; Norme metodologiceq) venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidarea unei persoane juridice române reprezintă suma excedentului distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare;r) venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie. (în vigoare de la data intrării în vigoare a L287/2009 privind Codul civil)

3. Prezentați modalitatea de determinare a impozitului de plată pentru:a) o pensie de 1.200 lei;b) o pensie de 900 lei;c) o pensie de 600 lei.

CAZ 1 : PENSIE = 600 LEI ( <740 ; <1000 )

Nu se platesc contributiiNu se impoziteaza

CAZ 2 : PENSIE = 900 LEI ( > 740 ; < 1000 )

900 LEI > 740 LEI contribuabil la sistemul de asigurari sociale pentru suma ce depaseste 740 lei .

Se retine doar contributia la asigurarile sociale de sanatate = 5,5 % pentru diferenta = 900 – 740 = respectiv 5 ,5 % pentru suma de 160 lei

900 LEI < 1000 LEI Nu se impoziteaza ( 1000lei = suma neimpozabila lunara)

CAZ 3 : PENSIE = 1200 LEI ( > 740 ; > 1000 )

1200 > 740 se retine contributia de asigurari sociale de sanatate = 5,5 % pentru suma ce depaseste 740 lei – respectiv 1200 – 740 = 460 lei deci contributia = 5,5% x 460 lei

1200 > 1000 se impoziteaza cu 16 % Venitul impozabil lunar din pensii, unde Venitul impozabil lunar din pensii = venitul din pensii (1200 ) din care se deduce –

- contributia obligatorie = 5,5% x (1200-740)- si suma neimpozabila lunara de 1000 lei

impozit pensie de 1200 lei = 16 % x ( 1200 – (5,5% x 460) – 1000 )

18

4. O persoană realizează într-o următoarele venituri:a) câstigă în aceeasi zi de la două cazinouri diferite sumele de 2.000 lei, respectiv 5.000 lei;b) câstigă un premiu în sumă de 2.000 lei.Determinati impozitul pe veniturile din jocurile de noroc și premii.

Venituri din premii şi din jocuri de norocART. 75 Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42, precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice. Norme metodologiceART. 75150. În această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natură, ca de exemplu:- venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, ştiinţă şi artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii;- venituri sub formă de premii în bani şi/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie, pentru rezultatele obţinute la competiţii sportive interne şi internaţionale, altele decât:a) veniturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;b) veniturile plătite de entitatea cu care aceştia au relaţii generatoare de venituri din salarii potrivit  cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;- venituri sub formă de premii obţinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivit legii.- venituri impozabile obţinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.Prin câştiguri de tip jack-pot se înţelege câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc, în scopul acordării unor câştiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.Adiţionarea sumelor din care se acordă câştigurile de tip jack-pot se realizează în cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel puţin două maşini mecanice sau electronice cu câştiguri, evidenţierea acumulării putând fi realizată prin dispozitive auxiliare sau în cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate în sistem.Organizatorii activităţii de exploatare a maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri au obligaţia de a evidenţia distinct câştigurile de tip jack-pot acordate.150^1. În scopul delimitării veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate câştiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanţilor la joc de către orice persoană juridică autorizată să exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislaţiei în materie.

ART. 76 Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de norocVenitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma reprezentând venit neimpozabil.ART. 77 Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc(1) Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net. Venitul net se calculează la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.

19

(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil:a) pentru fiecare premiu;b) pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.(5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.(6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la  data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.Norme metodologice

ART. 77151. Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaţi să organizeze evidenţa astfel încât să poată determina câştigul realizat de fiecare persoană fizică şi să reţină impozitul datorat aferent acestuia.În situaţia în care în cursul aceleiaşi zile aceeaşi persoană fizică efectuează mai multe operaţiuni care generează câştiguri la jocuri de tip cazino, de la acelaşi organizator, atunci organizatorul are obligaţia să recalculeze impozitul stabilit anterior astfel:- se însumează câştigurile realizate;- se diminuează nivelul astfel stabilit cu suma reprezentând venitul neimpozabil de 600 lei/zi;- la baza impozabilă astfel determinată se aplică cotele de impozit prevăzute la art. 77 alin. (2), determinându-se astfel impozitul datorat;- din impozitul datorat se deduce impozitul calculat şi reţinut anterior rezultând impozitul datorat recalculat la sfârşitul zilei." 

