REVOLUTIVNII ROANE · tre furnica Elefanta. ... ilia cathedra de retoricit n'am putut'o capata,...

ISTORIA

REVOLUTIVNII ROANE

DE LA 1824

P

DE

RICESCU,Directore la Arhivele Statulut

Adel grata istorie national X dace Anasub prafulti eroniceloril coutimporane."

Augustin Merry.(Lettre I-ere sur l'Histoire de France).

1874

IN EDITURA TYPOGRAPHIEI RONNE G. CHITIU SI I. THEODORIANin

CRAIOVA.

sy.

1 I

.-v,eNa

;%'="

F.

ISTORIA REVOLUTIJII ROYAI\ E

DE LA 1824.

ISTORIA

REVOLTER RiYik.]

DE LA 1821

FPDE

RICESCUIDirectore la Arhivele Statalni.

406

Adev4rata istorie nationalit Elam ttnetisub prafulti eroniceloni contimporane.

Augustin Thierry.(Lettre I-ere our 1'Histoiro de Franco).

',-----e--

1874IN EDITURA TYPOGRAPHIEI ROMANE G. CHITIU SI I. THEODORIAN

in

CRAIOVA,

--

6.COPULti ISTORIX JESTS A ri URMAgLOR DE iNATA.TURX.

MIRON COSTIN, (Vol. I, pag. 3204.

--dgfkev/,

DEDICATIUNE,ENERABILULUI DOMNU

PETRE POENARU,Dccanul tinvgt6mentulta pnblicil,

SECRETARU ALLU LUI TUDORUVLADIMIRESCU;

..)lifembru allu A.ca,derniei romeine,

etc, etc, etc.

J. POPESCIS BAJENATIT

AUTOR....62,2)akt"e-P:_04-1/4.4#,V OLG7Ze-..iere:cf-ifier

rYZ3.

VENERABILE DOMNU,

Credit implini tta datoria sacra dedicanda Domniei-vostreIstoria revolut,iunii romcine de la 1821.

Motivele ce me indemna a ve dedica d-v. de pFeferinta acestaopera, smite dictate de unit sfintimenta de intreita recunoscinta:recunoscinta ca students si ca cetatiana, recunoscinta ca Romano,recunoscinta ca autoril alhil acestel opere.

I. Ca student% ye sunttl recunoscatorii:Pentra ca, pe canda d-v. erati directors allu scOlelorn,

inlesnitti intrarea intre bursieril Statulul; ast -felil ca am pututtitermina studiele din collegiula Santului Sawa, mijlocele ne maipermitende parintelui men, dupe, terminarea cellora sese classe deumanioe, a me mai tine in pensionatli spre a termina cello treTclasse complementare din acella colegin.

Pentru ca, la anula 1843, finula en Inca student% $i dedicandDomnitorului Bibescu, cu ocasiunea solemnitatif impartirii premii-lorn din acellii arm% prima mea productiune literal* (intitulataNenorocirile /Zing omit), d-v. atl fostsi insarcinatil de Domnitoraa essamina acea opera, $i afiand'o demna a vedea lumina, a otipitri in typographia Collegiulul cu spesele Eforiei scOlelortl. 1)

D-vostre, citinda mai multe pagine din acea opera, mi-ati ob-servata, ca unit bine voitora, ca pentru assemenea subiectil se core

1). Vecif Curierula romanii, redactatil de Heliade. No. 51, din annula 1843,unde se relate4 faptulU acesta, si se reproduce respunsulil Bilfescului la aceadedicatie. Reproducemg acellii respunsil, ca caracteristicii instructiv.

Primesca d-le, dedicatia ce'ml fad; si 'MI place sis credii a ceea ce er-primI inteensa suntil nisce principii sentimente adancti intipatite, pe carele veY pone in lucrare in viaga sociall, in care staff sis intri. Ia sema, dom-nule, void core socotela de celle cuventate; si ochil Guvernulul vorii fideschisT asupra fapteloril d-tale si a tuturoril tovaritsilorif cte classe, ce v'affcrescutu Cu aceste principe.

1\112.

Alt

'ml-atT

si

si

si

calf

N-

0 --ill--_-

X

de la unit autoril esperienta unel viete intregf, cum si cunoscintesi Wei care 'ml lipsiati la acea etate ; prin urmare,. m'ati scitpattide ridicolulil la care eram se fiti espnsU publicandit area ,opetii. 1)

Vit smith recunosatorti, ca cetatianilPentru citi la 1844, termiltindit studiele din Coleg. S. Sawa, dupil

recomandatia d-v. am fo`stii- infolatti; iii annulti 1845, intre ingi-nail^ Statulki; uer, dupe cite -va luni de luei.are la soseoa 'dintrePloescI si Buzeil 2) am fostti silittt a me retrage, din causa de-bad' melle constitutiuni; de si d-v., in epistola de la. 22 Ianuarie1847, m6 indeznitatI a persista in cariera aceea, bitinOsA si nea-tistrnara'. Nu v'am ascultata, si adf ne. citestt !

Pentru cif, la 1847, m'ati recomandatu d-lui ITerescu, Ministru ptatunci la finance, printr'uit epistolit cu data din 22 Maio, .dupticare am pIstratti copie. 3)

D. Herescu, pe Tanga, postulfi de secretarti alit seu intimfi, imTofferi si postulk de copistit Vistierie, multumita recomandatiunitd-vostre.

Dacb; in curse. de unit anti am vegetatti in postul acesta 'decopistit, causa n'a fostti nici indiferenta ministruluI, nisi negfi-gen. ta subscrisului ; ci nnmai fatalitatea. 4)

1). .La 1852, revaclenda acea opera, am aruncat'o in foal din preuna. cu uadrama in cinci acte, intitulata 1lfiltai Vitezulg, perlucrata aceea tail in pen-sionatulii de la Santulii Sawa. Aceeasi sorts ar fi trebuitil Se alba, sialte ope-re, de care all ma dieser' ca le-am publicatil.

2). Sub directiunea batranulni inginerii Poppovicl; avendu colegii pe d-liiGeorge Mavrodoln, arnica' intimil de collegib.

3). In acea epistelii,d. Poenaria Herescu ea conformu invita-rei ce d. Herescu facutii d'a recomanda unu june care se cunoscii binelimba francesa, me recomanda pe mine, ruga'ndiCla ca se' ma pule la inarcare,

fie indulgenta."4). D-la Hetescu s'a incercatil in cate-va rendurI a ma recomanda Domnito-

mita pentru inaintare ; dar Voda Bibeicu stergea, sisternaticii din lista dereconiandatinne.

Inteua di, spirituelula ministru me introba :Ce a! a imparti to cu Maria Sa Voila ?Eli, Escelenta? Suntil prea mica a ma masura'cii M. Sa. Ar fi lupta in-

tre furnica Elefanta.Al scristi ce-va contra M. Salle ?Pote ca M. Sa Domna se va fi formalisatil pentru Oda Ce am publicata

iu Curientlii Ronuin4 din anulii trecutfi (No. 34 din 1846) cu ocasia (Ulla o-ndmastice a Domnff StirbeI. Acea Oda 'rni a inspirat-o pensionatula de feteorpbane, patronatil de acesta Domna stimabila.

Si ce are a face um cu alta?In acea oda este ua stropha in care figurNa aceste done vesnri;

Fortuna Orlia, l'altiI a data favOrea sa;Camino, nemuirii e numai partea ta."

si

tie

'i-a

se

gi

dreead.lea'T

si

XI

Ilevolutiunea de 1a 1818, care in viirtegiulti sett ridicasse in s/a,vil,multi omen)" obscuil, si eltiar nulitZiti, me giisi si me lasa tot to-.pistil la ministerulti de finance: pentru cii, am . creduta ca rolultimcii, in timpulti .acella, era rolulu Randuneld care anunt5, rouri-toilorti tlnlpiilui frumosif. Tres buff am cantata libertatea si drep-tatea 1).

Dar dupi, cilntare lino lamentare !La 13 Septembre 48, adidi dupa ciiderea revolutiunil, m'am re-

trasa in loculit natal% untie am inceputti a me ocupa cu studiulliteratures s'alti istoriei.

Peste untti anti, croluiti iu disgratia Muscalilorti, iarass pentru uti,poesie ; dar de poesia nu era, uli Oda, ci anatema Ro-mania, aruncatii, in faca protectoratului amitgitorti, care marti-risa pe revolutionarii cei mici de la 1848 ; fuiti darn esilatil laSnagovn 2).

D-vostre, venerabile domnil, intervenitti atunci, din preuna cualbs, langa printulti StirbeT spre indulci sorta in acellti ionfatalu, uncle alts prisonieri politici dobilndiserA gernienulti unorfimalatii funeste, ce coborard curandti in rnormentfi 3).

Ciitre finele anulul 1851, d-vostre iaritsi v'ati whin aminte demine ; si printr'unti amicif anti d-v. 4), m'ati invitatti a veni la

- Intelegii acum totulil. Totit pase'rea piere pe limba sa.Poetulb, in inspiratia la, sacrificE totula pentru adeverii.Poeta eel fitrE esperientE; tar eel eu esperientE, iambi pe Domnitori, dupe

rum a facial' E.... inteuE &tut-lost): poesie in care CantE EpitaltamuliiM. Selle cu 'Mama Maria.

Si'mT arata. unit No. (No. 46. din 184:1) din Foea pentru minte; inindi xiliteratura.

Cu tote acestea "1-3 fostil rusine acesta poetil sr, subscrie en numele in-tregh area 0(1E, observant d4iti Herescu.

Toff cunoscii pe poetnla acella, care a primitil ua gatitica(ie de sate -vacute de galbea ; pe cattail 0-ta, pentru acelle versuri impruflinte, vei rema-nea copistil cat. va sta Veda. Bibescu pe tronil.

EseelentE, fie-care cu normalDe caw. Moroi prin noroi,Mai bine sadea Moroi."

1). Ve(rf in Pruncutii Romanic" poesiele publicate de mine in timpulil Revo-lutinni de la 48.

2): Vedi opera mea: Procesulai, $i Esilztli men la S'nagovii.

3). Precum, de esernpin, Costicit Filipp'escu sub Alessandro Ghica; TiltonMarinescn sub Vodii. Stiritef.

4). Onor. domnil Glivorgbe IOnid, fostii profesoril de 'intim, Ellenit in rollr-ginlii Sfintalni Sawa.

astii-datii

ati

'I

I.

sa.

Si

alini

XII

Bucuresd spre a m6 presinta la Domnitorti, care, diceati d-v., estedispusti a imbrfitisa junimea inteligintO si patriotica 1).

Am refusata ondrea ce mi se fdcea prin d-vostre, pentru dou6cuvinte : pentru ca luasemti angajamentti cdtra consciinta meat anu servi sub Regulamentultt Organicti. pe care poporulti tit arse-se in predioa Revolution-if, ca ud protestare contra protectoratuluiperildti allt Tzarului; pentru ca Vodit Stirbeiti, cu tots, paradace fricea la 1851 de sentiments liberale, on 'Rif inspira destuldincredere. Inteadeveru, dupa lovirea de Static din francia de la2 Decembrie 1851. entliusiasmulti lui ,8tirbei pentru revolutionarise racise forte mul tit, in catit nu se mai gandi hi densii, de att.' la1854, audit veni in Ministerulti de interne Onor. clomnu NicolaeCretulescu.

Domnulti Cretulescu itni oferi atunci postulti de capti de biurottin serviciulit luerdrilord publice 2).

La nest'', numire, ati contribuitii si d-v. forte multd 3): insit side astit-datit find silitti a refusa, pentru aceleasi motive, rugandiipe d-nu Cretulescu a chema in acellti postil pe fratele meU, careavea aplicare la mathematice.

In fine, la 1857, sub cdimdcitinia lui Alesandru Ghica, dorindila merge in streinfitate pentru studiulti literature)., sail, in caz d'anu so putea acesta, a mi se oferi prin coucurn cathedra de re-torica 4), d-vostra, cu acestit ocasiune, data tofu con-cursulti sinter).)., en Membru allti Eforiei scolelortt; insa si de astadata, fatalitatea se oppusse in realisarea legitimei melle dorinte 5).

II. re suntti recunoscb.lorti, ca RomtinkPentru ca d-vostre ati fostti unulti din primilf profesori Romani"

in scOlele grecesci, undo ati predatti limba romans in paralelti cucea greed, desteptandti ast-felk in Romani gustulti. pentru limbaMaterna, ;

Pentru ca d-vostr6, ca admiratorti alu lui Lazar, ati mostenitti,

1). Assemenea invitare am priimitti si din partea Scarlatil. Turnavitu(epistola sea de la 30 Noembre 1851) care tocmai la 1855 fu numitil membrula. Tribunalulii de Argesiii.

2). Dovaa, ordinulii No. 8118 din prima decadg a ha Noernbrie 1854.3). DupA incredintarea Onor. dommi George lonide, citatil mai susti, si care

in epistola sa din 9 Noembre 1854, me invita a veni in Bucuresci, fiindil nu-miff.' in postulii arfitatil, prin sa'ruinca Poenaru.

4). Cum probesg. adressa Ministernlui Cultelorit No. 6991 din 10 Noembre1856 dare Eforia scOlelorit.

5). TrNganclu-se de la Eforie d. Poenaru, n'am pututii fi trimisfi in stranfi-tate, ilia cathedra de retoricit n'am putut'o capata, coucursul anuntat prin foesofficialil, find amitnat la calendele grece.

si

*i

&le

XIII

din preuna cu altii, legatulii sacru ce v'a lasatti fundatorulti. scOle-born Rationale, legatti ce Pati transmisti d-vostra altora;

Pentru ca, facentlit parte din cancelaria lui Tudor Vladimireseu,d-v. ati participate la miscarea natiouala de la 1821, allti curiaresultatti a fosta liberarea Rorniinilorti de sub jugula Fanariotilor;

Pentru ca, dupa, inturnarea d-v: din streinatate (uncle vats a-apat cu cunoscinte positive in Academiile din Franca si Austria),ats continuatti, Ca professore 'de mathematics, marea opera de re-generare a lui Lazar, puindtt basele unei facultati de seiinte;

Pentru ca; ca directore allu seoleloril nationale din Muntenia,in cursti de 15 ani aprope, atb contribuitti, prin impulsiunca d-v.,la infiintarea a 4900 scale rurale, sub domnia patriotica a lui Me-sandru Ghica: stole ce 'si-att data fructele lortt salutaii in Re-volutiunea de la 1848 ; iar prin metddele practice, introcluse inscolele urbane, iarasi prin iuitiativa domniei-vostre, cums si prinemulatiunea ce ats stiutti pune intre professorii i intro stu4e0idin collegiulti de la &tutu. Sawa, s'a pututti lot ma acca pepinierade Romani, cu idol liberale si en sinitimente patriotiee, cart ancontribuitti la propagarea principiilorit salvatorii alle Revolutiu»iidin 1848, la sustinerea lord in Adunarea ad-hoc din anulit 1857,si la triumfulti. lora in anif 1859 si 1864;

Pentru ca d-nia-vOstra, ati losttt unuln din eel trcr inembrii canall colaboratti la primula dietionara Fanceso,Romann, in anulu1841, pentru fespCualirea in Romania, a limber francese, baba ci-

f vilisatiunii nostre ;Pentru ca, ca directore la Ministerulti cultelorti, in domnia luT

Vodri, Bibescu, Lira a inceta se fib si directore anti scOlclurn, d-niav6stra ati (lath ua noua itnpulsiune instikictiuni publice, fact)ndtitoot-d'odata a inceta ri abusurile scandalose din aceliti Ministern,pentru care mai allebti vi se incredintasse acellu po,tn delicatu ;

Pentru ea, in timpula Revolutiunii cle la -Id c.t unqubru al Co-missiunii pentru entanciparea selavilorti negrii din Romania, ati binemeritatti de In patrie si de la umanitate ; jam ca Direc torn in Mi-nisterulti Cultelora, .to tti in titupulti acelles nti,can, v'a T implinitusarcina en consciint,a, ea in t(ite futtetinitele ce ati oecupatn ;

Pentrt ea, victima a principiilorti sa,ere din -18. 041 fostu\rostra persecutatn de terrori,imulti ce ulna acellci mi.x.tri re-generatorii ;

Pentru ed, ea Directore alu Cancellariei Donnicbci. tii ca Efort-ial Scolelorti, in Doninia Itls Voda Stirbci, D-nia Yostra ati conti-nue:I opera clidainte de 11/::volnitine, adeca,, 14:reit

Si

D-ui;:

inv4.imentuld

si

publicu, pe rate pemitea despetismulu russescu ce gliverna atunciRomania.

ca, iu differitele functiuui cc ati occupatti, in curstide 30 anl, ve intorciatT ne contenitti imprejurulttt instructiunii, basafericiril until poporti, ca planetta imprejurulii Sorelui ale care fine,cum s6 exprima poetulti Sion in poeticultt see limbagiu 1);

Pentru ca, ca membru al Coivilitilui de State in Domnia heoda Cuza, D-iiia Vostriti ati participatti In ellabOrarea 'mod le-

gislatium a Romania, care a pusti in armonie institutiile cu le-gilt; terreT ;

Pentru ca, ca membru al Comishina pentru emanciparea ave-rilorii inchitiate, ati contribuittt D-nia, \rostra', nu putinn la se-crilitrisarea acellord averi, paralisanduse influinta streinain Romania, si puinduse capan abusurilortt scandalOse ce sii faceaen acelle aver' de catre Callugai, in (letrimentulit nioralitatit pu-blice sit chiar al nationalitatii romans;

Pentru ea, in tine, ca presodinte al societatil pemtru inv6taturapoporului romani1, ati protestatit energicti, in anulu trecutu, contradesfiintariT scolelorit normale, de catre Adunarea Reputatilorti, pro-testa care a silitu in fine Adunarea a le trece din note in bud-getultt Statului. 2)

III, N'e suntu in fine recunoscatoru, venerabile domuti, si caautoru allti acestei opere:

Pentru c1, D7VOstra, ca secretaru de limba romand in cancellariahif. Tudor yla(limirescu, ati fostA pusti in positiune a cunosce totu ces'a petrecutti in terra in celle dou6 ]uni de adininistratiune a li-beratorului martirit de la 1821; ast-felts ca, ajutatu de lumineleD-Yostra, am Bifida completta partea cea. mai importanta dinistoria acelleT miscarT;

Pentru ea D-Vostra procuratil. mai Amite notite privitorelx biogratia, Episcopultri Radon, ruin si autograinlii acesta capitallu BisericiT, atatil de instruitu i patriotu ;

1) Vedi respunsuld D-lui Sion la discursuln de priimire al D-lei Petro Poe-narn in sinuln Academiei Humane. Setliuta de la 8 Septembrie 1871.

2) Gracie elocit4ei deputattilui Majorescu care a probatil sit aeelle scolf aude scorn a forma pepiniera invetAtorilord sittesci, 'spre a se respilmli intrepitman lumina bincfacettire a luvetdininitului; si sit cc:enema ca acellea dinpartea reprosentantilord .Natiunii, nu dovedescil de ciitti lipsd de patrietismil

de Mau politicize caci banii ce se eheltuescil pcntru instructiunea §i armareapoporului, mat en serna, suntu lninT productivi, te dad resultate binefiteRoreatatit pentru consolidarea in cant si p .ntru iniarireit nai,ionalita04.

XIV

Astir -fela

siastir -fell

InT-ata

tit

.

ni

NA"

Pentru ca D-yostra imprumutatu memoriulu tincliiuluiD-VOstre, aposatulu Iordache OteteNianu: menwriu interesantu, princare se face na proba mai multti despre sfintimintele de amicitiesi de umanitate, Si despre ideile de online si de discipline, allecapului mi carii de. la 1821;

Pentru ea, in fine, cu concursulil D-Y6stre, in a. canna memo-rie marea figura a lei Tudor este adancti *gravata. artistulu Amans'a pututil illeuragia a crea Ore-cum portretalti lut Tudor.

Dedicandh dar D-Vostre acesta opei a, pentru cuvintele aratate,v'd rogt respectuosh sa bine-voiti a prinui dedicatiunea, ca unit tri-buta de intreita recunoseinta depush pe altarulu Virtutit cetate-nesei, unite eu Patriotismulu uininatu Si neinteresatu.

Al Domniei Vostre,Venerabile Domnu,

respectuosii §i recunoscatorii,

C. D. Aricescu.

10-4

PREFAQA.

La 19 Ianuarie, anulti curentiti, s'atti implinitti 52 ani de candaunit evenimentti politicu de nil, mare insemnatate a sguduitu pilnoin temelii edificiulrt societatif romttne, ditiramanda ua stare de In-crnri esistentei nostre politice, si care dura mai bine de unitseculti.

Sub doinuia despotica si conrupatore a Fanariotilorti, Ronlaniiperdussera p6no si consciint,a, lortt nationals; proba de degradareamoral t a acestui poporti, in secolula XYIII, este ca EfforiI scOle-lora, in domnia lui Caragea, adica, barbgii cci luai luminati si pa-trioti, di:16 cum lie assigura D. P. Poenaru in biografia hit La-zara, craft coming ca limba romancsca nu era apta a esprima i-deile cc reclama sciinta ; de si gramatica. si poesiile Y'acaresciloiiidovedeati indestula ca era apta pentru on -cc stu(liu , si ca puteaservi de instrumentti civilisatorti pentru Romania. In adevirii. geniulnlimbei si allit nationalitatit romttne nu era moan; era numaI am-mortita. D. Sion compara limba de atunci ea flutturnin cr dormein crisalida sea; si pe poporu, c vnit Fenire cc renasce dineenusa

Comparatio este p'attitti (IC usta daft si poeticiti: limban'asceptati de chat nii sufflare de vieata ca se inviede, pre-

cum sorele de prim-vera face sI insuffletese totttla in Natura.Acea sufflare de vieta o dede limbeI Georgia Lazar, si poporulul,Tudor Yladimirescu.

II

fatalit

r

$i po-peril

X \ III

Acestu Romana, fill de plugaru, fare alta iustructiune de catacea capetata in Scriptura sacra, prin care s'ai'l illustrata atatiacalif ai Bissericef Si ai Statulul, Tudor, (liet, dotatti de Naturec'una mare NMI simtu si cu ua inhna, plina de amorulit de jus-title 1) si de patrie, prin urmare cu ua instinctive contra des-potismului, fu insemnata de degituili Provedintei ca liberatoralla Roinanilont din ghia7 a Fanariotilorti, lope cum fussesseodiniOra, Moise liberatoru alla Ebreiloru din ghiara Faraoniloru.

Tudor concentra in inima sea sufferintele seculare alle um):poporu martini. La vederea jafuriloru Si nelegiuirilor cu. care MITAsi (inch chinuiau acestu poportt, ellu mcdita in secrete liberarea

preparamlu-se and intregi pentru realisarea acestui nobila stop;profita dent de occasiunea fa\ orabila ce't presinta miscarea Eteniel;si iii numele mai multont millions do Romani, protesta energicucontra until regime de arbitrariu, de umilinta si de coruptiune; siprin proclamatiile selle, in care vorbia chiaru Minn sangerando,a poporuhu, Lila descepta in Romani shntimentula patriotisnmluf;dede Fanariotismuluf loNirea de gratie, si fu fericita a rescumparacu sangele sea drepturile tercet Si alle classelorti desmostenite: cad",de si dupi' mortea sea, Porta rccunoscu numat pe celle d'anteiu,edit t dreptuht de a se guverna terra de Down' p tmenteni, sementaensa aruncata de Tudor pentru emanciparea classelorti desmoste-nite its ari mai tardiu, si dede fructele selle bine-facetUre.

Revolutia de la 1821 nu more cu Tudor, (lice Balcescu ; cam deSi POrta, cu tote propunedle Russief, care protegea pe Fanariott,is puterea din 'liana lora, si o da Ciocoiloru, in loca d'a o incre-dinta popotultu iar ciocoh spit; ncunotin,N treat la 1828 inparted Rusilont, ridicAndu t6ra contra Turcilorii luso, dupe paceade la Adriaiiopoli, prin care be recunostea fonnala autonoioia turret,lilt jund partida nationals se formeasa, luandu-'si de missiune acontinua programa Revolutiunii do la 1821, adieu a ridica Romil-nismula la pipers pe iuinelo Ciocoismultu, care inlocuisse Fanario-tisnm; tii acea partida inaugura la 1848 ua olutiune democra-tiea si socials, complectandu astu -ieliu opera lut Tudor de la 1821. 2)

Pc candu Romani' cunosctl evenimentele petrocute in Daciaacuity ;,6se cute de anf, evenimentele petrecute in Romania acum52 de ant, le suntu prod putinu cunoscute ; iar Europa cuntistemiscarea nostra dela 1821 din cite -va opere alle unoru scriitori

1) Vedi la finele vol. I. (.'rite -1a observatinni enlace, §i Nota No. XCVIInt 01 II.

2] lalcegett 1Iersulti re% olutiunii in i,toria Itemanilorn. Vedicii(Ore pub); its to Pari,. la 1s O, -jeug 9 11,

ura

Romania

lay

XIX

francesi gernianf. cani. Anil, de Lauren/;on, de Regnault slUb:cini, mat tots au avutu in vedere scrierile Greciloru; si acestiaart avutti interesti a destiatura adevertilii, mai allesii in ceea cepriveste pe Tudor ; astir -fellt cii, mai toti ilia descritt cu culori negre,in Can Europa fermata ui gresiU, idee despre scopulticellei miscari si despre caracterulit s'aspiratiunile lul Tudor.

Dtnirt esemple pentru convingerea lectorilorti :l'ilimon, istoricti grecti, (lice despre Tudor :Tudor avea ua, minte marginita si nestatornica, unti moralu ne-

cultivatu, unti spiritti vanitosil, unti sufletti silngerosti, si lipsit deore -ce calituta »iiliture; ellit a meritata sUrta, ce prepara lui 0-limpie si lut Ipsilanti." 1)

Tricupi dice :Astfelu de sfilrsitii avu Tudor ladimirescu, omit care iubia,

inteadev'dru binele patriei. dar care din causa, complettel selle ne-invataturi, a cresterii sole barbare §i a rellei deprinderi, priveaca permisa intrebuit4area vicieniei, a tradarii, a onaorurilorti ne-lcyiuite si a sperjurului, pun care s'a distinsti ultima sa purtare." 2)

Raffenel dice :Acestrt Tudor fu unti 011(1001.4, resculandti poporultt pentru a

se face Domnii, din care causa s'a si andutii Turcilord." 3)Cantu (lice :Tudor, aventurierti obscurti, a resculattl poporulti, nu spre

da libertatea, ci spre a sill guvernulti despa:gubi sums,de bani ; si din causa acesta a facutit causiti comuna cu Ipsilanti." 4)

J. 111. Querard, in analisa operel MI Wilkinson 5) (in care a-costa dice : ca din causa apasarii despotismului, rrtbdarea Orra-nilorrt roman) a degeneratu intr'unu felti de apatie si naucire) (lice:

La 1821, Ipsilanti s'a incercatti seqii, din, acesta starede apatie; este cunoscutti insa resultatulti acestel intreprinderi" 6)

Rabbe (lice in ALeinoriele Rayband:Tudor lira banil din casele publice, si jefuia pe boerii fugari;

incip4inarea si prefacittoria, if Linea loci/ de instructie si de ra-tionamentu:" 7)

1) Op. cit. in acestii scricre, Vol. II pag. 167.2) Op. cit. idem Vol I. pag. 149.3) Op. cit. idem idcm pag. 214-213.4) Histoire UniN erselle Tom. XVIII pag. 476.3) Tableau Ilistorique, geographique et politique de la, Moldavie et de la

Valachie 1822, par Wilkinson. (prima editie.)6) Essai dune bihlioteque historique des provinces danubiennes. Paris 1837.ii Op. cit. Vol. I pug. 192 si 212.

a a-

cute -va

lu!

ti

a'ialit d'ug,

XX

Gervinus dice:Tudor, barber, perlid Si embqiosu, doria a se face Domnii

it ajutorula, Turcilora; i fiind-ca Ilrsilattti is eraconsitia a trcce in Bulgaria, mule -1" va intesnt ellu trecerea. 1)

Insust Luurencon (pag. 64) Ilaputa lui Tudor ca uii crima luareabaniloru din cassele publice ; candu acei bath, fiinclu at poporuhil,era mat logicu SC1 intrebuintede Tudor pentru libertatea poporulut,de eau se'f intrebuinyede Bocrit pentru sugrumarea Revolt-10unit,sint Ipsilauti pentru ostasit

Deru cc c mat tristu, Laurens on. dupe ce it lauds pe Tudor,compat cu Mazzauielo, (pug. 113) si dupa cc approba respun-sultt patrioticu co Tudor a data in Collentina lut Ipsilauti (pag.80), apot are aerulu a approba assas,,inatulti sett, diet ndu : a me-ritatit sorta sca, tau nu trebuia SO fie sp si tradatorti, sise n'asculte de Udriski si de Turd; ci se lupte contra Turciloru,padindu jurem6ntultt datu lui Ipsilanti (pag. 165).

Respunsulu la acesta iln vomu da la loculti sea si mai allestiacolo uncle facennt critica faptelorti WI Tudor si Ipsilanti.

Etta dhit opinia ce Europa "st facusse de Tudor innainte de 8 ;astu -fclu co, opinia publica in Europa, in privin-(a Envolutittniin6stre de In 1821, a trebuitu se fie lumittata prin scrierile Itti E-liade, li:dcescu, si altt cap' at miscarit nastre de In 1818, aflaiiin emigratie ; si dupe essemplulu lore, Ubicini sl Regnault elederaSl ei Europei nit idee mai esacta despre miscaea ndstra de In 1821.

deca, streinit potu avea lta scusa ca alt fostu indusT inerrors de Greet, ce scusa potu avea ore acei nomtini (qui, insenulu chianti alltt Adunar(i nationals, muniatt datele 1521 si 18 18epocc ncleginitc, sustinendii ca n'aveatt dreptate Romanil a sescula atunci cu armele ea s6 sera drepturile lore?

Aceste cuvinte culpabile le a pronuntatti in \dunarea ad -hocdin Muntenia D. Ion Otetelesianu, in sedinta de la 4 Noembre1837 (2) starniudu pentru scoterea acelloru dime date din litemmo-random destinatu pentru puterile garaute. 3)

Deca I). Otetelesianu, dupe 36 de an., a addusstt aminte detutu membru din familliP, sea de la Craiova, care, in Revolutiunea

1) Op. cit. in acestii scriere, pag. 180 si 180.2) Monitorul Di\ anului al -hoc, No. 133) D. D. Nicu Labolari, N. Paclenu si C. Robescu au aderat Diunnelor la

stergerea cellor done date din Memorand, care date an fostu sustinute cu.i patriotism de D. Scarlat Turnmit, D. Ion Briltianu si D. George

Mardieru: iar marea thajoitate a Aduni-trii a votatu pentru trecerea in Nem-morand a acelloiu date inermorabile,

lot.

fin lu-'11i

.rjuru

Dern

e-locintX

piedied,illsi

si

XXI

de la 1821, a fostti amenintatti cu mortea de dila calif de BulgarTdin cetta lui Hagi-Prodan, he care Tudorit a si omoritti in data 1)cum vom vedea la loculti sell, trebuia ore, pentru unit faptuisolatil, sa stigmatisese in ()dill' streinilorit dou6 epoce marl deregenerare din istoria patriei sale? i dad in Revolutiunea dela1821 .s'ati intamplattti desordine, provocate mai cu seamy de Za-vergii, si pentru a carora reprimare Tudortt a periclitatit viata,Ore in Revolutiunea dela 48, intamplata sub ochii nostril, clatitu-s'a unu firti de 1)0111 din capulti cuiva?

Nu ca D. Ion Otteteleseanu vorbia Chesarie, Episcopulti Bu-zi,,ului, la 1825, cu ocasiunea instataril selle in scaunul episcopalti !

O ! anti 1821 ! dicea acellil luminatu Si patriotti cape anti Bi-sericei ; tu, cu aratarea ta, de si ai pricinuitn Romanilorg amiti-raciuni, darn tot de odata si desteptarea ; qillele telle, ca nistesori luminatori all fostti pentru Romani; dreptil aceea, on ce suf-fletti romitnescil e datorit sail hartizeasca celle mai dulci minutetine vietei selle. Nem:mitt romanescii are sfanta datorie sail ri-dice unit monumentit spre vecinica tinere de minte, pentru caesti intea,dev'eiti anulit bunatatiT DornnuluI. 2)

In faga insultelorti adusse *de streini, si chiar de Romani, mis-Cara rationale de la 1821, ill persona capuhri acelleiin faga aratarilore neesacte ale mai multor marturi ce urma a fiveridici, martorl earl all participatti la miscarea de la 1821, si earlancho traescti. 3), am credutti de datorie a da la lumina, cid oil

1) Vedi Membriulu lei Iordache Otetelesianu, in vol. II, Not No. XXXV.2] Acestu discursic allu patriotulul Episcopu, aflatu intre lartiele selle, (cu

occasia faceril inventoriulul averii. Episcopului si care era scris depropria sa maug, rai s'a procuratu de Onor. Domnu Costache Don, advocatupublicu din districtulu Buzeu.

3) Ast-fel, D. Herescu, care s'afla in Tirgoviste, ca Mavrofor, dice di, la addu-cerea lei Tudor de la Golesti In Tirgoviste, pgng a nu intra acesta In Tirgo-viste, a esitu Caravia inainte in marginea orasului, cu cati-va osteni d'aTin!, si l'a ciopirtitu chiar in carrata in care 'lit adusseserii. (Dupe- noteleD. Herescu, procurate prin intermediulu fostulul Arhimandritu Iosif Nauiescu,adI Episcopu de Argesu.)

Ast-felu, D. Ionitg Columbenu din Vladimir, ce a fostu nedeslipitu de Tudor,cu care se rudea [servindull cu credincg din momentulu sosiril lei

Tudor la Slatina In capul oltirii selle Ong la arestarea lei la Golesci]permite a sustine cg a insocitu pe Tudor pgiig la Tirgoviste, ducendu pe acesta,nu pe la Cgmpu-Lungti, ci pe la Mbngstirea Vierosul, de unde, esindu pe la,Boteni, a mersu peste Muscelle pe drumnlu postief Ong la Tirgoviste ; ca l'ainsocitu chiar in arestulu din Mitropolie, unde Tudor trel dile s'a hrgnitu nu-mai cu dulcetg cu cafea; si cg in fine Caravia singuru a tgiatu pe Tudor,dioa, pc la ngmiedi, in faca MitropolieT, in vederea mai multoru martori, (p-

H

'I

VI

miscaxi, si

Filoteig,)

lei

'1

si

gi

XXII

ma! 'nainte, istoria evenhnentelord petrecute in Romania in 1821,basate pe acte autentice, pe memorii si pe martori de incre-dere ; ast-felliu ca Romanii, cetindli istoria acelei miscari, sit depuietributuld lord de recunoscinta pe mormantult acestui martiru allibertatii nostre de la 1821; iar streinil, afiandd in fine adeveruld,se venereqe si el memoria acestui martird, dupe cum venereda p'amartirilorii altord popOre, care au sciutd se inert pentru ut ideesacra.

Numal prin tipard se potti conserva pentru tot-d'auna assemeneafapte, cari alt-feld s'ar perde cu totuld; caci, precum (lice un captial Bisericii nostre:

Cartile, ca nisce passer! cu arripe sburatore, alergt," pant lamarginile pamentului; si luminandd lumea, fact"' cunoscuti dupemorte pe aceia ce nu scia nimeni in view ". 1)

Pentru ajungerea scopului ce 'mi am propusd, a trebuitd se ci-tescd tad ce s'a scrisii de Romani si de streinl in privinta mis-

nostre dela 1821; si sa consultd si marturi occulari ai acellulevenimentd.

Intre istoricil Grecl, Filimon si .Ilie Fotino ad fostd mai bineinformati despre miscarea nostra dela 1821. Celle d'anteid, ca mar-turd occulard; cella doilea, procurandu'si multe acte rela-tive la acea miscare.

Istoria lei Filimon, scrisa la 1859, si basata pe acte justificative,este cea mai completta din Gate s'ati scrisd in limbs greaciti; darnice end nu e destuld de impartiald in ceea ce priveste pe Tudor,precum am aratatd, refusandd acestuia chiar calitatile selletare, cari adi nu mai potti fi supuse indoelei. Ceea ce m'a surprinsmaT multt't este ca Filimon nu reproduce rdci unulti din actele cucare incrimineasa pe Tudor ca sperjurd 2); de aceea Filimon, care

eolith'. Tudor Columbenuldi: Spune, Iouita, rudeloru melle saversirea mea!"Ast-felu, D-nu Mala, care ca Mavrofor a condusu pe Tudor, in aceeasi car-

rutg de postie, de la Pitesti pang la Tirgoviste, sustine ca, nu 'I'a dusu d'adreptulu prin Campu-Ltulgu; ci, dupe ce a trecut a doua postie [prima postiep'atuncl, intre Pitesti si Campu-Luugu, era la Hartiesti, s'a doua la Furnico'sil]de ad a luat'o peste Muscelle, si a venitu cu Tudor piing in marginea Tirgo-visteI, de uncle s'a intorsu iarasi la Pitesti.

Lectorulu se va incredinta catu de eronate suntu aceste assertiuni, si catude gresitg ar fi ua istorie candu s'ar basa numai pe martori, fie chiar ocular!.

1] Episcopul Kesarie al Romnicului [1773-1780] in prefaca Mineului dinNoembrie, retipgritu la 1778.

2] Precum, de esemplu, jurgmantulu facutu de Tudor in biserica santuluiSava, fagg cu Cgpitan Iordache, candu a fost initiate d'acesta in secretul Ete-lief; corespondinta la Tudor en TurciI; inscrisulu data de Tudor la

'I

mai-

-

d'allu

XXIII

a pututu se possede acele acte, n'a avutU curagiti, se' vede, aletransmite PosteritAii. .

Ilie Fotino, nepotultr istoriculuT Dionisache Fotino, marturisestein prefaca operel selle, ca unchiulu sou Dionisache, care era ames-ticatti in Eterie, s'a aflatti in Bucuresci in timpulti miscarii dela1821; si ca facusSe multe insemnarT, si adunasse multir materialtipentru continuarea istorieT selle ; dar murindtt la Octombrie mattanti, nepotul-sou Ilie, cu materialulti adunatti de unchiu-sett, si cuceea ce mai adunasse si &instal, a compusti istoria sa, tipliritil inLipsca la 1846. 1)

Ellu mai adauga in prefaca sa ,,am consultatit si pe EpiscopulIlarion (pag. 93), care 'mT a datti multe deslusiri; si m'am ho-tUritti a publica opera acesta pentru ca, pentru celle rostite o-mului, se judecI de cei in vigii; iar pentru celle scrise se judecade urrnasi, cari facti amenunte cercetarT pentru descoperirea ade-ve'rului; dar abusurile si nelegiuirile cellor Mari, carii au impinspe siirmanii lecuitori In disperare, in cau se teary cu armeleusiurare in nevoile lorti, acestea m'ati fticutti a nesocoti totulti ;si a da opera mea la lumina, Inca traindti, si fara a trece cu ye-derea cello mai mica lucru. 2)

Dintre Francesi, Rabbe si Laurencon au descristi pe spurt istoriaacellei miscari, cellit d'anteiti la 1824, cello d'aldoilea la 1822.

Rabbe (ved1 prefaca Memorielorti lui-Raybeaud, Vol. I,) dice: amascultatti marturT occularT". (Negresitti Greci, din taVara lui Ipsi-lanti, cari air esageratu lucrurile, laudandti pe Eteristi cu cari sim-patisati, si inegrindii pe Tudor ca sperjurti.)

In OW cadulti, Rabbe merita creditmentir, on uncle narAiunealui este in armonie cu a lui Laurencon..

Laurencon, din preuna cu Dirzeanu, merita totti credamentulti,at'atir pentru ca air fostti ei singuri marturi occulari, si pusi inposiVe a afla totul, unul ea amicti al agentilor ConsulatuluT fran-cesit, altulU ca cap-it de massy la Vistierie; apoT relatarile for suntit

Golesci lui Beizade Iorgu Ipsilanti, cg va lnpta cu Eteristii si nu va mai omeriPaudurii nejudecaci; in fine, conceptulu petitieT Boerilor cgtre eengresul delaLaibah contra Greciloru, despre care ne assigurg D. Simeon Romanov si D.Poenaru.

I] D. Doctor Fotino, fiiul lui Ilie Fotino, dice cg s'a tipgritu in Brgilla, side tema guvernului a pusu in frontispiciulu operei ca s'a tipgritu in Lipsca.

2) Istoria lui Ilie Fotino este tradusg de D. Sache Poroineanu din Targo-viste, de mai multi ani, si de D. Pavel Gheorghescu, translatoru de limbsgreacg in Arhiva Statuld. Trailucerea acestuia este supericia

:

XXIV

de accordti cu actele- esistinte, sat reproduse de altii, cum si cumtirturii.

Laurencon declarg,; la bag. 4 din opera sa cti am fostii marturfloccularn anti inai tuturorti faptelorti ce clescriii ; si despre acellecari nu 1e -am pntutt vedea cu ochii. mei, assiguratti persOnedemne de credintti" ; iar la pag. 112, adaugg : nici ura nici spi-ritulit de. resbunare condusti pena mea, capti acellork d ou6ostiri ne-fiindu'mi de -loci cunoscuti.

Opera lui Laurencon este cea mai esactti si mai inpaqialti. 1)Dintre operile scriitorilorti German, opera lui Gervinus, de si

nu e comPlectti ca a lui Laurencon, in ceea ce privesce miscareaItomanti, este totii atatti de impartial' in ceea .ce privesce pe. Et-teristi si mai alles pe Ipsilanti.

Dintre memoriele scrisge in limba romans, memoriulg luizenu este cellti mai Complettti si mai' esactii. Ionitti Dirzenu, carela 1821 Linea de cassa lui Alessandru Filipescu, poreclitti Vulpe,(Vistierg sub administra0a lui Tudor) .se .afla attunci sefti de massla Visterie, insgrcinatii anume cu correspondinta: cellorti 5 judetede peste 01W 2) ; ast-felii Dirzenu a fostk push in positiune acundsce bine celle petrecute in timpulii miscarii de la 1821, si a

procura prin-urmare coppii dup6 tote actele cars treceg prinochii sgi, Cum si dupe acellea ce le posseda Vulpe, ca membru alDivanulni si ca Vistieit in acea epoch".

Ftirti. memoriul Dirzenului, mtirturisim ca opera nOstrg, ar fi fostiiincomplettg ; ctiCi acellu memoriii confine mulle acte publice, re-produsse de not intre piessele justificative, pe cari nu le -amtpututk afla in .Archiva Statului, de untie sustrasti de uti rating,profanti 3); afar' de unit mitt numgat de acte citate la notele pa-gineloril. si in Notele Vol. II.

1) Opera lui Laurencon (Nouvelles observations sur la Valachie etc. suiviesd'un precis historique sur les evenements qui se Bout passes dans ces provinces,en 1821) de si este suscrisit numai cu initialele F... G... L.., dar Querard.(essaid'une biblioteque historique des provinces danubienues, pag. 31), affirml titopera citatit e de Laurencon. Acesta a statil multd timp in Craiova, dui% cumassigurX eel ce Pali cunoscutti, precum D. P. Poenaru, D. Gr. Bengescu, si altii.

Tot Querafd assigura, la pag. 31, cri, opera citatit de not iu aceastit Istorie[Lettres sur la Valachie, ecrites de 1815-1821, par P.. R.] este de Recordon,architecte du Canton de Vaud.

2] Dui-A incredintarea D-lui GhitI Enescu, din Pitesci, deputatil, careaffirmit ciG D-sea, din preunl en un Dumitru Trtuasescu, [fiulti until boiangiti]erail logofecl seii scriitori sub Dirzenu, in anulti 1821.

$] Dovadit, condica Divanula CraioveY, dintre anii 1816-1825 [No. 88 alitArhivel] din care suntil -Mate 17 fille, coprinsQ intre fillele 338 si 355, si cari,

ui'ad

flail

Dir-

s'au

losta

NXV

Menioriuld lui Chiriact. Popescu (capuld garde de paza si deuccidere din Ostea luI Tudor) de si destuld de esacttt, este din ne-norocire necomplettd : cad incepe dela plecarea lui Tudor delaCotroceni, si vine pang dupoi infrangerea Eteristilord la Dragg,seanf,trecaudd forte repede asupra are,stirif lui Tudor la GolestI, si ne-vorbindd nimied despre mortea lui Tudor la Targoviste.

Memoriuld luT Chiriacti Popescu completeasa memoriuld leiCioranu 1), publicattt la 1859 sub forma de Istorie ; insa Cioranucopiasa, inteund moth" servild, pe The Fotino in cea mai mareparte ; ca si Coloneluld Voinescu pe Laurencon, dupa cum se pOteincredinta on -tine, adrtoglindu si unuld si altuld Coca ce scieuprin eT insusi sett prin altii.

Fiindd-ca vorbiriund de istoria luT Cioranu, ne credemtl datoria arata, in interesuld adeveruld, ea, prin indemnuld si coucursulmed, Cioranu s'a decissd a prelucra s'a publica opera sa. 2)

Nemultamitti numai cu cele descrise in differite opere si memoriTdespre Revolutiunea de la 1821, am credutd de datorie, pentrucomplectarea materialului, si descoperirea adevOruluf, a visita chiarleganuld luT Tudor Vladimirescu, adieu loculti unde s'a naseutt(satuld localitatea unde a figuratd ca Vatafd de plaid,(communa Closani) , locurile care furl theatrulti primelord sellemiscari insurectionale , TinWenii si Cotofenil unde fora taberilePandurilord si alle Arnautilord, mdnasteriele Tismana, Strehaia,

dupg tOtg probabilitatea, coprindeau corespondinta officialg dintre Tudor eu Gu-vernal, cum si online si proclamatiT; ceea ce ne incredinteas1 despre acesta,este a fillele ce precedii si unneasg fillelor taiate coprindil acte chiar din tim-paid miscgrii, din care acte am reprodus cate-va in extenso in Volumulil al II-lea.

1] Dupg assigurarea Pandurilorli cellor mai demni de credintg, prectim,Dragulici din Cernovoseani, si Rada MOM din Cerneti, si dup$ incredintareaD-lei Nicolae Popescu din Musetesti, gra'maticulti EpiscopuluT Ilarion, Cioranus'a inrolatil in &tea lui Tudor cu cute -va Lille inainte de plecarea acestuiadela, Cotroceni; iar D. Malls [fostil senators] care a instil intre Mavrofori, af-firma ca pe Cioranul l'a vgdutii 1i Targoviste intre Mavrofori, de unde apoT atrecutti la Tudor. Astfeliii, cele petrecute dela 19 Ianuarie pang la 15 Magi,Cioranu le descrie dupg Fotino, copiindu pe acesta chiar in errorile Belle: deesemplu, m6rtea cellor doT capT de Bulgari uccisi de Tudor la Otetelisi, giFotino Cioranu o transportg la Slatina, precum si Filimon, care a coppiatilpe Fotino pe altY scriitori greci, [pag. 101, Vol. II.) Dupg assigurarea mar-loriloru ce traescu, s'a luT Laurencon, la Slatina nu s'a facutu nici us ese-cutie de felulu acesta, despre care ar fi vorbitu si Solomon in biografia sa, cada statu cu Tudor in Slatina cate-va Mille. In fine, on -ce indoela dispare Inain-tea narratiuniT lui Iordache Otetelesanu din Memoriulg sgu, publicatu in es-tenso in Volumul II. sub Notta No. XXXV.

2] La 1859, facendu cunoscinta cu Cioranu la rgposatulu socru-meu, Cgpitan

Vladimirtd),

§i5i

XXVI

Motrulti si Horezulti, pe care Tudor hl prefacusse in cetati de 'a-parare ; apoi locurile pe unde trecusse ellti cu poporul armat ca sevie in Bucuresci; loculti unde fu tradatti de aT seT, si arestath deCapitanu Iordache; locurile pe unde '14 dussera prisonierti de laPitesci la Tergoviste ; in fine, Mitropolia din acestti orash, care fuarestulti seu de cate-va Mlle innaintea mortis ; si loculti unde fuexecutatt si unde se crede ca repausa ossele selle. 1)

Am fostti fericitti a calca acelle locurI pe care le calcasse picio-rulti lul Tudor ; a vede acelle locuri unde resarisse, strelucisse siappussesse steaoa acestui martirti allu libertatii nostre ! In tote a-ceste localitati, am addunatti sciinte de la batrani septagenari,cari ati cunnoscuth pe Tudor in persOna, seu cari ati fostti intimiilul, sett can ati fosth fericiti a coopera cu densulti la marele actuallu emanciparii poporului din ghiara Fanariotilorti. De si am ci-tatti numal deelaratiele acellorti martori cari mi s'att parutti maisinceri, si can se bucura de ua buna opinie intre conlocuitorii Ion,cu tote astea chiar acelle declaratii le dati sub tots reserva, si sub

Dimitrie Ciocardia, si afland de la densul a a facutu parte din ostea liff Tudor,l'am indemnatu cu staruinte a eerie totu ce scia in privinta miscarii de la 1821,spre a se putea prepara materialu pentru descrierea acellui mare evenimentupolitic. Cioranul a refusat la inceput, pretestand a nu scie carte, si a se sfiescea se espune la critica celloru luminati ; attunci 'Tam promisu a corecta en Me-moriulu sea; ast-felu, incuragiatu, Cioranu a scrisu istoria sea, pe care in douerinduri am avutu placerea a o corecta, dupe cum potu proba acesta Matti cuun billetu al sea din 8 Aprilie 1859, cum si cu testamentulu seu olografu, din29 August, acelasi anu, pe care le pote vedea ors -tine la sub-scrisulu.

Fiindu-ce Cioranu era fare. mijloce, am rugatu pe D-nu C. A. Rosetti catiparesce acea opera in Typographia sa, despegubinduse de cheltuiala tiparuliffdin essemplarele din prima editiune. D-lu Rosetti a consimtitu cu placere, si atiparit'o in anulu 1859.

Spre recunoscinca, Cioranu, in testamentulu sea, me Lassa esecutore al W-arne): sells vointe, lassandu-mi, ca suvenire, in codicilele acellui testamentu,orologiulu seu, mica sea bibliotheca, restulu essemplareloru din prima editiuuespre a indeplini legaturile, si in fine dreptulu acellei opere, din preuna cu ma-nuscriptulu, care din nenorocire s'a ra,lecitu cu ocasia stremuterif typographiei

Rosetti. La mortea Cioranulul, ne aflandu-me in Bucuresa, mostenitorulseu a insusitu totu ce a pututu gassi la tata,'-seu, cu drept

N'am voitu a face usu d'acellu testamentu, din causa ultimului codicilu, dela 12 Septembre 1859, care motiveda refusulu seu d'a Lassa esecutoru allu ul-lima selle vointe pe ceI ce erau in dreptu, dupe legea Naturei si dupe legilesociale.

Credo ca suffletulu Cioranului va tine contu de acestu actu de delicatetedin parte'ml, renuntand de bun voie la an dreptu ce mi se 'Area nedreptu.

1] In prime-vera annultif espiratu, dupe multe greutati cheltuell, am datin fine de putulu din graclina lul Giartoglu, apprope de Biserica sf. Nifon din

se

D-liffmooned.'el

9i

XXVII

beneficiii de inventariii, peng ce a1Ci martori seg acte autenticevolt veni se" approbe seu s6 desapprobe argtgrile lore.

Cart despre acte, precum proclamap, memoriuri, etc., abia amggssitti sate -va coppiT de proclamatii, pline de error!, provenitedin copiare ; unu singurg memorit, la cassa mostenitorilorti Pro-topopescului din Severin ; si cite -va billete autographe alle lulTudor, despre care am mentionatu in introducerea acestei opere,si la Notte. Multe din actele privit6re la miscarea de la 21 alltostg addunate de alp inainte, intre cari si Bolliac, dupe in-credintarea mai multorri betrhni.

Cu 4ece sell cinci-spre-clece an! mai 'nainte, dem asi fi fgcuttiacestg escursiune, asT fi pututu intalni in GorjU si Mehedinti multib'etrani, amid si tovardsi aT lui Tudor, cari astg-cli suntu terrine;si asti fi pututti afla multe acte si insemngri, cari s'au repusti seu

rnacitg din differite imprujurgri. 1)MN, grabesai a declara ca acesta" operg, de si p6rta titlulti de

Istorie, nu se 'Ate considera de &tit ca unit inceputh. de Istorie,fiindg incompletg in multe din pgrtile eT. Mai swath, si trebue saesiste, multe acte si memorii necunoscute ink, cari, date publici-tap, volu rev'ersa ua luming mare assupra evenimentelorti politicede la 1821.

Astfel, D-111 Cogglnicenu possedg unu memorit anti fiuluT Dom -nitoruluT Sup din Moldova, din acea epocg.

Vasilie Caloianu, professore din Craiova, ne assicurg caD-lu G. Chita, editorulg acestei opere, art fi possedatg actultiboerilorti patrioti din acea epocg, prin care incuraja pe Tudor aincepe miscarea pesteTirgoviste, unde se crede cg repausg remgsitele lul Tudor. Din causa mare!cantitgcf de apg peste care am data, la adancime de duo! stgnjini si mai bine,am fostu nevoitu a suspenda lucrarea, amanIndu acestg operatiune pengvoiu pate procura ug pompg americang, cu care se pOte scOte apa cu iutelg,ca se potu continua sgparea.

1) Ug perdere simtitOre [de va fi adevgratu ceea ce se affirms de cat! -va baranidin plaiulu Closiani] snntu hartiile incredintate de Tudor favoritulul s6u Garbea,spre a le ascunde in pestera de la Closani; Un' relative la view sea privatgsi publicg, si mai allessu la miscarea de la 1821. Ggrbea bggasse acelle hard):intr'unu butoiu pe care 'lu infundasse bine, si 'lu ascunsesse intr'unu colt in-tunecosu din pestera de la Closani. Pe la 1825, nisce hoti goniti de Potergse ascunsserg in acea pestera; si anal peste butoiu, ilu sparserg, credenducg suntu ban! inteensulu. Acelle hgrtii parte s'au stricatu, rissipite in aceapesterg, parte se dice a s'ar fi incredintatn Ghelmegeanulul, unulu din CIpi-tanii 1111 Tudor, pe care l'a uccissu Turcil in 1836. M'am adressatu la moste-nitoriT Ghelmegenu, can 'ml au respunsu cg nu sciu nimicu despre acellYalta*.

s'at

D-1d

Oltd.

lui

'ma

XXVIII

D-1U Dimitrie Sturza Miclausanultt posseda ua scrisore autogf apha,a lul Tudor, catre batrinult. boera Nicolae Golescu, dupe incredin--tarea D-lui Cogalniceanu, in prefaca editiuniT a II-a a CronicelorRomtinia ; iar acea epistola a tremitti in possesia D -luT Sturzeade la D-Itt Boliac, care a instreinat'o, dinpreuna cu alte manus-cripte si monette vechl, in schimbn pentru bani si alte antichitatT.

Mostenitorula CApitanuluT Bratoianu din Thrga-Jiului, unul dinCapitanii lul Tudor, assicura ca parintele sea a incredintatti D-luTGrigorie Bussuioceanu din Severin un memoriti relative la miscareade la 1821.

Se dice audio ca D-lti Bussuioceanu are fi possedandtt si alteacte importante, relative la acea miscare.

acemu apelA la toti CAI posseda acte relative la acea epoch,care acte nu figureqa in collectiunea nOstra, se" se grabesca a le pu-blica, pentru complettarea Istbriei Bevolutistnii, de la 1821.

Rugauh assemenea pe batranii septagenarl, cari ati fostu incontactft directti cu Tudor, sett cari au pututa afla Cate ce-va dela eel ce cunoscutti in persOna, sett cari au participatti in finela miscarea de la 1821, se bine-voesca a ne communica tote ce cu-nasal in privinta acesta ; ensa fora esageracie. Ast-felti, compa-randu acelle sciinte cu notele si actele publicate de noT, se vaputea face inteua cli lumina, mare asSupra acellel miscari regene-ratorii, care interessecla pe -toti

Ne maT renihne ua datorie de implinitti : a esprima multumirilenostre acellorti Domni can ati bine-voita a ne ajuta in acesta greasarcina., uniT en Notele ce ne au procuratit, altii cu acte si operece ne a4 imprumutatti, opere forte cu greu de gassitti asta-cri.

Si mai anteitt, esprimainA t(ita gratitudinea 'Astra D-luT G. Chitu,amich de collegia, si Deputatt. allU. Craiovei in Addunarea generala.D-sa a bine-voitii a se in.sarcina cu tiparirea acestei opere. Faraconcursulti D-selle patriotict, acesta opera ar fi zacuttl si asta-41in portofoliula autorulul, si pOte n'ar fi vequtu lumina nib' ua data;cacT acum 15 lunT, candt D-lti Chitu 'ml a facutti propunerea ao tipari in tipografla sa, acesta opera; era in stare de haosti: ma-terialu in destulti, derti nicl coordonatti macar. Bogatii si LibrariTla cari me adressassenati pentru tiparirea acestei opere, attrefusat,uniT sub differite preteste ridicule, altii punendd conditiuni nead-.missibile.

Toth. D -lul Chita IT suntemu datorl, din preuna cu concursultiVenerabilulul barbatii. D-lti Petrache Poenaru, portretultt lul Tudor,eseeutatil de penelulti artistulul Aman. NicT un portretti alit lul

Romani'.

Pan

XXIX.

Tudor nu esista 1) afarti, de pOrtretulti seu ca ctitora la Bisericadin. comuna Prejna, din Mehedinti., despre care am vorbita in in-troducerea acestei opere ; si pe care amiculti meti, *D. Gr. Mien-lescu de la Severin, l'a copiata prin fotografie in vr'o 36 de es-semplare ; dar acellti portretti, essecutata de zugrava de Bissericadin acella timpti este uti caricaturii, in catti nu putea servi

ca modern.Romani): in genere, si Catena in parte, urraeda a multami D-lui

Chitu, D-lui Poenaru si D-lui Amain (tus trei Olteni) pentru por-tretul lui Tudor, chiar data n'ar fi tocmai asemenea, cu originalul.

. Multaminra assemenea Hergot de la Tarnita, care ne aprocuratt biletultt autografti al lui. Tudor, reprOdusu in fac-simile,si D-lui Zoican pentru celle reproduse in Nota No. XCVII, VoLII.D-lui Grigorie Miculescu din Severin, arnica de colegiti si deputatuin Camera, i multumim pentru celle. dout bilete autografe ale haTudor de la 1808 si 1819; pentru. fac-simile al autografulul Epis-copula! Ilarion, litografiatti cu spesele stile ; si pentru sciintele im-portante ce ne a comunicatti, .si inlesnirile ce ne a fatutt cu oc-casiunea escursiunii mistre peste OM, in anul trecut.

Multamimt. D -luT Odobescu pentru importantele opere a lui Ray-baud si Gervinus, ce a bine-voitti a ne imprumuta ; si D-lui Gr:N. Mano pentru opera lui Prekes-Osten.

D-nu Francudi 2) a bine-voita a ne imprumuta istoria lul. Fili-mon. D-la Aristia (fostulti met. professore de limba francesa incollegiuld S-tu Sava) ne a offerita istoria lui Ilie Fotino si a luiTricupis; ca suvenire. D-lui Gg. Ioanid (fostulti professore de limbaellena in collegiulu S-tu Sava) .ne a comunicatti insemnaturile pri-vitere la scolele grecesci si la professerii Romani din 'naintea lulLazar, si a bine voita a traduce uncle pati din istoria lul Fili-mon. In fine, D. Bolleac ne a imprumutatti opera lui Laurencon,si mai multe proclamatii originale d'alle 10 Tudor, cum si petitiunileboierilorti catre Turcia si Rusia.

Ne credem datori a esprima asemenea multamirea mistra D-luiGheorghescu, translatoril de limba ellena, la Archiva Statului, siD-lui Pesiacov, translatorti de limba slava, la acelasti servicit cel-lui d'anteit, pentru traducerea in mare parte din istoria lui Fo-tino si a lul Filimon ; si celui d'al doilea, pentru traducerea a ca-tor-va capitole din istoria lui Pallauzzov.

1) Celle duoe editate de D. Maior Papazoglu sunt fictive, cluO, incredintareaD-lui P. Poenaru, s'acellor ce au cunoscutu d'apprope pe Tudor.

2) Professore de litteratura gred la Universitatea din Bucuresa.

.ar-tistului . .

:

XXX

In fine, multamimq tuturorti aceloril Romani cari au datticoncursulti lord, prin note si memorii, pentru a putea umplea la-cunele felurite in acestil istorie.

Terminandil, m'6 credil datorti a reclania indulgenta lectorului,recunoscendti singuril ca sarcina ce impusu a fosta 'Atemai presusA de puterile melle. Dad autorulti p6te avea vr'untlmerittl, este, acella ailti ostenelei ce a dafa d'a aduna materia-lulu pentru acestti inceputti de istorie a Revolutiunii dela 1821; alta pennti, competinte va trata lute° qi aces tii subiectti,cu talentulti i sciiuta ce se certi pentru assemeuea lucrare im-portantA.

1873, Ianuariti 21.

C. D. Aricescu.

'in!

'inI am

's1necessara

IST03IA. REVOLUTIUMI ROYIA". E

DE LA 1821.

INTRODUCERE.

Descriind istoria revolutiuniT romane dela 1821, urmesaa areta causele ce all produs acea miscare; prin urmarene vedem snit' a descrie pe scurt domnia fatala a Fana-riotilor, care a silit poporul se se ridice la apelul lul Tu-dor Vladimirescu.

Eata ce ne propunem in introducerea acestel opere.Tot-d'odata credem de datorie, inainte d'a incepe des-crierea miscarit, a face biografia capilor aceleT miscari,adica a luT Tudor s'a luT Ipsilanti, cum §'a calor ce ju-cara un rol insemnat in ambele tabere. Miscarea Roma-nilor, fiind stra'ns legata cu a Grecilor, nu putem vorbide una fara a nu vorbi de cealalta, una dand nascere celeTlalte, una .completandu-se prin cealalta.

T.

Domnia Fanariottlorti 1)UniT cu GrecT de trampa for de prin Rumelia si

alte part' ale TurcieT, Fanariotii se respandesc cu gra-mada in. Romania sub Radu celti mare §i urmasiT luT; seinavutesc eurand prin comerciii, mai alles prin camata,ca JidaniT in mediul-evti, si devin uniT arendasi, altillugarT, altif dasca.11; ca dascatT maT allesu, si ca confessor',el corump moravurile patriarcale alle Romanilor, dupacum stramosiT for infiltrassera veninul coruptiuniT, totiiprin asemenea, mijldce, in inima Romer, cum ne asgigaraistoriciT desmostenesc pe copil de averile

Essai sur les Fanariotes, par Zallony. I vol: pag: 248.

alts

cä-

latini; parin-i)

tilor ca se le dea Grecilor, adapostiti prin monastirile dinOrient de frica iataganulul turcescu, si le promit paradi-sul in schimb pentru averile for usurpate ; altil se natu-ralisesa prin Insotire cu fete de parnentenT; ast-fel, ajutatTde averile dobandite prin camata, viclenie si hrapire, eisi copii for se urea, chiar din secolul XVI, la celle maTinalte trepte alle ierarchiel sociale. Spirite intrigante siambitiOse, tinta for a fost din capul locului tronul Moldo-RomanieT, pe ruinele boerimel pamentene. 1)

Tratatul incheiat de MihaT Viteazu la 1595 cu Sigis-mund, Printul Transilvaniel, si care confine un articol spe-cial pentru Greci, (ca nici un Grec se nu maT fie priimit.in functiile StatuluT) probesa indestul ca GreciT incepussera deja a intriga pe facia contra institutiilor nationale.

Sub Domnil Greci carT ocupara tronul MOldo-Roma-nier in secolul XVII, Fanario ;iT continuara sistemul for dejefuire si coruptiune. Istoria ne spune ca, in cursul aces -

tul secol, au fost maT multe revolte de terrani si de boerTcontra acestor lipitorl alle Fanarulul.

Linge meina ce o po(i murca, este un proverb fana-riotict ce caracterisa acest soul de intriganti servilt /acme,atat de bine descrisi de Zallony.

Prin aplicarea acestel axiome, sub succesoril luT MihaTBravul, GreciT fanariotT ajung iarasT stapinT pe tote func-tiunile StatuluT.

La 1613, et navalescti in Romania in mare numer, ad-dusT de Radu incuragiatT d'acest Domn, com-mit marl' depradari si nelegiurl carT provoca comploturTsi revolte. Atunci se uccissera patriotiT Stolnicul Bercan,Caminaru MihaT si aItT opt junT boerl, a carora m6rteo resbuna Paharnicul Lupul Mehedintenu si capitan Bus-dugan, viind cu gl6te aduse de peste Carpatl, cu carirestorna dupa. tron pe IliasT Voda, macelarind pe tot!Grecil din Tergoviste.

1) Question economique des Prinoipautes danubiennes, par Bitleeseu. Paris1850pag: 17.

2

n'fi

Mihnea;

-

- 3

Aceste vespere siciliane s'at facut de Romani la an-nul 1618, sub Radu XI.

Dar Gavriil Movila resbuna pe Greci, tragend in tepaduos boeri patrio i. 1)

La 1631 Iu lie 23, Leon Voda da hrissovul prin careallung.. din Romania pe to ;i Grecii, cu urgze §i cu betc-teme, sequestr&ndu -le aver& ;Wile de la Romani prin sillsi viclenie. 2)

Tot atund Moldovenii asvarle peste hotar pe Grecidin preuna cu Domnul lor.

La 1641 Noembre, Mateia Bassarab emancipesa monas-tirile pamentene din ghiara calugarilor Greci, tnchinatetot la Greci, cu hrissove y5lastografe, la monastirile de jos.

La 1652, tot sub Mateiu Bassarab, Grecii sunt allun-gati si macelariti pe stradele Tergovistei din preuna cuprotectorul for (Tucara.); Mateiu este maltratat in palatuldomnesc de Seimeni, din causa acelui Ministru.

La 1655, C. Bassarab (Carnul) reinoesce hrissovul luiMateiu de la 1641.

La 1669 Leon repeta hrissovul sea din annul 1631.Sub Serban Cantacuzin si Brancovenu, Grecii stat pi-

titi; der prepara in umbra prin dragomanii Portii epocadomniei fanariotice. 3)

Dupe un secol de ua lupta surda (I500-1600), sidupe un alt secol de ud lupta deschisa (1600-1714) fa-nariotismul triumfa in fine in lupta cu boerismul. .Unalt secol (1716 -182 I) completesa degradarea, miseria,sclavia Romanilor.

Pentru assigura domnirea si jafurile, primiT domnifanarioti desfiintecla militiile, scut ul terrer, sub pretest d'ausiura pe terrani; desfiintecla ostirea permanenta, falaterra, inlocuind'o cu mercenarT, pe earl putea conta;darima cetatile d'apa." rare precum si vadurile Dunarei,

') Rominii si Fanariotii, de BIlcescu. Mag: istor:, tomu I. pag: 115-120.9) Brcescu, loc. cit.3) Billcescu loc. cit.

a'81

-4paladiul nationalitItiT romane, ') ; desfiintecla sc6le sitipografil, scutul limbeT ; saracesc pe boerii patriotT, stilpiTterreT, ca sa'T .p6ta maT usior face instrumentele lor desPoliare ; pe boeriT fricosi sparie cu exilul si stren-gul ; pe cel curagiosi IT sugruma in umbra.; pe boeriT cemaT rara,n iT fac ridicoll si meprisabill in ochiT poporu-luT, prin costumul for asiatic, prin viata for de trantori,prin sistemul for de de injossire si rapire.

Cuventul Roman si Boer, ce rechiama timpi de bra-vura. militara, de independinta si de glorie nationals, de-vine sinonim cu mojic si ci ocoia, cuvinte degradatdre; insasi Fanariotul e poreclit de Roman ca Sir/via §i Corba, cuvin-tece rechiama passarea hoiturilor, si pe mortul ce se sc6ladin grap.1., sub formal fantastica, ca sa suga in somn san-gele cellor viT, din chiar familia din care face parte.

Ca sl'S' faca. lectorul ua idee de sufferintele parintilorsi mosilor nostril- sub guvernul acestor lipitorl, at Fana-rului, e destul a citi Arzul (doleanca) boerilor de pesteMilcov catre Porta, cand Sultanul 'T-a iiivitaf la Con-stantinopole ca sä. allega din eT p'acela care avea sa fieDomn, in urma miscarii de la 1821. 2)

Ast-fel terranul Roman, care, cu sangele sell de mar-fir, conservasse de la Traian pence la Fanarioti territorul,limba, nationalitatea, costumele si religia, ,un secol intregel devine 6ia care da si Ciocoiuha si Strigoiuluir, §i laptele,si lana, si carnea , si seul. Banil strinsi din sud6reaterranulul se duc in darurl pe la Pasi si pe la Viziri ; sipe cand Grecul se resfata in matassarii si samururl, inunturT si pilafurT, satenul Roman d6rme pe paimentul gol,avend ua piatra pentru rNimat capul, si cerul drept in-veils ; singura luT mobile e ua scorta rupt6, ; iar mama -liga, luT hrana.

1) De ei Turcii, Inca de la 1544, coprinsesseri cetatile Braila, Turnu Giur-giu, de §i George Ghica la 1659 dgrimasse celle mai multe cetati, din or-dinul SultanuluT, tot maT erail inch multe cettiti, cum atesta Balceecu in Pu-terea arraata, peg: 59.

') Vag note No. I No. XCIV, in vol. II aid mesa opere.

singura

ei

Bpi

ei

.5Lacomia acellor .1upT flamendi aT Fanarului sili pe ter-

ranT sat. sa intre in codriT, spre- resbuna de zapcii§i zabetT, precum ne spun cantecele populare alle atitorhaiduci, ca Codreanu, Bujor Si Mihu peste Milcov, 1) ca

Carjaliu, Jianu Tunsu dincoa de Milcov ; sat aceT ne-fericitT satenT sa emigrese cu gramada peste CarpatTpeste Dunare. In cinci annT (1741-1746) din 147 miT

famillil de contribuabilT, ramassera numa! 7o de mil'. La1787, eatagrafia insuma abia 35 de mil'. Numal in ju-detul DoljT, 15 mil de terranT emigrassera. d'odata. 2)

Poporul capitaleT, in multe randurT, avend in frunte peMitropolitiT Si pe boeriT independinti, dettera grocza inGrec!, dupe spusa cronicarilor:; insa aceste revolte eraaindata sugrumate de mercenariT Fanariotilor.

Mavrocordat, vedend starea de miserie a terranulur,care nu-T mai putea procura foliose mar!; hotarascesap, de robie cu paguba boerilor ce'T faceaa oppositiesurda ; propune dar liberarea terranilor, ce ereati iobagiinainte de MihaT pe mo0ile boeresci Si calugarescT ; boeriTamenintatT dejOca planul GreculuT ; i Munteni!, prin ac-tul de la 5 August I 746, iar Moldovenii prin actul dela 1749, desfiintecla reforma cea funesta a sclavieT mun-ce!, essecutata de Serban la 1602.

GreciT, dejucatT, devin furio§T contra boerilor, Si in-greuiaza ma! .mult jugul dupe grumajul for ; dar Si boerilse despagubesc prin intocmirea Scutelnicilor Si Poslusni-cilor, in paguba fisculuT, §i care le implea pungile.

Lacomia Grecilpr provOca noue revolte maceluri.Ast-fel, la 1753 Mai, Mitropolitul Neofit, in fruntea po-poruluT din capitala, cere de la Capugi-Ba5a, ce se aflain Bucuresci, pedepsa Si allungarea Grecilor din terra.Porta mazilesce pe MateT Ghica, protectorul Si compli-cele for ; Mitropolitul inse more inveninat de medicul sea,care era grec.

Ve4T baladele D. Alexandri.:7,72) Le General de Bauer.Mernoireshieteriques et geografiquea de la Veda-obis. Fabacfort.-1778par 271.

a'§I

a -'f

8i

si

si

6

La I 775, poporul capitale iar se revolta, §i allunga peDomn §i pe Grecil lui.; insa fara vre uä, u§iurare simti-tOre pentru suferintele selle.

La 1763, tot poporul capitale restorna pe C. Mavro-dat, puind pe gond capii grecilor, pe cari Porta II esiliala insula Mitilinu.

In a doua Domnie a lui C. Racovita (1763-1764) po-porul capitale se revolta din not, §i libereza de la in-chisore pe boerii patriotT. Despotul se inveninNa, singur.

Sub Stefan Racovita. (1764-1765) se repeta actulu popo-rulur de la 1763. Domnul da un hrissov prin care departezadin tote functiile, nu numai pe GrecT, dar §i pc Serbi §i pealbanezi, adica pe totT streinii ce re, cum dice cronicaru1.1)

Cu tote acestea, intre Domnii Fanarioti au fost cati-va cad at lasat suvenire placute ; ast-fel sunt AlexandruIpsilanti, Grigorie Ghica, Alexandru Moruz, Mihai Sutu,N. Mavrogheni.

Alexandru Ipsilanti (1774) prin inteleptele stile reformein tote ramurile administratiuniT, coprinse in condica ceporta numele sal ; prin infiintare de scOle carora le asi-gura venituri ; prin protectia data agriculture §i comer-ciului ; prin infiincare de spitaluri §i fontane ; prin infiin-tarea cutieT milelor ; prin infiintarea contributiilor ; prinorganisarea armate ; prin regularea financielor ; prin a-plicarea firmanului care asigura Ore-cum averea Roma-nilor ; prin infrenarea comersantilor turcT impiegatilorgreci ; Alexandru Ipsilanti a facut pe Romani a uitapentru cats -va anT suferintele causate de invasiunile aus-tro-russe, §i de jafurile Grecifor §'ale Turcilor. 2)

In acela§i timp, in Moldova, Gr. Ghica (1774) se sileaa imbunatati §i el sOrta Romanilor, patron'and fabrice depostav, incuragind ua corporatie de orologieri Nemti,

1) Mag. 1st. Tom. Ti, pag. 115-134. Vedi §i diarul .73timboviOct No. 43, dinanulri. 1859, unde acest chrissov e tipitrit intreg.

2) Vedi Tunusli, pag. 169. Vedi §i puterea armatg de Blicescu, pag. 66. Vedi§i via%a VIEcArescilor, in Revista RominA, pag. 500 etc.

Va

-7ingaduind a se Midi templurt protestante, Si deschiclendcolegiul lul Vasile Lupu ; dar ceea ce'l recomancla matmult in °chit Romanilor, este protestul set energic contrarapirii Bucovinel de catre Austria, protest care 11 costa.viata ; ast-fel memoria astul Domini a remast scumpa.Romanilor.

Sub Mihal Sutu (1783) Romanic obtinura de la Portanoue concessiuni, privit6re la imbunantirea sortet for ;cad s'a fixat tributul Si alte dart catre Part& catreBet, dart ce retie atuncl erat la discretiunea Grecilor §iTurcilor ; dar dupd trel annt de administrare intelOpta,el fu destituit fa."ra,' motiv, fiind banuit ca partisan alFranciet; apol, prin schimbarea des5. a Beilor, Portatragea mart foliose.

Despre Mavrogheni (1787), vom ara.' ta in aka parte cumimplinit datoria sa de Domn; aci vom spune numaT ca a

luptat cu'eroism contra adeveratilor inamicl aTRomanismulut,a Inbunatatit ostirea, a fixat lefile impiegatilor, §'a curmatabusurile 1).

Alexandru Moruz (1802), Incuragiat de consolul Fran-ciet, care'l sustinea, a facut el 6re-care reforme, infi-intand ua tipografia, fabrica de postav, §i regulandpo§tiile.

In fine Moruz s'a silit a esecuta Hati§eriful din 18oz,care aducea 6re-care u§urare bietilor locuitori aT acestornenorocite terri.

Eata-ne sositi la Domnia 1111 Caragea.Acest Beiu era inclestrat cu multe calitatt superiOre,

§i s'a recomandat prin multe mesuri intelepte Si de folosob§tesc; precum, de esemplu , desfiintarea scutelnicilor laboeril de clasa a doua s'a treia, clasificarea in Jude aTStatulut a scutelnicilor ce nu apartineat protipendadet ;insa. protestul boerilor din Craiova, sustinull de Pa§a Vi-dinuluT, sili pe Caragea a revoca acele mesuri.

Caragea rev6cd inca Si mesura privit6re la alungareaPuterea armatii, de BIleeieu, pag, 69.

'vt -a

gi

Si ua

')

si

si

-8Nemtilor si Ungurilor din Romania, (in basa legiT ce o-prea pe streini a aved posesiunT pe teritoriul tuicesa.),in urma protestarilor Boerilor cari se sim ;iau atinsT prinacesta la interesele lor.

Acesta dovedesce slabiciune de caracter,, lipsa de e-nergie, de prudenta calculate din partea lul Caragea, carenu se gandea de cat a gramadi banT pe care se'T chel-tuiasca inteua cli in strainatate, lard. fried..

Intr'adever, atat Caragea cat si MihaT Sutu, succeso-rul sett, au stors terra cat au putut.. Veniturile terrer semarisera mult din causa intarcerif loctiitorilor din emi-gratiT, in urma pacer de la 1812, pace ce le promitealiniscea si assigurarea averiT s'a vietii.

In Muntenia emit atuncT 18 miT Jude, si in Moldavia6500; clece familiT fiind intr'un lude, si cate sesse leT pla-tind ua famillie, acelle lude dedeu un venit in Munteniade 18 mil : Boo mil' lei ; si de 3 mil : in Moldova ; deos-sebit folassele ce aduceu diplomele si functiile, in fine a-busurile de tot felul.

In sesse annT (1812-1818), Caragea a assigurat labancile din strainatate 18 : leT, deossebit giuvaerurTsi argintariT, deosebit cheltuelile selle de Satrap, deos-sebit datoriile platite la CamatariT din Constantinopole,deossebit darurile pe la ConsolT (si in parte la cellu rus-sesc), pe la favoritiT SultanuluT s'aT Vizirului, pe la Pasiidupe marginea DunariT, si pe la trimisiT PortiT in terra cudiferite missiunT.

Dupe essemplul BeiuluT, MinistriT si totT impiegatiT furaiiprin tate mijl6cele. 1)

Abusurile luT Caragea ajung in fine la auclul Sultanu-luT ; in maT multe randurT, Porta trimisse Capugi-BasT ca

1) Citilm proverbul cunoscut :Bellu (Vist: II) belesce,Golea (Viet: I) golesce,Chiriac (postelnicu) pecetluesce;Caragea, %cad! xaXa' ! (bine! bine

Vecri si Nota No. II in vol. II.

9

mazilesca ; der viclenul fanariot, prin spionil sei dela Stambul, iar mai aless printeua femee cocheta carea jucat un rol la Curtea sa, simtia indata de sossirea tri-missului Portii, fa" cea neveclut.

Pene in fine vulpea fanariota putea sa cada in cur-se; putea sa aiba. sarta Hangerliului; prin urmare teme-rea d'a perde viata, cum si temerea d'ua rescala, ca ceadin Iassy (1818) si temerea de eterie, care putea isbucnidinteua, cli intr'alta, si in care figura ginere-sett Alex.:Mavrocordat ; in fine apropierea termenului de as enclafie,despre care avea a da cont Portii : acestea silira. pe Ca-ragea a parasi trot ul s'a trece in Italia, spre a se bu-cura acolo in pace de milionele ce assigurasse la ban-cile streine. Ellu parasi Bucurescii in clioa de 29 Sept.1818. 1)

In aceia§T di boeril Veliti adressaii Portii un memoritprin care .o ruga se scape terra, de Domnia Fanariotilor,dandu'i drept a se carmui de Domnl allesi din sinulei, si obligandu-se a implini tote Conditiile impuse dePorta Dornnilor Grecl. 2)

Porta refuse, cacT nu'§i intelegea interessele ei,. a tre-buit s'o silesca poporul peste doi anni printeua revolu-tiune; a trebuit in fine a se incredinta singura de tra-darea Fanariotilor. Prin staruirea:Russiei, ea numi Domnpe Alexandru Sutu, care mai domnisse ()data in Munttenia, la 1805. Numirea sa fussesse atunci combatuta. deRussia; pentru ctiventul ca atunci candidatura lui Sutuerea sustinutd de Francia prin generalul Sebastiani; 3)d'asta-data Russia conta pe batrinul Gospodar.

\Wend ca nu li se accorda. cererea, Boerii se gra-besc a trimite un alt arzti catre P6rta, cu data din 13Noembrie 1818, multumindul, cu genunchi plecate si la-

1) -Peg estractuliii,a done epistole adressate din Bucuresci de M. Wilkinson laLondra (Consolul Angliei in Romania) despre fuga lui Caragea §i despre care sementionesii in Provinces Danubiennes (l'Univers) de Ubicini, pag, 116

2) Vedi nota No. M...2) Ubicini, opera citatI, pag: 110.

sa'l

silt"

's1

10

cram! fierbintr, pentru trimiterea luT Alecu Voda Sutu,care a assigurat linistea publica in timpul navalirii luT

Pasvant-Oglu ; care a adunat pe fugarl la urma lor ;care a mijlocit a se impaciui acea revolta a rebeluluT

nPa§g; Si care a facut multe imbunatatirT Si ajut6re sd-racd raiale a Area slavitulta Devlet."Memoriul acellorasi BoerT din 19 Septembre, adressa

cue maT sus din 13 Noembre 1818, ne recbiama axiomafanariotica:

Linge mana ce n'o pop' musca.Venim la domnia lui Sutu, cat din urma domn fana-

riot care a stat in scaunulil MuntenieT.Cea dinteiti grija, a luT Sutu, viind domn, a fost a

cerceta:I. Cat a luat Caragea maT mult din iraturile (venitu-

rile) terreT, spre a intorce prisosul 'cuT se cuvine (adicaluT Sutu). 2)

II. Cat a remas terra datore RussieT din invasiuneade la 18o6 ? Spre apse putea vinde Ciorogarla, mosia luTCaragea , pentru plata proviantuluT ce a ramas elltidator Russier; iar restul pentru despagubirea creditori-lor luT 3)

Alexandru Sutu ca lca in urmele lui Caragea, silin-du-se adica a stringe bans prin tote mijl6cele, pen-tru a plati datoriile s'a putea trai in streinatate ca unSatrap.

In curs de duoT anT (13 Ianuarie 1819-19 lanuarill1821.) Voda A. Sutu putu economisi vr'o patru mili6ne leT. 4)Ells presimtia isbucnirea EterieT dinteua Ali intr'alta,

1) VedI acel Arz in Condica No. 122 a Archivei, pag: 340.2) Vedi ordinulti lui Sulu eXtre Divanti, cu data din 26 Ianuariil 1819, in

Condica No. 96 a archivei, pag. 7,3) Ordinul domnesc din 26 Martie 1819 in aceiasT condicK, pag: 27.4) Un scriitor frances dice c 20 mili6ne; ceea ce nu se p6te admite ; cAcT

dacit Caragea in 6 anni 1/2 a strins 18 mili6ne, Sutu nu putea striinge numaTin doi anni 20 mili6ne. VedT Histoire de In regeneration de la Grece, parPouqueville, pag: 311.

§i

77

si

11

se silea a strong e banT ca si Caragea, pentru a's! assi-gura batr'anetile; dar lipsit si tactul politicu, si int eli-ginta, si norocul lul Caragea.

Nu se putu bucura d'acelle treT saa patru milione lei,strinse prin jafuri, cum probesa urmat6rele acte:

Ordinul Portii catre Sutu prin care 'T face cu-noscut abusurile ce se urmesa in terra, si '1 invita a facese incetecle acelle neorandueli. 1) Sutu Bete mai multe or-dine pe la Ispravnici se incetese acelle catahrivis (abuzur!),sub amenintare de' aspre pedepse. 2)

Forma implinita, abusurile continua%2) Incercarea de a mari lista civila, si a face Ere

care reforme in ramura financiara; pentru care ceru con-cursul baronuluT Stroganof, ambassadorul Russier lengaPorta'. Acesta respunse, flea consimte, cu conditie ca

acelle reforme sa nu fie contrarii drepturilor legitime alleBoerilor si Poporulu!, Curtea Imperials find decissa, a le

77mantine in tots vigarea lor; lar in privinta lista civile,

se nu se vatame regulamentele financiare de la z 802." 3)3) - Incercarea d'a deposseda de drepturile for pe

cetatenii din Targoviste, luandule prin frauds, §i cu fortadocumentele, spre a le putea rapi mosia.

Targovistenii se revolts, yin gramada in capitals, si (launavala la palat, reclamand titlurile for de possessiune ; darVoda Sutu murisse. Targovistenii infuriati inhata pePostelnicul, ilu ingenuriche in bisserica si '1 ameninta cum6rtea, decd nu va jura ca nu stie nimic d'acelle docu-mente. Postelnicu jura si scapa.

Divanul ca sa linist6sca spritele revoltate alle Boerilor,cad alte spirite se revoltassera peste Olt , si foculuRescalei se intindea, le inapoiacla hartiile atinga.t6re deTargoviste, si pe care le trimissesse vaduva Sutului (D-riaFrusina) inteun plic pecetluit% cu alte hartir; celle ne-

Condica ArchiveY, No. 123, pag: 106, verse.2) Condica ArchiveY, No. 96 pag: 19, 43 131.8) Scriserea lui Stroganof, in Colson, pag: 41. (De l'etat present des Princi-

pautesParis-1839.)

'1 -a

si

a)

')

12

trebuinci6se sunt arse in Divan cu yoea princesses, facacu Targov4teniT; ast-fel moia ramane .iar in possessiaacestora ca maT nainte, §tergandu-se si din condicile Di-vanului.

Revolutia era in aer, nimic n'o mai putea opri d'anu .isbucni.

Pregatirile Eteriel silira pe Sutu a lua tote messurilede a paralisa orT ce incercare de revolta sat de revo-lutiune ; dette ordine kin urmare catre tote autoritatilea nu maT ingadui pe niminT a purta arme, nicT a vindeglOnte Si orbs de pu§ca, fara rdvaczul stapanirii. 2)

BaniT se ascunsessera. Inca de la venirea lui Sutu,dice un strein ( martur ocular), era fOrte putin numeraritin circulatie ; in cat pretul productelor munceT sca-dusse inteatat, ca satenii fugian cu gramada prin muntT§i peste Dunare, sat se faced haiducT spre a scapa decasnele zapciilor pentru plata imposituluT §'a altor . con-tributiuni arbitrare. 3.)

Dar cu tote aceste mesurT, revolutiunea isbucni in dioacand Sutu murea veninat.

Resumam domnia Fanariotilor reproducend cate-va ren-dud dintr'un studid inieresant alld D. Gr. G. Tocilescu,june de talent, care promite mult pentru istorie, Si incare pare ca s'a incarnatil geniuld istoriculul Balcescu.Pe trop, nisce BeT trimi§T a jefui terrile romane, §'a im-." plea, in cati-va arm' hasnaoa imparatesca ; la mijloc,nBoeriT, snopitT de hangerul ottoman, sail retacitT in pri-begia ; jos, un popor turtit sub muntele de dajdiT Si

n angaralle, abia mai putend resufla eca fisionomia e-pocei, possomorita i sangeratica. fisionomie !")

1) Vecti actul DivanuluT din 18 Fevr. 1821, in Condica ArchiveT No. 96 pag: 195.AceeasT condic, pag: 6, 29, 126.

8) Lettres our la Valachie, par F. R (Recordon) pag: 134.4) Banul Mihalcea in Columna 1n1 Traian, No. 29 pe 1872. VecIT qi ta-

rafurile pentru aseqarea Domnia, comedic. in trei acte, procuratii D-luTHajdeil de autorul acesteT istoriT, yi publicatit in Columna lui Traian, No. 7pa 1872.

si

2)

- 13 -Sufferinta poporului fiind la culme, s'atepta nu mat o-

casiunea ca sa faca splosiune ; ocasiunea fu mortea lutSutu; iar omul providential, care avea sa resbune po-porul d'im secol de sufferinte fara esemplu, scapade calair set, fu Tudor Vladimirescu.

s'alln

II.

Blogralla lul Tudor, Ipsilanti, Episcopul Harlon,Ciipitan Iordache, cilminaru Sava, etc.

TUDOR VLADIMIRESCU.

MosiT lul Tudor Vladimirescu 1) se numiaa :Mitrofan (ieromonah) si Rocsandra ; iar parintii

Constantin si Ioana 2). Tata-sea era supranumit 4i Ursu.Tudor n'a fost insurat. El a avut un singur frate si udsingurd sora.; fratele-seti s'a numit Pavel, cdruia cliceasi Papa. Pavel a avut cu socia sa Bdlasa un singur fit,anume Ioan Vladimirescu, nascut anul 1821, si caretraesce Inca, domiciliat in comuna Vladimiru, plasa Gi-lortu, districtul Gorki. Sora luT Tudor, anume Constan-tina sari Dina a avut ua fate cu numele Sanda, si untbaiat numit Gheorghe, din cars se trag Vladimirescii ce lo-cuesc in CaprenT si PegenI. Din acestia se tragu pOte§i Vladimirescr de prin Dolj si Valcea. 3)

Tudor este nascut in comuna Vladimir, districtul Gorj,

') Vladimirescu s'a numit ast-fel de la comuna Vladimir. ScriitoriT Greci, ininnorama lor, sustin c acestil pronume l'a luat Tudor de la decoratia rusescanumita Vladimir, cu care l'a onorat guvernul rus pentru bravurile sale inresbelu turco-ruse de la 1806-1812. Vedi Filimon. Ao-zipiov lovoensovTrEel ek,b7wilig &cevaawdaeog. Atena. 1859. Vol. I, pag. 110.