TIPURI DE VENITURI : - Venituri din jocuri de noroc - Venituri din premii

Venit net = Venit din premii sau jocuri de noroc – Suma reprezentand Venitul neimpozabil

Astfel :

Venituri din jocuri de noroc Impozit = 25 % x Venitul net calculat la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasi organizator sau platitorSuma neimpozabila pentru venituri din jocuri de noroc = 600 lei pentru castigurile de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi .

Venituri din premii Impozit = 16 % x Venit net realizat din fiecare premiuSuma neimpozabila pentru venituri din premii = 600 lei pentru fiecare premiu

CAZ A : Venituri din jocuri de noroc – in aceeasi zi , dar de la organizatori diferiti se calculeaza impozitul pentru fiecare suma in parte

Venit 1 = 2000 leiVenit net = V1 – diminuat cu suma venitului neimpozabil ( 600 lei ) = 2000 – 600 = 1400 leiImpozit = 25 % x Venit net = 25 % x 1400

Venit 2 = 5000 leiVenit net = V1 – diminuat cu suma venitului neimpozabil ( 600 lei ) = 5000 – 600 = 4400 leiImpozit = 25 % x Venit net = 25 % x 4400

20

Total impozit din venituri din jocuri de noroc = (25 % x 1400) + ( 25 % x 4400)

CAZ B : Venituri din premii = 2000 lei Diminuam venitul cu suma neimpozabila = 600 lei

Venit net = 2000 – 600 = 1400 Impozit pe venit din premii = 16 % x 1400

5. O persoană detine mai multe proprietăti imobiliare, iar în anul 2012 vinde:- un apartament, achizitionat în 2004, pentru care încasează suma de 67.000 lei , cursul euro la data încheierii tranzactiei fiind 4,4 lei/euro;- un teren în suprafată de 1.000 m2 achizitionat în anul 2010, pretul de vânzare fiind de 35 euro/ m2 , iar cursul de schimb la data încheierii tranzactiei fiind de 4,4 lei/euro.Determinati impozitul din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal.

CAZ 1 : APARTAMENT : Impozit pe apartament

Valoare apartament = 67.000 x 4,4 lei/euro = 294.800 > 200.000Dobandit pe 8 ani > 3 ani

Impozit pe apartament vandut =4000+ 1 % x 294.800 = 4.989

CAZ 2 : TEREN : Impozit pe teren Valoare vanzare = suprafata x pret vanzare = 1000 mp x 35 e/mp x 4,4 lei/e = 154.000 <200.000Dobandit pe ani < 3 ani

Impozit pe teren vandut = 3 % x 154.000

6. O clădire (valoare impozabilă unitară 806 lei/ m2), are un parter cu o suprafață construită desfășurată de 100 m2, o mansardă locuibilă cu o suprafață construită desfășurată de 20 m2 și o pivniță, utilizată pentru a stoca diferite materiale, cu cu o suprafață construită desfășurată de 10 m2.Determinați impozitul pe clădiri.

Impozit / cladire = 0,1 % x Valoare impozabila a cladirii

Cota de impozitare = 0,1 %

Valoarea impozabila a cladirii = Suprafata construita desfasurata a cladirii x Valoarea impozabila unitara

Suprafata construita = 100 mp + 20 mp + 10 mp = 130 mp

Valoarea impozabil a cladirii = 130 mp x 806 lei / mp

Impozit pe cladire = 0.1 % x 130 mp x 806 lei/mp

21

Rezolvare :

Valoare impozabila parter = 806 x 100 = 80.600Valoare impozabila mansarda = 806 x 20x 0,75 = 12.090Valoare impozabila pivnita = 806 x 10 x 0,5 = 4030

Valoare impozabila totala = 80.600 + 12.090 + 4030 = 96720

Impozit = 0,1 % x 96.720

22

CECCAR FILIALA VRANCEA

Lector CUCUTĂ OFELIA-ADINA

-PREGĂTIREA ÎN SISTEM COLECTIV -LUCRĂRI PROFESIONALE PROPUSE PENTRU ANUL III, SEM. II, anul 2013

Categoria II : Auditul statutar ș i alte misiuni de audit ș i certificare ( 6 lucrări)

1. Care sunt cele 5 domenii de control pe care auditorul le are in vedere în auditarea conturilor de clienți și venituri din exploatare?

Auditul conturilor de clienti din bilant si al cifrei de afaceri din contul de rezultate presupune o cunoastere prealabila a activitatii intreprinderii : ce bunuri sau servicii vinde , cine sunt clientii, care sunt termenele curente de plata , care sunt principiile de contabilizare a cifrei de afaceri aplicabile sectorului de activitate , etc.

Cele 5 domenii de control sunt : 1.diligente cu caracter general asupra conturilor de clienti2.diligente care permit controlul incasarii clientilor3.exhaustivitatea si justificarea costului creantelor indoielnice4.analiza principiilor de contabilizare in cifra de afaceri 5.verificarea cifrei de afaceri anuale si a respectarii principiului separarii exercitiilor

2. Dați exemple de 10 proceduri de audit pe care auditorul le are in vedere în auditarea conturilor de clienți și venituri din exploatare?

1.stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia , in timpul exercitiului , a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante in activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv , : confruntati soldurile cu sumele din bilant : asigurati-va ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitoare si creditoare

2.obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si comparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant

3.obtineti o balanta analitica a clientilor la data inchiderii si grupati clientii pe vechime;selectionati creantele cele mai vechi si cu sumele cele mai importante ;verificati care dintre acestea au fost incasate pana la data la care efectuati auditul, studiind fie creditarile contului “ clienti” , fie extrasele de banca sau conturile de trezorerie

4.pentru creantele neincasate pana la data auditului, verificati –le pe cele cu intarziere semnificativa si asigurati-va de motivele intarzierii fata de termenele scadente si e faptul ca nu apar elemente care ar pune in pericol incasarea lor ; de indata ce un risc de neincasare exista , trebuie sa va intrebati asupra ajustarilor care trebuie aduse valorii nete contabile, care trebuie retinuta din bilant; comparati necesarul de provizionat cu provizioanele deja constituite si cereti ajustarile necesare

5.faceti un tablou care sa scoata in evidenta variatiile la inchidere fata de deschidere pentru deprecierea creantelor:sume la deschidere, dotari si reluari de provizioane, sume la inchidere,

6.examinati principiile transferului de proprietate in coerenta cu constatarea veniturilor in contabilitate. Faptul generator al unei vanzari deppinde , in contabilitate de natura activitatii unei intreprinderi :-vanzarile de bunuri sunt , in principiu, contabilizate la data livrarii lor-vanzarile de prestatii de servicii sunt , in principiu contabilizate la data efectuarii prestatiilor.

23

7.verificati daca cifra de afaceri se contabilizeaza la net (fara taxe recuperabile ) si independent de eventuale rabaturi sau sconturi acordate clinetilor, care trebuie contabilizate distinct

8.verificati daca intreprinderea respecta principiul permanentei metodelor contabile , de la un exercitiu la altul in inregistrarea ciferi de afaceri ; in caz contrar , evaluati impactul asupra rezultatului

9.obtineti o detaliere a soldului contului “ venituri constatate in avans “ si confruntati-l cu suma figurand in bilant , si controlati daca este vorba de operatiuni aferente exercitiului urmator ; verificati ca aceste venituri constatate in avns au fost contabilizate fara TVA

10.apreciati evolutia cifrei de afaceri din ultimele 2-3 luni ale anului in comparatie cu lunile anterioare si explicati orice evolutie neregulamentara

3. Care sunt cele 14 domenii de control pe care auditorul le are in vedere în auditarea conturilor de provizioane pentru riscuri și cheltuieli?

1. Controlul cifrelor comparative2. Analiza miscarilor din exercitiu3. Respectarea principiilor contabile 4. Fundamentarea provizioanelor la sfrasit de an5. Controlul miscarilor in timpul exercitiului6. Provizioane pentru riscuri probabile7. Tratamentul fiscal al provizioanelor 8. Verificarea informatiilor din anexe 9. Declaratiile conducerii10. Provizioane pentru litigii11. Provizioane pentru garantii acordate clientilor12. Provizioane pentru pierderi asupra contractelor13. Provizioane pentru restructurare14. Lichidarea

4. Dați exemple de 10 proceduri de audit pe care auditorul le are in vedere în auditarea conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli?