2) Vedi nota No. IV in vol. II.8) Dupe asigurarea data de frail ColumbenI, si de Maria Dobromir, care

traesce, verl bunT cu Tudor, si domiciliaff in comma, Vladimir, batranY de la75-90 mil. Vedi §i certificatu dat d -luT Than Vladimirescu de 5 marturitrani din Vladimir, legalisat de Tribunalul de Gorjfi la 30 Noembre 1868 subNo. 12,870, pentru constatarea anilor de serviciii, spre a'si lua pe nsiunea.

luT,

iT

la

viic

166

15 --

cam pe la anulil 177o dupa unii 1) sag pe la 178o dupaaltiT 2).

Dupa incredintarea consangenilor seT, tata lul Tu-dor era sat6m1 contribuabilu, din Vladimir 8). Tudor pri-misse primele notiuni de scriere si citire de la un preot dinVladimir, anume Parvu Ciuhoi 4) ce era si confessorul fa-milieT. Tudor ca copil padia vitele parintescl la pasunare,din preuna cu fratele set Papa; in timpul acesta, ellti seaseda la, umbra. arborilor, car! orneza pitorescile demide Ia Vladimir; si aci sta pe ganduri ore intregT, sag ci-tea pe Bucdvna, sail stria, in lipsa de hartie si de cer-nela, pe' foT de fag 5).

In etate de 10 sail 12 anT, ca sa scape de salahorie,Tudor se duse la Craiova, si intra pe procops6la la undascal anume Lupu "), condicar de profesiune, si con-sangenti cu parintii lui Tudor.

Tudor venea adesea de la Craiova la Vladimir, sprevedea cand atunci'visita atat pe primul set

invetaor, preotul Parvu Ciuhol, tata Marie Dobromir,cum si pe preotul Gg. Bondoc, frate cu mamasa 7).

Inteua di se aflati maT multi invitati la masa condica-ruluT Lupu; Tudor, aducend supa pe masa., o versa dindistractie in capul unul invitatti. Dascalu Lupu iT trageo palma ; Tudor ii dice cu sange rece : mar da o palmy sipe partea cea-lalta (a obradului), ca sa me invelu minte."

Condicarul it trage si a doua palma. Tudor i dice atunci:RemL sdnetos, dascale!

Si dispare 8).

DupW, incrednatarea verilor se"1", titan mai susil.2) Dupii incredintarea D-lui Grigorie Mongescu, fiul lui Vasilie MongX din

8) Iar nu madil sail Boer de nem, cum sustine Cioranul in. opera sa Revo-lutia lui; Tudor Vladimirescu, pagina 10; si Dardianulfi in Memoriulitpublicat in Trompeta CarpaOlorit, No. 646 pe anul 1868.

4) Vedi in pomelnicu la Tudor, Ia Nota No IV, al 11 nume.8) Dupit incredintarea MarieT Dobromir.6) Vedi in pomelnicul de la nota No. IV, al treilea nume.

Dupil Incredintarea MarieI Dobromir.°) Idem.

parintii,

Gorjiil.

')

add,

')

16 -

Dupg aceea aflgm pe TUdor in casa betranuluT IoanG , care se bucura de bung opinie, ca boerit cufrica luT Dumneclet. Tudor se afla atunct in etatea incare omul p6te face singur ua alegere maT bung.

Infra dar la G ca fecior in casa, pe procop-sag, dupa datina d'atunci; -Si Inv*: carte la dascalulla care inveta §i fiul G

La m6rtea sa, betranu Joan G , intre alte con-silii parintescl ce dette fiulul set Nicolache, i recomandase depgste4e pe Tudor din casa, dupe martea luT, fiindom primejdlos.

Fiul G . simpatisa de Tudor, cu care copi-larisse ; it mantinu dar pe langa sine, contra vointei pa-rintescT.

Peste putin N. G se ins6rg., luand de sotiepe ua fata a banuluT Costache G , anume CTudor fu numit de G ingrijitor al mo§iilor sale,cu §ederea la G comuna in plaiul Clo§ianT, dis-trictul. Mehedinti. G era din micul numer deboerT care '§i cautati p'atuncl singuri proprietgtile lor.

Putin dupe mariti§ul eT, sotia G avu dorinca aface ug calatorie in Russia, de distractie set de necesi-tate ; Tudor, care se bucura de t6ta. increderea Gfu insarcinatt a insoti pe cons6rta stapanu-set in aceacalla."torie.

Dupe intarcerea sa din Russia, Tudor reia sarcina deingrijitor al mo§iilor patronului set, insotindul pretu-tindenT ; cad' G i§i petrecea timpul mat mult pela Orra., unde consarta sa nu voia insot6sCa.

Tudor, de fel observator Si banuitor, avend p6te §iprepusurT despre necredinta C , din calgtoria sain Russia, incepu a o spiona prin servitOrele selle ; Si aflade la. una ca, in lipsa boeruluT, coc6na petrecea nop-tile in bratele CaTmacamului ; iar corespondinta intre a-mantl se fgcea printeua tigand din cassa, confidentg. acoconei.

,

sal

17

Inteuri. cli G pl6cd la mosie ; iar Tudor, pre-facendu-se bolnav, ca sd pcitd prinde corespondinta amo-rasa, remane la Craiova.

Chiar in nOptea aceea Tudor e fericit a prinde bile-tul cocanei catre Caimacam ; incalicd apoi callu, si pl6cala mosia unde se afla G

Confidenta spuse stapane-sei ca Tudor 'i-a luat retva,sitt/cu sila, si c'a plecat la mosie. Turbatd de ciudd, '.co-cona da de stire Caimacamului, instiintiadd prin stafetape fratii ei, omnipotenti la Curte pe atunci, si reclamdsi de la unii si de la altii satisfacerea onarei.

Caimacamul da ordine Ispravnicilor de peste Olt ailtrimite pe Tudor, via sati mort. Fratii nevestei Gcer si ei de la Domnitor ped6psa capitala pentru TudorOrdine din partea Domnitorulul Care Caimacamul si ca-tre Kirk-Serdarul de peste Olt a prinde si a trimite laBucuresci pe Tudor, via sati mort.

Ajungend acesta la audul lui G , ce 8e afla laG , ellu cere esplicatie lui Tudor. Drept respuns,acesta ii da biletul sotiei sale catre Caimacam.

Ce te faci to acum ? ilu intrebd G , ingri-jat de viata lui Tudor.

Nu te ing-riji de mine, ci de Dumneata, ii respundefidelul intendent.

Apoi incalecd calul ; si in aceiasi c,li, ellu se afla inostrovul Aclacale, unde era guvernator Rege,p-Pa5,a, carepatrona pe Tudor._ Pasii dupe marginea Dundrii erat-ip'atuncea atot putinti in districtele de pe langd Dunare,si cu mare influinta la Domnitori si la Caimacami.

Tudor se destainuesce patronului seri. Pasa it trimitela Domnitor, insotit de doi Cavazi, si cu ua scrisore catreispravnici a nu indrasni O. se atinga nici de un fir de perdin capul seri; si cu alta scris6re catre Domnitor, cerendgratia favoritului sett, si pretindend chiar a'i da slujba

2

18

si rang ; la din contra, nu va fi bine nici de Domn nicicle locuitori. ')

C. Ipsilante se conforma ordinulul Pasei. D'atunci sevede dat6za cunoscinca lul Tudor cu C. Ipsilanti, cu alcarui fiu avea, peste zo de anal, se inc6pa ua lupta demarte pentru doborarea regimului fanariotic.

Tudor, care se bucura de tOta increderea patronululsea, era trimis adesea de boerul G , cu vite inTransilvania pentru desfacerea lor.

Intr'un taxid de fella acesta, se Bete lui Tudor catovarasiti pe un ore care Busica, de orig-ina maghiara,un alt ingrijitor de mosii al G , si forte iu-bit de acesta. G fixase preciul vitelor, in cat tri-misii le putea vinde mai scump, nu insa eftin.

Sosind Tudor si Busica' in Transilvania, gasira nisceUngurT call le oferira un preciu mai avantagios de catcel fixat de proprietar, priimind si arvuna 30o fiorini inargint ; peste duoe clue, cumperatorii anuncia pe vinde-torii vitelor ca sunt siliti a renunta la arvuna, fiind vitelecumperate prea scump.

Busica si Tudor tree la. Pesta , unde end vitele cupre maT favorabil de cat cel oferit cle Ungurii cari per-duserd arvuna.

La intorcerea for in Romania, Tudor voi sa inc-rcecredinta tovarasului seu, pe care p6te voia a si-'1 a:;ociala marea intre,prindere ce proiecta Inca d'atunci.

Tovarase, i dise Tudor, am sail fac ud destainuire;dar juri ca nu veT scOte vorbd.

Busica jura; si Tudor se esplica ast-fel :Arvuna de 30o fiorini am putea sa o imparifim Intre nof,

caci vitele be am vendut cu mai mare pret de cat celitbotarit de Boer ; norocul nostru a fost ca sa castigama ped'asupra 30o fiorini, pe cari i-putem imparti, d'ca veT voi.

1) Dupil nota coniunicatt de D-nu Iril Isvorann, fost primal' in &vain,etruia i comunicat acesta de barinittl Giirditrenn, =lc intim al lul Tudor.Acesta o vpogatul N. Ipatescu, in nota ce 'Raft procurat inainteamortis sOlo.

mat

Si

atirmit Si

sa'nft

s'a

19

Dupa. Cate-va minute de gandire, Busica, care se temeapate d'ua cursa." din partea lui Tudor, resi3unde :

Eu nu sunt de parere a face acesta ; cad cei 300fiorini sint norocul boerului.

Bine ! respunse Tudor. AT dreptate ! Asa este !Remaie taina intre ; dar tinete de jurament,

nu e bine de tine."pupa ua saptemana sail doue dela sosirea lor in teed,

Busica descopere G propunerea lui Tudor ; Gchiama pe Tudor, ii imputa acea fapta de necredinta,da si doue palme, ca pedepsa.

Intalnind pe Busica, Tudor Ii arunca uä, cautatura spai-mantatare, si Ii dice :

M'ai vindut, Judo ! Iii voiti plati, c1.6ca voiti trai !Nu mult dupo ac6sta, Russia declara resbel Turcid;

Tudor inrol6sa cu spesele sae mai multe sute de volintiriromani, cu cari lupta vitejesce sub stegurile rusesci.

In prima iarna a cantonamentului ostirii rusesci, Tudoris Cu sine cati-va Cazaci, si se duce la satul Sesesci, undelocuia Busica ; si nu bate cu parul, de la cap pene lapicicire, in cat ilu face piftie, lasandu-la mort.

G , care iubia pe Busica, reclama la Generalultirussti, ce stationa in Craiova, cerand mdrtea lui Tudor.

Cap pentru cap," dicea GGeneralul ordona indata arestarea lui Tudor.In aresta, 'I vine lui Tudor ua idee ingeniOsa. Cor-

rumpe sentinela ce'l padea, si se duce intr'1.0. nopte, in-sotit de sentinela, Ia amanta Generalului, ua cocdna dinprotipendada.

Tudor cade la piciorele ei, si °feral 2000 de rubiele,negresit din banir luati de Ia Turd; si o raga sä. cerade la General liberarea lui, aratandu-T si mijlocul cum arputea scape. Mijlocul era acesta :

Generalul sa cera G un dar, care nu-'l va costanimic ; G nu va refusa cererea ; atunci generaluli va dice : daruesceimi capul lui Tudor, care ne e de

-

c'apoi

si-I

'I

20

nfolos in resbelul cu Turcii." G va fi silit sa setie de vorbd ; si Tudor este scapat.

Planul reusi de minune.Inteua sera, pe cand boerii se aflati la jocul de card,

facia fiind si G.... ....... generalul clisse acestuia :Arhonta, am ay.' fac ua. rug,aciune.Sunt la poruncile Escelenciei Vastre !Am sa.'ti cer un lucru, care nu te costa nimic.Ce lucru? intrebd boerul curios.Fagaduesce -'mi anteiti, s'apoi iti spuift ; iti repet

insa ca.' nu te costa nimic.G se sfiesce d'o camdata ; d6r induplecat de ruga-

ciunile boerilor ce erau facia, respunde in fine, clupa pu-cina gandire :

Fie'ti daruit, Escelenca, lucru care cell.Generalul cere atunci iertarea liar Tudor.G se scold suparat, si dice :

scapat hotul ! Astea suntti minunile lui ! A-vea dreptate bietul tata-met !

Am fagaduit, Escelenca, si cuventul ; porun-cesce insd, Escelenca, sa, chieme pe Tudor aid."

Tudor este adus inaintea generalului.A ! hotule ! i clise G AT scapat de la marte,

caci n'am putut strica hatarul Escelenciei sele ; dar mar-tea credinciosului met/ Busica trebue resbunata."

Si licend aceste vorbe, i trage doue palme 1).Cu tote acestea, Tudor, cand a luat carma ;ere, ca cap

al miscarii, nu a resbunat contra patronului seri, dupecate stim despre faptele see din timpul acela ; dar ur-

1) Dupe Incredintarea D. Ionitg Madan, proprietar din comuna Tarnita, pla-iul Closiani, districtul Mehedinti, vecing cu Glogova, proprietatea G

Ast-fel numal: se pdte esplica faptul relatat de D-nu Gr. Tocilescu, si co-municat de D-nu Davila, dupe naratiunea Gener. 1Vlavru. Acesta afirmg, inmemoriele sole, cg, Bind Tudor amenintat cu mortea de Generalu ruse, ar fimijlocit in general iertarea lui Tudor.

Vedi discursul D-lui Tocilescu, in Columna lni Traian, No. 8G pe an-nul 1871.

'Ml-a

'ml tin

'21

mash' G trat6sd si aclr pe Tudor de Ciocotzi.In prima domnire in Muntenia a lur Constantin Ipsi-

lante (1802-1806) Tudor a fost insarcinat de aceldomn cu formarea unuT corp de volintirr, cu care Ipsi-lant, dupe cum vom ardta, voia in aparinta sal apereRomania de peste Olt de navdlirile rebelulur Pasa. Paz-vantolu ; in realitate insa voia cu ajutorul acelleT ostirinationale se pdta." realisa planul sett pentru liberarea Gre-cilor de sub jugul otoman. Pentru acest sfarsit Constan-tin Ipsilant a ajutat pe Sirbr pe sub /nand, cu arme sicumunitiunr, in revolta Sirbilor contra Portir din anul 1804,negresit cu speranta ca revolta Sirbilor va determina pePortal a ingaidui pe Ipsilant la infiintarea ostireT natio-nale ; iar ajutorul Sirbilor i va fi de .folos cand Grecil sevor rescula contra Turcilor.

In a doua domnie d'un an a lur C Ipsilante siin timpul resbeluluT turco-russ aflam pe Tudor biv-velcomic .i vataf de plaid la Closanr. 1).

Tudor fu onorat de Ipsilanti si cu rangul de Sluger,negresit pentru serviciilc sole ca comandir de Panduri 2).Resbelul Russo-Turc (1807-1812) afia." pe Tudor in stared'a lua parte activd in acea lupta, al caria resultat fi-nal avea sal fie incorporarea BassarabieT cu imperiul Rusu;de si Romani atunci i T versard sangele, ca si alte dap:,pentru dobendirea drepturilor for nationale.

Acesta speranta facu pe Tudor si pe Solomon (care siacesta lupta atunci sub ordinile lur Tudor) 3) a repurtavictorir ilustre in contra Turcilor in capul pandurilor, ,sub st6gurile rusescT. ViteziT panduri ar lur Tudor con-tribuisera multu la luarea cu asalt a cetater Rahova, si

1) Cum atestg, ordiuul de numire al lui Tudor, cu data din 1806 Decembre 20care se aft in posesia D-lui Ioan Vladimirescu, nepot de frate al NI Tudor,despre care am vorbit in inceput. Vedi si Nota N. XCVI.

') Cum atesa semngtura din biletul sea din 1808.Veg nota No. V.3) Veil! biografia le Solomon, tiparitg in Craiova la 1862.

22

la invingerea Turcilor de la Fetislan si din alte localitati ;pentru-acesta bravura Tudor fu decorat de generalul rusCheraloff cu ordinul Vladimir, si onorat cu rangul de pa-rucic sari officer. 1)

Ca tot d'auna, in &tea russca din resbelul dela 1807fura multi Romani caril iubiatt sinceramente pe Rusi,si luptara cu credinta sub stegurile lor, sub comandaTudor si Solomon ; ca'ci prin Rusi, ca ortodocsT, ei spe-rail a scapa Ora de jafurile Grecilor si de crudimile Tur-cilor ; dar eratt si Romani cari pe faca simpatisati cuRusii, iar pe sub ascuns dedea concursul Turcilor, dela cari speran p6te maT multe foliose de, cat dela Rusi.

Unul din acestia fu Ghita poroclit Raescu (pOte fiind caera om reti.), din familia Gornovicenilor. Tudor, care atassociasse, se vede, in planul sea de emanciparea terrei 2)dar se indoia de caracterul sett, it spiona prin credinciosiisei; convins de tradarea sa, hotarasse a'l pedepsi, dupecum stia el sä pedepsesca pe assemenea cimeni. Raescuprinse de veste, si ceru iertare luT Tudor printeua scri-sore plina de umilinta si de caire. Tudor se milostiViierta. 3)

Ua scirta mai. trista avu Nicolicescu, care se arata re-bel pe facia contra lui Tudor, precum vom arata lalocul sett.

In resbelul de la 1807-1812 Tudor facu cunoscintiacu capitan Iordache 4) a cdruia amicitie avea a'T fi si fo-losit6re si fatala, cum vom dovedi in cursul acestei

Cu acea occasiune Tudor facu cunoscina si cu Stroga-noff, ambasadorul Russiel la Constantinopole, cu care

1) Veg nota lul Capodistria crate consulul rus Pini, in opera lui Prokesch.-Osten, Vol. III pag. 58-60.

2) Dupti cum affirmA D. Hergot din Tarn4a.(8 Ve(ti fac simile al biletulul 1111 Tudor atre Ritescu in frontispitul acestei

istoril. VedJ §i Nota No. XCVI.4) Ve4i discursul MT Tudor cittre Panduri, in Memorial Id Chiriac Po-

pescu, publicat in Bomeintc/ No. 307 pe anal 1862.

luJ

1i 1

istoril.

FAC SIMILEallt scripture' lui Tudor Vladimirescu.

vz-46Peve--5

ediAl et, '(1./i

Osaz

g-c?-61I. A ez&e0-aJe/c/ (./1(

. P/4

Ail' le°,L e.

pb (--

C./rzz=z-42- --44,-

a;e,fr l'ayy tAA,111---,e,

eAAr z-ecrA, e-(A(

q44, -&ip--(.er4r

iiv3a, e407.4,17 154.74V-Te_eA,-

Ayir ar° r?-.

,et_te. fri Ask- -{.6

-70 4-dz,oge..e..4,-eci

cgla4c4e4/3-7. "4, ezen-fi*,,ta et;1176-gza.

1/2:e/c4SPAQI-ti4 9/C/-2)a/ --4442/

Gc.,e-Vi 5/'? C-ii

REPRODUCEREA

allaturatului autografu

Yll/imay40,A(cie:dcad,4eiteeerAehfr kkek/

-e)1, 4,al> nie*LA,ceec/rbea/ ce'w-er;lac& ez

caAel a4ciA

cal/pich ca,A wee40/,rujCu,' ccoe/ LP/ em/aibeita4cdAe2/771.(AJ

dee:&:.fer4-eL/4

e/

cA&fte&ed&,e" ce/ e/

t4.e4d-e>c(iitvedzine.%fa/acbc/Ieei

,4o-co ze)a/z/u/X/Pecie/zr cleLgazi-ime,

A(2 dai ,c4/1/fei gee, 1a cci zn v4_, c a 7'aci/',60zixah-44)

azedtel/oityzed'aui e/caa4./ 12erreerA' ocao.A

erg dc7/ ca/,<zruice

c 1,4* eav c-(,(/-m

lazinea%,dai dez cane/ edcz%4z/.?v,A4&riziu(/'

ceitte,~9-ruze7,0(a/ pdalceitA7/z-e e_/? A-d,(/.de/

e-ecwoA,/,derid-e,dc-i;i2e(zinez(%,e(///ina/ceem/

,a,(2-,e(A znua

cr'

Pe-ntru- esplicarea, ace,stuv billett); sci: se °grid: pay. 22.

,441'zg1750,

i2--ezPa(1- /Jai

%111744CZ,

`e7r61W;cC-4 (Ci2)Vdt 4Z4,-

5_7/;25 * A/1")41 tZeA

if1272 te

e/e4/2-a'

.cory_

zt/r7:Zoa-,

441-.

9-5

- C 9ij Zr-e_

4,114.," *vw-

dcw;)6(mer4ii a/riv

le/7i ,94eiaLce/a,r) ez/ te/-ae'.

g,102wele

chrzinei>

oi/iyzeo

Aice,

ca>"

,,da>.1te

/zi,cbce (tY

,4:4> a2/

23

tinu mai in urma corespondintd in diferite afacerY, pri-vate si publice. 1)

In timpul aceluT resbel de sese anT, Tudor esercita multecrudimi contra Turcilor ; ast-fel ca numele sea devenisespaima Turcilor, ajungand acest nume pene la urechileSultanuluT.

De si prin tratatul: de pace de la 1812, se accordaiertare tuturor Raelelor cari participasera in acest res-bel contra Turciel, Sultanul insa trimise. pe un Capugil.cu ordin catre Voda Caragea d'a trimise pe Tudor le-gat la Constantinopole. Tudor se afla atunci in Bucu-resci, in curtea lui Constantin Samurcasr, unul din pa-tronii sei; acesta, afland in Divan despre acel ordin,insciinp indata pe subt ascuns pe Tudor a se face ne-vadut. Tudor fugi cdlare la Targujiulur, trsagand d'adreptul la Vasile Mungescu, cu care se cunoscea dincasa G , si caruia if destainui pericolul eel a-merinta. Mungescu cbiema pe egumenul schitului Lai-

ce se intamplase a se afla atunci in Jit ; imbracape Tudor in vestminte calugaresci, ii dete un paseportcu nume strein pentru trecerea sa peste frontiers ; si'11 recomanda apoi egumenului a'l tine ascuns in numitulschit pene va trece pebricolul. Peste putin, Tudor trecuin Transilvania, side aci la Viena, unde, negre:,3it cu re-comandatiile luT Stroganoff, facu cunoscintid cu Capo-distria, represintantul Russiei in congresul de la Viena.

A doua cli dupe plecarea lui Tudor la schitulsosi in Targu-Jiulur trimisul SultanuluT, insocit de maimulti Arnauri domnesci, cari din Bucuresci luaserd urmaluT Tudor.

1Viungescu, intrebat despre Tudor, spuse trimisuluT ca

Dovada, notele despre Tudor procurate de reposatul Nicolae Ipatescu; iarmai cu sena ug epistolg a tine Spirea Milea de peste Milcov, on data din 25Iulie 1838, scrisg din Bucuresci egtre protopopu Cgpleanu, si in care se afirmgcw intro hArtiile lui Tudor figuredg mai multe scrisori d'ale lui Stroganoff ti-tre Tudor, scrise in limba francesg, din anii 1817 si 1818, pentru uiL sumg debani poste 160,000 lei.

TnitT,

Lainiti,

1)

24

Tudor s'a va4lut prin orasiu, dar a plecat; si ca trebuesa fie la proprietatea sa din Cerneti.

Negasindu'l acolo , si spuindu-i-se ca a trecut. in Aus-tria, Capugiul dede foc case! si vie! Tudor din Cer-net! ; apoi, intalnind in marginea Dundrii un teran, i tdiecapul duse la !Pasia din Rusciuc, assigurandu'-1 ca a-cesta este capul lui Tudor. Prin acest espedient, trimisulturc scdpa capul sea. 1)

Acest fapt modificat ii afirmg, si Darzeanu, clicand :In vremea trecutei resvratiri, fiind acest Tudor coman-

dirti de Panduri, a sdversit multe ucideri in parteasi dupe sd"varsirea resboiului, a fost hotdrat pierclarii;

si cacerdzsdntiu-se in Ora nernt4scd, a mers la Viena, pecand se aflati Imperatii adunati acolo ; cand, prin mijlo-cirile ce au fost avut, s'a ardtat la Imperatul, ce l'acinstit cu cin de maior ; si intorcandu-se apoi in tett., pela Ruseva, prin mij16cele ce a avut, printr'unul din boerifcei ales! ai terei, a ramas nebantuit, petrecand cand prinCraiova, cand prin Bucuresci, pene ce a luat vdtdsia pla-iului Closanii, din jud. Mehedinti, de la Vornicul de terade sus ; dar neputand ddinui acolo, orandui in plain

pentru cautarea trebilor vatasieT ; si se afla petre-cand ca un mosafir in politia Bucuresci. 2)

La 1814, aflam pe Pavel Vladimirescu, fratele Tudor,vataf la plaiul Closianilor, negresit dupe recomand,atia frate-seri Tudor, care era patronat de mai multi boieri influent!, simai ales de Regep Pasa si de Strogaroff, cum am ardtat. 3)

La 1815 iar aflam pe Tudor vataf de plaid la Closiani. 4)

4) Dupe notele procurate de reposatul Scarlat Rosseti, fAcute dupe nisce no-tice ale liff Vasile Mongit, cu care era striins legat. Vedi si Memoriul luiChiriac Popescu, in Bonzanul No. 299 pe 1862.

2) Memoriul lui DIrzOnu, publicat in foiletonul Trompetei CarpOlor, pe1868., No. 646.

Ordinal de numire al lui Pavel Vladimirescu din 1815 Iuliti 20, in posesiafiuluI seii, D. Ion Vladimirescu, din. Vladimir.

4) Petitia lui Tudor dare Domnul Caragea, prin care cera inapoi bath! cedidese pentru vatusia plaiuliff, thud ca se lulocuise cu un Ore care Ion Gre-cescu; si Vornicul riindueste bumbasir (esecutor) pentru implinirea, bauilor cu-veniff Tudor. Vedi anaforaoa lui Isaac Ralet, biv-vel Vornic, cu datadin 8 Iuliu 1815, in condica No. 84 a Arhive! Statuliff pag. 388.

locu-lui;

ve-chil

3)

ha

Jul

lui

25

La 1816, iar illu aflam vetaf la acelki plain. 1)

Tudor era temut si respectat de Voda, Caragea, careconsulta adesea in privinta contributiunilor ce voia sa

decretecle, voind a afla de la densul impresiunea ce arproduce acele contributiunT asupra locuitorilor de pesteOlt. 2)

Cand nu se afla vataf de plain, Tudor I petreceatimpul la locuinta sa din CernetT, unde traia retras, vi-sitand numai pe verul set Ionita Burilianu, si pe amiciTseT Gardareanu si Miculescu ; numai la acestia lua' el ca-fea si ma" nca, avend incredere deplina in eT ; cad Tudorera forte banuitor.

Indata ce intra la acestia, Tudor sedea putin jos ; a-poT se scula, si incepea sa se plimbe prin camera, tacutsi ganditor.

Cand intra cine-va in camera, Tudor arunca asupra'Tua cautatura scrutatOre si continua apor primblarea saperpetua.

Inteua cli dardareanu it intreba :Me iarta, prietene, Sa te intreb ceva. De ce

fi seclend jos cand vii la mine, ci te plimbi mere.) ?Dupe cate-va minute de gandire, Tudor respunse :

Nu sed jos, prietene ; pentru ca pote vine la D-tavre ua putOre de Ciocoia ; si nu void sa me scol inain-tea luT. 3)

Despre .viata .privata a luT Tudor la CemetT, si despreviata sa publica ca vetaf de plain la ClosianT, batraniTcariT Tau cunoscut nareasa multe fapte si respunsuri ca-racteristice, din cariT vom relata cite -va ; cad: prin ele sepOte cunOste maT bine caracterul si aspiratiunile luT Tudor.

Cu multi- anT inaintea Revolutiunn, Tudor strangea ar-

') Ordinul domnesc din 1816 Aug. 20, pentru buns pa44 a potecilor plain-ha contra fdditorilor de role, aflat tot in posesia D. Ion Vladimirescu.

2) Dup'd incredinprea D. Petrache Poenaru.3) Dupg, incredintarea D. Nip, Isvorauu, din Severin,

ne'i

26

me, (pistale, pusci si iatagane, pe care le ascundea incula dela: via sa de langa CernetT.

Cu mult inaintea revolutiunei, Tudor recruta ba'rbati ho-taratT si de inimd, cari avean ajute in patriotica saintreprindere ; astfeliu isi asocia de timpuriu pe IonitaCretr.:scu 2) care se afla si el p'atunci ingrijitor tot lamosia Glogova, proprietatea G. 3); isi asociaasemeTs.a pe Garbea, ajutorul seri la vatasia de plait,in prediva Revolutiunii, si care'l ajuta nu pucin in mis-carea dela 1821, cum vom arata la locul sett ; pe Ca-pitan Orleanu, si pe N. Zoican, intimi aT se' ; pe logo-fatu Radu Miu, ajutorul sett ca vataf de plait', la 1819;pe Vasile Ghelmeg6nu, pe care '1 a si facut prefect laValcea in timpul miscarii ; pe Vasile Mcinga, unul din con-fidentii si consiliariT seT, boer cu mare influinta in Gorjiti ;pe Draghiceanu Sirbu, pe Hergot, pe Nicolicescu, si pealai ; astfel ca.," la semnalul dat de Tudor, dupa mcirtealuT Sutu, acestia incepura a recruta Panduri in Gorjiiisi in Mehedinti, unde aces intimi aveati influinta. 4)

Din ac6sta sa invederecla ca Tudor, anca din a sajunie, cugeta la mijldcele d'a scapa sera de Grecr si deCiocoT, prin ajutorul Rusier, asteptand numai ocasiuneafavorabild.

Si fiind-ca asemenea planuti nu pot remanea cu totulsecrete, Tudor fu in multe randuri denuntat la Caragea catulburator, si scapa mime prin istetimea sa. DumnezeulRomanilor it conserva negresit pentru scopul cel sant aleliberarit acestui popor martir.

1) Dupb," incredintarea D. Ion Brezoianu, care a fost. multi an): profesore inMehedintf, si in intimitate cu lAtrAnul G'IrdIrenu.

DupX D. Hergot, Tudor ascundea acme si in Odurile din plaiul ClosianY, intimpul at a stat Altaf de plaiti acolo. Acosta ni se pare mai probabil.

2) PArintele D. Al. Cretiescu, fost Ministru de Culte, si Presedinte de Sec-thine la Cassatiune.

8) DuptE incredintarealui Niculcea BAlAnescu si Dumitrascu Ploscar din Pes-trio, plasa Motru de sus, distr. Mehedinff, lAtriliff dela, 70 ani in sus.

4) Dula incredintarea D. Hergot dela Tarnica, si a D. Stoenescu dela Baia(le anthill,. Vedi si Cioranul, Dirzeanu etc.

1)

27

Astfelt, la 1818, Voda. Caragea trimise la Cerneti unBuluc-basa domnesc cu treT Arnauti, ca sa ridice pe Tu-dor. El chiamd pe Protopopul Ionita, deputatul, confes-sorul si intimul seU, ca sa'r citesca rugaciunea pentru in-vingerea inamicilor ; apoi iT incredintd cheia case, dupacum facea tot d'auna cand pardsia pentru mai mult timpcami nul seU.

In qiva plecarii, Tudor isi puse uniforma de Parucicrust, incinse sabia ce se offerise de Rusi pentru bra-vurile s,i1e in resbelul Turco-Rusu de la 18(7)6-1812, sise puse in caluciorul de postie, allaturi Cu. Buluc-basa.

Peste doue septdmani, Tudor se inturna singur la Cer-nelT, spuind intimilor seT ca at fost niste pari nedreptedin partea vrdjmasilor seT; mai mult nu voi a se esplica. 1)

Bdtranul Grigorie Mungescu, fiiul lui Vasile Mongd,assigurd ca tot in timpul lui Caragea, Tudor ar fi fa-cut parte dinteud conspiratie a unor boierT patrioti (ne-multumiti); Caragea ordona a pune mama pe Tudor, cade la ellu sa afle pe capii conspiratiunii; Tudor prinsede veste si se ascunse inteud butie, in casa boieruluiFilipescu ; astfel flume putu scapa de ochiT spionilor,pang s'a linistit lucrul ; apoi, dobdndind ravas de drumde la Spatarie, prin mijlocirea acelluI boer, cu nume sicu portu schimbat, trecu peste Olt, adapostindu-se laVasile M6nga. 2)

Se vede ca inteud asemenea imprejurare afld'ndu-se,Tudor hotara a pardsi Ora pentru mai multi anT, facan-du'si si diata. 3) Nenorocire ca diata e fara data tre-bue ansa se fie facuta. nu mult inaintea Revolutiunii, pen-tru cuventul ca averea de care dispune Tudor in diata.nu s'a mai addugat dupd aceea.

Inteua qi, pe cand Tudor se afla la via sa de la Cer-1) relatia D. G. Hristescu din Severin, Vatan ca de 75 de anT, §i care

a trait in Cerneti. pe and Tudor vietuia acolo.2) Nu cumva bgtritnii confundit acesta imprejurare cu aceea a CavazuluT turc,

Si cu cea descrisrt de Dirzenu ?3) Vedi Nota No. VI.

'I

;

.

Dept

28

nett, servitorir set isr permisera a maltrata p'un marchitanEvret, care umbla cu marfa prin sate ; Tudor IT dojeniaspru, observandu-le ca si Evreul e faptura lur Dumne-

si nu trebue batjocorit ; si le ordona strasnic a numar cuteda alter data sa batjocoresca pe verT-cine ar intrain curtea sa, ca. vor fi aspru pedepsitT. 1)

Tudor, inainte de Revolutiune, ca si in timpul miscarir,avea servitors fidelT can gateau singurt bucatele , sicare '1 insoteaU callare on unde se ducea.

Pe cand vietuia la CernetT, Tudor avea pe un Marianca servitor fidel, in care avea tan.' increderea, si care'linsotia callare si armatu in tot locul. 2)

Dar D-ta, ce stir sa'mr spur despre Tudor? intrebaiupe un batran bogasieru din Cerneti, in cliva de 1 2 A-prilie, (1872) cand am viditat Cernetir.

Scia atata, D-le, ca. Tudor 'mT a omorat un Caine,la care tineam mult.

Ia povesteste'mT acesta imprejurare.Intr'una din Mille, Tudor trecea callare pe langa

pravalia mea, insotit de Marian, ca sa se duca la boe-rul Gardareanu ; carnele meu musca calul lur Tudor depicior ; Tudor opri calul si'mr arunca ua cautatura crunta;apor isT urma drumul, fall a dice nimic.

A doua di carnele musca iar calul luT Tudor ; atuncTTudor se intdrse catre Marian, si 'I dise :

Omora.°1!Marian scOse pistolul de la cobur, si impusca. carnele.Pela 1809, parspredece Serb! spioni, ce treceai.) regu-

lat Dunarea noptea, ca sa spionese pe Rusr, s ca sa ho-tiasca, fura prinsi de Tudor ; ell tale septe insl cu manasa. Nimeni nu cuteda a se ruga de densul pentru ierta-rea lor, cunoscgnd firea lur cea selbatica ; dar un StefanColumbeanu, ce era fata la acea tragica scend, si careera om allu luT Dumitru Bibescu, pe care Tudor it res-

DupN. relatia d. C. liristescu, din Severiu.2) Donmul C. Ilristescu, din Seyerin:

clea,

'1

1

'29

pecta, 1§T puse viata in pericol ; Si luand pe Tudor inbrate, pe la spate, it inpiedica a continua acea macelarie.Iarta'T boerule, disse Columbeanu tremurand ; iarta'T, pen-tru suffletul reposatilor parinti aT D-le."

LuT Tudor IT plesni buza de necad, curse din eamult sange. Aceasta it linisti 6re cum ; ordona insa a batecumplit pe cei lalti §6pte SOrbT ce remasessera vii. Tocmaidtipa trel clille, Tudor disse ColumbeanuluT, aruncandu-Tua cautatura crunta: De nu erai om allu Bibescului, tofaceam treT bucati."

Pe Columbenu it apuca frigurile, nu atat de cuvintelelui Tudor, cat de cautatura luT cea grozava. 1)

In timpul mi§cariT, acest Stefan Columbeanu trimise laTudor pe preotul Gg. din NegrenT, ca sa'T dea un biletde drum (tescherea, cum se dicea p'atuncT) spre a fi ne-suparat de PandurT de ArnautT ; Tudor 'i dete un bi-let, in care scria : de famillia Columbenilor nimeni sa nuse atinga, ca sunt fratii mei; Si cine' va indrasni a le a-duce vr'ua suparare, cu capul va plati nesupunerea lui." 2)

Despre Dumitrache Bibescu (parintele princiului $tirbei)se dice ca, inainte de i 8o6, fiind arestat de Turci, paritca seraschier al Ruilor de catre Brailoiu §i Hagi-EnuATudor ii propusse scape dela arest ; dar Bibescurespunse : Mai bine sa piara un om, de cat Craiova safie arsa Si robita de Turci." Ella fu dus de Turd la Silistra.

Constantin Ipsilanti, viind domn 61.ra a doua bra,mijloci la Papa iertarea lui, Ipsilanti find cumnat cu Bi-bescu ; facu si ispravnic la Craiova. 3)

Crudimile luT Tudor contra Turcilor Si a unor SirbT ca celucci§1 de dinsul, atrase asupraq mare ura din partea Turcilor,

') DupX relatia lui Dumitrache Columbeanu, vgrit cu Tudor, de care am men-tionat la inceputul acestei biografii.

Totil dupa" incredintarea Columbeanului.9 D. Ion Ionescu, in opera sa agricultura in Mehedinfi, la pag. 665, assi-

gur la biserica dela schitul Topolnica se aft la 1821 un pomelnic al fa-milliei Ispravnic atunci la Mehedinti, scris de mitna lui Tudor.

pill

9

dBibescului,

si'l

si

In

carii In mai multe randuri it incungiurara in culla delavia sa din dealul Cernetilor.

In muntele Curilla, ce doming acelle dealuri, Tudor avumai multe loviri seribse cu Turcii ; se ved si urmede intariri (meterecluri) in acea localitate.

Intr'una din acelle loviri, Tudor fu inconjurat de Turdde tote partile , si scdpd ca prin minune.

In asemenea grele impregiurari, sat cand era suit a se as-cunde de persecutia Domnilor, Tudor afla adapost in Monas-tirea Tismana, unde avea amid devotati pe unii din pa-rintii dela aceasta M-re, cari'l ascundeau cu mare ingrijire ;cand insa persecutorii sei IT luau urma, el fugea din Tis-mana,. si trecea muntele despre resarit, acoperit ca si

cu paduri stuf6se ; si se ascundea la un teran cre-dincios, anume Pau Kiritescu, din ca'tunul Topestii, dis-tanta' d'ua jumatate ora dela Tismana.

Tudor se plimba atunci pe ganduri, mancand putin siiute, si vorbind si mai putin.

Intr'o cli Tudor sosi la credinciosul seu Chiritescu fOrtetulburat ; si fara macar a da clioa buna, incepu sa, seplimbe prin batatura, cu mainile la spate, in care tineaun strut 2) incarcat ; ellu ofta merea, din adancul inimei.

Ce ai, boerule ? i1 intreba Kiritescu.Dupa un cart d'ora de gandire si oftare, primbiandu-se

necontenit, Tudor '1 respunse in fine :Trai-voiti Ore sa scap tOrra de leprele streine ?

In desert starui Kiritescu de Tudor a se esplica ; Tu-dor nu mai scdsse nici un cuvent papa a doua cli, andse furisa din casa, si se infunda in padure ; Kiritescu a-tunCT i1 urma de departe, veclu scaldandu-se ; dar o !minune ! Dela capul pieptului, pe sub mana stanga, pa-ng la spate, Tudor avea ua pata rosie, de latimea si for-ma unei sabir: era p6te un semn din nastere !

Kiritescu se destainui sociei salle, care banui ca. ar

1) Dupg ineredintarea D. Stretcu, proprietar din Severin2) Pu§eg scurtl, in for n1 de carabing.

- 30 -

aciT

a¢T

l)

fi ud lov.iturd de sabie turcescd ; dar bdrbatu-sett o facusa intellegd c'asemenea loviturd 'I ar fi fost mortals, si.ca nu putea fi de cat inn semn ceresc ca. Tudor o saajunga om mare.

77Ceea ce s'a si adeverit !" observd oftand fiul 1ui Pau

Chiritescu, care'mia narat aceasta particularitate curiosd. 1)

Ca vetaf de plaid, Tudor a ldsat suvenire nesterse inClosiani si in Cerneti.

P'atuncT resedinta vetasiei plaiuluT Closani era comunacu acest nume.

In comuna Closiani Tudor avea casg:, morn, ud" sfordde rnosie §i cons'angeni. 2)

La Closiani, in calitate de vetaf de plaid., Tudor me-dita, in linistea singuratatii, la emanciparea Romanilor,pradd a Grecilor s'a Turcilor.

Aci Tudor urmeadd sa se fi consultat cu confider*" caGarbea, ca Cretescu, ca Orleanu, asupra mijlOcelor de sal-.

1) Dui incredintarea preotuld de mir de la M-rea Tismana, anume Cons-tantin Chiritescu, biltrha ca de 62 _de anT; ell a aflat acestea chiar din guratatilltif ; si ca copill de dece ani atuncl, a fost tare impressionat si de fi-sionomia si de caracterul ld Tudor.

2) Casa lui Tudor era pe local nude este adi primhria, si care fu arsh dupe:invingerea Revolutiunii.

1VIOra este la chte-va, sate de pas)." departe de cash, spre niiadh-di. Se cimosteinch, urma ziduld fIcut de Tudor, din dreptul easel' phnh la morii, pe mar:ginea grirliger ce invarteste mOra, spre a o feri de inundatiile riulur IvIotru, ceurge In uh sutit de past pe sub piatra Callului, spre feshrit. Laugh morn estenil salcie dare se dice c'ar fi fost shdith din ordinal Ial Tudor, la facerea morel.

In stanca numith a Callului, se vede scmuul truer usi si al unor ferestre:aci Tudor cugeta a face MI bisericuth, in piatrh, ca cea de in schitul NtiMitestir,districtul Muscell.

Se, cundste si local varniter uncle Tudor strinssese varul necessarfacerea acester bisericuce.

Miscarea de la 1821 n'a -clat pas lui. Tudor a'si realisa picisa sa dorinth.In fine, spre Nord, este rth pesterh cu stalactite minunate, nude' a fost ascuns

butoiul en tote hartiile lui 'Tudor, private si publice, despre care am vorbit inprefach.

In fine, la biserica din Closiani esisth penticostarul uncle se afth pomelniculreprodus la Nota, No. IV.

Am aflat la Closiad la, 171 Aprilie, 1872, nh femee balrruirt, ca de 80 de anT,airtime Stanca a lui Nicolae Tivig, varh a sloua a Id Tudor despre mama, pallchria bhrbat l'a scutit Tudor de bir, and era vetaf de plaid.

self

junta

ipe

32

vare a fratilor lui de sub jugul Grecului Ciocoiu-lui ; d'aci trebue sa fi recrutat Tudor bracie 5i inimi careaveati ajute in realisarea planului sea salvatoriti.

La Cloiani Si la Baia d'aramd trdesc incd bdtraniseptagenari, carii au cunoscut pe Tudor, cum sdtenicarii au aflat de la alti batriini ce'l servisserd multe tra-suri caracteristice despre viata Si conduita sa, ca om pu-blic §i privat.

Ion Talaman, ce a murit in etate de 85 de ani, si IonIosan, ca de Ito ani, sateni din Clop.ni, s'ati bucurat deIncrederea Jul Tudor. Inteua di Talaman ii disse :

Boerule, sa me ierti, sa te intreb ceva. De ce nute insori? Sa te statornicesti aid la noi; sa te avem intota viata vetaf de plain ; cad e§ti iubit de top', ca boerdrept §i cu frica lur Dumnedeti; ne-ar scapa de Ciocoii caiine-ar prada.

Tudor , dupd multe minute de gendire , respunseoftand :

E! Talamane ! Eft nu sunt facut nici pentru avere,nici pentru muiere ; sunt facut pentru alt-ceva.

Alta data., Tudor se Intorcea de la BucureKi, insotitde Garbea de Radu Miu, confidentii sei. Nciptea po-possird in camp, langd ua claie de fan ; priponird caiiallaturi, Si le dettera fenu din acea claie. Peste nopte,pe cand Tudor cu amicii sei dormiau, se pomeni Garbeacu cine-va cd'l is de per, §i Incepe a'l tdrnui, prohodin-du'l: ncd cu a cur voie caii for mananca fenul lui." ErainstO proprietarul claii de fen.

Garbea se luptd, dar sateanul era mai Open ; Garbeaera de desupt, priimea mere" grelle lovituri. RaduMiu sari sal scape ; dar Garbea scdsse pistolul de labrew §i'l descarcd in adversarul seri, care caclu mort. A-

incalicard §i plecara.Bine am facut, boerule ? intrebd Garbea pe Tudor.

1) Dupg incredintarea P. Ionitii IIgldan, din Tarnitg, cIruia '1 a spus aceastaInsult Talaman.

s'al

si

si

si

pot,

N'ai facut bine, fiind-ca era un frate nostril.Dar trantellele melte, boerule ?Tranteala pentru tranteala. Dar ce s'a facut nu se

desface.Tudor a lasat in Mehedinti suvenire nesterse ca impie-

gat si ca hotarnic ; numai cand nu putea sd impace peimpricinati, atunci ii judeca, sat' ii trimetea la Isprav-nicT. 2)

Tudor facea si pe hotarnicul, cum dovedeste ua in-semnare de mina lui Tudor, fara data, despre trassurilemosiei Colibasilor, cu suma de stanjeni, si pe care o pos-sedam noT, data de D. Gr. Miculescu; cum si hotarniciamosnenilor Closani, ce o posseda. D. Gg. Popescu (careposseda si mcira lui Tudor) din Closani; asemenea sihotarnicia Bali de amnia, din 182o Maiu 3o, partea luiManole Gugiu s'a unor vecini. 3)

Ant Tudor, cum si batranul Miculescu (tata D. Grig.Miculescu) amandoi se bucurati de cea mai bung opiniein Mehedinti si Gorjin, ca hotarnici onesti si drepti. A-desea on erati luati ca arbitrii de partile in litigiu, caridideati inscris ca se multumesc pe hotararea D-lor, ca sascape de judecata.

Pe langa. acesta, Tudor facea si comerciu, atat cumarfa din Austria, cum si cu vite ce le ducea spre yen-dare in Transilvania si in Ungaria. 4)

') D. Hildan.Dovadg un bilet autograf al ha Tudor, din 1810 Aprilie 30. [Tare vechilid

sal de pita, cu uringtorea cuprindere:Logofete Radule (Miu)

Pricing de judecata ce are cel ce'ff aduce r6vasiul pentru mosie, sit topentru von, mea a o cerceta sad impgca; iar de nu, pe tote pgr(ile, cu

scurt soroc, sorocestf la Isprgvnic. Si scut al D-le gata, Theodor.Acest billet it possedgm noT, dat de D. Grig. Miculescu din Severin.Vedi si Nota No. CXIV.8) Copie dupe dgnsa possedg D. Manole Milcu, ce'i dice si Stoenescu, din

Baea de aramg, si din care am copiat nit parte spre a se vedea redactia haTudor, ca botarnic; in acestg botArnicie Tudor suscrie cu numele iutreg Tu-dor Vladimirescu, Singer".

') Dupg incredintarea mai multor

d'ai

')

Walla

seIl

31

Astfel ne putem esplica averea de care mention4dddiata lui Tudor, cum §i epistola lui Spiru 1Viilea din 1838.

Turcii '1 attacail adesea vasele cu marld, si le luau cu sila. 1)Ce s'a facut averea lui Tudor ? Nepotul sett nu pos-

sedd nimic dintr'ensa.Proprietalile salle din Cerneti le possedd D. Garda' -

reanu, printr'un act de cumpardtare dela 1838 ; elle aufost vendute pentru datorie Care Stat. 2)

Mora si partea sa de movie din Clo;;eani le posseddD. Gg. Popescu §i mopenii Clo.5ani, prin usurpare, cre-dem nor; cea -lalta avere urmesd s'o possedd actualiTproprietari tot prin asemenea mijloce.

Prescriptia fiind trecutd, nepotii lui Tudor n'o mar potreclama.

Pe langd alte calitdti, Tudor era §i tema." tor de Dum-nedeu ; si fiind ca pe atunci cellu mar mare act de pie-tate cresting era facere de biserici, Tudor zidi cu spe-sele salle biserica din comuna Prepa, districtul Mehe-dinV , dotand'o la 18o8 cu tree deci stdnjeni de movie,

1) ug Domnd din Severin, ca de 50 de anT, Nasta a lui Gg. Iordache)possedd patru farfurci din marfa lui Tudor, adusti din Austria intr'urt saicd, pecare Turcii, in dreptul insulei Adacale, a luat'o cu sila, vensidnd apoi area mar%in profitul lor, dupd cum ne-a incredintat D. Gr. Miculescu. .

Intre hdrtiile D. Ion Vladimirescu, nepotul la Tudor, figureadd, s'ud epistelda until Dumitra.che K cu data 1835 Martie 3, prin care se constatit judecatapentru pagubele incercate de Tudor in timpul lui Regep Pasa.

2) Casa lui Tudor din Cerneti, cam in formd de culd, s'a ddrAmat de pro-prietarul sett, ca pe acellu loc sa se ridice ud, statue his Tudor. S'a luat45 galb. din vendarea materialului. Dupd cum afirmd uniT, s'a clardmat cu spe-rangd Gil, se vor gasi haul ingropati in zidurile eases. CeT 45 galb., sub prima-rul V. Strdmbeanu, s'aii allocat in budgetul primitriei din Cerneff; iar prin sus -criers s'au strIns numai 180 galbeni. Statua fu tocmitd 500 galbeni. Sperdmca, prin initiativa D. Miculescu, se va realisa frumOsa idee d'a se ridica statualuI Tudor in Severin, dupd cum se crede.

Intre hartiile ce possedd D. Ion Vladimirescu, din Vladimir, figureadd s'uapetitie a mama salle, Masa, sotia Vistierului Papa Vladimirescu, cu data din1824 Iunie 5, cd,tre Dimitrie Raleti, Caimacam al Craiovel. Masa se pldugeca ut) Medelnicer C. Mdlddrescu ar fi pretins dela ea 2114, lei, ar fi da-tordnd bdrbatul es, cdnd ea n'avea de eta ua curelusd de movie si doue ran-dull de vie cu otastind ; iar aces 2114, lei priveste pe Tudor, find datorie cd-tre Stat, de and era velaf de plaid. Tudor afirmd insd in diata lus ca nueste dater la nimeni nimic.

(15-na

ce'T

3;4

cumpargi intr'adins pentru acest sarsit. 1). La aceabiserica se afla si portretul lui Tudor, desemnat pe scan-durd de zugravul bisericei. P'acel portret este scris :

Biv-vel Sluger Theodor, comandir."La 1818, aflam pe Tudor si pe verii lui Merisesci in

proces cu Clucerul Nicolae G , (patronul set dinjunie) pentru ua sford de mosie. Clucerul Stefan Niculescufu insarcinat cu cercetarea pricinei la faca locului ; cadG era atunci ispravnic in Gorjiu, unde se aflaproprietatea in litigiu 2).

Tudor a avut mai multe procese 3); de aceea ellu veneaadesea in Bucuresti pentru acelle procese neterminabile cuG , si venea insotit de pldiasi; ellu sedea aci luniintregi pentru infd..cisarea la instantele superiOre 4).

In fine Tudor pierdu procesul cu G chiar laDivanul Domnesc. Coborana scara supdrat, el amenintape boeri cu degetul, clicend

) Vali Nota No. V.2) Anaforaoa Departamentului drept4tii, din anul 1718, Maiii 16, in condica

No. 89 a Arhivei, pag. 482.3). D. Tocilescu, in discursul sal pentru Tudor Vladimirescu, publicat in Co-

lumna traiana dela 21 Iuniii 1871, sustine Ca Tudor ar mai fi avut ua judicata,tot la Divanul Domnesc, pentru plata .intretinerii Pandttrilor in timgul resbelu-

turco-rusail de sese ani, de si acele cheltueli privea pe Vodil.Cantu, in vol.XVIII. pag. 476, din Istoria sa, sustine a Tudor s'a sculat, nu pentru a liberat era de Greer, ci pentru a sill Guvernul despggabi d'ult smug de lama ce'ldatora Fiscul.

Cu OM silinta ce'ini am dat, 'ml a fost imposibil a aflain Archiva Statuluivre un act relativ la assemenea procesii.

4). 1.1n sAtenii, ca de 70 de ani, anume Vilciu Arvatul, locuitor in suburbiaSerbilor, din nrgoviste, imi dicea la 10 Iunie 1872: Sub Vodg Sulu, cu putininainte de Zaverg, afandu-m6 eu cu oile spre pAsiunare la Mums., p'atuncimosie a boerului Nicolae Vacil.rescu icocoseatu) a venit Tudor cu 13 catane,toti calari, si s'a to emit cu mine a paste calf for la BAneasa ; si a lgsat jumaatedin catane pentru pup, tailor, iar jumlitate ii tinea Tudor in Bucuresti ; si l'amospItat eti cu. lapte si Ural*, facendu'i sorilmea azimg cola in test. Au seclutcaii la pasiuneThourltuai si mai bine, aveld Tudor judecatI in Bucuresci; sipierclilnd el judicata, s'a dus se se plAng la Fall Sulu; si a fost dat in bandpe scara domnescg; si s'a betej it, bietu Tudor ! Si l'a adus pe maini catanelela Bgneasa; iar Tudor s'a jurat atunci ca va veni de hat si Grecilor si Cio-coilor. lar child a venit Tudor in scaun, 's1 a adus aminte si de mine, si a tri-mis uh catanI de m'a chemat la Cotroceni, si m'a indemnat se" me fac volintirila '1 a ajutat Dumneqeil d'a pus sub piciare pe viajrnasii lui si ai terei."

77

lui

a'l

$(3

Pe unde pun acli coconele vOstre panglicele, vor puneinteo Ali Oltenil mei curelele opmcilor ! 1)

Asemenea amenintari Tudor le repeta de cate-ori 'Ivenea bine.

La cli anteia de Ianuariu 1819, aflandu-se Tudor lamasa Episcopului Ilarion, a clis : trai, voiti face12 perechi de opinci din pielea a 12 boerl divaniti." 2)

La 19 Septemb. 1819, aflam pe Tudor lardsl vataf deplaiu la closiani, si facand parte dinteua comisiune in-sarcinata cu cercetarea stramutarii hotarelor de Care Aus-triad 3), dupe vechiul for obiceiti 4). Cercetarea era provo-cata de reclama mostenilor Podeni catre Voda Sutu ;el se prangeu. ca Nemtii le-au cotropit mosia. In acea co-misiune figura si Iordache Oteteliseanu, ca inginer-hotarnic,randuit de Caimacamul Craiovel dupe ordinul Domnito-rului, in care se clicea a se numi om destoinic; iar cer-cetarea se se faca in taina, fara a simti Nemtii 5).

Aceasta cercetare se facu prin staruinta lul Tudor; laproba. mai mult despre simtimentul seri de justitie si deatasament Care sateni 6).

Ca vataf de plaiu, Tudor avu occasiune a se recomandateranilar din plaiul Closiani ca impiegat integru, c4ti-gand asfeliu afectia si stima lor. De aceea Oltenil, carii

1). Dupg increclintarea monahulul Bogoslovu, dela M-rea Tismana, bgtritn cade 80 de anT, care atestg cg l'a audit Cu urechile sale pe Tudor dicand acelecuvinte ; iar Bogoslovul se afla atunci fecior in casa Mitropolitului Lupu, si s'adus se assiste gi ellu la acel proces.

2). Dupg incredintarea venerabilulu! Arhiereil Ionichie Evantias, (fost vicaral Mitropolid, si adi superior al Monastirff Cgmpu-lung) care se afla presintela mast cgnd Tudor a pronuntiat aceste cuvinte memorabile.

8). Despre hotarele terei.p'atunei, TOT Tunusli, pag. 92-98;4). Vedi Nota No. VII.8). Vedi Memoriul Otetelisanului, la Nota No. XXXV.8). Intre hgrtiile aflate la D. Ion Vladimirescu, nepotul luT Tudor, am dat si

peste ug epistolg a lui Pavel Macedonsehi cgtre Pavel Vladimirescu, en datadin 2 Aprilie 1820, relativg la acestg cestiune. Pe coperta acelel epistole e scrisde mgna luI Tudor urmgtorele rgndurI:

Pavele, negresit se"Mi trimiff copiele dug jalba si scrisorea cgtre Vorniculpentru cglcarea muntilor Podenilor. Eatit adeverinta; se mi se trimitg, iscg-litg, cu pecetie, precum v6 legati."

rd'oal

gi

pi

37

sufferissera indoit, si dela Grecr si dela Turd, alergaracu gramada la apelul lui Tudor, dandu'i numirea deDomnii, care in gura poporului era sinonim cu liberator.

Pe d'alta parte, bravurele sale in resbelul russo-turcu11 facura ounoscut Boerilor si Grecilor, carii credeau, fie-care din punctul sea de vedere, a se servi de densul cad'un instrument in rescola ce Russia prepara de multin umbra : Boierii, cu scop d'a sfarama jugul Grecilor;si Grecii, cu speranta d'a sfarama jugul Turcilor. Tudor,cum vom vedea la locul sett, profita de aceasta ocasiuneprovidentiala, atat de dorita si mult ateptata de dan-sul, spre a realisa visul sea de aur, la care cugeta dincea mai frageda etate. El dejuca planurile ambitiosilorsi inamicilor, dand miscarii un caracter curat national,lucrand in fav6rea emanciparii Romanilor de sub tute-la fatala a Grecilor din Fanar, cari un secul intregsilit, prin tote mijlOcele, a desnationalisa Romania, pe careo si numia noua Elada, saa fiica Greciei.

La i 821, erati doue partide in tera: partida nationala sipartida fanariotica, care ambele se reclimati pe Russia.

In capul partidei nationale era Gr. Baleanu si EpiscopulIlarion, cari initiasera in secretul revolutii pe boierii patri-oti; intre acestia figura Filipescu (Vulpe), Sc. Gradistenu, N.Vacarescu (Cocoseatu), Campineanu, Malaita Filipescu, Gr.Filipescu, Stefan Balaceanu, cum si Mitropolitul DionisieLupu. Toti acestia lucrau pe subt ascuns in fav6rea eman-ciparii de sub jugul Grecilor. Menu, Ilarion si alti ca,ti-va aratara lui Tudor pe fata scopul lor, incurajindu'l a ri-dica pandurimea de peste Olt, cand semnalul se va da 1).

i) DupI iusga declaratia la Tudor, cum afirmX Vasile Monet in nota ce'mia procurat repos. Scarlat Rosetti.

D. Caloianu, profesore din Craiova, assigurti (ca alti de peste Olt) a Bo-len): patriot'!" ar fi incurageat pe Tudor chisx cu inscris pentru ridicarea Pandit-rilor; si a aces scrisfire a for ar fi possedato D. Kitzu, din Craiova, deputatul.

D. Major Burilenu, (nepotul aceluia despre care se vorbesce in diata lul Tu-dor) assigurI a pArintele BR a possedat jufamintul inscris fAcut la M-rea Tis-mana intre Tudor ¢i Boierii patriot); cum ¢i na petitie a lui Tudor atre cabi-!total Russia, (Cu a aria trimittere era insrtrcinat pgrintele maiorultif Buril-enu) pentru liberarea unchiului acellui Petre Burilenu, ce era arrestat; dar a-celle hitrtff, din preuurt cu allele, s'ail repos, din nenorocire.

s'att

tern

si

38

Cassa lui Ilarion erea deschisd lui Tudor de cite orTvenea pela Bucuresci pentru procesele salle bie-tilor sateni, amerintati in proprietatile for de Nemti saixde vecinii lor,' proprietari infiuinti ; astfel Ilarion devenimentorul luT Tudor, cum vom vedea in biografia acelluia.

Caput partidei fanariotice era C. Samurcasiti, un Grecplin de finete, si cu influintd. Ilarion recomandd pe Tu-dor acestuT fanariot 1), care era cheia EforiT grecesti dinOra Romdneascd. Prin Samurcas, Tudor fu pus in con-tact cu Cdpitan Iordache Olimpianul, capul gardei dom-nest', compusa, de Arrauti.

Complotul pentru mortea luT Sutu se urdi in casa Bd-leanului; Voda. *utu, avind stiinta despre revolutid, isco-dea pe autoriT ei, spre a'T denunta Portii. 2)

Boerii patriot', ce'si dedesserd mana cu boerii eteristi,(dejucandu-se uniT pe altii) find tot): compromise, jurardmortea luT Sutu.

La acest juramdnt, fiend faca, si Cdpitan Iordache, a-cesta fu insdrcinat cu ucciderea lue Vodd Sutu la trece-rea sa din palat la Divan 3) ; Olimpie insa nu cutecida'l assasina, de si avea pistolul incarcat pentru acestsfarsit. Ella marturisi francamente conjuratilor ca., la ve-derea luT Sutu, cadu maim dupe pistol ; si in loc sadescarce pistolul in Sutu, ellti 'I facu masinalmente ono-rile obicinuite. 4)

1). Eliade, Conservatorul No. 1, pag. 63.Ilie Fotino, op. cit. pag. 5.Filimon, op. cit. Vol. I pag. 110.

2). Ilie Fotino, pag. 2 si 3.5). Palatul domnesc, d.upI arderea la 1812 a palatului din Delhi Spirii, era

in casa luT Banu Ghica, tata D-neT Trubetcoi. Acesta casa, din preung cu cur-tea, incepea dela casa SlAtineanu Ong in casa luT Tache Ghica, (41 dela casaD. Marinovici, in facia Silrindarului, Ong la ospelul Hugues) ; ear M dos seintindea Ong in strada Academi', nude e Biserica SAWA Nicolae. Divanul erain casa Slgtineauu, si comunica cu Palatul printr'un coridor lung de sclinduri)

invelit; ear ferestrele respundeati in curtea domueasa.La perdeaoa domneasa pggea seful gardiei domnesti (numit p'atuncT Bas

Buluc-Basa); ear seful CavaleriT wore se numia Kirk-Sardar.4). D. Major Papazoglu.

s'alle

gi

39

Nereusind cu acest mijlocu, Eteristif insarcinard peDoctorul Depalte, Caimacamul Craiovei, a'i invenina fan-taneaoa 1), din care i se si causa mai-tea.

Capitan Iordache initial pe Tudor, din partea Grecilor,in secretul Eteriei; insa numai pe jumatate 2). Tudorfacu juramant in biserica sf. Sava, facia. cu Capitan Far-machi 3), ca va inlesni cu Pandurii sei trecerea lui Ipsi-lanti peste Dunare, unde are a fi teatrul resbelului, cumse decisese la Ismail.

Aceasta convenea lui Tudor ; prin urmare, a putut jura;de si planul Eteriei era formarea unui stat grecescti,compus din tote provinciile crestine de sub sceptrul Sul-tanului. 4)

Tudor dar, credeu Grecii, avea a servi de instrumentpassivu Grecilor. Din norocire, bunul sea simt, iubireasa de patrie, Si consiliile Episcopulur Ilarion, it facura adejuca planurile Grecilor, dupa ce se incredinta ca Rush'nu yin in ajutorul lui Ipsilanti.

In minutul cand Tudor putu spera in ajutorul Russiel,salvarea patrix sae deveni pentru ellu ua realitate ; in-cepu dar a se prepara serios pentru lupta suprema..

1). Laurencon. op. cit. pag. 60-64. - Una' istorici insa sustin ca pe Satu I'arfi inveninat doctoral Cristari. Astfel, Ilie Fotino, in opera citatg (lucratg maTmalt dupg notitele istoricului Dionisie Fotino, unchiul sea, wort Ia Mil 1821cum art in prefacg) dice la pag. 3 si 4 a doctoral Mihail Cristari a otrg-vit fgntgneaoa lui Sata, care, vgdgndu-se in pericol, a chemat pe Depaltedela Craiova, ca medic al easel', in care avea incredere; Depalte a declarat cg-tre amiciT set intimi cg tirdig l'a chemat, fiind-cg nici un ajutor nu'i mairputea folosi." Mai multi bgrbatY seriosT, care trgesc, (in etate dela 60-70de ani) sunt de pgrerea mai Laurencon, care a fost martur ocular al evenimen-telor dela 1821.

2). Gervinus Insurection et regeneration dela Grece (tradusg din germanade Miussen si Leon Sqouta) Paris 1863. Vol. I pag. 180 si 181.

3) D. P. Poenaru Vecli si Memorial luT Kiriak Popescu, publicat in Ronagnul pe 1862, No. 299.

4). Iibicini Principautes danubiennes (I'Univers) pag. 112.

-SO --1

Prin confident ii ser, Cretescu, Garbea, Miu si altii, elluincepu a recruta in secret luptatoti pentru causa sacra.,dintre fii muntilor, Plaiasi si Vandtori.

Tudor petrecu in Bucuresci mai intreaga tomna anului182o, insarcinAnd cu pada caselor stile din Cerneti pepdrintele D. Ionita Milcu sat Stoenescu, din Baea de a-rama, dupd incredintarea acestuia ; cdnd trecu peste Oltca sd rescOle poporul, Tudor trimise de stire 1V1ilcului

sa se intOrcd la Baea de aramd, ne mai putand fi sigurin Cerneti.

In fine, cu putine chile inaintea mortii lui Sutu, Tudorespedie din Bucuresci pe I. Dragulicr, cu scrisore cd-tre Garbea, ca sd fie Bata ; Cad peste cate-va dile vineacolo pentru treaba

Scriitorii francesi, de si indusi in ercire de scriitoriigreci, numesc pe Tudor run- fel de Mazzaniello roman,de si fard instructiune; dar spiritul set natural si ca-racterul set tenace, inlocuiau cunostintele ce'i lipsiat; 2)

Fara trddarea dela Golesci, acest nuot Mazzaniello,2)mai norocit de cat cell napolitan, ar fi domnit in Prin-

rcipate, dupa tote probabilitdtile.)Ne ramane a desirie fisionomia, caracterul, si portul

lui Tudor.Tudor era barbat serios si gdnditor ; om crept si e-

nergic ; activ si sever ; uneori crud si chiar resbunator, 4).Scurt la vorba si bogat la minte, dicea Dumitru Cal(Bresniceanu) din. Cerneti, un batran ca de 8o de ani,unul din Cdpitanii de Panduri ai lui Tudor. Nici odata ,

nu'l a vedut nimeni ridand ; numai odata se dice cal avedut zimbind, dot confidenti aI set, Garbea si Miu.

1). Care trAeste, locuitor in conalua CernovosanI, si in etate ca (1.Pouqueville Histoire dela regeneration dela Grece, Paris 1824 pag. 315.N ouvelles observations sur la Walachie, par F. 0. L. (Laurencon) Paris.

1822 pag. 11-114.4). Vedi Cioranul, pag, 80, 81, 81'

1)

stiutd.

sutii ani.2).

2).

fii

41

Statura luT -Tudor era de mijloc ; era om legat, cumse dice, si d'ua constitutie robuSta ; cul6rea peruluT s'amustatelor era galben-castaniu ; iar prul era dat pe spate,in forma de chica scurta., lasand a i se vedea ceafa rassa.;fruntea lata Si incretita ; sprancene grdsse si cam lasatePe ()chi; ochii capri!, cu ua cautatura crunta, ce insuflarespect si frica ; faca smeada, cam prelunga si cam usca-Ova ; nasul drept Si potrivit ; gura bine facuta.; mustatagr6sa si tunsa, lasata pe buze barbia cam rotunda ;un negti pe umerul stang al obrazului. 1)

Portul luT Tudor, in timpul RevolutieT, era :In cap, caciula dreapta si inalta, de harsie neagra 2)

si cu fundul de postav alb. 3)

Peste camasa purta pieptar cu sireturi negre.Pe d'asupra pieptarului, dulama incopciata, de culdre

negru-verde, si lunga pang jos de genuchi.Pe d'asupra dulameT, cepchen pang la bran (un fel de

scurteica, cu sat fara bland).Gambele accoperite cu poturT strimtr, cu copci si gaitane.

In piciare, cisme lungi la drum, si in oral cu inimeT.Ua sabie turceassa atarna dupa gat, cu gaitane grose.La drum purta pistdle la coborul calluluT.Iarna purta pe d'asupra vestmintelor ua tatarca. 4)Astfel it descrie, .i in privinta portuluT, D-nu Petrache

Poenaru, care, ca sub-secretar in cancelaria luT Tudor, in

4). P. P. Poenaru, Grigore Mongescu, fratii GolumbenT din Vladimir, si altiidill Gorjia Mehedinti, astfel descriii pe Tudor, in privinta fisionomiei.

. In formit de uleiti sati stop, numita gilepeascii sell cazaclie, cum o ve-dem in portretu-bust al ma Tudor, editat de D-nu Major Papacloglu, de si coin,mai scurtit.

8). Culorea albfi o purta pe Muni. la cficiulit nutnai Domnil si membril fa-milliei domnesci; culorea rosieopurtaii Velitii boerl si Halea (boeril in funqii);iar culorea verde, boeril Madill sell Paiaoa (eel retrasi din functie).

4). Un fel de bundit, lungfi si imblunita, strfinsit la spate, cu guleru scurt siridicat, avend putinit bland pe la capul inanicilor si prin prejur; era cusutit cugititan de niittase (rosiu negru si albastru), imphititii cu fir; ngnecile, lungi sistrimte; si un giiitau gros atitrna la spate, in forma de unghiii, ave'nd in varfani Giulia de mittase.

: yi

42

curs de doue lung cat acesta a guvernat Ora, seclend laCotrocenT, a putut sal observe d'aprOpe si cu atentiu-ne, in cat sa i se intipareasca adanc in memorie si fi-sionomia si portul lul Tudor.

Pentru pada sa, .Tudor luasse urmatorele masuri:Bucatele i le gatea Preda Pandurul, in care avea de-

plina incredere.Infiintasse uä. garda personals, de veua 5o de Pan-

dud, devotati si bravi, sub comanda unul capitan Serbde incredere, anume Chiriac Popescu. La unu semn dat,aces gardianr eseat ca din pament, si esecutati ordinelesalle.

Ea se numia garda ucciderii. Afars de Tudor si cat T-

va intimT, nimenT in ostirea sa nu banuia esistenta eT. 2)

Tudor avu geniul sett cellu bun si geniul sett cellu reit:geniul bun fu episcopul Ilarion, care insemna linia deconduits, si care redacts mai tote actele salle publice. 3)

Geniul sett reti fu Udriski, secretarul consulul austriac,care a jucat in drama dela 1821 rolul de Mephistofeles.

grin capit Bulgarilor din ostirea sa (MacedonskiProdan) Ipsilanti spiond mai tarcliti miscarile luT Tudor; prineT revolts ellu pe Capitanii de PandurT, cu cari Tudor fuprea aspru. Prin tradare, ca Cuza Voda la II Februarie1866, Tudor putu fi luat la GolescT de Capitan Iordachedin mijlocul ostiriT selle, si trimis la Targoviste, unde fuassasinat in secret, cum vom arata pe larg la locul sett.

1). Dupg notele re'posatului Nicolae Ipgtescu.2). Cioranul, pag. 42. In ceea ce privesce costumul roqiu anti acelai cg-

pitan, cum dice Cioranul, nu se pOte admite; cacT altfel nu'si ajungea scopultipeutru care era infiintatg d'a remA,nea incognito.

Kiriak Popescu, in Memoriul sell, nu aratg rolul ce a jucat ellii in ostirealui Tudor; ins Cioranul, si N. Popescu [din Musetesti, distr. Argesiu] affirmgca Kiriak era seful gardeT de padg si de uccidere.

8). Vaillant dice, in vol. III din Istoria Romania, ca §i consulul Frances Zalicl'ar fi ajutat pe Tudor cu consiiiele sone.

'T

si

')

FAMILIA IPSILANTI.

Famillia Ipsilanti a inceput a juca un rol politic pescena Romaniei pe la finele secolului trecut.

Alexandra Ipsilanti, mosul sefulta insurectiunii grecescidela 1821, fussesse in doue-randurr Domn in Romania(1773-1782, si 1797-1798). 1)

Administratia intel6pta a acestul Domn lassasse suve-nire placute in Romania. Istoriculu Balcescu dice caellu fu unul din DomniT fanarioti caruia Rorrianii sunt da-toff recunoscinta pentru imbunatatirile ce a facut, reor-ganisand la 1775 vechile remasite din armata rom'ana. 2)

Dupa 1798 eat traia retras la Constantinopole, unde erarespectat de top', fiind consultat de Turd in multe ces-tiuni delicate. In timpulu domniei sale, avussesse desecretar pe celebrul Rhiga, care era in intelegere cuBernadotte, ambassadorul Franciei la Vienna. 3)

Dupa caderea VenetieT, Rhiga se dusse la Triest casä se intellega cu Bonaparte in persona, in privinta

Grecier; fiiind prins cu tate hartiile s6lle de po-litia austriaca, Rhiga fu trimis la Belgrad.

Ipsilanti offeri lui Kehaia Bey 15o mii franci, prin agen-

t). Despre administratia lul Alex. Ipsilanti, vedi istoria lui Tunusli, tradussii de d. Sion, pag. 167.

2). Puterea armata, de Balcescu, pag. 66.8). Leake Recherches sur la Grece, 1814; pag: 84.

li-

berarii

44

tul sett din Constantinopole, pentru rescumperarea JulRhiga ; dar nici aurul, nicr intervenirea in favdrea lurRhiga, din partea lur Pasvant-Oglu §i Ali -Papa, nu'l sca"--pard de la m6rte. Pa§a. din Belgrad it omori cu altr cinciasociatr ai seT (1798). Murind, Rhiga disse:

Am aruncat samanta; compatriotii mei vor cullege latinip fructele libertatir." 1)

Un Domn ca Alexandru Ipsilanti, care avea de secre-tar pe Rhiga, §i de Ministru pe Ienachita Vacarescu,urma sa aiba sentimente nobile §i aspiratiunr frum6se.

Fiul sal. Constantin intrecea pe totr orientalir dup'atuncrprin cultura §i istecimea sa, dupe opinia diplomatilor contimpurani.

Visul sea de aur, ca §i al tata set, era lterarea Gr.e-ciei prin ajutorul unei ostiri dintre supu§ii imperiulur turc,in care Grecir sa figurese ca avan-garde ; ins'a puntulsea de rediniti era Russia.

La 1797 aflam pe C. Ipsilanti dragoman al Portir; elincuragia atunci pe Turcia in politica sa ostila contraFrancier.

In urma triple alliante dintre Prussia, Russia §i Anglia,veni pe tapet cestiunea insulelor ionice (1794) ; C. Ipsi-lanti fu aprOpe a reu§i se puny pe Grecil din celle §epteinsule sub suprematia immediate a Turcier; dar Russiaintellesse gandul set, §i reu§ind a le pune sub protectiaRussia mijloci la Porta departarea Jur din dragomanat,esilandu'l 6re-cum pe tronul Moldaviel (1799-1801).

Peste pucin, Romania fu bantuita de revolta Sirbilor§'a Jur Pasvant-Oglu ; Boerir it cerura la Porta de Domn(4 Octombre 1802) in urma promissiunir ce ellu le detteca va reorganisa o§tirea nationala.

Dupe ce assigura lini§tea in Romania despre n/valirilerebellulur Pap', printr'un tratat de pace incheiat cu Pas-vant-Oglu, ellu incepu a se occupa cu organisarea o§tirir ro-

'). Op. cit. vol. I pa.g: 8 7 88.5ithovirolt.

manescr, cu care credea ca va realisa intr'ua cli visul settde aur; pentru acest sfarsit, interveni la Porta., si pe langaPrussia si Russia, a consimti la formarea uner militir na-tionale, sub cuvent d'a indbusi tulburarile din Rumelias'a feri Principatele de ariarhia Pasilor rebelli ; invitatot d'odata in secret pe Russia a occupa celle duoe Prin-cipate ; el spera ca numar astfel P6rta ar da consimti-mantul set la formarea ostirir nationale.

Russia insa, intellegand gandul set, se oppusse; si'llegana cu promissiuni pang s6 pota profita de primaoccasiune spre a se servi de Ipsilanti ca d'un instrumentpentru planurile sale de cutropire,

In revolta Sirbilor, C. Ipsilanti '1 ajuta pe sub manAcu arme si provisiunr, tot cu scopul d'a decide pe P6rtaa'r accorda voea d'a infiinta ua ostire roman6scd, si cusperanta in ajutorul Sirbilor, in cast d'ua resculare e-ventuala a Grecilor contra Turcilor.

Porta, simtind necredinta lur Ipsilanti, hotdri sai om-m6re. La acesta contribui mult Sebastiani (18o6), repre-sintantul lur Napoleon langa I. Porta. C. Ipsilanti prinsede veste si fugi in Russia, asilul tuturor rebellilor con-tra Porta' ; tatal set insa, bdtranul Alex. Ipsilanti, in e-tate atuncr ca de 8o de ani, pldti cu viata sa necredintafiiulur sea care Sultanul.

C. Ipsilanti reusi in fine a face pe Russia sa declareresbellu Portir, propuindu'I unirea Principatelor sub domniasa, si un corp de ostire rus6sca. in Romania pentru atine in frail pe Turd. Budberg modifica planul lur_ Ip-silanti ; si atuncr acesta se incredinta de perfidia Cabine-tuluT dela Sant-Petersburg, care lucra numar pentru pro-priul set. interes ; pleca dar din Russia fOrte suparat siPara congediu.

Cu declararea resbelulul, boerir din Moldova it alles-sera. Domnu ; dar Russia se oppusse.

La i 8o6, C. Ipsilanti figura in ostirea rus6sca, ca co-mandant al unui corp de 20 mil' RusT; si se batu vite-

- 13 -

-46jesce contra Turcilor, contribuind mult la rescula Sirbi-lor ; ellu reusisse a rescula si pe GrecT, cand fard vestese incheia pacea dela Tilsit (1807), prin care Grecii furyabandonati lards): in voea sot-tel.

Din minutul acella, Ipsilanti fu pus sub privigherea po-licieT rusesci ; astfel on -ce intellegere din parte'T cu SirbiT,Grecii si RomaniT, fu paralisata.

Desgustat cu totul de Russia, C. Ipsilanti se retrasse laKiev, unde si muri la 1816, lasand cincT copiT, intre nariAlesandru, capul miscarii grecescT in Principate la. 1821.

La mortea sa, ellu glisse copiilor7)Nu uitati cä, Grecii, ca sä. path. deveni liberT, nu tre-

bue O. se raglime de cat pe fortele for propriT.4La intrevederea luT Napoleon I cu Alesandru I, dupa

pacea dela Tilsit, cellu d'anteiu qicea despre C. Ipsilanti:,Cunoscii proiectele selle. Ellu ne insala pe amanduoT,nsi lucreza numaT pentru himerile selle. 1)

Balcescu IT imputa ca. nu s'a tinut de promissiunea dataBoerilor, ce Pau alles Domn numaT in vederea infiintariiostiriT nationale. 2) Am veglut ca nu voinca, ci putinta 'Ta lipsit d'asT realisa promissiunea : cabinetul russu s'aoppus la ac6sta cu denadinsul.

Venim la Alesandru C. Ipsilanti. Acesta este nascut la1783 in Fanar, dupa uniT 3), iar dupa altiT la 1788 4),si dupa al ;iT la 1792 5); ellu mostenisse dela tatal sea ideilesale despre liberarea GrecieT. Priimi ua educatiune ingri-jita in Academia military din Petersburg ; la 1809 intraca officier in garda imperatesca de cavallerie; in resbe-lul franco-russ inainta la rang de major, pentru ud bra-vura ce facu in orasiul Polock ; iar la 27 August 1813

1). Gervinus, op. cit. pag. 80-83.2). Puterea anima, pag. 70.2). Baritz, Gazeta Transilvaniei, pe 1871, mina 126.4). Memoire mu to Grece par Raybaud, pag. 189.5). Gervinus, opera citatii, pag: 84.

sei

47

in batallia dela Dresda, 1), unde pierdu braciul drept 2),fu inaltat la rangul de colonel si adjutant allu imperatuluiAlexandru ; in fine, la 1817, aj unse general-major si co-mandante allu unei brigade de Hussari.

Acesta este Alexandru Ipsilanti catre care Csanto seadressa la 1819 spre a priimi ca sa jace rolul de genera-lissim al Eteriei; Csanto trimissese la Ipsilanti pe I. Manuverul set; der Ipsilanti refusa.' la Inceput. Famillia sa recla-masse dela Porta averile sale, secuestrate in urma mortiimosului set, revendicand Inca. si ua suma de mai multemillione cu titlu de compensatiune. Russia sprijinea pre-tentiile selle ; si Ipsilanti spera ca cel pucin averea pa.-rintesca i se va restitui, 3)

Priimind ua asemenea sarcina, Ipsilanti facea un act deneinteresare si de devotament ; dar uita consiliele tan,set, d'a nu se redima pe Russia, care urma sa 'I ins-pire neincredere, precum inspirasse si tan.' sett la finelevietei

Ipsilanti priimi in fine sarcina, dupa ce se incredinta ca. inEterie figurat chiar agenti consulari Russiel, 4); ceeace'l assigura si mai mult despre concursul Czarului in a-cea miscare.

Astfel, la 12. Aprilie 1820, Csanto it denumi, fara sti-rea- collegillor sei, general inspector al Elena, cu titlu de'Evee'yertzogi.

I dette tote conturile, hirtiile si corespondinta Eteriei,trimitend collegilor sei procesul verbal Incheiat cu acestaoccasiune. 5)

Dupa opt chile, Ipsilanti invita la masa pe Capodistria,

1). Alta- ca la, Culra; de essemplu, Pouqueville, Histoire dela regenera-tion dela Greee, pag: 307.

9. Inteua 1i, Czarul, compliMentandu'l pentru acestri bravurA, i c,lisse :

De al' fi stat in Turcia, nu ti s'ar fi intemplat acestg nenorocire.-- Sire, respunse Ipsilanti, la Tura cineva nu pierde mina, pierde capul;

Intr'un mod rusinos. Op. citat, pag: 189.Gervinus. op. cit. vol. I pag: 165.

4). Baritz, op, cit pag: 126.9. Gervinus. op. cit, vol. I pag: 166-167,

flit

$i

3).

stile, .

care'l incuragia in hotarirea sa, incredintendu'l ca, dupesprima lovire ce va da Turcilor, Russia se va vedea si-lita a ajuta pe Greci. Ipsilanti voi a vorbi Si Czarului;dar Capodistria se oppusse, dicend ca sa'i dea lui unmemoria, pentru ca sa'l presinte ellu Czarului ; si res-punsul ilu va avea peste opt Mille ; dar peste opt OleCapodistria i declara ca n'a avut curagia a citi Czaruluiacellu memoria; si ca crede ca Russia nu e dispusa adeclara resbel Turciei, cad s'ar pune in conflict cu An-glia ; Si ilu consilia a nu demissiona din armata russa,spre a nu slabi effectul moral allu intreprinderii selle.

Ipsilanti, sub pretest d'a cere un congedia illimitat,se dusse a sonda singur pe Czarul, pe care'l intalni ingradina imperials dela Czarskoe-Sello.

Ce faci aci ? AT aerul trist ! illil intreba monarhulin limba francesa.

Ipsilanti, aratandu'i ua fruncia ce Linea in mans, pcitecu scop, recites aceste versuri:

Pauvre feuille dessechee,De to tige detachee,Ou vas-tu?

De cine sunt aceste versuri? intreba Czarul,D'un frances, Sire ; dar se pot applica la tcgi Grecii

nenorociti, cari retacesc de seculi prin lume, murind de-parte de caminul lor, pe pa.mentu strein !

Tot esaltat ! Nu visedi de cat patria!Ei bine ! Veci avea inteua di ua patrie. Nu voia muri

mulcumit daces nu voitt face ceva pentru bie0i mei Greci.N'astept de cat un semn ceresc ; illu voiu descoperi eil,sail mi'l vor arata Grecii. Dar mai anteiil cats sä fiedemni de fericirea la care aspira. Trebue sä pot 'diceEuropei: nVedeV? Ei cer libertatea, si "

1). Gervinus, op. cit. pag: 167.Dovad4. c Capodistria l'a incuragiat in acea intreprindere, este a Philimon,

in opera citatA [vol. I pag. 129.] affirms cX la 1834 Viaro, fratele luT Capodistria, a mat pe Philimon a menagea pe fratele sell in istoria sa.

IS

1)

49

- Ei o cer, Sire. Interpret fidel allu dorintelor lor, cu-tecl a le depune la pici6rele M. V.

Trebue sa, me gandesc. Ua ghiulea asvarlita peDunare, ar pune tOta Europa in foc.

A ! dace ua privire a M. V. ar cadea peste terramea! clisse Ipsilanti lacramand.

Atunci Alexandru miscat, lase sa'i scape aceste cu-vinte

Ridica-se Grecii in patria lor, (qu'une levee de bou-cliers se montre en Grece), i Cazacii mei vor alerga inajutorul lor. u 1)

Estract dinteurt epistoIX justificativii, a lui Al. Ipsilanti care Czarul Ni-colae, din 14 Ian. 1828,-cu septe dille inaintea mortii Belle, reprodusrt de Ales.Sutu in istoria revolutittna grecesci pag. 36-88.

Ipsilanti terming acea epistolit astfel: acesta e adev6rul, pe care nu'l potdesnatura omul sand sa, afiI facit cu mdrtea."

Vedi si Philimon, op. cit. torn. II. pag. 224.4

EPISCOPIIL MARION.

Episcopul Ilarion, bulgaro-grec de origina, s'a nas-cut la 1777. EducaPa a facut-o in cassa Mitropoli-tului Dosithei ( 793--- 8io), care 'lit facu §i arhi-diacon.La i8o8 fu hirotonit preot §i arhimandrit de care ec-sarhul Gavril, cand se numi egumen la MonastireaDellu, unde eclu egumen pang la 182o.

La 1820, Ilarion fu alles episcop de Arge 2); si in mi5-carea dela 1821, jucd rolul de consiliar intim al lui Tudor.

Pe la 16 Mai, acellas an, Ilarion trecu cu' boerii inTransilvania, unde sec1u rand la 1828.

Ilarion cunoscea bine limba slava, ellena, francesa sigermana ; si ir4ellegea limba latina, turcesca ti i italiana*.

Era singurul orator bissericesc p'acelle timpuri. Unuldin elevii seT a fost reposatul Episcop de Bdzeu, parinteleDionissie Traianopolu, care a fost arhidiacon alu lui Ila-rion ; asemenea si arhiereul Evantias a fost diacon al seu.

La 1823, viind in scaunul domniei Grigorie Voda Ghica,Ilarion fu invitat a se inturna in terra, sere a occupa

1) Tatg-seg era bulgarii din Silistra, care mai Vardiu veni in Bucuresci,se fgcu bgcang; insurandu-se cu ug Grecg din Ianina, ngscu intre alff copil sipe Ilarion, care pe nume mirenescu se dicea Ilie. Dupg incredintarea D. N.Poppescu dela Musetesti, dist. Argesil, care l'a servitil dece ani, ca grgmhticiisi feciorg in cash.

2) Ve4T actuld de allegere, eondica No. 99 din Arhiva Statului, pag. 32.

'Si

si

$i

1)

scaunul episcopal, ce vaduvia de trei anni ; Ilarion refusa,temandu-se negresit de cruclimea Turcilor, ca unul celuasse parte activa in revolutiune, dupa instalarea luT

Tudor la Cotroceni.MOrtea lui Sawa era anca .pr6spata, si acea morte jus-

tifica proverbul roman :Nu to increde Turculul."

Proverb ce datesa dela contactul Romanilor cu Turcil,si care devenisse ua acsioma, prin calcarea tratatelor deTurd, prin omorirea lul Brancovenu, a lui Mavroghenisi a1 T, si prin introducerea regimulul fanariotic.

Ilarion trimisse din esil luT Grigorie Voda Ghica ua e-pistola in care '1 conssilia a fi la inaltimea missiunil selle,

felicita pentru urcarea s'a pe tronul lul Mihai.Acea epistola probesa: gradul sea de cultura, si sim-

timintele selle de justitie si de patrie. 1)

La 1828, Ilarion intra in terra d'odata cu RusiT, pro-tectorii seT. Trecussera opt annT dela mortea luT Sawa,si Turcil nu se mai gandeati la Ilarion, care sfida acumnecredinta TurculuT la adapostul baionetelor russescl.

Tot la 1828, ella isi relua scaunul, in urma mortis Episco-pului Grigorie (1823-1828) ; si pastori turma sa 16annT, murind la 7 Ianuarie 1845, in etate de 67 annT. 2)

Ella fu pentru Tudor, dice Eliade, ceea ce este ual,rMusa pentru poeti. Dupa felul Muse, ressuna si car-dele ; dupa principiele amesticale a le luT Ilarion, se des-nvolta si Tudor, d'ua parte coeterist cu Grecil, de altaRoman si pandur in totsi. puterea cuventuluT ; si candnveni timpul actiunii, invinse natura sa de Roman." 3)

Un Frances erudit ce visita Bucurescif in timpul dom-nieT luT Alexandru Ghica, fu intrebat de vornicul MichailGhica, (Ministru de interne).

VedI Nota No. VIII.Episcopulii reposatU de Buzeu '1 a fticutil oratia funebd, dupI care pone-

coppie.Conservatorulti Pe 1856, pag. 63.

,51

2)

anti

5i l

8

--- 52 ---

Cum ti s'a parut Episcopul Ration ?U. bi6liotec resturnalei, respunse spirituelul frances,

(une bibliotheque renvers6e).In bibliotheca lul Ilarion figuraa toti scriitoriT, sacri si

profanT, din diferite epoce si de diferite culorT. Libra-rul Valbaum era insarcinat a'T trimite tote thrtile ce pri-mea din streinatate, lard deosedire. I placea mult lectura.In casd, in Adunarea nationala, in calatorii, dioa si nap-tea, in tot locul, ilu vedea cineva cu cartea in mand.

Ca cella mar invetat d'intre ArhiereiT dup'atuncr, Ra-tion era insarcinat adesea cu facere de discursurl pe laMille impardt*i, §i mar alles cu oratiuni funebre.

Ilarion indeplinea adesea sarcina MitropolituluT Neofit,care era tot sufferind, cum si a MitropolituluT Grigorie.

Cu occasiunea primer cline a anulul 1843, urmand afelicita, dupa obiceit, capul BisericiT pe capul Statului, I-larion fu insarcinat de Mitropolit cu redactarea si citireadiscursuluT catre Domn din partea CleruluT.

Discursurile de felul acesta urmaa sa fie vedute maranteia de Ministril respectivi, spre a se censura, s'a seputea tot d'odata prepara respunsul DomnitoruluT la a-celle discursuri ; si fiind-ca Ministril de sub regimul regula-mentelor nu &at asa trocops0 ca Ministrii de sub regi-mul constitutional, sarcina for o indeplineaa in generesubalterniT, sau altii mar competinti de cat densii.

Ministrul Cultelor dela 1843, insdrcind pe D. PetrachePoenaru, directorul Scdlelor pe atunci, cu controlarea dis-cursurilor priivit6re la Cler si la instructiunea publica, sicu redactarea discursulul ce avea sa pronunte Logofatulbisericesc cu occasiunea anului nuoa.

D. Poenaru, cerend EpiscopuluT Ilarion discursul seadin partea MitropolituluT, Ilarion ills trimisse insotit deurmatorul billet, care caracterisa pe acest Arhierea, cuspirit glumeca si ironic.

FAC SIMILE

anti s c rip tur ei Episc opului

ILARION ARGESIULU,amievi si con8iliera zzztunzi cillti liw 71tdor Hadintiresetz

ti

64i V Gt 44 -

1--"-Cr.-7

&VC, - & e,,64.Zelj 4--a-e 5

trAt5 Cz-

6 ae.i-4442(--16/

-179

N_t .41"r-C't9ere4, 419 4..;0

P61-iC 49'a1,19 A_,z,

reproclacerea; si eisplicarea ac estai auIDgrafU la pag

ftr--/-175

tee.avi 0,0

,"t; el4v4/>4V

I (4) ip-

,t0LAf 4

)

111 52-53.

I) X

eZ.14

-ee

41C/44,

Wi".

-- J1

Domnule Cltecer !

Eu, cu tote viditele de vii i morti intr'aceste Mille, darcum am putut, am gatit pentru dioa viit6re sorcova-ve-sela (povestea batrana a copiilor in dioa de anul nou);i dupa fagaduiala, v'o alatur ca s'a" o vedeti; indrep-

tata arni o inapoiati; ca, dupa placere, s'o cant cu foc,la vreme Si la loc, fiind sanatate. A)

Al D-VOstraBata spre slujbl"

Ilarion. Argegu.Dekembrie 29, an. 1843.

Un alt discurs al lui Ilarion, pronunciat la Mitropoliein dioa de 21 Mai, in presinta Domnitorului AlexandruGhica, s'a Consolilor, a facut mare sgomot. Ilarion, pecare natura, cultura, positiunea sa socials, iar mai allessprijinul ce afla in cabinetul russ, it facea independinteSi curagios, Ilarion spunea in biserica, in audul Domni-torului, c5, toti dregatorii comit abusuri ce compromit tro-nul, abusuri ce merits a fi pedepsite, in interesul tronu-lui i allu terrei; Si ellu, ca cap all Bisericii, credea de da-torie a face cunoscut acelle abusuri capului Statului, ajarin templul lui Dumnedet, allu caruia flu prea iubit s'a sa-crificat pentru adever si dreptate 2).

Prea putine din discursurile sale s'ati conservat, fiind-ca nu pastra coppii dupa densele 3).

Vom relata cate-va trasuri caracteristice alle acestuTarhieret originalu.

Cand mergea la Adunare, obicinuia adesea a dice fe-ciorului, dandu'T haina sa spre pastrare:

1) Acestil biletil autog,rafil ni s'a comunicatii de D. P. Poenaru, si se ail inposessiunea nostrit; am respeetatil puntuatiunea si ortografiea autorului.

2) Dnpa incredintarea D-Itf George IOnidil, fostii professore de limbsin collegiulti SiIntului Sava.

3) idem D. lonicA Popeseu dela Badulesci. dist. Dambovica, care a servit

Ilarion

along

gi

54

Tine-o bine, sa nu 'V o is Logofetul (bisericesc). 1)

and trecea cu trasura pe langa Curtea judecdtorescd,Ilarion striga cuciului :

1\15.nd, me, iute; c'aici e codru Vlasier 2).

Inteua di in Adunare se discuta chestiunea separatiuniimetoselor de mandstiri, propuindu-se a avea si metOseleegumeniT lor.

Ilarion, care era d'acesta parere, clicea collegilor sei :"ATica ilig xai agyr5g ecg.g pevozeg-lag 3).

In alta c,li, tot in Adunare intrebuint5;nd boerul fancuRosseti cuventul trosteritatea terrei, boerul Pand Costescuintreba. pe Episcopul Ilarion, ce sedea allaturi cu densul :

Ce spune alla cu trospo,a terrei?Dice ca s'a imputit terra, si ca trebue se o impros-

patdm, i respunde Ilarion cu seriositate 4).Cu occasiunea uneT marl serbatori, poporanil din Cur-

tea de Argesa se miraii veclend ca nu se canta. docsolo-glna 5); un notabil se appropie de scaunul episcopal, do

pe Ilarion dela 1832 pina la mertea sa, ne a assiguratil ca strinsesse discursu-rile selle, pe care Ilarion le arunca, §i le-a possedatii pina la 1847, egad s'aiarse d'odatg en locuinca sa.

Possedgm dela Ilarion duo discursuri funebre, tipgrite, unulg pronunciatilla mortea Brancoveanulul [30 Aprilie 1832] $i altul la mortea MitropolitultaGrigorie [Iunie 24,- 1S34]. Possedgm si discursubl pronunciatil tag de Ilarioncu ocadiunea bine-euventgra steagurilorg ostirii romlnesci, publicatg in Cu-

Romcinescii din acelg anti, pag. 304 305.Possedgm Inc dong ruggeiuni manuscrise, ce se atribue tot lui Ilarion, din

care una, cu data din 1834, incepe astfeliii:,,Manea-vor sgracii ¢i se vorg sgtura; iar Ciocoii voril flamanc.i, batilI Duni-

nedeu I"; ruggciune ce o canto, favoritulti seu PavelS, fratele D. I. Popescu dela Badulesci, in audulii Boerilorg.

Cea d'a doua ruggciune, cu data din 1814, e contra Boeriloril $i a Mitropo-lituldi Neofitg, pe dg prin tgrbgeelg.

In privinta manuscripteloril selle, nu s'a gi<esitu nimicg. Ug corespondincg alui Ilarion cu cabinetul rusesc, $i chiar cu Nicolae Pavlovici, s'a arsil de Mi-tropolitul Neofitg, dupg stgruinta ArhierculuT Samuil, locotiitorul lui Ilarion,dupg mertea acestuia. D. N. Popescu, dela Musetesei, a stat fact la arderea a-cellorg hartiT, dupg cum insusl m'a assiguratg.

1) D. P. Poenaru.2) D. Constandinescu, professore de theologie la seminarulii centralit2) D. Gg. Ioanid, fost profesor de limba elleng.4) D. P. Poenaru.2) Mrire intru eel de sus lui Dumnedeg !

tie

¢i

cari'I

55

rind a afla dela Ilarion causa acesteT cXlcarT flagrantea tipicului ; Episcopul i respunse serios :

NoT obicinuim s'o canam la urma.Serviciul divin se terming., si docsologhia nu se canta.

Mare mirare din partea evlaviosilor, cari fury invitati insalonul episcopal.

Dupa cafea si dulc6c5., Ilarion ordona." sa viie Pavel,favoritul sea.

Canta, Pavele, docsologhia, i ordona. serios Ilarion.EvlaviosiT se scold totT in picidre, 41 indrept6sa ochiT

Care resarit, unde eraa santele icOne, si se preparg, aasculta cu religiositate frumosa cantare. Peste asteptarealor, auda pe Pavel cantand :

Bata.'T, Domne, pe CiocoT,Cum ne bat si eT pe noT,

Mugur, mugurelluNu scim cum se va fi scusat originalul Prelat .d'acestg,

farsa ce juca oilor selle cuvintatore ; cad nu ne-a spuscello ce ne-a relatat faptul 1); ceea ce putem affirma esteca volteristul Vadica, cum -'lu numiati inamicit set, nu preatinea compt de critica.

Ilarion iubea mult pe Muscali, si se silea a le dovediacesta la ort -ce ocacliune ; dar si Muscalil illa iubia.0 numat pucin, si 'I accordau orT-ce cerere possibila. Daca.Ilarion n'a reusit a se face Mitropolit, in treT randuri,cand cu allegerea luT Dionissie, Grigorie si Neofit, causaeste ca n'a voit a da banI la BoeriT allegatorT; iar la1822, Rus' n'avea influinca, si apot Ilarion se afla atunctla Brasiov ; dar nicT Grigorie Vodg. Ghica, ce era serios sievlavios, nu ar fi consimtit la acesta, chiar de s'ar fi a-flat in t6rrg. Ilarion, si cu ton. procopsela luT.

Cand a visitat Chiseleff catedrala dela Curtea de Ar-ges, Ilarion l'a intampinat cu onorurT domnescT, pronun-tand chiar un discurs in limba francesa, in care esagera

1) D. G.g. Ioanid, exprofessore de limba elleurt.

56

forca Russiei, esprimand recunostinta Romani lor pentruca'i a scapat de iataganul turcesc. 1)

Discursul set avu efectul dorit. Boerul Iordake G ,

esilat de Kisseleff la Episcopia de Argesiii, pentru plas-tografie, fu graciat prin mijlocirea luT Ilarion. 2)

In basa protectiunii rusescT, '41 permitea Ilarion multesarcasme contra boerilor, de cite on '1 venea bine ;dar si Boerii, la randul lor, isi resbunaii, tratrandu'l deLufon si de voltenst, si nulti allesserd, de cite on fu al-legere de Mitropolit.

Alesandru Voda Ghica se incerca prin Camera a in-cassa averile Manastirilor pamantene ; dar afla mare op-positie din partea Episcopilor, mai alles din partea luiKesarie al BuseuluT si din partea lui Ilarion

Ilarion respunse LogofetuluT bisericesc, trimis de Ghicaa'l sonda in privinca acesta:

Nu sunt nici smintit, nisi copil, nisi risipitor, ca seme puneti subt epitropie ; en pot dovedi ca am intre-buintat banif m'anastiresci in folosul casei.

Boerul Mihalescu, logofetul bissericesc, rapport& luTVoda Ghica respunsul luT Ilarion.

Nu'Vi am spus eu, clisse Ghica, ca n'o scoti la callecu Ilarion ?

Nu Ilarion, ci Kessarie, observa Mihalescu, a is-butit in Adunare a face se ramaie veniturile iar pe manalor, cat vor trai acesfi Episcopi. 3)

Ce gindea el (Mihalescu), clisse Ilarion confidentu-luf sell (d. N. Popescu, care ne-a relatat faptul) cä. osd me faca lefegia? Credea ca nu me pricep cerespuncit !"

1) D. N. Popescu dela IseIusetetf. Acesta ue spuuea iuca, ca intr.ug di, cunn ton profetic, Ilarion 11 assigura cg peste pufin llu01 vor prandi in Un-garia; iar Dacia, Serbia, Montenegru, etc, vor fi uii Critie sub un Muscal. Ome-uiT preyed viitorul cu 100 anT inaiute, dicea Ilarion. Chic va tritip'atuncT, va vedea §i se va incredinfa.

I) D. N. Popescu dela Mqetesci.3) I). Gg. Ioanid, ex-professore de liinba elleint.

se'i

Argesiul.

hminaci

Cu tote acestea, intealt.a. imprejurare, Ilarion fu umilit,si n'avu curagiu a respunde, cu tota presenca sa de spirit.

Dupa trecerea sa in Bra§iovil cu Boierii liberati deTudor dela Belvedere (uncle statura inchii doue luni a-prope) Ilarion se dusse, insotit de BoierT, a da ua visiafostuluT Mitropolit DositheT, (patronul set), care se trassesein Bra§ov dupa ce pierdusse scaunul arhipastoral.

Cum it veclu, Dosithel ii lua in respar, faca. cu Boierii;neputend infrunta p'acestia, Dosithel infrunta pe fostulsea czracii.

Ce cauti aici? Aid e locul ten? sail in terra.? AT scu-lat norodul contra tirranilor luT, i apoi ii la§i pe manapaganului! In loc se imitesT pe Patriarhul martir, i pemembriT Sinodulul din Constantinopole, carT au murit pen-tru religie libertate, to dosesci in terra streina, ca nitputand Aferim ! Nu'ci e rusine !"

Ilarion nu respunse nici un cuvent, fiind ca respectape patronul seu, pentru multe cuvinte 1); dar pleca in-data. infuriat.

Sosind la locuinca sa, el 11" varsa. focul necaclului ininima confidentuluT seu (d. N. Popescu, care ne-a relatatfaptul). Acesta incepu sa

RichT, secatura! (r6ads, zazogigtze) i observes Ilarionsuperat. Dar acum nu maT sunt sluga luT ca se me infrunteast-fel, faca. cu

Me iarta, prea Sante ; dar nicT ua faptA fait, plata!De cate orl prea Santia to m'aT infruntat pe mine,faca. cu Boierii, ara. sa fin vinovat.

Ilarion tacu ; i incepu a se primbla prin camera. peginduri ; apoi ;Esse in fine :

AT dreptate !Cu cate-va Mille inaintea mortis selle, dupa ual bolire

de doue luni, in care se topia ca cera,'Ilarion ordona. sai s'adduca." sipetul in care pastra zapisele selle de datoriT,

') DositheY a lAsat prin testainentu venitulii uneT marl" nioOT pentru trimi-inittere de juni in aeademiele din Europa.

b7

rida.

Boierii.

si

si

58

celle mai multe din partea cellor scapatati ; dupa ce lerupse, ordona sa le arunce in foc. Acelle creance se pu-teat urea la. vr'o 2000 galb.

Ast-fel era Ilarion, amicul intim al luT Tudor, pe careacella ilu cunotea de cand cu resbelulti turco-russu(8o6--81 2), cand Tudor se fa." cu cunoscut Romanilor prinbravurele selle militare contra Turcilor.

Ilarion scria, in limba francesa, petitiunele luT Tudorcatre Cabinetul russesc, mai alles Care Stroganoff.

In acelle petitiuni, Tudor se plangea Ruilor contraluT Caragea, ca se codesce a'T plati celle 4o miT lei ceguvernul russesc pussesse la calle a i se da din Vistieriepentru cheltuelile fa." cute de Tudor in resbellul dela i 8o6;cad cu baniT seT intretinusse ellu cite -va miT de Panduri,cu ajutorul cdrora RussiT repurtassera mai multe victoriTcontra Turcilor. 2)

Cand venia in BucurestT, Tudor tragea d'a dreptul laIlariOn 3). Voda Caragea 11 poftia indata la Curte, prinBimba5a Taca, in caleKa ; Si vorbia cu densul multeore despre alle terrer; iar cand ilu intreba Caragea :ce dice lumea despre mine ?u Tudor 11 lauda, de inte-res i de politica.", cad avea multe procese. 4)

Catre sfir§itul domniel luT Caragea, Tudor lua curagiua dice Gospodarului :

Maria ta, am atT fac cunoscut ceva, daca imi daivoie.

Vorbesce, arhon Sluger ; to ascult cu placere.Dar sa nu fie cu supdrare Marie Talle.Vorbesce fara t6ma, arhon Sluger.

1) Pupa incredintarea P. Ionia, Popescu dela Bb-Aulesci, care affirmg rota ciiIlarion depussese la casa Iacovencului uX sunlit de pe.ste sese mii gallt. pe cari

ar fi sfetirisit, dupa mdrtea lul Ilarion, Logoletul bisericesc dup'atuna. A-cesta se 'Ate constata din registrele VistiereT din anulii 1845.

Pupil incredintarea d. N. Popescu dela Musetesci.9) Care sedea in casa pitrintesa, la stanga pinil a nu urea la Mitropolie,4) D. N. Poppescu dela Museteci.

1)

si

'1

1')

59

Peste pucin se implinesc ceT spate ani aT domnier;si pina a nu pleca, bine ar fi sa scapi opinca de lude,cu care se fac marl catahrisis ; cad tot cei saracT pldtesc,iar cei mai cu stare se dau dupa, spate. Te-ar bine-cu-yenta norodul ! Asemenea, bine arfi sä. puT la calle, pinae§ci in scaun, sa se faca §oselle prin terra, pentru in-lesnirea callatorilor s'a marfurilor, dupa.' cum am veclutprin terra nemtesca, pe unde amn callatoritu si et, demulte

E! Arhon Sluger ! ofta Caragea. NuIT cunoscT terra,de escT nascut si crescut aid. Dar cu cine sa le facTastea ? Cu Boierii ? Dar stir cate masuri bune am luat lainceputul domnieT melle ; si pe tote zadarnicit Bo-ierii. Daca.' erati unit! §i patrioti, ei ar fi fost Domni, iarn'ar fi venit GreciT domnT in aste terri.

Cand star cu eT la sfat, tote se fac ; dar cum esa dinsfat, numai gasesci duoT Boieri uniti intr'un gand.

Gandul for e numal chivernisela si hotiaIn terra Romanesca, arhon Sluger, duoe lucrurT nu

poti gasi dreptate, si feciorieIn terra asta trebue se te gandesci numaT se facT stare,

se te dud s'o cheltuscT in alte terrT !u.Tudor ramasse pe ganduri. Spuind luT Ilarion impres-

siunea ce'T a facut cuvintele lui Caragea, Ilarion i respunse :Are cuvent Caragea! Are mare cuvent Carageal..

Daca. BoieriT ar fi ceea ce erati Boieri'i sub Miha! Vi-tezul, in scaunul terrer ar fi adi domnT Romani, nu Greci. a

Dupa uä. gandire de cate-va minute, Tudor, primblan-du-se prin camera cu mainile la spate, disse in fine :

Trebue scurtati d'ud palma, totT cati sint Boieridivaniti; alt-fel nu scapa terra de Greci si de CiocoT.

Daca te-or lasa Mistrecii observa Ilarion,ridend.

1) Caragea, terming cu uu proverb, care coutine cuviute indeceute, dar careesprimlE fidel ideea sa.

si

le-au

si

(Rusii),

ori.

:

I)

su

- Pana sa vie el', 'I am si scurtat pe sub barba ; sicreclti ca nu le ar parea asa reu nici Muscalilor. 1)

Inca de cand Ilarion era simplu arhimandrit, se siliaa cultiva spiritul luT Tudor prin narrarea faptelor acellorbarbatT din alte Terri, cari se sacrificassera pentru eman-ciparea patriei for de sub jugul tirannieT. Tudor simtiamare placere ascultand asemenea istoriT; clicea ade-sea luT Ilarion :

Ia maT spune, popo, istoriT d'allea cari 'mT plac mie. 2)Tot Ilarion trebue sa fi pus pe Tudor in contact cu

Lazar, esplica.ndu'T scopul acestuia prin infiintarea scOle-lor romanesci 3), si folosele ce addus romanismuluibarbatiT eruditT de peste Carpati, fie mireni fie clericT,

prin operile for differite, cari au contribuit a destepta ininima Romanilor simtirrentul de patrie si de libertate ;Ilarion in fine urmesa sä. fi esplicat lui Tudor scopul re-volutiuniT frandese dela 1789 si al congreselor dela Viena,Laibah, Tropail, etc ; in fine, cum slice Eliade, Ilarion acultivat acea natura bruta, dar bine organisata, al caruiaspirit era adapat in filosofia religiuniT crestine, caruiasufflet concentra sufferincele seculare alle unui popor in-treg. Intr'adever, Ilarion a fost capul miscariT dela 1821,iar Tudor bracul acelleT miscari, atat de fecuncla in re-sultatele sele.

') I). N. Popescu dela Musetesci. Ilariou a impiedicat pe Tudor a uu taia,pe boierT, cum hotarasse acesta cut juramituta, dupa cum vom arata pe larg laloculil

1) P. Pocnaru.") VINT Nola No. IX.

si

au.

CAPITAN IORDACHE.

Cdpitan Iordache era la 1821 in etate de la 45 panela 5o de anni. El era din muntele Olimpului, de undei numele seti de Gheorghe Olimpianula ; se distinsesse

in resbelul contra lui Ali-P4a, Si in revolutiunea Ser-bilor de la 1803, luptand pentru independinta lox sub ves-titul Haiduc Velcu Petrovici, cum §i in resbelul Ruilorcontra Turcilor dela 1811, luptand sub generalul Cutu-soff, sand a Si fost decorat cu ordinul Santa Ana.

Cdpitan Iordache era antipatic lui Savva. Acesta aveamultd esperiincd Si judecata sandtassa ; nu se putea derdsufferi unul pe altul, pentru deosebirea de caractere i

de vederi. Savva nu era de idee a incepe lupt a fdrdconcursul Russiei, pentru cuventul ca. Grecii erail dege-nerati printeua sclavie de seculi; Si, lipsitr de tote, nuputeau tine piept unui imperiu ca Turcia. Capitan Ior-dache '1 respundea :

nGrecii nu pot reui de cat prin eI insi§i, si trebue sdprofits de on ce occasiune spre a se emancipa; cad.' nu nu-merul, ci bravura decide adessea de victorie." Si aduceade essemplu pe Sulioti. Din causa acesta Iordachebanuia sinceritatea lui Savva ; esperienta a justificat pedeplin temerile Ale.

Tata cum se esplica antipatia, neincrederea, ura instinc-

62

tiva a lui Iordache contra lui Savva; acesta la randul seaura pe Iordache tocmaT fiind-ca era d'un caracter opusu:unul era Vulpe, altul Let, unul franc si leal, altul ipocritsi tacut ; unul modest si marinimos, altul vanitos si vin-dicativ. D'aceea martea lui Iordache este admiratd chiarde inamiciT lui; pe cand tots dispretuesc conduita lui Sa-va, care a meritat sarta sa. Irritabil si entussiasmat,Iordache a contribuit mult, prin curagiul si initiativa sa,la inceperea Revolutiunii in terra Romanescd, inlesnindlui Tudor mijldcele d'a incepe miscarea. 1)

Savva recunoscu meritele militare alle lui Iordache in-tr'ud epistold catre Ipsilanti, cu data din 9 Ianuar. 1821,clicend despre densul cd e mana dreptd a Eteriei, fiind-cd se bucurd de reputatia unui om prudinte si espert inresbel ; el este totul in Romania ; si chiar p' acella d' aci(V oda ,Sulu) dacd ar vrea, l'ar putea sacrifica." 2)

Esteriorul lui Iordache era simplu si modest, anuntandmai putin de cat pretuia in realitate.

Dotat cu bun simt, cu mare curagit, cu caracter franc,c'un naturel fericit, si c'ud inirna generassa, singura luiinstructiune era esperienta ca.pa.tata pe campul luptelor.Ella ura din instinct pe tirani, si in parte pepatriei salle.

Dupd mdrtea Haiducului Velcu, spaima Turcilor, subcare Iordache facu primele incercdri militare, si pe care'1 admira cu drept cuvent, ella lud de socie pe vdduvalui Velcu, mai mult de recunoscinta catre acesta, de catde simtire pentru femeea lui. Dupd terminarea resbelu-lui Turcilor cu Sarbii, si al RuSilor cu Turcii, Iordachese stabili in terra Romanescd, asteptend momentul d'a semassura cu Turcii in lupta pentru independinta GrecieT.Caragea, precuind calitatile selle militare, it culmd de fa-voruri, dandu-i rangul de Serdar ; der Iordache refusd,

1) Filimon, op: cit: T. pagina 93.2) Idem, pagina 260 261,

impilatoriT

vol:

63

creclendu-se mai onorat a ramanea simplu capitan, titluce i se parea mai glorios, fiind cdpatat cu bravura sape campul luptelor de indipendinta. 1)

In privinta bravureT s'a patriotismuluT seU, vom vedea,in cursul acesteT istoril, ca nisi unul dintre sefii EterieTdin Principate n'a luptat Si n'a murit ca capitan Iordache,consecinte principiilor ce professa, si verbal .i in epistolelesalle, reproduse de Philimon, si care respird cellu maisincer Si infocat amor de patrie .i de libertate. 2)

Un scriitor frances it descrie ast -fel:771VIica de staturd, slab de constitutie, d'ud apparinta

nulla, Si c'ua fisionomie ordinara, dar bray soldat, dandmulte probe d'ud rarra bravura. 3)

Terminam biografia luT Capitan Iordache, cu us tras-surd ce caracterisd pe acest bray soldat.

Pe cand multi se gateau sa fuga din Bucuresci, la a-propierea ostirii luT Ipsilanti s'a luT Tudor, bietii locui-tori spaimantati se adressau, uniT la Sava, altii la Ior-dache, ca sa le inlesnesca carre pentru transportarea fa-miliilor for peste frontiers.

Capitan Iordache ordonasse unul 'arnaut de sub co-manda sa a duce un carra cu cal* la unulu din cunos-cutii seT, care voia sa fuga. Cati-va arnauti d'ai lulSawa i smulgu carrul cu forta ; Si arnautul lul Iordacherapport64la faptul acesta sefului sea. Acesta pune manape pistolul de la brad.

De ce aT lassat sa is carrul? it intreba Iordachefurios.

Cad eT erati ijece, unul.De ce n'ai murit, luptandute ?Mi -ar poruncit ?

1) Memoriile lui naybaud, vol. I. pag. 257-288.2) Filimon. Vol: I pag: 248, 252, 341.8) Laurencon. op. cit pag. 113-117.4) Comunicat de D-nu C. Aristia, unul din MavroforiI lui Ipsilanti,

si ea.

.

- 64 -Capitan Iordache tidied mina dupa pistol, multumit

d'asemenea respuns de Spartana.Cu asemenea osteni, Iordache a luptat in Moldova u-

nul contra u5. sua; si a terminat viaca sa printr'un actheroic in Monastirea Secu, dupa cum vom arrata la lo-cul sea.

CAMINARUL SAVA.

Patria lui Sawa este insula Patmos. La 1796 el veniin Bucuresci , si inrolandu-se intre arnautiT 0,0,-cdodza ,

inainta repede.Subt Alexandru Moruz, adoua domnie (1 799-18.31),

rebellul Pasa Pasvant-Oglu trimise pe Cara Mustafa seprade Romania mica ; Moruz ordona luT Sawa a mergecu 200 arnauti in ajutorul lul Ibraim Pasa, trimis de Portacu un corp de ostire ca se pedepstsca pe rebellul Pasa.Cara-Mustafa fu allungat peste Dunare.

Mai tarcliu, Moruz trimite pe Sawa cu 500 arnautT inajutorul luT Beligrad-Valesi, insarcinat de Sultanul a attacacetatea Fetislam, ce era in possesiunea lui Pasvant-Oglu.Sawa unesce la CernetT trupa sa cu &tea luT Beligrad-Valesi ; si trecend Dunarea inteua napte, attaca fart]. vesteFetislamul, si'l coprinde.

Sub MihaT Sutu, urmasiul luT Moruz (1801-1802),

Sawa priimesce ordin a merge contra NegodinuluT , infruntea uneT ostirT de 1500 de Turd si Arnaud. Sawabloceasa cetatea; Pasvant-Oglu trimite in ajutorul cetatiiun corp de ostire, pe care Sawa it infrange si'l silescea se retrage. Cep[ impresuratT sunt silitT a se preda.

Pasvant-Oglu irritat, trimite pe la Calafat in Romaniamica pe Manaf-Ibraim si pe Hassan-Sali cu 2500 ostasT, ca

5

1;1; -

sa'si resbune contra Romani lor de pierderea Negodinului.Mihai Sutu, inlocuit cu Alexandru *to, a doua dom-

nie (1802), trece in Austria ; Sawa cu 400 ostasi ales'trece in Rumelia, si se pune in serviciul lui Tersenico.glu ; apoi, din preuna cu Pehlivan-Pasa, bate pe rebellulManaf-Ibraim, gonesce de la Tarnova, precum si peGhiaur-Hassan de la Gheni-Pazar.

Alexandru Sutu (1801), trecend domn in Moldova, chia-ma pe Sawa face seful garde' salle. Sawa curataMoldova de ho'.

El ocupa acel post si sub Moruz (1802), pe care'lii in-soti la Constantinopole, dup. destituirea sa ; infra apoiin serviciul lui Chiosse-Ahmet Effendi, Kehaecla lui MustafaBairactar, ce era in lupta cu Ontazoglu de la Vidin. AciSawa se lupta vitejesce, si silesce pe rebellul a se re-trage ; apoi ataca. pe Ghiaur-Hassan, ce coprinsesse dinnott Gheni-Pazar, constrang-e a incheia pace. In luptaacesta, Sawa este ra," nit, si se opresce la Sumla ca sase vindece de ranele salle.

Alexandru Moruz (1806), viind domn a doa bra inMoldova, chiama pe Sawa si incredinteda iarasi pos-tul de cap al garde' salle ; dar resbelul russo-turc silescepe Moruz a fugi la Constantinopole, unde it insotesce siSawa.

Sawa intra apoi in serviciul lui Mustafa-Bairactar, siremane la Giurgiu din ordinul acestuia. Mustafa, uccis deIaniceri, este inlocuit cu Chiosse-Ahmet, care ordona luiSawa a coprinde Gabrova, Dranova si alte cetati bul-gare, si a suppune si Tarnova, ce se resculasse.

Sawa atunci schimba stapanul, si pune sabia sa inserviciul Pasilor rebel', luptand contra Portii. La Tar-nova ela lupta 48 de ore contra unel orstiri superiareturcesci; apoi." fuge ndptea, cu ce' ma' ales' soldati, si

trece la Rusciuk.Aci iar schimba stapanul ; si se lupta sub Bosnac-Aga

contra Rusilor ce ataca Giurgiul.

si'l

8i'l

zi'l

'r

1;7

Acosta fapta i atrage gracia Sultanului. La Giurgiu,Turcii inving pe Rusi ; si Chior-Vizir, spre rasplatire, im-braca. pe Sawa cu caftan, dandu-T decoratia de our nu-mita Ce/cnke, si facendu'i present un cal dintrar ser, sio pensie pe tOta viata ; iar Sultanul it onoreda cu ran-gul de Bimbasa al Ianicerilor.

La Rusciuk, Rusii ii attaca in doua randuri, si Sawase lupta cu bravura.

Dupa incheierea pacii, Scarlat Calimah, Domnul Mol-dova (181 2 1 8I 8), it is in serviciul sett, tot ca capu alg-arda domnesci, onoranduilti cu rang de Serdar. In curs desopte annsi, Sawa curala Moldova de hoti, ast-fel ca. Diva-nul Moldaviei, spre recunosciinta, i acorda impamentenireacea mare, clandu-i-se de Calimah si rangul de Camina,r.

Dupe abdicarea Domnului Calimah, Sawa it insotescela Constantinopole, de unde vine in Bucuresci, si se re-trage in viata privata. Cu banir ce stransese, isir cum-pera uä. cassa. 1)

Incarcat de onoruri, el petrecea ua viata de Pasa, fiindconsiderat pentru luxul, vitejiile si liberalitatile selle. 2)

Sawa avea ua figura placuta s'un aer impuitor ; darera fall si ipocrit. Cu tote acestea, bravura sa facea sai se erte luptele selle contra crestinilor. Ostenii de subcomanda lui, bine platiti si bine echipati, aveatt un cultpentru densul, in cat el se bucura de tOta increderea lor. 3)

In Domnia lui Alecu \Todd Sutu, Sawa era coman-dantul cavaleriei usiOre, compusa de arnauti.

Dupe mOrtea acestuia, numindu-se Domn iar ScarlatCalimah, Sawa lucresa inteascuns pentru stapanul settcare'l culmasse de favoruri si de bani, declarandu-se pefacia in favOrea lui cand se incredinta ca Rusii nu trecuPrutul cu Ipsilanti.

1). Cassa hli Inintil-rea, Unit bisserica din maltalaoa. Protopopului, (01 casaCsenocrat), si care, (WO, mortea lui Sawa, a treeut in stilpanirea frate-sett.

'). Philimon. Vol. I. peg. 93, 261-265. Vedi ci Istoria Daciei de DionisieFotino, Vol. II. peg. 410.

3). Laurencon pag. 113-117.

d-110

CARAVIA, FARMAKE JIANU i CARJALItT.

Ne ramane a (Ace cite -va cuvinte despre cdpitanii deal doilea ordin ce s'au distins, unii prin eroismul lor, altiiprin cruclimile viciele lor, in miscarea de 'la 1821, alcdriea teatru au fost Principatele romane.

Capital' Caravia, in etate de la 50-55 de anni, a-vea ud facia repulsive si amenintatOre; statura, scurta sipocitd; ochii mici Si rosii, scotend flacare de furie si deturbare ; un tigru sub figura de om. Servisse in gradelede jos din armata rusesca. Sub Caragea, ajunsesse Bu-luc-Basa (capitan peste 1oo). Ipsilanti, la 1821, pentrumacellaria Turcilor de la Galati, in loc dojenesca,fiind ud fapta contrarie ordinelor s6.11e, si tot de odatanefolositore si vadnadtare causei sacre, it inalta la gradde General. Caravia era dominat de viciul betieTsi al hotiei, strangend sume marl din jafuri. Conduita sain timpul mi';;;cdrei a fost conforma cu caracterul si tre-cutul seu. 1)

Ciipitan Farmalie. Ca si Carjaliul, el fu un vestit capde bandit): ; crud cu Turcii, carora le jurasse vendettaneimpacatd, insa bray ca soldat si ca eterist. Era de sta-tura inalta, faca amenintatore, si numai rani, in cat nuse putea tine pe piciare; altiT it puneau pe cal; odata

Laurenson pag. 116.

si

').

69

callare, era un diavol clice biograful sea, bra-\rand celle mai marl pericole ; glontele nu se lipea de el,parca ar fi fost dres, cum clice Romanul. De la 18o6-1812, el a cornis in Romania, ca si Carjaliul, talhdrii neau-dite, mai mult contra Turcilor. Cu tOta. silinta Rulc,3ilor

d'al prinde, el nu putura pune mania pe densul.Companion nedespartit al IuT Capitan Iordache, Far-

make n'a voit sa asculte pe amicul seta'. la M-rea Secu,unde Turcil ii blocassera ; ci se preda puind, temeia peprornissiunea paganuluT, care it spanclura. 1)

Jafurile Grecilor si cruclimele Turcilor dettera nascere,dupa resbelul russo-turc de la 181 2, la multime de bandecompuse de haiducT, bulgarl Si romanT, cari se insarci-nara a resbuna societatea, ca holT de codru, pene sapata sa o resbune un Tudor ca revolutionar.

Intre aces haiducT, ce'T mai vestiti fura, in terra Ro-manesca, sub Caragea, Carjaliu si Jianu ; unul Bulgar, al-tul Roman. Amenduoi luptara pentru causa sacra, Jianulin tabara lul Tudor, Carjaliu in tabara luT Ipsilanti.

Viata Jianulul este descrissa. de Vaillant. 2) Ea esteforte interessanta din multe punturi de vedere ; numeleJianulul e f6rte popular in Oltenia.

Cargalta. Bravura .acestuia ajunssesse proverbial..Rapirea socieT selle de catre un Turc, it sili a se facebandit, jurand m6rte Osmanilor. Numele sea deveni spai-ma Turcilor. La 1821 Fevruarie, chernand Ipsilanti substegul sea pe toti cari simpatisail cu causa Grecilor, Car-jaliul vorbi ast-fel companionilor seT:

Fratilor, de patru anni impartim placerile i pericolelehaiducieT; in Moldova, ca $i in terra Romanesca., am datade lucru destul Poterilor ; si am resbunat multe jertfealle CiocoiuluT s'ale paganuluT. Am fost multamit de voT.Adi insa ye las ; ora neatarnaril a sunat pentru cre§tini;trebue se facem resbel TurculuT p'ua scara mai intinsa.

1) Laurencon, pag. 117.2) La Roumania voL III pag 234 - -235. Veil Columva No. 4, 1873.

inOelitat,

#i

70 -

Ipsilanti este la Focsiani ; Tudor e la Craiova. Allegeti;sunteti liberi. Cine me iubesce, viie cu mine."

Mihalake, unul din capitani, si maT milk de jumatateatrupei, trece in partea Carjaliului; Svetcu, alt capitan,trece cu aT seT in partea lul Tudor.

Adio, tovarase ! disse Carjaliu lul Svetcu. Adio !De si sorta ne desparte, nu uita insa ca suntem fratia 1)Peste cite -va Mille, Carjaliu era in tabara lui Ipsilanti;

iar Svetcu, in tabara lul Tudor. Aci Svetcu gassi pe Jianu,allaturi cu multi capitani de Plaiasi ce erau pl'atiti. dinVistieria terrei ca sa princla," via sail mort pe falkarul deTudor, cum it numin boeril divaniti; cu tote astea, tre-curb.' cu totii in tabara luT Tudor, fund ca talharii eraaBoerii greciti din BucurescT, iar Tudor era trimis de Dum-nedett sa resbune poporul de jafurile acellor talhari pa-tentati, cunoscuti sub nume de Ciocoi.

') Vetti data mortca lui, in istoria lui Vaillaut, op. citat.vol. III, pag. 236-244 si 217-2W.

ha CArjalin, pi

CAPITOLU I.

Conseeintele Congresulul de la Viena din 1815.

Carta Europei de la 1813, formata de spada victo-Hasa a luT Napoleon I, fu sfdsiatd de Congresul de laViena dela 9 Iuniti 1815.

Austria, Russia si Prussia se coallisasserd pentru resta-bilirea dinastiilor clisse legitime, pentru desfiiintarea gu-vernelor republicane, pentru marginirea FrancieT in ho-tarele eT de la 1792. Acea coalitiune fu numitd" de densiSanta aaanta, fiind-ca in apparintd propunea manti-nerea religiuniT, a paciT justifier, cand in realitatescopul el era sugrumarea libertatiT popOrelor, cu al Ca-rora concurs coalisatii invinseserd pe marele cdpitan alsecolulul XIX.

TotT principiT Europei aderasserd la acellu pact machia-velic, afard de Papa si de Anglia : cellu d'anteiti, din-tr'un scrupul religios, fiind-ca in allianta poreclitd sangparticipasserd suveranT necatolicT; cea d'adoua, din prin-cip, pentru ca scopul aliantel era necompatibl cu regi-mul constitutional, domnitor in Anglia.

Popolir cari creclusserd in sinceritatea promissiunilorpotentatilor, si maT ales popolil apasati, ca Grecil, Ro-manii si Bulgarir, trimisserd agents la Viena spre a sus-tine drepturile lor, s'a cdpata ud usurare la sufferintele

ts'a

72

for seculare. Din partea RomanieT se afla acolo un Mi-topolit Vii. Manuc-bey 1); iar din partea Grecilor eraumai multT.

Grecif se allessera numal cu onorea d'a vedea presi-data de Capodistria (ministru plenipotentiar anti RussieTla congressUl de la Viena), societatea literara si sciinti-fica, infiintata. in Athena la 1812, si cunoscuta sub nu-mele de Eteria amicilor de Muse; chiar capete coronatedevenisserA membril aT acesteT societatT, precum regeleBavarieT si allti Viirtembergulur, si insusT Imperatul Alexan-dru alld RussieT.

Coalitiunea suveranilor dette nascere la societatT se-crete, in care figurau barbati liberal' din differite terrT,

adapatT din principiile sacre alle mare" RevolutiunT de la1789 ; precum, Frances', Spanioll, Italian" si German",cum .i barbati din statele ce gemea de secull sub jugultiranieT, precum GreciT, RomaniT, Bulgarif si chiar Ru,iT;tot' acestia aveact represintantiT for in acelle societaci se-crete.

In Germania figura societatea numita tugend-bur (al-lianca VirtutiT) ; in Italia, Carbonarit; in Francia si Spa-nia, Francinaconiz; in provinciile locuite de GrecT, Etc-ri.Ftif etc. 2)

Mortea luT Napoleon pe stanca de la santa Elena fusemnalul ma" multor rescularT populare : ca cum spiritulMareluT Capitan, ce presserasse in Europa cu sabia sasemintele libertatiT, voia a repara reul ce facusse Re-volutiunii, eare'T dedesse occasiune a se illustra ; ast-feliuspiritul set sufla acum peste Europa vintul revolutiuniT,care descepta popcirele din letargia lor.

Inteadever, afara de miscarile insureccionale din Lyon(Octombre 1817) din Spania (Ian: 182o) din NeapoleSicilia (Iuliu 182o) din Portugalia (August 182o), avend

1) 3.1omente din Istoria modern:1' a Grecia, de D. Baritz. Fon, Transilvania:No. 10, prig: 114.

2) Vedi Histoire des societes secretes. par P. Zaccone. yaris 1867.

si

73

t6te aceeasT.tinta s'aceleasI aspiratiunt in annul 1821 seveclura miscarT revolutionare in Brasilia ; insurectiune mi-litara in Piemonte (Martie), in Grenobla (Martie) in Be-tort, in Romania, in Grecia si in Moreea, unde la 1822se proclama independinta Grecilor. 1)

Acele miscarl revolutionare provocara congresurile dela Troppaii (1820), de la Laibach (1821) si de la Verrona(1822), cari avea de scop sugrumarea acellor miscari insu-rectionale ; dar acelle .congresuri nu puturastarpi societa-tile secrete, can dottera nascere la independinta Brazilieis'a Greciei, la concuista Algeriel de Francest, la sepa-rarea BelgieT de Holanda, la formarea regatului belgian,la revolutia Poloniei, la crearea vice-regatului Egiptultd,in fine la revolutiile din Francia de la 1830, si din tomEuropa to 1848.

Fiind-ca. eteria 'politica a Grecilor a dat nasterenationale de la 1821, al caria resultat a fost, pen-

tru Romania, emanciparea ei de jugul Fanariotilor, sun-tem nevoid a vorbi. in acesta opera si de insurectiunea Gre-cilor ; aceste doue miscall, de si cu tendirrte differite, sunsstrans legate impreuna. Romanic' au profitat de za-vera Grecilor la 1821, .ca sa pita. protesta contra doni-nirei Fanariotilor; dupa cum at profitat la 1848 de za-vera ce o prepara Russia, ca sä proteste contra protec-toratulur esclusiv si fatal al Czarilor.

1) De la 1820 pang la 1870, septe-spre-dece tronurI furl resturiutte prin in-fluinta acellor societati. In hind 1830 cadu Carol X al Franciei; in Sept. 1839ducele de Braum Schweigh; in 1848 Ludovic Filip al Francia, Bibescu inRomania si Franciscu al Austriel; Stirbei la 1856 ; La 1859 Aprilie, Francisc,ducele de Modena, Robert dilute de Parma, Ferdinand de Toscana, Don Miguelrege al Portugalief ; La 1861 fevr: Franci,:c II regele ambelor Sicilil ; la 1860Othon al Greciei; la, 1866 Voda Cuza; Friderich Wilchelm, princiul Electoralde Hesse ; ducele de Na.ssail si Don Juan, preteudentul Carlist; la 1867 Eliatazbeta, regina si la 1870 Napoleon III.

mis-cariT

Spaniel,

CAPITOLU II.

Eteria.

Dupe duoi anT de la infiintarea societatif filomuselor,se infiinta ua aka societate, cu totul politica., sub nu-mele de aerie; scopul ei era liberarea Grecilor de jugulturcesc, si emanciparea tuturor populilor crestini din 1m-periul turc.

Lin negutator grec din Arta, anume Scufas, secia.torin Odessa, isi asocia alti duoi comersanti, obscuri ca sidensul, anume Athanasie Tzalacoff si E. Csantos, 1); a-cesta era franc mason, nascut in Patmos ; acella era car-bonar, si participasse in Paris la conspiratia patronata insecret de Ministerul Choiseul-Gonffier. 2)

Societatea fu numita. Elena anzicilor; si scopul ei se-cret era armarea Grecilor contra Turcilor.

EY adoptara tote practicile in usti la celle alte societatTsecrete : modul de initiare, gradele de inaintare alle mem-brilor, . formulele simbolice, semnele mistericisse de recu-noscere, etc ; si ca sa dea mai multa autoritate acellei

inventard ua putere misteriossa, numita. 'teer;(principal, suffletul EterieI) care avea sä se dea pe fata.

1). In Memoriele Greciei de Ravbaud. se dice cif. palm an fort fuudatorii E-terid, pag. 176.

Baritz. Opera eitatit, pag. 11:1.

societal!,

in dioa cand va incepe actiunea. Capii Eteriei dedeattinteleg,e, si toti affiliatii, credal ast-fel, ca". acel 'ceen esteRussia, cu ajutorul caria Grecii se vor libera de jugulTurcilor ; ceea-ce intaria ac-esta credinta, era propagareaemissarilor rusi, din timpul Ecaterinel, ca popolii cretin!din Turcia vor fi salvati de Russia. 1)

Chiar litterile A. S. K. din sigiliul eteriei insemna caAlexandru al Russiei (si Kapodistria) vor ajuta Santaalliantd. 2)

Cei trei cap! eterie! .11" a,ssociara altii, intrecan Perevos si N. Galatis; iar Scufas se stabili in Con-stantinopole (Apr. 1818) de unde se pusse in corespon-dintd cu agentii sei din differite part! alle Europe!. Dincapul loculu!, planul era a incepe miscarea din provin-ciele grecesci, anume din Magnessia si Laconia. 3)

Perevos, amicul Rhigas 4), ;31 cu Galatis furs trimisi inRussia, unde din causa propagandei for pe faca guver-nul russesc se vedu silit a'i trece peste frontiers in Ro-mania ; consulul russ Pini priimi ordin a be acorda pro-tectiune si a le inlesni ban! ,ca membrii a! unei asso-ciatiuni al caria scop era saramarea jugului turcesc.Prin acesta Russia incuragea pe faca pe eteristi, ce

deveneti cutest-atoll pang la temeritate ; iar eteria incepua fi bine privita chiar de Boeri, mai alles cand vecturaeT pe insusi Leventis, dragonul consulatului russesc, fa-cend parte din eterie. Leventis era initiat de Galatis insecretul revolutiunii, iar Galatis urmesa sa fi initiat pe ca-pitan Iordake, seful garde! domnesc!, care la randul settinitia pe cei-l-alt!.

1). Atunci se imprastid, in mare nuandr, broiura despre profe0a lul A gatan-ghel, prin tote provinciile uude eras cre§tini ortodoxi.-- IredI d. Baritz op. cit.pag. 115.

9). Istoria revolutittni grecesci de Al. Sutu. Lettres sur la. Turquie, parUbicini, torn. II. pag. 9-1 etc. Studiul d. Baritz despre istoria modernd aGrecieT. Pima Transilvaitia No. 10-12 pe 1871.

5). Philimou, op. cit. vol. I. pag. 387.4). Vedi viata lui Taigas, descrissd de Perevos in a,/ opi.liyor ilia/ a ,//12.61/ iz(%.

Athena, 183G.5). C ervinus. opera vitatit. pag: 14t-.

75 ---

a

si ei

lui

at

16

Capitan Iordache trecu in Bassarabia ca atraga ineterie pe Cara-George, care nu facu difficultatr cand in-telesse ca eteria era condussa de Russia ; prin ac6staellu spera sa recapete tronul Serbiel, usurpat de 11,1ilositi.Cara-Gheorghe trecu indata. la Iassy, unde Galatis it pre-sinta luT Leventis, ce trecea de nepot al lut Capodistriasi care ocupa provisoriu locul luT Pini. Leventis dette lutCara-Gheorghe banT si pasaport, dupe cum inlesnia latotT eteristi ce trecu in Austria si Turcia ; Cara-Gheor-ghe trecu in Serbia la un vechiti amic allu seri, ex-Voe-vodul Wonitza, care locuia la Adzagna, langa Semendria;dar Pasa de acolo, Marasche -Ali, afiand de la agentii rusTscopul sossiril lut Cara-Gheorghe, trimisse ostire la Ad-zagna (16 Iuniu 1817); si Wonitza, spre a scapa de res-bunarea Pasei s'a lui Milos, uccise pe 6spele si amicul set. 1)

Scufas muri in Iulia 1818. Comitetul dirigent se matmaxi cu a1tT septe membri. 2)

AceF,itT s6pte cape is1 asociara si et altiT; cu modul a-cesta se immulti atat .de mult numerul eteristilor, in catla 182o, Eteria numera peste 200,000 affiliatT, atasiati ladifferite Comitete, respandite in orasele principale dinEuropa.

Insurectia din Italia si Spania, sufland assupra Greci-lor spiritul revolutionar, aprinse capetile for de entu-siasmul libertatii; lupta intre POrta si Ali -Pala ii incuragia.

1). Minima, op: cit: vol: I pug: 149-150.27. Si a nume : A. Gazis, destinat pentru

Leventis, pentru Bucuresci.Patsimadis Komizopulos pentru Moselva,Sekiaris, pentru Constantinopole.Anagnostopol, pentru Principate.(A cesta, certandu-se cu corifeil Eteria, fugi din Bucuresci, Mend a sepriimi in comitetii Archimandritul Grigorie Dikeos, WA, moralitate pro-blematicX, dar forte activu, dibacid si entezAtorii.)Tzalacoff, pentru Pisa, (en insIrcinarea specialg d'a attrage in Eterie peMitropolituirt Ignatie gi pe prineulfi Alexandru IvIavrocordatil.)In fine Csantos, pentru Petersburg. (cu insgreinarea d'a offeri luI Capo-distria direcciunea supremA, a Eteria.)Philimon. Op: cit: vol: I pag: 23.

sa

§i

--- 77 ---

Ali-Pasa, de pismO. contra Portii, didesse inapol Sulioti-lor Kiapha, bulevardul cella mai tare al Grecilor, din-preuna cu tote munitiunile de resbel 1); acesta silisse peGreci a se allia cu rebelul Pasa contra inamiculul Co-mun ; dorinta eteristilor d'a cunOsce pe , imprudentaunor esaltati ca Galatis si Kamarinos, carT prin conduitafor compromiteaa miscarea; temerea d'a nu deveni ridi-colt s'a se reci entussiasmul general, acestea silira pe di-rectorii Eteriei a pune in capul' miscari1 pe unul din ceidoi corifeii ce li se pared capabili a juca rolul de -tlext,; a-dica, pe Capodistria sau pe Al. Ipsilanti. Majoritatea Di-rectorilor opina pentru cella d.'anteia, si minoritatea pen-tru cella d'al doilea; unit preferau pana de diplomat, altiispada de general.

Csantos impdca ambele particle, propuind pe amendoi;ella clicea ca si capul si bracul eraa necessaril intr'uaintreprindere de felul acesta. Se hotara dar a se adressala amendoi. Acosta era la Febr. 1819.

Csantos fu insascinat a se adresa la Capooistria ; plecadar indata la Petersburg pentru acest sfirsit.

Capodistria publicasse, chiar in acel an, (.1819) ua scri-ere anonima 2) in care. consilia pe Greci a fi prudinti,s'a nu precipita lucrul, asteptand momentul cand Russiava declara resbel Portii; .cacT atuncT numaT vor putea fisiguri de reuita., luptand sub stegurile Russiel.

Csantos se presinta la Capodistria c'ua epistola din par-tea lul Gazis, care's rechema cuvintele selle de la Wienna,din timpul congresulul, clicendu'i cd spera. a se convingen din multimea Thrasibulilor ce'l visitesa, ca resculareaGrecilor a devenit ua necessitate imperiOssa; §i ca, e da-71tor a conduce miscarea.aCapodistria respunse luT Csantos ca nu 'Ate priimi

1). Pouqueville, op: citat. Cartea IV "capit: 4.2). Observations sur les moyens d'ameliorer le sort des Grecs. Corfou 6/iB A-

prilie 1819.Euglesul Waddington iu opera la Visite en Grace dans les annees 1823 et.

1824 (tradusa iq limbs germana de Schott la Stutgard, 1825) atribue acea operaluT Capodistria.

7S

acea sarcina; dar capii Eteriei se pot servi cic alIesi le uresa succesil bunk. 1)

Eforil din Pelopones nu se disperara, ci insarcinard peVardalah din Odessa, pe Kamarinos si pe Paparigopol(1820) a incerca si ei langa Capodistria, spre-a'l face sepriimesca rolul de ecru i;.

Capodistria respunse lui. Vardalah, camarad si amic in-tim de scold, ca Czarul e contra eteriei. ; ca Corifeii sa'siinfrenese entusiasmul, care a devenit ua nebunie ; cacialtfel vor compromite causa sacra prin precipitare.

Inteadever, Czarul Alexandru, care trecea de liberalinainte de 1315, se recisse de liberalT la congressul dinAix-la-Chapelle; apoi revolutiile din Spania si Italia 11 re-cisserd si mai mult; in urma, messurele luate contra Re-vol4unilor, in unire cu cei potentate din Santa al-lianta, it silea a fi in reservd, spre a nu trece de necon-secinte, mar alles ca, prin incuragiarea rescOler Grecilor,incuragea si resc6la Polonilor s'a altor populf subjugate;pentru aceste cuvinte Alexandru nu putea incuragea petacd intreprinderea Grecilor; simpatisa insd intr'ascuns cuimbigt Greco, cum i numia

Kamarinos, trimis de Petrobey la Capodistria, tot pen-fru scopul pentru care fussese trimis Csantos si Vardalah,priimi si ellu acellas respuns.

Paparigopol , dragoman al consolului russesc de laPatra, priimi si ellu un respuns analog. 2)

1). (1 en inns pag: 1(4.2). Gen inns. op: cit: pag: 15 '

najldec;

sr it

lalli

".

CAPITOLU III.

Planul eteriel, i causa amanarii Rey() lutiuniifixatii pentru dloa de 24 Novembre 1820.

Afland pe Grecii fury coprinsi d'un entusiasmfreneticti. Lista Eteristilor se umplu de numele cellormar notabili Greci, in fruntea cdrora figurau Capir Bi-sericer.

Prima epistola a lur Ipsilanti, trimisd la comitetul cen-tral din Constandinopole, in calitate de comandantu su-prem, fu impartitd' ca nisce mesce de Grecir entusiasmatr 1).

Prin art. 13 din planul general, se hotara ca CapitanIordache cu Sawa si cu Tudor Vladimirescu sa ridice ste-gul revolter in Muntenia; el' se basau p'acestd dillema :dacd Turcii intra in Principate ca se sugrume revolutia,Russia i declard resbellu ca a cdlcat tratatele, si Grecircapata independinta for luptand sub stegurile rusesci ;dacd Turcir nu infra in Principate de frica Rusilor,, Grecirtrap marl' folose din Principate pentru triumful causer lor.

Se trimissera scrisorl catre toti capir din differitedupd marginea Dundrii, si din Iasi si Bucurescr, cum

si la Milon, ca se fie gata pentru clioa fixata. 2)

In privinta teatrulur lupter, Ipsilanti era de opinie a') VeclI acea epistolA in Philitnon, op. cit. vol. I pan.. 14,9, etc,2) Idem vol. I. pag. 52.

dev,

locali-tall

incepe miscarea din Pelopones, find ca'la assigurasse ceide acolo ca. forts Turcilor in acelle Orli era inferiOrdGrecilor ; altii insa, ca Perevos, sustineat ca Grecii d'acolocunt lipsitY de arme si munitiuni; si ca incepend mis-carea din Principate, va face diversiune Turcilor, ce vor'fi siliti a imparti ostirea in Principate si pe margineaDunaril; si Grecii din Moreea si Pelopones vor putea astfellupta cu puterT egale.

Ipsilanti insd persista in ideea sa, ca sa, nu se corn -

promita Russia incepand miscarea din Principate ; darnici din Grecia nu credea ca e tiinpul a o incepe, ne,find incd preparati Grecii.

In timpul acesta, mai multi cap! did,diferite comitete tri-miteat planurile for sefului suprem, aratand prin ce mij16cesa piarda favarea Sultanulul, Vizirul Halet, inamict alitGrecilor ; si cum sa se ocupe Braila prin surprindere ;in fine Sawa era de parere sa se astepte anteit resculareaSerbilor si a cellor lalti crestinT din differite part! alleTurciel ; ss se initiese ce! duo! DomnitorT din Principatein secretul conjuratiunii, ca prin ajutorul for sa se 1)&sforma unt corpu de ostire de cate-va mil ; si in fine,Grecii sa cera de rege un membru din famillia imperialsa Russid. 2)

Ipsilanti defipse in fine clioa de 14 Noembrie 1820pentru inceperea actiunil in Moldavia ; prin urmare or-dona generalilor sei Sawa si Olimpie, ca in acea cli sä.

restorne guvernnl lul Alesandru Sutu, banuit de contraritiEterie, si salt inlocuiasca cu un Guvern provisoria, compusdin boierii initiati in secretul conjuratie, assigurand ast-felit.Eteristilor trecerea for peste Dundre, si concentrand tomostirea intre Vidin Si Adacale. Daca vr'un Consul 'T arintreba cu ce voie fac el acesta , sa'I respuncla ca sä.

trimita in lassy un om a afla respunsul dela Ipsilanti ; be

recomanda insa se pacleasca bine drumurile, ca nimeniGervinus. op. cit. pag. 170.Philimon. op. cit. V01. I. pag. 15-46, 71-75-86.

-

'I

81

sa nu pita esi din Bucuresci; sa trimita 200 ostasiintampina la Buzea, si cu restul sa mantie ordinea ca salnu se facd jafuri; ca de vor urma cum le prescrie, vorlucra conform dorintei augustilor Sell, carora le au facuttot' juramantul de credintai ; le recomanda discretiunea,cad la din contra numele for vor fi blasfemate ca alleacelui miserabil de Econom, ce tradasse la Turci secre-tul Conjuratiunii; le flata amorul propriu, spuindu-le cadensii vor deschide callea spre a merge in mijlocul fra-tilor lor, ce'i vor priimi ca pe liberatorii for ; iar numelefor vor fi incununate cu cununi de glorie ; in fine, ca adat si pentru Constantinopole ordinile necesarif; ast-felitca lupta va incepe d'odata in tote partile. 1)

Tot atunci se adressa. Ipsilanti si care ca sarescOle si ellu pe Serb' la epoca aratata 2); in fine scrise

Caravia ca inqioa de 14 Noembrie sa se afle ascunsimprejurul Iassylor, cu tot' Omenii seT, luand instructiilenecessarii dela Lassane secretarul seu, avend cu ellC sipe Csantos. 3)

In Iassy agentii lui Ipsilanti lucrati si e' in favOrea Ete-riei. Eforii inrolassera destule brate, si stransessera, destuiban' prin contributii, pentru reusirea planului; pe dealta. parte Iacov Rizu, Ministru si amic lui Voda Sutu,incredinta pe Ipsilanti despre cooperarea Domnului setila causa sacra.. 4)

Boierii din Moldova, ca si cei din Muntenia, nu eratitot' initiati in secretulu conspiratiunei; pentru cuven-tul ca Grecii nu aveati destula, incredere inteensii ; ma'alesti ca boierii se temeati de ud rescOld contra Tur-cilor. 5)

1) Vedi epistolele sells cu data din 24 Octobre 1820, scrisse la Chisineqi,in Notele primului volum din istoria lui Ion Philimon, pag. 233 - -235, unde fi-guresit celle done epistole, din care um scrisii de insusi Ipsilanti cu maimstanga.

2) Notele vol. I din opera 1111 Philimon, pag. 1-27.$) Idem pag. 235.4) Idem pag. 247.5) Idem put. 90,

6

alu

Milosu

si lui

Qi

8-)

La 15 Noembrie, Domnul Sutu avu ua intrevedere laSculeni, prin mijlocirea lul Rizu, cu George Cantacuzin,ca din partea lui. Ipsilanti, Si allu careia resultatu fu fa-vorabil Eteriei. 1)

Dinteua epistora a lui Sawa catre Csantos, cu data din29 Octombrie 182o, se vede ca Brancoveanu era initiatde Sawa in secretul conjuratiunii, cu conditiune insa, canumele sea se ramie necunoscut conjurati 2);cei-lalti boeri, precum Constantin Samurca.i.a, Filipescu(Vulpe) Si altii, ce facet' parte din Eforia din Bucuresci,erati initiati. prin Olimpie in secretul revolutiunii.

Pe de o parte, neintelegerile intre Sawa i Olimpie,unula ingrijeatti despre puterea Turcilor 3), cellalt en-tusiast de bravura Grecilor ; Si nehotararea luicare nu se pronunta definitiv, voind a vedea mai antaiuresultatul cererilor selle catre POrta, ,5'a se decide dupace va vedea pe Russia angajata in resbellu cu Turcia ;pc de aka parte neintelegerr intre Sutu, (Dom-nul Moldovei) §i Ipsilanti in privinta sOrtei acelluia dupaisbucnirea revolutiuniT ; neincrederea ce'i insuflasse Ale-sandru Sutu (Domnul Munteniei) pe care Olimpie nu pu-tusse a se decide d'alu assassina, repumn'andu'i aseme-nea fapta., nedemnd de un om deprins a brava glantelepe campul luptelor de independinta" ; in fine, ateptareamortii lui Sutu, fie prin venin, fie prin glonta; acesteatate silira pe Ipsilanti a amana dioa fixata pentru ridi-carca stindardului Revolutiunii.

Lassane, secretarul lui Ipsilanti, fu trimis la lassy aincuragea pe DZihaiu Sutu, ca sä. puie la dispoditia Ete-riei Si banii si Wirea terei, si se restabilesca concordiaintre capil ce erati in neintelegere 4).

Lassane reuA si Sutu dete ordin in consecinta pote-') Philimon, op. cit pag. 88-91.2) Notele lui Philimon pag. 247.s) Vedi pag. 93 din opera citatg a ha Philimon.4) Corespondinta intre Rizu si Lassane cu Ipsilanti se pOte vedea in Notele

primulni want din istnria lni Philimon, pag. 247, 251 si 325.

celor-lalv

militarT,

Milosiu,

Mihaitt

83 -

rilor din Bacati, din Piatra si din Suciava ; pusse la calle ase strange provisiuni; si depusse 130 mii lei in casa E-teriei, ma' promitand alti wo mil 1). Olimpie insd, insdr-cinat a attrage pe Milosiu, Printul Serbiei, si cu care in-trasse in corespondinta Inca" dela 24 Martie 1820, nu fanorocit in missiunea sa ; Milositi respunse prin cuvintewage, neangajandu-se la nimic ; Olimpie insd nu pierdusperanta. 2)

Milosiu dovedisse, in revolta sa dela 1815, ca era vi-clean sail prudinte, stiind a'si face prin purtarea sa unpartid chiar Intre Turd 3).

In Muntenia, Intre Olimpie, Sawa, Farmake si Perevos,se Inchiasse un act in care se lasasse locu si pentru sem-natura lui Milosiu. Prin acellu act se obligati a aparacu viata for patria, religia si legile natiunei ellene,lcare,pe cat a pastrat aceste trei virtuti, a fost gloriosabera ; prin urmare, se legau prin juramant a imita esem-plul acelor Eroi din cari diceati ca. sa trag, s'a avea invedere numai fericirea patriei lor. In acea sacra lega-tura, chat ei, vor intra to' aceia cari vor da probe ca.posseda acelleasi sentimente, fiind destul d'a se bucurad'ua bung reputatie printeua conduita nepatata.

Se facura cinci coppii dupa acesta legatura, purtandfie-care semnaturele tutulor, si luand fie-care cate una.

Acest act era facut pe pamentul ellen ; si purta datade 21 Maiti 1820. 4)

Milosti refuda a suscrie acest act ; prin scrisorile but

equivoce care Olimpie si catre Sawa, cu data din 3o Maia,13 August si 26 Septembrie 1820, ellu nu se angaja lanimic. Intr'una, le multumeste de simpatiile for pentruSerb', assigura ca nutreste acelleasi sentimente pentrudensii, si ca epistolele selle pot fi privite ca ua proba de

1) Op. lui Philimon Vol. I. pag. 110.') Gervinus, op. cit. Vol. I. pag 150.a) Idem pag. 78.4) Notele primula vo!um al Istorit lui Philimon pag. 251.

si li-

ii

84

consideratiunea ce le pastreza, fiind tot-d'auna bine-voi-torul lor. Intealta epistola, Milosiu le face cunoscut sgo-motele despre triumfurile luT Ali -Pala contra Turcilor, sinumirea lui Hursit-Pala ca Vizir ; II assigura.' din nuoUdespre sentimentele selle de amicie, multumindu-le depink politice din lume ce'T comunica, si spera ca. doriri-tele Serbilor vor fi aprobate de Porta. 1)

In timpul sederiT selle la Chisinett, Ipsilanti se incercaa indupleca pe Generalul Orloff, ce comanda avant-gardaostirii rusesti dela Prut, sub Maresalul Vitgenstein, casä participe cu corpul seti la Revolutiunea Grecilor. Ip-silanti spera ca, prin intrarea trupelor rusesti in Roma-nia, Turcia va declara resboiu Russiei, chiar cand Im-peratul Alesandru ar desapproba purtarea lui Orloff; prinurmare, participand si GreciT in resboiul turco-russu, causafor ar castiga. Illusiuni de poet ! Avea destule esemplein istoria Russiei ca profitul din asemenea lupte ilu tra-gea numai Russia. In prediva de a se decide, Orlofffu chematu la Petersburg, negresit dupa denunciareaGeneralului Kiseleff, ce se afla atunci la ChisineU, si

care banui, din desele convorbirT alle luT Ipsilanti cuOrloff, ca se urzeste ceva de felul acesta. 2)

') Ideal pag. 252, 254 si 255.') Philimon op. cit, pag. 87.

CAPITOLU IV.

Ipsilanti sehimbal planul d'a ineepe miKareadin Pelopones.

La 5 Ocrombrie 182o, Ipsilanti convOcd in cimitiruldela Ismail pe capii Eteriei din diferite parti alle Greciei,intre cari figurau Dikeos, Perevos, Leventis si Csantos, casa desbata impreund planul lui Sawa, pe care 'la si a-probara 1). Aci se decisse luarea arsenalului s'a floteiturcesti p'o ncipte intuneccisa, si chiar prinderea Sultanului.

La 13 Octombrie, se tinu alta conferintd, tot la Is-

mail; si se hotdri din nuou ca, miscarea sd se incepddin Moreea, unde Ipsilanti va trece prin Triest ; iar Di-keos se trecd. in Pelopones, si Perevos in Laconia, pen-tru organisarea luptei.

La Sculeni, Ipsilanti se intelesse cu Rizu, ministru luiSulu, care aproba. si ellu acest plan. 2)

Se dederd ordine in consecinta catre insulari, chemandu'ila arme, si spuindu-le ca. Grecii sunt gata a cere drep-turile for cu arma in mina. 3)

Apoi scrisse lui Milositi, (5 Noembrie) amerintandulticu Rusii si cu Turcii; si asiguranduln ca insurectia seva intinde dela Moreea pang la Dundre. 4)

1) Philimon op. cit. vol. I. pag. 47.2) Gervinus, op. cit. pag. 172, vegi i SuO pag. 41.8) Philimon, vol. I. pag. 377.4) Dem pag. 237.

Dela Sculeni, Ipsilanti trecu la Chisinea, la cumnatu-sett Katakatzy, guvernatorul Bassarabiei. Aci, sub in-fluinta celor ceat incongiurau, isi schimba botarirea ; sisa decise a incepe indata.' ostilitatile din Principate.

Ordinele flied revocate din nor' ; si acesta provoca. omare perturbatiune si descurajeare.

Ipsilanti facu ua ultima incercare Tanga Milositi, pro-puindu'i un tratat federativ intre Grecia si Serbia ; darMilositi, care nu facea deosebire intre Turd' si Fanario ;i,respunse tot in sensul epistolelor selle de marnainte. 1)

Din minutul acella, caderea intreprinderii lui Ipsilantiera sigurd, dupa cum a dovedito Sawa, alle cdruia con-silii intelepte fura. dispretuite. Lingusirile celor ce in-t ongiuran pe Ipsilanti, intre cari si Rizu, ceat comparacu Eroii Elladel si cu ai Americei 2); si mai ales intri-gele Russia care voia prin ac6sta a compromite causaGreciei; apoi neesperienta lui Ipsilanti de care dedessemai multe probe 3) : iata adeveratele cause alle schim-barii planului, atat de fatala intreprinderii Grecilor.

Sa. ascultam justificaxile lui Ipsilanti.Sunt acusat, dice Ipsilanti, c'am allesu reti momentul,

si c'am precipitat lucru 4); dar, dupd revolutiunea dinNeapole si din Piemonte, era impossibil a opri impulsiu-nea data Eteristilor, in cat m'am veclut tarit de curent,mai ales dupd descoperirea conjuratiunii de catre Porta;

1) Baritz op. cit. pag. 127.2) Vedi epistola sa in Philimon. Notele vol. I. pag. 247.3) Gervinus raporte in opera citatit (pag. 173.) cit Ipsilanti, pe cand se alb

in Petersburg, hoterisse ca Petrobey sa, transporte din Corfu in Laconia pelioti, determinand pe Capitanif din Epir a face intre ei utt aliante ; probe des-pre innoranta sa complecte, fiind imposibila realisarea celor done mesuri pro-puse de elle. Asemenea fu si propunerea sa d'a ocupa inteue nopte flotasi arsenalu turcesce, puind mana chiar pe Sultanul: idei stravagante, moste-nite dela tata-siiii, si esprimate in phenixal dupe' stegul Grecilor, ce insemna:restabilirea imperittla Bisantin prin Greet", idei nebune, clad se gandescecineva ca IA mina; de Omeni, cc erail sub privigherea Politiei, Mit arme sisefi capabill', credal se fie stipani pe uu orasie cc GOO mil locuitori, si itaostire de IanicerY, ce erati inci spaima

4) Pim fixatit pentru inceperea luptei era 25 Martie 1821.

87

apoi Grecii trebuia sa profite de resbelul Portii cu Ali -Pasa, prin care .se facea diversiune Turcilor ; am fost darsilit a da semnalul, aruncandu-me in Principate, pentrucuventul ca, atragand asuprale tan, atentiunea Portii,provinciile Greciei sa puteau prepara mai lesne." 1)

S'ascultam acum si justificarile istoricilor Greci:Principatele veneati in ajutorul Eteristilor cu 6ste,

provisiuni, cal si bani; Boierii le erau favorabili, fiind-cale convenea ua schimbare, cu speranta ca va veni Domnunul din ei 2); Turcii nu puteau intra in Principate, cadar fi provocat resbelul cu Russia ; Consulii aflati inEterie faceau pe Greci a spera in concursul Russiei; Ro-manii prfimiserd ud educatiune grecesca, in cat Romaniase putea crede fiica iubita a Elladel, si urma a'i respla'ticrz viata bznefacerzle Grecilor; Romani eraa ortodoxi, caSi Grecii, si resbelul, fa' candu-se in numele ortodoxiei, a-yea sanse de reusita ; concursul lul Mihaitt Sutu le erad'un mare ajutor ; apoi cei ,mai multi biurocrati din Prin-cipate erau Eteristi; aveau concursul lui Olimpie si Sawa,capii ostirei; trebuia sa profite de martea lul AlexandruSutu, pang nu se numia alt Domn, care pate le paralisaactiunea ; in Principate nu erau Turd ; trebuia sa pro-fite de revolta lui Ali -Pala (23 Martie 1820) ; EteristulSaros promisesse lui Ipsilanti ca va lua de sigur forte-reta Giurgiului, deschidandu'i ast-fel drumul Bisantiului;G. Olimpie i propunea luarea cetatii Ada-Kalle ; Epis-copul din Philipopolis i promitea rescularea Bulgariel Si15 mii luptatori; pe d'alta parte, Eforii din Constanti-nopole anuncati ca Grecii d'acolo se porta, ast-feliti ca, po-licia a descoperit complotul, si ca persecutiile au .i ince-put ; in fine, Eteristii sperail ca vor sploata nemultumi-rile Boerilor contra consulului Pini, ce't 6ortverna in mode

') Epistola 1111 Ipsilanti, mentionati is Cap. III, si reprodusI de St4u in is-toria sa, la pag. 38-40.

1 Vedi piesa theatralii din Colunola Trai«iiii No. 7 pe 1872.

8ti

despolicii 1); ca tot contau pe concursul Serbilor, pe cariC. Ipsilanti I ajutasse, find Domn, cu j5ierderea yap tata-lui set, etc. 2).

La aceste cuvinte, mai mult speciase, de cat logice,cum dice Ubicini 3), se adaugau altele ce pareat seridse.

Intre emissarii trimisi de Ipsilanti in diferite parti alleTurciel, pentru a pregati rescola, era si Aristid Papa, tri-mis la Milosia; ellu fu prins de Pasa dela Vidin; si ni-

micind scrisorile catre Milositl, se arunca in Dunare dupaua stanca, la satul Fetislam.

Un alt emissartl, anume Ipa.tros, trimis cu scrisori laAli -Pala, fu prins si elk'. in Macedonia, si uccisti dePrimatukt Zaphirache. 4)

Kamarinos, trimis la Petersburg, cum am aratat, cainduplece pe Capodistria a se pune in capulpropaga pe facia ca Russia nu va da. ajutor Grecilor ;si Eteristii fura omori.

Aceeasi sorta avu si Galatis, nu mai putin inprudintede cat Kamarinos, incerc'andu-se a usurpa drepturile mem-brilor Comitetului dirigent. 5)

Dar mai grava fu denuntarea secretului Care guver-nul turcesc de catre un grec, Assimakis, dinpreuna cuEustatiu Galatis, ce voia se resbune mai-tea frate-seu, as-sasinat la Hermione din ordinul Comitetului. 6)

Assemenea traddri §i crudimi grabira catastrofa, desi Eteristii nu erati de loc pregatiti; tota speranta for erain ajutorul Jul Mihaiu Sutu din Moldova; iar in Muntenia,in ajutorul lui Sawa si Olimpie.

1). Teodor Negri, luteund memorid dela 1819, assigurit pe Greci sit nucontede pe Romani, cari suntd siliti a menaja pe Turd; ca Great' din Prin-cipate suutii degenerati, si cd Romtudi urdscti pe Greet; c Orranii suntil inno-ranti §i condusi de popi, iar aceltia de Episcopi, ce all aceleasi interese cuboerii, can' voescil a lua loculd Fanariotilor; in fine di Pandurii nu pot sim-patisa cu Green-, etc, (Geryinus. pag. 174.)

2). Philimon. op. cit. vol. I, pag. 86. Gervinus, pag. 174. Sutu pag. 41-50.Ubicini. Provinces Roumaines (L'univers) pag. 121.

4). Gervinus. vol. I, pag. 179.Idem, vol. I, pag. 152-15g.

9. Idem, vol. I. pag. 179.

sa

').

snip' a'la

9.

89

Nici ua intreprindere de felul acesta nu fu condusa,istorici, cu mai multa usiurinta." si imprudinta! E-

teristii lucrau pe facia in Constantinopole; ast-felitt ct. Gu-vernul cella mai apatic si indolent descoperi indata sco-pul Eteriei. Pe la.nga tradarile cellor ca Galatis si As-simakis, Sultanul posseda multe scrisori d'alle lui Ipsilanti,prin care nu numai Grecia, dar si Russia era compromise.

Apoi Grecii incepeau ua lupta de mOrte, lupta deesterminare, lard' arme, lare munitiuni, fare provisiurn ! 1)

Sortii sunt aruncati! disse Alessandru Ipsilanti, glandstirile triste ce le aretaram. Piara lasul care, la vedereafratilor sei amenintati, isi mai pierde timpul cu calcule !" 2)

Trimisse dar ordin fratelui sett Dimitrie a trece in Pe-lopones, pe cand ellu cu cellalt frate va trece In Prin-cipate, de unde va alerga in ajutorul Grecilor, trecendprin Bulgaria, Rumelia si Macedonia, spre a le revolu-tiona pe tote in drumul

Trimisse apoi lui Capitan Iordake prin Csantos 5o miide franci pentru ellu, pentru Sawa si pentru Tudor Vladi-mirescti; trimise 8o mii franci lui P. Mavromihalli siTheodor Colocotroni; ordond lui Tudor Vladimirescu a pro-fita de mdrtea lui Sutu spre a rescula pe Pandurii lui; infine espedia in Iassy pe Orfano ca, dinpreuna cu Las-sane, sa strange bans si soldati.

Sa lasam pucin pe Ipsilanti la Chisineti, si sa venimin Bucuresti.

Memoires sur la Grece, par Raybaud. pag. 181 si 185.2), Sutu. op. cit. pag.. 19.

clic unii

sett.

lui.

'I.

CAPITOLU V.

Prime le miscari revolutionare din parteaInt Tudor Vladimirescu.

Voda Alessandru Sutu cadusse bolnav Inca dela 3 De-cembrie 182o, si muri la 19 Ianuaria 1821 1)

La 18 Ianuariu, cu ua qi inaintea mortii mai Sutu,Capitan Iordake, fara a mai astepta ordine superiore,hotaresce a da semnalul Revolutiunii 3); pornesce clf:T

pe Tudor, ce se afla de cu tOmna in Bucuresci, 11 por-esce peste Olt cu 25 Arnauti din trupa lui Capitan Ior-dake, sub comanda lui Dimitrie Makedonski, fost officierrussu, stabilit in Bucuresci dupd resbellul turco-russ dela1806 -1812. 4)

Tudor, Hagi Prodan si Dim. Makedonski erati deja in-telesi in privinta rescularii poporului, cu mult inainte demartea lui Voda Sutu, legati fiind tus-trei prin juramenta lucra impreuna pentru emanciparea poporului. 5)

Pand a nu ajunge Tudor la Pitesci, alti 15 Arnauti,

'). Vedt adressa gavernulai provisoriu catre Porta la Nota No. XVII."). Memorialii lui Dirzenu, publicatil in Trompetta No. 646. Fotino insa

sustine ca Tudor la, 17 Ianuarie a plecat din Bucuresci. (pag. 5.)'). Pldlimon. op, cit. vol- I, pag 93.4). Dirzena, op. cit. No, 616. Vedi si Nota No. XX.5). VedY Nota No, X.

2)

91

preparati pentru acest slarsit, se unira cu eel lalti 25

din tru pa lui Capitan Iordake. 1)

Trecand pe langa Pitesci, Ispravnicul de Argesiti iTintrebas unde merg ? Tudor respunse ca sunt callatorica' tree peste Olt; si nu adduc nimenui nici ua suparare.

Ispravnicul instiintesa indata despre acesta pe Cairna-cami, cari considerand acest fapt ca un lucru de nimic,ca ua banda de ho', pe care la singura caprarie dePoterasi o va putea infrange 2), nu fail nici ua mesuracontra lor; ceea ce ne intaresce in credinta ca unit dinBoeri! Divanului erati intellesi cu Tudor.

La 19 Ianuariti, Tudor trecu Oltul pe la satul Bu-desci, districtul Vilcea; si se indrepta spre Ocna ceamare; sera popossi la un sat aprOpe de acea ocna, undecumpera cu ban): tot ce'' trebui, si fara a adduce cui-va cea ma' mica suparare. 3)

Adoua cli, pornind spre Gorjiu, intalni pe vechillul veta-fului plaiului Horeclu, care venia la Zarafia (cassieria)districtului Vilcea cu vr'o 2000 galb.; Tudor i ordonase'l urmese cu banii si cu plaiasul ce'l insotia. 4)

Vineri, 21 Ianuaria, Tudor sosi in Tergu- JiuluT pe lasfintitul oprindu-se la Vasile MOnga, samesultidistrictului ; parte din arnauti tabarara pe maidanul dindreptul caselor luT 1VIOnga, (intre casa reposatuluT SetraruChirita, si casa reposatului doctor Culcert), unde eraIspravnicatul ; restul umplu curtea ease' luT MOnga. Vr'ocincT Arnauti priimira ordin a adduce indata pe ispravniculClucerul Dinica Otetelisanu ; cad celalalt ispravnic, Ca-minarul lorgu Va.carescu, lipsia in district. 5)

'). Fotino, op. cit. pag. 6. Vedi i Nota No. XX.Dirzenul, No. 646. Veils t$i Nota No. XXI.

3). Idem.'). Idem.5) Du0 relatia lui Grigorie 'Mongescu, fiul lui Vasile Monga. Dirzenu

sustiue ca Tudor, oprindu-se la Obrazia, aprOpe de Jig, tritnise d'aci pe Ma-kedonski cu 20 Arnaud ca 46 ridice pe ispravnicii judecului.

sdrelul,

-').

92

In timpulu acesta, Tudor ordona Arnautiloru a dacailor fan si graunte, si a'i potcovi, stand gata de ple-care ; iar ellu se primbla prin pridvorul cases, conver-sand cu socia lui MOnga, pana se sosesca acesta dela za-rafie. Tudor purta peste vestmintele selle ua tatarca cumanecile stamte, peste care era incins cu sabie. 1)

Pe cand soda lui 1\16nga i prepara cina, compusa dinpuce prOspet, fiind cli de post, Arnautii adduceau intr'uatrasura pe ispravnicul Otetelisanu si pe Samesul VasileMOnga. Tudor ordona ispravnicului se'l urmese la Bra-diceni, accordandu'i ua ora numai pentru a se prepara;pentru care sfarsit i se si dette de paza cati-va Arnaud. 2)Otetelisanu sta.rui a i se arata ordinul domnescu , darTudor refusa, clicendu'i va arata la satul Bradi-cenii, in presinta ambilor ispravnici. 3)

Tudor se inchisse apoi cu Vasile MOnga intr'ua ca-mera., uncle): destainui tot planul seu, indemn'anduai a'luinsoti la Tismana. 1\I6nga. i respunse ca nu p6te merge,avend in zarafie peste 1 oo miT lei 4), de care nu se pOtedeslipi.

Tudor consimti se remaie MOnga la postul seu, de-clarand cä. n'are nevoe de banii Vistierief, si ca va pe-depsi pe ori-cine s'ar attinge de densii; apoi incredintape amicul sett ca rescularea poporului se face cu con-simtimentul boerilor patrioti.

Cu tote astea, arhon Sluger, i observa MOnga.,fapta D-le este cutezatOre ; si nu vei scapa cu viata dinacesta rescOld.

Sciu bine, prietene, respunse Tudor ; dar din ce-sul cand m'am nascut, m'am imbracat cu camasa mortii. 5)

1) Grigorie Mongescu.2) Idem.8) Dirzenul. No. 646.4) Dupa, relatia comunicatii de reposatul Scarlat Rosetti, ce fussese strans le-

gat en Vasile MongA. D. Grigorie Mougescu sustine c Monet avea in z:ii-rAfie numai 15000 lei.

8) Scarlat Doqetti, N. ropescu din 11Iwte,ei. Si Cioranul pag. 89.

calti

-93Dupa miedul noptii, Tudor porni cu trupa sa ; pe 0-

tetelisanu flu pornisse inainte sub paza la Tismana ; iar elluse opri la carciuma Stolnicului Viisorenu, distanta d'uajumetate posta de Jiu 1), unde repaosa cate-va ore, pu-ind streji pentru parka. A doa eii, dupa plecarea lui Tu-dor din Jiu, Boieri' se addunara la Vasile MOnga spre

ispiti ; si cu tote ca nu puturd afla nimic dela den-sul, arestarea ispravnicului i facu se intelega scopul luiTudor; si parte din e' fugira spre assigura viata.

Pe la prandu, sosi in Jiu si Ispravnicul Vdcarescu,care, informandu-se de celle intemplate, dete ordin a sestrange indata tote Catanele ispravniciei si celle de Po-tera, si espedia curier intr'adins la Bucuresci despre a-restarea Oteteli.sanului.

Tot in dioa aceea sosi si Bumbasir dela Vistierie, cuordin a se porni top' banii ce vor fi stransi la zarafie.

Manga ispiti pe omul domnesc despre Voda Sutu, si i

se spuse ca Voda fussese cam bolnav, dar ca acum seafla sa.natos.

A doua di, catre sera., sosi in Jiu proclamatia lui Tudor,care anunta mOrtea lui Voda Sutu si rescularea poporuluipentru usurarea dajdiilor si dobandirea drepturilor stra-masesti.

Prin acea proclamatie 1VIOnga se vedea deslegat dejuramantul ce facusse lui Tudor d'a tine secret planulsea, pe care it si dette atunci de fata : ca adica mOrtea luiSutu s'a tinut secreta de Boieri pang se vor putea a-duna cetele de Panduri de peste OltU, pentru incepereamiscarii ; ca nici Tudor insusi nu stie ce resultat va a-yea rescola Wand in sfarsit ; si ca. Tudor este insarcinatde ce' ma' de frunte Boieri ai ;errii ca sa faca acea mis-care, in numele sea, pentru a scapa terra de DomniiGreci.

') La 1821, acea daciumk era la VAdenr, 200 st. departe de sosea, nude seaft adI, si de unde se fed casele Viisorenului, In resbellulii de la 1806-1812l'ilsorenu fusese si elii cornandir de Panduri.

a'la

a'si

9

Proclamatia lui Tudor insufld spaima impiegatilor Grecisi Ciocoi, compromisi in ochii poporului prin acte arbi-trare ; cei mai multi dinteensii, cum si comersantii ceiavuti, trecura in Austria spre a'si assigura viata, avereai famillia ; boierii cei mid, victime a le regimului fanariotic,

aplaudard fapta cuteddtcire a lui Tudor; si multi dinteensilit ajutard prin tote mijlOcele ; cat despre meseriasi Si

plugari, ei alergau de bung voe sub steagurile lui Tu-dor, cei mai multi spre a se despagubi prin jafuri depierderile ce incercasserd din partea impiegatilor Grecisi Ciocoi, s'a negustorilor Turd. 1)

Sambdtd, 22 Ianuarie, Tudor sosi la satul Bradiceni,unde spera sa afle pe ispravnicul Vdcarescu; se opri pu-tin aci spre a repausa trupa sa; si ellti ospad in casa

1) D. Grigorie Mongescu, unulii din descendintii lui Vasile Mongii, care nerelateadrt celle descrise mai sus, adaugg ca chiar tats -seii, dupg consiliul luiTudor, isT assigurasse famillia la schitul Lainitz ; iar pe la inceputul lui Martieand Panduril lui Tudor invinssesera Catanele ispravnicatului s'alle lug Cos-tin, in ciocnirele ce le avusesserg in marginea despre Slobozia,insusi Vasile Monga, ca samesil al Judetuliff, fugisse la acel schit, insotit deeel' do! ispravnici si alti impiegati. Acestia din urmit se prepararil in acea di atrece in Austria ; dar MOnga remasse in schit pang, a doua di, spre a se comunica,cu OM familia, si fu surprins de una din cetele de Panduri §i Arnauff ce gonertprin mtmtT pe boieri si comersanti, mai mult pentru pleascg ; luandu'lri pe josinaintea tailor din preung cu fiul se-if Nicolae, ei plecarg in gona ispravnicilor,pe care i si ajunsserii poposiff aprOpe de linia granitei.