1. Stabiliti un tablou al miscarilor din exercitiu2. Obtineti explicatii pentru orice miscare semnificativa3. Verificati modeul de calcul al provizioanelor4. Asigurati-va de temeinicia dotarilor si reluarii provizioanelor5. Verificati tratamentul fiscal al provizioanelor6. Obtineti declaratiile scrise ale conducerii privind evaluarea , realitatea si exhaustivitatea

provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli7. Identificati litigiile care prezinta riscuri de cheltuieli pentru intreprindere cu caractre probabil de a

se produce8. Verificati baza de calcul a provizioanelor si asigurati-va de caracterul probabil al costurilor cu

reparatiiile9. Examinati rezultatele la temrinarea contractelor10. Verificati justificarea reluarii provizioanelor

5. Care sunt cele 6 domenii de control pe care auditorul le are in vedere în auditarea conturilor de capitaluri proprii?

24

1. Capitalul social si aspectele juridice de ansamblu2. Analiza nivelului capitalurilor proprii3. Examinarea principalelor evenimente juridice ale exercitiului4. Tatamentul rezervelor legale si statutare 5. Analiza distribuirii de dividende 6. Diligente legate de evenimente specifice

6. Dati exemple de 10 proceduri de audit pe care auditorul le are in vedere în auditarea conturilor de capitaluri proprii?

1.Precizati forma juridica a societatii, numarul de actiuni sau parti sociale, structura capitalului social, structura actionariatului. Asigurati-va ca toate actiunile sau partile sociale au acelasi regim juridic sau unele dintre ele prevad dividende majoritare, prioritare , fara drept de vot sau cu drept de vot dublu;

2.Pentru societatile pe actiuni , precizati daca a fost in intregime eliberat (varsat) capitalul social subscris. Daca nu a fost decat partial , verificati respecatrea dispozitiilor legale si cinsecintele asupra varsarii dividendelor

3.In caz de reducere a capitalului social , analizati motivele : -pierderi;-optimizarea rentabilitatii capitalurilor proprii (strategie de creare a valorii )-iesirea unui actionar

4. Evaluati daca suma capitalurilor proprii este inferioara cotei de 50 % din capitalul social ; daca da , obtineti hotararea AGA prin care s-a decis continuarea activitatii de exploatare.

5. verificati daca rezerva legala la sfarsitul exercitiului precedent a fost deja constituita conform normelor legale si statutare

6.verificati tratamentul contabil al tuturor operatiior legate de rezervele legale7. verificati tratamentul contabil al uturor operatiilor legate de rezervele statutare8.verificati ca distribuirea de dividende nu se face decat respectand conditiile urmatoare :-capitalul a fost integral varsat;-cheltuielile de infiintare a societatii , imobilizate au fost integral amortizate; -rezervele legale au fost in prealabil constituite-reportul negativ din anii anteriori a fost in prealabil compensat-adunarea generala a aprobat situatiile financiare ale exercitiului;9. daca in cursul exercitiului au avut loc majorari sau micsorari de capital , verificati daca exista

rapoarte independente asupra acestor operatii ( cenzori , experti contabili , auditori, etc)10.daca in cursul exercitiului au avut loc operatiuni de fuziune , divizare, asocieri cu parti ale

intreprinderii , referiti-va la respectarea textelor legale care reglementeaza astfel de operatiuni .

Categoria IV: Evaluarea întreprinderii ( 3 lucrări)

1. Care sunt principalele reguli de care trebuie să se țină seama în cazul evaluării pentru fuziuni și divizări?

Un obiectiv esenţial care se urmăreşte în cazul operaţiunilor de fuziune sau divizare constă în asigurarea că valorile relative atribuite acţiunilor societăţilor participante - pe baza raportului de schimb - sunt pertinente şi că raportul de schimb este echitabil.

Pertinenţa valorilor relative atribuite acţionarilor constă în a se asigura:

25

a) că metodele de evaluare utilizate:

- se întemeiază pe diferite modalităţi de abordare;

- sunt adecvate şi corespunzătoare sectorului de activitate respectiv;

- iau în considerare ansamblul angajamentelor contractuale ale societăţilor în cauză.

b) că niciun eveniment intervenit în perioada de retroactivitate nu este în măsură să repună în cauză raportul de schimb în mod semnificativ.

Caracterul echitabil al raportului de schimb constă în a se asigura că el oferă asociaţilor care aduc aporturi o remuneraţie satisfăcătoare şi garantează societăţii beneficiare o creştere de capitaluri proprii, justificată, în acest mod se asigură protecţia acţionarilor sau asociaţilor tuturor societăţilor care participă la operaţie.