Dupit ug luptg scurta intre Panduril iui Tudor si Plgiasig isprgvnicesti,dui din partea Pandurilor Gospodarul for (primul capitan) anume Pera, ce fitinlocuit indatg cu Gospodar Dumitru ; iar din partea oppusa cadu un Zapciiid'ag Vitcgrescului ; in fine Panduril invinserg, si fricurg prisonieri pe boera fu-gaff. Pe unul din ispravnici, anume Dinu Bglteanu, §i pe Medelnicerul Cons-tantin Malibirescu, i fucu scapati in intunericul noptig, un Nicolae Barbierudin Targu-Jiultii, care avea si ella sub comanda sa caff-va Panduri ; iar pe Vg-cgescu, ispravnic, din preung cu Vasile Ming/ si alti boieri, ii con-dusera in Targu-Jiului, unde'T arestarrt.

Sotia lui Vasile PrIongg cu copri, cari se ascunsesserg in pildure, sca-part!: de maltratarea Pandurilor.

Pe Vasile Monga it lug, sub garanta sa doctorul Solomon staroste de suditiaustriaci din Tergu-Jiul, find Mongg cunoscut ca amicu al la Tudor. Pesteputine dine, triumfand Tudor de tote obstaculile, numi pe Vasile Mongit is-pravnic la Gorgig, ordonand a i se da inapoi tot ce i se luasse; iar familia luiMonga fu trimisa iargs'i la schitul Lainitz, spre a fi mai aprope de frontieraAustrii, pentru on -ce eventualitati.

Tergu-Jiulta,

ea-

ceblalt

gitalri

95

Polcovnicului Ionita Mongescu, fratele lul Vasile Monga. I)De aci se indrepta iute spre Monastirea Tismana, undesosi catre sera, si se inchisse in monastire, puind strejipentru pada. In nciptea aceea Tudor sili pe Oteteliseanua da ordine Care Zapcii si Vatasii de plain din distric-tul Gorjiu pentru strangerea Plaiasilor la diferite locali-tatr, insemnate de Tudor, si pentru aprovisionarea cuproducte si vite a cator-va Monastiri de peste Olt ; acloua eli Tudor pleca dela Tismana, lasand aci vre ospre-dece Arnauti. si Panduri pentru pada Oteteliseanului. 2)

1) Dupii incredintarea luT George Mamara, din Brialiceni, stitean ca de 70de ant

2) Fotino, in pag. 6 din istoria sa, sustine Ca.' Tudor ar fi lrtsat 35 de insipentru pada Tismanei.

Despre conduita Pandurilor cu eel arestati In Tismana, atilt preotul C. Chi-ritescu din Tismana (despre care am mentionat in biografia WI Tudor) cum siC. Scilea, stitean ca de SO de ani, din Gura Viii Tismanel, afirmil, ca acel Pan-duel si Arnrtuti si ridiculati in tote chipurile, atilt pe Oteteliseanul, cumsi pe un Copiicea.nul si un Opran, inchisi de Tudor in Tismana, pe 16110, caremai eras altT vr'o 20 prisonierl, de diferite conditiuni, inchisi acolo de capiiArautilor si Pandurilor, si pe cari ii libera dupil ce iT punguia; iar capii a-celor Pandurl si ArnIuti, lasatT pentru pada Monastirii, ereail un Sterie dinBorosteni, un Nicolae Borosteanu, (Bulucbasa) un Niculicescu din Baea de A-rama si un Driighiceanu.

Biserica din Gura viii Tismana se prefecuse in magadie de providiuni, pre-cum grail, milaili, pastrami si unt; iar curtea bisericel era plinit de vacl, oisi berbeci; de care provisinni profitarI Turcil chip, mOrtea lui Tudor, candmerit si Tismana si biserica din voile.

cind-

sictinag

CAPITOLU VI.

Prime le proclamatii a le lui Tudor eatre popor,.$1 petitille selle eiltre Turcia, Russia, *i eiltre

Pasgi dunilreni.

De la Tismana, insocit de restul mice salle trupe, Tu-dor se indrepta spre plaiul Closanilor, punctul sett dereaclim in acesta miscare. La satul Padesti 1111 asteptacapitan Dumitru Garbea, vechilul seri in vat4ia plai ului,cu toti pandurii ce putusse aduna in pripa.

De aci dette ordine a se stange toti pandurii din plain,si chiar cei ce nu eraii in activitate, promitendu-le lefurisi usurare de podvedi si de angarale.; asemenea si volintiriicari se lepadassera in dajdie inca din timpul he. Caragea. -2)

') Ca la 100 de Plgesi, dupg Ilie Fotino, opera cit, pag. 7.2) La 1814 se regulasse, prin asedgment domnescii, dintre Pandurii de peste

Olt, ce figurail ca slujitori doinuesci si ca Poterasi, se riimae numai lude 500in activitate, din cari 100 la Valcea, 150 la Gorjiii, si 250 la Mehedinti; iarrestul pang, la suma de 2075 lude erail obligati a plgti pe fie care lung cite4 talere [lei.] de lude. La 1815 Fehr: s'a regulat ca toti Pandurii, si cei inactivitate si eel- in retragere, sg se asiede intre Ruptasi, cu sineturi domnesci,plAtind toti pe lung cote 4 lei; si la trebuintg, sg se chieme dinteensiinume-rul necassariii ; iar in timpul serviciului, aceia sg fie scutiti de darn celor 4lei. La 1816, acei 500 lude Foterasi se planserii la Vodil, cg Ispravnicii 11 a-pnea sg platescii cei 4 lei, de si ei face. serviciul unde li se ordong, contraordinului dornnesch din 1814. VodS dede satisfacere legitimeilor reclame, con-firmand asediimentul din 1814. (Anaforaoa lui Vel-Vistier din 7 Iunie 1816, inenndica No. 85 a Arliivei. Statului. pag. 105.)

0)

97

Din Padesti, Tudor espedid in Gorju si in Mehedinti peverii seT Golumbeni, pe Ionita, Cretescu (cunoscut sub nu-mele de Ortopan) pe N. Zoican, pe Cdpitan Urleanu,pe Radul Miu, si alts omens de incredere, pentru facerede volintiri, mai ales dintre sateni, pe care ii arma cu ar-mele ce avea stranse pentru acest sfdrsit in diferite

'); iar messeriasii, negutatorii, proprietarii miss siboerii de nom, cari nu puteti servi ca osteni, nu erau scu-titi de acesta sarcina de cat prin dare de bans, plaindcite 25 de lei de om. 2)

Mai tarcliu, unii din capii de Panduri desertard chiararesturile publice de criminals, pe cari ii inrolara,' in os-tirea de emancipare, imbracandu'i in costum panduresc 3);ceea ce nu putin contribui la demoralisarea Pandurilor,ce imitau essemplul acelor hots de messerie; jafurile forsilica pe Tudor a lua mdssuri forte aspre in contra lor,massuri furd fatale.

Din Pandurii adunati la Padesu de Cdpitan Garbea,Tudor trimisse vr'o 5o la Tismana pentru strejuirea a-cellei Mandstiri, iar restul i1 opri langd sine ; si cand seimmulti trupa sa cu Panduri-volintiri, elk" urma, aceeasitactica si cu celle alte Mandstiri, eland pe Panduri subcomanda de cdpitani de incredere.

Tismana, Strehaia, Motru, Horezul si altele, pentru po-sitiunea for muntOsa, aveau a servi de cetati de apararela cas d'a veni Tudor in conflict sRi. cu Turcii set' cuGrecii; de aceea le si umplu cu tot felul de pro visii, spre

Dtipa incredintarea mai multoru Panduri din celle done districte mentio-nate, cars Panduri ail fost inrola,ti de citpitanii mai sus insemnati; de esempluDimitrie Catelil din Cerneti, Ion Dragomir din Cernovosiani, tata lul ManoleStoenescu din Baia de aramii, Niculcea Balinescu si Dumitrascu Ploscaru dinPestrita; acestia din Mehedinti; Barbu Viga din Odolesca, din Gorji, Si alts.

2) DupI incredintarea lui Manole Stoenescu din Baia de aroma, care affixinaca," tata -sou a phititil 25 lei ca sa fie scutit. Insarcinatul le Tudor pentru in-rolare de volintiri in partea locului a scutitil peste 20 de inST cu modul acelaliberandu de la Vladicens, unde is stransese dinpreuniti cu

8) DupA cumil a fIcutil la Craiova cilpitan Iamandi, dupg incredintarea 1111Gheorghe Baldovin cismarul, din Petrescii de sus, bgtranti ca de 75 de ani,nAscut crescut in Craiova, unde a ve'dutil cu ochii ses celle ce a affirmff,.

lo-calitati

1)

si

7

altii.

98

a putea tine lupta mai mult timp, si a sili ast-fel pe ina-mic a sub-scrie conditiunile salle.

In fine, dinP adesti Tudor sub-scrisse prima sa procla-matie Care popor. 1)

In prima sa proclamatie, Tudor se silesce a justificarescola, ca provocata de tirania Boerilor s'a capilor Bi-sericei, ca' devenissera instrumente passive in minaDomnilor fanarioti; si'i compara cu nisce Balauri ce sugsangele poporului; chiama apoi la arme pe tot' Romani):cari au sufferit jugul streinilor, indemnandu'i a veni a-colo unde se afla poporul adunat pentru folosul terrei,cel ce au arme cu arme, iar cel ce n'att arme sa facaindata furci de fer land"; si sa asculte de consiliele ca-peteniilor Aciwzarii: ast-fel numia ellu tabdra de Panduricu care avea sa emancipese terra de Tirani; in fine, dupace le spune ca prada este oprita, trebuind a respecta a-verea aprOpelui, face ua esceptiune in privinca averilorrea mtigale alle boerilor tirani, car' aver' se pot luain folosul obstesc, data ace' tirani vor refusa a face partedin Adunarea poporului. 2)

Ultima frasa din ac6sta proclamatie, de si era ud sim-pia amenintare pentru a sili pe eel" avuti a participa lamiscarea de emancipare si de regenerare a poporului,nu fu mai pucin fatala prin consecintele salle; prin ac6staellii facea pe ostenii lui si judecatori si apreciatorl al a-verilor reti castigate; deci averile mai tuturor boerilor ,

marl si micf, find castigate prin abusuri, si ostenii lui Tu-dor find aceia cari sufferissera spolierea din partea ti-

1) Proclamatiile lui Tudor catre popora, cum si petitiile selle catre Sultanul,care imperatul Russia si catre Pasii dunitreni, fur redactate de Episcopulii

inainte de plecarea lui Tudor din Bucuresci pentru a rescula poporulde poste Olt. Acesta o affirrna atatii Dirzenu in Memorml sou (Trompetta No.

pe 1868) cum si D. Nicolae Popescu din Musetesci, gramaticulii lui Ilarionpe acella timpa. Acesta incredintesa ca celle mai multe le-a scris ellu insusi, subdictamlo al lui Ilarion, traducindu-se in turcesce, celle destinate pentru InaltaPOrta, de ceT ce cunosceati limba turcesca; iar pe celle dessinate pentru Russiahe stria insusi Ilarion in UMW. francesa.

2) Aredi aceva proclamatie la Iota. No, XI.

si

llarion,

1;-17

99

ranilor lor secular*, se intellege ca ei nu puteii distingeaverile celle bine cdstigata din celle reti castigate; prinurmare, el trebuiau sa profite acum de occassiune sprea se despagubi de jafurile si crudimile ce incercasseradela tiranii lor; ssi pretestul fiind fuga acestora, pe cat*intalniati fugind, Panduri* i predau fard misericordie; baInca, dupe esemplul Zavergiilor din ostirea lui Ipsilanti,ei predau chiar averea satenilor ce simpatisati cu mis-carea.

Apo* prada fusese tolerata in ostire, atat la Romani,cum si la Romani;1) cu atat ma* mult la RuA sub ste-gurile carora ce* mai multi Panduri luptassera, avendchiar pe Tudor de capetenie; in fine, lefurile Pandurilorerati prea modeste, si nici se puteau respunde regulat,chiar atunci cand Tudor dispunea de vistieria terei; pen-tru cuventul ca banii se ascunsesera, si putinir ban* carise puteati aduna se intrebuintaa pentru aprovisionareaostirii si facere de arme; astfel, toate acestea incurageatpe Panduri in praciile lor, fard distinctiune de perscine ;in cat Tudor cu greu putu infrina asemenea prade ; si

cand reul ajunse in culme, si Tudor voi a pune capetreului, prin pedepsirea culpabililor, asprimea sa provocanemultumiri sericise din partea Pandurilor, ba chiar revoltacapitanilor, cari consimtira in fine la arestarea lul Tudor,ca sa scape vieta lor amenintata.

Cu tote astea, prima proclamatie a lui Tudor fu tram-bita ArchangeluluT la a doua Inviere: top* cari suferiserdjafulti si jugul streinului alergati cu gramada la che-marea liberatorului; ast-fel sorgintele, coborand din virfulmuntilor, in timp de ploi marl' si de topirea dapedilor, candajung in vale, devin pirae si girle, cari ineca" campia,tarand totul in cursul lor furios.

Romani* de peste Olt suferissera din partea Turcilor,din partea Grecilor s'a Ciocoilor mai mult decdt Romani*din alte part*; in pucine Mile, se adunara dar Imprejurul lui

') Pnterea armatii. de Mileescn. pag. 2G.

100

Tudor peste Goo Plaiasi armaV, mai toti vanatori decapre si de ursi. 1)

Alergau Oltenii la chemarea lui Tudor, cari cu pusci,cari cu land, cari cu case, adunandu-se trOmbe-trombe,si intonand cantecele haiducesci cari bagasera spaima inpoterile de Arna.uti sub domniile streine. 2) Entusiasmulera in culme. Daca in acele minute de entusiasm, aceiiii aT rramtilor s'ar fi luat la lupta cu ostirea Turcilorusail a Grecilor, am fi veclut strelucind iar4i dupa atatiaani gloriOsele clile din timpiT trecuti; dar miscarea dela 1821, ca si cea dela 1848, avea de scop numai a pro-testa contra tiranilor s'a arunca samenta emanciparii, decare avea se profite mai tarcliu Roma'nii.

In recunoscinta si admirarea for pentru Tudor, care'T liberasse de sub jugul streinului, Oltenii numiau peliberatorul for Domnul Tudor. Inteadever Tudor, de-venise Domn prin vointa poporului, care, dupa 100 aniaprope de sclavie, facea primul act de suveranitate na-tionala. 3)

In petitia catre Pasa de la Vidin, dupe ce descrie sta-rea de plans a poporului, adus la desperare de Domniifanarioti si de boerii greciti, instrumente servile ale a-cellora, Tudor illu raga a trimite la Porta Anuiti (do-leanca) din partea poporului, s'a interveni lenga Sultanulpentru trimiterea unui om credincios spre a cerceta plan-gerile terrei; Cad i sunt inchisse poporului, clice ellu, toteusile InalteT Porti de catre DomniT fanarioti, uniti cu boe-rii greciti; assig-ura apoi pe Pasa ca radicarea poporu-lui este numai contra tiranilor poporului, cari le-au usur-pat drepturile cu cari 'T -a miluit prea puternica Impera-

') Fotiuo, pag. 11.2) Vedi Nota, No. XII.8) Mop Lin ltosianu, ca de 100 ani, din comma Jupinesa, dist. Gorjiu,

sptinea ca, ducend Mai de la niosia Filisanului in tabara ha Tudor de in Tin-peni, femeile si bfitrinii din partea loculul i dedeafi oe rosii si colacT, fiindin serbiltorile Pascilor, si '1 (liceail: Ionitti; se fie de pomana luT Tudorin,

nc-a scilpatil de biro!cltine,

101

tie; iar nu contra Portii, catre care sunt slut Nccate;nesuparand intru nimic pe Turcii negutatori aflati in terra;iar poporul va plati, ca si in trecut, tote dajdiile catreIna lta Porta etc. 1)

In doleanta catre Sultanul, Tudor descrie pe larg ja-furile Grecilor, uniti cu Boerii si cu Mitropolitul, care,de si Roman, este ocara mrinulia, dice Tudor; ca"ci a ap-probat tote propunerile nedrepte alle luT Sutu, si a cum-parat scaunul arhipastoresc cu 2000 pungi (ioo miT lei 2);si fiind ca glassul poporului era nabusit de tiranii lui,a fost silit a se scula contra apassatorilor sei, reclamandprotectiune de la Inalta POrta, pe care o raga a trimiteom imparatesc sa cercetese plangerile poporului, si sapuie capet acellor jafurT, indulcind sOrta luT. 3)

1) Vecli Nota No. XIII.2) Despre dare de bani, nu e de mirare: caci fgrii ban! 'limier' nu se fricea sub

Fanarioff; assemenea nu e de mirare ca Dionissie, ce fg'cea parte din Divanuldomnescil, sr', fi aprobatri mgsure arbitrariT d'alle Sutulul; dar d'aci nu urmeclif,ca Mitropolitulli Dionisie merita epitetulil injuriosii de ocara ltentuha, candueste stiutg bucuria ce a causatil urcarea sa pe scaunulg arhiepiscopalg ; do-vadg, discursulil pronunciatil de Laclgr cu ocasia acesta, (veIf biografia liff. G.Lail:1r, de D. Petro Poenaru, pag. 57.) Ilarion, care aredactatii acestg doleantg,a fostii dominatii de invidie contra Mitropolititului Diouisie, cg nu s'a pututrtface chi Mitropolitg, dupg, cum assigurg insusi D. N. Popascu de la Musetesci,care a fostd confidentulii luT Ilarion. Ca,tt pentru petitia 1111 Tudor catreAlexandra air' Russie!, vecli depesa luT Capodistria cgtre Cons. Piui, de laFebruariu 1821, la Nota No. 55.

3) Ireg Nota No. XIV.

CAPITOLU VII.

Prime le loviri alle Pandurilorri lui Tudor cuPlata ii Ispravnieiloru.

In puOnele Ole cat statu Tudor la satul Padesu, seadunara peste sese sute Panduri din eel ce luptassera cuclansul contra Turcilor in resbelul de la I 8o6-1 81 2, siearl' Pandurf, cum am aratat, erati dati in daj die. Acestaera un bun contigent d'o c'am data. Tudor hid prinurmare urniatarele mesuri:

Trimise mai anteiu de ridicA. pe Zapcii ce putu gasidin acel judet, pe carif if inchisse la Tismana, ca se'iimpedice a'i paralisa Dete apof ordine catrelocuitorf a nu se supune la Ispravnici la Zapcii, pen-tru plata contributiilor, proclamand ast-feliti scutirea deon ce daft care Vistierie. Resultatul acestor ordine furefusul satenilor d'a inlesni nutret osta.5ilor trimif contraluf Tudor. 2)

Clucerul Ralet, Ispravnicul de Mehedintf, trimisse con-tra KU Tudor a'l prinde, viu saU mort, pe Pau sail Pa-vel Nicolicescu, Polcovnicu de potera; 3) ordora aseme-nea i la alti Ca."pitani de Pandurf, precum Vist.ceanu, Dumitru Co4an, si Niculae Boboc, ca cu Pandurif

') Dardenu susfine eh' le-ar fi scris sit vie cu 'muff si caii ce vor fisi c le ar fi IuatIi si banii caii; dar Tudor Minna contrarittlii in scrisorca,luT cItre Ispravniculit Ralet. Vedi Nota No. XVI.

2) Dardeanul, Trompetta No. 653. Vedi si Nota No. XVII si XXIX.") 'dem.

miscdrile..i

Craini-

avandil,

2)

0

110 -

lor, in numer ca la Soo, se se unesca cu Nicolicescu pen-tru acelasi sfir5it. 1)

La Sisesci, lingd satul Ciovdrnosanii, departare trei orede Cerneti, Tudor se intalni cu Pandurii lui Pavel Ni-colicescu.

Dupe ce lua ordinile Ispravnicului, pusse de batu stras-nic pe acel cdpitan de potera, 2)pentru ca cutedase a seimpotrivi la Adunarea noroa'ului, ce'si cerea drepturile selle;si incorpord in Ostea sea pe Pandurii de sub comandaNicolicesculuf; iar pe el it trimisse la Strehaea; apof scrisseun rdvas Ispravnicului Ralet, in care 'I' imputa conduitasa de tiran al poporului; if allatura coppie dupe procla-matia si dupe arzul trimis la Ports, ca se se incre-dintede de scopul seil s'al cellor ce sculat cu den-sul; ii spusse ca nu Tudor e hot, cad: ellu n'a supdratpe nimeni, si nu s'a attins de baniT publici ; ci hoti suntaceia cari jefuesc poporul; i1 consilia a lib era Pandurii,strinsi de el la Cerneti, cu scop d'al combate; si a venisa se un escd. cu cei-l'alti ce facti parte din Adunarea popo-rului; ca se n'aibd nimeni nici ud teamd; ca dacd vor bi-nele terrei, se vie cu totif la Adunarea generals, careeste pentru folosul de obste; in fine it anuncia, ca, de varepeta celle incercate cu Nicolicescu, va atrage asuprd'Iresbunarea poporului, de care nu va putea scapa niciin gaurd de carpe, etc. 3)

Epistola acesta produsse in Cerneti mare sensatiune;ispravnicii intr'adins esagerati. pericolul , cu scop d'abaga spaima in locuitori, s'a se sparge orasul, compro-mitand miscarea nationals. Epistola cdtre Ralet

') WO, inemoriulti lui Duinitru Protopopescu, Nota No. XV.2) In notele dela reposatulii Scarlat Rosetti, se dice cii, Far fi cunoritu acolo

insusi: Tudor; insii din meinoriulii Protopopescului [Nota No. XV] se constata6, a fost inchis la Strehaia; dupg incredintarea hif Niculcea Billifnescu si Du-initrascu Ploscaru din Pestrifa, dupii pornirealltri de la Strehaea, Tudor a datpe Nicolicescu in pada lui Gospodar Dumitrache s'a lui Gg. Stoicea diu Meade aranA; si acestia l'aii commit la podul de la Corcova, piite cif din ordinulitItif Tudor.

VPdi Notta No. .XVI.

sas'ari

ast-feliti

n)

1u4

sosi d'odata cu scirea despre bataia Nicolicescului, si in-corporarea Pandurilor lui in Ostea lui Tudor. Acesta des-curagie pe Ispravnici gi spaimanta pe ordsiani, caril- segrabird a trimite familliele lor, unit in Austria, altii pesteDunare, remaind numai barbatii, Bata si el de fuga.

Pandurii adunati de Boboc, Colon si Crainiceanu, so-sira in Cerneti in minutul sand Ispravnicul Ralet si Sa-mesul Poroinenu se puneau in caruta ca sa fuga la Craiova;cu tote acestea, cei trei Capitani plecard de capul forcontra lui Tudor; dar la Comuna Timna, Plaesii for fra-ternisara cu parte din Pandurii si Arnautii din Ostea luiTudor; si cei trei capitani fura legati, jefuitl si dusi laStrehaia, uncle Tudor trecusse cu 6stea lui.

Dorind a se incredinta prin ei insisi despre intentiu-nile si forta lui Tudor, ordsianii din Cerneti trimissera.un om intr'adins cu scrisOre care Tudor, rugandu'l a nuda ocasie de spaima locuitorilor. Tudor assigurd case fie linisciti, stand fie-care la cassa sa, si ocupandusecu meseria sa; si be esplica scopul pentru care s'a scu-lat; apoi scrisse si boerului Miculescu, amicul sett intim,si initiat in planul lui Tudor, a linisci pe locuitori s'ale esplica si el scopul miscarii. 2)

Fara a pierde timpul, Tudor porni spre M-rea Stre-haia. Iri drumul set, teranii it intampinara, ca p'un libe-rator, strigand cu entusiasm: TriiiaSCA Donmul Tudor!CeT juni se inrolati de voie in ostirea lui; cei batranl sifemeile ii inlesneti cele necessare, carrand chiar cu spi-narea provisiunT pentru ostirea liberatorie. 3)

Tudor propaga la tot pasul libertate si scutire de daj diisi de potvedi.

Strehaia era ocupata, din ordinul Divanului Craiovei,

Memoriul Protopopescului, Notta No. XV.2) D. Gr. Miculescu, din Severin, posseda acestA epistola a lui Tudor catre

tatil-sett, care s'a repus.8) Dupa lucrediatarea tuturor lia,triuilor ce au flicutil parte din ostirea lni

Tudor dela 1821, si despre are are mentionat mai Ina inte.

')

1)

105

de catre ua ceta de Pldie§Y, sub comanda unul CeauttCostache.

Somat a se preda, dupd ore -care impotrivire, acestadeschise portile monastirei, sat amagit de cuvintele delibertate, proclamate de Tudor, sail intimidat de multi-mea poporului armat, ce'l insotia.

In clopolnita monastiril erau inchi5i Cdpitanii Craini-ceanu Dumitrache, despre care am vorbit mai sus; cumCeauil Istrate, Pau Nicolicescu i Barbuceanu Presicenu;iar pe Dumitru Protopopescu, (autorul memoriului de laNota No. XV, arestat §i dansul cu Crainiceanu i cei-ralti) Tudor it pusse se scrie in cancelaria sa, unde seafla ca gramatic Kinopsi (ce era la inceputul anulul 1821gramatic la Ispravnicul de Gorjiu); iar ca scriitorT, erauKretiescu (Ortopan), Ghica Aurel, Si alti. ')

Dupe ce intari Si Strehaea, cum intarisse Tismana, cuPandurr provisiuni, Tudor porni la Mondstirea 1VIotru,in care se aflati inchi§i, cu ua ceata. de PandurT, Isprav-nici de Mehedinti, cdminarul Stefan Bibescu, §i StolniculViioreanu, numiti de curand de Caimdcamia terra

Somali a se preda, Ispravnicii refusara; atuncT Tudorordond Pandurilor a descdrca puscile in cei impresurati;dar ace,5tia, fiind adapostiti de clidurile ucisserdvr'o I I PandurT Si Arnauti; cu tote acestea, Ispravnicii,cari nu erau preparati pentru un lung assedia, trimisserdparlamentarT, cu conditie ca de): va lasa liberT, eT vorpreda M-rea lid Tudor. Acesta consimti, Ispravnicii ple-card la Craiova, iar Tudor occupd §i M-rea Motru; apolwcla. tabdra sa la Tintareni, a5teptand evenimentele. 2)

Sa lasam pe Tudor imprejurul M-rei Motru, unde a-lerga din tote partile poporul armat spre a mari ostirealiberatorie; i se ne intOrcem la BucurescT ca se cerce-tam conduita Caimacamiel, dupd mortea lul Voda-Suturescularea poporului de Tudor.

1) Nota No. XV.Memorial MI lltircleamt. Trompetta No. 648.-- Vetri §i memorial Prutopo-

pffeului. Nota No. XV. Veils si Nota No. XXIX.

si si

si

`2)

M-rei,

di

CAPITOLU VIII.

Prime le acte alle Boer ilor contra miviirtilui Tudor.

Prin ordinul dela 15 Ianuariu 1821, Voda Sutu, presim-tind mortea sa, numia ua. Caimacamie de §6pte boieri d'aiDivanului domnesc, urmand in acesta consiliul consolu-lui russu 1). Ace: boieri, dice ordinul, se vor ocupa cucercetarea proceselor ce erau de competinta Divanului,Si cad:, din causa bolirii lui Sutu, se imultiserd fOrta mult,in cat suferia poporul 2).

La cad de vacanta a tronului, ace: Caimacami avetia guverna terra pang la numirea altui domn.

Cei epte boieriMitropolitul, preedinte de drept.Bivel-Ban, Grigorie Brancovenu

Constandin CretulescuGrigorie GhicaBarbu Vacarescu

Bivel-Vistier, Grigorie FilipescuBivel-Postelnic, Iacovake Rizu.Primul act al Caimacamie:, dupe martea Sutu, fu a

1) Cum assiguril Pouqueville, op. cit. pag. 3H. Numirea loT Rizu, "Ate eon-hangene en Ministru lui Sutu. din Moldova, este ug probil maT molt de ceea cc8ustine Pouqueville; consolul russii doria a avea in govern creature dovotaleRussiei, prin care sa; increse in spiritul EterieT.

2) Condiea No. 91; din Arhiva Statulni, pag. 127.

erau :

lui

107

instiinta Porta despre mOrtea acestuia, rugandu-o a numiDomn pe cine va asi ea cu calle. 1).

Dupa fuga lui Caragea, Boierii divaniti gassiserd cucalle a cere dela Porta respectatea autonomies, in pri-vinta allegeril de Domni pdmenteni ; momentul era multmai favorabil, pentru realisarea dorintel lor, dupd mOr-tea lui Sutu, cand, stapani pe situatiune, si uniti cuGreciT, ar fi putut imita vechea nobloca in care figuraBuzestii si Farcasii, in cast' cand Porta ar fi refusat le-gitimele lor cererT.

Dar Boierii dela 1821, ca si dela 18_1.8 (afard d'ud"

mica esceptiune) nu mai emit Boierii din timpul luT MihalBravul. ET degenerassera in timpul domniril de un seculsi mai bine al until- regim de injosire si de coruptiune.

Vitejia facusse loc diplomatiei. Boierii dela 1821, cacel dela 1848, voiati sa princla searpele cu mina altuia;aceia, cu mana luT Tudor ; acestia, cu mina luT Elliade,Tell si associatii lor.

Atunci, ca tot-d'auna, credOu sinceramente ca Russiiaveati sa'si verse sangele pentru a be assigura privilegile.Chiar Boierii patrioti lucrara ast-feliti in cat sa nu secompromita in ochiT Turciei; si tot d'odata sa. pOtd pes-cui in apa tulbure, incuragind pe sub mama rescOla po-porului, prin paralisarea mijlOcelor de actiune.

Tudor, dejucand pe ambitiosi si pe reactionari, pussefitilul la praful de pwca" ; si splosiunea arunca in aer re-gimul fanariotic, paralisand ast-fel planul inamicilor se-culari aT romanismului.

Allu doilea act allu Caimacamiei fu uä, circulara catreIspravnici, tot cu data din 19 Ianuarie ; prin acea circu-lara, anuntand terrei mOrtea luT Sutu, cu mare parere dereu z obidit a (Add poporulmi, ordona ispravnicilor a fi

ingrIjire cm 6mna- rdndmialit, ca si pand atunci,candu'i responsabili d'ori cc mcorimduclie din parka

') Notta -so. XVII,

el

cu sifa.-fa-

108

ccilorilor de relle, cari ar da pricing de lulbura'rY si neo-dihna ob§.1cY norodului 1)

Circulara catre ispravnici fu inso(ita de ordinul catreBas-Beslega, comandantul Zabetilor din terra, recoman-dandu'i a fi cu priveghere pentru linistea terrei, s'a nusupara int'ru nimic pe locuitori. 2)

Der eta ca guvernul priimesce sciri dela ispravnici) deGorju si de Mehedinti, prin Caimacamul Craiovei, despremiscarlle revolutionare alle lui Tudor. 3)

Caimacamia terrei schimba cati-va prefecti de pesteOlt inlocuindu'i cu altii de incredere, mai apti d'a pu-tea tine pept resvraptoruka 4); §i da ordine a lua totemessurile pentru impedicarea reului, indoind strefile, §i

imprastiind pe tulburatori. 5)

Numesce apoi pe Dumitrache Bibescu comandir pestetoti Pandurii in activitate din Doljti si din Mehedinti, cuordin a numi si ellu capitani de incredere si bray!, casa paralisese miscarea, si se puie pe gOna pe resvra-titor. 6)

Din Bucuresci se trimite Slugerul Costi, de fel dinGorju, om al lui Samurcas. Costi, cum ajunge la Gorju,trage direct la casa lui, si nu face nici ua miscare 7) ;de si avea ordin a strange indata toti Pandurii din par-tea locului, si lasand ua caprarire la ispravnicat pentrupacla, cu restul sg merga la M-rea Tismana, sea unclese va afla resvreitilorul, ca sti'l sfiirame. 8)and insa. Caimacamia se incredinta pe de plin ca Tu-dor dejucasse planul boierilor, si ca miscarea o face, nunumal contra Grecilor, ci si contra Boierilor, attunci lua

1) Condica No. 96 din Arhiva Statului, pag. 198.2) Ordin din 22 Iuniu. Vedi condica No. 96 a Arch. pag. 199.3) Caimacam la Craiova era Depalti; ajutorele lui, Dumitrache Brailoiu

Alecu Arghiropolu. Condica No. 88 pag. 331, verso.4) Denali; locul citat, No. 61i3.5) ldem, No. 648.0) Idem, No. 648.7) Fotiuo, pag.8) Dirzku. locul citat. No. 618.

SI

11.

li is

messuri seriase pentru oprirea reului. Pentru acest sfar-trimise proclomatiuni caltre locuitorii din Oltenia, cu

blesteme aletrzsazzli, ca sä nu cutecle a se lassa amagide propagandele resvratitorului.

Se mai trimise din Bucuresci zoo Arnaud, sub comandaa patru capitani, Delibasa Mihali, Bulucbasa Jane, HagiProdan si Serdarul Iamandi Giuvara, (dela Romanati), cd-rora li se si platira lefurile, si li se detera munitiune peua luna, in sum'a de i o,600 taleri (lei).

La Craiova fury insarcinati Zabetii de Dolju si de Ro-manati, cu cite 5o Neferi fie-care; si Slugerul Solomoncu 8o Panduri pentru pacla Craiovei. 1)

Se trimise apoi alti ispravnici la Mehedinti, si la Gorju;la Mehedinti, Clucerul Glogovenu, care, vaclend apucei-

turile lui Tudor, demissiona indata ce sossi Cra-iova, spre a nu se compromite ; eat fu inlocuit cu Ca-minarul Stefan Bibescu; iar la Gorju, se numi Stol-nicul Barbu Vicsorenu. Divanul din Craiova, in intere-sul causer boeresci, opina a se permuta Vicsorenu laMehedinti din preund cu Bibescu, iar la Gorju a se numiSerdarul Dinu Baltenu, cdrora li se si detera ordine se-riOse pentru intampinarea reului.

Divanul din Craiova, cum si Caimacamii terrei, luarain fine tote messurele ce creciura necessarif pentru ince-tarea resvnitzrii.

Divanul Craiovei trimise 'anca, 4o Panduri a intari M-reaStrahaea, sub comanda lui Ceaus Costache, om de in-

1) Dirzenu, locul citat, No. 648.Despre Solomon, aflitm in condica No. 87 a Archivei, trimisit dela Craiova,

pag. 831-333, anaforaua Boerilor din 20 August 1820, confirmatit de Sun la5 Septembre, prin care se reguledit ca, din lade 400 Panduri, intocmitt pen-tin pada celor cinci districte de peste Olt, se" se puie 100 Panduri sub coman-da hit Solomon, din earl, 32 sub comanda sa nemijloc4 pentru apitrarea Cra-iovei, s'a districtuliff Velcea ; 30 sub comanda cApitanului Yasile frunte-latA,pentru judetele Dolju Romanati, $i 35 sub comanda ciipitanului Bunten, pen-tru Gorju si Mehedinft ; iar acet 100 Panduri vor sluji cu vandal cite 50 petie-care hull, citte 15 de apitanie, de cu primit-v6ra paint tomna, $i chiariarna, chid va fi

si

§.1

la

ni

Maiming

110 --

credere, si capitan la capitania Ghidiciului, si a capitanieT de Amarac TY; iar la M-rea Motru, trimise pe unBuluc-ba§a cu 20 de Arnauti, cd.rora li se dete si muni-tiune indestuld ; der toti acestia fraternisard cu Apostatii(ast-fel numiau eT pe rebeli) dupa cum am aratat in ca-pitolul precedent.

Vistierul Constandin Crainicenu fu insarcinat a strangepe toti Panduril din Mehedinti, cei dela campa (cad ceidela munte trecusserd toti in partea luT Tudor) si a mer-ge contra rebelulul, rissipind multimea adunata. 1)

Din parte'i, Calmdcamia terrei gassi de cuviinta a a-dressa lul Tudor ud carte .ob,stesca din partea Boerilor Di-vanuluT, in care '1 arata ca urmarile sale nu pot aveasfarsitu bun, dupa cum adeverecla §i istoria ; ca Ogecul(garda domnesca) unite cu tot): credincio§ii stapanirei, illuvor sfa."rama, vor omori; ca locuitoril nu se vorlassa amagi de frumOsele lul cuvinte de libertate si scu-tire de dajdir; ca numal pagube §i smacinari se prici-nuesc locuitorilor cu assemenea nth-ea/mica; illu consiliaparintesce a se parassi d'acea fapta pagubitOreassigurandu'l cu jurament ca., de se va supune, va mij-loci la Domnitorul terrei iertarea sa ; iar la din contra,grozava si cumplitd mOrte va incerca ; in fine i da ter-men de doue ore a se gandi §'a respunde. 2)

Coppie dupa acestd carte se trimisse §i CaimacamuluTCraioveT, ca s'o trimita si ellu in coppil Care toti isprav-nicii de peste Olt, ca si eT se scOta coppil dupa. ea, siacelle coppil se se citescd prin tote satele districtelor,cu esplicare despre amagirile cu care voesce numitulSluger Tudor a tulbura odihna ob§tii; si iscalind preo-tul si parcalabul, cu dour see trei. satent de frunte dinfie-care sat, in dosul coppiel ispravnicatului, acelle coppilse se inapoese la Divan, spre incredintare ca s'att citit. 3)

') Dirzenu, loc. cit. No. 648.2) Ve4I Notta No. XVIiI.3) Comlica No. 88 a Arcliivei Statalia, pag. MG.

§i

ob§tif,

Tudor, priimind cartea Divanului domnescu, subscrissaintre altii .5i de Episcopul Ilarion (Mentorul seu), de Gr.Bagel-1u (capul comitetului national) i de alti membrii aiacestui comitet, a trebuit sa riSla, vedend cum acei capiai terrei se prefac in ochii Turciei de cm/inclose slue alc Devielubtx (Porta), cand in realitate el erati adeveratiiautori al ReJvolutiunii.

Fara intarcliere, Tudor respunse Boerilor Divanului inmodul urmatorili :

Ca ell6 a servit patria guvernul tot deuna cu cre-dintd ; ca nu s'a sculat de capul lui; ci poporul, pe careDomnii si Boerii Pau adus in starea cea mai de plans,a hotarat sa vie cu el la Bucuresci, ca 'd'aci se reclame im-peratesca mild ; ca, a trimis pentru acest sfarit cinci re-clame catre Inalta Porta la alte Inalte locuri; ca cu-noscandu-1 poporul pe ellu ca adeverat flu allu patriei,cu sila l'a luat a'i fi conductor, pentru folosul de ob5te;

voind sa piece, in urma ordinelor stapanirii, Aduna-rea poporului nu l'a lassat, puindul chiar sub privighere;ca poporul le respunde prin gura sa, ca suferintele cepote adduce ridicarea lui sunt nimic pe langa tiranielecelle cumplite ce le-a suferit dela guvernati: ceea cea addus la desperare, in cat vrea mai bine a muri, decat a mai duce ast-fel de viata. ; ca numai lucruri demancare is poporul, care e tot munca bracielor selle ;ca pe cei trimisi a'l omori , poporul 'i-a incorporat cudensul, ca unii ce fac parte din popor ; ca la M-rea Mo-tru, vedend ca ispravnicii, inchii acolo, descarca focuriassupra poporului, poporul le-a taiat comunicatia ; i fiindca D-lor continue ostilitatile, poporul e decis a da focM-rei sacrifica, ca pe nisce tirani ai poporului, carinu merita iertare, dupd cum va face cu toti aceia ce sevor oppune la legitimele for cereri ; in fine, le Slice ca,de sunt D-lor adeverati patrioti, este timpul a scapa decritica lumii ; incetand cu persecutia, se imitese pestrabunii lor, imbratiind causa sacra a poporului, cere-

si

si

si

'1

s'aT

si

Ill

ca,

rile lul fiind juste si legale ; iar laudele ll-lor cu mai--tea, nu sperie poporul, care crede in Dumnedet si inSultanul, ce va asculta plangerea lui. 1)"

Inainte de sosirea respunsului lui Tudor, Caimacamia,cu ton.' obstea Boerilor, trimisse Portii ua petitiune, incare se clescria miscarile lui Tudor, si masurile luate deguvern pentru impedicarea r6ului, care cresceln broporeiespeeinuintaidre; isi esprima apoi temerea ca pate guver-nul nu va fi in stare a se opune torentulla popular; prinurmare, targea luarea aminte a I. Porti ca se chibsuiascaasupra mijldcelor cellor mai nemerite pentru aparareaterei de acesti talhail. 2)

Acea petitie era insocita d'ua epistola care Drago-manul Portii, in care Divanul arata ca miscarea lui Tu-dor a fost privita la inceput ca ua fapta talharesca, cese credea a fi indata nabusita; dar veciend ca lucrul aluat alta fata, adica ca poporul armat reclamasi sculirx de zmposite, guvernulu s'a veciut silit a comu-nica faptul I. Porti; si ruga pe Dragoman a mijloci grab-nicti salvarea terrei de acesta rescola, ce pate aveatriste urmari. 3)

In intervalul acesta, Boerii Caimacami credura de cu-viinta a da si ei cate-va probe de dreptate si patriotism,spre a nu se lasa mai pe jos de resyrdtitorulu Tudor,care atragea poporul cu cuvinte de libertate si de scu-

prin urmare, detera urmatorele ordine :Ordin catre Aga, ca carnea de die se se vincja cate

16 parale ocaua, si cea de vaca cate 14 parale, cum seregulasse prin contract sub Voda Sulu; iar nu dupe cumart luat pliroforie ca se vinde cate 18 par. ocaua decame de die, .si de vaca, cate 16 par. 4)

Ordin catre Vel-Vistier si spatar, ca, fiiind ca biv-vel

1) VedT Nota No. XIX.2) VOT Nota No. XX.3) Vedi Nota No. XIX.4) Condica No, 96 a ArbiveT StatuluT, pag. 193.

112

fiberhi(i

--- 113 --

Spatar C. Racovita, fost ispravnic la Mehedinti, a facutcalahrisis (abusurl) si jafurl locuitorilor d'acolo, se se facascurnpa si amanunta cercetare, spre a se intarce cresti-nilor tot ce li se va fi luat fara drept; iar Wind atunci,numitul Racovita sC se puny sub privegherea. Agiel, sprea nu se eacirdi.s.z (dossi), danduse pe vrednica chedasie. 1)

Ordin circular catre ispra.vniciT cellor cincl judete depeste Olt, recunoscand bravura Pandurilor si servicielece ate adus eT terrei, chiar cu pericolul vieteT, pentrucare tot d'auna 13o:wiz Minn ;dent au cugetat a'i resplati;si de si au fost aruncatT in dajdie, dar Boierii sau luptata 'T scapa de dajdie, remaind liberi; si tocmaf cand era sese dea ordine in consecinta, more Voda. Sutu; dar acum Bo-eril Caimacami au hotarit a'i scapa de jugul dajdiilor; prinurrrare, toti Pandurii, ce au fost in activitate, se remaie liberide orT ce dajdie, si pentru tot d'auna; cu conditie insa ca siel" se se arate sztpus1 calre slepdnire, aratanduse cu aceeasTcrain(a ca in 1r:wit; si cand vor fi chematl in serviciula trebuinta, sa fie gata cu armele a itlfrana pe cuArelcl-fora de refi, cart. tulburcl linisciia pefrecere a locuiforilor. 2)

Divanul Craiovei recomanda acest ordin ispravnicilorspre a'1U trece in condica ispravnicatuluT, s'a insarcinaun om vrednic, cu sciinta de titanic Lund, ca sa met--ga in tote satele din acel judet, unde va strange pe totiPandurii lepadatT in dajdie ca se le citesca cartea descutire, pentru ca sC se bucure isbdvie de sub ju-gul deIjdzilor; iar copia, iscalita de preotul satulul si decati-va Panduri, sa." se inapoiesie DivanuluT. 3)

Cu ton. propaganda acellul om devotat regimulul sus-tinut de BoerT, si cu tote scutirile promisse, Pandurii n'a-scultau de cat de Domnul Tudor, pe care'lu credeattmai mult de cat pe BoeriT Caimacami; acestia, vedendcd patriotism/ for nu and' resunet in inimile impetrite ale

1) Condica No 96 a Archivei Statultii, pag. 209.2) Veg Nota No. XXII.2) Condica No. 88 a Archivei Statului, pag. 335.

8

ca s'at'e

gi

- 114 -

Pandurilor, ce alergau cu grammada sub st4gul libera-torului, luara alte mdsuri mai energice, atdt pentru li-niscea capitalei, cum Si pentru infringerea cu on ce preta rebelului, care devenisse acum de temut, precum marturis& insui Caimacamii.

CAPITOLUL IX.

energice luate de Reactiune pentru flan-sirea Insureetiunii.

Pe Tanga masurile aratate in capitolul precedent, pen-tru a paralisa miscarea, guvernul mai lua urmatOrelemasuri:

Dette ordin cellor insarcinati cu paza linistei capitaleia potoli on -ce certa ivita intre locuitori; iar pravalielesa fie inchise della apusul sOrelui, obstindu-se acesta prinpristav; si noptea sä. nu umble nimeni fa'ra felinare ; sinumai pang la 2 ore turcesti din napte (8 ore.) 1)

Ordin catre ispravnicii din Romania-mica a strejuibine vadurile de trecatOre peste Olt ; si, pe Tanga cata-nele spataresti, sa fie si Cate un credincios al.Divanuluidin Craiova, insotit de boerinasil credinciosi ai distric-telor, deosebit de cei randuiti de Ispravnicaturi; si sa.priveghese tot i a nu se rasa sa se stricore talkarii sat-la(Y contra cu capetenia for Tudor Vladimirescu;iar tote podurile si luntrelle. sa se treca din coa de Olt,arestand pe cei banuiti, si trimitdndu'i la Bucuresci subbung paza. 2)

Ordin la septe Boieri veliti d'a priveghea singuri in

1) Ordinu din 4 Februariii titre Aga §i Spatariulu. Condica No. 96 a Ar-pag. 202-204,

2) Idem, pag. 205

Magnii

IiiveY,

stapaniriY,

persona, in fie-care nOpte, pentru pacia bunei ordine, pestradele principale alle capitalei. 1)

Ordin catre Aga si Spatarul d'a pune seri6sa indato-rire Zapciilor a nu supara pe tiganii Domnesti cu luarcde tare contra legiuirilor ; s'aii face respunOtori de a-semenea abuzuri. 2)

Nota catre Consulul Russiei ca sa dea ordinu supusi-lor si i a nu purta arme naptea, clela 3 ore inainte (9 ore);s'a nu umbla pe strade fait, felinare si fart treba. 3)

Ordin catre Aga, Spatarul si starostea de negustori,ca sa linist6sca poporul, prin tristazt, despre minciunelecars se aud, fiind iinifie in terra; §i sa le iasa din gandasemenea zadarnice fandasit, cautandu'si fie-care de me-seria sa ; cad stapanirea are neadormila ingrijire pentrulinistea tuturor. 4)

Ordin catre Aga (Nicolae Filipescu) ca brutaril savancla ocaoa de paine alba. cate case parale, pedepsindaspru pe cei ce ar vinde mai scump. 5)

Ordin catre Caminarul Sawa, si catre Capitanii Iorda-che si Farmake, incredintandu-le paza Bucurescilor ; s'a-utoriclandu'T a recruta osteni dintre Bulgarii familisti dinterra ; facandu'i responsabili de linistea capitalei ; luandin fine tote masurile necessarii pentru linistea publica, siassigurarea locuitorilor despre Mlharglile urmart alle res-vratitoruluT Tudor, care a bagat spaima in omen!. 13,)

Ordin catre ispravnicii din Prahova, Dambovita, Ar-Muscella si *Olt, cum si catre ispravnicul de stre-

in!, ca sa ingaduie pe. trimisi1 lui. Sawa s'ai frate-seti Pa-nait, cum si pe a! capitan Iordache, a strange dintreBulgarii din partea localui Omen! cu plata, deprinsi cuarma si viteji, pentru infrangerea resvrextzioruba, 7)

') Condica No. 96 a Arhivel pag. 208.idem idem 210.

3) idem idem 212.4) idem idem 213.3) idem idem 216.

Ve4T Notta No. XXIII.Dirzenia, loc, cit. No. 6.2,

lu!

.

1')

tie --

gesia,

,

,

-- 117

Sawa incepu a recruta chiar Albanezi vag-abonzi; dar,prin discipline, facu din el in scurt timp niste adeveratTostenT ; organise apoi bresla Tabacilor, ce se urca pestei,000, insT, bunT de lupta cad Sawa avea mare influ-inta asupra lor.

Fortified Monastirea Radu-Voda, unde Tabacii assigu-rard familliele si averea lor miscatare, insarcinandu-se sin -

gurT cu apararea eT. Fortified inca Mitropolia si MonastirileMihaT-Nrodd si Antimul, lasand in fie-care ate ua. micagarnisona; iar Sawa cu restul ostiril, sa insarcind cupada capitaleT ; ast-fel ca prin acesta insufla increderecetatenilor ingrijati.

Pe langa trimisi din Bucuresti in ajutorul celordela Craiova, guvernul dette ordine a inrola si PandurTscutitT de dajdii, orT-cdtT va fi de trebuinca, dandu-leCapitanT de incredere ; si cari avea se atarne de Logo-fatul Dimitrie Bibescu si de Divanul din Craiova.

Sa trimisse din BucurescT munitiune indestuld, (praf,gldnte cremene) ca sa. se imparta pe la Panduri.

Sa scrisse si Zarafului (bancher) kir Hagi Ianus dinCraiova a libera 3o mil leT, pentru cheltuelile ostenilorsi pentru lefurile lor, cari banT vor umbla cu dobanda,pane ce se va inlesni terra a'i respunde din Vistierie ;bancherul insa apuca sa dea numal dece miT leT 2).

Dar tote aceste masurT erau fare efecta ; cad apostalulsa inputernicisse tare ; devenisse ud forte redutabila..Boerii divanitT din Craiova anuncard pe CaimacamiT terrefca. Tudor se appropie de Craiova; si ca acesta a causatmare spdima intre locuitorii din acelltt orasiu, cariT auinceputti a se imprd§tia; si rugat Boerii divaniti dinCraiova pe BoieriI divaniti din Bucuresti a lua masurrseriose pentru nabusirea resecilei; cad mijlOcele de caridispun D-lor suet neindestuatore.

Calmacamia respunse, facand imputarT aspre BoierilorFotino, pag. 44.

") Dirz6uu. loe. cat No 650.

;

1)

ostenii

si

si

11Z.n

ce faceati parte din Divanul CraioveT ; si le ordond can'ati de cat a intrebuinta ostirea si banii de cari dis-pun, fard pierdere de timp, spre a infrange pe rebelul;IT faceau in fine responsabili de nenorocirile ce s'ar in-tampla din causa moliciunii D-lor 1).

CorivinsT insd ca Dumitrache Bibescu nu putea fi lainaltimea misiuniT selle, CaimacamiT sa decisserd a trimiteun Boier din sinul lor; prin urmare, numira pe Vel-Vor-nic allu ostirilor, Nicolake Vacarescu, ca cap an tutu-lor ostirilor de peste Olt, cu insarcinarea d'a sardmaindatd pe tedharid acella de Tudor, care a pricinuit atatatulburare si neodihnd; si d'a desamagi pe locuitorT despreinsellatOrele luT povetuirT si propeveduiri desarte; in finea instiinta guvernul prin stafete despre tote miscariles011e. 2)

Ordinul CdimacamieT dela 2 Februarie, catre DivanulCraiovel nu sosisse inco la adressa sa, si atat Caima-camia cat §i Consulatul priimira alta stire dela :BoeriTdivanitT din Craiova, cu data din 2 Februarie, ca altasperanta. pentru infrangerea rebelluluT nu este de cat os-tirea turcesca ; cad: Tudor 'si* a intins influinta pu-terea in tote judetele de peste Olt, in cat locuitoriT nuvor sa mai .tie de steipanire; iar ostirea trimisd contraluT s'a demoralisat cu totul. 3)

Caimacamii, desperate, approbard opinia DivanuluT Cra-ioveT; si asternurd petitia la I. Porta cerand ajutorul eT ar-mat; .i rugand .i pe PasiT dela Diiu si dela Nicopoleinterveni la Padisaht ca sa li se dea voie s'a intre cuWire in terra, spre a lovi pe apostate din tote pal-tile.

SigurT ca Sultanul nu le va refusa cererea, CaimacamiT§i numescil maimandarY pentru priimirea astir, si prega-tirea provicliunilor necessare, dand ordine in consecintala ispravniciT districtelor de peste Olt.

') Ve41 Notta No. XXIV.Notta No. XXV. 'VW si Dirzeuu lee. cit. No. 653.Dirzenul, loc. cit. No. 651.

si

a

3)

'I

119

Dar fiind ca. Consulul RussieT era p'atuncT (cum fu pansla 1859) adeveratul stapan allu terreT, datoria cerea aface maT inteitt cunoscut EscelentieT sale mesurile luatede Divan in privinta acesta.

Obstea boerilor, aflatT in BucurescT, adresa prin ur-mare ConsululuT russii la 4 Februarie ua notta., prin care,allaturand scrisorile DivanuluT CraioveT care Consulat sicatre Divan, ilia instiinta ca a gasit cu calle a cere a-jutorul armat allu Pasilor DunarenT ; cacT alt mijloc nuau spre a impiedica uria,rele inatithin alle rebelula; prinurmare, ruga pe Escelentia Sa a incuviinta acesta, m6-surd mantuitore, pentru inlaturarea pericoluluT general;s'a bine-voi a'T onora cu respuns. 1)

Consulul insa se oppusse, pentru cuvintele ce vom a-rata la locul sou ; si BoeriT CaimacamT se veclura arevoca ordinele date pentru priimirea 6ster turcesti, ru-pand si petitiile catre Porta si catre PasT, pentru acelltisfarsit.

Notta No. XXVI.

silitr

',

CAPITOLU X.

estreme pentru nlbu§irea Revolutin1111.

Caimacamii, zapaciti si forte tulburati, cum singurimarturisesc 1), alergara.' la ultimele mijloce de aparare.

Trimit chiar pe Capitani! Iordake, Farmake i Ienakecu zoo Arnauti, din cei 600 destinati pentru pada Capi-taleT, ca, unindu-se cu cei trimisi mai 'nainte, si cu pan-durii stapanirif, sa lovesca pe Tudor, toci de odata; si

saat sfarame. 2)Trimit si pe Pavel Makedonski , fratele lui Dumitru

Makedonski, ca sa indemne pe acesta pe Tudor saincetecie cu tulburdidrele for porniri.

Trimit in fine Lipcani cu a doua scrisore care Tudor,in care, respuncland la epistola acestuia dela 4 Februa-rie, if inputail ca cugeta a versa sange crestinesct; ca a-budurile se indrept6sa pe callea legala ; ca are a da contlul Dumnedeti de sangele v6rsat ; ca 's'e incete cu ase-menea urmarf, si sa resip6sca poporul; ca s'a numit DomnCalimah, care 'f va cere cont de fapta sa de rasvratitor;iar daca va lasa armele, Divanul va mijloci iertarea sala Domnitor. 3)

Pavel Makedonski se int6rse dela Tudor cu urmat6-

1) Dirzenul, loc. cit. No. 653.idem No. 652.

3) Vag Notts No. XXVII

Bawl

rele trel propunerT, ca sint: qqa non pentru in-cettarea rescalei:

Starpirea abusurilor.2 Despagubirea locuitorilor jefuiti,3 Assigurarea yieteT lui Tudor s'a capitanilor ser, cum

si plata unora din Omenii seT.caimacamit i respunsera prin alta scrisore, in care 'ltt

incredintati ca si et hotarassera a face cercetare pentrudescoperirea abusurilor si despagubirea cellor nedrepta-titi z dar au lost paralisati prin rescularea poporulul; ast-fel ca, nisi un cercetator n'ar mat fi avut curagiul a mergeprin sate, pentru asemenea slaysit ; promit insa ua, seri-asa ancheta, indata ce Tudor ya inceta din propagandasa, si daca va sta pe loc ; i promit assigurarea vietel, dacava lasa armele ;. iar tote propunerile slle nu se pot in-deplini de cat prin Caimacamii domnesci ce se astepta;daca Ins va continua netremnicele s61Ie urmari, marteava A resplata sa; in fine Caimacamii termina epistpla forcu aceste semnificative cuvinte ,,sa nu cutedt a to cre-de mat mult de, cat ceea ce urea te-a facut.

Aceste cuvinte caracteri.sa pe Boerii din timpul revo-lutiunii dela 1821 I 848 : ei se credeau singuri in drepta occupa functiunt alle Stp.tului, de si be lipsiaucultura ; iar cci-lalti, ort cat de marl merite ar fi avut,credead ca. punt nascuti a fi slugele for plecate, carorase milostiveaft p. le incredinta posturile celle mai modeste;in privinta lui Tudor, acel Boeri nu se put6ii impaca cuideea ca, ajutat de noroc, ar avea sanse a se face Domn,usurpand ast-fel drepturile lor. Ce fel! Un boerenas de atreea classa, un Sluger Tudors se cOra reforme poUticesi sociale ? $i mai alles cu mana armata ? Se ajunga infine Domn ? Tudor le respunse, in mod elocuent , prine pistola sa catre Vb.carescul care e cap d'opera in fe-

1) VeclT Dirzenu loc. cit. No. 4c,54,Notta No. XXVIII.,

iji-

conditiuni

1)

2)

siinaltele

9

12

lul sea ; le respunse ca acelle reforme, ce trebuiatl (a-cute de stalpil terreT, vor folosi tot Boerilor ; ca talharTsunt jefuitoriT patrieT, stigmatisatI de faptele lor,carora inimT be a impietrit Dumnecleil, ca p'alle Egipte-nilor ; ca patria e poporul intreg, iar nu tagma jefuito-rilor ; ca. Tudor nu e de cat avocatul armat allu popo-rului, pe care jafurile Boerilor, uniti cu GreciT, addusla disperare, in cat a creclut a reclama ellu d'adreptuldrepturile usurarile ce Boeril au refusat a reclama, defrica sail de servilisth ; ca. daca Boierii ar fi patriotl,sear pune in capul si ar dobandi el privilegile lors'alle terrer, usurpate de streinT, din cause, ticalosier lor;in fine ca, chiar sugrumata d'ar fi rescola, lumea si isto-ria tot pe Boeri vor critica, ca stiut profita de oc-casiune, spre a emancipa terra de jugul strein ; dar dacava birui poporul? Unde vor scapa tiranii luT ')

Dar Boerir erail orbiti, impietriti ! Er nu sciura profitade lectiune ; ast-fel a trebuit multe revolutiuni ca Boerilsa fie silitl a imbratisa principiele sacre de egalitatelibertate ; si atuncT chiar all trebuit priveghiati, aceT Ba-laurT, cad.' se silira a lua Inapoi prin frauda ceea ce allfort siliti a da poporulur de nevoe.

Indata ce Caimacamil terrer luara sciinta prin Capu-Olan de numirea luT Scarlat Callimah ca Domn in Mun-tenia, i espediard, prin Intr'adins callaras, ua anafora sarirelatie pe larg despre celle intamplate in terra dela 19Ian. pana la 1 o Febr.; cerandu'i domnesculillu rugau a grabi venirea sa; cad numaT presinta inal-timer Ale in terra ar putea schimba faca lucrurilor. 2)

Abia trecussera sese cline dela plecarea Vacaresculdipeste Olt, insarcinat cu comanda generala a ostirilor des-tinate a combate miscarea luT Tudor, si CaimacamiT illuinlocuira Cu C. Samurcasil, care, cum am aratat, era su-fletul eteriel in BucurescT. Ce motive seridse sä. fi pro-

') Vet,11" Notta No. XXXII.") Notta No. XXIX,

miscarii,

n'ail

s'alle

rat

si

?

si

si

123

vocat asertenea mesura, cand Vacarescu se bucura deincrederea Boerilor ? Cioranul 1) si Fotino 2) cred, si

not suntem de parerea lor, ca Boerii eteristi, temandu-sede Vacarescu, care, prin energia si increderea ce insufflaostirilor guvernului, ar fi putut reusi sa infranga pe Tu-dor, si se nimicesca ast-fel planurile lui,' au intrebuintattote mijlocele de care dispuneu a decide guvernul ca sainlocuiasca pe N. Vacarescu cu C. Samurcasu, singurulce ar fi putut, cliceU ei, sa induplece pe Tudor a lasaarmele, evitand ast-fel si varsarea de sange.

Numirea 1u1 Samurcasu descuragia pe Boerii de pesteOlt, caci Vacarescu luasse tate messurele spre a paralisamiscarea ; iar Samurcasu, ca Grecu raffinat, nu inspira in-crederea ce o inspira Vacarescu. Temerea for se realisa;si guvernul caclu in cursa intinsa de Fanariotl.

Caimdcamia dette lui Samurcasu carte deschisd,lasandu'iliberd actiunea, numai sa p6ta potoli cugetul numituluiSluger, przn orb' ce miflo'ce va fa, §i se adduca." In sfarsit li-nistea in acelle judete tulburate, etc. 3)

Samurcasu ducea lui Tudor, din partea tuturor boe-rilor, ua carte de ertaciune, in care Tudor nu mai etratat de talhar sau de resvratitor. 4)

Dupa plecarea lui Samurcasa, sosi si respunsul dela N. Vacarescu, Care anuncia guverrfului ca apostatulde Theodor nu consimte cu nici un chip a lasa armele;si la consiliile si amenintarile selle, Ella a dat respunsulpe care trimite in original cinstitului Divan, spre cellede cuviinta. 5?

Abia sosi. Samurcasu la Craiova, si prin stafeta in-stiinta Caimacamia a'i trimite, third intarcliere, in termende 24 ore, 172 mii lei.

Find-ca Samurcasu nu se esplica, Boerii creclura ca.

1) Op. cit. pag. 25.2) Op. cit. pag. 22, 23.

Notta No. XXX.4) Nota XXXI.5) Nota , XXXII.

tan.

'la

124

ceea ce n'a putut face plumbul va face argintul; far&

multa chibzuire dar, luara cu inprumutare 102 miT lei, pecare 'T pornira la 25 Februarie; iar restul de 7o, miiilk espediara a doua cii, la 26, cu. Omen' intr'adins. Cal-macamil creclura ca d'asta data revolta va fi domolita.

,,Dar se vede, Mice Dirzenul, c& isvodirea acestel tul-,,burari, fiind un chip de farnzazonie, tiu s'a facut nicT

ispra.vai. ')Vornicul Vacarescu se intOrse in capitala d'odata cu

stirea despre macelul Turcilor din Galati de.catre VasileCaravia, dupa eum vorn arata la locul sea. Acesta stiremarl frica causata de rescOla lui Tudor, pe care spaima,o marea si mai mutt ; ast-fel locuitorii capitaleT se infri-cosara veclendu-se intre doue focuri ; si incepurd a stra-muta familiele pe la Orra si pela Monastirile du prinprejurul Bucurescilor; iar ce' mar Prevelatori si cu mij-16ce, trecurd in Austria, pentru mar blind sigurantd.

.Acesta sili guvernuf a da ordin (27 Febr.) luT Aga(Vornicul Grig. Balenu) .i luT Sawa, ca sa. merga pe lalocuintele orasanilor spre a'T linisti, gonind. carrele ceinchiriasserd pentru incarcarea bagajului s'a famillielor.ca se nu dea motiv de tulburare. 2)

In acelasT timp (24 Febr.) sosira .i CaimacamiT lui Ca-limah, Vel Post. Costache Negri, biv-Vel Hatman StefanVogoridi IOn Samurcasd. Sosirea tor, ce anuncia p'aIui Voda, fu vestita poporului prin ispravnici (25 Febr.)ca sa se bucure poporul, ce are sa cerce millele Marieselle, dupa cuviintd; ca acum are a petrece cu tad li-nistea, avend a revarsa M. Sa peste supusiT ceT credin-cio0 parintescula sail tibov (iubire); iar ispravnicii sa nucute4e a supara pe locuitori cu nicT fel de cgtahrisis(abus), ca, grea tspundere vor atrage ; ca' nu maT potfi inga.duite obicinuitele catahrisis car' s'ati urmat pana a-cum ; ca. se vor orindui cercetatorT insr'adins, prin tote

') Dirzenu, op. cit. No. 655.Combo. No. 96 a Arhivei. par. 214

si

si

uu

na

rA5

judedle, Si di vinovatf se vor supune la celle maistra5nice pedepse, dupe ce se vor despagubi cei nedrep-tatiti; in sfar5it, ispravnicil se trimita coppil dupa adstaproclamatie pe la tote satele, ca sa se bucure i sa semangaie ticd/ofii /ocuito 1. 1)

In fine se intOrse Si Samurca5a de peste Olt, far&nia ua isprava, dice cronicarul, innapoind din 172 mil'lei ce'i se trimisesse, numal 35 mii, 5i fara a justifica areastima, de cat ca a dat'o unde trebuinta a cerut 2); Sa-murca5t1 presinta ensa guvernului urmatorele propunerfdin partea luT Tudor;

1. Incetarea Domniilor grecesci, numire de Domnipamenteni, potrivit tratatelor incheiate cu I: Porta ; insperanta ca ast-fella numal va putea inceta dajdiile Cellegrele 5i jafurile nesufferite din trecut.

2. Infiintarea unei o5tiri nationale, Cella pucin de12,000 voinici, proveduti cu Vote celle trebuinciOse uneio5tiri regulate, intretinuta din banil Vistieril; 5i insarcinatacu paza lini§tei pubhce Si cu paza terel de on -ce

3. Fixarea darilor catre Stat prin Adunareape termen de 56pte anT, fara adaos sau scadere, subnict un cuvent.

4. Iertarea, in curs de trel anT, a biruluI catreVistierie, ca ua u5urare pentru greutatile din trecut; a-fara de drepturile proprietatif, cad vor fi respectate.

5. Darea Unei sume de 500 mil' lei, platiti lul Tu-dor indata, pentru intempinarea cheltuelilor o.5tirii selle;cu conditiune d'a i se mai da onT cat va mai cere tre-buinta, pentru acella5i sfir5it.

Iar pentru assigurarea lul Tudor, sa i se respunda inscrissn de Yeliti BoerT ca. priimescu aceste prop 'unerl; 5isa. staruiascA la POrta a le intari ; 5i pentru paza for ,

') Condica No. 96 a ArhiveT pag. 214-21o.Dirz4nul, loc. cit. No. 656.')

si

navalirl,pre,

sa i se trimitd cate un mu din tote breslele, Boer% ne-gustorT, meseria§T §i preoti.

Divanul respinsse tote aceste propuneri, scrise dinnuou 1111 Calimah sd vie cat mai iute, pericolul fiind emi-nent; §i d'astd data ceru Si ajutorul armat and Turcilor.

Tudor, din parte'i, la amenintdrile celor trel Caima-cami aT luT Calimah, respunse ca. nu Ingadue a treceDundrea, pang nu. va iscdli celle cinct propuneri, trimiseDivanului, i pe cari le reclamd, nu au, ci Adunareapoporului. 2)

Tudor devenisse acum ua forcd.y unti adeverat dic-tator, care vorbea in numele mai multor mil' de Panduriarmati, al tuturor plugarilor de peste Olt.

Domn peste celle cinci districte din Oltenia, peste pu-avea sa dictese legi Romanilor, din capitalaca represintant anti intregului popor.

1) Ilie Fotino, op. cit. pag. 23-25.Phi!imon, op. cit. Vol. II pag. 97.*Una scriitorf, precum Laurencon, (op. cit. pag. 66) si Rayband, (pag. 199 200)

pretind cd Tudor ar fi cerut si capetele a 12 boeri din Divanu donmese. Dupitcum vom vedea la locul seti, Tudor a cttgetat a face tin asemenea olocaust pe'altarul patrieT, der a fost impedicat de Ilarion ; cu tote astea nu s'a divulgatacest secret important, cad toff boeril ar fi fugit d'odatI cu Brincovenu, lainceputul luI Martie.

2) Laurencon, op. cit. peg. 98.

121;

§i

Ro-manier,

l)

'Is

si

cM eat

CAPITOW XL

Tabara dela Cotofeni i tabara dela Tintilreni.

inainte d'a intra in materia ce formecra subiectul aces-tut capitol, urmeda a arata Inc. un mijloc din parteaDivanului Craiove, spre a intimida pe Tudor. DupA. ru-ga'ciunea Divanului, se vede, Zabetul de peste Olt facuIntrebare lul Tudor ca ce l'a silit sa ridice st6gul re-voltei? ca de nu va depune armele, va veni singursd '1U isbesca cu ostirea imparat6sca..4

Tudor i respunse: ca causa acester resc6le sunt jafu-rile Grecilor, cars au adus pOporul la desperare ; pentrucare a si reclamat, atat catre Par cum si catre Sulta-nul; prin urmare, rescOla fiincl impotriva tiranilor, boerisi grecr; Zabetul nu p6te, fara voea Portir, sa ridicearmele impotriva supusa Sultanului; cad prinacesta ar atrage urgia st0.panului seu. 1)

Acest respuns, insocit negresit d'un plocon, dupe ve-chiul obicein, convinse, se vede, pe Agaoa subt a caruiaiurisdictiune ereail Turcii comersanti din terra: adica celce stringeau miere si oT pentru Capahul imparatesc.

Dupa desertarea Manastirif Motru de cer dour Isprav-nicT, libera ;T de Tudor prin mijlocirea Serdarului Dia-

') Notta No.XXIV.

Si

Vag

- 128

mandi Giuvara 1), Tudor asecla tabera sa la Tintareni,un sat cu positie strategics, apprope de M-rea Motru,unde avea mare parte din ostirea sa concetrata, si multeprovisiuni Si amunitie.

Giuvara, initiat de Tudor in secretul insurectiuniinu facu nici ua miscare, pretestand ca mica sa trupa,de vre-ua 15o de Panduri si Arnaud, nu se semetia ase lovi cu 6stea lul Tudor, compusa de vr'o 4000 Pan-duri si Arnauti; prin urmare Divanul Craiovei ordonalui Solomon si luT Battenu a uni mica lor trupa de 600catane u trupa .luT Giuvara, si a navali cu totii contraluT Tudor. A)

Pe cand acestia se preparau a lovi pe Tudor, priimescscirea dela Divanul Craiovei ca s'a numit Vacarescu co-mandant general allu tuturor trupelor de peste Qlt; prinurmare, li se ordona a. nu face nici miscare pana laal douilea ordin, 4)

Vacarescu, dups ordinul ce avea de la Caimacami 5)incerca mai intaiti prin mijl6ce pacefice a desarnia peTudor; iar pe popor se sill desamagi de promisiu-nile aeestuia priuteua proclamatie in sensul cellor pu-blicate de guvern veclencl insa a nu reusesce, detteordin cellot trei capitani, numiti mai sus, a lovi 6stearebellion

La primele focuri pistdle din partea ostirii guver-nului, cati-va Arnauti din dstea lul Tudor incepura sastrige catre Arnautii din tabara oppusa :

') Dirzenn austine (loc. cit. No. 652), c. Giuvara s'a Bi 10Vit en panduriiluTTudor ce blocasserA M-rea Motrn, si a ar fi omorit doul pandurl din 6steaacestuia, si septe 'I-a prins, trimiOndu'T la Craiova; yi acesta ar fi oprit puciufuria rebelilor, ce ere,au decisi a (la foe MAMistirii; e mai probabilii lust( asset.-tiunea lul Fotino (pag, 18), at Giuvara, ne-avend curaj a se mgsura en 6steaWI Tudor, mijloci pentru liberarea IsTravnicilor, l isund acestia M-rea la dis-positia Jul Tudor.

2) Cioranu pag. 22.Fotino, pag. 19.Fotino, pag. 19.

4) DIteenu, loc.. cit, No. 653.

9)

utt

;

4)

Cu

")

129

7)Irleetati cu focurile, suntem toti cretini; ne-amnsculat numai pentru lege §i dreptate.

Atunci ArnautiT din trupa lui Solomon sa imbrat4aracu camaradii for din &tea lul Tudor.

Acesta sili pe. Solomon a se retrage in tabara sa delaCotofenT. .1)

Vacarescu, insciintat de Baltenu7despre fraternisareatrupelor, intelesse ca causa boerilor era la causa pier-duta ; trimisse der Caimacamilor scrisdrea ce'T adressasseTudor, 2) §i la relatie esacta despre starea lucrurilor §ia spiritelor din partea loculuT, assigurand pe Divan ca4:Ditirea guvernamentala este parte demoralisata, parteinteleSa cu 6stea lui Tudor ; in fine, ca ostirea de caredispune ellu nu e in stare a tine pept rebelilor.

In ateptarea ordinelor Caimacamilor, sosescil cei 500Arnauti de sub comanda capitanilor lordache Far-inache. Ua suta din ei, din trupa lui Sawa, sub capitaniifor Mihale, Tufecci-ba§a Bojin, Si Buluc-baaGhencea, fura porniti inainte la CotofenT 3) in trasura cucat dela SerbaneFiiDomnesci de peste Olt, cu ordina nu incepe lupta pana nu se va da semnalul de catrecomandirdl superior 4)

Capitan Iordache Si Farmache trecura drept la Cra-iova cu ceta lor, pentru pacla orapluT. Vacarescu ho-tari .a incepe lupta. Tote eraa gata pentru lovire ; sefixasse clioa; cand sosece ordinul Caircamiei pentruinlocuirea Vacarescului cu Samurca%i.

Dupa cum am aratat in capitolul precedent, Samurcamijlocisse indirect care Caimacamie a inlocui ellu pe Va-carescu, de care se temeau Eter4tiT, nefiind acesta initiat insecretul Eteriei. Samurcagi promisse ca va desarma peTudor fail versare de range, avend influenta asupra a-

Dirzenu, locu eitat, No. 655,2) VedI Nota No. XXXII.8) UN, po§tie departe de tabara de la Tingrent4) Fotino, pag. 20.

9

ca: si

si

Deli-baSa

si

')

130

cestuia, ca protectore al see, si cunoscend bine pe 6-menii de peste Olt, unde fussese in multe rinduri Cal-macam. 1)

Samurcasti se opri in Craiova, de unde incepu. core's-pondinta sa cu Tudor prin Hagi Prodan ; prin acesta11 si trimisse 90,000 lei din cei 172,000 primiti dela CM-macamie. 2)

Capitan Iordache si Farmache venira si ei la tabaradela Cotofeni, insociti de Arnautii lore. Samurcati leordonasse a sta in nelucrare pena la al doilea ordin. 3)In putinele zile cat sedu la Cotofeni, capitan Iordachese intalnia nOptea in taina cu Tudor, la un loc insem-nat de densii. Convorbirea for nici un istoric, nici unmartor n'o relateza. Capitan Iordache, in acelle convor-bier, urmesa se fi cerut esplicari lui Tudor pentru procla-matiile selle, in cari Se condamnaa de ua potriva greciica si boerii. Capitan Iordache se prefacu multumit deesplicarile date de Tudor, remaind ca inainte buni a-mid; proba, inlesnirea de munitiuni si de bani ce capi-tan Iordache facu lui Tudor ; ba chiar osteni din tabaradela Cotofeni desertau noptea in tabara dela Tintareni. 4)

Dovada ca esplicarile lui Tudor nu puteau convingepe capitan Iordache, este ca pusse pe Tudor sub prive-gherea lui Prodan si Makedonski, insarcinati a spiona,si a '1 raporta regulat tote miscarile luT. 5) Temerea ce'I insufla Tudor, care devenisse acum ua putere de te-mut, si speranta ca. Tudor are a fi d'un mare ajutor E-teriei, acesta sili pe capitan Iordache a lua d'ua cam dataacea mesura, pena se va incredinta pe deplin de nesin-ceritatea lui Tudor, cand attunci va lua mesurile cedicta instinctul de conservare, interesulsi causei ce apara.

') Fotino pag. 22.6) Idem pag. 23.a) Idem.4) Idem.6) Cioranul, pag. 15; vedi si pag. 20-21.

'1U

'1

131

Capitan Iordache se inturna la Craiova cu trupa sa.Peste cite -va cline porni si Solomon cu catanele sale,mai mult dupe indemnul lui Tudor, care 'i trimisse vorba aintalni pe Capitan Iordache, ce'l va incredinca de sco-pul acestei

Pe cand Solomon s'apropia de Craiova, capitan Ior-dache trimisse Tespung a se opri cu trupa sa afarddin Craiova ; si a veni se se intelega cu densul intrepatru ochi. Intalnirea se facu in fata ambelor ostirT. Ceiduoi capitani se sarutarai in vederea trupelor; apoi capitanIordache dette lui Solomon ua." scrisore de la Tudor, care

recomanda se se increza in cuvintele lui capitan Ior-dache. Acesta i facu jurament ca si Tudor si densul s'aUsculat cu armele, nu asupra boerilor si negutatorilor, cinumaT pentru lege §i pentru patrie, ca se scape terra deceea ce era atturici. Apoi Iordache scOsse din sin udiconita, pe care jury si ellu si Solomon ca vor fi )(ragdo truce pena la ua picatura de singe. Dupd essemplulcapilor, fraternisara si osetnii lor.

'Ast-fel uniti, ostenii din ambele tabere intrara in Cra-iova, in cantece de libertate si strigate de bucurie. Adoua di, tote capeteniile din ambele trupe, cu Solo-mon si capitan Iordake in frunte, falcura jurament,. incathedrala CraioveT ca vor lupta cu totii, ca hisce frati,pentru lege si patrie ; dupe aceea vestira si pe Tudorla Motru despre acesta infrdtire. 1)

Samurcasu, ajungenduisi scopul pentru care venisse,pleca la Bucuresci, indemnand pe boerii cari mai rema-sessera in Craiova a imita essemplul sea. 2)

Baltenu, care se numisse ispravnic la Gorjiii, plecan6ptea la Cotofeni, unde, aflend viclenia lui Capitan Tor-dake si a lui Samurcasiu, se int6rse la Tirgu-Jiului; si,in intellegere cu collegul seri , Iorgu Vacarescu, si cu

') Biografia reposatulul Colonel Solomon, scrisli, de insusT., si tipiiritti, la Cra-iova, cu putin inaintea mortii s611e, pag. 15.

2) Veiri la, Nota No. XXXV Memoriul Otetelesanulta.

miscdri.

'T

'1

132 -

slugeru Costin, ce comanda 200 Pldiasi, dette ordin a sestringe in grab on .cati Panduri se va putea, dorind a.se mesura singur cu Tudor ; apoi insciinta Cdimacamiadespre tote cafe aflasse. 1)

Informat in secret de Mungescu despre mesurile luate deBdltenu, Tudor trimisse pe credinciosul seri Vasile Girbea 2).cu 40o Arnautl si Panduri, ca se incorporese in trupasa pe PanduriT Baltenului, mai stringend si on calf vaputea in drumul seri ; iar pe Baltenu pe impro-trivitorY miscarit se'-i princld Si se -'i aducd legati. Boeriiprind de veste Si fug la munti, cdtre schituld Lainitz ;dar Girbea le taie drumul, i prinde, Si i inchide in Tis-.mama; Bdltenu insd scapd. 3)

Boerii din CernetY, spaimantati ca boeriT din Tergu-Fului, si ca cei din Craiova, incep se fuga, care inco-tro pate.

Caimacamia sleisse tote mijlOcele de attac 'contra luiTudoru. Acesta, nemai avdnd acum a se teme de nimeni,deveni Domn peste celle 5 Judete de peste Olt ; prinurmare numi ispravnid. omens cu influents si devotati ;Si a nume : in Doljiu, pe slugerul Solomon; in Romanati,pe Serdarul Diamandi Giuvara ; in Mehedinti, pe Vis-tierul Crainicenu ; in Gorjiu, pe Vasile Moangd ; si in Vil-cea, pe Ghelmegenu 4); apoi dette ordin lui Makedonskise intOrca pe boerii fugari la urma lor, far. insd a leface vre-un reti 5).

Repetd dupe aceea ordinile pentru aprovisionarea siintarirea Mandstirilor de peste Olt, numind la fie-care,peste Pandurii ce le paslea, omens de incredere ; ast-fel,

Fotino, pag. 24.2) Nu Ghimpa, cum din erbre clice.Cioranu pag. 27.8) Fotino, pag. 24-254) Acesta fussese polcovnic de judetii in.Mehedinti cum attest ordinul seu

de numire, de la 1814 Aprilie 18, avend sub comanda sa 250 Panduri, pentrupaza contra facetorilorti de relic. Acelti ordin ilu posedI nepotul sell dinSeverin.

5) Fotino, pug. 39.

si

.0

133

&ate-sell Papa fu numit comandant la' M-rea Stra'haia 1);Dumitru Girbea, la M-rea Horezu 2) altii pe la celle-l-alteManastiri.

Dete in fine si ua proclamatie catre Craiovenl, princare assigura despre sentimentele s611e patriotice, in-demnand pe fie care a.-'0 vedea de meseria sa, neavanda se teme d'acesta miscare de cat ceT indaratnici 3).

Dar plecarea lul Samurca§, a Caimacamulul si a boe-rilor Divanului, fu semnalul spargeril Craiovel, la 28 Fe-bruariu, rem'aitid numai comersantir cei midi, ,meseriasiTsi plugarii de prin prejur, cad symPatisati cu miscarea 4).

Assigurat despre partea OltuluT, Tudor ridicd tabarade la Tintareni ; si, lard a perde timpul, se indreptaspre Bucuresci 5) in fruntea a vr 4000 de osteni 6)bine armatT, si 'entusiasmatT; afara de alti vr'o doue miTsatenT, armatT cu cosse §i land ; si afard de trupa lulProdan si Makedonski, compusd de vr 'ud cate-va sutede Serbi §i Bulgari. 7)

1) Fotino, pag. 173) Memoritil Otetelesauului, Nota No. XXXV.3) Fotino, pag. 39.4) Idem..6) Fotino sustiue (pag. 39) a Tudor a intrat in Craiova la 1 Martie; insa nici

Oteteleseanu nici Protopopescu in memorille lor, nici Solomon in biografia sa,nu facil mentiune despre acesta; din contra, Pandura, consultati de mine, spuna Tudor de la Tintareui a plecat drept la Slatina, abatandu-se, dupe cum vomarata in Capitolti urmator, numai o di la Benesci, chemat de Otetelesanu.

6) Fotino (pag. 38) dice a 3000; iar Cioranu (pag. 40) .6000; PanduriT sus-tin 'ca Tudor cu vela 4000, ar fi plecat de la Tantareni, iar penI la Bucurescis'ar fi adaogat alte vr'o done mii. Filimon ins (op. cit. Volum. II pag. 98)sustine 6," erali 3000 armatT cu pistole, sari si pusd, iar restul pone la 6000cu case si land.

Cioranul (pag. 40) dice a eraii 2500; ha sustinil c pute4r4 ftvel-14 500 Pia la 600,

si

')

'ua

cApiToLu

Desordinele Arnautilor i Pandurilor.

Urasc tyrania, e fried de anarchia : eta devisa Cu-rie.vulu Rondin inainte de Revolutiunea din 1848. Eliade,redactorul aceller for, prin care, in curs de doue-cleci deani, a preparat opinia publica pentru miscarea regena-toria de la 1848, a avut negresit in vedere anarchia dela 1821, cand consilia pe Romani a face se nu degene-reze acea miscare inteua zavera, ca cea de la 1821.

Romanii urmecla a fi recunoscatori capilor Revolutiuniide la 48, caci au .ciut se feresca terra de escesele dela 21; iar prin liniscea ce a mentinut, au oprit 3 lunila hotare pe Rusr, in care timp s'aa putut propaga prin-cipiile salvatorii de earl' beneficiam nor asta.cli.

Tudor nu putu opri escesele, cu tota severitatea sa.Altr timpi, alte imprejurarr. Silit a incepe miscarea cumercenaril cu cari Domnir Fanariotr tineau in respect po-porul, impilat sub jugul for de fer, Tudor simti din primaAli a miscaxii: incurcaturile si nemultumirile ce i vor cau-sa ace mercenari, cunoscutr sub nume da Arvati. I-nima lui de Roman si de capa al miscarii a trebuit sa.

sangere la vederea esceselor commise de acer osteni ne-disciplinati, cari voiat a profita de rescola poporulur sprea se inavuti din praclile cellor avuti. Ella intellese, prea

xll.

- 135

tarclal, gresela ce facusse, dand voie satenilor, in primasa proclamatiune, de aisi insusi averile reu agonisite; sä-tenii considerau ori ce avere ca fruct al arbitrarului sial violentii; si insusindu-o, ei credeati ca revendia, undrept al lor, rapit cu forca.

Tudor fu silit se inece in peptul sea durereacausa plangerile cellor jefuiti de care acei zavergir, as-teptand momentul opportun spre a pune capet acellordesordine Carl compromiteail miscarea.

Durerea sa a trebuit se fie si mai mare cand vedeape insusi Pandurii sei comitend jafurl, nu numai catrecei avutl, ci chiar catre satenii, fratii lor ; ceea ce '1 silimai tarclal a lua contra lor mesuri forte aspre, cariflied fatale.

Dar ce e mai trist si mai curios, f,;i care caracterisaacea epoca, este ca chiar boerii de classa III-a, cum neassigurd Protopopescu in Memoriu set, se associard sprea tine drumurile celle marl, jefuind pechiar pe a11i jefuitori mai slab! de cat densii. Er scusati ja-furile ce faceu cu pretestul cu care si sa.tenii scusail pea be lor : Ca acum este vremea se ne imbogatim ; Cum!, a:u luat altii de la no!, se luam si nor de la altii."

Unii sateni impingeatt mai departe acest principal :insusiati chiar averea immobila." a Ciocoilor, cum numia

dash pe impilatorii lor. 1)In fie-care district se formassera cette, parte de Serb!

si Bulgar!, parte de sateni, armatl, unii cu pusci, pistOleluate dupe la proprietari ; altii cu topore, cOse

land"; si faceatl perquisitiuni de cal, arme si ban!, des-puind pe callatori, si jefuind chiar bisericl; ochiul lor maicu sema era asupra proprietarilor si arendasilor; cei car!aveat Ore-care avere pa."raseil casele si proprietatile, sifugeu cu familiile lor prin munti si prin paduri; cei maimulti se adapostetl in Austria. 2)

1) Vecli memoriul Protopopescului, Nota No. XV.2) Dirzenu, locu citat No. 656; Veg Cioranu, pag. 37.

ce-'T

catT intalneati, si

el'

si sabii,

'I

isi

si

oi

-135Pe de alta parte, cheniarea sub stegul lul Ipsilanti a

cellor ce sympatisau cu causa greca, dette si acesta o-.-

casie la multe jafuri si nelegiuiri : cad mare parte dinBulgaril aflati in ostirea lul Tudor, cum si din alti streinicantonati in differite localitati, se formara in cette, de la10-50 de indivicli ; si luand differite drumuri, sub :pre-test a se uni cu 6stea lul Ipsilanti, predau lard mild totce le esia inainte, in cat insuflati spaima pe on undetreceil. Nu maT putine neorindueli facura si Bulgaril is-goniti chiar de Tudor din 6stea lul, precum de es. Carjaliu(care la inceput se crede ca facea parte din 6stea lul) pecare Tudor hotarise se-'1U °more, pentru jafurile ce facea ;princlend insa de veste, ellu fugi cu ceta lul la Ipsilanti;si in drumul seii comise jafuri neauclite. 1)

In fine, dupe uciderea la Otetelisti de catre Tudor acelor duol capT aT Bulgarilor rebeli, despre care vom vorbiindata, multi streini si Romani, chiar din ostirea luT Tu-dor, spaimantati de, sOrta ce astepta pe jefuitorl, dossira.din 6stea luT Tudor; si se formara in bande de talhari,cart predati fara." deosebire boeri si negutatori, despuindchiar bisericele de Sfintele Vase.

Indata ce Tudor nu maT avu a se teme de nimic, ho-tari se faca un essemplu ecclatant, omorand cati-va dinmercenarii cel maT insolenti si maT kotomajzt, cum i numeadensul. Solomon dette cellu danteia acest esemplu, sprea baga spaima in inima acelor Zavergil.

Ua ceta de Arnaud din trupa lui capitan Iordake,pornita. inainte la tabara dela Cotofeni, alliindu-se cualtii din ostirea luT Tudor, se dette la jafuri, pradandboeri, negustori, si chiar biserici. Ast- feliu, de esemplu,pradara pe un Brostenu din Gorjia, si pe cati-va aren-dasi din Mehedinti.

Solomon, ce venia contra luT Tudor ca snit attace;1u5.'nd de stire despre acesta, porni contra for cu topPlaesiT ce comanda, ca vr'o 400, intre cart erail si cati-va

Direenu, locu citat, No. 656.

.

')

-137

TurcT d'aT Ent intalni pe ZavergiT la satulCioroiu Si Baile*tT, isbindu'i Para veste, it infranse, siprinse treT din capitaniT lor, anume, Stan, Iowan *i Stancu,ca.te*i trel Buluc-ba*T, pe cari IT trimisse la . Craiovasub pada. Tudor, afland de ac6sta, trimisse luT Solomon.ua scriscire in care 'la lauda pentru fapta sa, *i '1U in.-

curaja a prinde omori pe totT call s'au apucat dejafurT; assigurandulti ca ellu s'a sculat pentru dreptate,iar nu pentru t/eascd ; tot-d'odata, illu ruga sa se IntOrcala Craiova, unde se va intelege cu Capitan Iordake des-pre sec!, ehil rescold. 1)

Caimacamia, pentru acesta bravura, trimisse luT Solo-mon ua carte de multumire, insotita de un contes imbla.-nit cu snihu, *i 500 lei; ca din partea terreT ; din caribane sa imparta*esca *i pe'capitanif luT cei mat devotatT. 2)

Dupes ridicarea tabereT dela TintarenT, Tudor se in-drepta spre Slatina, cand priimi, aprope de OtetelisT 3)uä. scrisOre a luT Iordake OteteliOnu, care 'lii ruga aveni in grab in ajutorul sed, la Bene*ti, unde ua cadde ArnautT ameninta viaca sa *'a ma.t multor famillii bo-ere*ti, adepostite acolo de frica Arvatilor.

Din trupa luT Makedonski *i Prodan; trimisa de Tudora intorce pe boeriT fugart din Craiova, se rupsessera vreo 70 de Bulgart, sub comanda a dot din capit lor ; *i

incepussera a jefui pe catT .intalnett in drumul lor, cum*i pe proprietariT si arenda*iT ascun*T in cullele 4) dupe lamo*iile lor. Sosind i la Bene*tr, proprietatea fratilorIordake si Grigorie Qteteli*eriu din Craiova, aces Zavergilse unira cu satenii din Bene.tT, *i blocara cases Ofeteli-

1) Biografia lui Solomon, pag. 13 Si .14. Solomon ne spune ca luptasse, subordinile lui Tudor, in resbelul turco-russii dela 1806-1812, de cand data sicunostinta lor.

) Ve41' Notta No. XXXIII.8) Una chic pe Vallea Bratostica, (Dragulici din Cernovaseani), altii, la BodA-

epci (Columbeanu); positiv, nu se stie local unde Tudor a priimit scrisorea 0-teteliOnului.

4) ua zidire in faring de cetate, iu care se adepos tea pe la mosii proprietarit,de frica hotilor,

.Besliaghi..

si

si

138

senului, unde se aflaU adepostite opt tannin, formand unnumer de 32 persone ; si incepand a descarca focuri a-supra cellor inchisi in cases, acestia respunsera iarasT cufocuri; ast -feliu caclura cati-va morti si ranitT din parteaArvatilor. Atund Otetelesenu, spaimantat, instiinca peTudor, prin-tr'un credincios allu set, de pericolul ceameninta.

Tudor lases &tea sa la Otetelisi; si se grabi a veni inajutorul amiculul sett 1), insotit numaT de ua cetd de Pan-duri

Tudor soli la timp, ca sa scape viata Otetelesanulufs'a consangenilor seT de urgia Arvatilor, pe cari nici in-susi Hagi-Prodan nu)." putusse imblancli, find infuriate devin si de resbunare.

Dupes ce scapa viata acellor boeri, Tudor le dettePanduri ca pacfitorT, sub comanda unul caul Ivancia, sprea'r conduce la M-rea Horeclul; le dette si 200 lei, dinpunga sa, pentru cheltuiala drumulul; si le inlesni Incasi sese carre cu boi pentru 'transportarea for s'a baga-jelor la clisa M-re.

Dupes aceea Tudor ordond a strange pe toti Zavergiirebelli, cari umplussera pivnitile boeresci ; si 'T porni suptescorta la Otetelisi, plecand si ellu dupes dansii, insotitde Prodan si Makedonski.

Chiar in acea nOpte, cu ajutorul gardei selle de pacla,Tudor omori do): cape din aces rebelli, anume, lova siEnciu, cari amenintassera viaca boerilor la Benesti.

A doua cli dimineta, aseclend pe Panduri in ordine debatae, Tudor pusse pe Arnaud in mijlocul lor, si ordonda se adduce capetele cellor taiatT, pe cari be pusse inprajine spre a putea fi vequte de tote. 2)

1) Cu care participasse la constatarea crdclirif mosieT Podenilor de craveNemti, cum am ariitat in biografia lui Tudor. Vedi Notta No. XXXV, cu ccoccasiune Tudor a %cut cunostintK cu Otetelisenu.

2) Memoriul luT Otetelesenu, Notta No. XXXV; si memoriul ProtopopescultifNotta No. XV. Cioranu (pag. 41-43) si Fotino (pag. 48) striimutit acestiiscenes, la Slatina; dar martoriT ce am consultat afirmrt a la Slatina Tudor n'acomis omor de felul acesta. ApoT nici Solomon, ce era atunci in Slatina, numentionesii, in biografia sa d'acestA faptA, care l'ar fi impressiouat.

II

callan.

139

Dupa aceea Tudor le esplica adeverata causa a res-cularii, care s'a facut in intellegere cu Russii si cu Bo-erii ; ca Boerii nu se inpotrivesc serios la acesta miscare,prin urmare nu trebue omorati; ca. Ipsilanti a trecut Pru-tul, si dupa end vor trece si Russii; ca. Romanii trebuea inlesni Grecilor trecerea for peste Dunaire, ca sa mergasä. scape patria for ; ca Rush', dupa ce vor ajuta pe Ro-mani a coprinde cetatile turcesti dupa marginea Dunarii,cari au fost odata alle Romanilor, i vor lasa a se car-mui singurT de legile for ; in fine le ordona a inceta dinjafuri ; cad cine va mai comitte asemenea fapte, vor fipedepsiti ca cei doi ko(oniani, alle caror cadavre stauatarnate in pail. 1)

Esemplul lui Solomon lui Tudor baga spaima ininimele cellor applicati la jafuri si uccideri; cu tote asteacei rail-naraviti nu incetaa din asemenea fapte, dupacum vom vedea.

Pand a nu porni din Otetelisi, Tudor trimisse Otete-liseanului, inteud traista, capetele cellor duoi Bulgari pecare'i omorisse. Trimisul, Vasile Ghelmegeanu, insotit detrei Panduri, afla pe Oteteliseanul la satul Carlojanii; siacesta causa mare spaima femeilor.

Tudor insotia acella plocoa cu uä, epistola din 3 Martiu,in care esprima boerilor mahnirea sa de celle ce sufe-rissera, si le inapoia celle furate de acei doi ho(oniala,alle carora capete, clicea Tudor, se trimit D-vOstra spreincredintare ca s'a facut dreptate. Tot de-ua-data i rugaa infige acelle capete in pari, la respantiile satului, pen-tru pilda cellor ce vor indrasni a face ca densii 2).

1) Nota No. XXXVI. Fiind ca, nici nn istoric nu mentioneasii d'acest disctrs,hid chiar Protopopescu, care a fost face, not illu reproducem sub beneficiu deinventariii; ceea-ce ne face mai cu semi supune indoeleT, este hotIthrealuatl. de Tudor d'a sacrifica caff-va boeri divan*, pe altarul patrieT, dupli cumassigurif, bgrbatT de Oat increderea; apol acesta nu armonise4 cu laudele dinproclamatia in chestiune, flicute de Tudor Boierilor, cu protegia sub carevoia ia, spre a'i sciipa de reshunarea poporuluT.

2) Ve4T celle trei epistole alle Jul Tudor la finele niemoriului Oteteliseanu-lui, Nota No. XXXV.

s'alla

BALI

§i

sin".

140

Conduita lui Tudor in ac6sta, imprejurare dovedescenoblete de suflet ; ella stia appretui amicitia ; sentimen-tul de dreptate era adinc gravat in inima lui; ellu voia in fine,in interesul causer ce apara, a introduce disciplina inostirea sa. Sosind la Slatina, Tudor sa opri aci cate-vaMille: Solomon veni §i densul la Slatina, in capul Pan-durilor sei, insotit de capitan Iordache si Farmache, deMihalea si Ghencea. Tot' acestia tinura un consiliu deresbellu, in care se decisse ca Tudor, capitan Iordachesi ce' -l-lalti s mearga la Bucuresci; iara Solomon se seIntOrcal la Craiova, dandu-i-se Inca veua suta., de Serbi.si Arnauti, ca, din preund cu Pandurii. lui, sa Impedicetrecerea Turcilor in terra ; mai tarcliti, i se va mai tri-mite ;;i alti ostasi, cum si bar' si amunitie de resbel. 1)

In precliOa plecarii lui Solomon, sedend cu toth lamasa., un negutator ce venea din Bucuresci adusse sti-rea sosirii lui Ipsilanti la Colintina. Tudor se Incrunta laacesta. veste, si 'disse : ce cauta." Ipsilant in Bucuresci?Lauri lui nu e acolo." Acesta fact' impressiune cellarde fa95.; insa nimeni nu respunse nimic.

. A doua cli Solomon se intorse la Craiova cu Panduriise; si intarind Mandstirea Jitianu cu meterezUri si san-turi, lassa.. in Craiova ua ceta de Panduri pentru padaorasului; iar ellu aseda tabara Imprejurul Craiovei; side aid didea ordinile selle, ca comandant suprern a cellarcinci districte de peste Olt, tiind in frit pe Pandurii siArnaiutii cari facet neorandueli. 2)

Iordache si Farmache eraa chemati. la Bucuresci deCaimacami, ca din preuna. cu Sawa se padescd Capitala. a)De si conduita acestor cap' de Arnauti nu mai insufflaboerilor incredere, &at siliti cu tote acestea a'i menaja,ne mai putend conta pe nici un alt corp de ostire.

Ceta lui Iordache s'a lui Farmache se desparti la Sla-

Solomon, op. cit. pag. 16.3) Solomon, pag. 16. .

3) Dirzenu, locu cita,t, No. 656.

1

t.1t

Mina in doue grupe: una se indreptd spre Bucuresci, pela Pite§ci §i GaeFT ; cea-l-altd, tot la Bucuresci, pe laTalpa Si Vadulat.

Aceste doue grupe de Arnaud comisserd in drumulfor multe jafurT, predand chiar bisericT si violand femei ;ast-fel predara, intre altii, pe vistierul Stefan Bilciurescu,lassendu'l din preuna cu familia sa numaT in carna5T.

Din GdeFT, ArnautiT se indreptara spre Targovi§te,unde cerurd cu sila de la ispravnicT barn §i proviant ;IspravniciT fugira ndptea callari peste delurT, oprindusetocmaT in satul Bdicoiu, din Prahova.

Dupa ce jefuird pe locuitoriT din Tirgovi§te, ArnautiTluara drumul spre Bucuresci; Si la plassa Cornatelu je-fuird pe zapciT din acea plasd, luandu-le tot ce gdssirdasupra-le.

La Moia Santurile predara pe Cluceru Iordache DeAu,luandu'T argintdrie, §alurT, caT, barn, §i tot ce gassird acolo.

Alp* ArnautT jefuira pe Fundatenu la m4a Christesca;i dupe ce jefuird, 'la batura de marte. A1ciT iar4i

jefuird pe Bujoranu pe alti bajenari, ce se aflau lasatul Sandagiu.

Ast-fel, incarcatT de prade, sosird in Bucuresci Arna-utiT luT Farmache i aT lul Iordache. 1)

In Bucuresci, acetT ArndutT dettera peste proclama-tiile luT Ipsilanti. Acestea i facurd Si maT cutezdtorT. Else dusserd. la Vornicul Gheorghe Filipescu, reclamandcu amenintari lefile ostailor lor. Vornicul Filipescu lerespunse ca Divanul nu mai pate plati lefurT, Visteriafiind sleita de banT. ArnautiT flu insultara 'la ame-nintara cu mdrtea, daca nu be va pldti indatd. Filipescu,spaimantat, le ceru respect de cate-va ore, spre a se in-telege cu Mitropolitul §i cu BoeriT ; insotit de Con-stantin Samurca§ti (care se aflasse facA la acesta scend),alerga la consulul Russie!, i se planse de insolenta lul

1) Dirzenu, locu citat No. 656.

'lapi

pi

pi

142

Capitan Iordache. Consulu it chema la sine, si '1U mustrdaspru, ordonanduif a inceta cu'assemenea fapte cari potavea triste urmari pentru

Capitan Iordache se supara, i plea cu trupa sa laIpsilant, care sosise la Focani, lasslind BucureKii inpaza Arnautilor lui Sawa.

1) Fotinn. pug. 46-47.

Eteri.5t7. 1)

CAPITOLU XIII.

Debutul eteriei in Iasi.

Se lasam pe Tudor indreptanduse spre Bucuresci, sise ne intOrcem la Ipsilanti.

Neoranduelele Eteristilor in Iasi, 1) cari incepussera aingriji pe Boeri si pe Consuli, silira pe Ipsilanti a incepemiscarea inainte de dioa fixatd, 25 Martie, st. vechitt.

Pand a nu intra insd in Moldova, Ipsilanti trimisse laGalati pe Caravia si pe Atanasie Agrafiotu, ca, in unirecu Grecii d'acolo, sa desarme garda turcescd, luand tu-nurile dela vasele turcesci ce stationati in port, neintre-buintand insd armele de cat in cad de oppunere armatadin partea Turcilor.

La Iasi fusesse trimis C. Pendede'ca, ca din preund cuDuca sa stranga volintiri, si sä, prepare tote celle ne-cessarii pentru lupta ce era se incepa.2)

In fine, in sera de 2 2 Fevruarie (6 Martie), AlessandruIpsilanti trecu Prutul inteud barcd, langd Sculeni, pe la6 ore dupe amiadi, insocit de fratii sei, Nicolae si Gheor-ghe, de princul G. Cantacuclin (fost colonellti de Hussariin armata .rusescd) de colonellul Garnovschi, (polones) deG. Manu, de Cavaleropulo .Si de Spiru din Corcira ; si

1) Ve4i Filimon, op. eit. Vol. I, pag. 292-293, $i pag. 303-323.2) Gervinns, op. cit. pag. 186. Verg Pouqueville, pag. 406.§i

i44

se opri putin la Papazoglu, Doue sute callaretT, sub co-manda lul Gherasim Orfano si V. Theodor, tufecci-basa,ill 1 insotira pana la M-rea Galata, un cart d'ora departede Iassi, uncle dorrri in noptea aceea.

Ipsilanti invitd indata la . sine pe consolul russu, pecare'l incredinta ca venirea sa la Iassi n'are de scop res-turnarea guvernulul; ci 'concentrarea a5tiriT grecetT, cad'aci sa treca prin Principate in Bulgaria.

Consolul comunica indata acesta guvernuluT sea 2).A doua di, Arnautii din garda Domn6sca, desertara

top', si se pusera sub ordinile lul Ipsilanti.MihaT Sutu, care era Inca nedecissu, si care scrissesse

lui Capodistria (pe care '1 credea 'fey') sa amdie ince-perea rniFdrii pand la 1825, fu forte surprins afland desosirea lui Ipsilanti. ET se intalnira in cassa luT Rizu.Ipsilanti it incredinta din nuou ca miscarea este cu con-simtimentul Russiet, care a promis a o sustine cu armele:credinta ce o impart4ia §i Grecil si Romanii, si pe careIpsilanti. o intaria prin rechisitiunile ce ordona a se face,rechisitiuni de cat §i de provisiunT pentru 4o mit solda;TrusT, cari n'asteptaa de cat ordinul d'a trece Prutul 3).

In convorbirea sa cu Rizu, Ipsilanti era de idee sa procla-me desfiintarea privilegiilor Boerilor, si egalitatea politica,spre a putea prin acesta interessa poporul la miscarea gre-cesca; dar Rizu se oppusse, observandu'i ca prin acestaar ridica contra sa tota nobleta moldava, si chiar clerul.

Ipsilanti, convins de justeta observatiilor luT Rizu, sedecisse a esclude pe Romani de la participarea miscariiellenice 4).

Prin urmare, chiar in clioa de 23 Februarie, Ipsilantidete ua proclamatie catre poporul Modovir, in care '1

') Filimon, op. cit. vol. II pag. 77.Al. Sutu in istoria sa (pag. 57), Vice ca Ipsilanti s'a opritil anteid in cassalui Cantacozin, ce era piing de arme si de Eteristi; ¢i cg Colocotroni Palm-brgtisatil in numele tutuloril; iar Ipsilanti le clisse: Am venit se mor cu voil"

2) Filimon, Idem.3) Ubicini Principautes danubiennes (l'Univer) pag. 122.4) Histoire moderne de la Grace, par Ehizos Neroulos, pag. 289.

1)

145

anuncia ca. Grecii s'ati sculat pentru liberarea Greciei,§i ca trecti Dunarea pentru a salva patria for cu ajutorulGrecilor din Principate ; assigura poporul moldavu ca nuva sufferi nici-ua paguba de la osta§ii sei, nici in ave-rea nici in lin4tea for ; ca va respecta legile §i obiceiu-rile pamentului ; prin urmare II indemna a'§i cauta fie-

care de ocupatia sa, si a se supune Domnitorului, Ca-

ruia ii facea elogiuri esagerate ; in fine, termina procla-matia assigurand pe Moldoveni ca. ua mare tutere e gataa pedepsi pe Turd, daca ar cuteza sa intre in Moldova. 1)

Mai multi capi aT Eteriei desapprobara acesta procla-matie ; ast -felu, Mitropolitul Ignatie de la Pisa consi-dera miFarea Ellena ca prematurata, Grecia ne fiind ancapreparata pentru assemenea lupta, Si Alessandru alliiRussiei fiind contra Revolutiilor. 2) Assemenea §i prin-cult]. Cantacuzin observa lui Ipsilanti ca, prin ultimafrassa din proclamatie, se compromittea Russia, careva desapproba de sigur 3); Ipsilanti ansd nu vru s'asculted'assemenea salutarii consilii ; ellu credea ca prin allusiu-nea la Russia se da un mare sp,rijin moral miFarii, in-curajand pe Eter4ti a alerga sub stindardul

E de mirare, dice Gervinus, a vedea pe Ipsilanti lu-crand ca cum era forte sigur de sprijinul Czarului, desi acest sprijin i lipsi din capul locului. 4)

Acesta era efectul fanfaronadei selle ; si nu fu primagr*la politica a lui Ipsilanti. Ast-fel, de essemplu, candboerii Moldoveni, voind a imita pe Voda Sutu, venirasä. salute Si ei pe Ipsilanti, acesta '1 facu sa astepte oreintregi in anticamerd ; apoi ii priimi cu ua racela orgo-liosa 6) ; ceea-ce de la inceput dispusse reti pe Boerr con-tra mi§carii ellenice.

1) Vedi Nota No. XXXVII.2) Filimon, vol II, pag. 85.') Lettres d'un temoin occulaire sur la revolution Grecque de l'annee 1821

Halle, 1824. Acestil °peril, se attribue printului Cantacuzin. Vedi Gervi-nus, pag. 185.

4) Gervinus. op. cit. pag. 185.Gervinus, pag. 185.

I0

-

'hi

set.

146

In fine, chiar in clioa cand Ipsilanti da proclamatia sacatre poporul Moldovel, sossi de la Galati stirea despremacellul Turcilor. Caravia, intelles cu Romandi, parca-labul de Galati, si ajutat de grecil chefaloniti de la co-rabiile din acellu port, navali in clioa de 4 Martie assu-pra coloniei de comercianti turd, ce erau sub jurisdic-tiunea unul Effendi (Zabet), din cari vre-o 3o armati ;Caravia if macellarii pe toti, in numer ca la vre-o 8o deinST; afara de 17 ce s'ati predat ; si dupe ce lua si vasselecelle mid turcesci, dette foal la ud parte a orasuluf.

Fapta lur Caravia ingriji mult pe Voda Sutu ; cad eacompromitea, de la inceput, si miscarea; si pe Sutu, sipe consengenii seT din Constantinopole, cari incepura afugi, spre a scapa de urgia Sultanului. 2)

In ion d'a blama acesta fapta, ce desconsidera Eteria,si care intarita fanatismul Turcilor, dand resbeluluT con-tra Greciel un earacter de esterminare, Ipsilanti, prin-tr'un ordin de eli de la 13 Martie, felicita pe Caraviapentru acesta bramerd, Si 'T offeria chiar gradul de ge-neral. 3)

Fdra acest macellu nefolositor, Braila s'ar fi putut luaprin surprindere ; dar dupa acellu macen, TurciT luaraindata messuri de pazd, spre a nu deveni si eT victimealle fanaticilor rebelT.

Un assemenea act barbar se repeta Si la Iassy-. Vr'o4o Turd de sub Bec,ili-Aga, cari faced parte din gar-nisona luT \Todd Sutu, cum Si alti vr'o 3o Turd corner-santi, fury desarmati Si arestati din ordinul lul Ipsilanti,chiar in nOptea sosiril selle. Peste nOpte, ceT mai multifurd macelariti; ceT ce putura scapa, se adapostird pe laconsulaturT Si pe la Boieri; dar Eteristii, ca nisce lupiturbati, reclamard cu amenintdri ingrozitare.

1) Fotino. pag 29. Raybaud, pag. 195. Gervinus pag. 186. Vedi gi Et-teria, opera in versurT de Ales. Beldima.i. Iassy 1861, pag. 6.

2) Filimon, vol. II, pag. 78.3 ) Raybaud. par, 195 Gervinuq. pag. 188,--

1.47

Boierii Si Consulil intervenird la Ipsilanti (care in rea-Rate era Domnul MoldoveT); i numaT tonul imposantConsulilor putu scapa call -va din acei nenorocitT.

Esemplul acesta, incuragind pe Grecil duprin judete,maT alles p'acolo unde erati ispravnicT GrecT, se comis-sera multe cruclimi i jafurT revoltatdre din partea lor. 2)

Acestor fapte sangerOse a Eteri5tilor urma ud akafapta arbitrary din partea his Ipsilanti ; fapta ce aveacaracter de hotie.

Un bancher din Iasi, anume Pavel Andrea, fu paratca ar fi depositarul uneT sume insemnate, appartinandEteriel. Ipsilanti illu somesd a da aceT bane ; Banche-rul n6gd .5i este arestat ; apoT i se salsa cantorul, i

Se cercetedd conturile ; de se incredinOdd ca bancherula spus adeverul, Ipsilanti libereadd pang ce ban-cherul nu'T rescumpard libertatea si viaca cu 600 miT lei. 3)

Jafurile, maltratdrile, omorurile comise .de Eter4tT, intimpul acella de trista memorie, se pot vedea in operaluT Beldiman. Ellis affirma ca Egumenir GrecT, intriganti,§i inavutitT din sudarea poporuluT, ca membriT aT Comi-tetul EtterieT, denuntati pe ceT avutT cari pareau a ficontra EterieT. eful for era in Moldova Postelnicul Rizu.BdetiT dupd la dughene erail inrolati cu sila ; se inrolatitoti ciocoiT duprin curtile boereti, cum i placintariT, co-vrigariT, si al' BulgarT Si GrecT, vagaboncIT ; se inrolauchiar scolariT si tiganii; ceT ce faceati propaganda con-tra Eteriei, erat batutT prin respantiT amendatT, dintrecari unul a platit glad clece mii lei ; se lua marfa cu siladuprin dughene, ca se se imbrace EteritiT, cari sileaupe EvreiT croitorT a le face uniforme ; luau cu sila caiii cdrucele, orT pe unde le gasia, Si chiar duprin ospeluri;

1) Beldiman, pag. 5 si 6. -- Filimon, pag. 78. Istoricul Sutu se silence ajustifica acest mgcellu, sub pretest cg Ruch' ar fi omorAt pe Bucovala, officerdin garda lui Ipsilanti.

2) Beldiman, pag. 5 si 6.8) Gervinus, pag. 186 Beldiman (pag. 13) slice c bancherul a dat numai

200 mii lei.

ailti

sisi

si

1)

nu'la

148

pradat clioa strade dmenT de obiectele for de luxt.i,§i chiar de vestminte ; fierarii erat pusi cu sila a fabricasulite si land ; in fine luara si celle doue tunuri stricatede la Curtea domnesca. 1)

Cu asemenea inceputurT, pucin recomandabile, se in-;ellege ca Eteria nu putea insuffla Romanilor increderesi simbatie. Asemenea barbariT revoltati inimele onestesi generdse ; causa Grecilor era pierduta de la inceput,prin escesele eT chiar.

Ast-fel grija si spaima devenira generale. Faptele Gre-cilor nu semanati nici cum cu assigurarile date de Ipsi-lanti in proclamaOle selle. Boierii fura saki' a fugi cugramada, uniT in Bessarabia, altir in Bucovina, altil inTransilvania ; cei remasi, cu Mitropolitul in frunte, ce-rura ajutorul armat alki Turcilor, prin mijlocirea Pasiide la Brailla ; dar Boierii trimisi la Braila ca soli, pen-tru acest sfarsit, fura prinsT de Eteristi, si amerintati cumcirtea; abia scapara prin influinca Mitropolitulul.

In faca acestuT terrorism anarhicti, Nemtil din Iasi searmara cu totii, ca sa'si apere familiele si averea ; ast-felti numaT se maT putu infrana pucin furia anarhistilor,cani, dupa plecarea luT Ipsilanti, remassessera sub con-ducerea luT Duca, colleg anti lul Caravia, pe care Itiegala si in barbarie si in demoralisatiune.

1) Beldiman, pa;. 7-15.

CAPITOLU XIV.

Sintirea steagului eteriet in Ia0.

In diva de 24 Februaria, Ipsilanti dette doue procla-matiuni, una care frail' Eteristi, alta catre poporul ellen.

In cea d'anteia, laudand entusiasmul Eteri§tilor, ellureclama della danii concursul bracielor lor, Si mai allesbani §i arme, pentru salvarea Greciei de sub jugul pa-ganului 1).

In cea d'a doua, ambitiona pe Greci a imita popcireleEuropei ce s'ati emancipat de sub jugul Despotismului;de i tirania Turcilor, dicea ellu, este mult mai apasa-t6re de cat a altor tirani; ii incredin0 ca popOrele cres7tine din impe riul turca 'I astepta armati Si cu bracedeschise; ca la aratarea lor, tiranii vor fugi tremurand;ca. Europa intr6ga doresce libertatea Greciei; ca pro-tectiunea poparelora le este assigurata; ca d'odata cuscularea Grecilor, va veni in ajutorul lor ud t utere mare,care'I protege; ca Turculu e slab §i moleitti, pe candGrecii sunt plini de vigare i de ard6re; ca putredul co-los anti despotismului turcti se va darama indata; caacum e timpul a se elibera poporul grecesca, scapandd'ua sclavie de seculi, care l'a addus in starea cea maimiserabila, templurile selle fiind profanate, copii rapitidela senul mamel lor, onOrea femeilor violata, Campinedevastate; in fine, ca Grecii, din tote par ;ile lumii, aler-

1) Notta No. XXXVIII.

150

gd sub stegul libertatii Elladei; si ca, prin unire si cu-ragiti, vor sdrobi de sigur jugul apasatorului 1).

Acestd proclamatie entusiasma mult pe Greci; nu insdsi pe Romani, cari intelegeati ca interesele Grecilor di-ferd de interesele Romanilor, cari prevedeau nenoro-cirile ce are a adduce peste terra for rescularea Greci-lor contra Turciei, alliata naturala a Romanilor dupdtratate.

Increderea Grecilor in ajutorul Russiei se intari si maimalt prin conduita Consulului russa, Pisanis, care frecuen-ta pe Ipsilanti, si care avea aerul a priimi dela dansulordinile sale.

La Odessa, proclamatia lui Ipsilanti catre poporul el-lin fu citita in public in teatru, in applaudele multi-mii; ua proba mai mult despre complicitatea Russiei lainsurectiunea Grecilor; aresta contribui mult la suscrieri in-semnate de bani pentru cheltuelile ce reclama resbelul.Bucuria era in culme! Poesia si pictura illustrara infrati-rea popolilor crestini de sub imperiul turn, cari ur-matt sa se scale toti pentru sfaramarea jugului apa'sator. 2)Grecii alergau din tote partile sub steagurile lui Ipsi-lanti. Junimea mai alles parasia cu gramada scolele, sialerga se se inrolede in ostirea independintei; patriotis-mul Junilor era atat de infocat, credinta for in reusitacausei sacre atat de sigura, in cat eel* mai multi la-sara barbele sa creased, hotdrati a nu le rade de cat pepamantul liber al patriei lor, dupa ce adicd vor bom-barda Seraiul, si vor aresta pe Sultanul in haremul seuchiar.

N. Sutu, fratele Domnitorului -Mold° \fel, si cumnatulsett Ion Schina, fugissera strevestiti din Constantinopolela Odessa, insotiti de fratii Hangerli, si de fiul princi-pelui Caragea, cu passaporturi russe;iti.

Pe d'alta parte, Voda Sutu insarcind pe un Ore careNotta. No. XXXIX.Not: o. XL.Parbaud. pag. 191 193

41

L)

si

.si

3)

')

151

Parisiadi cu formarea uneT trupe de 3o0 Bulgari si 200Greci, spre a'i intre ;ine cu spesele selle. 1)

Tot in diva de 24 Februariu, Voda Sutu, dupd con-siliul lui Ipsilapti,. aduna pe boeri la curtea domn6sca.,si le propusse a redacta ua adressa care Imperatul Rus-siel, prin care se cera ajutorul seu in lupta Grecilor con-tra Turcilor. Adressa fu desbatuta si suscrisa de BoieriiDivanului chiar in acea sedinta, siguri. fiind top' de con-cursul Russiei. 2)

Voda Sutti trimisse si din parte'i scrisori, atat catreAlessandru anti Russiei, cum si catre Capodistria.

Ipsilanti trimisse si ellu ua epistold Care Imperatul A-lesandru, Insotind'o cu demissia sa din ostirea russesca.

In diva de 25 Februariu, Ipsilanti mai Bette ud pro-clamatie catre pibega ellbzi, din tabara de la Galata.Prin acesta ellu ii indemna a parasi posturile e ceocupau in Romania, ca persecutati de SOrta, $'a alergatoti sub steagul libertatii emanciparii, Patria re-cunoscatOre find gata a priiMi pe top' fii seile orna fruntea cu cununi de dafini; iar cap' vor rema-nea surdi la apellul Patriei, vor fi nedemni a mai purtanumele si vestmentul ellin. 3)

In intervalul de la 25 Februariu (8 Martin) pana la.28 Februariu Martin), Ipsilanti se occupd cu organi-sarea ostirii, si publica un decret in privinta acesta re-servandu'si dreptul de general en. chef.

In timpul acesta se putura gati diferitele unifonne aleostasilor Eteriei; si se adunard arme, caT si bani prinmijlOcele' aratate in capitolul precedent.

In fine, la 26 Februariu (9 Martha), drapelurile libertatiifury bine-cuventate iii cathedrala celor trei ierarsi, unclese canta si un tedeztm , cu tOta solemnitatea ceruta inassemenea . imprejurari. Mitropolitul officia in persona.Tote autoritatile eraii fata; ostirea tOta era sub arme. Mi-

Filinion, vol. II, pag. 86.2) Gervinus, loc. cit. pag. 183.

Notta No. XLI.

unziktd;

rcitdcip, s'aa'alla

(11

')

152

tropolitul incinse singur pe Ipsilanti cu sabia , dupeforma usitata la incoronarea Domnitorilor ; si chiamaassuprd''T bine-cuventarea Cerului, rugand pe Dumnecleupentru invingerea inamicului.

Se santi apoi drapelul tricolor (rosu, albastru si alb),avend p'ua parte imaginea Imperatulur Constantin s'amame selle Ellena, si de desubt devisa j5rin acesta veiinvijige (iv thug yr/A ); iar pe cea-l'alta parte, era desem-nat un phenic, cu aceste cuvinte: din cenu,sea mea renasci

wijg zovetk ttgr dvayevciiiacet.)

Toti ostasiT depussera juramentul de credinta, carepatrie, hotairati a muri top' pentru liberarea Greciel. 1)

Ostirea Eteriei se urca atunci la vr'o 2000 indivich,Serb", Bulgari, Montenegrin" si Greci; numai Grecif dinMoldavia contribuissera peste un milion lei. Capif acestei

erail atunci:Gg. si N. Ipsilanti, comandirl de corpuri.C. Duca si Caravia, general".Lassanis, prim-adjutant al lu'i Ipsilanti.Vassile Teodoru, Condu, I. Colocotroni si Vasile Bar-

la, colonel".Al. Rizu, adjutant si sef peste ua sutd. 2)

1) Filimon, vol. II, pag. 8S.Filimon, vol. II, pag.89.

ostirl

CAPITOLU XV.

Pornirea Whit eteriei care Bueuresei.

Dupa ce regula tote in lass!, insarcinand pe Pende-deca, comandirul Eteri§tilor, cu pacla capitale! Moldovel,Ipsilanti pa'rasi Iassii la 1/13 Martie, indreptandu-se spreBucuresci.

In drumul seU, otirea lui se mari cu ma! multi Grecisi Albanesi. De si acesta ostire se urca attune! numaila dour Ipsilanti ordona avan-gardei selle apregati provisiuni pentru ua o5Aire d'ua suta de mii ;

prin acesta ellu intellegea negreit corpul de Wire rus-sesca, ce se credea c'a §i trecut Prutul ; uitand insa ceeace spussese intimilor sel ca numai 3o de Ru§i vortrece Prutul.

La Tergul-frumos, Ipsilanti hotdri a trimite pe Dimi-trie Ipsilanti la Pelopones pentru conducerea insurec-tiunii din acea parte.

Aci priimi scirea de la Sawa §i de la Leventis des-pre prinderea Papa Aristidi de Care Turci: ca sascape de torturd, acellu emissarti se aruncasse in apadup'ua stanca de la Fetislam.

Aci afla §i despre nemi§carea Serbilor, infrico§ati deAustria, si despre assassinarea Episcopulni din Filipo-

') Gervinus dice ca numal 10 mil, lag. 187.

lu!

mil individt,l)

mil

154poli, ce era insa'rcinat cu rescularea Bulgariei 1). Ast-felu planul lui Diceu era dejucat prin intrigile Anglieisi Austriei. Triste avertissemente ale SOrtei, cari erati safie urmate de altele mac descuragiatore, cum vom vedeain capitolul urmator.

De la Tergu-frumos, Ipsilanti se opri la Roman, undeafla despre fuga locuitorilor din Remnicti si din Buzet.

Din Roman, Ipsilanti trimisse ua adressa Divanului dinBucuresci, cu data din 5 Martie, in carer facea cunoscutscopul rescularii selle, cum si respectarea averii s'a per-scinelor de catre ostirea sa ; esprima mirarea sa pentrufuga locuitorilor din Remnicul-Sarat si din Buzeti la a-propierea ostirii sale ; .ruga Divanul a face publicatii interra ca se assigure pe locuitori despre bunele intentiunialle cellor armati pentru libertatea Greciei; assigura Di-vanul despre concursul Russiei, care nu va sufferi intra-rea Turcilor in terra ; flit incredinta ca comandantul tru-pelor russesci din .Bessarabia a si priimit ordin a trece Pru-tul ; in fine ruga Divanul a ingriji pentru provisiuneao; tirir selle s'a cellei rusesci. 2)

Cu tote aceste assigurarr, forte pucini Moldoveni aler-gara sub stegul lur Ipsilanti; Muntenii fugeti la apropie-rea Eteristilor, cum fug-eu odiniora la intrarea Ta'tarilorin terra ; in genere, Romanic priimira ostirea grecescacu uä. profunda neincredere, si c'ua neesprimata ingrijire,preveclend intrarea Turcilor spre a goni p'acesti rebelsce proclamau distrugerea Imperiului turcu, si tristele ur-maxi alle invasiunir turcesci.

La septe Martie, Ipsilanti sossi la Focsani, wide seopri rate -va Mille, asteptand pe Eteristii ce venal. dinBessarabia si din Odessa. Aci ilu astepta Caravia siArgirocastru cu zoo Eteristi si rate -va tunuri, luate dela Turcii din Galati..

Filimun, X 01. II pag. 90-91.Nota No. XI,11.

')1

155

Aci se stransera multi juni Greci, de familii nobile, cepaYassisera bancile Universitatilor ca se se inrolese substegul libertatii. Ipsilanti forma din ei un detasament aparte, cu numele de oatallionul sacru (6e4g 2670c.;) deunde numele . de Ierolohiti. Ei erati pedestri, dupd es-semplul batalionului sacru allu Thebanilor. Cocarda lorera tricolors, ca si stegul ; iar uniforma negrd, de undesi numele de illavroforX ('llaveorioqiiac). Pe stindard, ca sipe caciula lor, era desemnata ua. capatina de om mortcu doue Osse incrucisate de desubt, si cu devisa m6rtesett libertate (Odvarog Elev&eqia). Armele lor erati puscasi sulita.

Mavroforii au justificat si costumul si emblema lor,luptand si murind ca nisce bravi ; pe cand cei-lalti, sichiar generalissimul lor, au dovedit ca n4att fost la inal-timea missiunii lor, dupe cum vom arata la locul sett.

. Cap si instructor allu batalionului sacru fu numit G. Can-tacuzin ; iar sutasi, piridon Dracula din Itaca ; D. SectuKehapi, bisantin ; Luca Balsamaki, kefalonit ; Andronicu.peloponisianul ; Rizu loanitu, si I. Krokia hioticul.

Callarimea avea portul de Hussari si de Ullani rusesci. 1)Dupe depunerea juramentului 2), Mavroforii intonard

marseillesa :uvwcatgick-cet.

,10,ot va ',tiecrva Cig yr6rs?

Tot de la Focsani, .Ipsilanti trimisse pe Ipitis poliglo-tul in Francia si Germania, cu scrisorl de recomandatiecatre Omenii de Stat din acelle doue terri, ca se sustiemiscarea Grecilor. 4)

La Focsani Ipsilanti fu int'empinat d'un Serb, ce fus-scse in ostirea russesca, anume Mladden, care 'I promisseconcursul Bulgarilor, adica us ostire de la patru pang la

had baudpag. 193. Vecli si Filimon, vol. II. pag. 92-93.-) NOT Nota No. XLIII.3) Mica, arnica mei compatriot:1, pauit ohm] sa fin.) not sere'1 Filinion, vol. II. pap. 295--296.

thane ua

7

15(

;i6sse mii indivicli, daca va trece Dunarea; iar din Bessarabiavenird delegati cari assigurati ca vor a trimite i ei cai Si6meni in ajutorul Eteriei, cerend lui Ipsilanti scrisori derecomandatie care Cattacazzi, spre a nu fi impiedecatide guvernatorul militar Intzoff.

Din Focpni, Ipsilanti dette ua proclamatie catre Ro-mani (Dad), in care esprima cu multa incredere sperantasa ca va fi priimit de Munteni cum a fost §i de Moldoveni;ca la trecerea sa prin Muntenia, spre a se duce acolounde ilu chiama vocea patriei, se crede dator a anunciaRomanilor independinta §i libertatea lor; ca Romanii me-rita ua sorta mai bung in urma atator sufferinte din par-tea Despotilor lor, dupd urma carora Romanii perdus-sera drepturile lor antice, cu cari se instrasera in trecut 1);ii indemna. a profita de rescularea Grecilor spre a redo-bendi el drepturile perdute , cad in secolul al XIXvocea poporului e ascultata ; in fine promitea ca ostealui va pacji disciplina; §i spera ca. va fi priimit ca un li-berator ally cellar impilati. 2)

La Foqani se tinu un consiliti de resbel despre dru-mul ce trebuia sa is ootirea spre a merge la Bucuresci;erati doue pared : Duca opina a merge pe drumul cellomare, pe la Buzeti ; iar Caravia, pe sub munti, pe laTergov4te, spre a evita intalnirea Turcilor de la Braila.Opinia lui Duca predomni ; §i ellu fu trimis ca avan-garda, cu ordin a tine drumul spre stanga, in distantdca de doue ore, formand ast -felu ua curba, spre

Indata dupe pornirea de la Focprc, ua imprejurareridicola justified temerea lui Caravia. Appr6pe de Buzettpatea ua ciredd mare de boi ; de departe, li se paru uataba."ra de Turd. Batalionul sacru §i calldrimea se a§e-ciard in ordind de bdtae ; iar Naum, ce conducea provi-

1) Negresit, face allusiune la Turd; dar Romanii sciati bine ea Fanariotii,din cari se trrigea si Ipsilanti, el' all fost causa umiliril tgrrei $'a perderii a-cellor drepturi.

2) Nota No. XLIV.

Buzea.

si

137

antula, o §terse la fuga spre delluri, ca s'assigure pro-visiile. Essemplul sea fu imitat de mai multe deta§a-mente ; insu§i Ipsilanti fu tirit de fugari ; ast-fel o§tireasperiata continua. drumul la Mizil pe sub delluri.

Acosta desordine, causata de frica, Si care nu reco-manda pe Eteri§ti, fu considerate de den§ii ca un tristaugur. 1)

Intre Foc§ani §i Buzea, Ipsilanti fu intimpinat de Ca-pitan Iordache, de Ghencea §i de Mihale Deliba.a, cu200 Arnauti. La trecerea for pe langa. Ploesci, acestiafury intimpinati cu armele de care Ploe§ceni, neinga.duindu-'i a intra in ora§. Iordache, ca se evite un con-flict nefolositor, ocoli capitala PrahoveT, trecend Teleje-nul, §i oprindu-se la Buzeu ; d'acolo veni pe sub delluripana intalni tabara luT Ipsilanti, jefuind tot ce intalniain callea sa. 2)

La Mizil, Ipsilanti afla fuga boerilor consolilor dinBucurescT, cum Si cugetele secrete ale 1111 Tudor; acestailla sili a da ua proclamatie catre boerT, prin care le a-rata ca nu trebue tocmai el' a da poporuluT asemeneatriste esemple ; Tar pe poporul capitalei illu assigura cascularea Grecilor le este favorabila, dandule occasiune ase scula Si eT pentru revendicarea drepturilor lor. 3)

D'odata cu acesta proclamatiune, Ipsilanti trimisse cati-va Eteri§ti, sub comanda unuT credincios al set, a intorce peboerii fug-ari, pe cari 'I Si ajunse la Breda, in Prahova;insd, pentru respectul catre ConsulT, trimisul nu cutecid

sili sa se intorcd. BoeriT continuard drumul catreBrasov. 4)

Sosind la Bucov, la 12 Martie, Ipsilanti trecu in re-

1) Filimon, op. cit. pag. 121.2) Dirzenul, Trompetta No. 657. La Fefelel, rang Mizil, Arngutii lui Ior-

dache pusserit cu ochi pe fum de balligar pe r6posatul Ionica Ciocardia (unchiulmen despre consortiO, din care cause re'masse orbit- ; culpa lul era ea nu in-gtiduisse p'acei Arnatiff lua cu sila vitele din bItilturil.

Vedi Notta No. XLV.4) Dirzenu, Trompetta No. 659.

a'T

¢i

s'a

-- 158

vista regimentul lui Duca, compus atunci din Soo os-tasi, lui Caravia, compus din 300, cum si colonelelui Gripari si Colocotroni ; esclusse din aceste corpuripe vaphom/i, din causa neoranduellelor ce 'faceu, dandcaii for la altii. Aci fu numit si Tzalacoff adjutant allubatallionului sacru.

La Ploesti, Ipsilanti fu intampinat de cat: -va Boer: dinBucuresci, carora le tainui cugetul sea. Aci priimi s'uaepistola dela Nicolopolu, in care): esplica scopul Vladi-mirescului, inculpandu'l ca lucresa contra Eteristilor.

Tot la Ploesti priimi stirea, prin Eforii din Iasi, des-pre desapprobarea mi§carii Grecesti de catre Alesandru.allu Russier, si despre care vom vorbi in capitolul urmator.

Ipsilanti se decisse atunci a se indrepta spre Targo-viste, oral favorabil unei pentru positiunea sa stra-tegica, si mai apropiat de Transilvania, in cad de fuga;pentru acest sfarsit, hotari a trimitte pe Gripari si peGeanoglu ca sa prepare acolo provisiunile ne'cessarii ; insaN. Ipsilanti, fratele seu, illu facu se intellega ca acestas'ar putea lua ca un act clictat de frica ce'i inspira Tu-dor: fapta rusinasa pentru ua ostire ce avea sa se ma-sore chiar cu Turcii.

Acesta determine pe Ipsilanti a continua drumul seuspre Bucuresci.

In Ploesti illu intampinara si deputati din parteaBulgarilor ; erau trimisi de Panu Hagi-Hristea, careassigura ca in Bulgaria tote erau gata, si nu se asteptade cat presinta sa pentru a se scuba tot:; ca. 75 vase

30o Bulgari armaci, flu asteptaii la Zimnicea.Cu indemnul unora din comandirii sei tot d'a trece

Dunarea, cum se angajasse, Ipsilanti refuse, sub pretecstca 'I trebue ua flotilla de resbellu ; ca trebue sa se ri-dice si Sirbii; ca trebue un diposit mare de provisiuniin Romania mica. Adeverul era descuragerea, in urmadesapprobarii lit: Alesandru allu Russiei, si a anatemei

°stiff

altIat

s'alla

mict, 5i

159

Patriarhului, ce sosisse d'odata cu respunsul dela Laibah.Dupd ce stranse tote armelle din Ploesti, cate putu

gasi, cu promissiune ca se vor plati ; dupd ce inroldcati-va Greet si Bulgari din capitala Prahovei, dupe maimulte jafuri comise si aci de Eteristi, ca in tot drumulfor della Iasi pang la Bucuresti ; Ipsilanti porni spre ca-pitala Munteniei, trimitend inainte, ca avangarda, pe fra-tele seu Nicolae si pe Duca, cari tdbdrard mai antaia laPascani.

Atat pe la mosiile din acea directiune, cum si la M-reaCalddrusiani, unde se aflan adapostiti multime de boerisi neguta.tori cu familliele lor, Eteristii luau arme, bu-cate, cai si bani, insufland spaima ce insuflati ua. dataTdtarii si Turcii. Dela Pascani, Ipsilanti porni pe Ducainainte ca sa anunce locuitorilor din Bucuresci sosireasa, si se prepare celle necessarii pentru ostire. In fine,la 25 Martie, Ipsilanti sosi la Colintina, si se asec,id incastellul Banului Grigorie Ghica..

Capitan lordache, Farmache si Duca, intrard in Bu-curesci; iar Collocotronii si cei lalti se instalard prin sa-tele si Monastirele vecine.

1) Filimon. Vol. II, pag. 1 92 1 2:3.

CAPITOLU XVI.

Conduita Russiei In privinca Eta! 011or.

Am aratat in Capitolul XIV ca Vocla Mihai Sutu in-tervenisse, prin epistole care Alexandru al Russiei si ca-tre Capodistria, in favarea miscarii ellenice.

In epistola catre Alexandru, Sutu it ruga a lua subprotectiunea sa nä terra care, in diferite epoce, a fostdatcire salvarea si prosperitatea ei ajutorului si clementiiauguste a Maiestatii sale ; cad singur o pate scapasi din crisa in care se afla ; arata apoi ca Grecii dinMoldova, ca din tote partile, all fost electrisati la ara-tarea lui Ipsilanti in Iasi, care conteasa pe concursul pu-ternicei Russii ; ca ordinea va fi mentinuta ; ca ail vasta la postul seti, ca sa apere terra de on ce pericul dinpartea Turcilor ; in fine reclama interventia armata aRussia rugandulti a da ordine trupelor din Bessarabiaa trece Prutul, pentru siguranca Moldova 1)

In epistola catre Capodistria, Sutu illii ruga a staruide Imperatul pentru trimiterea ostirilor russesti in Mol-davia, spre a o feri de navalirea Turcilor, in urma macelu-lui de la Galati; si cerea Inca a mijloci ca se se puie cu fa-milia sa sub protectia Imperatului, dandui-se asil in Russia. 2)

1) Istoria deslipirii Grecilor de imperiul turcti la 1821, din puntul de vederediplomaticii, de Cavalerul Antoniii Prokesch Osten. Publicatit in:limba ger-maul la Vienna, la 1867. Vol. III, pag. 62,

2) Prokesch-Osten, op. cit. peg. 64-65,

161

Am aretat asemenea in Capit. XIV. ca §i Divanul dinMoldova adressasse imperatuluT ud suplicd, prin care cereaajutorul sea armat in lupta Grecilor contra Turcilor.

Din partei Ipsilanti trimisse si ellu ud epistola catreAlessandru al. RussieT, ce se afla la Laibah, si alta catreSroganoff la Constantinopole.

In epistola luT Ipsilanti catre Alesandru, GeneralissimulEteriel se silea a scusa conduita sa, intemeiatd pe prin-cipiul suveranitaVT popOrelor (contraria principiuluT drep-tuluT divin, patronat de Alesandru), pe ultima vointa atataluT sea, ce'T ordonasse a muri pentru causa sacra alibertatiT GrecieT, si pe vointa a sute de mil de GrecTce it chemau a se pune in fruntea for pentru a scuturajugul turcesc ; descria apoT scbpul societatii secrete aEterieT ; si se silea a dovedi ca momentul e favorabilpentru emanciparea Grecilor, cad. chiar PasiT sunt revol-tati contra PortiT, si tate populatiile crestine sunt gatapentru lupta, suprema, in cat nicT ua putere umand nupate opri sborul generos al compatriotilor seT; facea apoiappel la simtimintele sale de monarh ortodocs, rugaa nu respinge rugaciunele a 10 miliOne de crestinT ce vora imita pe divinul Salvator ; ci a scapa religia de ina-miciT eT, si pe Europa de acei monstrii singero§T; reclamaprotectia czarulur pentru mama. sa si pentru consdngeniTseT, can n'au cunoscut proiectele selle ; in fine, cerea re-tragerea sa s'a fratilor seT din Wirea russ4sca. 1)

Istoricir Greci sustin ca. trimisul cu epistola luT Ipsilantila Alesandru avu ua priimire affectuasa.

Citindu scris6rea, se Slice c'Alesandru ar fi a-cest june are sentimente generOse. 2)

Istoricul Sutu pune in gura luT Alesandru chiar acestecuvinte : 0 ! le brave garcon !" 3)

AmbiT IstoricT affirma ca Alesandru ar fi fost dispus

1) Notta No. XLVI.2) Filimon, opera eitatg, Volum. H, pag. 87.3) Sutu, pag. 60.

I I

clissa:

1G2

a approba intreprinderea luT Ipsilanti, puind chiar sabiasa in ajutorul insurectiunii grececT , daca diplomatia aus-triaca, prin Metternich, n'ar fi fabricat ua correspondinta.intre Ipsilanti cu liberalii din Paris, ca prin acesta se con-vinga pe autocratul Russiei despre intellegerea Eteri§tilorcu Carbonarif din Italia §i din Spania, §i cu Francmas-soniT din Francia; ceea ce sill attuncT pe Alesandru adesapproba formal insurectiunea grecesca.

Noi credem ca ac6sta este la inventiune a istoricilorgrecT,' spre a scusa pe imperatul Russiei:, pe care Etc-

ilu compromisseserA prin u§urinta for in ochiT diplo-matie): europene.

Interesele potentatilor cari formassera santa-allianta.' ,erati a sugruma on uncle miFdrile revolutionare ; dacasugrumassera in Spania §i Italia spiritul de independintd,nu putea sa le patronese in Grecia §i in Romania faraa deveni neconsecinti; in ce pri ye,te pe Alessandru, elluera dator se is grabnice §i seriose mesuri spre a desapprobamicarea Grecilor, fiind de obsce cunoscut ca in RussiaEteria avea ramificari ; ca Ipsilanti figura incd in o§tirearussesca ; ca multi agentT aT Russiei faceu parte din co-mitatele revolutionare grece§tY 1); era dar de interesul §ide ondrea luT Alesandru a convinge §i pe aliia ii seTpe Turcia ca, ellu era cu totul strein acellei miscarT,

contrarie principiilor Santei Alliante.Alessandru fu deconcertat la priimirea epistoler luT Ip-

silanti ; §i disse colegilor sei dela Laibah :

1) La Galati era Dim. Arghiropol, consul rus. La Bucuresci, Mihail Hristari(doctoru) $i Velisarie Pavlid, in realitate, iar pe subt-ascuns, Domnando si Le-ventis, secretarul si dragomanul consulatuluT russa.

La Iasi asemenea, vice consulul patrona pe Eteristi; de $i ca aghenti aT e-teriei figurail Eustatie (doctoru) Panaiotis Panu.

La Patros, Than Vlasopolu, consul russa.La Hios, Nic. Milonas, consul russil.La Smirna, Spyridon Destunis, cons. russil (Filimon, opera citata, Volumul

I, pag. 209) Vedi si corespondinta luT Leventis cu Ipsilanti in aceeasi opera.pag. 220.

ri§tiT

gi

gi

163

Eats ua bombs ce ne trimit revolutionarii, dar carenu va face splosiune.

i dup'acesta addoga :nAcesta e efectul esaltarii ce carecterisa epoca actuala;

si in ceea ce priveste pe Ipsilanti, acesta dovedeste usiu-rinta si neesperienta junetei selle."

Alessandro ordona prin urmare trimisuluT ca in 24 deore sa. parasesca Vienna ; apoi ordona luT Capodistria arespunde lur Ipsilanti, in numele seu, ca desapproba, inmod solemnel, intreprinderea sa ; ca si positia si educatiasa ii impunea datoria a lumina, iar nu a retaci spiritelecompatriotilor sei ; ca Czarul nu intellege a protege peGrecT de cat pe terremul tratatelor, iar nu prin mijlOcerevolutionare ; ca. Russia se afla in legaturi d'amicie cuTurcia, si ca reu Ipsilanti a alles timpul de rescola candRussia trata cu Porta negotierT pentru imbunatatirea sorterGrecilor ; it dojenia despre cutesanta sa d'a se servi cunumele Imperatorului RussieT pentru ajungerea scopurilorselle culpabile ; i ordona a licentia indata ostirea s'a sedeparta din Principate, cad Imperatul va interveni laPOrta pentru usurarea sorter crestinilor ; i anunca in fineca este sters din cadrele ostireT russesti, si ca nu'T marpermite a reintra in Russia ; iar mama-sa va continua ase bucura de protectiunea imperiala." 2)

Acesta epistold, pe care Ipsilanti o priimi official dupasosirea sa la Colintina, fu trimisa prin Stroganoff, caruiaCapodistria, in scrisorea sa catre acesta dela 4/16 Martie,i ordona a o comunica anteiu cabinetulur turcesc, pecare '1u va assigura despre sinceritatea RussieT ; s'apoia o transmite grabnic lul Ipsilanti, staruind langa Portaa se trimite mar iute Calimah Domn in Romania, pentrurestabilirea ordinet legale, 'a face si circularT catre tote agen-tir russesti din Orient pentru desapprobarea insurectiunil. 3)

1) Raybaud, pag. 203. Slit; pag. 61.2) Notta No. XLVII.

Prokesch-Osten, Vol. III. pag, 68-70.

1)

164

Stroganoff, trimitand lul Ipsilanti scrisOrea luT Capo-distria, i scrisse si ellu ua scris6re, cu data din 6/18 Martie,desapproband miscarea sa ca nepolitica, si indemnandulua licentia indata armata s'a cere ertare cellor in drept. 1)

Spre a assigura si mai mult pe suscriitoriI tratatuluTdela Vienna, adunati la Laibah, despre necomplicitateasa cu, insurectiunea Grecilor, Alessandru allu RussieT or-dona sa se publice, chiar in foile grecesti din Vienna,mesurile luate contra luT Ipsilanti, relative la desappro-barea officials a intreprinderiT selle, la departarea luT dinostirea russesca, la ordinile date Consulilor din Moldo-Romania si comandantului en-chef allu ostirk dela Prut,in fine la nottele trimise PortiT in privinta acesta. 2)

Intr'adever, contele Wittgenstein, comandantul corpu-luT russesc din Bessarabia, priimi ordin a pacii ua strictdneutralitate in privinca tulburarilor ivite in Principate,neluand nici ua parte, fie direct fie indirect, la acellemiscari, spre a se respecta ast-fel tratatele dintre Russia siTurcia.

Austria approba officialmente acesta declaratie prin in-ternunciul seu dela Constantinopole. 3)

Pe d'alta parte, Eteristir din Bessarabia fury gonitid'acolo de autoritatile locale, de si se organisasserd inpresinta lor, si fara a le face la inceput nicT ua observa-tiune, si de si cel mai multi din capiT EterieT conspiras-sera pe faca in Russia contra TurcieT, si din Russia ple-cassera pentru a ridica in Iasi stindardul revolter. 4)

Consulul Russu din Moldova priimi si ellu ordin a des-approba official intreprinderea luT Ipsilanti, pe care Su-veranul Russiei, dupa chiar termeniT proclamatiuniT, oconsidera ca un efect allu esaltatiuniT ce caracterisa aceaepoca, s'a neesperienVeT si usurinter juneluT Ipsilanti.

2) Prokesch-Osten. vol. III. pag. 70.2) Fotiuo, pag. 66-67. Philimon, op. cit. pag. 127.8) Raybaud, pag. 204.4) Hem id em 205.

165

Acea proclamatie fu insotita.' d'un ukaz, prin care Ip-silanti era degradat din rangul de major general ce oc-cupa in ostirea russescd, §i i se ordona a parasi indata.Principatele. 1)

Incurajeti de acesta desapprobare officials, boarii dinMoldova, cu Mitropolitul in frunte, invitara, pe Domni-t orul Sutu a parasi Moldova ; §i in naptea despre 3oMartie (11 Apriliu) Sutu, pe care neesperienta §i u5u-rinta sa it facusserd a se arunca orbesce intr'o intreprin-dere atat de compromitabild, trecu Prutul in Bessarabia.D'aci trimisse Mitropolitulur mat multe decrete pentru in-fiintarea unei locotenence domnesci, si inlocuirea cu Grecf.a unor Boed pamenteni In functiunile principale ale sta-tului. Divanul anula acelle decrete, pe motiv ca cinedeserts postul perde drepturile ce i le da, acellu post.

Gonit din Bessarabia, Sutu voi a trece in Italia prinAustria ; dar fu arestat la Goritz, in Carintia ; apoi libe-rat peste cats -va anni, se retrasse la Athena, unde sestabili. 2)

Ipsilanti, revoltat de perfidia cabinetului russti, respunseImperatului Alesandru ca, din epistola M. Salle dela 14[26Martie, trimisa. prin Capodistria, ellu nu intellege alt decat ca Maestatea sa desapproba, mijlocul intreprinderiiselle, nu insa si scopul el; ca ellu is assupra'i tota res-punderea acellei intreprinderi ; ca, Grecii nu pot depunearmele, de cat cu conditiile :

1. D'a trece in Grecia tots ostirea independincei.2. D'a se da Grecilor patru forturi, ce le insemna anume.3. D'a se recun6sce autonomia Greciai s'a insulelor.De nu vor fi priimite aceste conditiuni, lupta va con-

tinua; si Grecii vor sci sa mores pentru patrie §i libertate. 3)Ipsilanti facu cunoscut acesta si Porch prin Stroganoff 4)

§i Caimacamilor printr'o notes, prin care 'T invita a inter-Raybaud, pag. 205.

2) idea pag. 206.3) Notta No. XLVI1I.4) Prokesch, vol. III, pag. 109.

')

166veni langa. Pasii dupes marginea Dunatti d'a nu trece inPrincipate pang nu va sosi respunsul de la POrta. 1)

In timpul acesta sosi si scrisOrea Patriarchului de laConstantinopole catre capiT BisericiT Romane, prin careCapul Biserici orthodocse arunca anathemele salle si at-trdgea urgia CeruluT assupra luT Ipsilanti s'a Eteristilor. 2)

D'o data cu scrisOrea PatriarhuluT, boeriT DivanuluTdomnesc priimira si scrisOrea luT Callimach, (ce se numisseDomna in locul repausatuluT Alessandru Sutu), prin careincredinta poporul ca miscarea luT Ipsilanti e contra vo-intiT RussieT, si ca Turcia va pedepsi aspru p'acellurebellu. 3)

Ipsilanti inaintasse prea mult ca sa se traga inapoT ;datoria sa de patriot, si amorul propriu ca om, it sileasa Incerce s6rta armelor, sper'and. Inca p'atuncT in con-cursul luT Sava s'allu luT Tudor ; s'apoT, in faca desap-probariT officiale a ImperatuluT RussieT, in faca mesure-lor severe luate de Sultanul contra Eteristilor, si in facaabtinerir Serbilor, si a demoralisdriT altor populatiunT cres-tine din imperiul turc, Romania era pentru Ipsilanti sin-gura bases de operatiune strategics, care'i offera toteavantajele in lupta inceputd pentru independinta Grecilor.

Adanc mahnit de conduita luT Alessandru .allu RussieT,Ipsilanti urmeda sa'sT fi addus aminte, de si tardiu ; deultimele consiliurT ale tataluT seu, d'a nu se rezima GreciTde cat pe propriele for forte, si d'a nu se Incredein Russia."

Cat despre conduita RussieT in privinta Grecifor, nupentru prima Ora Grecia era sacrificata de Russia.

La 177o, Russia Indemna pe Gree' din Moreea a serescula contra PortiT ; si dupes pacea de la Cainardgi, eaIi lassa in resbunarea Turcilor, care '1 ma.celarird fares

misericordie, imputinand numerul Episcopilor GrecT, con-

1) Nota No. XLIX.Nota No. L.

8) Nota No. LI.')

167

fiscand averile patriarchies si dotand cu elle moscheelp,desfiint'and in fine multe din drepturile si privilegile ac-cordate cleruluT grec de catre Mahomet II-lea, si confir-mate de successorii sea.

La 1788 si 1798, Lambru, Canzonis si Andrutzos, a-magitT de emissarii runs, resculail pe GrecT contra Turcilor;es perdura mica for flota in batalia de la Insula Zeea ; iarcellebrul Riga fu prins la Triest de politia austriacd,si, predat in mina PaseT de la Vidin, fu ornorat cu altTpatru soci as sea. 1)

Ce face Russia pentru acesta martini can se sacrificaszerdin numele es ? Nimic ! Nu mai puffin si Austria se ardtdingrate si perfida catre Serbs, dupe cum Russia se ara-tasse catre GrecT.

La 1817 Cara-Gheorghe, indemnat de Leventis, drago-manul consultatuluT russu din Bucuresci, trece in 1Turciacu pas-port nemtesc, ca se rescdle pe Serbs contra luTMilos ; si 'sT perde viata in acea incercare periculasa.

AustriaciT, nu numaT nu venire in ajutorul Serbilor,,cand acestia incercare a'si redobandi drepturile pretinse,dar la 1821 tot aces austriacT impedicara pe Serbs delaparticiparea la miscarea Grecilor, incredintandu'T pe delid parte ca prin acesta nu fac de cat trebile Fanarioti-lor, si promitandu-le pe de aka parte sprijinul for lengaInalta Porta. 2)

Austria amali pe Serbs, ca si Russia pe GrecT, nefa.-cand nimic pentru usurarea sorter for ; din contra, Aus-tria rapisse Bucovina prin consimtimantul tacit allu Rus-sieT, dupe resbellul dela 1774 intre Turcia cu Russia siAustria; 3) iar Russia rapisse Bessarabia, dupe resbelluldela 1807-812, prin intrigT si bans. 3)

1) Raybaud, pag. 205D. Baritz, op. cit. pag. 113.2) D. Baritz, op. cit. pag. 115.8) Vedi In privinta acesta opera d. Ion Ghica (derniere occupation des Prin-

cipautes par la Russie pag. 28.)4) Protectoratul Czarului, de Eliade.Vedi si De la politique et des progres de la puis" sauce russe, par Wilkinson.

pag 110.

1G8

Pentru ce dar Romani, Greci. §i Serbi mar punea spe-ranca for in Ruse la 1821, Si chiar dupes aceea? Crucli-mea Turcilor, ortodocsia, avantagele ce le offeria diffe-ritele tratate i hati§erifuri '), acestea i faceu sä. considere peRussia ca protectorul for natural, ca pirghia emanciparirfor de sub jugul barbar si nesufferit allu Turcilor.

') VOT Note, No. LII.

CAPITOLU XVII.

Conduita Russiei facil ea insurectiunea romandidela 1821.

Chiar in clioa mortiT luT Vodd Sutu (19 Ianuarie) con-sulul russu Pini adressa DivanuluT domnesc ua notta, incare'T facea cunoscut ca, de si obp'ea boerilor ar trebuise is franele guvernului, insa reposatul Domn, Inca tra-ind, a infiintat un Comitet de guvernare, compus de septepers6ne (insemnate la inceputul CapitoluluT VIII); ca acea ma-surd, Voda Sutu a comunicat'o si ConsulatuluT, chiar indioa de 15 Ianuarie, si Consulatul a approbat'o ; prin ur-mare, Consulul se credea in drept a recomanda acelluT Co-mitet, Inainte de t6te, 9nan(inerea bund ordine, singurulscop ce e dator Comitetul sa aibd in vedere, si pentrucare a fost instituit ; apoT i attragea luarea aminteca guvern provisoriti, ellu urmesa* a se margini in hotel-rele sarcind selle, lard a'sT insusi attributiunT ce sunt numaTde competinta DomnitoruluT ; iar prin intelepta sa car-muire, Comitetul va bine-merita dela Curtile protectricdsi suzerand ; in fine facea pe guvern respuncietor pentrulini flea pub/led, §i pentru on ce actin ere addusd obiceiurilor

rdnduelelor in fiincd, etc. 1)Din acesta notta se intellege ca. Consululti russ4

') Vag Notta No. LIII.

ca,

170

avea cunostinca de miscarea ce avea sä. se intample inRomania. Dupa ce a patronat'o prin secretarul si dra-gomanul sea, affiliate e EterieT, cum am aretat, apoi, casa scape apparincele, facea responsabil d'acea miscarepe insusi guvernul provisoriti, in care avusesse grija anumi si boeri pe can 'T credea contrarii miscariT natio-nale, precum de esemplu pe Rizu.

Printealta notta, dela 29 Ianuariu, Consulul russa cereaguvernului informatiuni despre insurectiunea de peste Olt;si Intreba ce mesuri a luat pentru impiedecarea reului ?Prin nota dela i Februarie, guvernul relata celle des-crise de noT, facend cunoscut si mesurile luate pentruparalisarea miscarii.

Consulul espedie la Tudor un impiegat d'ai Consu-latului, invitandu'l a veni indata la Bucuresci, spre acomunica lucruri importante ; Ur Tudor se oppusse, res-puncland ca poporul lasa a veni singur ; ci va venipeste pucin la Bucuresci insocit de tot poporul. 2)

Consulul Pini insciinta regulat pe Stroganoff despre totce se petrecea in Romania, cerand instructiuni in privintaacesta. 3)

Printeud depesa a lui Capodistria, din a doua decadaa lunei Februarie, Imperatul Alessandru desapproba delaLaibah miscarea lui Tudor, in mod solemnel, dupe cumdesapprobasse si p'a lui Ipsilanti ; autorisa pe Pini a de-clara Vladimirescului, care refusasse a se presinta la Con-sulate, ca prin acesta a fa.cut act de rebelliune catrecurtea protectrice ; s'a'i notifica anche, din partea auto-cratului Russiei, ca." este degradat din rangul de loco-tenent cu care onorasse autocratul in resbellul dela18o6 ; ca nu mai are voe a purta ordinul Vladimir ;ca nu mai pate spera in viitor in protectia MajestateiSelle ; Il autorisa Inca a spune si Boerilor Divanului ca

1) Notta No. LIV.2) Philimon, op. cit. Vol. I, pag. 325.

Prokesch-Osten op. cit. Vol. II, pag.105-109.

---

'1U

'ltt

I)

'I

9

171

Imperatul gasete mesurile intrebuintate de el' contratulburatorului nu destul de energice ; daca credeau camijlOcele de can dispun nu erati sufficiente, trebuia sacera indata ajutorul Pa§iI dela Vidin ; prin urmare, esi-tarea Divanului inspira imperatului ua justa neincredere,cad a avut de efect incurajerea revoltei. Capodistriaapproba condulta agentului seri, ca conforma cu maxi-mele politice alle Cabinetului russil, mat alles in privincainterpretarii data tratatelor d'intre Russia cu Porta ; if

ordona a starui Si din parte'T pentru grabnica venire aDomnului Calimah la postul seu, spre a potoli rescOla,fara concursul armat allu Turciei ; daca insa.", pang lasosirea lui Calimah, revolta ar lua proportiuni marl', Con-sululti se staruiasca a se cere ajutorulti o§tirilorti tur-ceti, facend a se stabili ordinea c'ua ord mai 'na-inte ; in fine, Consulul se comunice tuturor desapprobarea

mi§cari de care Imperatul, care e hotarit, in u-nire cu alliatii set, a combate pretutindeni spiritul rem-lutionar; printeacesta se va desminti §i sgoviotele falsedespre concursul secret ce Russia ar fi dispusa a da revolu-tiunei, din on ce parte ar veni acelle sgomote. 1)

Cu tote acestea, consulul nu s'a conformat acestor or-dine ad litteram : anca ua proba despre complicitatea a-ghentilor rusi in micarea dela 1821.

La nota Caimacanilor din 2 Februarie catre consulu-rus, prin care el' ca ail pus la calle a cere aljutorul armat al Turciei, Consulul respundea, prin notasa dela 5 Fevruaria, ca. mesura Divanului este contrarietratatelor dintre Porta Si Rusia; prin urmare, fiind-ca hat-ti§eriful din anul 1802 garanteda teritorul contra on -cdriiinvasiuni, fiind-ca pericolul este uel cestiune de apreciaredin partea Divanului, represintantul russ, de §i ar con-simti pentru asta data la ua interpretare ce s'ar puteada in fav6rea terrei articolului respectiv din Hatti§erif,nu crede insa ca pericolul sa fie atilt de mare in cat sa

1) Notta N. LV.

§i

legal

ii intiintaa

§i

aceUnt

172 --

se amerinte intriadever sicuran ;a publica; maT ales ca pa-rerea sa este ca nu s'at intrebuintat tote mijlOcele pen-tru. impedicarea reuluT ; d'aceea se crede dator a observaDivanuluT ca., cu maT putine discordiT din partea Boeri-lor, in privinta mijlOcelor luate, Si cu maT multa energiein aplicarea lor, p6te r fi fost de prisos masura estre-ma. ce se propune. 1)

Prin ac6sta not6., Russia se demasca pe deplin in o-chiT TurcieT 'aT RomanieT. Daca Russia desapproba sin-ceramente miKarea, occasiunea se presinta spre a dove-di acesta', declinand prin urmare or-ce complicitate cuEteria ; dar dupe ce incurajecla. insurectiunea, apoT o des-approba officialmente, i in fine paralisesa mijlOcele d'ao combatte.

Capodistria consimti la intrarea in terra a trupelorturceFT ; Stroganoff irisa., prin notta sa dela 25 Febr.care Reis-Effendi, se oppusse, considerand-o ca contrarietratatelor.

Ea urrn6sa a se effectua, slice el, in intelegere cu Ru-sia, §i dupa. appelul autoritatilor locale ; i urgenta tre-bue sä. fie recunoscuta de ambele Curti. 2)

Si sand Turcia fu silita. a intrebuinta mesurT energicecontra Eteri§tilor, Russia protestd, in monde umaniteigi.Cand Turcia, armata de probele ce posseda, imputa Rus-sieT complicitatea agentilor seT in acea rescOld, Russia pro-testa despre lealitatea intengunilor sale ca.tre Porn.. Eatapolitica perfida a CabinetuluT de Petersburg.

Vellul prestigiuluT pravoslavnicet Russil, cum o numiaap'atund pa.rintii notrii, a trebuit sa cacia in fine dupa ochiTimpa.'ejenatT aT Boerilor ! Russia, care contribuisse la urca-rea Fanariotilor pe tronul luT Mircea i Stefan, Russia,care incuragiasse rescOla luT Tudor §'a lui Ipsilanti, Russiasacrifica acum trim/Title 6oeresa, para.' sinduiT in voea res-vracitontluX Tudor.

1) Ve(IT Notta No. LVI.2) Prokesch-Osten, op. cit. vol. II, pag. 106.

- 173 -

Daca guvernul fanarfotic n'ar fi stins in animele Boe-rilor ultima schintee de ambitie, de on6re si de patrio-tism, momentul era favorabil pentru densiT ca sa dea manaSlugerulur Tudor, lucrand impreuna cu ellu pentru allun-garea Eteristilor, si reclamarea drepturilor strabune, per-dute prin urcarea Fanariotilor pe tronul RomanieT. Re-sultatele unuT assemenea actri ar fi fost immense. Turcia arfi realisat, c'ua ora maT 'nainte, legitimele cererT alle Ro-manilor ; Romania ar fi fost p6te salvata de desastreleresbelulul dela 1828, de tristele consecinte ale Regu-lamentuluT (opera Russiei) si de arroganta despotica a pro-consolilor rusT, ce umilira doue-decT de anT si tronul siterra ; in fine boerii ar fi rescumparat un secul de umilire.

Dera regimul fanarioticu demoralisasse Boerismul, carevedea in miscarea luT Tudor perderea privilegielor selle,iar nu emanciparea romanismuiui de subt un regim strein,fatal esistinter s611e ; iar nu respectul autonomieT, adicadreptul de allegere al capilor StatuluT, si dreptul de con-trol general allu averil StatuluT prin representantr diffe-ritelor classe ; in fine, usurarea classeT cellel maT nume-rose si maT productive, si cea maT napastuita atuncT, fiindca pe grumaclul eT apasa tate sarcinele Statului.

BoieriT de la 1821, ca si ceT de la 1848, ca si cer dela 1859, ca si ceT de la 1864, trebuia s5, fie forcatT detribuniT poporulul, ca PatriciT din Roma antica, spre aceda Plebeilor cate-va din drepturile si privilegiele lor, pecari se silescu a le lua inapor, cand le vine bine.

D'aceea, Robespierre in Franca la 1792, si Tudor inRomania la 1821, credeati, ca si Moise allu Evreilor, sica insusr Salvatorul, ca ideile,celle noue nu pot fi applicate deceT imbatriniti in vechile prejudicil; si p'acest temeiti uniTau cugetat, s'altiT au realisat, macsima evangelica :

Ca arborul uscat se arunca in foal."

CAPITOLU XVIII.

Russia faca cu Turcia in evenimentele de la 1821.

Nici ud data Russia n'a fost inteud positiune mai falsd,faca cu Turcia, si mai alles cu Puterile semndtore frac-tatului de la Vienna, ca in timpul insurectiunii Grecilor dela 1821.

Pe sand acelle puteri, in unire cu Russia, luasserd, laconferinca din Viena, si apoi de la Laibah, mesuri seriOsepentru sugrumarea insurectiunii in Spania si Italia, Rus-sia incuragea pe sub mina rescola in Turcia ; si candisbucni in Principate rescola Grecilor s'a Romanilor, cuton.' desapprobarea formald a Russia, Austria si Anglia,mai cu seamd, incredintate prin aghentii for despre corn-plicitatea Russiei in acea miscare, prin urmare interesatela stingerea focului, fie-care din puntul sea de vederesustinura pe Porta contra Russiei; si Porta lovi atunci lardcrutare pe rebelli, dispretuind protestarile s'amenintdrilecabinetului

Russia, demascata, nu mai putea invoca tratatele, sprea justifica intervenirea sa armata in Principate, nici numai putea impune Portii in privinta terrorismului intrebu-intat de Porta contra insurgentilor.

La 1821, Russia perdu 5o la sutd din influinta sa si dinprestigiul sea in facia crestinilor ortodoxi din Orient.

russit

- 175 -

Inainte d'a possede probe materiale despre complici-tatea RussieT in insurectiunea de la 1821, Porta priveape Russia ca alliata sincera, Si lucra in comun pentrusugrumarea rescOleT ; dar dupa ce se incredinta de corn-plicitatea cabinetului rusti in acea miFare, din corespon-dinta Eteritilor, in care figurau, pe langa nobiliT dinFanar, pe langa multi demnitari greci aT PortiT, i pelanga CapiT Bisericer, chiar agent): rusesti, atunci cabine-tul turn, indignat, cu drept cuvent, de perfidia RussieT,fu silitil a lua masurT forte aspre in privinta insurgenti-lor, dispretuind protestarile energice alle represintantuluiRussieT la Constantinopole contra acelor mesurT, mesurT dic-tate de instinctul de conservare §i de fanatismul religios.

Prima tire despre rescola luT Tudor sosi la Constan-tinopole pe la inceputul luT Februarie, adica indata dupanumirea luT Calimahti ca Domn allu terrei Romanesci.Reiz-Efendi, Ministru de Esterne anti TurcieT, comunicaoficialmente luT Stroganoff, la 7A9 Februarie, ca. Caima-camii luT Calimah au priimit ordin a intrebuinta tote mij-lOcele, servindu-se insa numaT de o§tirea indigena pentrumantinerea bunei ordine, §i assigurarea linistel locuitorilordin Romania.

Tot d'odata invita pe ambassadorul russa ca sa scrieconsululul din BucureFT sa ajute i ellu pe CaimacamT insarcina Tor.

In aceea5T cli, baronul de Stroganoff respundea Minis-truluT turca ca adera la propunerea PortiT, declarandformal ca Suveranul sett va desapproba, de sigur, con-duita culpabila a VladimiresculuT, parasinduai la pedeapsace merita asemenea rebellii.

Stroganoff comunica anca luT Reiz rapportul ce priimissede la Consulul Pini, din care clicea el, se dovedea zelulcu care acest impiegat IT indeplinisse datoria sa in a-ceasta imprejurare, conform intentiunilor Portii.

In seara de 22 Februarie (6 Martie) priimind i alterapporturT de la Consulul Pini, ce'i anuncia intindere

176

rescalei VladimiresculuT, Stroganoff le comunica indata §ipe acestea cabinetuluT tura' ; i 'la invita a da -La pro-clamatie spre a lumina spiritele retacite din Romania,desapproband ast-lel, in mod solemnel, incercarea pertur-b at oruluT.

La 24 Februarie (8 Martie), Reiz-Efendi comunica luTStroganoff officialmente ordinile ce didesse Pa§ilor dupamarginea DunariT, d'a fi gata sa intre cu o§tirile in Ro-mania la cea d'anteit cerere a Caimacamilor.

Stroganoff, in notta sa de la 25 Februarie (q Martie)respundea MinistruluT turc, ca masura luata de Portapentru intrarea o§tiriT turcescT in Principate o consideraca contrarie tractatelor esistinte ; prin urmare, nu o puteaadmite, fie chiar ca esceptiune, de cat prin ua comunaintellegere, basata pe ua urgenta recunoscuta de ambelepark, si in urma uneT cererT oficiale din partea autori-tatilor locale.

Asemenea cerere se facusse Si din partea guvernuluTterreT catra represintantul Russiel din Principate ; Si a-cesta o respinssese, tot sub pretestul ca e contrarie trac-tatelor dintre Russia Si Turcia ; ast-fel Turcia, amenin-tata in esistenta sa, se vedea paralisata de Russia, care,prin asemenea refus, incuragea insurectiunea, de §i Stro-ganoff avea aerul a o desapproba.

Trecerea luT Ipsilanti din Russia in Moldova, §i scri-sorile acestuia Si ale luT Mihail Sutu catre Stroganoff,pe cari acesta le comunica PortiT, ca sa evite orT-ce ba-nuele, esplicara cabinetuluT turc conduita echivoca, a Ru-sieT in chestia de facia ; cu tote assigurarile despre sin-ceritatea RussieT, ce Stroganoff se sili a da MinistruluTForth', intre patru ochT, la 4/16 Martie, Reiz-Efendi remasseconvins despre complicitatea Russier 1)

Indolenta sat apatia proverbiala a cabinetului turccosta scump pe Turcia ; Inca dela finele anuluT 182o secomunicasse PortiT scopul Eteri§tilor ; i Porta respun-

1) ProkeschOsten, vol. II pag. 105-106.

177

dea cu disprecia la acelle revelari, considerand pe GrecinecapabilT pentru ua asemenea intreprindere absurdd. 1)

Proclamatiile lul Ipsilanti, care se basa pe concursulRussiei, deschiserd ochil cabinetulul turc; ellu ordonaPatriarhulul a arunca anatema sa contra rebellilor.

Stroganoff din parte'T, ca sa assigure POrta despresinceritatea cabinetulul russit, publica la 9/21 Martid ua de-claratie formald, prin care invita pe comersantii suppusiirusi a se feri de insurgenti; s'acea declaratie o trans-misse prin circulars tuturor aghentilor rusi din Orient.

Spre respuns, Reis-Effendi invita pe Stroganoff, pen-tru diva de 12/24 Martie, la ud intalnire al aria scop eraintellegerea comuna asupra mijlOcelor ce trebuiati luatepentru sugrumarea revoke Vladimirescului ; tot in aceaqi soli dela Laibah Contele Tolstoi cu depesa dela 23Februarie (7 Martie) prin care se desapproba, in modsolemnel, tulburarile din Romania ; guvernul turcesc sasimti Ore-cum satisfacut prin acesta ; si prin protocolul in-cheiat intr'acea qi, el esprima dorinta ca Turcia se lu-crese impreuna." cu Russia contra acellor miscari; prinurmare, se hotari a se numi alt Domn in locul luT Mi-haiu Sutu; iara Pa§ii ce vor intra in Principate pentrurestabilirea ordin' lrgale, sa respecte averea si viata lo-cuitorilor linisciti, si se is in consideratie observatiunile(les repr6sentantions) consulilor rusescT in privinta re-clamelor autoritatilor constituite, pentru a feri aceste tende orT -ce nenorocirT 2)

Aci e locul a spune ca ambassadorul engles descope-risse deja PortiT planul EterieT ; iar ambassadei i1 desco-perisse un Eterist, pentru barn: 3); altii sustin ca acea re-velare o facusserd duo): Fanarioti, ce se bucurati de un marecreditu la Porta 4); altii, unti printa grecu 5); in fine

1) Filimon, op. cit. vol. I pag. 321.2) Prokesch- Osten, op. cit. vol. II. pag. 106-107.3) Raffenel, ilistoire des Evenements de la Grece. Paris 1822. pag. 19-20.4) Zalony, Essai sur les Fanariotes, pag. 2Z)8 -259.5) Laureucon, op. cit. pag. 81.

I2

178 --

altii accusa pe Levrentie, archidiaconulu PatriarchuluTTot attunci Stroganoff priimisse de la Alesandru Ip-

silanti ua scriscire catre Patriarhul Constantinopolei, incare it invita a se pune in capul insurectiunii ; si Stro-ganoff dedesse acesta scrisore SultanuluT, temendu-se de\fella cursa din partea neamicilor seT. Sultanul infuriatchema attunci supt arme pe toti Turcii, de la etatea deI2 -6o de an'. 2)

Apelul Sultanului avea de scop a intarita fanatismulnational si religios al Turcilor. Acel Hatiserif, citit intote Moskeele, fu semnalul macelariilor, cari devenira ge-nerale cand se priimi scirea (4/u Aprilie) despre res-cularea tuturor Grecilor din Moreea. 3)

Done luni tinura. acelle mdcelluri ; si peste 100,000 in-fura. macellariti, in Constantinopole; in Adriano:

pole, la Salonic, la Smyrna, la Cypru In alte provinciidin imperiul turc, unde se aflau Greci banuiti ca Eteristi. 4)

Averile for fury confiscate, bisericile jefuite ; si Omen',de deosebite conditiuni, chiar streiniT, fury ommoriti si in-sultati. Consulul frances, David, scapd pe tot): cat' seadapostira subt bandiera sa. Mortea a I2 Archierei, aprintului Constantin Moruz, si ma' ales a' Patriarhuluidin Constantinopole, accusati .de viclenie, indignara ton.'lumea.

Patriarhul, destituit si arestat in clioa de Pasci, dupaterminarea serviciului divin (1"/2,9 Aprilie), fu aruncat ininchisorea statului ; si tot in acea Sli fu spanclurat la AortabisericiT patriarhale ; apoi corpul sea fu expus trei clille-

la porta patriarhiei ; si in urma ua grupa de EvreT, dupa,ce'l tarird de picidre pe ulite,le Constantinopolei, el in-

1) D. C. Aristia.2) Raybaud, pag. 217-220.8) Prokesch-Osten, vo1. I op. cit. pag. 108.4) Laurdncon, pag. 81Tcliocam (llistoire de la Grece moderne.) pag 11.

Raybaud, pag. 214 228 Prolcesch, pag. 109-112.5) Vedi in Istoria ha Fotino (pag. 102-105), lista cellor maT de frunte,

§i omoriff attunci. Vedi §i in TrQmpetta CarpaWor (No. 859 din 1870)'aceea0 listii, copiat t dupii Fotino.

1)

5)

dividtpi

fn=gig

179

sultara modti nedemn, ilu aruncard in mare. 1)

Un ambassador, cerend cuvent Divanului prin tr'ud no-ta pentru assemenea barbarie, priimi respuns cd insusiMufti ar fi avut aceeasi scirtd, dacd ar fi conspirat, caPatriarchul, contra Sultanului. 2)

Prin notta sa de la 11/23 Aprilie , Stroganoft es-prima lui Reiz- Effendi profunda sa durere pentru supli-ciul barbar allu capului bisericii ortodoxe, si indignareasa pentru assasinatul unor mateloti rust

Reiz respunse, prin nota de la 15/127 Aprilie, ca. a-cesta este efectul allegretif (bucuriei) si al zelului ar-dinte al soldatilor Turd, trimisi contra insurgentilor.

Un asemenea respuns necuviincios, si continuarea de-sordinilor, silira pe Stroganoff a presinta Portii ua notesin care 'I: declara ca, in lipsd de on ce garantie din par-tea Portii catre chiar supusii sei, eat a solicitat de laCabinetul sea trimitcrea until bastiment armat, care sestationese la intrarea Canalului de la Marea Negra; sica Suveranul sea, printr'o depesa. dela Laibah din 2/14 A-prilie, a approbat ac6sta., mesurd.

Acesta notta provocd schimbarea Vizirului. Noul Vizir(Benderli) restabili Ore cum liniscea. In dioa de 17/29

Aprilie se citi in tote bisericile grecesci si armenesci unfirman prin care se assigura crestinif din Stambul cd nuvor Mai avea a se teme de escesele janicerilor, invitan-du'r a continua fie care occupatia sa. A doua cli inseVizirul fu destituit din caztsa calrc cre,sfint",

cum se esprima Sultanul in ordinul de numire al nouluiVizir (Salet-Pasa). Omorurile incepurd cu mai multa." furie,jefuindu-se chiar bisericile, si intindendu-se mdcellul siprin satele din prejurul capitalei.

Aceste ultrage aduse religief crestine provocard ud

1) Prokesch-Osten. vol: I pag. 109 Rabbe lase, in Memoriul lui Raylmud(pag. 223) sustine ci cadavrul Patriarchului ar fi fort rescumprtrat de Greci,immormentat la Odessa cu onorea cuvenita.

2) Lauren;on (pag. 81).

intennii

umaniii0 sa.

§i

.

.

180

alta nota din partea lur Stroganoff, cu data din 24 Aprilie(6 Maki), prin care cerea cu energid incetarea desordinilorsi pedepsirea culpabililor.

Acest protest ndscu conferinta dela 25 Aprilie (7 Maiu),in care Reiz-Effendi fa.cu urmdtarele declardri verbale :

1) A se ordona trupelor turcesci, trimise in Principate,ca se inc6pd indata gana contra rebelilor, fard a se luain consideratie declaratiunele de supunere ale boerilor.

2) A se estrada GreciT refugiti in Russia.3) A se trimite in Principate comandanti militarT (Mu-

hafizi) pend la instalarea nuoilor GospodarT, cari nu sevor numi de cat dupa restabilirea lini.tei complecte inRomania, si mai ales dupa estradarea si pedepsirea re-fugitilor in Russia.

Nemultumit cu aceste mesurT, Stroganoff propusse al-tele, ca singure admissibile ; adica.:

1) Grabnica trimitere a Gospodarilor 1) in Principate,insotiti de ostirT turcesci, fard alta administratie militard.

2) Dare de ordine seri6se catre comandantii trupelor tur-cescT.d'a respecta persanele, proprietatile si privilegiile Ro-manilor, cari n'act participat la insurectiune ; incetarea es-ceselor din partea trupelor turcesci, afard de casul derebelliune pe fatd ; reintrarea Consulilor in Principate,dupe instalarea Gospodarilor ; si luarea in consideratie aobservatiilor facute de Consuli capilor trupelor turcesci.

Porta, sustinuta.' de Anglia, mentinu dispositiile luate deReiz in conferinta dela 25 Aprilie (7 Maiu), refusandtrimiterea de Domni greci in Principate, dupe cum stdruiaStroganoff; acesta, la rindul set, in basa unor depese prii-mite dela Laibah, cu data din 20 Maki. (I Iuniti), refusaestradarea refugitilor GrecT in Russia, sub cuvent ca u-manitatea nu permite a sacrifica furiel musulmane nisceOmeni pate innocenti.

A doua cii sosi in canal vasul russesc, anuntat de Stro--

1) Adici a Domuilor fauariot,T.

181

ganoff. Reiz ceru imperios departarea vasului din Bosfor ;cad alt-fel Capitan-Basa va priimi ordin a intrebuinta forta.