Limitele inerente oricărui sistem contabil, constând în existenţa unor distorsiuni între valoarea contabilă a bunurilor dintr-o întreprindere şi valoarea de piaţă a acestora, conduc la necesitatea reevaluării bunurilor, a întreprinderii şi a acţiunilor acesteia pentru asigurarea cerinţelor prezentate mai sus, legate de determinarea valorii acţiunilor şi a raportului de schimb.

Reevaluarea este indispensabilă, indiferent de participanţii la o fuziune, de exemplu: societăţi independente, societăţi care au participaţii simple (societatea absorbantă având participaţii în societatea absorbită sau invers) sau societăţi care au participaţii încrucişate.

2. Care sunt principalele aspecte ce trebuie avute în vedere la determinarea valorii economice pentru fiecare firmă ce participă la fuziune/divizare?

Aspectele ce trebuie avute în vedere la determinarea valorii economice pentru fiecare firmă se referă la:

• Analiza activităţilor de exploatare; se scoate în evidenţă uzura normală, condiţiile generale de exploatare, practica de întreţinere, surse de aprovizionare şi furnizori;

• Contabilitatea financiară şi alte evidenţe:

- Istoricul firmei.

- Situaţia financiară. O analiză a activului total va indica procentul activelor circulante si a activelor fixe, cum ar fi terenuri, clădiri, maşini şi echipamente, perspective de continuare a activităţii pentru deprecierea şi amortizarea clădirilor si echipamentelor. Compararea valorii din trecut a capitalului şi evidenţierea schimbărilor în valoarea patrimoniului.

- Fondul de rulment. Diferenţa între fonduri circulante şi datorii curente totale dă fondul de rulment. Suma trebuie să fie suficientă pentru a acoperi necesarul de fond de rulment. Un raport suficient de uniform trebuie să fie între stocuri si total fonduri circulante.

- Activitatea de bază, lucrările în curs şi produsele finite.

- împrumuturile trebuie examinate sub aspectul datei scadente şi al altor restricţii care pot afecta plata dividendelor, fondul de rulment, creditele viitoare şi fluxul de numerar. Se indică efectul îndatoririi asupra câştigurilorviitoare.

- Factorii structurii capitalului.

26

- Dividendele; în special dividendele plătite în numerar în relaţie cu venitul total pot fi relevante dacă se com pară cu dinamica si corelate cu numărul acţiunilor. Com pararea câştigurilor fiecărei firme în anii recenţi.

- Analiza pieţei şi a cifrei de afaceri; metodele de distribuţie, poziţia competiţională şi contractele devânzare pot implica avantaje sau dezavantaje sau dispariţia unor restricţii viitoare.

- Politici manageriale; organizarea, controlul, contracte de muncă şi de management, planuri de simulare este probabil să aibă un important impact asupra oricărei fuziuni şi pot indica obligaţii financiare viitoare pentrufiecare firmă.

- Profitul brut; constituie o bază pentru exprimarea profitului potenţial viitor.

- Costurile generale şi administrative; pot indica sursa unor economii prin fuziune.

- Alte venituri sau alte cheltuieli; trebuie studiate sub aspectul efectelor lor viitoare asupra afacerilor.

• Analiza tranzacţiilor de bursă a acţiunilor comune pentru fiecare firmă şi evaluarea pachetelor pot constitui un ghid util sau să ofere dovezile de susţinere a raportului final de conversie ce va fi aplicat.

• Determinarea capacităţii beneficiare şi pe această bază a valorii comerciale a fiecărei firme şi a raportului câştigurilor în perspectivă.

Luarea în consideraţie a factorilor de mai sus trebuie să ne conducă la concluzia dacă cele două firme ce urmează să fuzioneze pot să se completeze una pe alta. Datele vor furniza, de asemenea, baza estimării valorii economice prin combinarea tuturor avantajelor, prin creşterea capacităţii, prin îmbunătăţirea aprovizionării, vânzării, diversificării produselor si avantaje fiscale.