Acosta nota, si opunerea Portii d'a se transporta can-cellaria russesca de la Pera la Buic-dere, provoca notadin 24 Maiu (5 prin care represintantul Russieideclara categoric ca., in urma atator violinte si insulteadduse pavillonuluT russu, ellu inceta on ce relatie cuguvernul turc ; si ca va pleca indata ce se va ivi unvent favorabil. 1)

Retragerea lui Stroganoff din Constantinopole provocaua nota colectiva din partea ambassadorilor Prussiei siRussiei, la care Divanul turcesc respunse prin notta dela 6 Dechembrie (1821) in care declara ca. Porta nu maipate avea incredere in Domnii fanariotT. 2)

Scopul acestui Capitol a fost a dovedi :1. Ca conduita echivoca seti perfida a cabinetului russti

a fost causa principals a mesurilor estreme luate de Portacontra insurgintilor greci din Constantinopole si din alteparti alle Turciei; mesuri ce costars viata la mil' de cres-tinT, si chiar la Capii bisericii ortodocse ; ast-fel ca toteprotestarile ha Stroganoff, in privinta acesfa, au remasfara efect. 3)

2. Ca. Cabinetul russti a pus tote silintele a restabiliin Romania ordinea lei ala, adica continuarea regimuluTfanariotic ; si daca n'a reusit, acesta o suntem datori de-mascarii Fanariotilor in ochii Portii, care nu mai puteaavea incredere inteensii; si mai ales devotamentului luiTudor Vladimirescu catre Turcia, caclend victims a tra-darii ultimului fanariot.

Ast-fel, din sangele lui Tudor nascura drepturile Ro-manilor, nesocotite de Turcia un secol si mai bine !

1) Prokesch-Osten, op. cit. Vol. I, pag. 112-115. Vedi si Nota lui Stroganoffdela 6/18 Iulie, respunsul Porta, pag. 133-140.

2) Veg.)" Nota No. LVII.3) Rabbe (Memoriul lui Raybaud, pag. 225) sustine c guvernul russil putea

sca.pa pe ce)" ommoriti atunci; dar uitsa' ea Russia era demascatg in ()cliff Portii;$i iutervenirea sa in favorea infortunatilor cre$tini infuria mai mult pe 'ruralfanatic)", can ap'graii religiunea ce o credal amenintatit de insurgiuti.

--

Ionia),

yi

CAPITOLU XIX.

Fuga Bucurqtenilor.

Inca dela 8 Martie, Tudor espediasse din Slatinaproclamatie catre locuitorii din Bucuresci, ca trimitadin tote isnafurile cate und omd cu adeverinta inscrist,ca aprobeasa celle lucrate de elld pentru binele terrei;dar se vede ca guvernulu a paralisat-o, fiind-ca nici uaurmare nu s'a fa'cutd din partea Bucurestenilord ').

Appropierea luf Tudor s'a lui Ipsilanti de Bucurestiinfricosard pe top', mai allesd pe boieri. Acestia se in-groclird aflanCld ca Tudor ar fi impanatil cu Panduri dru-murile ce duct in Transilvania, spre a le tdia trecereapeste hotare; si ca ar fi hotaratu chiar a taia macar 12Boieri divaniti 2).

Boierit ingrijati incepurd a se pregati de fuga, pandmai era .timpd. Esemplulu illd Bette Spdtarul Banu Brancoveanu,; plecandu u1 secretti cu famillia,, in noptea deIc spre _1 I Martie, la mosia sa Ailogosoia, ua de undetrecu in Brasiovd.

Plecarea sa causa mare tulburare in capitala; poporuldveni a doua Ali gramada la curtea domneasca, unde eradadunati boierii divaniti si Caimacamii lui Calimah, cerandd

Ve41 NotaNota

No.vco No. MX.

LVIII.

)ua

St's

2)

183 --

cu strigate a li se spune ce insemnesa acesta plecare aboerilort ?

Cu tote assigurarile date de Caimacami, poporulu re-masse tare ingrijatil, mai allesu c'andil vegiu cal fugu sialti boeri mari, precum Banu Grigore Ghica, Banul BarbuVacarescu, Logofatul Stefan Bellu, si Vistierul I. Manu,si multe alte famillii de boieri si negutetori.

Peste cite -va Ole plecara si consulii Russiei si Au-striei 2) .pe .cari'i insotird mai multi boieri, intre cari Vor-nicul Grigore Filipescu, lordache Filipescu, C. Samurcast,Alecu Ghica, Hatmanul N. 1Vlavru, etc., cari trecura prinCampina la Bra5,;iovil ; iar in Bucuresti remassera Mitro-politulu, Episcopii de Arg-esil si de Rimnicil, VorniculGr. igore Baleanulu (spataru) Vornicul Mihail Manu, Vor-nicul lordache Slatineanul (log-ofatu de terra de susu,)Logofatul Scarlatt Gradisteanu, (nazaril alit caseisi Epistatu alu Agiei) Vornicul N. Golescu, LogofatulFotache Stirbeiil, Logofetulu Alesandru Filipescu, (locotiitoru de Viaieril Mare) Vornicul Alesandru Nenciulescu,si alti boieri, mari si midi, cari se vedti suscrisi in carteade adeverire ce o detera lui Tudor la 23 Martie ; 3) iarpaza capitalei fu incredintata lui Sava, care privegheadiva si nOptea pentru mentinerea ordinii.

Intrehati find pentru ce paliasescil Capitala,ei respunsera. ca ai ordinti dela cabinetele lora ca sapiece indata ce se va apPropia de Bucuresti ostirea luiTUdor .s'a lui Ipsilanti. 4)

Plecarea Consuliloru silira pe Caimacamii lui Calimahsi. pe. Besli-Aga (caruia i se platea leafa din ,Vistierie) sapiece si ei la Rusciuct, cu escorta d'arnauti d'ai lui Sava,spre a fi feriti de cei ce tineail drumurile ca. sa pradepe fug-ad.

Dtrzeanu, vedi Trompeta No. 656.2) Remiind numal secretarii for pentru a ap3ra pe supu;;i1 resuectivi contra

esceselor Zavergiilor.3) Yedi Nota No.4) Filimon, OD, cit., vol. IL -pag, Ioo.

')

lefilorti,.

LYIIL

1a1Caimacamii terrei anuntara pe locuitori prin publicatiuni

ca sd'si assigure fie-care averile si familliele. Asemeneapublicatii facussera si Consulil care supusii lore, inaintede plecare.

Arnautirnea ce se afla in Capitala, vedanda Ca nu lise mai da lefurile, cad incetasse respunderea contribu-tiunelor catre Fiscu, reclamau dela Boieri cu amenintaridrepturile lor. ')

Eata cum descrie unu martura oculara aspectulu Ca-pitalei in acelle dille de spaima generald.

77Locuitorii alergau uimiti pe strade, unii cu bagajele

in spinare, altii incarcanda in carre familliele spre a fugi,altii transportandt in Monastiri si pe la hanurile cellemai sigure laclile cu averea lora. Prava.liele comersan-tilorti si casele boierilora erat inchise ; stradele eraa plinede trasuri cu bagaje, copil si femei; painea si carnea lipsea,cad tote isnafurile incetasserd lucrula lore ; banl nu semai gasea ; multi erat siliti a vinde obiecte de marepreet, pe care le cumparaa Evreii si Armenii peCapitala, cu ua populatie de 90 mii locuitori, parea pustie ;pe strade se vedeaa numai vagabond", Carl' amblail dupepleased, cu Vita strasnicia lul Savva.

77Evreii, Armenii, si parte din neguVatori si meseriasi,

Iipsiti de mijloce, se inchissesserd prin Monastiri, undesedeat gramdditi cu familliele loru, sub corturi de ro-g,ojini, in prada fame" s'a fricei; eel cu. avere fugeau,uniT pe la Mondstirile duprin prejurulu Bucurestiloril, altiipe la mosii, ce" mai multi pe la orasele de sub munti siin Austria.

77Adauga la aceasta asprimea timpului, unu timpu fri-

gurosa, cu zdpadd, vent si plciie ; drumurile erau desfundatesi pline de cette de vagabonds, earl' pradaa pe dillatori;din acestea lectorulu I T pate face ud idee slaba de suferin-

') rioranulu, pg. 39.

185

tele nenorocitiloru locuitori al capitaleT, cari creclend ascapa d'una rea, dideau peste altula mai mare. ')

Boierii, marl si midi, carT eraa siliti se sada in Ca-trimisserd familliele lora. in Transilvania ; iar el

remassera. in Bucuresti, unde se credea in siguranta ; si fiindca se temea de urgia lui Tudor, rugard pe Episcopul Ilarionca sa iasd inaintea lui Tudor la Samurca.sesti, unde tabardssein nciptea de 15 Martie ; si prin influinta lui morald ce aveaasuprd'T, se'T impace cu Tudor ; cad se respandisse vorbaca, Tudor a facut juramanta sa jertfeasca pe altarul pa-trieT macar 12 boieri din protipendada.

De si Ilarion combattu asemenea sgomotu falsa, boieriiinsa, care cunosteaa si faptele lora si minia lui Tudor,stdruird inteatata de Ilarion, in cata acesta se decissea le face pe placu, cu speranta pate ca si boierii inteuaAli vor fi mand de ajutor lui Ilarion in vre-ua imprejuraredelicatd ; precum, de esemplu, allegerea de Mitropolita,visul de aura alla until* callugara ambitiosa ca Ilarion.

Ilarion plecd la Samurcasesci, pe una timpu forte urata,in caretta sa cu patru telegari, si insocita numaT de cre-dinciosulu sea gramatica 2), care Linea infr'ud legaturauna patrafiril si unu molitfelnica.

Dupd multd silini a ce dette a convinge pe Tudordespre tristele urmarT alle unui olocausta de felulu acesta,Ilarion fu norocita a intarce dela hotararea ce intea-deva..ra luasse, d'a thia adica cati-va boieri cu barbd, ca

pentru urma0. 3)

Lettres sur la Valachie, ecrites de 1815-1821, par P. A. R. Paris, 1821,rag, 142-146.

2) D. Niculae Popescu, dela Musetesti.J) Ve'li Nota No. LUX.

pitald,

'14

pada

'pi

CAPITOLU XX.

Intrarea MI Tudor in Bucuresci.

In diva de 16 Martie, Tudor sosi cu ostirea sa laBolintinul din valle, si tabari aci ca sa poposescd denamedi; de aci ellu dette ua proclamatie care locuitorii dinBucuresti, pe care o trimisse, inaintea-sosirii selle, cu unuorna credinciosu '), dupe care porni si parte din ostirecu ordmil a tabari in campia de la Cotroceni, s'a asteptaacolo sosirea sa.

In acea proclamatie Tudor dicea : drepturile stra-mosesti fiind nimicite de Domnii Fanarioti, in unire cuBoierii, si jafurile lorti ne-mai putend fi sufferite, au silitupoporulu a se scula spre a le redobandi; ca. se afla subtarme ua Oste de 16 mil' Romani; carii au coprinsu dis-trictele de peste Oita pang la Argestl fii Teleormantbintdrindu Monastirele celle strategice ; Ca" ua arripa se vaintinde pe sub munti pana la Focsani, iar ua mare partese afla la Bolintin, din care s'a tramisu Si. la Cotroceni,uncle va veni si ellu cu restulti oStirii; apof se vastrange tcita. terra, asceptandu acolo pe tramisii Portiacari au sa cercetese jalnica for stare, si sa fac dreptate ;

I) Ipatescu assigura, in nota sea, ca cu citirea proclamatiiloru era ingarci-natal Ionia 'Cretescu, clicea Ortopanu, (hind inalt si corpolentu), sidespre care am menlion at in biografia lui. Tudor:

, ca

.ca

ce-'I

187

cd de si inaa de la 8 Martie insciintasse pe Boieritrdmite din tote clasele societatir cate una represintantu,dar cu mirare vede ca nu s'a facuta nimiat ; prin urmarei slatuesce pe toti a se grabi dea respunst inscrisil(Ma, voescu si el binele terrei, dupd cum ilu voescillocuitorii duprin districte ; cad on -tine va fi contraritivointei poporului, Va fi considerate ca inamicu allu po-porului; .iar cei ce se vorti uni cu poporuki, se vortibucura de folOsele ce vor nasce 'din acestd. miscare. ')

Inainte d'a sosi .in Bucuresti, Tudor se intelessese cuSavva, prin ameni seica s6 liniscescd spiritele tulburatede venirea sa in Capitald ; astfel ca, in prediva sosiriT luiTudor, Sava se preambld cu Arndutii sel pe tote stradele,assicurandu popOruki ca din partea lui Tudor nuse va intampla nici ua neoranduiald ; ci sa.2F,4 caute fie-care fdra grijd de ocupatiele selle ; iar ella, (Sava) dupedatoria ce '1 e impusa, va 'priveghia singurti la manti-nerea bunef ordine ; in fine, ordona ca a doua cli sa. fieVac: pravaliele inschise. 2)

Tudor, sosindu in Bucuresti in diva de 16 Martie Caresera., trasse d'a dreptulti la Cotroceni, unde asecld tabdraostirii, care se urca atund la vre-ua cinci mil' de omen! 3).;afard de corpulu de ArnautI ale lui Prodan si Machedonski,care se urca la vretud 500 de insI. 4)

Acestd ostire se man treptatu prin volintirii ce soseurandurl randuri, cu cdpitanii ce -'i recrutail 5); cad mareparte remassesse pe la locurile insemnate de Tudor inproclamatia sa de la 16 Martie. Acestd ostire era nu-mita de Tudor, in proclamatiele selle, adunarea popnruivi,adica represintanti plugariloru, car! veneati sa sustie,

l) Vecll Nota LVIII.2) Laurencon, pag. 73.3) Raybaud, pag. 202.4) Kiriak Popescu, locu citatu.3) Dupa incredincarea batrinilora Panduri de peste Oltu ce au figurate in

acea ostire, si cart traescii; precum Ion Drtlgulici din Cernovosani, DumitfuCi'qcla din CerneV, "iculcea Balanescu din Pestrica, districtula Mehedinti etc

toff

ostirii

ai

a21

sa-"1

188

cu arena in mina, drepturile si scutirile reclamate deTudor la inalta Porta, in numele poporului,

Tudor intra calare in Bucuresti, in cliva de 17 Martie,pe bariera podului Cali ii, in fruntea a ua. mie ') depanduri, mandril' ca braclii, si cea mai mare parte G-orjarfsi MehedintenT, renumiti pentru curagiulu si statura loru.Acesti panduri erati urmati: de arndutii lui Machedonski,ce erati toti cAllari. La drepta lui Tudor era unit preotucu crucea in mina; la stanga lui, LocotenentultiTheodora Macedoneanu. Unti capitan de panduri purtasteagulu, care era de metasse, culare albastra, si cu ciucuritot de metasse, culorile nationale.

Acestu stega, care s'a aflatti pang acum in possessiuneaD. maior G. I. Cacaletenu, din Craiova Pula Cacalete-nului, capulu tunarilor din cistea lui Tudor) este lunguca de duoi metrii, si latu d'una metru si jumetate.

Pe coltulu de sus din drepta stegului, este zugfavittiin picicire santul Theodor Tiron, patronulti liberatoruluinostru; pe coltulti de sus, din drepta stegului, se vedesantul martirti Gheorghe, patronulu militarilor. In mijlociieste santa treime ; de desubt, acvila cu crucea insi crucea intre duoe ramure de maslinti, legate cu ban-delettd rosa. De ambele parti alle acvilei, sunt urmd-tcirele versuri, cu slove aurite :

Tot norodulti romanesca Pre tine to proslavescilTroita de o fiinca. 2) Trimite'mi ajutorinca,Puterea to cea mare Si 'n bracuhi teil cellii tare,Nadejde de dreptate Acum se am et. parte.In fine, subt aceste versuri, este scrisa data :

1821 Ghenarie . . . 3).

Tudor, tiind in 'nand o paine mare, simbolti de imbel-sugare 4) se indrepta spre podulu Beilicului, ca sa, merga

') Dupit cum assicura Dragulici. Raybaud dice c erat ca la 2000; pag. 2022) Rumptu.3) Idem. Pressa dela 20 Sept. 1873 Acestu stegli s'a daruitu Mu-

zeului de D. Cacaletenu.Filimon, vol. II. pag. tot Ponqueville, pag. 404 Laurencon, pag. 74 75.

sea,

pliscu,

Vedl

')

159

la Monastirea Radu-Voda, unde voia sa se instalese; darpodulti de peste Dambovita, din acea directiune fiindastricatu inteadinst de Sava, cum assicura Darzeanu '),

Tudor fu silitu a se indrepta spre Curtea veche, si deaci spre Mitropolie.

Mitropolia era occupata de arnautiT lui Sava, cad, lavederea pandurilorti, pang a nu urea acestia dealulu

descarcara. in -yenta cite -va pusci si pistOle ;Tudor, ca sa evite unu conflictu nefolositoru, ordona sadeschicla portile case Brancoveanului de sub Mitropolie,unde se si instald, puindu streji pentru pacld. 2)

Timpulu era frumosu. Atatti pe stradele pe unde tre-cusse Tudor, cum si pe dealula Mitropolie, erati gra-maditY multime de privitori curiosi; ei veneau se admirepe Slugerulu Tudor Vladimirescu si pe pandurii lui, cariinsuflau incredere si bucurie; poporula presirinia ca aceamiscare avea a face epoca in analele terrii, epoca cle re-generare ; din acesta causa it si priimi poporul pe Tudorcu acclamarl entusiastice.

La trel ore dupe amiach, cdpitanii lui Tudor percurserdCapitala, citindu pe la respantii procla,liatiunea scrisa dela Bolintini; iar preotii intonau cantari bisericesti, urinatede descarcaturi de arme. 3)

Apoi se orinduira streji pe la tote locurile unde tre-buinta ccrea. 4)

In cliva sosirii selle, Tudor viclita pe Spataru Baleanu 5),si pe Manole. Gugiu lipscanul 6).

') Trompeta No. 657.2) Darzeanu, loc. cit. Dragdlici assicura 0, la usa lui Tudor padia pan-

durii Utleanului, iar ellu fu pusu de sentinela la perdetta lui Tudor, cat a se-c util acesta in casa Brancoveanului.

3) Laurencon, pag. 74 Si 75.4) Cuventulu de ordine din acea nepte a fostn.... Mitropolia. In genere cu-

vintul de ordina era flume cle orase de monastiri, precum, Motru, Tismana,etc; Tergoviste, Mehedinti, Tergu Jiului, Cerne,i, Craiova, etc.

6) Pe care Tudor inn respecta cu deosebire.6) Gugiu. era stransti legatu cu Tudor, care fussesse Si hotarnicii anti mosiei

Baia de amnia, ce apaqinussc lui Manole Gugiu. Despre aceasta visita a luiTudor la clissele persone, ne -aft assigarata mat famillia Gugilor, cat ba-trAnt de incredere,

Mi-tropoliei,

§i

ti 6151

190

In acea sera. se .dette ordinu a se stinge luminele mayde 'vreme ; iar pe la 8 ore se audira descarcaturi dearme, fara glcinte, cari tinura ca unti cuartti d'ofa I).

Toti credura.' ca Pandurir s'ati incaeratti cu Arna.'uOi JulSava ; nu era insa de cat uä, simply sfidare reciproca, fardtriste resulta:te ; a doua-di Pandurii se plimbati. cu Arnautiipe stradele capitalei, ca nisce buns amid:

Sava si Tudor, de si nu aveau deplina incredere unulintr'altul, erau sililr a se menagea in. interesul causer ceapara fie-care : unula, patria ; altul, pe Callimah.

Boierii, cu Mitropolitul in frunte, venira a se inchinalui Slugerul Tudor, pe care illti tratau ieri ca ;

adi eratl siliti considera ca capil allu Statului, panale va veni bine alti trata iar4r ca resvratitoril.

Tudor priimi pe Boieri cu bung-vointd, dandu-le res-pectul cuvenitti ca unor Caimacarni; si '1 consilia, a'i da totticoncursuln, scularea poportilui fiindu pentru binele tuturorti.

Boierii se supussera. forces majore.A doua-di, Arna.-utii si Pandurii din cistea lui Tudor

vindeab obiecte preciose pe stradele capitalei, 3) precumgiuvaeruri,. vestminte scuMpe etc., luate cu

sila dela fugari si proprietari, in drumulu lora dela Craiovala Bucuresti 4), rup'anduse bande din dste, cari se abatetidin drumti pentru asemenea sfirsitti 5).

Laurencon dice ca a. cumpa.tat insusi, cu preciu delaTar nu u5. di s'ua nopte, cum sustine D. Maiort Papazoglu, in biografia

santului Dumitru Bassarabov, foie volanta.Laurencon, pag. Fotino, pag, 52, dice ci irnpuscaturele at trout Ora.

3) Colonel Voinescu (op. cit., pag. 138,) suqine ca asemenea venditei se fftceauchiar la porta easel Brancoveanulut, unde stationa Tudor; ceea ce e cu grewde credut, In vederea proclamattilor s'a oidinilor severe din partea. lui Tudor,cum, si a mai multor esemple, ,taindu si spandurand pe jefuitori.

1). Atunci s'a predat si vestita bibliotheca Briincoveanului dela mosia saMogosOea.

5) D. Dumitru Columbenu dela Vladimirti assigura ci, pe Cand Tudor s'apropiade Slatina, unu negustorasil veni sa se plenga la dCntsulit c4, Panduril 'I au luatttcallu dela trasura, l'a lasatu cu marfa in drumti.' Cercetand, se afi3 callulula unn Pandura, pe care Tudor flu battu singurtl cu miiciuca sa de facia, ceavea glodur de (pe care o posseda adi D, Pojor,inu dela Gorjiti), incrit iilasa iar callulu it inapoiA bietuhi negustorast.

saluri, blanT,

ua.

h:

(era,lungitu;

').

alp

')

7y.

lOt

40 pang la 5o de lei, saluri, in valdre dela 1200 piand.la 1500 lei '). Lipsa totala de numerarti; incetarea da-raveriloru, Comersar4ii si industrialii find siliti a inchidepravaliile s'a ascunde marfa, uniT ca s'o apere de jafti,

ca sa pcita fugi, favorisard pe Evrei a, cumpdraobiecte de mare valore cu scddamant de 95 la suta 2).

D'atunci se vede ca s'ail imbogatitti multi Evrei, carora.urmasi Joca adi rolul de marl banchieri in Romania.

. Asemenea urmari din partea unel ostiri neregulate cuanevoe se puteau infrana,' cu tots, asprimea ordinelor luiTudor ; mai allesu darile care Statu incetand nu 'lise putea pldti regulatti lefurile ; apoi multi se inrolasserapentru plesca, credendti timpul opportun pre a se inavuti,sail a se despagubi de jafurile ce ineercassera eT dinpartea impiegatiloru abusivl; apoi si 'acestia totti prinjafuri se silissera a suite intreitti banii da' pentru luareafunctiiloru; ce se vindeati pe, faca, fard- scrupult, fiind untivenitti perso. nalti allu unoru ministril dupe atunci, teleratitprin

Tudor lua urniatorele masuri salutarii inca din divasosirii selle :

ette ordine severe PandurilorA si ArnauWorti.ca sase fere,asca de jafuri si.' de neorandueli, sub pedepsade 'morte.

Pusse sentinelle in tote pdrtile, pe la bar'ierele capi-talei, cum si afara din capitala, spre Colintina, spre Ba-neasa, si spi-e Giurgiu (la Copaceni) cu scopti d'a impledecafuga boieriloru cu care voia a se servi, ca d'unti instru-

pentru realisarea planulul sea , si d'a putea hiastire is timpu cand vor trece Turcii in terra, sail cand

Arnautii ar cugeta atace fara veste 3).Dupe cate-va cline de la sosirea sa in Bucuresti, Tudor

priimi de la Solomon ua scrisore, prin stafeta, in care

I) Laurencon, pag. 76.?) Ponqueville,' pag. 405.3) Dirzeanu, Trompeta No, 657, 659 fi 66o.

attic

ai.

ca.

obiceia.

menta,

Gree' si

192

i se. comunica udproclamatie priimitd de la Dervisch-Pasa din Vidin, insatita. de altd proclamatie a Caimaca-mului Samurcasu, ce anunta intrarea ostirilor turcesci inPrincipate, daca." nu va depune armele indatd, si nu seva ard"ta supusti Sultanului. Tudor i respunse ca se lepromita Turcilor cd se vor preda toff, dera mai tarcliti ;Solomon inse sa nu se predea de loca ; si intrandii Turcii,ellu sa se tra.gd in Mondstirile de sub munti, car): erau infa-rite cu ostenT si cu zaherelle, tocmai pentru acestii sfirsitti.

Dupa cate-va iar primi Tudor alta scire de la So-lomon, ca a sositti de la Vidinu Medelnicerulu I6n Po-roinenu, atasiatii pe langa. Samurcasil, cu scrisori dinpartea Pawl' si a Caimacamului, si insotitt de doue Agaleturcesci; in acelle scrisori Pasa si Caimacamul assiguraUpe Solomon cu juratitnentti, iar Poroinenu era. insdrcinattia 'lti assigura chiar cu inscristi, ca claca, se va predacu toll ostasii sel, 'Pdrta i va da un rangu mare, si ellu va

liberu. Solomon le respunse ca sä, se intellegd d'adreptul cu Slugerulu Tudor Vladimirescu, cdpetenia lui,si guvernator al terrii; caci eat a facutu jurdmentii decredintd care terra si catre Tudor, pe care nu 'hi pcitecalca. Trimisir se intorserd. la Vidin lard nici un re-sultatu 1).

') Solomon, op. cit. pag. 17-18. Acea opera, tipArita In Craiova la 1861,si pe care o recomancltm amatorilor, se afla de venlare la libraria Socek et Comp.

ti

CAPITOLU XXI.

Bo tern approbit insureetianea.

Tudor, urmand consiliulu lui Ilarion Brancovenului,recunoscu guvernul provisoriu, cu Ore-cari mici modificariin personala ; inlocui adica pe Boierii fugiti cu boieriicei mai patriot! din CO" remasi, si lassa pe top: cei-laltiin posturile for respective ') ; iar elu remasse capul pu-terii esecutive, guvernandu terra in unire cu boierii; numiapoi ispravnici in mai multe judece din Romania mare ;pusse la calle pentru strangere de proviantu, de volintirisi de bani, spre a indestulla si complecta ostirea de laCotroceni si din Monastirile de peste Oltt, ce aveU aservi de cetati de aparare. A se servi cu boierii pentrurealisarea scopului sal nationalu, era din partea lui Tudorun acta de inalta politica : pe de ud parte, ell'd da mi.scariiprin acesta sanctiunea facendu pe boieri solidari

') Vedi proclamatia lui Tudor de la Nota No. LVIII. Vec,li Nota Divanululdin 2g Martie catre aghenlia austriacl, privitore la inrolarea Romanilorii inostirea lui Tudor, si pe care inrolare, diet boierii, nu o potu impiedeca, aastafiindu de attrib4a ptiterii esecutive; iara el cauta numal trebile

Acestl Not e subscrisi de Mitropolilul, de Episcopula Buzeului ,Si al Ar-ge9u1u1, ,Si de boierii Istrate Creculescu, Grigorie Balleann, Mihail Manu, IordakeSlatinenu, Nicolae Golescu si Grigorie Rallea; pe langa cart mai figurau ScarlatGradi9tenu, Fotake Stirbein, Alesandru Filipescu (Vulpe) 9i Nenciulescu, carl,dice Darzenu, faceau 9i el parte din Divanul lui Tudor. Vedi acea notain condica No. 123 din Arhiva Statului, pag. 195, verso.

13

s'al

legalitatii,

yi

politicescl.

- 194 -

cu miscarea poporului; pe de alta , insufla incred.ereNatiunii, deprinsa de secoli a privi pe boieri ca guver-nanti de drept% si ca 6meni de ordine si de stabilitate,par excellence.

Locuitorii capitalei, luminati in fine despre intentiunilepatriotice alle lui Tudor, care pussese in jocu capulpentru salvarea patrier, incepura, a -'lu considera, calocuitorii satelor, de liberator al n6mului romanesca, sica Domnu prin vointa lui DumnedeU si a poporului. Dupeuna secolu de grelle suferinte, stiptu unu regimu de corup-tiune umilire, Dumnedeu se indura in fine d'acestu poporumartyru, si trinitea un Moise, ca odini6ra. Ebreilor inrobia Faraonilor, ca se-lu scape din ghiarele Fanariotilor.

Toti cei napastuiti si jefuiti allergau la Domnu Tudorca la un liberator si parinte. Domnu Tudor recomandaDivanulta reclamele lore, cu apostile scurte si pline debunt' simtn. ; lard' Divanul, care scia ca. Slugerul Tudor6 sustinuth. de poporul Intregu, in numele caruia vorbiasi lucra, esecuta indata ordinile 5efului Statului; si dupdessemplul lor% ispravnicii satisfaceti el indata legitimilecereri alle cellor n'apastuiti. Astfel Tudor ina-ugura erradreptatii s'a

Domnul Tudor nu se multumi a se servi de boieriflumar ca d'un instrumenth pentru esecutarea ordinilorprivit6re la affacerile StatuluI, si la usurarea poporului ;voi a'-i face patrioti fara voea for ; pentru acestale recomanda cite -va acte de patriotismu, cu care nepotiiacellor boieri s'ar putea falli adi, daca alte acte posteriorenu ne ar incredinta ca actele in cestiune fury acutemai multti de fria, de cau de amorul de patrie.

La 18 IVIartie, boieri adressarai imperatuluy Russieiua petitiune in care justifica insurectiunea, ca provocatade impilarile 5i jafurile Domnilor Fanarioti, ce adussesserala desperatie pe bietii sa,teni de peste Olt% multil maiapdsati de catti plugari din celle-l-alte districte ;el mai ad'aogati in acea petitiune ca, deli boierii au facutil

sea.

si

si

si

sfirsitu

legalitatii.

195

totulu spre a lini)ti rescOla, inse contra natiunii intreginu puteau lupta ; ca, in urma acestei tulburari, Turciivor navali fara indo6la in terra ; prin urmare rugan peprotectorul Romanilor a da ordine ostirii rusesti se intrein Romania, spre a o scapa, de iataganul Turciloru ; sisa-1: assigure din nun privilegiile si drepturile selle,conformu promisiunilor date Romanilor, in resbelul trecutU,de catre generalul Mihelson ').

A doua,di dupe acesta actu patriotin, adica la 19Martie, Mitropolitula dette din partea boierilor ua pu-blicatie catre locuitorii capitalei, prin care le anunta ca,cu venirea lui Domnu Tudor in Bucuresti, administratiaDivanului a incetatti ; top" se cunOsca pe viitor peDomnu Tudor ca guvernator al terrii.. Tot d'odata Mi-

..

tropolitult anunta plecarea sa.Pe Candi]. Mitropolitul incarca bagajele selle , cum si

sfintele vase, si chiar mOstele sfintului Dumitru, si dupeessemplul seri se gateau de plecare si Episcopii si Boieriicei marl, poporul, aflandU acesta, allergy grammadd laMitropolie si pusse sentinelle ca se impedece plecareaMitropolitului 2).

Astu -felu Mitropolitul, Episcopil si Boierii remasseraiar in terra, ca sa dea concursul lui Tudor.

Unli sustinti ca acesta ar fi fostu uft intriga din partealui Sava si a lui Ipsilanti, ca se impiedice Divanulu anu suscrie propunerile lui Tudor, pe cari, daca Pdrtale-ar fi intaritU, Callimahu, patronul lui Sava, nu mai puteadeveni Domnu, iar . Grecii ar fi perdutti speranta la tronulRomania 3).

Nol credem inse ca prefacuta plecare a Mitropolitului afostu un jocu politicu, soptin de Tudor, ca sa se pOtaadica justifica stilpiT terrii si stilpii bisericii: in ochii

Vecli rota, No. LX.Fflimon, op. cit. vol. TT. pag. tat.

3) Ciotanul pag. 47 Darzenu, Tronpet4 1 o. 659 Fotino, pag. 53.

-

-51

-)

196

Rusilor si ai Turcilor,, ca de nevoe au participate lamiscare, fiindu siliti de poponti a se pune in capul

La 20 Martie, Tudor dette alta proclamatie catre lo-cuitorii din Bucuresci, prin care ardta ca scopulti miscdriieste redobandirea privilegiilor terrii si incetarea jafurilorFanariotilor ; promitea uitarea celloru trecute ; chiemape tot' boierii la unirea cu poporul ; ii indemna ,a seface demni de stremosii lore, car' le au lasatu ua patrie,si a conlucra cu poporul pentru redobandirea drepturilorusurpate ; iar cei ce vor lucra impotriva acestei miscdride folosti obstesca, aceia vor fi aspru pedepsiti ; in fine,spre a se cunOsce adeveratii fi' patriei, ordona cato' cei ce approba miscarea se subscrie formularulti dejurdmentit ce se allatura pe langa acea proclamatie ').

Tote cu data din 20 Martie, Tudor adressa catreordsanii si sa,tenii din judece, de tote treptele , ud altaproclamatie, in care, dupd ce le esplica causele ridicdrirpoporului, care l'a silitu a se pune in. fruntea 14 le pro-mitea ca., de vor fi respinse acelle drepturi de aceia delacari s'ati reclamatu, apoi le va sustine ellu cu armele inmany ; ca poporul va trage mar' folose din acelle drepturi ;ca jafurile vor inceta ; ca multi patriot' boieri au aprobattimiscarea, si ca acum i dad concursul; ca ellu a recu-noscut guvernul legal, cu care lucresa ; ca poporul urrnesda respecta autoritatea ; ca cei ce se credu in stare apurta, arma, sa, vie sub steaguri, unde vor servi patriapentru binele iar nu pentru in parte folase ; iar cei cenu se simta in stare a lua armele, sd platesca darilecatre Vistierie, pe car' anume le specificd, inlesnind ostiriiprovisiunile necessarii; si cu acelle producte se vor scadeadin &rile for catre Vistierie 2).

Boierii, marl" si ce se afiau atunci in capitala., in') Vedi Nota Nota LXI.9) Nota No. LXII.NB. Tote actele emanate dela Guvernit erati suscrise de Boieri, ca Caimacami;

iar Tudor suscria in josul semn'tturelor for comandir generalti ale adtwitrinorodultii," duo incredin4area D. P, Poenaru.

mi, card.

2.T

eT,

midi,

197

numer ca la vr'o 57, dettera lui Tudor, Ia 23 Martie, uucarte de adeverire, prin care recunostead ca mi,,;carea, incapul caria se pussese, este folositOre terrei ; din carecausal liberatorul Slugeru a fost priimitd si de locuitoriicapitalei, ca de total terra, cu brace deschise. Boierii intareilprin juramentii area carte de adeverire, legandu-se prinacesta a nu lucra contra viecei lui Tudor, nici contra mis-

ci a'i da concursuld sinceramente la tote masurile defolosa obstescd ; iar lucrand din contra, se atraga asu-pra-le urgia ceresca si urgia poporului, pedepsindu-se dupetotal asprimea legilor ').

In fine, la 27 Martie, Boierii adressara si ;..1tre POrtaua petitiune din partea intregului poporu, in care arataca a sositti Tudor in capitala cu multime de sateni; caacestia s'ad ridicatu nemai putend suferi jafurile dintrecut, si cereail redobandirea drepturilor strebune, calcatesi nimicite, nu de catre boieri, cum credea poporult, cide Domnii fanarioti, pe cari de nevoe boierii i ascultau,ins'a au protestat contra faptelor for on de Cate on putead ;intervenind dar la Inalta Portal in favOrea poporului, allecarora drepte plangeri le approba, Boierii o ruga fierbintea le da voie crate pe largu tote acele suferinte sipierderi de privilegii alle terrei; s'a lua Inalta Portal, catot d'auna, sub protectia sa acestt poporu nenorocitt,ce necontenit a fostu credinciosu Inaltei Porti. Prin acestava da Inalta Portal satisfacere legitimelor sale cereri 2).

Cu acesta petitiune se trimisse und 6re care Boranescu 3),calemgiu (contabilu) la Visterie ; ellu fu °prat]. de Pasadela Silistra, care 'Id tinu acolo pang la venirea lui GrigoreGhica In scaunulu Domniei 4) ; cad Pasii voiad a se incre-dinta mai inteid, prin 6menil lor, despre celle cuprinse in aceapetitiune, cum si despre celle trimise de Tudor de peste Olt.

') Nota No. LXIII.2) Nota No. LXIV.3) N. Ipatescu, in nota sa, dice ca era Caminarul C. Boranescu Cirnu , care

§edea sub Radu-Voda, caruia familie se adapostia atunci la M-rea Cernica ;dar Fotino (pag. 92,) (lice numal unit 6re care Borinescu.

4) Fotino, pag. 92.

carii,

''a

sl'i

CAPITOLU XXII.

Intaluirea lui Tudor cu Ipsilanti la Colintina.

Sa ne intOrcem la Ipsilanti.Ipsilanti sossisse la Colintina la 25 Martie '), adica in

urma intrarii. luT Tudor in Bueuresd.De si i se preparasse pentru locuinta cassa Brancovenului,

Ipsilanti nu voi sa intre in Bucuresci, cu tad' stdruintaBoierilor s'a cellor ce'lu incungiuraa ; nu pentru ca aceacasa.' era acum occupatd de Tudor, der pentru ca nu seincredea indestula nici in Tudor nici in Sava 2).

La 26 Martie, Ipsilanti priimi visita Mitropolitului s'a.Boierilora, call se plansera contra esceselor Arnautilor,rugandu'la a da ordine seri6se ca sa incete acele neo-randuele cari compromitet causa Eteriei. Ipsitanti promissea pune cap= reulur, insa nu lua nici ua masura seriOsa 3).Ella consilid pe boieriT a institui ua comissiune pentruadministrarea terrei, assigurandu'i ca nu se va amesticain affacerile terrei ; le comu-nica apoi parerea sa, careera d'a se retrage Boierii la Campu-lunga, Ipsilanti la Ter-goviste si Tudor la Pitesci, find astfel tot' la adepostu, ssima' apprOpe de hotare, pentru on ce eventualitate ; si

d'acolo Divanulu sa caute trebile terrei grin comitetulu1) Filimon, pag. 122 - Fotino, pag. 62.2) Laurel-Icon, pag. 78 Gervinus, pag. 188.3) Fotine, pag. 64. Ddrzeanu, Tiompeta.:5o. 659.

199

ce va institui ; iar Tudor si Ipsilanti vor putea astfel mai cusiguranta pregati cele trebuinciase pentru ostire, s'a uniforcele ldr cand trebuinta va cere ; in fine, Ipsilanti as-sigura pe Boiere ca aceasta, miscare ise va da fructelesale , Porta fiind silita, a asculta cererile poporului;si ca. vor cdpata dreptulu d'a se guverna singuri, dupdlegi acute de represintantif Natiunii ').

Boierii consimtira, dar Tudor se opusse ; ellu sinytisseca. Rusii nu Vino.; ca, Ipsilanti prin urmare, stabilindu-sein terra, i va crea difficultati facia cu Turcii; si ca in-teresele terrei i comanda a se allia cu Turcii contraFanariotilor', contra carora sa si ridicasse poporulti.

Tudor insa nu lud masca de .odatd ; ellu lucra intea-scuns, pana, va veni bine sa se declare pe faca. contraGrecilor, care prin faptele for compromiteu miscarea na-tionals.

Presinta lui Ipsilanti incuragia. pe Grecii din Bucuresci aface ua manifestare in favOrea insurectiunii grecesti; adiosa ridica si ee steagul Ebert*, dupe esemplul Grecilora. dinalto

Initiativa acestei manifestare o lua una arhimandritagreet, anume popa Vasile, arnica allu lui Capitana Ior-dake; ea se fa."cu Dumineca dupe amiac,lii in diva de 27Martie.

Processiunea pleca din casa Belului 2), unde se santissesteagulid , si unde era cartierul luT Capitant Farmake ;una preott in vestminte sacra Linea evangeliula ; entu-siastul D. C. Aristia 3) Linea steagul 4), insocita d'unuvett. alit Set cantareta, anume Al. Mimi, si d'und juneanume Atheneos ; iar dupe ei unnau dece Greci cu &MillescOse. Dupe ce ca'ntara. psalmula Strelucit-a, Domize,

fecei toile, etc." intonara marseillesa Yui Riga Aideti,

1) Fotino, loc. cit. Daizeanu, loc. cit. No. 659.2) Casa de langa gimnasiul St. Sava, stiada Mogo§6e1, in fac,a stiadel francese.3) Fostul professoie de limba fiancest cllena inainte de 48, tiaducatorul

lui Omer.4) Steagul eta intoemal ca cel desciisu in altit Capitolu.

}i }i

'I

localitetb

lu-

200

ai Elladei, etc. Multi curiosi urman processiunea, care,trecandu pe din'aintea casei Consulului russtz, se maxi cuveua 5o Eteristi purtand stegulece, si cari esird din curteaconsulatului. Din M-rea Santul I6n si dela Zlatari maiesira vezza trei-deci de Eteristi, tot cu stegulece, in felulsteagului ce purta C. Aristia. Processiunea trecu pe din-naintea caselor domnesti (ce eratz in faca theatrului),apuca pe dinaintea caselor Cornescului, pe din dosul bi-sericei Iene, pe langa Coltea, si pe la S-tu George ; sise opri la curtea veche, unde se facu rugaciune, se c'anta31 &Iva, Dovine, poporuhl tai" si se descarcard in aertimai multe focuri, numai cu praftz, strigand toti vivat li-bertatea ! In fine processiunea se inturna pe ulica francesa(acli strada Carol); si se opri la casa Bellului, undesteagul fu infiptu pe porta caselor, strigand toti Grecii,entusiasmati:

Si la portile Bisancului ! ')

Doctorul Cristaris, literatortz distifistz, care a sacrificatUtad averea sa pentru causa eteriei, a inrolattz singurumulti volintiri cu spesele selle 2). Elba fu unulu din ceimai entusiasti si onorabili eteristi.

Ipsilanti astepta ca Sava si Tudor, dupd esempluluCdpitanilor lordake si Farmake, Boierilor,, sa viesa" se puie sub ordinele selle ; vedenda insd ca nici unultznici altulu n'ati gendu sa, i se inching, trimisse la Savape Lassanis, secretarultz sea intimtz.

Lassanis imputd lui Sava indiferinta sa , si acesta irespunse ca causa eteriei este perduta farce concursuluRussiei; ca ostirea russesca n'a trecuttz Prutultz, dupecum Ipsilanti a promistz ; ca prin urmare Principatele, casi Grecia, farce ajutorulu Russiei, vortz fi espuse la res-bunarea Turciloru. Lassanis se sili a 'hi convinge cacabinetulu Russiei nu putea trimite ostire in Principate

Dupq Incrediniarea D. Aristia, care traescc. Vec)i Fotino, pag.73. -- Filitnon vol. IT, pag. 134.

2) 1-kaybattd, pag. 211 Lautencon, pag. 79

')

di

s'alla

11100 ai

201

inainte de intrarea Turcilorti : cad numai. printeacestaTurcii aru da Russiei pretestulii legalii d'a interveni, cacalcatori de tractate.

Sava, care n'avea Inca se vede cunosciir4d de desapro-barea officials a micdrii lul Ipsilanti de care Alesandruanti Russiei , se decisse a se duce la Colintina, spre apresinta omagiele selle capulul insurectiunii g,recesci; prinurmare, se prefacu cu totula devotatu intereseloru eterieT,rissipindu astfelu banuelele ce Ipsilanti avea contra luTSava ').

Ipsilanti invita si pe Tudor in cloud renduri, prin ca-pitana Iordake ; der Tudor refusa a se duce, temandu-sede veud cursd.

Sava, ca assigure despre bunele intentiuni allelul Ipsilanti, i propusse ca. remane ellU ca ostagiu intabara lui Tudor; numai se decisse a merge siTudor la Colintina 2), insocitu de Episcopulu Ilarion.

Duca, unula din comandiril ostiriT luT Ipsilanti, propusseacestuia ca sa ommore pe Tudor ; dera Ipsilanti se opusse,observandu-'i ca n'are sa se amestice in asemenea lucruri;si apoi, ommorand pe Tudor, aclaoga" Ipsilanti, perdemupe Sava care e zdlogd la Tudor.

Cu atat mai bine, respunse Duca; scapam de amandoi,caci amandoi sunt gra]. banuiti.

Sa nu ne grabim, c,lisse Ipsilanti. Sava s'a caita ;pOte se va car si Tudor; lesne ne scapam d'acesta candvom avea probe despre necredinta luT 3).

mOrtealui Tudor era hotaritd in cugetulu Eteri-stilor, anca de la finele luT Martie ; Vulturulti Olteniei cdclu

') Gervinus, op. cit. pag. 189.Cioranu (pag. 52) sustine ca intalnirca intre Tudortt Ipsilanti ar fi fost

in nisce case de la cismeoa Mavrogheni, afara din bariera Mogosoi; ca. atattTudor catt Ipsilanti venirA acolo insociti de cite ua garda clintre ostenii cefmai byavi si devotati, Afars dc Cioranu, top cef alti scriitori, fi chiar contim-porani carii traescit, sustint ca Intalnirea a fost] la Colintina.

Ve4i, Tticupi, pag. Go. Cimanul, 53. Rayhaud, pag. 211. Filimon,vol. II. pag. 133.

3) Filimon, pag. 133.

sa-lt

ast-felt

Astir -felt,

ei

ei

'202

in ghiara VulpeT fanariotice peste doua lunt; si nu prinforta, ci prin tradare, cum vom dovedi la loculu sed.Despre convorbirea lu! Tudor cu Ipsilante, sunta maimulte versiun!, tinele absurde '), altele ridicole 2), altelepasionate 3).

In privinta acestei convorbiri, atatt de importante, amcullesu de la differiti autori, pamenteni sl strain!, car! alldescrisu acea conversatie, cum si de la cei ce all aflat'ode la mai-toff occular!, numai cuvintele ce se potrivesciicu bunulu simtu si cu natura lucrului.

Tudor se presinta la Ipsilanti cu respectula cuvenittunuT flu de principe, care domnisse in Romania, si delacare elk' priimisse bine - facer! ; in fine, cu respectul euvenituunuT generalu russescil, si generalisim all ostirii grecesti.

Ipsilanti, la re'ndul set, ca onyta bine crescutt, si cadiplornatt" rafinatu, (adica-, Fanariotu), priimi pe Tudor cumulta politeta, i vorbi cu multa amabilitate 4) si It" in-vita sa seacla jost langa dansulu, facandu'i tote onorurilecuvenite capt" influinte ce dispunea de scirta tend,si de care avea interest' a 'lu captiva spre a 'it" attragein partea sa.

1). Vedi Nota No. LX.V.2). A.sto-feld Cioranul (pag. 52-53) dice ca Ilarion 'era und vendAoF pentru

Tudor §i pentru (era; i ca Ipsilanti a voitil a anadgi pe Tudor cu tot scrisorede la Capo-d'Istria, pe care a refusatri ca s'o dea lui Ilarion citescd.

3).. Astd-feld GevInus care In mare pane a copiatu pe Istoricii crreci, dicela pag. 189, ca udor voia sa se faca Domnu cu ajutoruld Turcilor; i de a-ceea consilia pe Ipsilanti sa hen Dunarea, ca sa scap de eh, fiind ca era opiedicd la realisarea planului sea.

4). Cuvintcle ce Ipsilanti se ()ice c'ar fi adressatii atunct lui Tudor Ty AzS16t7,4 ,yatodet?... Ce dice magarulu? dupe cum assigura Kiriak Popcscu, in me-moriul sed (Romeo/ft/a No. 299 pe 1862) nu se pdte s fi fostd pronuntate fieIpsilanti. Kiriak de uncle le-a aflatii? De la Tudoi? Dar mAnchia acestuia nu'ipermitca a mdrturisi singur ca a fost insultat de Ipsilanti; afar[ numai dacaac6sta Tudor a voit a dispune red pe al set contra lot Ipsilanti.

De ni se va obiecta ctt asemenea termeni p'atunci se obiclnuia a se adressa,cu ton -familiar, de cei mad cure eel mici (cum qicea ba;1 boierul IordacheFilipescu fostilor set servitors, ajunsi boierr: ce fad, magarule"?) vom respunde:ci Tudor era atunct egalul, nu inferiorul, lui Ipsilanti; ca nu eia politic dinpaitea lni Ipsilanti a dispune rd pc Tudor contra lui; el scopul intflnirii era

attrage, nu a'hi tespinge; in fine ci nici unu sciiitord, afara de Kinak, nucitcada aceste cuvinte, anogante iimultdtore.

kmui

puin

a!lasi

I'd

203

ImT pare bilkie ca te vedd, Arhon Slugerd. Unclee ostirea de 30,000 de panduri care 'ml aT fagaduitt ?disse Ipsilanti suridend.

Dar cel 30,000 de Rusi, care -ne-ai fagaduitit siLuminatia-ta in proclamatii, unde sunt ? Ind intreba Tudor,la renduld set, si p'acellast tont. .

Muscalii vord veni , de sigurti indata ce Turciivorti trece Dunarea.

Nu villa Muscalii, Beizade ') ; st Turcii vord intrain terra, fara sa intre si Muscalii ca se 'I gonesca ; cadnu 'i lassa celle-alte puteri; tote vord, Si thiar Russia,ca se sugrume revolutiile in tote partile. De aceea Lu-minatia-ta trebue se tree' Dunarea , cum ai disd in pro-clamatiile catre Romani; iara noi inlesnimd trecereapeste Dunare, unde crestinii te astepta cu brace deschiSe.Asa a fostu intellegerea mea cu capitanu Iordache ; sip'acestu temeiu am facutd si juramentuld de eredinta. InGrecia, nu in terra Romanesca, este loculd de lupta alluGreciloru . . .

Nu te 'ntellegd, Arhon Slugeru.Scopuld Vostru este cu totul altul de al Nostru : V'atI

sculatu ca se scapati pe Greci de jugulu turcescu; si NoTne-am sculatit ca sa scapatnit terra Romanesca de Domniilestreine. NoT nu ne putem batte cu Turcii; cari sunt alliatiinostri dupa tractate, si prin cari nadajduimu se desrobimudrepturile ndstre, calcate in piciore de Domnii streini.

$i credi Ore Ga Turcii te privesed pe D-ta cu altT ()chide cat pe mine ? Si cand Vor intra Turcii in terra, credi ea

') Desaprobalea oficiala a Intreprinclerit lui Ipsilanti de catie ImperatulnRussiel urmes1 se ii ajunsu la cunoscinta lui Tudor; pentru cuventulitUdriski, secretarula constaulta austriaca, si Zalicu, secretarula- consuluill francesD,fie-care din punctula sea de vedere, urme0.. sa fi .cornunicatu lid Tudor siIlarion ca Imperatul Russiel a desaprobat de sigur Intieprinderea lui Ipsilanti;

celclalte puteri voru suscine Poita ca s6 bage oOri in Principate pentruBoni pc Greek"; si cl Russia no se va putea Oppune, invocandii tractatele cuTurcia, find acesta una escepcionalit, Si tiindt interessan cbiar Russia asugrurna insuiectiunea. Veql in privinca acesta, Foam) pag. 66; si Valliant,vol. IL pag. 312.

,

sett

c1

ct

catlii

.

tai

a

- 204 -

or se to crutede pe D-ta, cu tote jelbile celle cu genunchiplecate ce ai trimisa la Porte. ?

Nu sciti ce gandti art Turcii cu Noi; der Noi nutrebue se le damn pricina ca se robesca terra. De vorveni cu batae improtiva nOstra,- Noi ne tragemu in mo-nastirile de peste Oltu, pe care le-am umplutu cu zaherellesi cu, Panduri; acolo eu me potu tine duoi sail tree ani,luptandU pentru drepturile terrer, pang le voiu capeta. . .

Se 'ti ajute Dumnecleti se isbutesci in planulu LuminatieiTalle; si mie, assemenea ; der crede-me , Beizade, fare.ajutorulu Rusilorti, vei fi batutti de Turd; si nu poti`ascepta nici un ajutoru de la Romani; numai in Moreeasi in Peloponesu pots da de torstl Turciloru, mai allesde se vora uni cu Grecii si Sarbii si Bulgarii. Asta elh otarirea si parerea mea. Dea Dumnedeti se flu gresitti.

Asa dar, arhon Slugeru, iti calci jurementul datlui Capitanil Iordache?

Am juratu, Beizade, se lupt cu Pandurii mei allaturicu Sarbii si cu Grecii, sub stegulti ostirii rusesci, dupacum ne ai incredintatti chiar Luminalia to prin tote scri-sorile si prin tote proclamatiile catre Greci si Romani.

De veneati Rush, luptamti cu tatii improtiva Turci-lor , cad Rush' sunt mai tari decata Turcii ; neviinduRusii, se. schimbd treba : cad not nu avem bataecu Turcii; not ne-am foloSsittl de imprejurarea acesta casa. ne redobandim drepturile nOstre; adica, sä. stapa"mtiterra de Domniile streine, si sa. usuramti sarcinile cellegrelle pusse numai pe grumazul bietilor sdteni; si nadaj-duescti ca plangerea norodului va fi ascultata de InaltaPOrta, daca norodulu se va arata supusti; cad cu batae,numai Noi singuri, nu creciti ca se isbutim pane. insfirsit.Ast-fehl ne povatuescil, Beizade, pe Noi interesele terrei;iar interesulti Greciloru este ca se. treca. Dunarea ; si cuajutorulu ,Bulgarilortl si allti Greciloru din Turcia, sa semassOre acolo cu Turcii. In Grecia este loculti Grecilor,si in terra Romanescd este loculti Romanilor.

2(35

nDoua sabii nu incaptl inteua teca. Carbunarul nu p6testa la una loco cu nalbitorul. Nu putem porunci amendoiin acelasa locu ; iar rameinda M. Ta in terra', vort veniTura' ca sa to gonesca; si ne fad si noua peire 1)."

Pe Cana. Tudor cobora scara ca se piece, episcOpulIlarion clisse luT Ipsilanti, in limba greca :

Se me crecli, Maria Ta, ua pusca data in Turdde catre Romani se va da pricina Turcilor a robi terra,sea a o preface p6te in pasalica ; ceea ce nu crec,la caeste in cugetul Marie telle.

N'am tema. de Turd; cad am la spate 6o,000 deRusT, indata ce Turcii vor trece Dunarea.

Se dea D-clea! Atund fii siguru ca Romanii vorlupta allaturl cu Grech 2).

Ipsilanti se desparti de Tudor forte nemultumita ; sidin minutula acella jura mortea ha Tudor, pe care 'laconsidera, Inca de attuncr, alliatu in secreta cu Turcii.

Se dice Ca, dupa intalnirea de la Colintina, Ipsilantise informa despre deffectele lul Tudor ; si incredintanduseca singurul deffectu era asprimea ce o intrebuinta contrajefuitorilor,, dette ordina secreta Arnautilora de subcomanda lui Prodan, ca se indemne pe panduri la jafuri,spre a provoca ommoruri din partea lin Tudor ca astfelse prov6ce revolta pandurilor si ca la timpul opportune,se pata Ipsilanti esecuta planulu sea 3).

Tot d'odata, prin Capitan fordake, Ipsilanti facu a seindoi privegherea asupra luT Tudor, cu speranca d'a punemana pe corespondinca acestuia cu Turcii , despre careaver, banuela. 4).

In faca desapprobarii lul Alesandru alit. RussieT , si

in facia ostilitatii lul Tudor s'a neincrederif sale in Sava,') Vedi Cioranu, pag. 53. Fratif Columbeni din Vladimir Raybaud

pag. 212. -- Ponqueville pag. 409. Laurel-icon, pag. 80. Tricupi, vol. Ipag. 6o. D. general Herescu. Nicolae Popescli de la Altietesci, care acestasustine ca a insotit pe Marion la Colintina.

2) Dupe. incredintarea D-lui Nicolae Popeseu de la Mu7'ateci.3) Idem.4) Idem.

-- 206 --

Ipsilanti se vedea in impossibilitate a trece in Turcia,unde, dupa informatiile luate, populatiile crestine d'acollonu erau indestula de preparate pentru lupta ; ba Incaerail intimidate de masurele energice luate de Porta sprea reprima insurectiunea ; apoi ostirea sa din Principatenu era nici destul de numerOsa, nici destul de disciplinata,

destul de patrunsa de scopulu cello adeveratil 'And ase sacrifica pentru libertate (afara de batalionul Sacru),mergand cu entusiasm a se masura cu ostirea puternica.a Turciei; in fine, ellu ar fi lasata in urmaji pe Tudorsi pe Sava, pe cad nu putea conta, Iucrand unul pentruterra sa, pentru Callimah si amendoi tin'andcorrespondinta, unul cu Turcii, cello -alto cu patronul sell:cad' unul spera prin Turci a scapa terra de Greci, si altultispera a ajunge Spataru cu ajutorul lui Callimah. ')

Acesta sili pe Ipsilanti se remaie in terra. Romania iprocura multe avantage in caclii de lupta cu Turcii ; si,

lucru neintelesti, ellu tote spera in concursul Russiei, incall de invasiune a Turcilorti in principate, care invasiune,credea ellu , va provoca negresit resbellulu intre Russiasi Turcia. Illusiunt de poetu, nepermise unn". °mil caIpsilanti, mai allesu in urma desapprobarii formale a im-peratului Russiei.

Unii istorici pretindu ca Tudor si Sava ar fi repetatujuramentul for de credinta care Ipsilanti 2).

Despre Sava se pate admite acesta, Sava find forte ipo-crit, si voinclU a se reserva pentru on -ce eventualitate ; catdespre Tudor, ellu n'a pututu promite alto de catu a nuattaca ostirea grecesca in trecerea sa peste Dunare , sia'i face on -ce inlesniri pentru acesta sfirsitu ; cad: scopulsell era se scape terra de nenorocirile unei invasiuni tur-cesci, provocata de Greer, inamici declarati ai Turciei.

Alti istoriei sustint cO, Ipsilanti ar fi pretins dela Tudor') Filimon (vol. II pag. 125) assiguri ca Calimah scria lui Sava: ,,Copiluln

met, volt datora ,Si viala si tronul, data me vei asculta, to vei arAtacredincios Portii." VecJi si Gervinus, op. cit. pag. 189-19o.

2) Laurencon pag. 79. Raybaud pag. 211. - Fotino pag. 72. - Filimon,vol. II. pag. 133.

si

cud

cells -alts

)i&)1

207

si dela Sava a'i da inscris ca si eT s'au sculat tot contraTurcilor si in favOrea Grecilor, si ca asemenea inscrise l'arfi dat luT Ipsilanti ') ; ceea ce nu se pote admite, dupdcite am ardtatti.

Ceea ce e positivu, este racela dintre Tudor si Sava,alle cdrora scopurT erati cu totula. oppuse , der cari semenagiaa, temenduse unul de altul.

Ceea ce este assemenea positivu este conduita ma-chiavelicd a luT Udriski, secretarula lui Flaisah, consulaaustriact, care plecancla ldsasse pre Udriski cu missiunead'a desbina pe Ipsilanti de Sava si de Tudor, si peTudor de Sava; prin intrige demne de cabinetiil Habs-burgilor 2). Prin desbinarea lor se departa pericoIulaunei revolutiuni in statele romane de sub sceptrulu Au-striei. Revolutiunea din Romania si Grecia era unaesemplu pericolosa pentru nationalitatile din Austria, cariaspiraa si elle la emanciparea for ; si acesta nu puteaconveni politicei austriace.

Un martor occulara, care a jucat una role in Eterie,facend parte ;1 din batalionul sacra assigura ca Ipsilanti,deldsata de Russia, credea cä. missiunea sa ar fi inde-

dacd ar face sa se verse putinti singe grecescuin lupta cu Turcii) care singe ar fi sementa ce ar dala timpu fructele binefa,catore , adicd, semnalul rescullariigenerale a Grecilor din Moreea si din Peloponest. 3)

Astfel numai ne putem esplica conduita luT Ipsilantiprin sederea sa 1a Tergoviste, prin lupta de Ia. Dragd-Sani, cu uä. ostire nedisciplinatd si condusa de capi im-morali si nesubordinati, in fine prin intrebuintarea mijldce-lor cu cari instreind animele Romanilor,, si paralisd ac-tiunea ostiriT selle, dupd cum vom dovedi la locula sea.

') Tricupit vol. 1, pag. T40.-2) Fotino, pag. Filimon, vol. II. pag 127. Lamencon, pag. 91.

Sutu, pag. 75 si 46.3) D. Constandin Aristia, sustine ca asemenea pnyinte le-a pronunlatn Ipsilanti

1a M-rea Horeclu (dupa infrIngerea dela Drag1qant) caud se gatea sa piece inAustria.

plinita,

1

6o-6r.

CAPITOLU XXIII.

Tudor guverna terra doue luni cu concursulBolerilor.

Pe la finele luT Martie, Tudor se stramuta la CotrocenT,unde '1u insotira." Episcopul Ilarion, Geani si Chinopsi,cad se instalara din preuna cu Tudor in acea Monastire.

Ilarion servea luT Tudor de consiliaru intim% care striain lidiba francesa actele destinate pentru cabinete ; Chinopsi,in calitate de secretarti intimii stria actele publice Inlimba greaca, si pe carT le traducea in romanesce D. PetrachePoenaru '), recomandatu luT Tudor de Care Ilarion ; iaractele destinate pentru PasT si pentru Sultanul, dupa cese redactati de Chinopsi, se traduceati in limba turcescade cel ce cunosteati acesta limba, Si acea traducere secontrola de alp: cunoscatori de limba turca, pentru in-credintarea luT Tudor, care era forte banuitorti 2).

Tudor Linea regulatu sfatu cu boieriT despre trebileterrei, .i in parte cu marele Vistieru (Vulpe), pentrustrengerea contributiilor Si aprovisionarea ostiriT.

La CotrocenT Tudor trata pe boierl cu multa politeta,poftinduji sa seada, candti veneat la visits saii la consiliu;

Fostul Director al scalelor membru al AcademieS romane.Dupa Incredintarea D-lui Petrache Poenaru, R6posatul Nicolae Ipatescu,

Sn nottele salle, sustine (in privinca bftnuelii lui Tudor) cl bucatele i le giteaunA Freda Panduru, In care avea incredere; gi ct Wait' el gusta din bucate,

,

')5i

209

jar ellu sta adesea in piciare, si le vorbia cu delicatecd 1); cutote astea boierii aveau fried de Tudor '); cad, cat ecluin' casa Brancovenului, i priimia cu duce pistale incdrcatece le Linea pe masa unde lucra , sedend cu mainele peelle in timpulu conversatiunii for cu. Boierii: dovadd deneincralerea luT in Boieri; dar in urma, le arita tad.increderea, cum affirmd D. Poenaru.

Temerca boierilor de Tudor si de Turd, candil se in-credintard ca Russil nu villa in ajutorulti Greciloru , si

intrigele luT Sava si Ipsilanti 3), decissera pe boieri a seretrage la Campul-lungu, ca d'aci sa pOra trece, mai lesnein Austria ; dar Tudor prinse de veste , si inchisse laBelvedere, in cassa luT Dinicu Golescu , vr'o dece saucinci-sere -dece boieri divaniti, din preund cu Mitropolitulu;afara de Baleanul, care, ca spdtartr, si pate cu consim-timintula luT Tudor, trecu la Campul-lung-U, si d'acolo inBrasiova , inlocuinclu-se cu Scarlatti Gradisteanu. Boieriifury pu,,31. sub pada a 30o de panduri alle.g, sub comandaCapitanuluT Ionitd, care se bucura de O.-Ca increderea luiTudor 4).

Cu tote acestea, la familliile cellor inchisi la Belvedere,cum si la alle cellor ce se aflat in capitala si voiati se piecein Austria, Tudor le inlesnia piecarea fard g-reutate, clandule'bilete de drum sub propria sa semn:itur:a, ;;i chiar 6meniarmatk pentru pasla 5). Tudor mai trimisse sj altesubscrise de boieri, ca din partea terrei, cdtre Pasii dupa

1) D. P. Poenaru.2) D. N. Popcsca dela Siusetesti ne as,igurzt ci di 111a trimisse

ca din partea 11.1 Tudor, se invite In Cotroceni pe bolerul Nicolac Filipescuacesta Ingilbeni de frici, si disse trimisului: chiami sc mi tic!"Fil linrgtitii, bomule, ii disse trunisul; C,c1 loci cia si ye tale, ve t oa dincapul locului." Filipescu nu se linisti de catii ca.uld se Incredinti, c i intr'a-devarii nu illii chemasse ca tale.

3) Dirzeanu. (Trompetta, No. 66o.)') D. Petrache Poenaru. Cimanu pig. 73. Dlizzanit (No. 660.) dice ce

erati numal i5o de Pinduri, sub comanda lui cipitans Simion; dar D. Poenatumeriti a 6 mai malt credutii, ca unub1 care, pun posttninea sa, urma si 43bine informatii; apol 5i Laurencon (pag. 83) suscine tote unmirubi de 300.

5) Vedi Nota No. LXVI. .

14

petitii

MI

Dario,

,

210

marginea Dundrii, spre a interveni la Porta pentru prii-mirea cererilor poporului, Si pentru trimitere de EfendicredincioT, cu 'cunotinta de limba greaca.' sail romana",de va fi putinta, spre a se incredinta Pa§iT prin ace'trimi.% de adeverukl. cellor aratate in acelle petitiuni. ;astfel P6rta sa pan.' satisface legitimele dorinte alle po-porului: ').

Aceste reclame produssera efectulu doritu. Pap, delaSilistra trimisse cat' -va Efendi credincio0.' ca sä. se in-credintese de adeveru. Luand §tire de venirea lor, Tudoraduna pe capitanii de panduri, be dette in secrettiinstructiile necessarii; adica, sa ascuncia armele, spre ase incredinta poporul s'a sculatu fard arme;

se spue trimi§iloru turd, candu vor fi intrebati, cä. els'at sculatti pentru gonirea Grecilor din terra §i pentruu.urarea poporului de dajdiile celle multe §i grelle; cavor fi, ca in trecut, supu0". Devletului (Portii); §i ca. vor platitributul legiuit ca in trecut, si ori-ce alte &TY ce se vagasi cu calle de Devletu.

turd, sosindt la CotrocenT, se plimbara printabara, in strigatele Pandurilorti. ,Se traiasca Sultanulti !Si sa le faca dreptate, ascultand plangerile norodului!

Trimi5iT remassera multumiti de priimirea ce li se facusse;incredintap: ca adeverate sunt celle reclamate prin

petitiuni de poporul adunat , promissera ca tote acellecereri se vor comunica carele va accorda,de siguru, fiind drepte §i legiuite. Apol trimi§iT consiliarape Tudor ca., ca sa pan. isbuti .mai bine in scopula seti,sa dea si dovada pipaita de devotamentul sett catre Porta,adica sa. curete ellu maT anteiti. terra de rebelif car' sesculass. era cu arme contra Turciel. Tudor promisse, cu

') Vedi Nota No. LXVII. Dirzenu menOonesa pi de alta pet4ie catre Portatrimisa prin Pap. dela Dil, prin care, dupa ce se plenge- contra Grecilor, tratandu'ide hainst §i voitori de reU ai Imperatiei, se rev. a nu mal orendui Domni dinnemulu Grecilor, In care Impel-aria nu se mal pdte, increde; ci, in interesuliiPorciI, sa se numiasca Domni dintre parnantenl; cad chiar Scarlat Calimah esteimula din lainuttorii apostari. (Veqi Trompeta, No. 660.)

ca

§i,

Padiahului,

si

si

trimishsi

Trimisit

211

conditiune ca Turcit se nu intre in terra, lasandU asuprd'iacesta, sarcina. Trimisii turd: se angajeard a comunicatote aceste dorinte Pasilor, ca acestia, la randul lor, sabe comunice Padisahului. ')

Dupe treT chile de sedere la Cotroceni, unde trimisiiturd fury tratati cu onOrea cuvenitd, el plecara insotiti dePanduri pentru pada, carl condusserd pand la Dundre ;erau incarcati de daruri din partea lui: Tudor, in schimbitpentru alte daruri ce si acesta priimisse de la Pasa dinSilistra

Pucin dupe plecarea acestor trimisi, sosi in terra unitalto turn, anume Nuri-Aga, insotitti d'unu Cavaz antiPaSei de la Giurgiu; ellu venea sa, caute in Bucuresciuna arma.sarti ce dicea ca i s'a furat de catre unti seinallu sou.

La CopacenI, ellu dette poste strejile luT Tudor, care 'litaddusser'a. la Cdtroceni. Dupd ce Tudor gdsi armasarulin Bucuresci, si i dette impreund cu alte daruri,profitd de acesta ocasiune ca se arate si luT Nuri-Agaceea ce ardtasse trimisilor Pasei de la Silistra ; adicaplimbd pe turcu prin tabard, unde Romani): adunati ard-tara si luT Nuri-Aga passurile lor, rugard a mijlocila Pasa din Giurgiu pentru dobandirea dreptatilor lor.

Nuri-Aga priimi si ellu ploconti de la Tudor, dupdobiceiti.; si plecd insotitti d'ud escorta de pada, lucre-dintata pe deplinti de supunerea si credinca Romanilorcare inalta Porta. 3).

Dar si alti turd, trimisi de Pail de la Vidin si de laRusciucu, se stricurard incognito in lagdrul de la Cotrocenispre a se incredinca de adeverti. Tudor, care luasse

I) D. P. Poenaru.2) D. Nicolae Popescu de la Musetesti assigarA Clt ploconul Pasil de la Si-

listra, trimis lul Tudor, se compunea dinteunti bntoiu ca de trel 'creche cu vinonegiu de Chipru, lamfi, portocale, smochine, cafea etc.; iar ploconul lui Tudorcatre Pap, deosebitd de doue salmi bogate, era ul caleasci noud cu dol calnegti.

3) Dlrzeanu (Trompetta, No. 660).14*

'T

'lu

0i 'lir

212

de tire despre venirea lore, se prefacu ca nu'i cunO5te;si 'I lasa sa se plimbe prin tabard si se observe ').

Intre Tudor si Pasi incepu prin urmare ua corespon-dinta." secreta contra Greciloru s'a luT Sava, prin Omen)."

credinciosi; dar cu tote masurile de pada ce Tudor luain privinta acesta 2), parte din acea corespondinta caduin mainele luT. Ipsilanti, prin spionii ce acesta avea p'entrearnauth lui Prodan 5i Macedonski, cum vom arata laloculti seri.

Din parte'i, Sava Linea si ellu corespondinca regulata 5i cuIpsilanti 5i cu Calimach, catre cari pira pe Tudor ca eintelles cu Turcii contra Eteristilort 3).

Neoranduelile ostasilorn luT Ipsilanti 4), cari provocaunecontenite reclame catre Tudor din partea locuitorilortidin districtele ocupate de Eteri5tT, silira pe Tudor a lucrape faca contra Grecilora, dand ordine ispravniciloru 5icapitanilora de Panduri a pedepsi cu mOrte pe asemeneafacatori de relle; apoi ordinele ce da Ipsilanti in distric-tele occupate de ostirea luT, pentru bani :;3 i provisiunT,

Tudor le paralisa prin contra-ordine, destituind chiar peprefectii numiti de Ipsilanti, in celle cinci judece. La*randul setl, Ipsilanti usa d'acellea5i mijlOce in privincalui Tudor, insu5indu's1 provisiile 5i banii destinati pentruostirea romana. ').

Ipsilanti trimisse la Tudor pe capital-1U lordache salcerd esplicari in privinta acesta. Tudor II respunse :

77Ca doue cutite nu incapti inteud tecd ; ca ellu e res-

pundatora de ordinea publica, fimdt-ca ellu si cu 'Diva-nula compuna guvernulu ten-el"; ca. daca Muscalii nu vial,Ipsilanti trebue sa treed Dunarea, cum s'a legato prinproclamatiile selle ; aft-felt-1, va da pricina Turciloru se

') D. Petre Poenaru. Fotino, pag. 92. Filimon, vol. II, pag 14o..2) D. Dumitru Columbeanu din Vladimir increclinteasi ci acea corespondinca.

se baga in bete giurite, spre mai multi assigurare.3) Philimon, vol. IL pag. 154. Tricupi, vol. I, pag. 147.4) Vec.I Dirzeanu (Trompeta No. 659 0 660;) Cioranu, pag. 6o. Colonel

Voinescu, op. cit. pag. 143.Dirzeanu ( Trompeta No. 66o).5)

213

intre in terra ; si Romani!, ca se scape de robia Turci-$i se pan. capata drepturile lor, vorti fi snit! se

gonesca pe Greci din terra ')."Capitant Iordache plea. forte superatti pe Tudor.Pe cand.ti locuitorii din districte suffereati jafuri si

omoruri din partea. zavergiilorti, locuitorii din capitala numai pucin sufereau si ei jafuri din partea vagabondilorii cese inrolati in ostirea lui Ipsilanti ; $i chiar din parteaarnautilort lui Sava 2).

Acesta sili pe Tudor a observa Sava ca nu's! in-deplineste datoria cu destula energie si sinceritate ; cadde aceea erati platit.i de Divanu arnautii lui, ca se paciesca pe bietii locuitori de facatorii de relle ; mai allestiin urma contributiei ce Sava pussese pe fie-care cassasi pravalie, tag pentru plata Arnautilorti se! 3).

Dupe intellegerea ce avura amandoi in privinca acesta,se dette ordine ca sa se armese tot! locuitorii, si sa °morepe ori-cine s'ar mai Incerca se'i jefuiascd, fie grea, fiebulgartt, fie pandurti ; apoi se luard masuri mai seriOsepentru pada capitale! 4).

Acesta fdcu se mai incetese Ore-cum jafurile ; der lo-cuitorii speriati se ascunserd prin hanuri, si prin mon-a-stir!, inchidandti unii casele si pra'valiele , altii adapo-stinduse pe la consulatur!, si multi pardsind Bucurescii,si plecandu peste frontiera ; insa cadeati din Scylla inCharibda : caci cette de Zavergii, respanditi peste ton

tineau drumurile ca si despuiati pe calldtori; astfeltinumai sub pada de Omen! armati mai putea cineva ca.-

Anarchia era in culme, spaima era generala1) D. Petre Poenaru.

Cioranu, pag. 6o. Tudor avea atata repulsiune contra arnau(ilorii, bleatiefusa a'i priimi In ostea lui. D. N. Popescu de la MusetescI ne assigurA cdIntre al$ii, un D. Daniil Cantarolu (din plaiul Arifu, distr. Argesu) venisse cu3o de ArnAaqi a se inrola in ostitea lul Tudor. Acesta respunse ca n'are in-credere in streini, earl au luata armele numal pentru jafuri; c nu poleiugadui assemenea neorinduele; §i Ca chiar Panduril slujescti cu left, sunt su-pu0 disciplinel ostasesci.

3) Dirzenult, Trompeta No. 660.Cimanu pag. 6o.

5) Fotino, pag. 75-76.

lora,

lui

S).

.

ella§i

')

locula,

latori.

')

214

In timpulu acesta, atattt ostenii din tabara lui Tudor,cum si multi sateni din comunele vecine, si chiar are-stantii duprin inchisori, erau occupati cu facere de san-turi si de meterequri imprejurul monastirii Cotroceni, allecarora urme se vecha si acli spre partea unde este asilulElena Domna. Sute de mesteri, precum fierari si rotari,erati occupati, sub prevegherea Pandurilor, cu dregeresi facere de arme, si de roue pentru tunuri, si cu felurite obiecte de ferarie trebuinciose uneT ostiri; in fine,cu stringere de provisiuni, ordti, faind, malaiu, pastrami,pismeti, etc. 1).

Prin aceste lucrari, Tudor pe de lid parte occupa peostenil sei spre a putea impedeca de la neorandueli,iard pe de alta se assigura contra vre unuT attacu farceveste din partea ori-cui; totti de ud data se prepara detote celle trebuinciose pentru ua lupta eventuald, fie cuEteristii, fie cu Turcii.

Mai in tote dillele PanduriT faceati essercitii militare,dupe systemul russescti, pentru ca sa. se deprinda cuarmele in each"' de lupta cu cei ce ar fi provocat acea

Inteua di, pe candtt Pandurii se essercitati la darede semnti, Cacaleteanu, capetenia tunarilor,, intreba peTudor in cotro se indrepteze tunul cello mare 2) pe carevoia se'la incerce ? Ca se dea ua spaima boierilor in-chisi la Belvedere, cad se ispitissera. se fuga cu ajutorullui Sava, Tudor ordond Cacaletenului se indrepteze tunulspre Belvedere 3). Boierii se pomenird farce veste cu ua ghiu-lea, care cadu dreptu in curtea caselor unde erati arestatT.Intellege lectorulti spaima Boierilor ! Cu tote esplicarile

') D. P. Poenaru DIizeenu. (Trompeta No. 659).2) Tudor avea 5 tunurf, dintre call doue mai marl, trel mai mica, dupe

cum assigura Kiriac Popescu, in memoliul sea, (Romanult, No. 304 pe 1868).Din acestea, cel mai mare era addus de Tudor de peste Oita ; era un tuna

tuicesca, luata de Rup de la Turd, in reshelul din 1806-1812; §i pe care,neputendu'l transporta, flu arruncassera Rusii inteua balta; iara trel tunuri eratdin celle domneKI, luate din Bucuresci; uniT suqint (precum, Dragulici) ca pelanga aceste tunuri de tucin, Tudor mai avea si tunuri de ciresin, portative.

3) D-1111 Poenaru. Cioranu pag. 73. Voinescu, pag. 141.

'i

lupta.

si

215

ce li se dette, ca din intemplare s'a ratdcitu ghiuleaoain acea directiune, ei remasserd convinsi ca.' Tudor le-apusu gendu reit Hotdrira dar se adopteze planult luiSava, d'a elibera inteud ncipte pe Boieri prin surprindere ;caci influinta ce Tudor capdta in terra incepusse a neodihnipe Sava, care banuia ca Tudor lucrezd ca sd se facdDomnu. Tudor prinse de veste ') ; si ordond lui cdpitanIonitd, care pddea pe boieri la Belvedere, ca se spuieacestora ca are ordinu de la Domnu Tudor, c'and seva arata Sava ca se'i ridice cu sila , ellti se'i dea, insamai scurti d'i& palind. Cdpitanul comunica acesta boieri-loru; si candu Sava se presinta inteud nOpte cu 400Arnaud la porta caselor de la Belvedere, boierii aller-gara la p- arta, si rugara.' pe Sava sd se intarcd inapoi,facanduji cunoscutu hotdrirea lui Tudor, de a-'i da morti,iar nu vii 2).

Sava, veclenduse dejucatt, se intOrse rusinatt; si incepusä. lucreze cu mai multd activitate pentru perderea luiTudor ; lard Tudor indoi strejile de la Belvedere.

') DirLeanu (Trompeta No. 66o) (lice ca Scarlat Grad4teanu ar fi destAinuitlui Tudor planul lui Sava, ce era inteles cu boierii pentru liberarea for de laBelvedere.

2) D. P. Poenaru Cioranulii, pag. 73.

CAPITOLU XXIV.

Cate-va acte de crudime d'alle lei Tudord.

De si crescut in contact cu Turcii barbari si cu Ru5i1 des-pop:, si nascutti cu aplicari resbellice, si tot d'odata san-ger6se, Tudors poseda in mare grade simtimentulu jus-titiei, si avea si consciinta datoriei selle ; elle intellegea, cubunulti sea simtu, respunderea cea mare ce avea ca capeallu miscdrii; si nu 'i era permisu a compromite causasacra, prin acte de sldbiciune ; asa darti, in interessultiordina publice, prin care se assig,urd averea, onOrea siviata cetatenilorti, si prin care se insufla incredere cel-lora sfiosi si indoiosi, prin to mare Protectorului si Suzera-nului ; si in interessulu diseiplinei militare, care assicurtisuccessele pe campula luptelortt, Tudor fu silitti a intre-buinta aspre mdssuri contra celloru ce, dispretuinda or-dinele selle, hrdpiati averea altora, fie aceia Panduri salArnduti; mai allesu ca assemenea desordine repetandusepe tad diva 1), urma sd fie aspru pedepsite.

Ca sa bage dar spaima in anima cellorti hotomanicum i numia ellu, Tudor spenclura pe unii de nisce sdlciice erati in marginea taberei de la Cotroceni, iar pe altiii sugruma in secrete ').

Cioranulu, 78-79.Fotino, 75-76.2). Ion Dtagulici, de la Cernovasani- D. P. Poenaru.').

- 217 -

tnteud cli nisce sateni vine tocmal: de peste Oltu sa seplanga la Domnul Tudor ca patru Panduri din partealocului le -au luatu in sila vitele din bath-turd, Si le-au van-dutti la Turd peste Dundre, lassandu-le copillasii muri-toil de fame.

Tudor ordona. Ispravnicului respective a prinde pe ceipatru hotomanY, a'i taia in presinta reclamantilorti, s'a'itrimite capetele spre incredintare.

Intre cei patru culpabili era s'un nepotu alla capita-nului Oarca, unul din favoritii lui Tudor. Oarca se ragade gramaticulu Episcopului Ilarion ca se rage pe acesta,si acesta sa stdruiascd de Tudor sa ierte pe nepotuktsea. Ilarion indupleca. pe Tudor, care si facu untirevasticare ispravnicul respective pentru gratierea nepotulmlui Oarca ; si audit revasul lui Ilarion, i Oise :

rEaca, popo, 'V; ama facutu hatarula ; de si asemeneahotomanY trebuesca pedepsiti, pentru pada altora ; darme temil se nu fie tarclitt : caci trimisulu cu poruncad'anteiti a si plecatu de ieri, 5i acumu o fi departe."Capitanulu Oarca porni callare un pandur credinciosu dincapitenia sa, care si ajunse pe trimisul lei Tudor in mar-ginea Oltului.

Dupa vr'o clece chile, plimbanduse cu Ilarion si cuGiani prin tabard, Tudor i dusse la untt loco dosnica,unde se aflati 3 capetini de omti, acoperite cu ua zeghetTudor ridica zeghea ; si la vederea celor trei capetini,eel" duoi amid ai lei Tudor se speriara.

De ce tdiatti ? sunta aceste cape-tini ilu intreba Ilarion.

Alle cellor trei hotomani de peste Olta, cari auvenduta la Turd vitele satenilor, lassanda copii for mu-ritori de fame, i respunse Tudor linistitt.

Oarca a avut norocti, cad' ar fi fostu patru capetini,clise Giani.

Crudule ! clisse Ilarion ; cum poti lua viata unui omti,canda'nu poti face ud mused ?

cuTal tulle

218

E! popo ! Nu se pote caci ua Oste faraascultare e mai rea de CAW ua haita de lupi flamendiAcesti panduri, pe cari '1 am taiatti, trebuia, ca ostasi,se apere pe fratir for sateni, iara nu se -'r jefuiascdtocmai ei. Daca de sateni nu le e for mild, frati cu dinsii, a-poi ce trebue se sufere albastrimea de la ei ? ')

Dar ce putea astepta cineva, dice Kiriak Popescu, dela ua 6ste neregulata si recruta 2).

Pe fie care di Tudor era silitti s6 pedepsesca, de farasea inteascunsti, pe cei ce faceaU neorandueli.

Unt ore -care Tufenu, fostu ispravnicu la Rusii de vede, sepresintainteua di la Tudor inteua stare vrednica de plansti:fussesse jefuitu si batutti rea de care Panduri, in catti a-bia flu sapasse de la marte fiult seti ; si veni-se treedille pe josu, nemancatu si mai goal. Tudor, dupe ceordona sela ospeteze, illti plimba prin tabard ca se vadadecd cum-va cunasce pe vre-unul din aces Panduri cari

jefuisserd ; cad pe fie care di veniati cette de Panduricu capitanii lor, pe candu alti Panduri erat trimisi indifferite localitati, pentru differite trebuinte. Tufenu nucunoscu pe nimeni; atunci Tudor aduna pe Panduri, sile tinu unti cuventa in care le arata ca ellil s'a scu-latu pentru dreptate, nu pentru plesca ; ca jafurile forvor avea triste urmari pentru terra; si ca e hotaritti apedepsi fara crutare pe on -cine ar mai indrasni sa fur'emacar un uou de la cineva.

Apoi Tudor ordona se faca Tufenului un rindu dehaine, cu cheltuela sa ; si dette si un revasu in caredicea ca on cine, de oil ce nernd ar fi, s'ar indrasni sa seattinga de Tufenu, va respunde cu capul seri. Tufenulipi acellu rivasa in porta caselor selle ; si fu nesupirattide nimenT, pena la intrarea Turcilor in Bucuresci 3).

alter di, intrandti episcopulu Ilarion in camera lui

') D. Nicolae Popescu de la Museteti.3) Mernoriult set, Romanulu No. 304 pe3) D. Nicolae Pepescu de la lguetescl.

altil-feliti;

In

"

'la

62.

219

Tudor, acesta ridica velinta ce acoperea patulu, i 'I' a-rata cadavrul until capitan de arnauti, a nume Ghencea.Pe langa jafurile ce comissesse, acesta se aratasse si re-bellu ordinilor lui Tudor. Ent fussesse adus in ferre toc-mai din districtul Valcea, unde facusse acelle neorandueli.

Crudule ! i dise Ilarion spaimentatti. N'o se ince-tezi uä. data cu assemenea omoruri ? phi prevestesca caaceste omoruri o se -'ti rapuie capulu.

'TTa m mai spusu, popo, ca hotomanii 4tia astfel tre-buescu resplatiti, cad imi strica toff.' rostul planulul met,i eu nu pociti se 'I ingadui a face ce facu zavergii. lui

Ipsilanti ; pe Mine me dOre inima de terra; poruncile melletrebuescu indephnite; cei vinovatl trebuesca pedepsiti,ca se nu se dica §i de mine ce dice lumea de Ipsilanti,ca de frica nu pedepsete ellti p'ai lui; d'aceea zavergiilui facti Cate audY, cad n'ati tema de nimenT

Cu tote astea, Dumitru Catellti din Cerneti (care trae.5te)unul din Capitanii de Panduri din Ostea lui Tudor, assi-gura ca. Tudor avea un tribunal militarti , compusu dinHagi-Prodan, Makedonski , Cretescu Si Cacaleteanu, injudecata carora dedea pe ArnautiT Panduril cei vi-novati. Tot Dumitru Calellu, Intrebatil find. despre tra-darea de la Gole. ci , la care dicea cal a participate Si

densulti, se scusa ca. Tudor incepusse a omori pe capi-tani lard judecata ; de unde se intellege, ca sae acellutribunalti era pro forma , sae ca era partialti ; ceea ce

') D. P. Poenaru.D. Zaharia Boerescu, fosta profesore la seminarul de laCurtea de ArgeO, raportea unt faptu analogu, care dice cd i s'a relatatt deun intimt al lui Ilarion.

Inteul di Tudor, pe and se Oa la Cotroceni, intieba pe Ilarion:Ce e de facutt, popo, and se impute sarea ?

Ilarion, care nu intelesse sensulu acestor cuvinte, nu ce se respunda;atunci Tudor, ridicandu velinca patului, i arb.ta sub -pate cadavrul unlit preotu

Eaca sarea norodului, imputita! I 4isse Tudor.Dar asta ce vina a mai ficut? intreba Ilarion, spaimentatt.Vina mare, popo, daa am fosta silitu se-'111 tait, respunse Tudor infuriate,

fare a voi sa se esplice...kccstfi faptu fit credeint adeveratt, dupd ate cunOscemil despre Tudor.

si

l).

si

sett;

220 --

sili pe Tudor a se face singuru si judicatora si esecutoru,chiar pentru apitanii

Inteu'd cli, la Cotroceni, pe canda Tudor conversa dupamasa. cu Ilarion si cu Geni despre multe, intre alte fapted'alle lui Tudor din timpulu resbellului russo-turca, narrasi urmatorult faptu caracteristica, care a remast tiparittin memoria locuitoriloru din Mehedinti.

nEram in gona unor hoti, cari avet de cdpitani duoipopi, cari popi savirs6a crudimi turcesci.

nPopossissem la unu sata.; cand Plaiesii imi adduseralegati pe cei duoi hotomani de popi, cari eraa tocmaidin acellu sate.

77Incepuiti dojenescu, spuindu-le ceea ce trebuia

sa le iar unulu din el', obrasnicu, imi respunse cusemetie : ncd are cine sa 'la dojenesca pe ellu; ca Epis-77copula e stapinula lui; ca numai Episcopulu 1114 pate

2,pedepsi; iar ea. sa 'mi vada de treba mea; sa. 'mi sta.-npinescti Pandurii mei, cari sunt mai ref decal telharii."

Poruncit atunci la cati-va sateni sa faca ua gropa laspatele altarului; cand grOpa fu gata, clisseia ,acelluitelhara de popi

Tn acea casa 'a lui Dumneclea, of citit-tu poporanilor71

santa evanghelie, care ()lice ca preotii sunt urmasif77apostolilor, sunt sarea pamentului sunt lumina norodului,sunt pastorii turmei, cari suffletult isf punt pentru ei;iar tu, hotomanule, dupa faptele talle nelegiuite nu mai

77esci vrednicu a fi pastorul turmei; o sa to ingropa dera.

la spatele altarului, ca popii ce o vedea grcipa to sanu mai faca" ca tine."

Dupd ce illa impuscaia, poruncia de batu pe celaltupopi pang ilu ommoraill si p'acella ; si 'I am aruncatap'aminduoi in grapd.

Apoi poruncia. de 'mi facu ua ciorba de iepure; s'ammancatu cu asa poftd, ca catii oiu tr d n'oiu uita aceaciorba!" ') Eata una actu de cruclime a la Tepesa.

') D. Nicolae Popescu de la urtescl D. Rupturenu, vec7iiu professoritdin Severin, 'mi a ielatatii unit faptii analogu; pOte e tot acesta metamorfosatit.

:

7,1

tei

77

set.

sa'idice;

- '2 2 1 --

Tudor , care servisse in &tea rusesca, si se incredin-tasse ca numai prin discipline, basata pe subordina-;iunea passive, Rusii erad superiors Turcilor, Tudor credeaca pbte introduce acea discipline si in &tea lui ; darperdu din vedere ca. Pandurii nu se putRi compara cusoldatii rusi : pe cand acestia erad nisce marine, sclavi farevoinca, aceia, victime alle tiranieT, eraii fir ar muntilor, cars a-lergau de bung voe la trombica invierii, gata a-si versa san-gele pentru patrie si libertate ; dar pang atunci, credal' es, catrebue , in puterea flintei, sa profite de acea occasiunespre a se ,despagubi de la jefuitori,' sad a resbuna pe fratelesad. de averea luata cu sila de Zapciu si de arendasd, inputerea biciului ; apoi, in lipsa de plata regulate, es marcreclea ca le era permisa a lua prisosuld de la cel bo-gati; in fine, credea ca acdm era vremea a se imbogati,stringend si es bans albi pentru Slille negre.

In fa.6a atator inamicT, de care avea sa se terra, Turd,Greci, Bulgari si Ciocol, Tudor trebuia sa menajede celpucin pe Capitani; ceea ce facut ; astfel ca instinctuldde conservare ad silit p'aceT capitani a preda pe Tudorin mina lui Ipsilanti.

n'a

CAPITOLU XXV.

Tare II trech Dunirea, si Tudor parasesce Capita la.

Cu pucine cline inainte de intrarea Turcilor in terra,Sava, prin indemnulti Mitropolituld, si dupe staruinta luTTudor, se decisse a deserta mondstirile ce occupa (An-timul, Radu -Voda, Michai-Vodd si Mitropolia), ca sa eviteud luptd fait. folosu : cad Tudor era hotdritti a intrebuintaforta pentru acesta, in caclil de oppunere din partealui $ava.

Tudor occupa indata. cu Pandurii sei acelle Mandstiri ;iar Sava 41 concentrd o5tirea sa in hanurile din Serban-Voda si dela sf. Gheorghe ').

In Oioa de 8 Maki, dup. ce facurd sfe.tanie la Mi-tropolie , ridicard si Tudor Si Sava steagulu libertdtii,dupe esemplulu Eteristilorti. Steagulu lui Tudor l'amdescrisu in Cap. XX ; iar allu lui Sava era albu, avendpe dansulit zug-ravitil rastignirea luT Christie ; 5i fallnici ua inscriptie 2).

Ce sili pe Tudor la acesta ? Negresitu intrarea Tur-

I I) Filimon, op. cit. vol. IL pag. 154.2) ldem pag. 156 Fotino, pag. Ht. Acesta fapta revolutionara din

partea lui Sava surprinse forte mutt pe Iocuitorii din, Bucuresci, mai alesu peBoierl, earl '1A credeaft represintantul ordinii legale. La acesta BA sill atatuindemnul Eteri,tilor d'a se pronuncia, cum vestea despre intrarea TurcilorIn ;errA.

ai

223

ciloru in terra, ca inamici. Pe la finele lui Aprilie, Tudorpriimisse u0, scris6re de la Solomon prin care '1 vestiaimpresiunea ce a facut asupra Pandurilorti m6rtea Patriar-hulul; acesta revoltasse pe Panduri contra Turcilor, si ho-ta'rasera a se bate cu dansii in cadu d'a trece armatipe pamantulli terrei ; mai vestea Solomon lul Tudor ca Turciide la Adacale, de la Cladova, de la Vidinu, de la Rahovasi de la Nicopoli trecussera Dunarea, si se indreptatispre Craiova; si ca alai Turci neregulati treceatt hotescede la Ostrovu in Mehedinti, si jefuiau casele Pandurilor,nindti chiar pe pdrintii lor. Solomon trimissese acolo 200 dePanduri, sub Capitani Vasile Crapatu si Dumitru Busteanu,cars isbindu pe Turci noptea fara veste la satulti Bucura,omorisera cati-va din ei, iar Panduril, perd6nd numal pa-tru, se inturnasera la Monastirea Jitianu ; in fine arataca tabara turc6sca a sositti pang la satul Cioroiu , dis-tanta tree postii de Craiova ; ca.' de acolo se indrept6saspre Craiova ; si ca, neavendtt o; tire _ indestula, ellt setrage la Cozia ; iar respunsulti trimita Tudor lulSolomon la Ramniculti-Valcii

In urma atatorti probe de fidelitate si de devotamentitdin partea terrii Care Porta, Tudor ton nu putea credeca Turcii infra in terra ca neamici ai Romanilor, ci numai aT Grecilorti ; scirile insa priimite de la Solomon illuincredintara ca TurCii sunt ostill Romanilor 2).

Cu cate-va cille inainte de priimirea acestei sciri, Tudorse intelessesse cu Sava ca sa un?',sca fortele for spre alupta .impreund contra Turciloru, chiar in marginea Bu-curescilorti ; dar se incredinta indata, prin 6meni credin-ciosi, si dupa apucaturele lui Sava, ca scopula acestuiaera d'a-'10. trada Turciloru, ea si pe Ipsilanti, ins,;elandu'-

l) i3iog,rafia lui Solomon, pag. 8 §i 19.2) Laurencon dice (pag. 91) ci Udrisla, acestti Geniis r8S a11u revolMiunii

romanesci gi grecesci, assicura pe toti ci Turciilnu vinil; §i n'anuMa sosirea fordccat atunci cand ei se apropian de Bucuresci, din care causi multi caduravictime a furiel Turciloru.

sa-la').

p'amandoi cu fag-,dduele zadarnice. Tudor hotdri sa lu-crese singur, dupd cum ilia vor povatui imprejurdrile 1).

Sava pardsi Capita la inaintea plecaril lui Tudor, in-tdrindu-se provisorit in Monastirele Mdrcuta si Plumbuita ;dar lass in Bucuresci destui paznici pentru a apara dejafurile panduriloru Monastirele sf. Gheorghe si Serban-Vodd, unde se aflati addpostiti multi locuitori cu fami-liele si averile lorti. Cu tote ordinele severe ale lui Tudor,cu tote pildele ce facusse, omorandu pe hotomani, Pan-durii, inainte de plecarea for de la Cotroceni, luard arme5i cai on de unde puturd gdssi; insusi proprietarii ledidRi de buns \Toe, ea sd-'si scape viata. Er se incer,card a jefui chiar mondstirile Serban-Vodd sl sf. Gheorghe-dar furl impedicati de arndutii lul Sava 2).

Cu tottt entusiasmula pandurilorti pentru libertate, cutots ura for contra Turciloru, cu tote intdririle de laCotroceni i positia strategics a cellord lalte Mondstiridin Capitals, unde avea concentrate ostirea, Tudorintelesse cd lupta cu Turcii langd Bucuresci putea fi

fatald Capitalei, pe care o espunea la foculti si la sabiaTurciloru; hotari dar a se retrage in Monastirele depeste Oita, uncle ern mar siguru de reusita ; amand insdplecarea pans la, appropierea Turciloru de Bucuresci,pate cu scopil a aria de la densii prin scrisori care aveasa fie in deiinitiv linia for de conduits, atatti in privincaGrccilor cat si a Romanilorti.

La r3 Maid Tudor priimi scire ca. Turcii de la Silistrasosisserd la CYJilesci; iar la 14, ca cei de la Giurgiuinaintasiera pan' is Copaceni ; Tudora incepu atunci ase pregati de plecare.

Plecarea lui Tudor si apropierea Turciloru ingrijirdforte multut po-porulti din capitals ; multi din locuitori seaddpostird prin Monastirele vecine , si mai ales pe laconsulaturi 3).

') Filimon, vol. II. pag. 157.2) Filimon, vol. II, p'g. 158.3) Idem, pag. )58.

2131

X25

Tota in dioa de 13, Tudor, liberand pe boieri dinarestulti de la Belvedere, ii pusse sä, subscrie un protestucatre potentatiT de la Laibah contra incalcarii territoruluiromana de cdtre Turd, si mai allesa contra jafurilortisi ucciderilorri alharesci alle Eteric,itilora ; end ruga pemembrii congresului a lua in consideratie legitimele cerertalle poporulul, si a face sä, se realisese dreptele lor do-rinte, spre a se evita ua noua resccila pe viitorti ').

Cu presintarea acestui protestu la congresulu de laLaibah fury. insarcinati Geni, Ilarion si D. P. Poenaru.Despartinduse de Boieri, Tudor le disse : D-v. trecetiacum in Statele Austriei; cad eu trecti peste Oltu, cuton, adunarea norodu`lui., ca se me intaxescil In Mona-stirele ce le-am umplutu cu zaherelle gi cu Panduri ; sinadajduesa., cu ajutorul lui Dumnedeu, se me tiu acolomulta vreme, ca in niste cetaiti, pang sand voiu sili peTurd se dea terrei d.repturile si privilegiele ce norodultle-a cerutit prin mine de la Inalta Porta. Umblati sa-natosi ! sa ye lu,ninese ca sa iubiti terra cu caldura.

Nu incetati si din Brasiovti a lucra pentru dobandireasfinteloru drepturi alle patriei nostre" 2).

La despartirea lui Ilarion de Tudor, pe candu coboraitscara aminduoi de many., Tudor disse lui Ilarion :

Vet' da sema la Durnned.eu Ca nu m'ai lasatu sa taittpe cainii astia de Ciocoii! Macar dece din ei asi fi voitsa trimita umpluci cu paie ca plocon pe la imparatii !"

I) D. Petre Poenaru. Despre acellil protestu ne assigarl Si D. SimionRomanov, batilna ca de 70 de ant (ce are domiciliula in Buculqc1, stradaColtii) care la 1821 figura ca Mavrofor in (:)tirea lui Ipsilanti. Clad Tudor afosta addusu la Targov4te de Arnautil lui Capitana Iordake ca sl 'la taie, D.Simion. Romanov se alb. scriitoru in cancelaria de Indestulare a (Orli grece§ti,alt caria ,efiL era Somaki, unit litterator distinsa. Acesta presinto D -luI Ro-manov 1.16, chortle, scrisa in limbs romanl, §i gAsiti asupra lui Tudor, ca s'otraduca In limba grecesca. Era conceptulu protestului trimist de Tudor laLaibah, qi in care se descria cu culoil negre crudimile Eter4tilor, crudimi re-voltotore, Intre care era i acesta: ca Eteristii smulgeau copii de la sanul ma-meloru lore, II aruncat in sust, §i 'I prindeati in iataganele lore.

2) D. P. Poenaru.15

D-Slew

'1

226

Vei vedea ce vor face cainii hastia, pe urmd, cand le-orveni loru bine ! Tine minte vorba mea; daca vel trai. Dartutu am omoratil vr'o septe Lupi . .

Prea reti ai facutu, Arhon Slugerg ! Omulu nutrebue sa ridice viacd de °mil! S'apoi amu maispusu cine, scote sabia, de sabie va peri. Fugi mai binesi Dumnea-ta ; ca vor sa to onimcire Grecii, cnm au vruttisa me °more si pe mine 1).

Las 'se me oniore , d'or fi ei mai SuntRomani", nu sunt Ciocoiu se dosescu.

E! popo! De cdnd m'am imbrdcatil cu cama$eain tot minutulti asteptu m6rtea

Apoi cei doui amid intimi se imbrdtiseard si se despdr-tird ; ei nu se mai intalnird de cat pote in patria spiritelora!

Ilarion, care era stabu de inima, lacramsa" ; si disse D-luiN. Popescu, care '1U insotia irr esilitt: Mare 01111-1 vapierde terra, de vor ommori Greek!" Tar in emigratie,dicea adesea Ilarion : Ret" am facutil, Nicolditd, den'am l'asatti pe Tudor sa taie pe Gocol! Maine l'ar span-dura, de le-ar cadea in /nand! Dar acum e fardit !" 2)

Tudor dette Boieriloru spre pacia" 5o de Panduri cu-mu capitanti de incredere, ca insotiascd pang lahotarulu Austria Boierii plecard insotiti de Ilarion, deGeani si de D. Petre Poenaru. El mai aveaii pentru padaloru vr'o 20 de Arnaud, sub comanda lui Buluc-Basa So-tir, plait): din pungele

La plecarea Boerilor, Capitanul ce conducea priimiordinu secrett" de la Tudor a 'i conduce la MonastireaCozia, nu la Brasovii, voind a se servi s'acolo de dansiicum se servisse in timpul sederii selle in Bucuresci; s'a'iimpedica cu modul acesta a lucra contra intereselor po-porului.

Boierii, afland pe drumu acesta hotarare a lui Tudor,

') D. N. Popescu de la Muletesci assigura ca Grecil 'I ar fi propusit odat'i saotravesca pe Dation 1n cafea.

tar!.

mortii,

'in

sa'i

lord.'I

Idem.

227

se intristard forte mult ; si ved:e'nd ca nici rugaciunilenici banii nu pot indupleca pe capitanul de Panduri, serugara de MiLropolit a interveni prea santia sa.

Mitropolitul .fu silita a intrebuinca anatema 1) .contraacelut capitan, spre putea indrupleca ca se conducespe boieri pang la truntaria Austriei 2).

Dar abia scapard de Pandurii lui Tudor, si detterapeste Arndutii lui Ipsilanti.

Ipsilanti, insciintandu-se despre plecarea Boierilor, or-dona arbistratigului Duca, ce se afla la Ploesci, se alergeindata dupe dansii si sa 'I 'aduca la Targoviste, ,cu scoptid'a se servi si Ipsilanti de Boeri dupe cum se serviss e Tu-dor, pentru inlesnirea cellor necessaril ostirit selle.

Dlca le esi ina.inte la Campina. Boerii.se spaimantard,cu atatu mat multi ca nu se p'uteu opune luT Duca, careavea, intreiti osta5.1: de cata dansii; se cotisard dar cu totii,si rescurnparard cu bane libertatea lor.

Ipsilanti, inteud epistola care Duca, cu data din 17Main, imputes aspru lui Duca ac6std conduita, obser-vandu'i ea trebuia sa esecute ordinul sea, sari sa astepteordin ulterior ; iar nu sa liberecle pe Boeri, cart 'I ar fi fostude mare ajutor; dAr ce e mai gray, prin conduita sa ellusperiasse pe Ploesteni, cart se rdspandird in tote partile, pier-cJand astfeliu Ipsilanti folOsele ce putea trage de la dansii 3).

Abia sositi in Brasov, Boerii. primesca stirea despremOrtea lui Tudor ; astfelu cei trimisi din partea terei laLaibah se opresc in Brasoya, dinpreuna cu companionirfor de druma.

La i 5 Maul, pleca .si Tudor de la Cotrocent cu tadostirea sa, compusa din 5 tunuri, vr'o 4ocio Panduri ar-

si 500 Bulgari calari sub comanda lui Prodan siMakedonski ; si multe carre cu provisiuni, cu familiile Bul-

%) Blesternul arhierescu avea p'atunci in Romania efectul ce avea in mediul evilescornunicanea din partea Papilor:

2) D. P. Poenaru.3) Filimon pag. 159.

alit

matI,

228 -

garilor, si cu diferite unelte pentru resbel. Tudor se in-drepta spre Pitesti, pe la Gaesci.

Drumul cel mai dreptu spre a merge peste Oltti erape la Serbanesci, adica pe drumul cel vechiu al postiei.dintre Bucuresci si Slatina, pe unde si venisse Tudor cuostirea luT, si pe unde nu avea se intimpine nice ud pie-dica din partea Eteristilor ; a merge pe la Pitescl, undese afla avan-guarda luT Ipsilante, sub. comanda luT Cd-pitan Iordake, era a se espune la o inc-aerare cu acesta;Ce silisse dar pe Tudor se schi.mbe planul seu, d'a se in-tari in mondstirile de peste Oltu, dupa cum anuntasse bo-

si d'acolo s. dictese conditiile selle Turcilor, cuarma in many ?

Si Sava si Tudor furd jucaria luT Udriski, care voiaseji per4.

Prin mijlocirea luT Udriski, Tudor intra se vede in co-respondinta cu Kehaia Bey, pe candtia cesta se aprdpiadeBucuresci ; si consimti a urma planul trasti de Udriski:adica, Tudor sa lovesca avan-garda ostirii lul Ipsilantide la Pite:;-iti, pe cand Sava cu Turcil vorti lovi corpulostirii grecesci de la Tergoviste, puind ast-feiti pe Ipsi-lante intre doue focurl. Ua datat erra curatita de Ete-risti, Porta promittea acordarea tuturor cererilor Roma-nilorti.

Udriski promitea lul Sava domnia terei pentru Calimah ;si lui Tudor, tronul terril cu vechea et' autonomic.

Si Sava si Tudor cdclura iii cursa: intinsd de Udriski :Tudor, nu credem pentru ca sa se faca Domn, ci ca sa

scape terra de robia turcesca.", si sapota dobandi Ro-mani drepturile loru, lard vdrsare de singe, creclu ca ein interesul terrii a se uni cu Turcil contra Grecilor : acurati adica terra de acesti aspect' periculosi, cart', in cursde un seculu, fusesserd flagelula Romanier, si Carr, chiaracum, causassera terrii atatea durerl, si provocasserA in-vasiunea turcesca.

-

erilora,

2

Din parte'f, Sava, care cunostea prin Udriski tote a-cestea, si voia a se scapa de Tudor, singura piedica la ur-carea pe tron a lui Calimahu, comunica lui Ipsilanti, la

6 Maiti, scopul lui Tudor : ca adica ellli inaintesd sprePitesci cu scop pune pe Ipsilanti intre doue focuri, in-tre Pandurii lui Tudor si Turcii lui Kehaia-BeT; si tri-.mise 400 de Arndud spre a inlesni lui Capit an Iordakeprinderea lui Tudor.

Dupe aceea pleca si ellu la Tergoviste cu restul ar-ndutilor, si insotit de Buluc-basa Ghencea, de Mihale side Tufecci-basa, cu arnauti lorti. ') Sava insd trdda si peTudor si pe Ipsilanti, urmand orbeste consiliele lui U-driski 2).

n diva de 16 Maip, Boierii rdmasi in Bucuresci, dinpreund cu Baltdreulti, ca din partea comersarrtilor, si

cu Udriski, esira _inaintea Kehaia-Bei. la satul Cate-lulu 3), unde tdbarasse cu corpulti seu de ostire.

Dupes ce Boerir si comersantil facurd actu de supunerecare Pasa de la Silistra, assigurard cu vieta for despre li-nistea locuitorilor ; iar Kehaia-Bey 'T primi cu bund,voinp,promitendu-le protectiunea sa, si incredintandu'i ca are or-ding a protege pe supusii credinciosi Portii, fiind tri-misti numai contra apostatilor 4); apoi le ordond a se in-turna linistiti in Bucuresci, ingriji pentru zahereoaostirii impdrAtesci si pentru conacele ei, cad a douac,Iare sa intre in Bucuresci.

) I-Minion, vol. II, pag. 6i Tricupi, vol. I, pag. 157 Fotino, pag 1613) Laurel-Icon, pag. 162.3) Altil clict O. la Dude§tl. Vecli Darzenu, Trornpeta No. 662.4) Prin urmare si contra Romtmilcr, case se sculassera 3i el cu

)9

d'asi 'T

lui

s'a

annele.

CAPITOLU XXVI.

Tudor pure la ineercare vitejia Panduriloril ').

pioa de 15 Maiu fu hotdritd de Tudor pentru pornireasa peste Oltu. Era Duminica. Dupd terminarea servi-ciului divina, care se tinu is 1\ilitropolie, se sfintird ste-gurile 2); si &tea se prepares de plecare.

Cotta de Bulgari de sub comanda luI Prodan Si Make-donski, care stationa in BucurescT, veni ea la Cotrocenidupes amiacli, ,unde se uni cu corpulu o. tirii Jur Tudor.Carrele cu munitiuni, cu bagaje, cu provisiuni Si cu fa-miliile Bulgariloru se porniSserd inainte, de diminetd.

In capitolulu precedent-it am ardtatti ca causa retrageriIlui Tudor de la Cotrocent fu necredinta lui Sava,temerea arderii capitalei de care Turd ; pesteTudor spera ca va putea lupta mar cu succesu in Mo-:nastirile intdrite aprovisionate, in caciti cdnda Turcirn'ar satisface legitimile cereri alle poporului. Una dis-curst, in sensulu acesta, tinu Tudor cqtirii selle in mo-mentulu .de a pleca ; ellu termina clicandit: cd a sosittitimpulu luptel cu paganulti, daces acesta ar incepe lupta;

') Memoriulu lui Chiriak Popescu Rotnetnut pe 186-2 No. -304 317)ne va servi de conductoril In narratiunea cellor trei capitole urmUdre..

Stegulu cello mare al lui Tudor, assigura D. Nicolae Popescu de la Mu-§eteci, era

David,zugravitii In Bucuresci cu maestue do un callugaru de la Antimu, ann-

me cal e lnvetasse pictura in Russia ; de nude se intelege c'avea done steguri.

. si

Oltu,

(ve41 *i

si

si

2)

231.ca vitejia si entusiasmul Panduriloril le assigurd biruinta,-mai allestt ca Turcli dupd atunci nu erati ca cei din res-bellulti din urind d'intre Russia cu Turcia, Ia care res-bent" luasserd parte multi din ostenii ce se aflati admit"sub stindardulu libertatii; in fine,, ca cu ajutorulii 1u

Dumnedeti, si cu voinicia Pandurilortl, ell(' sperd a biruipe pagan(', care va dossi .rusinatti, ca in luptele de laCladova si Feteslam ').

Pe candil Tudor tinea Panduriloru assemenea discursti,prin care '1 infuria contra Turcilorti, ell ('. correspondeainteascunsa cu Tura: contra Eteristilora 2). Un assemeneajocu era periculosa pentiu Tudor: 'cdci corespondinta sacu Chehaia-Bei, cadand in m'ana Grecilorti, fu arma ceamai puternicd. .cu care Cdpitan Iordake attrasse pe cd-pitanii de Panduri in partea sa, si lit putu lua la Qolestilard greutate din mijlocul ostirii selle..

Ostirea porni. dupd apussul sOrelui in directia Pitesci-lorti. Inainte mergea pedestrimea, compusa de Panduri;Ia mijlocti eraa tunurile; iar callarimea, sub comanda l'aProdan, Alesandru. si Machedonski, forma arriere-guarda.

Prima nOpte ostirea tabdri din collo de apa Ciorogirla.Tudor allesse ud positiune favorabild Pentrd on -ce attactieventual(' din partea Greciloru sal a Turcilor; dettesinguru cuventula de ordine, pe care 'it" schimba in fie-care nOpte; aseda ostirea in carrel, puindu la mijloctitunurile si carrele cu munitiuni si cu provisiu,ni; pusse sen-tinelle affair): iMprejurulti taberei, in differite directiuni,in distanta de un, patraru de orb ; la flancul(' pedestrimeiaseda callarimea si reserva; sentinellele se schimba(' re-gulatu la fie-care duoe ore. Tudor, callare, insotita deio osteni allesi, visitd, tabara tcites nciptea, spre a se in-credinta daces ordinile selle se eSsecutd , si spre a fi

desteptti in cacti" de vr'un attacti fard veste din partea

') Ve41 Nota No. LXVItI.2) Memoriu 1u1 Chinal: Popescu (fimndraut No. 307).

- 232 -

inamiculut Ellu dorrnia numai dioa, candt repausa ostirea ;si attunci, multu doue set trei ore.

In reversatulu diorilort, se dette semnalult de plecareprin descarcarea unui tunt , si prin batterea tobelort,urmanda aceeasf ordine de marst ca in dioa precedents.

La amiadi .ostirea se opri la Bolintinul din valle. AciTudor intrebuinta ua stratagems militara, cu scopt d'adeprinde pe ostasi cu attacurile fara veste, si d'a puteadeosebi pe cei fricosi de cei inimost dandt ast-felt d'udparte pe cei d'anteit, ca se nu adduca incurcatura inlupta, si insarcinanduii cu pada proviantului si a munitiunii.

Pe candu dar ostirea repausa de amiadt la Bolintinuldin valle, Tudor ordona in secrett unui terant, ca sevie repede in tabard, si so spuie ca trei mil' de Turd,din cei sositi la Bucuresd, s'au luatu in gong dupa ostirearomanesca ; si c'ar fi aflatu ca alti trei mil' de Turd,din cei sositr la Giurgiu, au pornitu si ei, pe alts calle,tau in gOna lui. Tudor, cu scopu de a-'1' taia drumult,si a-'1u pune intre doue focuri.

Pe d'alta parte, Tudor ordona. capitanului Simeon silui Buluc-basa Ion Vanciu, ce faceat parte din avan-guarda ostirit ca se is zoo callareti si sa se departedede tabara in directia Bucurescilort, oprindu-se inteuntion ascunst, unde sa. Se lege la capt cu turbanuri tur-cesd; ,poi, astfelu strevestitt sa se arate ostirif in de-partare dee ua fuga mare de calk'.

In fine ordona unui altu satent a se imbraca in vest-minte de cersetort, si a spiona sentinellele in privintanumeruluT ostiriT; apot addust de sentinelle inaintea luiTudor, dupa ordinele ce aveat, ellu spusse ceea ce era in-vatatt se arate sicellu 1 altu satent.

Sentinella la care seadressa acestt terranu, banuindu'lde spion turcesct, ilu adusse inaintea lui Tudor. Acestailu intreba cu asprime, in auclulu tutulor : de unde vine ?Si unde merge ? si ce cauta a ispiti pe osteni ?" TOrranulurespunse, dupa cum era invatatil :

233

Santa trimisti de Turcii tabdriti langd Bucuresci case aflu unde esti cu ordia dumitalle, si cati ostenT al' ;

si apoi se me intorcti lute ca se le dual respunsulu.Alti trei iscoditori s'au pornitu d'ua data cu mine pentruaceeasi trebd, pe altd calle ; iard 3000 de Turd de laBucuresci, Si .a1ti 3000 de la Giurgiu, au pornitu ca seto pule la mijlocii. Tudor se prefacu ca se tulburd ;incallecd callul, dette ordine sa se adune tot' ostenii, sile tinu un discursa in sensula cellui pronuntata in dioapornirii selle de la Cotroceni ; si terming astfelti :

nVom birui negresitu pe vrdjmasi, ca la Cladova sila Feteslam ; Si va remanea numele nostru neuitatti la alte77nemuri si la copii nostril : cdci acesta luptd este sfinta,

nde vreme ce privesce la dobandirea drepturilor terril77nostre. Iarbd de puscd avem , tunuri bune avemt ; si

17voinicia I 4 I).

Tudor asedd apoi ostirea in ordine de batae, luandud positiune favorabild ; si tunarii stat gata cu fitilurileapprinse ; ells trimisse 400 cdllareti in departare d'uncarte d'ord de tabard, din car)." zoo in directia Bucu-rescilor, si zoo in directia Giurgiului, pe unde se credeaca vinu Turcii ; si le dette ordinti ca, intalnindu avan-guarda Turcilor, se nu dosescd", on care ar fi numerultifor ; ci luptdnduse cu (latish', sa se retragd incetti spreostirea romanesca , pang in departare de ud batae depuscd, cdndti atunci sa se repedd fie-care la postul set.

Cel zoo cdlldreti, cari se indreptasserd spre drumultiGiurgiului, intdlnird pe cel doue sute de panduri stre-vestiti ca Turcii; si descarcand in el de departe puscilelor, incepurd a se retrage incetti spre ostirea rom5.'nd,dupd ordinul ce priimissera dela Tudor.

Pandurii ce erati strevestiti ca Turcii inaintard incettspre armata romand, asedatd in ordine de batae ; Tudordette atunci semnalulti luptei, ordonand pedestrimei a

') Chiriac Popescu, (Rontiinul No. 304, din 1862).

- `3,1 -

sta pe locu imprejurulu tunurilor, asteptand apprQpiereainamlcului.. In ininutulb. cand Ostea astepta ordinul deincaerare, Tudor ordona tunarilor se stinga fitilurile ; cad'a bag-at-1 de s6na, clisse ellti, ca acei cart villa asupra-lenu sunt vrajinasi, ci Romani din avan-guarda ostirii selle ;si ca 'din gresela era sa se ommare crestini cu crestini.

Assemenea stratageme repeta Tudor in mai multe rin-duri, atat noptea catit si clioa, in celle patru clille dedruma ce fa.'cu ostirea sa de la Cotroceni la Golesti.

CAPITOLU XXVII.

Simptome de rebeliune.

Din cliva Cana Tudor tidied stegulu revolutiunii, ellu,nu incetd a recomanda otenilorti seT respectu la pro-prietate si supunere la ordinele selle, facendu'i a intelegeca ostirea cea mai vitad, lard disciplina, este invinsa.,ori care ar fi numerulu ei; si adducea essemplu pe Mus-calif si pe Pandurii din resbelulu din urina" turco-russil,in care cette marl de Turd nedisciplinati fusessera it frantide unit mimerti mica de Cazac! si de Pandurl, car! ascultauorbete de ordinele Capilor loru; pentru acestii cuventu,

. Tudor pedepsia aspru pe eel ce cutesat a rapi avereaaltora, alesU averea satenilorti.

Ella le clicea adessea: assemenea jafuri din partea u-nora osta5i attragti asupra-le urgia lul Noi nu77ne-am sculatu se rapimu averea fratiloru nostril, ci s'o

improtiva pradatorilorti, dupa cum ne-am legatogrin jurdmentti. Noi ne-am plansti si cdtre Turcia si cdtre"Russia improtiva acelora ce ne -au jefuitti, pentru carepricing ne-am si ridicatu cu arma ea sa.". scapamu de a-77celle jafurr, sa dobandimu drepturile nostre cellecdlcate de strein!; apoi tocmai noi sa cla.mu pada. de

assemenea jafuri? Ve mai clicti si de asta data,, ca, dacdrs'o mai tangui cretinti pentru cella mai mica

Mai

D-clew.

na.O.rama

i veal",

n

vr'una

lucru ce s'ar lua de voi cu sila, acellu jafuitora cu mOrte vafi pedepsitu; cad, prin asemenea fapte nelegiuite, damnprilejti vrdsmasilorti se ne rasboesca ca talhari; iara Sul-71tanul nu va lua in semi plangerile nOstre numai

71Cana. nu vom capata cu voie-bunk, aceste drepturi, a-

n tunci ne vom lupta voiniceste ca sa le cdpatdma cu sa-bia. Am hotaratu, fratilorti, se perim mai bine dupe fatanpamentului, de catit se remanemu dupe cum am fostil.npend aci ; iaru nOstre nu le vomu putea cd-npata daca vomit lnahni pe fratii nostril, cari ne ajutdin lupta acesta, cu carrele si cu bucatele loru; apoi si totenemurile ne vloru °Carl, candu volu afla ca not singuri,

ncari ne-amt.1 sculatu pentru dreptate, jefuimu pe fratiinostril; si cu ereptti cuventu vom fi de Omeni uriti, si

,,de D-deti urg-isiti. Se ne purtamti dar cinstitt4 fratilort.,Idaca vremti se biruimil pe vrasmasi, sa dobandimti drep-nturile terii, sa avemii odihna pentru totu- d'auna, si safiipti sraviti de norOde ').

Dar cu tote consiliile parintesci si ordinele severe dinpartea lui Tudor, multi dintre osteni se dedat la pradesi la neorandueli, ast -felu ca Tudor se vedea snit a '1 pe-depsi, credandu ca cu asemenea esemple va putea im-pune celor reu naraviti,

De la Bolintin pang la Gdesci, Tudor omori peste doue-deci Panduri si Sarbi pentru furtisaguri, cum afirma. Cio-ranu 2); iara Chiriac Popescu sustine ca 33 .ar fi omo-rat% pe unii prin spanzuratOre, pe altii cu maciuca, elluinsusi cu mana sa; si pe multi din ei, inaintea ostenilor 3).

Ion Dragulici din Cernovosani sustine, la randul seu,C. pe cei mai putin vinovati II spanzura de suptiori, decracile arborilor, pe marginea drumului, atarnandu-le degate borfele furate; ierti Bulgarii 1111 Prodan si Mache-doschi, cari veneat in urma ostirii, scaparl. pe cei span-

') Memoriu 1ui Chiriac Popescu (Romlnul No. 304, din 1862).2) Opul citat. pag. 8o-81.3) Kirialc Popescu Vedi Romhul No. 3o 'j din 1862,

si

drept_rile

;

231

zurati, taindule funia ; din care causal acel Panduri lepastra recunotinta.

La potia Carcinovu,, fiind slat a spanzura Si a1tT

Pandurr, tott pentru furtiagurl, Tudor' ceru de la Ca-pitani incredintare in scrist ca nu se vor maT repeta a-semenea prade din partea panduriloru ce comandat , Ca-pitanii detera inscrisulu cerutt. de Tudor, afara de IonOarca, Ghita Cutoiu, Iene Ienescu ') .5.i Ion Urdarenu ;acestia se oppusera, respunzend lug Tudor ca el nu pot padicrangul cu iepuril; Si ca Tudor n'are nevoie de inscrisullort, ca pate omori ellu §i fard inscrisul lor, candu ovrea ellu 2).

Asemenea nesubordinare din partea unorti cdpitanY eraua trista simptoma de rebeliune ; si de la rebeliune latradare. nu e de caul un past.

Tudor 41' stapani mania, asteptandit occasie favorabilaspre a pedepsi p'acestl rebell, pe carl Incepu a 'I" banuica complici aT hotomanilort. Bulgarilort, cari formatin o5tirea sa ua cangrena periculOsa, de care trebuia sase scape cu uä. oral maT 'nainte.

In diva de 17 Mait, pe la amiacli, pe cand c=tirea td-barasse intre Gae§ti Carcinov, Tudor priimi ua scrisarede la Capitan Iordache, care se afla Ir Pitesci, 5i in care'lu vestea ca, de va Inainta spre Pitesci, ilu va lovi cuArnautii

lndignata d'acesta insolenta, Tudor citi scrisOrea inaudult tuturort ; 5i disse catre Capitanil sei:

71V'am spusu In multe randuri, ca. Iordache me gonesce

77 in faca, si cugeta Mortea mea ; ellu trebue sa." fi prinstinscrisorile inelle cdtre Pap Diiulai, 5i pate 5i raSpinSli 171rag aVeptaing la potia din urma. amt scapatuin casa mea din mainile Nemtilort, la trecerea lul dinterra nemtesca in terra sarbesca ; i in ion de multu-

vedeti cum inn: platesce ellu! Ce e de facutt cu

') Vera cu D. Ghip Ienescu de la Pitesci, fast deputatft.Cioi anti, pug. 8i A costa o affirmi Dragulici,

se.

rmita,

pi

ED '10

23d

71omula acesta Spuneti, N' suntema' de patru on

nmai tar' de cata densult, si avema si tunuri; cum cu-t6za eln se 'mi scrie astfelu ? ')"

Consultandu-se apoi cu capitanii se', Tudor se decissesa stea cu ostirea. pe. ion ; si trimisse pe Machedonski sisi pe Alecsandru in carruciorn de postia la capitan Ior-dache, ca sa. se intelega cu densulu in privinta, acesta;dupa apusula sdrelui, ce' doui trimisi se inturnara curespunsu, ca capitan Iordache are grelle banuele desprenecredinta lul Tudor, si ca astepta la Golesci ca se seesplice amanduoi.

Tudor avea si elu marl banueli contra lul Prodan siMachedonski, ca a ru fi intelesT cu capitan Iordache 2); siastepta occaclia favorabila ca sä. se scape de dansii, si deto' Sarbii ce se afiaa respanditi prin monastiri 3).

La 18 Maiu,. Tudor tabara cu ostirea sa pe carnpiade la Golesti, unde 'la astepta capitan Iordache si Far-mache cu tota ceta for de Arnauti. Tudor asecid ostirea sain ordina de bataic pusse pedestrimea la mijloca, ,informa de carrea ; si in mijlocul carreului, tunurile; iar peProdan, cu parte din calarime, la drepta ; si pe Make-donski si Alexandru, la stanga pedestrimii, formanda aripile ostirii. Capitan Iordache aseclasse si ella pe osteniiILA iardsi pentru bataie : pusesse la dr6pta pe Farmache ;in centru, pe Dimitrip si pe Vechiari; si la stanga se a-

') Chiriac Popescu (Romanul No. 307 pe 1862).2) Fotino (pag. 128) suqine cl eel doul cap! al Bulgarilor jurasserl martea lui

Tudor, inainte de plecarea acestuia de la Cotroceni; si la pag. 122, adaogl:Pax fi omortiii Insusl Prodan la Cotioceni, in jiva plec1rii salle, chid Tudora refusatft a da Bulgariloru lefurile loru, dace nu s'ar fi temut de &tea lul"Tudor, care ar fi mtcellritu pe Stu-Ulf." Asa dar Machedonslri si Prodan a-manarft esecutarea planului lord pentru unt timpu mai favorabilft, asteptanci unftpretestu seriosft, pc care '1 dete insusf Tudor la Golesti, dup1 cum vomft vedea.

3) Acosta o afirml si Solomon, in biografia sa (pag. 2o) cjicendft: La Ram-nicft primit u3 scrisdre de la Tudor, ce 'mf cjicea sa via cu toci pandurif mei laGolesti, gonind duprin mOnastiri pe Sirbi pe Greci, ca sh ramhie numal pan-duril din ceata mea, ca sa ingiijesct de zaherelle,

vol.

top

gi

239

sesta ella in fata lug Prodan, partea cea mai tare aostirii lug Tudor, ')

Superioritatea numerului ostirii lug Tudor, si entusias-muld PandurilQru, cad tragead singuri tunurile cu mai -

nele lord, nerabdatori a:se masura odata cu Arnautii can' IIsfida 2), facu pe Iordache a'si schimba planuld'; ellu pre-simtia ca, in lupta deschisd, va fi invins ; prin urmare gasi caera mai prudently a'si ajunge scopulu prin tradare de cattiprin hipta ; cu moduld acesta nici nu espttnea pe osteniiser, de care avea ,nevoie in lupta cu Turcii : ceru dar uaesplicatie lug Tudor, fata cu martori. 3) Tudor consimti;si ambii capi se intalnira in fata ostirif lor, in departarede ua batae de puscd, insotiti fie-care de cati-va osteniallesi. Escorta fie-caruia din capi remasse la ua departarede trei-deci de pas1 de fie-care, avanda puscile la ochipline, Pandurii si Arnautii, si gata a face focd dinambele parti, la celd mai mica semnd de tradare.

Tudor intreba pe capitan Iordache: ce '111 a slat a'itrimite scrisarea ce o primisse in diva trecutd.", intreesti si Carcinovd ? si pentru ce ii Impedica trecerea. pesteOltd? Cdpitan Iordache '1 respunse: ca. Ipsilanti it banuiesceca lucresa inteascunsd cu Turcii contra Eteristilord ; si '1

ard.ta ua scrisare a lug Tudor catre Turd', prinsa d'und curieseteristd. Tudor atunci ii esplica: ca plecarea sa de la Bucu-resci a fostd provocata de necredinta lug Sava, care nu setinusse de. lagaduiald, d'a esi impreund cu ells inainteaTurciloru, calcandu'i farce veste in tabara lord de la Du-desti ; ci a dositd nOptea spre Targoviste ; prin urmare,neputandd lupta singurtl contra Turcilord, in campy

fdra indestuld calarime, Si nevoind a primejdui lardfolosu si ostirea si Bucurescii, pe care Turcii in feria for

'). Laurencon Op. cit. pag. 162-163.') Cioranult, pag. 82.

Cioranu, pag. 82.Kiriak Popescu, (Romanu No. 307) clice el numa1 Ma-ched onsla a stat ca martorla intrevorbirea Capilor ; dera Raybaud sustine ca 9 capi-tani, ceea ce nici Filimon (pag. c. 163-167) nici Laurencon pag. 163-168) niciFotino (1287-136) no mentioneacp despre acesta,

s i

Ga-

3)

lu-

cid,

240

tar fi data prada focului si jafului, a creduta ca estemai bine a trece peste Olta ; si aci, unindu-se cu Eteristii,sa lupte cu puteri unite contra Turcilora, cari, peste as-teptarea lui, intrassera in terra cu cugeta vrajmasescti.Cat pentru corespondinta sa cu Turcii, Tudor nu tagarluifaptul; dar se apa'ra" dicand ca, din capulu locului, ellu s'a si-lin a dobandi pe callea negotierilor drepturile reclamatede poporu; dar ca nu va lasa artnele din m'aria pangn'o dobandi ua iusurare sail imbunatatire pentru compa-

sei; ca nici odata nu s'a gandita a.trada pe Greci;dar ca Greet faceU mai bine daca trecea Dunarea ; ca.ciacolo erau mai siguri de isb'anda ; si nici nu punea piediciRomanilora ; cad Turcii, venindil ca sd'i gonesca. din Ro-mania, nu putine nenorociri vor pricinui locuitorilor acesteiterri; in fine, ca, Grecii ar fi bine sä. treca Dunarea; sifiind pdrasiti acolo de noroca, atunci se pota retrage inRomania, unde Tudor le va putea procura unu asililsigurt. u

Capitan Iordache se prefacu ca crede ce spune Tu-dor ; ri intinse mana, se sarutara, si jurard din nal credintasi iubire ; si se hotara a se opri Tudor la Golesci, ca saastepte aci intrunirea ostirii selle cu a Eteristilort.

Tudor ordona atunci Polcovnicului Enache CacaleOnu,seful tunarilor, sa descarce tunula. cell mare, in semnde pace si infratire ; si inchin'andu-se,' dupe obiceia, ste-gurile ambelora ostiri, fraternisara si ostenii din ambeletabere, dupa egemplula capilora lore ; si descarcara invintd armele lora spre semnd de unire 1).

Ostea lui Tudor tabard. dupa aceea pe c'ampia din fatacaseloru boerului Dinicu Golescu, asedandu-se in colOne,dupe obiceia, si puindu tunurile inaintea portii; iar Tu-dor, cu capitan Iordache si Farmache, si cu parte dincapitanii din ambele ostiri, se urcara in foisorul de d'a-

l) Raybaud, pag. 23-- '- 33 Kirial Popescu, Memoriulu seu, RoluttnuNo. 307 pe 1862.

triotii

'i

211

supra portii, unde mancard cu totii ciorbd cu borsu sipeste marinatti. si

Peste putinti, sosi si printul George Ipsilanti, care in-tdri si elu fratia intre capii ambeloru corpuri, silindil peTudor a se lega prin inscristi ca pe viitoru va ramaneacredinciosti Eteriei, si va lupta impreund cu Grecii con-tra Turcilort ').

Ipsilanti se int6rse dupd aceea la Pitesti, luso-0.W deCdpitanti Iordache si de Farmache cu top: Arnautii loru,ldsdnd pe Machedonschi ca sd prepare tardmulti pentruscopult propusu 2); capii Bulgarilor si parte din osteniiloru se asedara in casele Golescului; Tudor remasse infoisiorulli de d'asupra portii, unde dormi ndptea aceeasi cea viitOre; iar cuventul de ordind pentru acea nOptefu Mehedintula 3).

') Chi iiac Popescu 307, din 1862.) Filimon adaoga ca, ininscrisula ce Tudor a data lui Ipsilanti, s'ar fi legato Inca ca nu va mal omorlnici unt Panduro fora judecata osta§escft, (op. cit. vol. II., pag. 163).

2) Fotino, pag. 139. Dirzenu, Trompeta No. 665 Gervinus, pag. 201a) Cioranulu, pag. 93.

16

friptu.

(Romanul 'No.

CAPITOLU XXVIII.

Triclarea.

Am aratatit in Capitolulu precedentu neincrederea ceesista intre Tudor, Prodan si Machedonski. Tudor IDA-nuia pe acestr duos ca complier al' lur Capitan Iordache,ce avea ordinu de la Ipsilanti a paralisa cu ori-ce prepmiscarile lur Tudor.

Prodan si Machedonski banuiati si er pe Tudor ca ina-mica declaratti alu loru; cu tote astea Prodan nu se uni cuMachedonski de catii atunci candii se incredinta cal Tu-dor era incelest cu Turcii; ceea ce pentru elu era uä.crima, religia primanda pentru ellu patria si libertatea,

In acesta lupta, Tudor fu invinsit, nu pentru cafura mar tare, ci pentru ca. prin nemultumirea

Pandurilor, le dette pretestu a 'lit da pe mana Grecilor.Laurencon si Filimon sustinii ca Machedonski si Pro-

dan aflassera de la Alecsandru Bulgarulu (Capitanit carecommanda detasamentulit de Bulgarr callareci) planulitlur Tudor d'a estermina pe Greer prin Turd', si prin Pan-duri pe Serbir de sub comanda Yui Machedonski si Pro-dan 1); acesta sili pre cer dour apitani preda intaina lur Capitan Iordache.

') Laurencon (pag. 165), Eli suqine Inca ca acestu secrete l'ar fi incredintatiiTudor si la alti doul Capitani, anume Dumitru Constandin, ce fussesera mai

ina-micil fur

anti

fi

243

Chiriac Popescu, care, ca cape a11a garden de padasi de esecutie, urm6cla a fi bine informatu, sustine caTudor, descoperindu prin spionii sei planulu lui Prodansi Machedonski, convocd unti consiliu de ca.rf-va capitanipe 'cari credea ca pate compta; le descoperi planula luTProdan, Machedonski si Alexandru; si le ordona sa. pre-pare pe Panduri ca sa se opuie chiar cu forca la caducanclu inamicii sei ar cuteza se intrebuinteze forca. Uniidin acei capitani, intelesi se vede cu capii Bulgariloru '),lepadara masca, si respunsera ca nu mai e vrednicu ale fi capetenie, .din causa asprimei selle; attuncT Tudor,prin patru Panduri fideli, pulse mana pe Urdarenu, sispandura; voindti sa sp'andure si pe 1 nescu, sari Prodan(care, se vede, fussese insciintatu) si 'la scapd cu Arna-utif sei 2).

Cioranul dice ca., avendu Tudor banuiala ca cei 4 capi-tani rebeli suntii intele.si cu arnautii lui Iordache, se dusse,in noptea de 19 spre 20, insotitii de confidentil sei (Ciora-nul, CacaleOnu si cati-va Panduri devotati din garda sa)sa visiteze posturile si sa incerce sentinelele, dupe obiceiu,spre a se incredinta daca implinesca datoria lora; cal intimpul acestel visitarT, Tudor ordona sei aduca pe cc): patru

'nainte sub comanda lui Capitan Iordache; iara Filimon (pag. 165) suqine cape Dumitru si Constandin '1 ar fi comoran Tudor In secrete ; dar pe Alecsandrun'a nedeslipitA de Piodan.

Acosta nu pOte fi de credut, Tudor fiink forte binuitor si circonspectu, si nein-creciandu-se In nimeni. Chiriac (Romdnul No. 307) vine in sprijinul nostru: ellitsustine ca Tudor banuia si pre Alexandru, ca pe Prodan si Machedonski cuatath mai pu(in dar, nu sa putea Increde in eel doul Cipitani, ce fussesseiamai nainte sub comanda lui Iordache.

Negresittl, cu cei patru capitani earl refusasera a da lui Tudor la CareinovInsdrisulu cerulu de acesta, d'a respunde adica el de neoranduelile

1) McmmiulA lui Chiriac (Roinciaul No. 307 pe 1862.)Acosta o afirma si D. exlocotenent George CacaleOrm, din Craiova, fiul lul

Cacalecenu ce a servitil sub Tudor Ca seft allu tunarilora ; capitanii diseia luiTudor: npfina canal ai sa totO. OITIOT1 pe capitanii credinciosi, pentru nimicuri ?,,Maine pate si ne vie si randulti nostru ..."; din case causa se unira cu Ma-chedonskl si Prodan, si consimtha la arcstarea lui Tudor 0 la pornirea leiIpsilanti.

'1

'pututa, fiindu

Pandmiloi a.

14

ilti

's1

- 244 -Capitani; doui anume °arca. si Cutoiu, carTcunosteu mai bine pe Tudor, se ascunsserd; si trimisiiadusserd numai pe Enescu si pe Urddrenu.

Insotitti de acestT doui Cdpitani si de cei-alti, Tudorveni cu tots pang in dreptulu unorti saIcii ce se aflaup'ud movilita, departe ca la patru sute pasi de fuisorti.Aci Tudor ordona gardilorn seT sa, spandure pe Enescusi pe Urddrenu, ca rebeli si ca hoti ')

Urddrenu fu spanduratti de sdlcii; der Enescu fu ier-tatti, dupa rugaciunea Cioranulut s'a Cacaletenului; insdfu legatu aprOpe de sdlciile unde spandurasse pe Urdd-renu, amenintandulti cu bataea si cu ocna 2). Atunci a-lerga Prodan ce fusesse insciintatU, si liberd 3).

Tudor se sui in fuisorti, si adormi. Dupe cite -va orese adunara sub fuisoru, unde dortniati Cioranul si Caca-letenulti, toti capitani de frunte, intre care era VasileCrapatu, Frunte-latd, Barbu Urleanu, Ghelmegeanu, IonCretiescu si altii, toti iubiti de Panduri; si privindu ca-davrult Urddrenului, ce era ruda cu cei mai multi din-

incepurd a murmura contra luT Tudor.In timpulu acesta, Machedonschi, instiintatti de unti Ca.-

pitanti Dinu despre mortea Urdarenului, ordonase deschisa porta, tarandti dupe sine unti calti albu; siincredintandu-se de la cdpitani despre mcirtea Urddrenului,

cdruia cadaveru se vedea la lumina focurilor, le disse') Despie ITiclarenu, D. Popescu de la Mu'et11 assigud, dupe spusa tut Ki-

riac Popescu, ca. Tudor, vedendit inteua pe Urdarenu cu ua tava mare deaigintu, ilia intreba de unde o are ? Si Urclarenu respunse ci de la tata-sea.

Mutt, porc-de-caiue! 11 observa. Tudor ; tats, -teti a mancatu din vase de leantsi de pan-tend, iar nu din vase de argintii. 0 sa va spandurt pe top, hotoma-niloru, nu va mai lasatj de hoO.

2) Cioranul peg. 84.3) Filimon sustine ca Tudor ar fi spanduratii si pc Enescu, §i ca Prodan '1

a taiatu strengulti. (op. cit. Vol. II. pag. 165) Acosta o afirma si Fotino, pag.131; Si Laurencon, pag. 165. Assertiunea lul Cioranu ni se pare mat veridica;clef, de '1 punea strengulu de gat, ar fi muritA pana sa vie Prodan sa '111. scape;afara numai daca gi Prodan ins* pe Tudor; ceea ce n'o spune raiment, si ceeace nu putea fi; cad' Tudor se temea de capil Bulgarilor, mat ales de Prodan pecare 'IA respecta.

Fotino, pag. 131

aila

cji

ca

tr'insil,

l) sa

-2 -1,12 suntu niste prosti, daca sufere omori ca pe caini;si ca aceeasi sorta astepta pe toti.. Capitanil revoltati res-punsera ca suntu la ordinile lei Machedonschi ').

Machedonschi incalecd si plecd la Pitestt Capitanii se.risipira prin tabard, incepanda intre PandurY propagandacontra lui Tudor; ast -felu, chiar in acea nOpte, Tudorera prisonierulti

Tudor dormia, nesciind nimica d'acesta conspiratiune.Cioranul si Cacaletenu se gandira dea de stire; darse convinsera ca." 'sf espunu viaca fard folosa 2) Ac6stao aflara chiar de la conjurati, adoua di; cad santinelelede la fuisorti primissera ordinu de la Capital')." a omoripe Tudor indatd ce s'ar fi incercati sa se dea josu, cumsi pe on cine s'ar fi incercatt" sa intre la dansult", lardstirea lore.

A doua qi, 21 Maiti, Tudor esi in faca lagarulta; sifu incungiurata de toti Capitanif, pe faca carora se ci-tea resbunarea. Elu intelese gresala, si credu ca o pOterepara ordonand0". Cioranului se ingrope cadavrulu Ur-darenului cu onorile militare. Cu tOta dorinta sea, fupeste putinta Cioranului a comunica lui Tudor planuluconjuratilortt: cad acestia urmareatt ca umbra, neperdendu din ochi nici pe Tudor, nici pe cei ce'i bd-nuiati 3).

Capitan Iordache ceru in acea cli lui Tudor a doua intre-vorbire, faca", cu Capitanii, sub pretest."' ca are a'I faceimportante comunicarf in numele lui Ipsilanti.

In diva de 21 Maltz, pe c'andt" sorele era la chindii, sossicapitan Iordache de la Pitesti, insotiti de Capitan Far-

') Cioranul, pag. 85-86. Fotino afirml (pag. 132) cA capitanii ar fi declaratitatuncl inscrisu ca nu vor a mai cunOste pe Tudor de cape; insA. lucru s'a pe-trecutu noptea, si nu se pate admite c'au state sa faca asemenea inscrisa ; eradestul pentru Machedonschi declararea lore verbal, si starea spiriteloru, revol-tate de mOrtea Urdarenului.

') Acosta o afirma si D. Gg. Cacalqenu din' Craiova, care a aflatt de la ta-ta-set amanuntele arestaril lui Tudor.

') Cioranul pag. 87.

a'i

sa'I

lore.

246

mache, de Ghencea de Michalea, cu vre ua trei-clecide arnauti alle§i; iar vre ua trei sute ') primissera. or-dint a occupa mai multe punturi strategice, lard a fi va-Out", si a alerga la semnalult ce li se va da. Capitaniipanduriloru, grupati inaintea portii, primird cu demon-stratiuni de bucurie pe Cdpitan Iordache, care descale-calla. 'I salutd, Si le aruncd in trecdtti aceste cuvinteVe spanciura, copii, pentru ua tramba de panda!" 2);

apoi se urcd in foi§or la Tudor, urmatti de cat" -va cd-pitani acestuia cu parte din arnautii sei; iar Testulti o-cupa loculu sentinelelor de la scara.

Dupd ce 'I adusse aminte pe sciirtu ajutorulti ce'" de-dese ca sa pad ridica poporult, spre a scapa terra deciocoi, cumu si calcarea jurdminteloru .5i a legaturei datain scrisit, cu cate-va Mille in nainte, Capita/1u Iordachedisse lui Tudor :

Princulti me trimite spune ca nu mai are incre-dere in tine de acli inainte ; i etta, ua noud probd des-pre necredinta ta."

Iordache scOsse din s'enu nisce scrisori prinse assupraunui altu curiert, trimisti de Tudor de la Gole.;;ti catreChehaia-bei; §i le citi cu voce tare in auclulti. pandurilor 3);apoi, adresandu-se Care cdpitani, he .

Luat-at" vol armele, flacai, ca sa luptati cu Turciiimpotriva chretinilorti ?

Nu! respunserd Cdpitanii in unanimitate. .

Nu v'a spusu Slugerulu Tudor, pang eri, ca a-sietise ye luptati improtiva Turcilort-i?

A.a este! strigara top" capitanii.

Raybaud (pag. 231) sugine ca eiaa uS mie.2) EliadeCoyiservaiorul pe anula 1855, pag. 66.3) De §i istoiicii Greci nu reproduc acea gmespondenta, ea a trebuitti sa esiste,

fiinda ca toti scriitoiii i Martorn meutioneda despre dansa; astir -fela, de essem-plu, Chiriac Popescu, in Mentorinl sat (Romanula No. 307 pe 1862); Cioianu,pag. 87; Raybaud, pag. 236; Gervinus, pag. 200; Laurencon, pag. 92. Aces-ta o afinna si pandurii pe care's am consultatu; cum gi D. Nicolae Popescu dela "Aluete§t):, care a allat'o in Bia:,,iova char din gura Chiriac Popescu.

si

ai si

disse:

lui

a'fi

,)

247

Cu tote astea, vedeti, din chiar scrisorile lui, elltivoia se ye dea pe mana Turcilorti.

Cdpitanii incepurd a murmura.Intrebati pe acesta calcdtorti de jurdmantti : unde

suntti at'ati panduri si capitani ce'i a taiata numai de laplecarea sa din Cotroceni ? Unde sunat Urddrenu si altii ')

pe cari'i a tdiatil aid. la Golesci?Pentru acesta n'ama se dart cuventii nimenui, res-

punse Tudor cu mandrie; suntti in terra mea cu sa-bia mea.

I-a spanduratti lard judecatd; si pe altii a omo-ratti inteascunsti. Aceeasi sorta ye astepta si pe voi!

La aceste cuvinte fecele cdpitanilorit se intunecard, siincepurd a scrasni din dint:.

Iordache profitd d'acesta dispositiune a cdpitanilorid,si le disse :

Mai vreti voi de comandirti pe acella care ye o-mord fdrd vind si ne judecati, si care lucredd pe submana cu Turcii ca sa ye dea pe mana pdganilora ?

Nu mai vrema, respunserd to' intr'o glasuire.Pe cine voiti voi de comandir de adi inainte ?Pe Gospodar Machedonski si pe Gospodaru Pro-

dan, strigard cdpitanii.Incuviintati voi mergerea Slugerului Tudor la prin-

tult Ipsilanti, ca sa dea cuventti de faptele selle ?S. mergd! Sa mergd! respunserd top: 9)

Aide dera la printuth. Ipsilanti, disse lui Tudoracapitan Iordache. Printulu, ca pdrinte bunix, si ca co-

') Raybaud (pag. 233) (lice cal Iordache '1 ar fi addusil aminte si de cei 9 CA-pitani earl fussesera martori la convorbirea din urma dintre Tudora cu Iordache,si pe care Tudor '1 ar fi omoritu la Golesci, intr'ul singurA nopte; faptu desprecare ne 4ndoimu, flinch"' ca nici unt istoricA nu mention&JA despre acesta; cumiarasi nici unA pandurA din cei ce traescil nu 'si aducil aminte se fi dispArutA,intr'ua singura n6pte, 9 capitani din cei mai de frunte; Marl de UrclArenu, spin-4uratii facA cu toV.

Intre conjurap era si Dumitru Caleb din CernetI, dupe propria lui mArtu-risire.

Ce to a silitA pe Tudor, care 's1 a pussu via4a in primejdie ca se

'i

'hi

'§l

1)

sa vincli

-218mandiru allu nostru anti tuturorti, te va ierta, decd teye): pocai ').

La unit semnU. datti de Capitan Iordache, arnautiT luardpistalele luT Tudor din cuiti 2) cum Si o pereche de di-

ve scape de Ciocoi si de Greci? ila intrebain et.Nevoca m'a silitu, imi respunse batranult panduru: cacl, in tote noptile,

pierea cite doul-trei dintr'ai fare. judecate. In loco sa ne batemu cuTurcii, cumil ne fagaduisse, ellu ne ucidea ca pe caini. L'am predate lui Capitan.Gltiulea (Iordache) ca se, 'in duce la Ipsilanti.

Rea ati facutt, mople!Am veclutt si not c'am facutil ret; d'aea ne-a gi batutt Turcii la Dra-

gesani.') Cioranu, pag. 87 si 88. Raybaud, vol. I. pag. 235 si 236.Filimon, vol.

II, pag. 166 si 167. Laurencon, pag. 166 si 167 Fotino, pag. 125 126 si133-137 Tricupis, vol. I, pag. 148 1i 149.

Filimon, Laurencon Fotino sustint Inca a Tudor, ca sa justifice con.duitasa in ochil Pandurilbr, ar fi aruncatt vina asupra lui Udriski, care Par fi con-siliatu a urma astt-felt in interesulu tend.

Despre alta parte, Fotino (pag. 133-136) pune 4n gura lui Iordache unt sirtde cuvinte insultatore pentru Tudor, si lauclarose pentru Iordache; de si se gra-besce a marturisi cu dialogulu de la Golesci dintre eel doui capitani este numaisensuld convorbtrii lord, dupe cumu s'a raportatu lui de catre unil din ca-pitanii ambeloru ostiri, afla(i face ; 1i dupe cum a cititt In Gazetele nemtesti ;fare a cite insa gazeta de unde a estrast acesta convorbire.

2) In privinta sabiel lui Tudor, despre care not ne am indoitt ca ar fi aceeace o posseda d-lt Rossetti, din causa marcil princiare sapate pe dansa (Ve41CoTunina /iii Traian. No. 6 1 9 din anulu 1872). D-lii Idn Erezoianu, vechit pro-fesore, assiguia ca poetult Ion Vacarescu 'I ar fi spusu a aces. sabie o posedide la Ionita Cretescu, care 'i a dato dupe intorcereq acestuia din emigratie, pen-tru ua suma de bani cu care 'in imprumutasse in Bra0ovt; iart lui Cretescu

o didesse Capitan Iordache.D-la Romulus Scriban, in fbea Guardistul C/ivie de la Galati (No. 15 din

1872) sustine (fare probe) ca acea sabie art fi dat'o Episcopul Ilarion lui Tudorin prechoa plecarii acestuia peste Oltu ca sa ridice poporulu, dinpreuna cu 4000de galbeni, clicanciug; Dute si mantueste terra tea;" iar Tudor ar fi respunse:lull volt pune viata pentru ea."

Batranil cari at cunoscutit pe Ilarion se indoiescil de celle aratate de D. Sell-ban, pentru cuventult ct Ilarion era avarti; ca nu putea dispune la 1821 de a-tatia bani incatt se dea lui Tudor 4000 de galbani; afara numai data acei banivor fi fost din cassa eteriei, sat din pungele boerilorii patrioti ; in fine, ce nu-mele lui Tudor si pajerea domnesca sapate pe sabie urmesa sa fi fostu gravateIn Turcia; prin urmare Ilarion, care era circonspectu, nu s'ar fi pututu compro-mite pane acolo in ochii Portii, compromitand tot d'o data si mitcarea nati-onals.

Aceste observatiuni logice, cari fact parte din argumentele cu care am coin-batutu ideea celor ce sustint ca sabia ce o posseda D. Rosetti ar fi sabia luiTudor (Columna No. 6 si 9 pe 1872) le afirma si D. ex-locoteninte Cacaletenu,

noptiii,

pi

pi

249

disagi cu bani, i unti geamantanti cu haine si cuhartir I).

In timpulti acesta arnautii, ce sedeati ascunsT in niscelanga Tergult d6lulur, sossissera la Golesci, si pu-

sessera mana pe tunuri si pe munitiunl, inbrancind.0 gu-arda lui Tudor.

Parasite de top', tradata de ar seT, Tudor se resemna,nefacand nisi ua improtivire; adressa numal aceste cu-vinte capitanilor se:

Me dun la Ipsilanti, caci asa e vointa vostra; darsuftletulti met presimte ca n'o sa mai me intorca; si

muri, s5.'ngele met ca .a asupra vostra s'asupra77copiilor vostril." 2)

Cuvinte profetice, cars se realisara! Inteadevarti, dupem6rtea luT Tudor, Romania redobandi dreptulu a se car-mui de Domni pamentenT; dar nu putu scapa si de ro-(fiiulu Cacale,enului care a servitt In oitirea lui Tudor de la 1821 ca capeteniea tunarilor) suqiind ca adevarata sabie a lui Tudor, cum indult. set, le pos-seda d-sa, incredinOndule Cacaletenului InsuiI Tudor dupa arestarea sa la Go-lesci, cu aceste cuvinte:

De lie vom mai Intalni, mi le vei Inapoia; de nu va vrea Dumneq.et O. maitraesct, pastresa-le, ca semnt de prieteiugii; inelul Ile ain't et de la parintilmei."

(Vecji Columna tut Traian No. 9. pe 1873, unde am vorbit pe larg despre a-cesta, descriindt sabia i inelult.)

Reposatult Scarlat Rosetti afirma In nota sa ca ar fi daruitt la Museul na-tional ua carabina lucrata in argint, ce ar fi aparlinut lui Tudor.

I) Dupa. Incredintarea D. Ionita Columb6nu.Vedi i memoriult DIrzenulni, In Trompeta No. 665 pe 1868.2) Fotino, pag. 137 Iar la pag. 136, Fotino sustine ea, pe cand se prepara

Tudor de plecare, Capitan Iordache gasi Intr'ua camera din casele de langa fu-iiort, unde Tudor Iii avea bagajult, ua alta sciisore pecetluita tote a lui Tudorcatre Turd, In care le promitea esterminarea ovirit greresti; Iordache o bagaIn slut, fara a o mai arAta pandurilor.

Dupa aratai ea Cacaletenului, Tudor, ve4andu-se parasite de panduri, a chiamatpe intimii set, Ii le-a dis: el Imi fagacluesct ca o sa me Intorcit,, dar v6dil cuce gandt at el cu mine!" Atunci dete Cacaletenulul sabia inelulu; Ca-

caletenu lua tint stegu ce era acolo alte obiecte, pe cari, dinpreuna cu sa-bia, le pusse inteua ladel Fi le espedia la moiia sa de la Timburesci. Dupa in.credintarea sa, Cacaletenu, dupe batalia de la Dragaidii, fiind prinst d'un Pa-sa, a fost amenintatu cu mortea; Pat scapatt caci-va negustori i notabilidand Paid cind pungi de basil; iar Paia 'I Ina frumosult armasarti, en totetacamul armele ce avea,

sake

d'oiti

§i

§i

§i

§i

§i

cu

ai

ai

Ini, er

- 250 -

bia Ciocoilor, cart la 1832 servira de instrumentO Mus-calilora spre a se introduce in Regulamentult-organictprincipiula muneel silnice; astfel classa plugarilor trebuiasa, suffere Inca 43 de ani robia muncei, pe care toc-mai la 1864 o desfiinta Voda Cuza, ajutatu de impre-jurarT favorabile.

Pronuntand numele lui Cuza, ne vine in minte tradareade la palate, din noptea nefastd de la 1 1 Febr. 1866,care are atata assemanar e cu tradarea de la Golescidin cliva de 21 Maio 1821.

Ca si Tudor, Cuza fu tradatti de chiar aceia cart, a-vindo datorie sacra a'i apara viaca, devenira instrumentedrbe alle cellor ce se opussessera sistematicamente laImbunatatirea sorter plugarilor !

Deosebirea Intre tradarea de la Golesci si cea de lapalate este ca cea &anthill ar putea avea ud scusa inochiT istorieT; nisce ostenT simplii, pe can ucciderile ne-chibcluite alle lui Tudor, si corespondinca luT cu Turcii(pe care es n'o intelegeau) all pututu fi amagiti unti mi-nutti spre a'si calm sacra for datorie; ce scusa insd potavea eroif salvatori din noptea de 11 Febr. 1866 in o-chil historieT? Daca a fost cineva culpabilO atunci: all fostMinistri, dupo regimulu constitutional% iar nu Cuza, carededesse probe de adeveratO Domn Roman : dovadd, co-respondenta sa oficiala cu Puterile garante, pe care he-roii salvatori all cocolosit-o, fiind in favOre.a DomnitoruluiCuza.

CAPITOLUL XXIX.

Assassinatulit lull Tudor.

Sore le appunea dupe delurile ce adapostesct capitalaArgesuluT, canda Capitan Iordache pornia pe Tudor laPitesci, pe una calu all caruia darlogl ii Linea Ghencea,Tudor tinenda capastrula; iarti vre ua doue-decT de ar-nautT insotiau pe prisoniera.

Pucinti dupa pornirea lull Tudor din Golesci, Mache-donschi porni pe Cioranul la Pitesci ca."tre Capitan Ior-dache ') ca sa prepare celle necessariT pentru (3.tire;cum inopta, porni si end la Pitesci insotita de cati-vaPandurI Bulgari.

Inoptasse canda Cioranul sosi la Pitescl; ellu afla peTudor denda pe patu, si imputanda lull Ghencea si lullCapitan Iordache fapta lora. Ghencea ila padia cu puKaincarcata; Iordache se plimba pe gandurT prin camera.Cioranul se opri la u0", Si asculta. Tudor dicea calai-lora seT:

rOamenT fara cap:telt', §i streinT de acesta terra, prin71viclenie ati amagitu ctirea mea de m'a data in mainilevostre. Ce credetT se faced cu mine ? sa me omoritT?Ea nu me temti de marte; in multe randurT am infrun-tata mot-tea in resboia. Inainte de a ridica stegula pen-

') Care era in cuartiru la boierul iancu Mavrodolu.

11=11111

si

si

n

:!52

tru dobAndirea drepturilorri terrei, m'anl imbracata cucalmaa ganditti vol bine la ce capatti o sä.

77iasd fapta vostra? Turch sunta in terra ; si voi singurl

,,nu suntecT in stare sa. ve bated cu eT cu isprava ; \Teti

vedea."Temendu-se a nu fi surprinsti ascultanda la ud", Cio-

ranu infra, in camera., salutd pe Tudor cu respectu, siimplini missiunea catre Capitan Iordache.

Acesta ordona pe data ispravnicului de Argesi (Cos-tache Stefanescu) se prepare celle trebuinciOsse pentruotire

A doua cli dupe prandu, Tudor fu pornitu la Tergo-viste; iarti dupe pornirea lul infra. in Pitesci si ostirea lulTudor 2).

Tudor fu pusu inteun ,caruciorti micti de po5td, fiind puslangd densulil unti Manu, adjutantu allu lui N. Ipsilanti ;alte trel caruci6re de posta illu urmati, in fie-care citedoT arndup: armatl 3); cum §i ua escorts de cati-Va Mavroforl

') Cioranu, pag. 88-89.2) Unii sustint ca chiar in noptea precedents. ostirea lui Tudor trecusse la

Pitesci; ceea ce nu se pote admite; pentru ca Pandurii, cari se caulk indata,art fi putt. libera pe Tudor, aflandu-se in Pitesci in acea nopte.

Dovada, bat/A-nub:I pandura Dragulici diu Cernovasani, cari incredincesa:Ca adoua 4i, candil au vrut se pornesca pe Tudor la Ipsilanti, Capitan Ur-

lenu, care luasse parte cu Kiriak la ucciderea lui Tudor, i 4isse d'o parte:Dar not cum remanem, boerule? Sa mergem si not cu d-ta? Sau, daca vrei,

not to putem scapa.,Si Tudor 'i a cis ca se n'aiba tema ei, ca nu le va face nimic Capitan Ior-

(lake; si ca va vorbi cu Farmaki lasa in pace, ca pe nisce supusi ce au fost;iar ca sa scape, nu vrea, ca se face varsare de singe fara folost; ca danso fi sa moia de mans. Grecilor, ass.): a fost scrisa; si ca samanca s'a aruncatu, sio sa dea rddele."

Unula din acestia era si D. Malls, (fost senator) dupe insasi incredintarea seaVe4i. si Cioranul, pag. 8g. Barbu Viga din Gorjiil afirma ca, intre aces aina-up era si unit Ghip-ho(u, scosa de Greci din Puscarie, si urns altulu anumeUzu,- care in urma s'a turcitt. Acellt Ghi(a hocu, cumnatil cu Andrei Gherescudin Baea de Arama, la intorcerea sea din Tergoviste, a aratata panduriloru de-getulu cello mica. allu lui Tudor, cu inelula lui de pecetluitil, unn melt' cutorts grosa de aura si cu petra mare de matostata. ho(u cjisse Panduriloreca v'am adussa semnil ca amt' omoratii pe cainele de Tudor, care voia sa ne,,dea pe maim Turcilor."

77

,

').

a'i'1u

GhiC1

mortii.V'ari

'91

233

larT, trimisr intr'adinsu de la Campu-lungti pentru a insosi pe prisonieru '). Elu fu condusu la Tergoviste pela Campu-lung.

Catr-va Pandurr ce erati fatal la pornirea lui Tudorilu intrebard :

pe nor cur ne lasr, boerule?Corbilor si cainiloru, cari orti se ye manance, le

respunse Tudor ; cad nu m'att ascultattl ce v'am po-runcitti 7).

Pe ca.mpia de la Gradiste, departare de und cuartade postie de ampu-lungt, asteptati pe Tudor calarr vreu'a trer-clecr de flaca.i din acestii oral , ma."celarT, brutarisi braslasr; cad boierir si negutatorir fugissefA, in Brasiovu data cu spargerea Bucurescilor.

Insotiti de mar multi arnautr calari din &tea lui Ipsi-lanti, ace flacar esisserg intru intimpinarea DomnuluiTudor, pe care poporulu ilu iubia, Nice acela care nea relatatu faptulii) pentru ca. scaclusse ludele de la doue-clecr si cinci la cincr ler 3).

Grecii, temandu-se de Romani, resp'andissera vorba ca.Tudor e poftitu de princulti Ipsilanti la Tergoviste case,' '14 facts Dornnic. Poporuld derd intimpina pe Dom -nulu Tudor cu demonstrarr de bucurie. Tudor insa. era

In Campu -lungu Tudor sosi in murgulu serer, si i se dedede locuitu cassa bogasierulur Constantin Chiliasa 4), fiindtiin apropiere de cassa boerulur Urianu, unde sedea bei-zade Nicolae Ipsilanti. A doua Ni eat fu pornitti peste Mus-

') Chiriac Poppescu (Romhnult No. 307 pe 1862).2) Dragulici din Cernovosani. Raybaud (pag. 236) afirml ca Capitan Iotdaclie,

in scrisorea ce trimisse din Pitesci lui Ipsilanti, dupe arestarea lui Tudor, l'arfi consiliata a nu 'la trata cu asprime ; dert nici unt alit autort nu mentionesadespre acesta. Toth. Raybaud (pag. 237) dice c Ipsilanti ar fi fostt dispust aurma consiliult lui Iordache, deca nu s'ard fi 'OppussA adjutancii sei, cari prinsurprindere au ommoritt. pe Tudor, spuind lui Caravia care It pacjia, cd '11.1duce la Ipsilanti audit l'a scos n6ptea din arrest.

3) D. Ion Ciolan, din. Campu-lungti.4) Moplu mat despre mama.

altid'ua

tristui

Data

254

celle la Tergoviste, sub ifa escorta mai numer6sa, cond-cindtt de prancitt la carciuma de p6tra* 1).

Ajungendti pe la miedulu nop0 aprOpe de Tergoviste,Tudor fu oprittt penO la clioa, de unix avanpost allu os-tirii grecesci 2). A doua cli, sosindti in marginea ora-suluT, Tudor fu pussu calare pe unu calla ordinaru, cu scar]:de lemnu si cu piciarele legate pe sub burta callului 3).

Asti-felt-1 strebatu Tudor vechea capitald a Romaniei !Asttl-felti fu presintatu Tudorti inaintea luT Ipsilanti ! Esindin foisor, Fanariotulu apostrofa pe Tudor cu aceste cu-vinte insultatare :

Ciocoiule! cum nu a fostti mila se dal la martede Turd atatia chrestini? 4) Se inchicia in Mitro-polie 5), dandulti in pada lui Caravia, ada"oga. Ipsilanti.

'Jut"' scriitor asigurd ca. Ipsilanti a instituitu indatd untribunalti militaru 6) care a judecatu pe Tudor, si l'a o-sandittt la m6rte, in basa art. 3, 7, si 8 din regulamen-

') Comunicatu de D. Ion Ciolan din Campu-lunge, unula din cei trel-decl deflacai ce au intampinatt pe Tudor la Gradiste Acesta particularitate 'rni a po-vestit'o tats. -mea, care a aflat'o dupe intorcerea sea din Brasova, cum si altibatranf din Campu-lunge, de essemplu, raposatula Hagi Nastasse, inrolat In os-tirea lui Ipsilanti, si Roboiulu cellu betranu, si reposatul Nicolae Niculau, co-mmerciant din aceensl urbe.

2) Fotino, pag. 137.3) Dupa incredintarea preotului Teodosie, arhidiacon alba lni Ipsilanti in Ter-

goviste, si martor ocular. Vedi epistola sea publicata de d-nu Maior Papazoglu inPressa de la i Octombre 1872. Acesta o afirma si a41 cetateni din Tergovisteyearl au audita de la batrani de acolo; intre altii, mama fra4ilor Fussea, in e-tate de peste 8o de ani, incredinOda assemenea cu l'a vadubi pe Tudor In stareaacesta, trecancla pe la porta cassel selle, ce este aproppe de cassa lui Gertoglu, un-de 1edea Ipsilanti.

4) Preotul Teodosie, citatu mai susa.5) Tudor fu pusu inteua chilie de linga porta, din celle despre stanga, aprOpe

de clopotni0.; cu t6te astea era libera a se plimba prin curtea Metropoliei, In-a sub path,, putenda merge si la bisericl, sera si dimineta, unde asculta cuamare evlavie serviciula divine. Acesta, dupe incredincarea lui Tudor sin Maine(betran de 8o de ani trecuti), fiula bucataruluI care a servita atulnci pe Caravia.Vedi Fotino pag. 138.

6) Fotino, pag. 138. Cioranula, pag. 89. Laurencon, pag. 167.

'la

§i

§i

§i

'ti

255

tuki militaru allil Eteristilorti '); altii sustinu ca l'aU o-mortal fara nisi ua forma de procest. 2); altii ca l'ar fitorturatU, ca se afle comorile selle 3).

In privinta mortii lui Tudor, suntii mai multe versiuni;cea mai acreditata este aceea care o raporteda Cioranuls'o afirma martori competenti; dar s'acOsta urmeda a ficomplectata cu cea raportata de Rabbe, in memoriele luiRaybaud; lui Rabbe i s'a comunicatu de oficerulti luiIpsilanti, ce a assistatu la prinderea Jul Tudor la Golesci;dar si alai scriitori suntU de aceeasi opiniune, cu ore ca-re midi variante.

In noptea de 26 spre 27 Main, Orfano (chefalonitu)C. Cavaleropolu (peloponisianu) si Garnovski, adjutantulului Ipsilanti, se presintara in arestulti lui Tudor, cerendde la Caravia pe prisonieru, in numele lui Ipsilanti.

Scotindulti afara din Mitropolie, dupa mieclul nopti, eise indreptara cu Tudor spre fasaritu, afara de sancurilecetatii.

Unde me duceti? intreba Tudor.-- La al' tei, respunse unulti cu ironie.

Nu vedU ea ca drumulti asta nu duce inteacolo ?Mergi inainte, isse acella cu brutalitate.

Ei se oprira langa iazulti morel, aprOpe de gradinalui Gertoglu; aci asteptau duoi greci, Varnava si Parga.

Acestu din urma disse lui Tudor, in limba greca :Sperjurule, ultima rugaciune Care DumnecleU

pentru iertarea pacatelort!Tudor respunse :

N'aveti nici unulii din voi unti pistoln ?') De acea lege ostasesca privea numai pe Greci, Ipsilanti credit ca o p6te

applica qi la Tudor, numai pentru ca jurasse a lupta cu Grecil contra Turcilor§i calcasse jurerrantult. Vedi Nota No. LXIX.

') Tricupis, vol. I, pag. 149. Filimon, vol. II, pag. 167 Raybaud vol. 1,pag. 236. Gervinus, pag. 201.

Cioranula, pag. 89-90 Laurencon, pag. 94. Acesta guscine enc6 ca Ca-ravia gassi fn captu§ala cepkenulul lul Tudor aura §i pietre scumpe In valorede 5 mil de galbeni; ceea ce este absurdu : cacl Tudor n'avea nevoe aascunde Wail, dupe corn obicinuescil bandgii; mai allessu ca d-nu Ionia Cp

'i

'i

fa'cr

si

'0

')

256

Dreptu respunsti, incepurd lovi cu iataganele. Lun-gd durerdsd fu agonia lui Tudor! ')

Dupa ce omorird, illu desbracard, spre a nu fi

cunoscutti dupd vestminte : cad Eteristil se temeau depoporu, mai allesu de panduri; din care causa, mOrtealui Tudor se timid in mare secretti.

Raybaud dice (pag. 237) ca 0.... (Orfano) I'a omorit;apoi la pag. 238, face in ironie acesta observatiune :

I\T'ar trebui sa imputte cineva adjutantilorn lui Ipsi-77lanti ca n'au intrebuintatti sabia tort'', in espeditia Gre-cilor din Romania, contra Turcilorti; dovadd, usulti cefdcurd cu sabia lorti in imprejurarea acesta!"Cepkenul lui Tudor, fiindu stramtit la incheetura mai-

nilor, assasinif ii taiara pumni.i ca sa pad scdte mai les-ne cepkenulu. Dup'aceea illu asvirlira in putula din gra-ding lui Gertoglu, aruncand pdmentii in putii 2).

lumbenu, ce servia, assigura ca toti banii destinati pentru intretinerea ostirilif avea Tndor In dissagit de pielle ce'l luasse Capitan Iordache, cand l'a desar-matt la Golesci. Raybaud assigura din contra (pag. 238) ca nu s'a gassitii assu-pra lui Tudor de catt patru taleri.

1) Ve4i memoriult Protopopescului, In Vol. II. Nota No. XV.2) Raybaud (pag. 236-237,) dice ca cet duos assasini fi sapassera deja grepa

unde at si aruncatu cadavrult, fara a specifica insa loculu; dar Cioranul (peg.9o) sustine ca Caravia l'ar fi omoritt cu mana lui, langa iazulu mores; qi ca-d avrult l'ar fi aruncatt in putult d'alaturt din gradina lui Gertoglu.

Acesta o afirma atatt D. Sake Poroinenu din Tergoviste (batranu notabiltde peste 7o ant) cum d-nu N. Popescu de la Muetqtl, ce a aflatt acesta inBrasov de la Kiriak Popescu, care assigura ca Tudor ar fi clissa aceste cuvinte:,,M6 omoriti, tilharilor! Dar nici de vol nu va fi bine ! Cainit si corbil or se yemanance!"

Aceste cuvinte pete le va fi clissii Tudor inainte d'a incepe a'lu cioparti cuiataganele; dar In timpuln acela, credem ca n'a mat pronuntata assemenea cu-vinte.

Laurencon (pag. 167) §i Fotino (pag. 138-139) narresa faptulu ca Si Raybaud,cu deosebire ca ar fi fostu ingropatu in §antulu cetatii despre sud, in dreptulngradinei lui Ciocarlan. Laurencon si Filimon punt in gura lui Tudor cuventulu,,aman" (iertare), pe cand Fotino dice ca Tudor ar fi pronunciatu cuvintele ur-mat6re, mat potrivite cu caracterulu lui Tudor: omora-me, sa scapu!"

Tricupis (vol. 1, pag. 149) se margine§te a dice ca l'a tiliatu afara din Tergo-vite.

Dirzenul (Tromp. No. 665) 4ice ca l'a taiatt in malult lalomitet, l'a aruncat

§i

'1U

si

si

11

257

Astfeld. peri, dice Regnault, pdrasitti sei, mdceld-ritti de nisce miserabili assassins, acellu Romano care stiuridica arma pentru causa nationals. Morrtea ha TudorVladimirescu e ua path. si pentru boerii ce nesocotirdsi pentru Fanariotii ce mdceldrird. Acestia, prin asse-menea conduitd, erau can putin consecinti cu traditiu-nile lor, ca Omen): nelegiuiti lap; pe candy aceia tra-dati, prin sldbiciunea lor, drepturile terrei si speranceleunef generatiuni.

tadaviutu lui pe girls.Batranil dln partea lgcului dicu din vternca Zaverei este astupatu putulu

lui Gertoglu, n ct au auditu cA, In ellu s'ar fi aruncatu de Arvaifi chini motti."In fine, Panclutil ce am consultatu nu stiu nimicu positiv In ptivinta acesta.') klistoire politique et sociale des principautes danubiennes, par IIelias It,eg-

nault cap. VI.17

qi

')

a

d'ai

'1U

CAPITOLU XXX.

001rea Eteriel. §I Cap II sel

Am vedutii sfarsitulti lui Tudor ; se vedema acumascirta lui Ipsilanti si a ostirii s611e, si sOrta ostirii luiTudor.

Dejucatti de Imperatula Russier, si neputencla comptape concursulu lui Tudor, Ipsilanti ridicd tabdra sa de la.Colintina, la z Aprilie, si se indreptd spre Tergoviste.Ellu gdsi pustif satele pe uncle trecea ') ; cdci locuitoriisatelor fugissera mai toti prin munti si prin paduri defrica zavergiilor 2).

Ipsilanti alessesse Tergovistea atatti pentru positiuneasea strategics, catu si pentru appropierea sea de fron-tiers, ca la on -ce caciti sd path; mai lesne trece in Aus-tria 3). Elk' occupa militdresce judetele Dambovita,

Prahova, Sacuenii, Buzeula si Romniculti-Sdratti,si mai tardiu si Arg-esulti, avendu in fie-care judetti ci-te ud companie de Eteristi sub comanda unui cdpitan,pentru inrolare de volintiri, deosebitu cite unti ispravnicude incredere pentru implinirea contributiunilora de la lo-cuitori, si chiar de la scutelnicii boeresci, sub cuventii

') Filimon, vol. II, pag. 135; ve41 i pag. 356-360.') Cuventulu de zavergii detivn de la cuventulu albancsu za.-vero, care insem-

ne4,1 pentra lege.Cletvinus, peg. 199 -- Lautencon pag. 80.

Mus-

259

de plata lefiloru ostajilorti Sei; eteristii luau enca fara plataon -c'ate provisiuni aveau trebuinta pentru omen si cal,pradanda pe sateni fara mila, i esercitandti crudimi ne-pomenite contra locuitorilort de on -ce trepta a acesteinefericite terri

In otirea lui Ipsilanti se inrolassera mai multi fii deboeri, crescuti in scola fanariotica, din Bucuresci, din

din alte districts, creclendu-se mai onorati a serviuä. causa streina de catti causa patriei loru. Intre acestiafigurau Barbu Stirbey, fostulu domnitorti 2), CluceruluConstantin Herescu (Nasturelu) 3), Caminarulti NicolaeVlasto, Caminarulti Moisache Hagi-Abdula, si altil dinBucuresci; iarti din Iasi, Nicolae Scufu, Grigorie Sutu,,Alessandru Ridu, Hatmanulti Bibica Si altii; din Campu-lungu se inrolassera George Ciontolac i Iancu Eliatti 4);

in fine in fie-care capitala de districtii, occupata de E-teristi, mai multi Romani greciti se insarcinassera cu fa-cers de volintiri pentru ocitirea Eteriei, cari dossiratoti la intrarea Turciloru in terra. Cassele loru fury arsede Turd, dupe cum se vedti Si adi in Tergoviite ruinelecasseloru lui Geartoglu, i in Campu-lungu ruinele cas-selorti lui Eliatti Si Ciontolacti.

Sosindti. in Tergoyi§te, Ipsilanti se aciecla in cassa luiGertoglu, eteristu infocatt, care fu numitti ispravnica aiddistrictului Dambovita. Acea cassa avea doue scari: peuna se putea urca on -cine; far pe alta, care se numia sa-cra, nu se putea urca de catti. Ipsilanti, fratii lui, si per-sOnele ce purtau titlulu de principe 5).

') Daizeanu (Trompeta No. 662). Cioranu pag. 71.2) Dupa incrediMarea lui Alziary de Roquefoit, biografulu piincului Stirbei

care intr'un jurnalu din Nizza, din anulu 1869 dice: cA la 1821, Intorcendu-seStirbei in patria sea, a intratu In eteria greca; si patria lui Leonida fi fu re-cunoscattre pentru acestu serviciu; apol adaoga : tote aceste amenunte mi le-acomunicatu ensu §I princulu Stirbei andu trziia." (Vedi Trompetta No. 720).

3) Cioranulu, pag. 73. Darzeanu, Trompetta No. 659. Fotino, pag. 94.1) Dlizenu (Trompetta No. 659).') Gervinus, jag. 185. Cioranu, pag. 72.

si

Iasi si

Leo

Assemenea massurA nu putea fi dictate de catu de va-nitatea bisantind, ce caracterisa pe Fanarioti, cum si detemerea vre unei surprinderi din partea celoru ce ar ficutesatti se 'I ameninte viata; cdci Ipsilanti Linea multula viata sea; dovadd, conduita sea la apropierea Tur-cilor de Tergoviste, si la bdtdlia de la Drag4ani; ceeaca facu pe Laurencon se died despre densulti :

',Dupe purtarea sea in Romania, Al. Ipsilanti ne au-torisd a crede ca la Culm n'a perdutu braciulti sea

pentru vitejie" ').

Apoi, dupd mdrturisirea mai multorti betrani, demnide credinta z), Ipsilanti se temea mult de vagabonclii ne-disciplin'ati din ostirea sea, inrolati pentru jafuri, si carinu sciati de frica, cu tote asprele penalitati din regula-mantele ostases,,cti aIle Eteriei; din care cause Ipsilantidormia adesse-ori ndptea prin viile din prejurulti Tergo-vistel 3).

Sosirea Eteristilord in vechea capitald a Romaniei, fi-inda in sdptamena patimilorU, locuitoril din Tergoviste,speriati de jafurile ce audisserd ca facti. ZavergiT, hotd-rard a face diva serviciulti divine, care, dupd ritulti or-todocsti, se obisnueste a se face nciptea

Cu modulo acesta, fiindd liberi noptea, puteati aparaaverele si familiele for de jafurile acellei adundturi de Omenilard disciplind si fare frica lui Dumnedeti. Multi dinteinsiierati facatori de relle, scosi duprin inchisotile Statului;ne-avenclu ce pierde ei isi permiteti totulu fare teamd,mai alesti in acei timpi de perturbare generall

Dirzeanu, in memoriuhl sea, i descrie astfeltiTot' se credeati cdpetenii, si supunere nu da nici

77Departati cu totulti de frica lui Dumnedeti, ci

') batjocorea chiar copii nevarsnici, de era uä. jalnicd ten-

') Op. cit. pag. 1'13.2) Intre car! d-nu Aristia si d-nu Simion Romanov, aflati atunci in Tergo-

viste, ca Mavrofoii.3) Gervinus, pag. 195, .A,cesta o afirmt si 1VIavrofmil ce trtescu.