3. Care sunt principalele efecte juridico-economice ale operațiunilor de divizare sau fuziune?

Principalele efecte juridico-economice ale operaţiunilor de divizare sau fuziune constau în:

a) Pentru societatea care se dizolvă (îşi încetează existenţa):

a. l. evaluarea elementelor patrimoniale în starea în care se găsesc, la preţul pieţei:

a. l. l. aferent valorii de înlocuire, pentru elementele patrimoniale necesare exploatării;

a. l. 2. aferent valorii de lichidare sau valorii de recuperare, pentru elementele patrimoniale care sunt în afara exploatării;

a.2. determinarea numărului de acţiuni/părţi sociale cuvenite acţionarilor/asociaţilor ei, pe baza raportului de schimb dintre valoarea acţiunilor/părţilor sociale proprii şi cele ale societăţii/societăţilor beneficiare absorbante;

a. 3. lichidarea capitalurilor prin transmiterea universală a patrimoniului, la data convenită între părţi.

b) Pentru societatea/societăţile care primesc - absorb -patrimoniul societăţii care se dizolvă:

b. l. evaluarea aporturilor constituite din elementele patrimoniului transmise de societatea care îşi încetează activitatea;

b.2. majorarea capitalului social, prin emiterea de acţiuni/ părţi sociale corespunzătoare aşa cum s-a stabilit la punctul a.2. de mai sus;

27

b.3. primirea patrimoniului transmis de societatea absorbită, la data convenită prin proiectul de fuziune sau divizare.

28

Un obiectiv esenţial care se urmăreşte în cazul operaţiunilor de fuziune sau divizare constă în asigurarea că valorile relative atribuite acţiunilor societăţilor participante - pe baza raportului de schimb - sunt pertinente şi că raportul de schimb este echitabil.

Categoria V : Fuziuni ș i divizări de întreprinderi ( 2 lucrări)

1. Ce este divizarea?

CAPITOLUL II: Fuziunea si divizarea societatilor Art. 238

(2)Divizarea este operatiunea prin care:

a)o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate;

b)o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nou-constituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.(21)Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.(3)Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.(4)Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii. Art. 239(1)Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii.(2)Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii/divizarii, in temeiul art. 113 lit. h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115.(3)Daca, prin fuziune sau divizare, se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita.

2. Faceți o paralelă între fuziunea prin absorbție și fuziunea prin contopire.

Raspuns :

În România fuziunea este reglementata de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, care prezinta coordonatele principale privind operatiunile de fuziune.

29

Fuziunea este operatiunea prin care doua sau mai multe societati care au hotarât fiecare în parte, se reunesc pentru a forma o singura societate.Societatea nou formata poate lua nastere prin doua modalitati : absorbtie si contopire.

Fuziunea prin absorbtie se realizeaza atunci când o societate, numita societate absorbanta, absoarbe una sau mai multe societati, numite societati absorbite.În cazul fuziunii prin absorbtie, societatea comerciala care absoarbe dobândeste toate drepturile si obligatiile societatii comerciale pe care o absoarbe.

Fuziunea prin contopire se realizeaza atunci când doua sau mai multe societati hotarasc înfiintarea unei societati noi prin transmiterea elementelor de activ si pasiv societatii nou înfiintate.În cazul fuziunii prin contopire drepturile si obligatiile societatilor comerciale care îsi înceteaza existenta trec asupra societatii nou înfiintate.

Operatia de fuziune a societatilor comerciale are ca efect dizolvarea, fara lichidarea societatilor care îsi înceteaza existenta, si transmiterea tuturor elementelor de activ si pasiv catre societatea beneficiara.

În conformitate cu prevederile Legii contabilitatii societatile care fuzioneaza au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de activ si pasiv si sa întocmeasca situatii financiare.

Operatiunile  financiar-contabile care se desfasoara  cu ocazia fuziunii trebuie tratate separat, în functie de tipul fuziunii :prin absorbtie sau contopire.

4.2.2.1. Operatiunile care se efectueaza cu ocazia fuziunii prin absorbtie:

    1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care fuzioneaza, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie;

    2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa fuzioneze;

    3. determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilantului de fuziune;

 Pe baza bilantului întocmit înainte de fuziune se va determina activul net contabil, potrivit formulei:

Activ net contabil= Total Active - Total Datorii

    4.  Evaluarea globala a societatilor. Determinarea aportului net.

Pentru evaluarea societatilor intrate în fuziune se poate folosi una dintre urmatoarele  metode: metoda patrimoniala sau metoda activului net, metoda bursiera, metoda bazata pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte si metoda bazata pe fluxul financiar sau cash-flow-ul.

30

Valoarea globala a societatii stabilita printr-una dintre metodele mentionate, reprezinta valoarea aportului net de fuziune al fiecarei societati intrate în fuziune. Pe baza acestei valori se va stabili raportul de schimb.

Valoarea activului net contabil este egala cu valoarea aportului net numai în cazul în care s-a folosit metoda patrimoniala de evaluare globala a societatii. În cazul în care cele doua valori nu sunt egale, la societatea absorbita sau intrata în contopire, diferentele sunt recunoscute ca elemente de câstiguri sau pierderi din fuziune, astfel: daca valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil, diferenta este recunoscuta ca profit. În situatia inversa, diferenta este recunoscuta ca pierdere.

            Recunoasterea se poate realiza fie prin conturile 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital" si 7583 "Venituri din cedarea activelor si alte operatii de capital", iar pe aceasta baza în contul 121 "Profit si pierdere", fie la rezultatul reportat, cont 117 "Rezultatul reportat".

Pentru respectarea principiului independentei exercitiului, recunoasterea câstigurilor si pierderilor aferente perioadelor anterioare se va reflecta în contul 117 "Rezultatul reportat"cu identificarea acestora pe exercitii financiare, daca aceasta este posibila.

În situatia când societatea care a preluat afacerea continua activitatea comerciala a întreprinderii care si-a cedat bunurile, la operatiunile de fuziune si divizare se poate folosi metoda valorii nete contabile care presupune preluarea tuturor elementelor bilantiere.

5. determinarea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, pentru a acoperi capitalul societatilor comerciale absorbite.

    In cadrul acestei operatiuni se efectueaza:

        a) determinarea valorii contabile a actiunilor sau a partilor sociale ale societatilor comerciale care fuzioneaza, prin raportarea aportului net la numarul de actiuni sau de parti sociale emise;

        b) stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei actiuni ori parti sociale a societatii absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a societatii absorbante, verificat si aprobat de experti   ;

    c) determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale ce trebuie emise de societatea comerciala care absoarbe, fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societatilor comerciale absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a societatii comerciale absorbante, fie prin inmultirea numarului de actiuni ale societatii comerciale absorbite cu raportul de schimb;

    d) determinarea majorarii capitalului social la societatea comerciala care absoarbe, prin inmultirea numarului de actiuni care trebuie emise de societatea comerciala care absoarbe cu valoarea nominala a unei actiuni sau a unei parti sociale de la aceasta societate comerciala;

    e) calcularea primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor sau a partilor sociale si valoarea nominala a acestora. 

31

 

4.2.2.2.   Operatiunile care se efectueaza cu ocazia fuziunii prin contopire:

1.inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv, intocmirea situatiilor financiare de fuziune si determinarea capitalului propriu (activului net);

2. constituirea noii societati comerciale pe baza capitalului propriu (activului net) al societatilor comerciale care fuzioneaza si determinarea numarului de actiuni, prin raportarea capitalului propriu (activului net) la valoarea nominala a unei actiuni sau a unei parti sociale;

    3. reflectarea in contabilitatea societatii comerciale nou infiintate a capitalurilor aportate, a drepturilor si obligatiilor societatilor comerciale care isi inceteaza existenta;

4.reflectarea in contabilitatea societatilor comerciale care s-au dizolvat a elementelor de activ si de pasiv transmise noii societati comerciale.

      

FUZIUNE

ABSORBŢIE CONTOPIRE

> r > r

Transmiterea universală a PATRIMONIULUI unei societăţi care se dizolvă şi îşi încetează existenţa către o altă societate existentă.

Transmiterea universală a PATRIMONIILOR a două sau mai multe societăţi care se dizolvă şi îşi încetează existenţa, către o nouă societate pe care ele o constituie.

\ r i i

Operează de la data înscrierii în Registrul Comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante.

Operează de la data înmatriculării în Registrul Comerţului a noii societăţi.

i 1 ^ r

32

în cazul fuziunii prin absorbţie, societatea absorbantă dobândeşte drepturi şi este ţinută de obligaţiile societăţii pe care o absoarbe.

în cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile societăţilor care îşi încetează existenţa trec asupra noii societăţi astfel înfiinţate.

LUCRARI STAGIU AN III

EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III SEMESTRUL II

LECTOR : BODOC CRENGUTA

CATEGORIE : EXPERTI CONTABILI

STAGIAR : TUFANOIU ADRIANA CRISTINA

33