:

u-

.

261

guire se vadd cine-va astfelu de nelegiuiirf, a carora o-brdsnicie si nemilostivire condeiulu nu pate sa le poves-77teascd; caci, nu numai locuitorii din orase erati jefuiti,

"dar si satele duprin prejurti erati pradate; spargeau cra-77mele de 1,a viile dupe dealuri, si, dupd ce beau pand

se imbataii, apoi descarcau pistalele in butile cusi rachiu, fdcandu-se nepovestite pagube si sdrdcie; inscurtti, pe cine intalnia, illu desbraca diva nemiada-mare;

77astfelti ca tipa fit' din maicd, ne mai putandti cine-va

77afla nicairi ocrotire; cad ace' nelegiuiti spargeau chiar

77biserici ca sa fure vasele sfinte, in catti norodulti se

77tanguia cu amarti, si blestema in vileagti; iar ce

77cutesau a se impotrivi, erati omorati indata; si dace. se

plangeat la Ipsilanti, priimett dreptil mang-dere acesttirespunst : ca nu pate face zaptu (infrana) ua ostire noud

nsi nesupusa. Inca la regulile osta,"sesti. Asfelu bietii cres-

n pardsiail casele, si se infundat cu copiT si cu ne-veste prin munti si prin paduri; iar cel cu dare de banitreceti peste hotar; insa tote drumUrile si potecile fiinduimpanate de Arnduti, bdjenarii erati prddati

; in catu, d'ar fi fostu putintd, in gaura de searpes'art fi ascunsti 1).

De aceea poporulti, in indignarea sa, a stigmanisattiacelle desordine, si crudimi alle Eteristilorti prin pana u-nui poetu romanti din acea epoca, care a aruncat ana-tema asupra loru 2),

Nu numai Romani', dar si streinii, si chiar grecil stig-matisard acelle desordine car' rechiemati timpil de terrare

Tatariloru si Turcilor, ca' insemnail prin foal si sabietrecerea loru prin aceste nefericite terri.

Asfeliti, de esemplu, Palazov dice :Arnautii lui Ipsilanti Capitan Iordache

cutU marl relle Romanilorti, jefuindt, omorandti si ar-d.andU totti pe unde treceati, din care causd, intrandu

Dirzcanu (Trompeta No. 659, 662, 665.) Ve4i 1i colonel Voinescu op.cit. pag. 14-z si Vecll si Cioranu, pag. 71-72.

Veql Notta No. LXX.

rind

ceT

tini I i

fora milos-tivire

al:

s'ai luT au fa-

77

')143.

')

2G2

Turcii ill Principatc ca se-i gonesca, Romanii sufferirasi de la Turci nu mai putine nenorociri" ').

Gervinus dice :Ostitea lui Ipsilanti, compusa de Omeni nedisciplinati

si deprinsi la jafuri, facu marl neorandueli in Romania" 2)Laurencon i descrie astfel77Eteria se anunta sub relle auspicii, jefuindri la terra

ce trecea de arnica, s'ai caria locuitori professail" ace-iasi religiune cu Grecii 3)

Si'n alta parte, tutu Laurencon, dupe ce constata celleara"tate mai susU de Dirzeanu, apoi dice:

Nici a suta parte Turcii n'ati esercitatil grozaviellesaversite de acea ostire nedisciplinata, compusa din gu-

)71nitila tuturorei natiilor ; caci cei °nest", ca Cristari, ere.'In forte min numeril.; toti se credeu frati si capitani;

si de aci proveneti atatea desordine"', Bande de ArnauArnaud cutreerat satele si aduceati in Ter-

"goviste turme de of si de porci, carduri de passeri siciredi de boi si vaci. Ca sa 's)." faca Ala idee lectoruliide sufferincele teranului romant, e destulti a arata ca

cuhnia lul Alessandru Ipsilanti consuma pe ton.' diva :50 oca came de boil3c1 oca came de mien.7720 oca came de porn.

7724 oca came de passere.5 O-6o pain.

77Afard de until, oud, lapte etc.

Princulti George Ipsilanti avea aceeasi portiune ca sicei l'alti capi ai ostirii; astfelu ca acesta devastare denecreclutti revolta simtula publicu" 5).

1) Principatele Romane, de Palauzof, cap. VI.2) Op. cit. pag. 289.3) Op. cit. pag. 72.4) Idem pag. 88.5.) II I 87.

77

)7

77

r

263

Rabbe, in memoriulti lui Ray. baud, dice : Pe Candi.'Ipsilanti manca, bea si danta, la cartierul generalu, os-77tirea lui jefuia terra ; provisiile nu se pIateti; si capii

77faceati ua scandalcisa consumatie, unti lucsti de mancare

77neauditti, numai din spinarea bietului terranti" 1)

Se ascultdmil acurnii pe insu§i istoricii Grecr:Theodor Csenu dice :

77Capitanii si osta§ir lui Ipsilanti erati nesupusi, nein-

nfranati, si incuragiati la hrapirT; erati biciza lu Mon -nefletia pentru orasele si satele pe unde tabarati" 2)

Fotino dice :

77Sufferintele Romanilor din partea Greciloru nu le p6-

77te spune condeiulu; iar dedulcirea for la jafuri fa' cea pe

Eteristi a pierde din vedere scopulti pentru care lua-sera armele`

Nu numai ostasii lui Ipsilanti, dar si ispravnicii numitide dansula, sub pretecsta d'a indestula ostirea cu celletrebuinciase, pradau lard mila pe sateni de vitele si pro-ductele loru, din care mare parte le speculau in folosululora, facandti astfelti unit jafti nepovestitti, de care 'sivorti adduce aminte multti timpu Rom'anii 4)

Se vedemu acumti si conduita capiloru acesteiAcasta ostire era ca la 7395 individi 5), formata in patru

corpuri, in care intra si corpulu lui Sava, pe care contaatund Eteristii; Ipsilanti o respandi in districtele occu-pate de dansula ; astfelia. fratiT seT Nicolae si Iorgu sta-tionau in Campu-lunga cu parte din °stash' corpuluT cecomandau; princul Cantacuzin stationa inteunti satu, de-partare d'ua jumatate de legte spre nordulti Tergovister,cu unti micu detasamentti din corpulti lui George Ipsilanti;Duca stationa in Ploesci, si capitan lordache la Pitesti ;

') Op. cit. pag. 228-229.figcv4 altvtzi? ilreevccctaccog 1861.

3) Op. cit. pag. 98.4) Dirzenu, (Trompeta No. 665.)5) V&A Notta No. LXXI,

2) 71

3)

o5tirI.

2U4

iar Alesandru Ipsilanti sedea in Targoviste, cu batalionulsacru si cu mare parte din ostasii din corpurile frati-lorti sel.

Afard de batalionulu sacru, compusti, cum amdin juni luminati si plini de patriotismil, si can se eser-citait neconteniat la arme, toti cei lalti isi petreceu tim-pulu In betii si in jafuri; ei eraii incredintati, dup. as-sigurarile datte de Ipsilanti, ca treit.eci de mii de Rusiat sa treca. Prutulu sub comanda fratelui sell Dimitrie,ca sa bates pe Turcii din Romania ; ca." Grecii din Turciaau infr'antti pe Turd: in mai multe loviri; ca Constanti-nopolulu este blocata pe apes pe uscata ; si ca Bul-garii s'ati ridicatu cu toti, si all batutti si ei pe Turd ;si alte asemenea stiri incuragetore, cari soski prin curi-eri inteadinsti, scosi din fabrica lux Ipsilanti. prin acellestiri false, ernu credea a insufleti pe fricosi si a imbarbdtape cei desmoralisati ')

Apatia sau indiferinta era atattl de mare in ostireaEteristilort, cum si lipsa de pol4ie sat de priveghere, incatti, In tuba timpulti sederii lui Ipsilanti la Targoviste,spioni Turd', strevestiti ca Armeni, circulau pintre os-tasi, traindu din provisiele ostirii. 2).

Cassa cu bani a ostirii, adunap" din contributii, din,daruri patriotice din partea Grecilorti, si din contributiileimpuse Romanilorti, era pe in'ana unorti capi fares mo-ralitate, cari if risipeti f'ara nici und scrupulti; iar sol-datiloru, cari reclamati salariulu, li se respundea cä. tre-lue sa lupte, ca pentru glarie gi libertate. 3).

Ce ne-interesare! esclama Laurencon in ironie. Ce ab-negare din partea cellorti ce tineti fondurile publice in ma-na lora! Nu e de mirare ca, subalternii acelorti sefi neinte-

') Fotino pag. 99-102 - Gervinus pag. 197 Filimon vol. Il. pag. 149.Laurencon pag. 73. Acesta o afirmA si Domnul Simeon Romanov, 52 d-nu

ce erau Mavrofori. Pines la fuga sa in Austria Ipsilanti a intrelmintatasemenea stiatageme, spre a incutagia pe Eteristi. VedI nota No. ..LXXI1,

2) Laurencon pag. 86. Raybaud peg. 229,2) Laurencon, locul citat,

dist',

si

Malta,

2G5

rresati fur siliti a sa hrani din spinarea bietului I:errant:127romant ! "

Unii consiliu supremu, compusu de princult Cantacu-zin, de mediculu Cristari si de Orfano (comandantulu o-rasuluI) era insdrcinatti cu dirigerea operatiilortcari operatiuni consistati in strangere de provisiuni du-pa la locuitori, ce se plateft cu chitante, dupa esem-plulti Muscalilorti; cu intarirea Tergovistei, win destu-parea vechiloru tianturi, prin sateni addusi cu silla din totepartile; cu facere de basti6ne fara tunuri, cari tunuri a-vea se adducd MuscaliT, cum si oficert streini cart sa'icomande ; cu turnare de glOnte din plumbulu invalitoriiMitropolieT, si cu ghiulele de sticla fatute inteud sticla-rie aprOpe de Tergoviste ; iar glOntele carT se turnatidiva, noptea se risipiati in veseliele ce facet. '). Ostirean'avea de catti patru tunuri, din cari tree de Cate udjumatate livra (1 1 2 dramuri livra), iar unulu, de douelivre , luate cate'si patru de la puscdria din Bucuresci 2)

Intimii lut Ipsilanti eraa Orfano 3) Lassani si Scufu 5).Acestu din urma cd9lu curandti disgratia luT Ipsilanti,din causa discordiei selle cu Lassani, secretarulu lui Ip-silanti, pe care Intl prefera pe langa tot"' cef-lalti. Tatadin causa acestuia intra discordia si intre Ipsilanti Cuprinculti Cantacuzin 6), in catti acela fu espedia laIassi, sub pretecstti d'a, fortifica acela orasiti cu miculusett corpti" de ostire Gervinus sustine insd ca trimiterealui Cantacuzin la lass): a fost spre a'i inlesni fuga in

') Colonelu Voinescu, op cit. pag. 14.2.21 Laurencon, pag. 85.3) Fostu servitoru la unu ore care Bucauri, negutetoru grecu din Odessa

Laurencon pag. 89.4) care fusese in Pesta trajlocanr iaa intrige grannie. LaurencOn, loc. cit.5) care a furatu casa cu bans a Eteriei §i a trecutu in Bra;tovu, din care

causa Ipsilanti Pa stimatisatu in proclamo.tia sa de la 8 lunie, ca si pe altsmiserabill ca Caravia, ca Duca, etc.

6) Filimon vol. 2 pag. 356-358. Beldiman ins t. attribue neirqelegerea intrela n4te fatori, pag. 39.

in,

silitu

clanif

militare,

°)

a'M

261;

Bessarabia, dupa. cum Ipsilanti se 'pregatia sa treca inAustria '). Batalionult sacru fu pusu sub comanda luiCaravia, ceea ce fu Inca uä, causO de neintelegere in-tre Ipsilanti si cantacuzin

Cu astfela de individi, anti carora nume manj estehartia, dice Laurencon, se incungiura generalissimulu

independinteI Greciei; astfeliu, pentru cei mai multi,acestil pretinsil resbella pentru independinta nu era decatt unit pretestu ce ascundea hotia. Tudor cella putinavea una scopu, care declarasse pe fata ; pe canduin tabara lui Ipsilanti totulu era intunerica si confusiune." 3)

Spre a se justifica si a se recomanda tote de o datain ochil Romanilora, Ipsilanti le adressa ua proclamatie,in care le arata motivele ce au silitu pe Greci a se opriin Romania. Goniti de tirania Turcilora din patria lore,la primula semnalu alit libertatii, fura siliti, glice el, a seinarma contra inamiculul comunt alu crestinatatii; iartisederea lora in Romania este provisorie, asteptanda mo-mentula favorabilu spre a trece in iubita for patrie; prinurmare, in pregliva de a parasi Romania, Ipsilanti credeade datorie a esprima Rom'anilora recunostinta sa pentruospitalitatca ce primissera de la nobilii atattfratii sei de acme, cata si compatriotii seT, in timpu derestriste; iar aceasta, recunostinta, n'o putea esprima maibine de cata facanda Romanilora urari sincere pentru rea-lisarea dorintelorn lore legitime, si consiliindu'i ca pe vii-toru se nu mai Incredintese autoritatea suprema in mainistreine (! ! !) ; iar puterea legislativa, separata de cea ese-Cutiva, se se incredintegle la una saa done adunari, corn-puse de representanti din diferitele classe alle societatii;se se infiintese s'ua." ostire organisata pentru pagla terrei;darile catre Steil sa se regulese prin representantii Na-tiuniT; Domnitorulu sa," alba lista sa civila, ficsata de a-

9 Gervinus, pag. I99-200.2) Fotino, pag. 97.3) Laurencon, pag. 89.

'la

')

os-tirii

fie at Doeiei,

267

dunarea terret; in fine, se se institue scoit pentru lumi-narea poporului ')

La citirea acesteT prochmatil, Romanit patriot" trebuese fi surisa asemenea consiliu nu putea amagi de catpe eel simpliT. Venite de la, una Fanariotu, care uccideafara nici unt dreptu pe represintantulu adeveratu allu po-porului, care prig conduita sa provoca invasiunea tur-cesca, cu tote tristele selle urmari, care, in fine, in schimbapentru ospitalitatea ce priimisse, platea poporului cu pra:da, cu foculu si cu omorulu, acellu consiliu perfida nu ,Lie-rita de cata dispretula adeveratilora Romani.

In ostirea Eteriei anarhia ajunsesse in culme; nimeni numaT recunostia nici ua autoritate. Tricupis assigura cauna Ore care Bucavala, ce comanda vela dour-spre-cleceGreci, sub-scria proclamatiile selle astfela Enache Bu-cavala, arhistratiga (primula comandantu) allu armateTellenice la Carlovita, gi Naziru (inspectoru) peste cinci ca-dichiuri (plan") 2)

Desbinarea intrasse intre capiT Eteristilort PrincultCantacuzin, indignatu a vedea pe Ipsilanti sub influintalui Lassani, comanda ostirii data unui brigantu ca _Duca,si pe Caravia comandanta allu batalionului sacru, Can-tacuzin parasisse Tergovistea la 9 Maia. Ipsilanti scosevorba ca a plecatu la Brailla ca se sustie pe Eteristiid'acolo, si apoi se treca" la ;Iassi ca se priveghese pePendedeca, care nu inspira destula incredere; iara nereusinda in missiunea sa, se se intdrca indata la Tergo-v4te cu top" Grecil, aflati in Iassi si in Galati.

Duca, ce era pusu subt ascultarea lul Cantacuzin, nuse supusse ordinilora lui Ipsilanti; si Cantacuzin, cu v'rua,trei cute cinci-cleci de ostent, se indrepta Care Iassi, du-p. mici loviri cu Turcii la Focsani.

Pendedeca nu se supusse nici dansula ordinilora. lui

1) Kota No. LXXIII.2) Op. cit, vol. I. pag. 137.

:

:

'i

veal

288

Ipsilanti, nevoindu a recunOsce pe Cantacuzin de sefa aluIassi, ca si Tergovistea, era in plina anarhie. !

Chiar Mavromati, medicult luT Ipsilanti, disparu si ellupe candy Turch se apropiat de Tergoviste.

La 'vestea intrarii Turciloru in terra, multi din Ete-risti desertara, nesimtindu-se in stare a se masura c'ua os-tire superi6ra, sub tote puncturile de vedere. Acesta silipe Ipsilanti a da ordina ecreta. luT Duca, la 7 Maia, Case prepare in graba provisiuni pentru 1500 callareti; sise stea gata de plecare la primula ordinti ce va priimi.

In aceiasi di trimisse in Bucuresci pe Caravia ca semai inrolese volintirT, cari se inlocuiascd pe fug-ari ; si cumare greutate putu inscrie abia vre ua doue sute vaga-bondi, cea mai mare parte covrigari, bragagii 5i tigani,dice Fotino, pe cari addusse cu musica din Bucurescila Tergoviste; iar in Bucuresci Caravia lipi pe tote ,stra-dele proclamatia luT Ipsilanti de la 5 Maia, ce anuntavictoria Grecilor in provinciile turcescT, cum si reguleleostaseSci '),

La Io Main., Ipsilanti priimi stiri positive despre apro-pierea Turciloru de Bucuresci; acesta proclusse mareturburale si fried intre Eteristi.

La 16 Maid Saba pleca si ella la Tergoviste cu woode Arnaud, dupe ce inscintasse pe Ipsilanti, cu cate-vadille inainte, de sossirea Turciloru, si de planulu luT Tu-dora care se indrepta spre Pitesci, dicea ellu, spre alovi avangarda Eteristilora. Sava trimissesse luT Iorda-che la Pitesci 400 din Arnauth seT, spre a inlesni prin-derea luT Tudor. Ipsilanti, aflanda acesta, dete ordina fra-telui sea si lul Capitan Iordache a impiedica mersula lulTudor, si aresta la trebuinta, spre a scapa d'unaneamica multi mai periculosu de cat TurciT 2).

Duca se afla tabarata la Baicoi, lassandu strejT la Plo-

') Fotino, pag. 107-108. Filimon, vol. II, pag. 150.2) Laurencon, pag. 160-162. Vecli si Fotino, Filimon, etc. Vecji ji Tricupis,

vol. I, pag. 147-148.

sea.

'1

a'lu

269'escr, la Campina si la Marginenl, si trimitandt si la Bii-curesci ca sa priveghiese miscarile Turcilor. Oamenii sei prin-sera. cati-va .spioni Turd', din carT duoT fura trimisT laIpsilanti, iarti pe cel r alp' if spanclurd

La plecarea in Brasovti a boerilorti, liberatT de Tudorde la Belvedere, Duca primisse ordinti de la Ipsilanti ale esi inainte la Campina si a'T adduce la Targoviste;dare Duca, punguindu'I, le dede drumulti ; ceea ce silipe Ipsilanti mustra aspru pentru acesta intend e-pistola cu data din 17 Mai.

Tabarandti la c. omuna racarescT de langa. Targovistecu ceT 1000 calaretT aT seT, bine echipatT si disciplinatT, Savafu bine priimitu de trimisiT lui Ipsilariti ; apoT ilu invitdsi Sava pentru a dou ascii la cina, tot la Vacdresci; insa, Ipsi-lanti, care era bdnuitor, pretesta ca e bolnav ; si trimisse inlocu -I cati-va -din adjutantii se): 2).

Sava se dusse apoT de se intari in M-rea Mdrginemi,de uncle scdsse pe arndutii lui Farmache, pretestandtica acea mOnastire putea servi ca cetate de aperare ; iarla timpu, va alerga in ajutorulu Grecilorti. Ipsilanti seprefacu ca '1u crede, si lasa" se occupe acea monas-tire ; candu 'Ansa., la 25 Malt, aflandti despre inaintareaTurcilorti, it rugd sa vina grabnicii a se uni cu ostireasea, Sava nu se misca din loch.

La 26, Ipsilanti ilu invita din noti, ardfandu'l ca Turciis'appropie de oraSti ; in locti se piece, Sava scrisse luiDuca se vind cu' ostenil lui pe la Margineni ca sa mergdimpreund la Targoviste ; Duca, care'lu banuia, refuSa" ;den nicT la Ipsilanti nu se dusse indata"., cerandti res-pectu de treT clille, sub pretestu d'a aduna ostaqii respan-ditI in diferite positiunT ; voinclti insa a sonda pe Sava,Ducal ilu intreba., printeua. scrisOre : nce gander to elludespre miscarile Turcilorti ? Si ce arti fi de facutti ? Sava

') Laurencon, pag. 16o.2) Tricupis, vol. 1. pag. 146.

').

a'lu

'lu

270

ii respunse : ,,lupta este neaparatd, biruinta e la norocU,si se ne vedemu sdnatosi ! 1)."

Aceste cuvinte dedera pe facd cugetulu lui Sava : numaT remasse nici ud indoiald de necredinta luT in ochiTEteristilort.

Cand Duca se presintd la Ipsilanti, acesta 41u priimicu raceld, clisse :

Du-te la trupa ta ; maine vei afla ordinele melle."Cu cdpitanT ca Duca si ca Caravia, Ipsilanti presimtia

infrangerea si umilirea ostiriT grecesci.Speranta lui era tote in Russia 2). Ella nu putea cre-

de ca Imperatulu Alexandru; care 'hi incuragiasse a ri-dica stegult. revoltei 3), va sufferi pe Turd sa, intre inRomania aid' a protesta cu armele.

NUtritu d'aceste illusiuni poetice, si 'dupe indemnulnluT Sava, inainte de plecarea acestuia la WarginenT, Ip-silanti mai trimise ua petitiune si unit memoriti Caremonarchulu RussieT, ca din partea Grecilorii din Romania,pe care le iscalira maT multi.oficierT eteristi, si chiar Sava;Ipsilanti, fiindu desaprobatu oficialmente de Russia, nucutedd a le subscrie; scrisse insa din partea sa scrisoriCare Impardtessa RussieT .si care regale Prussiei, ru-gandu'T p, sustine sacra causa a Elleniloru.

Cu aceste scrisori, cu petitia si cu memoriukt trimisse pedoctorulu Canella, bdrbatti cu multd invetaturd, care siplea la Petersburgu, dupe ce trecu prin Dresda si

71Ancd ud proba de ametela si desperarea in care se

aflau totT, observd Gervinus, care relatedd si dansulti a-cesta faptil 5).

InteadeverU, GreciT I T perdussera cumpdtula, la ap-

1) Laurencon, pag. 172. Vecji vi Filimon, locul citat.2) Fotino, pag. 113.3) Colson, op. cit. (pag. 40) afirma cl moStenitorult coremei, care fu Nicolae

I, a ridicatu toasturi in publict pentru succesult Eteriei.4) Laurencon, pag. 169---171 Filimon, vol. II, pag. 169.

Gervinus, vol. I, pag. 202.')

jot

Be,lintt

'271

propierea Turciloru; acesta ii 5i silissera a ommori pe Tu-dor, sere a se scapa cu ua ord. mai cal-end(' d'unia ne-amicu atat de periculost. Demoralis4a era in culme !Pe fie-care nopte disparea multime de Eteri5ti, nu numaicivilf, caci pe tota cliva se primia 5tirica Turcil se appropie, ca Turcif sosescii; ceea ce produsseua." invalma561a 5i ua spaima cari nu se potti. descrie ').

Laurencon rapportesa ca, la intrarea Turciloru in Bu-curesci, unti ispravnica Ipsilanti, adducanda a-cesth veste in Tergovi5te, fu apprope perde viaca.

Caravia, ce se afla atund callare, it addusse tiri5a depare in curtea princului Gg. Ipsilanti, strigandu, cu sa-bia scosa, ca trebue se'l" taie capulti, fiindu ca a respin-dita false cari au demoralisatu o5tirea. In de5ertairIfortunatulti ispravnia, adducea de martoril pe cutare co-merciante, sositu din Bucuresci, de la care aflasse acesta,scire; crudulti Caravia tinea una ca trebue se 'la ommore,ca sa. faca pilda. Abia ilu putu scapa fratele generalis-simului; iar Caravia se departa, racnindu ca unti tigrucaruia scapa. prada. Ipsilanti ensu5T se temea de acesta°mu sangerost 2).

Udriski, care se afla la Margineni cu Sava, juca intabara lui Ipsilanti rolulu ce jucasse 5i in tabara lui Tu-dor : avea spionii sei, cari demoralisau o5tirea, im-pingeau la assassinarea lui Ipsilanti.

Istoricul Alexandru Sutzu assigura ca scrisorT, suscrissede Udriski, circulail in lagarulti lui Ipsilanti; 5i in ellese promitea amnistia 5i resplatire cellor ce vor preda peIpsilanti pe mana Turciloru, via sat. morth. 3).

In astii-fela de stare era o5tirea Eteriei cand Turciise appropiau de Tergovi5te.

1)- Fotino, pag. 61.2) Laurencon, pag. 90-91.3) Op. cit. pag. 86,

dera militari;

d'aT lota'§i

sciri

'T

'1u

CAPITOLUL XXXI.

Prim ele loviri intre Turd si Eteristi.

Pe la inceputulti lui Maiti, mil corpt de Ianiceri ple-casse din COnstantinopole sub comanda lui Salim Mehmed, sub care trebuia sa, operese impreund eel' treiPasi, de la Vidin, de la Silistra si de la Braila.

Cara-Mustafa (Chehaia-Be!) anti Silistrei se indreptaspre Bucuresci, cu doue corpuri de cite 4000 ostasi fie-care.

Pasa Vidinului, Hagi Ahmed, infra. in Romania mica ;iarti. Iusuf-Pala alIti Brailei intra in Moldova cu vre-ud.450o de Tura.

Acestu din urma lovi pe rebelii din Galati, cari prinsurprindere occupassera acestil °rasa, dupO cum am are-tatil la local set. Galati! era aparatil de unil AtanasieCarpenisi, cu. mai multi arnauti si mateloti de corabii,cari, din preund cu alt! Greci, Serb! si dmeni fara cd-pataiti, fara discipline si degradati de vitiuri, se urcaude la 600 ?and la Boo de individi. _Ei occupau trei ye-chi intariri, construite in facia orasului de catre Turd' intimpula ultimului resbelti allti Rusilor cu Turcil.

Cotiras Peloponisianuld occupa, cu vr'o 73 de Greci,unu santti lungu afara din intariri.

La 13 Mai .ataculti incepu; der la primele descar

273

cari de focuri, mai jurnaate din Faeristi fugira. Cotirascu 32 de insi se lupta bIrbate;3te, si toT murird ca nis-te vitezT.

In reduta cea mai tare din celle trei, Athanasie Carpe-nisu si Popa Gheorghe se apdrard tan. cliva de 13 Maiti,numai cu 33 contra unuT numer inclecitti de Tura. Nap-tea intrebuintara ua stratagema spre a putea fugi, cre-clandti ca potti fi folositori in alto lupte, Caci aci luptaera inegala : ridicara mai multe haine inaintea intdririiin care Turcii descarcard focurile lora, luandti acellevestminte dreptu inamici; apoT, dupa ce umplura celledoue tunuri care le avea, si le descdrcara in Turd', fu-gird top', afara de tre!, trecandu pe Prutu la Iasi. Turcii,dupd ce fa'cura unti mare macellil in Galati, se intorserala Brailla 1).

Din corpulu Turciloru de la Braila, dupd infrangerearebeliloru la Galati, se rupse unit detasamentit de cite -vasute, si se rissipi dupa prada prin sate, inaintandit spreRamnicul-Saratti si spre Focsani.

Seapte-cleci Turd' din acestia se inchisserd inteud ca-sa la Ramnicul-Sdratti, unde flied blocati de Greci, inmica numarti, sub Capitanii lora Anastasie Caracala, Hris-tea Vrana, Panait Zuli, Nicolae Sclavuna; si luptard cuace 7o Turd.' vr'o 4 ore; ranindu-se cati-va dintre Greci,eT se indarjird si mai mult; si hotarara a da foal casel.Turcii, simtindU acesta, esird pe furisi din casa in careerau blocati, si condusi de niste sateni, se baricadarainteua mord afard din orasti, asteptandu sa inoptese casä. pad fugi.

Grecii ii blocard s'acolo; dar neputanda se '1 invingd,din causa positiunii favorabila ce occupati Turcii, inven-tard uä. stratagem care le reusi de minune. Unit grecu,a,nume Panaiot Peloponesianulu, luanda unix butoiu cusmala, i dede fon si rostogoli pand apprope de mara,

') Gervinus pag. 198-199. Fotino pag. xis.

'la

8

274

care se si aprinse indata. Turcil esira afard speriati;si Grecii, navalindu asupra-le, i macelarira pe toti.

Dupa acesta isb'anda, Grecii se intOrsera la Focsani,unde gasira alti vr'ua go Turci, inchisi in monastirea8f. I6n; dupa u. lupta crancend de 5 ore aprdpe, incare se ommori vestitulti Pana Olteanul, cu alti I o tova-rasi gred, se departara, luanda drumula spre Tergo-viste ').

Chehaia-Bei, lassandu pentru pacla Bucuresciloru peTagir -Aga, bas-beslega, cu 30o de Turci 2), pe slu-gerulu Alecu Aslanoglu, capu chehaia langa Pasa de laSilistra, porni la 25 Maitt de la Colintina spre Tirgovistein fruntea a 6000 Turci calari si 4000 pedestri, a-venda de mehmendaru 3) pe Ienache Baltaretu, care pemulti nevinovati a scapatu de la marte prin influentasa langa acesta Pasa.

In acea cli, la satulit Ciocanesti, Turcil prinsera unadesertorti din &tea lui Ipsilanti, ce fussese calfa la uabacanie din Ploesci; si de la densulti aflara starea de-plorabila a ostirii grecesci.

Chehaia-Bei imparti ostirea sea in doue corpuri, or-donanda ca sa inaintecle una la drepta si alta la stanga,spre a ataca avangarda lui Ipsilanti.

In Tirgoviste apropiarea Turciloru pricinui ua desor-dine complecta, in catti multi din ostirea lui Ipsilanti do-sird, de frica; iar altii se ascunsera prin viile si padurileduprin prejuru. Locuitorii fugissera deja mai toti cumulte Mille inainte.

Cu t6te astea Ipsilanti ordona lui Ion Colocotroni silui Gerassie Orfano a se asecla la Monastirea Nucetukicu parte din ostire; iarti lui Duca, langa uä, padure laNetezesti on la Cornatelti. Trupa acestoru comandiri,compusa mai multti de Albanezi, Serbi si Bulgari, in nu-

Fotino rag. 116-117,2) Filimon susline cY 2000, op. cit. vol. II, pag. 272.

Conductor u.

si

3)

'1

2)

meru ca la 1500, forma ore -cum avan-garda gre-cesci: iar Ipsilanti cu restula otirii se hotari se dea a-jutoru unde trebuinta va cere. Acesta in diva de 27 Mai.

Duca, in fruntea a 400 de Arnaud, pornindu la loculce i se insemnase, se intalni in calle cu mai multi co-mandiri eteristi cari veneati de la Focsani, in fruntea a25 Albanedi; Ii corporandu-se cu trupa lui Duca, ei sebatturd cu Turcii vr'o cloud ore in padurea Cornatelu:in acesta lupta se omorira si sa ranird vr'o 15 Turci.Isbanda ar fi fostu de siguru a Eteristilor, deca Duca,speriatu de multimea Turciloru, ce'i vedea dupd uamovila, n'ar fi data. semnalulu de retragere.

La monastirea Nucetulu, lupta fu mai seriosa : ea tinude la rasaritulii sorelui p'ana dupe amiadi, cu perderede veud sutd Turd', morn §i raniti, si prea putini d'in-tre rebeli ; dar Orfano, demoralisata si ellu de multimeaTurcilor, si sfersindu amunitiunea, parasi MonastireaIon Colocotroni si Sahini, ce erati fortificati in Mona's-tire, se luptard vitejeste p'ana la apusula sOrelui cu 300ostasi ce comandau; ensa sfarsinda si ei glantele §i pra-fulu de pusca, fugira noptea la Tergovi:;;te spre a daalarma.

In zadarii Ipsilanti ii indemnd a reincepe lupta cu to-te ostirea; cei doui comandiii se oppusera., respundendalui Ipsilanti ca e comoda a sta departe de campula lup-tii si a baga pe attii in foca.; si ca decd aru fi auditti§i dansula vijiindu pe la urechi multimea glontelorti tur-cesci, n'ar mai stdrui pentru reinceperea luptei.

In n6ptea de 29 Maiu, se tinu una consiliti de resbelintre comandirii ostirii; si se decisse a trece cu totii la ROm-niculti-Velcii, unde, ajutati de positiile muntOse si de (D-tirea lui Tudor, vor putea cu successa a se messura cuTurcii. Ostirea se forma in doue corpuri : unultl, subcomanda lui Duca, pleca spre Pitesci pe drumula Gdes-cilort; ensa Duca, G-heorghe Manu si alti comandiri tre-curd din Pitesci in Transilvania, lassanda corpult ce co-

255

ostirk

276

manda in voea intmpalarii. Celle alto corpti, sub co-

manda luT Ipsilanti, Caravia, Orfano si altiT, se indreptdpeste delurT la ampu-lunge, de unde trecurd iute la Pi-tesci, ca sd se unescd acolo cu corpulti luT Duca, al luTCdpitan Iordache si al luT Hagi-Prodan. In drumula acestamulti din corpulu luT Ipsilanti si al luT Duca dossird, as-cundendu-se prin munti si prin paduri 1).

Sambata., la 28 MaiO, orasula Tergovistea era ca sipustiti; totT fugissera, afara de cati-va focuitori du prinsuburbiT, si de starostea. austriac, a nume Alecse ; iarproviantuln ostiriT grecesci, si multime de vite marl simicT, remasserd in possessiunea

La 29 Maiti, TurciT asedard ostirea in ordine de ba.-taie in marginea TergovisteT, si trimisserd inainte ca cd-laudd pe capitanulu Bibi cu ,ordinti inscrisa care boerTsi negutatorT, prin care li se assigura viueta si avereade vor fi liniscitT; iar avendd veud temere,'se se retragatotT la unit loco afara din orasti, unde vor fi paditT deTurd.

Aflandil insd Chehaia-beT de la trimissul sou ca. in Ter-goviste nu se aflau nicT rebelli nicT locuitorT, intrd in o-rasu cu un mkt" numer de TurcT, renduind strejT la std-rostia nemt6scd, spre a nu fi supd'ratd de Turd; iaru os-tirea asedd tabdra pe campia de la SusenT, spre nordulTefgovisteT.

In acea cli, Ghencea cu cati-va ostasT din corpul luTSava, veni se se inchine luT Chehaia-beT; iar a doua clise presinta. si Sava cu Deli-basa Mihale si cu Ciuciuc-Ciolac, in fruntea a ua. woo AlbanecIT caldri.

Sava era insotitil de Udrischi si de Tagir-Aga, bas-besli de la Ianina, vechiu amic allu luT Sava.

Cati-va bittrhui din Carapu-lungU, intre cart IIagl NIstasse, ce se" inro-lasse In ostirea luT Ipsilanti, ne au aseiguratti a vr'o 50 de Serbi §i BulgarTdin Campu-lungti au fugitil din Tergoviste, inainte de a se incepe lupta cu Tur-cii, (Ted Ipsilanti a fugitil, et ce sa mat ramaie?" si umplurI, muntisi pUdurile du prin prejurulti Campu-lunguluT. Turcii an tAiatt vr'o 20 din -11 entii, cu gona let Sava contra Arvatilorti.

Turcilort.

aicendti

stall

ck'

277

Chehaia-Bei it primi pe totT cu politetd, promitandu-lelefurT si tainurT de la densulu. 1)

In cate-va c,lille, catti a statti. Chehaia-Bei in Tergo-viste, Turcil prinserd veud 24 GrecT din diferite batalli-dne, si maT multi Arnaud, stravestitT in vestiminte tarrA-neti, cari se ascunsessera prin satele vecine : i tradas-sera satenii, nu atatti de frica Turciloru, caul de res-bunare contra acestorti &pep' neomenoA dupe urma ca-rora sufferea acumn terra atatea nenorocirT! Chehaia-Beiii a taiat pe top' 2) Dupa. aceea ellU plecd cu tota &tea sprePitesci, pe drumulu Gaescilor; dar la Gdescr, aflandt caIpsilanti trecusse Oltukt, §i priminclu si ordinu de la Pasadin Silistra ca se se intOrca indatd in BucurescT, spre aguverna terra pang la instalarea nouluT Domnitortl, Che-haia-BeT dede 3000 de Turd sub comanda luT Siricoglu

trimisse, din preund cu corpulti luT Sava, in gOnarebeliloru; iar ella se intorse la BucurescT cu restulu os-tirii. 3).

1) Fotino, pag. 140-148 Filimon, vol. II, pag.172 178.2) ET full ingropati in qautulii ceth,liI, la porta cea despre rasgritil, langa

carciuma lei C. Dimitrescu din strada mare, uncle se vedil adi urme dinzidulii cetatii.

3] Fotino, pag. 140-148.

si Iii

§i

CAPITOLU XXXII.

Lupta Pandurilord peste Olirt sub Solomoni Mihaloglu, s,i sortea Panduriloril lui Tudor.

Corpulu de ostire turcesca, care trecusse de la Vidiniiin Romania-mica. pe la Calafatti 1), era precedatil de uaavangarda ca de 200 Turd. Pandurii de la Calafatuse retrassera spre satula Clenovulu, unde se unira cuceta luT Anastasie Mihaloglu, ce clicea si Manache,compusa de vre 15o Bulgari si Panduri.

La Cleric:11/u, TurciT se lovira" cu rebellii, cari se lup-tara ommorindii ranindu vre 13o Tura; in-tre acestia era si capetenia loru, Rogobete, romana tur-citti, care fu prinsu i taiatil de Mihaloglu ; din partearebeliloru se ommorird duo): insi, i 16 fura fanip". Restulde 7o Tura se inchissera in biserica satului, unde furaincongiurati de capitanulu Solomon, care libera., dupace '1" desarma.

Lid aka ceta de Turd, ca vre 15o, se lovi langa Ca-racaln cu capitanti Zottu, amicti allu lui Mihaloglu, cecomanda vre ua 25 de Bulgari, amestecati cu Panduri.Dupe ua lupta de cate-va ore, in care se ommorird vr'ud

1) Insotiti de Ion Samurcas, orenduitti de Divanulii Craiovei ca ingrijitoriiallil ostirii turcesci, care avea Inc , (le conductorti pe unit Clucerulri Mu Po-roineanu.

vitejeste, Si

'T

'1

279

15 Turd, Zottu se retrasse cu ai sei, fara nici udperdere.

In fine, aka cotta de Turd se lovi cu Solomonil laCiresit.. In tote aceste loviri, Turcii furd batuti.

Ua luptd mai seriasa se incinse intre Turd si Mihalo-glu,'care se inchissesse in monastirea Tismana. In acestdluptd* se omorird ca la vro 120 Turd, iar restula se res-pandi prin sate dupd. prada 1).

Tote aceste cette de rebelli, in numerd ca la veud 650Panduri, amesticati Cu Bulgari si cu Greci 2), sub CQ-manda cdpitanilort Solomon, Mihaloglu, Zottu, Diamandisi altii, pornird in trarnbe care ROmniculu-Valcei, sprea ascepta aci pe Tudort, despre care aflasserd ca a ple-can de la Bucuresci cu total ostirea lui ca se trecd pesteOltu.

Solomon sossisse inaintea for la Dragasani, uncle nustatu multU, fiindd rugatu de cati-va negustorasi de acica se se retraga, spre a feri ordsellula de foculti si ro-bia Turcilort, cari se asceptau chiar in c,lioa aceea. So-lomon, fiindu-i mild de densii, se trasse la 26 Maid cutrupa sea la satulu Zdvedeni, departare ud ua jumetatepostid de Dragasiani.

Aci se uni cu cettele celloru l alai cdpitani numiti maisusti; si tdbarird cu totii in nisce pruni, pe und di llu,ordonandd Pandurilorti se stea gata de luptd.

Turcii sossird in data; Solomon ensd, care avea co-manda supremd, in ion d'a se lovi cu densii din posi-tiunea favorabild ce occupa, esi la campti luciu, indem-natu de furia tineretiloru si de voinicia Pandurilort, dupecum se esprima. ensusi So lomont ; Turcii, in nun-lett' cala 3000, si cu tunuri, II pusserd' la mijlocil.

Pandurii aru fi fostu toti morti deca Solomon, in des-perarea sea, n'art fi ordonatu Pandurilora se'si facd locu

Fotino, pagina 149- 151.2) Solomon (op. citatii, pag. 20) dice luting Pandurii de sub comanda luT

emu 800.di

280

pintre Turd cu iataganele. *AstU-felt" numai putura scapade la uA. morte sigura, rassandil morti peste too Pan-duri ; restulu occupy iarasi positiunea de mai 'nainte, a-dica cu pruni, de uncle puturA lupta vitejescepano n6ptea, Candi" trecurd la Romnicti

Pandurif de sub comanda lui Tudoru, caindu-se chiara duoa cli pentru predarea lui in mainele Grecilort, in-cepura a dossi, nOptea, cette-cette, risipindu-se pe la cas-sele loru 2); asti.i-felf.", din vre ua". 4000 panduri, veniticu Tudoru la Golesci, mai putin de jumetate participala lupta cu Turcii; cei fugi ii peste Oltu, imprdsciindiivestea despre prinderea lui Tudor, demoralisara pe pan-durii de sub Solomont si ai celorlalti comandiri, cariincepura." si el' a se respandi pe la cassele loru.

Dupe plecarea lui Tudoru de la Cotroceni, Solomonuprimisse la Romnicii ua scrisOre de la Tudoru ca sa pleceindata cu toti Pandurii lui si se vie la Golesci, gonindumai a/1.'6k" din monastirea Cozia pe Serbii si Grecii a-flap' acolo, si inlocuindu'i cu Panduri.

Scopulu lui Tudoru era, cum am aratatti, pe de ua."parte se inchicla. in Cozia pe boierii liberati de la Bel-vedere, spre a se servi cu densii si peste Oltu dupe cumse servisse in Bucuresci; iar pe de alta, indata" ce vatrece Oltult", se se desfaca de Bulgarii si Serbii de subcomanda lui Prodan si Machedonski ; prin urmare, se go-nesca singurti pe Greci din Romania, dupo cum promis-sesse Turcilort, sperandu ca prin acestu act:" POrta vaaccorda de sigur Romaniloru drepturile ab anliquo ce re-clamassera". Der omulu propune si Destinulu dispune. Tra-darea de la 'Golesci nimici planul

Pe Candi" Solomon se prepara a essecuta ordinul luiTudoru, priimi alta scrisOre, printr'un curled.'" arnautti,din partea lui Ipsilanti si a lui Capitanu Iordache, in

1) Solomon, loc. cit., pag. 19, 20. Vecli aianuntcle acesteI lupte in me-Protopoppescului, vol. II. Nota No. XV.

2) Fotino, pag. 98 J9. Acesta o affirmg §i Uatrinii Panduri sari traescii.

gradinaI).

sea.

moriurd

281

care, laudandulti pentru bravura sea in lupta cu Turcii,Ha anunta ca Tudorti e prisonierul lora, fiindu Ea '1 auprinsu corespondinta cu Turcii; si ca se astepte acolosossirea for spre a lupta cu totiT contra paganilor.

Acesta sili pe Solomon se remaie pe locu. Peste treeMille, aflandu de mdrtea lul Tudoru, se sfatui cu

seT deca trebue se lupte cu Grecii contra Turci-lor, dupa cum scria Ipsilanti Tots capitaniT respunsera:7,c6, el' nu mergti in ajutorul luT Ipsilanti, fiindu ca fa-miliele lorti sunt in terra, si pate se le robesca. Turcii;si ca se intorcil prin padurr pe la cassele tor, asteptandUacolo venirea Rusilor, dupa cum be promiteaSolomon se suppusse vointeT generale, si pleca la Cozia,insocitti de mai multi PandurT, §i assigurandu pe to' canu vinu Muscalii. De la Cozia, insocita de vr'o 5o voinicifideli, ellU trecu in Austria cu nume schimbatu, unde fuarestat la Hatzeg, cate-va cline; de acolo fu dussu laDeva, si in urma la Aradt, de unde, cu ajutorul boeri-lora aflati in Brasiovil si in putu dobendi li-

bertatea.Dupe la sedere de 5 anT in statele austriace, la Au-

gusta 1826, Solomon se intarse in terra. Grigorie VodaGhica, dupe ce dojeni pentru participarea sea in re-volutie, si dupe ce consilia a pardsi gandurile de ye-belistre, IT redede_ capitania poterex Prodilla ; la 1827 Ia-nuariu, illu facu si Kirk- Serdaru peste celle cincT districtsde peste 0,1tu ; si la 1828, participa in resbellul russo-tura., ca, comandiru de Panduri. 1).

Dupe fuga sea din Tergoviste, Ipsilanti trecu la Campulung, unde nu se opri de catti ua singura cli, si plecala PitescT, lassandu in , voea intemplarii 5o carre cu fe-rarie, cu seurT, cu pastrama, cu orclu. §i faina; de Ia. Pi-tescT, trimisse pe Farmake cu 30o arnautT a se inta.ri la

1) Biographia 1tif Solomonti, pag. 22-23.

'la

Sibii, iii

282

Curtea de Argesiti; iarti ellu, unindu-se cu, corpulti luTIordache, si dandti comanda batallionuluT Sacru, ce o a-vussesse Caravia, frateluT seti Nicolae Ipsilanti, pleca la

Iunie spre Romnicula-ValceT, pe unu timpii forte plo-iosti 1).

Avangarda ostirii luT Ipsilanti trecu Oltulu pe is fineleluT Maiti; iarti Ipsilanti, cu restulu ostirii, sossi in mar-ginea OltuluT la 3/15 Iunie, unde si tabara 2).

Parte din panduriT luT Solomonu se pussera sub co-manda luT Mihaloglu. Audinda de sosirea lui Ipsilanti,care se credea ca vine cu MuscaliT, sesse capitani dincotta luT Mihaloglu, si anume: Protopoppescu, DumitruBustenu, Vassile Crapatu, Barbu Ticu, Ghita Cutoiti siNicolae Urlenu, plecara la Ipsilanti. Aci veclura.cu sulite in uniforma de Cazaci; altiT, imbracatT in ne-gre, si multi Panduri d'aT luT Tudor% totu MechedintenTsi Gorj anT, cum si 5 tunurT. Apropiindu-se de un coral,unde mancati cati-va ostasi callareti, ce pareti Cazaci,ascultara ca se vecla deca vorbescil muscalesce; deruauclindu-T vorbindu grecesce, se intristara forte multti,si intellessera ca nu sunt MuscalT. ApoT, nici pe Tu-dorti nu'lu vedeau; si in ellu puneati ei tota spe-ranta lorti.

A duoa cli, la 4 Iunie, trecu si &tea luT Ipsilanti 01-si se asecla la ROmnic, unde Ipsilanti imparti 20,000

de lei pe la osteniT din differitele corpurT, spre a'i incu-ragia ca se se bata cu TurciT, assigurand ca MuscaliTsossesc pence in trei Mille ; iar peno la sossirea lora, seis eT bravura in lupta cu TurciT.

AtuncT, vre ua". 4o de Panduri, mai toti capitani, ru-gard pe Protopoppescu se le faca ua lalba catre Prin-tul Ipsilanti, rugandulti se le dea pe Slugerul Tudorti,in care ei au incredere, si la glasul caruia au napustit

Fotino. pag 147. Filimonil, op. cit. vol. II, pag. 176.2) Fotino, pag 152.

callaireti

tula,

o

l)

283

casele, si s'au sculat cu armele ca se capete drepturileterrei.

Intre cei trimisi cu acea petitiune era si Protopo-pescu, care ne assigura in memoriul seu ca, dupo ceIpsilanti lua cunnoscinta, prin talmaciul seu, de coprin-sul petitiunii, r6spunse capitaniloru:

,Ca Tudoru e chiematu in Russia de catre ImperatulAlessandru; ca. petitiunea o va trimite in data lui Tu-dor la Russia; ca Tudor nu va intardia a se intarce,dupo cum 'I a si promissu, la plecare, fiindu chiematu deImperatulu pentru binele terrei; iaru Pandurii se mei--ga la Dragasiani se se bats cu Turcii, peno va sosiTudor."

Capitanii, intellessera in data viclenia Fanariotului, sise mahnira forte inult, incredintandu-se ca inteadeverua repusu pe Tudoru, dupe cum aflassera deja de la u-nil' din Panduri.

Acosta facu pe multi Panduri se desertede, descuragiatide perderea lui Tudoru.

7)Deca nu e Tudoru Cu noi, diceau el*, Tudoru care

ne a ridicatu de la cassele ndstre, si cu care de siguruam fi batut pe Turd, ce se mai stamu noi ca se ne ba-temu pentru Ipsilanti, unu Grecu callare pe callu, careo sa fuga p'aci 'ncolo, lassandu terra si copii nostril* pemana Turciloru 1).41

Dupe cinci tulle de la pornirea lui Tudoru la Targo-viste, parte din ostirea lui Tudoru, compusa de vre o2,000 Panduri, cu 4 tunuri 2), sub comanda lui Hagi-Prodanu, Machedonschi si Alessandru, fu pornita din Pi-tesci de Capitanu Iordache peste Oltu, pe drumulu Cra-iovei; trei tunuri mai mail, cu tcita munitrunea, provian-tulu si celle necessarii pentru resbellu, le oprisse la Pi-

') Memoriulil Protopoppescului, vol. II, Nota No. XV.2) Dupe Filimonii, op. cit., vol. II, pag. 174; iaril dupe Kirialtil Poppescu,

aproppe 5,000 si cu 3 tunuri; ceea, ce nu 'Ate fi esacte, ceef cello puginii uXparte din trei fugisse deja de la Pitesci, dupe cum assigurA. Pandurii caritritescti,

281

tesci Capitanu Iordache, neavendu destula incredere inPanduri : cad se temea, p6te, cum banuesce si ChiriacuPoppescu, ca Pandurii se voru uni cu Turcii, de ciudaca le luasse pe comandirulu lor.

Capitanu Iordache le fagadui cu juramantu ca a duoacli ii va urma totu pe acellu drumu, cu corpulu sell deArnaud, si cu tdta munitiunea de resboiu, ca se is partecu totii la lupta de peste Oltu.

Dupe duo dille de la pornirea loru din Pitesci, Pan-durii aflard de la alti Panduri ca la Slatina, cu treiMille inainte, ua cetta de Turd fussesse infranta de udc6ttd de Panduri si de Arnaud, sub comanda Capitanu-lui Simionu si a lui Buluc-Baca Iovanu ; si ca Turciidedessera focu orasului 1).

Hagi-Prodanu se indrepta attunci spre Slatina ; insd,dupe uä. ora de mergere, priimi alta scire cd. peste Olt,la Dragasiani, sossisse de la Craiova unu corpu de vreud trei mii de Turd; ellu se opri la satulu Vulturesci,unde se intalni cu avangarda ostirii selle, compusa dePanduri si Serbi, pedestriT si callari, in nu(neru ca la175 de ostasi allesi, sub comanda capitanului Iovarni Bi-tolenu, care sapte Mille oprisse trecerea Turcilorit pesteOltu, pen() la sossirea corpului intregt.

In nOptea aceea, ostirea poposi la Vulturesci; iar dela Dragasiani sossi unit Romani', scapatil de la Turd,rugindu-se de comandiriT Pandurilorit a trece iute Oltulca se scape din sabia Turcilorit mai multe fete luate deTurd de la fugariT crestini si de la familiile Serbesci din

1) La Slatina era prefectil si sell de Panduri, pentru districtu Oltulu, Polcom-niculu Ghelmegenu, care avea de locotiitoi a pe Nicolae Gigartu; iar peste ma-gazia cu. provisiuni, depuse in casa Dellenultif, erau numiti Toma Ciungu siIone Iarca (pkrintele fostului professoru Dimitrie 'arca) li ajutoru allu acestoraduoi magazinerT si-unu logofkulu Dobre. Viindu Ttutii in Slatina, la 21 Mai,au tkiatu pe Toma Ciungu si pe unu Gheorghe Grecu, in marginea OltuluT;iaru pe Iene Iaxca, pe Loge-Oulu Dobre si pe Diaconulu Michai, 'I au tkiatula Valea- muiereT, in marginea Slatinei : si la 23 Mai, Turcii au datu focu o-rasiului. Acestk notitk ni s'a communicatu de D. Dimitrie 'arca, fostu pro-fessore.

- 285 -

partea Craiovei si de la Caracalu, cum si 17 negutatoridin Draglsani, pe care IT Linea inchisi, cu hotarire ca

taie, banuindu -T de zavergii. Hagi- Prodanu porunciatunci preotilorti din Vulturesci ca se facd sfe,slaniese botede ostirea cu aiasma; apoi, addunandu pe ostasiimpregiurulti seri, ii intrebA: care dinteensii Voesce atrece Oltulu in acea napte? Scopulu seu era ca se attra-gd pe Turci din marginea OltuluT spre dealurile undeerati viile de la Dragasiani, si se pan.' trece ast-feld sirestulu ostiriT Ale, lard greutate.

Din duoe Mil' de Panduri si Bulgari, dispusi a treceOltulu, Hagi Prodan allesse numai 30o voinici, cari, in-caltandu-se cu op. inci, si luandu merinde si fisicuri indestule, trecura n6ptea Oltulu prin trei puncturT differite.Candu se acea diud, el' se aflati pe dealurile de la Dra-gasenT, sa.dite cu vii; la vederea loru, Turcii se trasserddupe marginea OltuluT, si incepura lupta cu Pandurii,cari se bateu din nisce casse alle viiloru. Lupta tinu Vi-ta qiva de 29 Maiu, cu mare perdere de partea Turci-loru, cad lassara pe campulu luptei 86 de morti, si unnumaru mai mare de raniti ; Turcii talau capetele mor-tiloru loru, dupd cumu assigura Chiriac Popescu, si leascundeau. Cu ce scopu ? Nu intelegemu.

In timpulu acesta, Hagi-Prodan cu restulu ostirii trecuOltulu, in dreptulu unei paduri marl, ce era in faca Dra-gasaniloru, si care ascundea trecerea loru. Turcii dederdatunci focu orasului; iar corpul lui Prodan aseda tabaramai susu de Dragasani, in partea despre apus, unde seunira cu eT si cei trel sute panduri du prin vii. Turciise intdrira in monastirea Dragasaniloru, si in doue cassemarl' boeresci, cari fiindu la spatele 1Vlonastirii, afara dinorasiu, nu fusesseed atinse de flaccera focului.

Din cei trei sute panduri, cari se resboissera cu Turcii,au remasa morti 33, si 17 ranitT.

A doua cli, Dumineck, calaretii bulgari de sub co-manda lui Hagi-Prodan atacara pe Turci, cari esisserd

se'T

pi

- 286 -din intaririle lord. In acestd lupta, Turcii ldssard morti56 de insi, iard cel l'alti se inchissera iar in monastiresi in cassele unde se afla adapoStita restulu Turcilora.Dupo aceea se incinse ua lupta crancend intre corpuluPanduriloru cu Turcii, blocati in aretatele zidiri. Turciiara fi fosta pe deplinu invinsi, decd Pandurii nu isprd-viaa prafulu si glontele, si d6cd Diamandi, care sossissesi ella cu PanduriT sei, pe la amiacli, pe campula luptei,le ar fi data ajutoru, s6a cellu pucin le ar fi imprumu-tatu glonte si praf de Rasa.; dera ella se trasse fard adescarca macar tint ceea ce facu pe Hagi-Pro-dan banui ca intelessa cu Tura'.

Lipsa de munitiune, si temerea de noun ajutOre ceputea sossi Turciloru de la Craiova, silira pe panduria se retrage, Duminecd noptea, la ua positiune in de-partare sesse ore de la Dragasani.

In acestd lupta cdclurd morti cinci sute de Turci, sialai attatia ramp"; iar din partea panduriloru, s'at omo-rata 156, si s'au ranita 73.

Turcii luard retragerea panduriloru ca ua stratagema,si nu cutezard a esi doua clille din monastire si din ca-sele de unde erau inchisi ; dupe aceea rarnananda pu-tin Turcii de pacla in monastire, cei-lalti plecard spreCraiova cu rainitiT loru.

Dupe trei clille de la retragerea lui Hagi-Prodan dela Dragdsani, si dupe clece cille de la plecarea sea dinPitesci, sossi si Ipsilanti in marginea Oltului, impreundcu capitan Iordache si cei 1-alti, unde se dussera, spreintampinarea lui, Machedonschi si Alessandru, relatandu'icelle descrisse pen'aci; apoi a doua cii trecu CapitanIordache Oltulu, insotitu de cati-va din comandiriiIpsilanti ; si veni la Episcopia RamniculuT, unde gassizacandu pe Hagi-Prodan, ranitu din lupta de la ,Dra-gdsani. Iordache IT facu cunoscutu, din partea lui Ipsi-lanti, ca de aci inainte comanda Panduriloru o va luaellu; negreitu, pentru neincrederea ce'i insuffla capi-

luT'

pistols;

,

287

tank de Pandur!; ensa nu 's1 ajunse scopulu; cad, du-pe cumu Machedonschi incredintasse pe Ca,pitan Ior-dache, Panduril vedandu c1 se is comanda din manacapiloru loru, dossira, cer mai multi pe la caseleloru 1).

1.3 Memoriulu 1n Chaim Popescu tRomtinul No. 807 §i 812, pe 1862),

CAPITO LU XXXIII.

BAL. llia de la Dr Agavani.

Dupd lupta de la ZivedenT, Turcii se retrassessera inmonastirile Serbane$r, Stancetii, Strejwi Si Mamu, cuscope d'a taia drumulu rebelliloru ; la 6/18 Iuniu, un nu-meru de vr'o 2,006 Turd occupassera DragI§eanii; Ca.-

pitan Iordache positie p'ua, movila d'asupraDrag4eani, care apara un podu peste un loc baltos ;

iar N. Ipsilanti Si Caravia se aseciarl in fata Dragasa-niloru, la marginea unui sancu ce se lega cu podulu.

C4tirea G-reciloru, afard de Panduri, se urca la vr'ocincT miT pedestrii, 2,50o candretT si 5 tunuri; Turcii nuerau de cat vr'o doue mii, fait. tunurT. Ipsilanti aveasub comanda sa vr'o doue mii, intre cad Cazacii §i U-lanii de sub comanda lui Garnovski, atatia subcomanda lul Orfano i Colocotroni ; dar acetia, din ca-usa ploiloru necontenite, nu putussera a se afla la pos-tulu for in dioa de lupta.

In dioa de 7 Iuniu, se tinu un consiliu de resbellu, incare se decisse, dupe propunerea lui Capitanu Iordache,a se incepe lupta a doua di, pene vor sosi §i ceiosteni; mai allesu ca, dupa paxerea lui Capitan Iordache,clioa aceea (Marti) era lid di nefasta ; iar in dioa de 7se inceapa, numaT escarmu§urile, ocupandu-se positiile fa-vorabile spre a pune pe Turd la miilocu.

lua oraselu-luT

si

si altt

l'alti

2S9

Din nenorocire, Caravia facu se se piarqd victoria.Comandirul turcu Carafeiz, care se "intdrisse in Dra-

gasani, dedesse focu la mai multe case, ca se pcita o-pera cu mai multd inlesnire; Caravia, ce era beatu, ') luaacellu incendiu ca unu semnalu de fuga allu Turcilor ;si ambitionandu a lua singuru bravura acellei lupte, or-dona cellor Boo callareti ce comanda a trece podulu.Turcii venisserd la atacu pe josu, lasandu caii la cartie-rulu lore'; vedendu furia inamicului, el se retrasserd ; a-cesta incuragid ,si mai multu pe Caravia ; der din parteaTurciloru acesta retragere fu ud stratagemd; cad, incalli-candu iute 134 caif loru, navelird cu furie si strigari contraMavroforiloru, si produssera mare confusiune In batali-onulu sacru.

In zadar IT. Ipsilanti se opusse la acellu atacu nechib-duitti; ellu nu fu ascultatu de Caravia ; atunci se veclusilitu a porni, si ellu cu batalionulu sacru. Turcii din Dra-gdsani, profitdndu de confusiunea inamicului dedera de stireTurciloru din MOndstirile Serbanestii, Strejestii si Manu ;si cu ajutorula acestora, el pussera in desordine de-plina trupa lui Caravia. Timpula era fOrte ploiosu, Incaw ostenii pedestrii inotat prin noroiti, ca se clic-a

Mavroforli se luptara vitejeste; dar Turcii IT infran-sera, II mdcellarird, pussera pe gond. Parte din Ma-vrofori intrard in padurea vecind, ca sa scape ; atunci Tur-cii silird p'una Mavroforu prisonieru a chema pe cei ascunsiin padure, bdta'ndu rapelula cu ua toba a Mavroforilorti.

Stratagema reusi : cad la sunetulu tobei, vr'o cincideci de MaVrofori creduli esird din padure ; si aTurcii ITmdceldrird pe top'.

Dupe aceea Turcii se luara in gona Eteristilorti ; sisosinclu la unu paraii sect, numitti Gura-Verdii, deterd

') Alrzeanu (lice (loc. cit. No. 666) ca Caravia, gasindt vine si rachiA Indes-tulu la loculu unde tabarasse cu trupa lui, s'a date la beutura ptin't la dioa;

doua cli a incepubi lupta, indhrjitii fiinclt de beutura, lava a asculta deporunca. Aceasta o affirma gi Filimon, pag. 181; Gelvinus, pag. 204 ; si

Fotino pag. 153.19

ast-feliti.

si ii

s'a $i

si

290

peste cinci-cleci de panduri sub comanda lei CdpitanaOared, care opri furia Turcilora; in fine sosi si CdpitanIordache cu Arhimandritulu Sirbu, si in unire cu Ora.,luptard cu succesa, contra Turcilor dand timpu Mavro-foriloru sa fuga.

Nicolae Ipsilanti fu scdpata d'una oficera francesa, care'la lea pe callula sea, salvandula de la ua peire sigura.Caravia dossi; iar ostenii 1ui se rissipird prin muntY.

Din norocire, sossi ndptea; si Turcii se retrasserd inintdririle lore, mirandu-se de ud victorie neasteptatd.

Pl6ea care muiasse prafula de puscd, retragerea luiCaravia din luptd dupe primula attaca allu Turcilora,lipsa de baionete la puscile Mavroforiloru, lipsa de fitil-luri la celle doue tunuri (pentru care tunarii fury ale descarca cu ictsca aprinsci, §i numai ua singura data),lipsa de ghiulele si de prafu de pusca (de si Caravia pri-imisse la Tirg-oviste pentru amunitiune suma de 200,000lei pe care o sfeterisisse), in fine inceperea attacului fareordinula comandantului de capetenie: tate acestea con-tribuird la infr'angerea completta a Eteristilora, de sieraa in numera impatrita mai mare de earl Turcii.

,,Canda Omenii sunta ca se se piarda, dispretuesca le-gile prudintiT, clice Rabbe ').

Si tote ellu adaogd : Caravia n'a fosta singura cul-pabila in acesta invingere, atata de nenorocita prin con-secintele selle ; pentru ca dup'aceea incepurd in tote impe-

77riula tura semnalula acellora mdcelluri spaimantacire,

dictate de fanatismulu religiose allu Turcilor ; iar Roma-nia 'Yu devastate de pagan, si locuitorii ei prddati, uccisi

si batjocoriti 7).Din trupa lui Caravia se uccisserd peste 14o Iasi; din

batallionul sacru peste zoo, intre cari patru officeri si 25sub-officeri; 37 Mavrofori priso.nieri fury dusi la Constan-tinopole, unde fura taiati. Tata amunitia fu perdutd. Pa-

') Raybeaud, vol. I, loc cit. pag. 243.2) Idem, pag. 239 -2$3.

silitT

291

guba Turciloru insd fu neinsemnata in comparatie cu aEteristiloru.

Panica fu generald : tot" fugira, car" unde puturd.A doua di Turcii revenird la attacu. Oared luptd vi-

tejesce, lengd piriulu ardtatu, ua cli si uä, nOpte ; decaparte din °stash' lul Ipsilanti l'aru fi sustinutu, victoria arfi fostu de siguru a crestiniloru, dupe incredintarea mar-turiloru occulari; der Pandurif sfirsissera praful si glOn-tele ; cu tote astea Turcii fury pus): pe gond; iar Oaredse retrasse, cu putinii bravl ce ma" remasesse, in pa-durile muntiloru din apropiere.

Acestu bravu capitanu, numitu Carc-Serdaru in anulu1822, prinse inteusa di nisce hap" earl erau Turd stre-vestiti, si pe cari IT si omori lard judecata. Pasa de la

aflandu d'acesta, illu ceru la Caimacamul de laCraiova, care '1u si trimisse ra Vidinu, unde fu pusu intepd. Astfel fu sfirsitul acestui capitanu de Panduri, demnude ud sorra flm,i build! 1)

Deru generalissimulu grecesci, Alexandru Ipsi-lanti, unde se afla ellu in timpulu luptei? Departe treiore de teatrul resbelulun Apo", printeud proclamatie cudata din sho Iunie, redactata ensd din carantina nemtescd,dupe doue septemani de la infrangerea de la Dragasani 2),proclamatiune demnd de secolul Comneniloru, dice Ger-vinus 3), Alesandru Ipsilanti stigmatisa ca tradatori, siespunea la ura contimpuraniloru si la blestemulu Poste.

pe Duca, Caravia, Manu, Sutu, Scufu si altii 4).Laurencon observa, cu drept cuventu, ca conduita a-

cestoru cdpitanY este mai multu ua lasitate de cat ud tra-dare ; pe candu conduita generalismului este necalifica-bild; de aceea sangele Mavroforiloru va fi ud path' ne-stersd pentru memoria aceloru capitani mi5ei; si secolul

') Dupe incredinlarea Mtraniloril Pandmi, cari traescn.2) Dirzenu, loc. cit. No. 666. Acesta o affirm, toci scriitoril citati mai

la valle.3) Op. cit. pag. 205.

Veqi Notta No. LXXIV. 19*

'f

ostirii

4)

Vidinu,

292

al XIX-lea, fard a ascepta judecata Posteritatii, a facutdreptate, d'andu-le, dispretiulu ce merits,; iar cei infieratiprin proclamatia de la 8/2n Iunie, ar putea respunde luiIpsilanti : to -am servit dupai cum ne-ai comandatu. ')

Ast-felu se terming lupta Greciloru, in Principate, a-daoga Laurencon. Le facem urari sincere ca se recapetelibertatea; ensa pe alts calle, nu ca la 1821. Credemuca voru profita de lectiunile ce le-a datu nenorocita cam-panie din Prihcipate; avem assemenea convictiunea cä.Vor realisa scopulu loru, de vor fi ensa unite, de vordeparta pe intriganti din mijloculu loru, si mai allesu denu se vor mai gandi la domnia Principateloru. 2)"

Din causa ploilorti celorti. multe, Turdi nu se putdralua in gong dupe fugari, can se ascunsera prin paduri,innecandu-se multi in Oltu, iar multi dinteensii se indrep-'bard in desordine spre MOnastirea Cozia, unde pleca siIpsilanti, la 29 Iunie, insotita de fratii si de favoritil see,Si scortatu de Cazacii si Ulanii see.

La Cozia, Ipsilanti seclu patru Ole 3), in 'care timputrimisse pe secretarulti set' Lassani la vama austriaca dela Turnu-Rosiu, ca sa mijlocesca trecerea sea si a fra-tilorit 'see in .statele .Austriei. A cincea cli intrebuinta, uafarsa spre a putea fugi fara. : fabrics scri-sore ca. venita din Austria, in care se assigura ca Nemtiintra in terra pe la Caineni. Acosta causa ua bticuriegenerals, si . mai insufleti curagiulu ostenilorti consternate.

') Lautencon, pag. 97. Despre batalia de la Dragaanl, Laurencon,pag. 187L192, unde figurela §i planulu de batallie. Vet)I I Raybeaud, vol.I, pag. 243-250. Memoriulu lui Chiriacti Popesc.u, In Rorrianula de la 1862,No. 313 §i 316. Fotino, pag. 152. Filimon, vol. II pag. 184-192.

2) Laurencon pag 117.3) D-no C. Aristia, unulii din Mavrofori, care a participate la lupta de la

DrAglvtnI, §i care a, InsiAitil la Cozia pe Ipsilanti, assigura ca acesta, chemandilIntml 4i pe doctorulu Christan ea sa manance, doctorulu II clisse en indignare:Omu fara anima, cumti iti mai vine sa manancl candit al bagatu In foci doueprovincil, §i canclit fratil no §trii lace pe campia de la Draga§anl, iar altil rä-tAcesct1 prin paduri, gol §i liamen4i."

Ipsilanti Ii response, cu singe_ rece: Eft 'me am tinplinitti misia mea, D-ledoctor; sAmanl-a s'a aiuncatu; ay vor culcge fructele libertapi."

n

ua

ve,d1:

- --

---, 20

Ipsilanti pusse sa traga clopotele, sa descarce pist011e,si sa, se cante unu Tedeum pentru buna sossire a. Nem-tilort ; der chiar in noptea aceea disphru cu fratii si fa-voritii lassandu pe to in voea intamplarii. A douadi Bim-basa Anastase Argliirocastritulu, vedendu-se de-jucatif cu modulti acesta, se lua dupa densulti calare, infruntea cetel selle de Arnauti, si ajunse apprope. defrontiers, amenintandu-lii cu mOrtea de nu va plati lefu-rile ostasilorti sei. Ipsilanti rescumpard viata cu 500 degalbeni dati Arghirocastritului ').

Dupe. plecarea lui Ipsilanti de la Cozia, incepurh sce-ne de tilharii revolthtore din partea Arnhutilorti si Pan-durilOrti : caci cei callari jefuiat pe cei pedestri ; ast-feltica on -ce simtimintt . de umanitate, dice Laurencon, parea stinsti din anima acestOrti dmeni.

Din eel" ce putura sca,pa, prea putini trecura, in Aus-tria, dupa 'ua asteptare de mai multe dille la frontiers,nemancati, si udati pan'la pielle de ploile ce nu incetarddoue septamani d'a rendulti.

Ipsilanti trecu in Austria, insotitu de fratii sei, de Or-fano, Garnovski, Lassani si de Cavaleropolu. Dupe ud se-dere de 36 ore la Turnu-Rosu, ei furd condusi la Her -manstadt, unde li se liberara unu pasportu cu data din20 Iunie, sub pseudoniniulu Dimitrie Paleogenitu, supus

si mare comerciantU. Cu acellas pseudonimu furstrecuti si fratiT lui Alesandru Ipsilanti ; iar in pasportuse clicea ca au voie a trece in America, prin Temesvar,Pesta, Viena si Hamburg 2).

La Temesvar ei furs opriti de gtivernatorU, in as-teptarea ordineloru de la Viena, dupe a chror primirefur-a porniti la 'Arad, uncle furd opriti dece dille ; de aciAlesandru Ipsilanti fu despa."rtitu de fratif si amiciisi transportatu la cetatea Muncastru, unde sosi la 14Julie 1821. Aci, dupe unu arestu de sesse ani, fu liberatu

Vecli autoril citati mai susn.2) Filimon, op. cit- vol. II, peg. 191.

seT,

russu,

'1u

2)

294

1827, prin intervenirea cabinetuluT rusescu ; iar la 7Ianuarie 1828, muri la Viena, in etate de 42 de anT ').

LW' Nicolae .si Iorgu Ipsilanti 11 se lug-adult-a trecereain Bassarabia, si de aci in Grecia, unde fratele loru Di-mitrie resculasse Peloponesul 2).

Ast-felu se implini profetia luT Tudor : ca, farce con-cursulu sett, Bulgarii si Grecii vor fi batutl de Turd, iarcorpurile for vor fi pradd corbiloru si a cainiloru. Acostaera si cfedinta Panduriloru 3).

Credem ca Ipsilanti a trebuit se se cdiascd de assassi-natul luT Tudor ; cad, priveghiatu d'apprope, si silitu dePanduri, Tudor ar fi participatu, farce voea sea, la luptacresciniloru contra paganiloru. Vom cerceta in altu locudeca, luptandu cu Grecii contra Turciloru, Tudor ar fipututu avea ua sorta mai bung de catu a lui Sava ; si

decd terra lui ar fi cdpatatu indatd drepturile reclamatede poporu prin mijlocirea sa.

Catu despre Prodan si Machedonski, nefiindu ingaduitia .trece in Austria, el se inchissera in monastirea Tismanacu parte din Panduri. Aci aflard si all T Panduri tle subcomanda lui Mihaloglu 4). CeT dour capi aT Bulgariloru,can participasserd la arestarea lui Tudor, fura arestatisi maltratati de Panduri, earl' le imputau mortea lui Tu-dor ;. eT hotdrasserd chiar se omore, deca nu ar fi

') Idem, pag. 192.2) Ubicini. Provinces danubiennes (l'Univeis) pag. 529.3) Despre increderea Panduriloru In Tudor, Chiriac Popescu relateda un fapt

curios : fiindu si ellu intre cei 70 Panduri calari, comandati de Makedonschi,pe cad. Ipsilanti ii trimisesse, dupe infiangerea dela Dragasani, ca sa esami-nese u1 cet ituie facuti de Nelati la 5788, p'11a muchie langa Schitul Cornachi,Chiriac intalni, aprdpe de Cozia, In padure, un unchias orb% care sta radimatt1d'un aibore; ailandu dera. de la Chiriacu ca este Pandur din &tea lui Tudorbatranul oibu II 4isse ca si ellu fusesse odata Pandur, si ca' acumit a saracitts'a orbil.n; apoi, aflandu de la Chiriac ca in adevern Tudor s'a prapaditu, res-pqnse oftandn. : Se stii, fatul men, ea fail Tudor nu yeti ramanea in terra nici§epte dine; ca. numai el cunoscea duhul Pandurilor, si putea sa le tia carma;iar fail Tudor, vor fugi toV Pandurii pe la casele lore; si fart Panduri, Greciise vor rissipi pe la alte terri streine. Tine minte voiba mea!" Ve4imemoriulfilui Chiriac Popescu, in Romantil pc 1862, No. 313 si 316.

Dirzenu, loc. cit. No. 667.

la

'8 't

l)

2(15

scapatu fratele lui Machedonski, care ii infricosd prinscrisori mincincise ca multime de Turci vino assupra Tis-manei; acesta ii silira a'i libera, dupd un arestu de 21de chile. Prodan si Machedonski trecurd apoi in Transil-vania, 5,ii de aci in Bessarabia; iar Pandurii din Tismanase rissipird prin munti fii prin codrii, facendu vendt6re deTurd', dupd sistemul haiducescu ').

') Chiriar Popescu, loc. cit, No. 356. VeclI memoriulit Protopopescululvol, IT, Nota No. X.V.

i

CAPITOLU XXXIV.

Mirtea lilt Sava.

Ca se':;3I arate pe deplin devotamentulu seu Catre Turd,si ca se faca a se uita participarea sea la eteria greca,Sava se lua in gOna Eteristiloru, in fruntea a u'd mie dearnauti ai seT, sub ordinile lui Sericoglu, ce comandaduce mii Turd callad, deslipiti din &tea lui Kehaia-bey.

In marginea Dambovitei, care se reVersasse din causaploiloru necontenite, Sava intalni ariertvgarda lui Ipsi-lanti. Vre ua 6o Mavrofori se inecara in Dambov4a, vo-indu a trece riulu ca se scape de mOrte ; iar vre uaduoe cleci de eteristi fura facuti prisonieri; Sava le -Laidcapetere, si le trimisse ploconu lui Kehaia-Bey.

Aflandu ca Ipsilanti se grabisse a trece Oltul, Sava selua in gond dupe densulu, si sossi peste Oltu dupe in-frangerea Eteristiloru la Dragasanf; urmarindu'i pena laCozia, la i Iuliu, afla pe Serdarulu Iamandi cu familliasea si cu Mataragi-Baca intaritu in Cozia, cu 16o Pan-dud si Bulgari, bine armati, dispunendu enco si de duotunuri remasse de la Ipsilanti, dupe trecerea sea inAustria.

Iamandi se lupta, vitejesce duoe Mille, causandu mareperdere Arnautiloru lui Sava, cari blocassera monastirea.Se dice ca Turcii nu se aratassera, chezasuindil Sava

297

ca '1u va Prinde fara versare de singe. Cu tote astea,sangele se varsa: cad. Iamandi, la prima somatiune, refu-sasse a se preda ; atund Sava if dede unu revasu pesteziduri, pusu intr'unu protapu, si in care '1u assigura caau sossitu Muscalii in terra ; ca on -ce impotrivire estezadarnica; si promitea cu juramentu viaca sea si a fa-millief sell; cum si iertarea Panduriloru, in fine pastra-rea rangului seta. de Karc-Serdaru.

Mataragi-Baca, care nu se incredea inteunu tradatoruca Sava, fugi noptea din monastire cu catf-va Pandurf.devotati, prin adjutorulii unuf calugeru; Diamandi ensa,care trebuia se priimesca resplata conduitef selle nelealein lupta de la Dra".ga.sanI, fu atatu de simplu in cat seincredu in juramentul luf Sava, si se preda. Sava iltidede pe mana Turcilorti.

Pe candti Turcif desarmati pe Iamandi, acesta disseSava: Judo, m'ai vendutti! derti martea mea o va

resbuna fiulti mett Bratti; si tu, ludo, vet' muri ca unucaine, chiarti de mana paganiloru, neinvrednicindu-te ada nici nfacaril unu pistolt in vrajmasii tel." ') Se diceca. Sava, miscatti d'aceste cuvinte profetice, ar fi obser-vatti lui Sericoglu calcarea juramentului, sea; derti acestaii respunse: Unit ghiauru, care s'a sculatti cu arme im-potriva Padisahuluf, merita rn6rtea, chiarti cu calcareajuramentuluf.

Acestu tespunsti, ce caracterisa pe Turcii ,din acea e-poca, era ud prevestire pentru ori-care altulu, afaia deSava, pe care vanitatea ilu orbia inteattatti in cata credeaca. Turcif if vorti ierta allianta sea cu Ipsilanti, in urmaunorti assemenea probe de devotamentu. Diamandi, cu sep-te-deci de pandurl si Bulgari, si cu duoe stegurf si duoe tu-nurf, fura tramisf la Bucuresci, la Kehaia-Bey, care if tri-misse 14 Silistria ; de aci, la Constantinopole, unde furatop' macellaritl.

') 'Dupe incredinIarea lui Hagi Certea din Ro01 de Vecji.

'i

lui

-28-De la Cozia, Sava trecu peste munti in districtula

Muscellu. Aci Bassi intariti in mondstirea Anincisa ma!multi Arnautl, din cei fugiti de la Dragasani; cad ceide sub comanda lui Farmake trecussera cu capitan 0-limpie in Moldova.

Nesimtindu-se in stare a tine peptu unul numeril insu-titti de inamicT, Arndutii din Aninosa fugira prin paduri;vre ua duoe-cleci si patru din cei mai slab! de piciorufura prinsi si ommoriti de Turd, cart' dedera apoi focumonastirii.

De la Anincisa, Sava se indrepta spre vama Austrie!din Muscellu, unde aflasse ca unti pop.' Serbu se intd-risse cu mai multi Serb! si Bulgari in stancele de la Vallea-Muieril, numite Coltil. Aci, la II Julie, se facu uaincaerrare sanger6sa intre Turci 5i intre Bulgarl, ommo-randu-se peste 120 Turd, 5i ranindu -se vre ua optu Bul-gari; veclenda ensa Popa Serbu ca Turcii si Arnauti! lulSava ilu incongiord de tote partite, trecu frontiera cuparte din luptatorii set, inlesnindu-le trecerea officierii aus-triad de la carantina, Carl simpatisat cu acesti bravi ne-norociti; dera dupe staruinta lul Sericoglu, care amenintasd intre cu forca in carantina, officierii austriaci fura si-lit! a 'la lasa sa treca pe pamentula romanesca, cum 5ipe fidelulu sea servitors. Mai multe Mille acesta brava pre-ota si servitorula sea fura goniti prin codril, prin ripe sipe stand, ca nisce ferre selbatice; el ommorira in acestalupta inegala opts Turci; dera in fine servitorula fu om-morita ; si vitezula popa, allunecanda dupe ua stancd, siin caderea sea frangandu-i-se sabia, fu prinsu via de Turci,cari trimissera la Chehaia-Bey.

Se clice ca acesta fi intrebata :Dulce era, popo, sangele turcescu?Mi s'ar fi parutu si mai dulce, respunse curagio-

sulu preotu, deca nu mi se rupea spada.Kehaia-Bey ilu porni la Silistria , unde fu descapa-

tenattl.

-

'larara

299

Dupe ce Sericoglu, cu ajutorulti lul Sava, curati orecum terra de rebelliT greci si bulgarT, venandu -'T ca penisce ferre selbatice, priimi ordinti, pe la finele luT iu HU,de la Chehaia-Bey, a aseda in fie-care orasti cite uagarhisond, de la I0-15 Turd, sub comanda unuipentru mantinerea linistel; si ellu, din preuna cu Sava,se se intorca la Bucuresci spre a fi resplatitT pentru ser-viciele addusse PadisahJuT: cad astil-fe1u era ordinuluPasei de la Silistria, stepanult1 lui Chehaia-Bey.

Sava sossi in capitala la 5 Augustu, si trasse dreptula cassa sea din suburbia Tabacilora; vre ud. 30o anfa.-uti ce insociati fura asedati la cuartirD., in suburbiele

Protopoppu; iaru restula de vre ua 600 re-masserd la Ciorogarla, din ordinulu lui Chehaia-Bey.

Sambdtd, la 6 Augustu, Sava se presinta la Chehaia-Bey, cu Delibasa Mihale si cu Ghenciu; eT fura primilicu tote onorurile cuvenite unorn Aga le; si dupe ce pre-sinta luT Chehaia-Bey si pe celle rake capeteniT alle cet-tei see, fu anuntatu ca a duoa di are a imbraca pe top'caftanti, din ordinulu Sultanului. ')

Dumineca, 7 August% pe la orele io dimineta, Savase dusse la Chehaia-Bey, indemnatt de Udrischi, care '1uassigurasse ca va fi si ellu faca la priimirea sea. Savaera callare 2), in costumulu seU cellu strelucitu,, inso-citu de Ghencea si de Mihale, 3) si de 25 de Arnaud,din cei mai bravi. Chehaia-Bey avea cuartierula sea incassa luT Belu, acea casd unde Sava depussesse jura-mentulti de credintd catre Etherie, si de unde se ridi-casse si stegulu Etheriei de catre D. C. Aristia.

In curtea acelleT case sedeati insirui i vre ua 30o de

') Disrzenu, loc. cit. No. 667,2) Se dice ca calluld lui Sava, care era bine dressatti, candii a fostd se piece

la Chehaia-Bey, in clioa de 7 August, s'a oppusu a se lasa incalleca, 9i c s'arfi poticnitd de duoe off; iar deli-ba9a Mihalea, observandu-i ca acesta e semndred, Sava '1 respunse: cautali de treba, 9i numal crede in eresuri."

3) Unit altu c ipitant, a nume Franguli, remtssese la Preclea10, ne inereqtn-du-se in promissinnile

Basal,

Oltenil si

Turctlorn,

soo

Turd armati, carT primird pe Sava cu onorile militare.De ambele parts alle scarei erau iardsi asedati Turci ar-mati; in salla din capuld scare, erat assemenea

Turd' armati, de ua parte si de alta; iarti la spatelelore, mai multi chrestini, care venissera, unii attrasi decuriositate, altii .addusi de trebuinta 1). Pe canda Sava,insocitti de Ghencea si de Michale, se gatea se intre incamera lui Chehaia-Bey, se audi ud detunaturd de multepusci: Turcii descarcati armele for in Savva si in capitanii se'. Sava. cddu moral indata.; iarti Mihale se apardcu sabia pend in capulu scare, unde cddu si ellu morn.;Ghencea, vrandu se sard pe ferestra, cadu si ellu, strepunsti de .mai multe glante.

La pocnetult armeloru din said, Turcii din .curtecepurd si er macellulti contra Arnautilorii lui Sava ; nu-rnaT 'scapard, unulu cdllare, ce allergy se dea descire camaradiloru sei, si ediu trecu garla in nott.Cadavrele Arnautilord fury aruncate pe Dambovitd, carecurge pe la spatele case' lui Bellu.

Capetele lui Sava, Ghencea si Mihale fura, umplute cupaie si trimise la Silistra, 'de unde se trimisserd la Stam-bul; iar corpurile lorti fury aruncate pe campia de la o-borulu targului d'afara.", cu ordinti din partea lui Chehaia-Bey a nu cutesa nimeni se se atingd de dansele, sub pe-depsd de. marte; elle devenird prada cainilora si

implinindu-se ast -felu profetia lui Iam.andi.Acesta este sarta tradatorilorti vanitosi 2) 1

Ast -felu resplatia Porta p'atunci. pe cei ce o serviacu fidelitate! Essemplu, Mavrogheni, omoratti prin sugru-

1) Intre acesti privitori, era §i The Fotino, trimissn de unchiu sett, Dionisa-che, ca se assiste la acea ceremonie, §i se afle de la secretaruln 1111 Chehaia-Bei(Michailn Marcu), convorbirea lui Sava cu Chehaia-Bey, dupe cum Insusi TheFotino affirma a'cesta In istoria sea, liag. L72.

2) Se (lice ca unii din camaracjii §'amicii lui Sava 'ln ar fi consiliatii a fugiIn Austria, atatn la intrarea Turciloru in terra, Cum §i la apropierea sea de frontiera, In gotta Eteri§tilord; Urn vanitatea, mai forte de catu logica §i esperienta,flu facu sa crecla ca Turcii, pentru serviciele addusse lore, 11 va face Spatarn

va intra ast-felu In protipendatfi, visulu sett de aura.

insiru-iti

in-

Valid

corbi-lord,

dual

$i

gm

mare pentru credinta sa care Porta. Ast -felu ar fi, res-platitt, 'de sigur, si pe Tudor Vladimirescu, chiar clecas'ar fi luptatu allaturi cu Turcii contra lui Ipsilanti ; cadin ochii Turcilorti, si Tudor, ca si Sava, ca si Ipsilanti, nuera mai putin decatti und hainu, adica unu rebellii, carecutesasse 'a reclama drepturile ;erre cu arma in mans.

Martea neasteptata a lui Sava se respandi in capitalaca schinteie ellectrica, si .pricinui ua fried nespusa.Cum se to mai incredi Turcului, deca ei sacrifica pe in-susi Sava? A meritat insa sorta Sa ; caci, spre a complaceTurcilorti; compromissese, nu vieta, ci chiar oncirea si su-fletulu, espunandu-se la stigmatulti posteritatei, si la bla-sfemulti." contimporaniloru, ca sperjurti si tradatort

Frica causata de martea lui Sava se prefacu in spai-ma, Chehaia-Bey promisse Turciloru cate ua mah-mudea (25 de lei) pentru fie-care capti. de Arnautu;

si lacomii .Turci taiara multime de crescini, ca sa NO,capata .mai multe mahmudele; numerandu-se ca-petele ce formati ua piramida ingrozitore la scara caseiunde locuia Chehaia-Bey, se afla unti numerti intreitti maimare de catii. numerulti Arnautilorti lui Sava. Macellariaacesta tinu fret- ore; si in acesta timpu, intellege fie-carespaima bietilorti locuitori .ai capitalei!

A trebuitti intervenirea Baltaretului 1), a lui Udriskis'a unor4 boeri curagiosi, pe l'anga Chehaia-Bey, ca sä.faca sa incete. acelle crudimi. Chehaia-Bey -dede ordinaseveril prin pristavi a nu se mai adduce nici ua capa-tina sub pedepsa de mOrte ; der jefurile commisse cu a-cesta .ocasiune, cart tinura trei cine le 'Ate des-crie ? 2).

Macelaria de la 7, 8 si g Augusta pusse verfa mace-lariei care dura in terra de doue luni apprope. Sute decrescini cdclura victime a1le traddrii Evreilorti si Armeni-

') Arnica intima allu lul Chehaia-Bey. In timpuld de terrOre al administratieiTurcilorn, ellii a scapatt pe multi nevinovati de iataganulu. Osmanliilor.

Ve41 Dirzenu, loc, cit. Ico. 671.

.

Cana

ast -felu,

Mille,

2)

uu

cru-dit

302

loru, cari, din rautate seri cu calculi', pirati omens nevi-novati ca rebelli: din reutate, spre a satisface resbundripersonale, si a attrage fa-vat-ea crudilorii pagani; cu cal-culi', cad tradatorii aveu partea loru din jafurile celloromoriti prin denunciare. Numerulu celloru cdcluti jertiaa traddrii infame, nu se pate calcula. Marturi occulari,ca The Fotino, Dirjenu si albs, assigurd ca peste 90o bd-nuiti ca rebels ddceu in inchiscirea lui Chehaia-Bei, dinpivnita caseloru Vorniculul Ionita. Druganescu '). Din a-cestia, cei mar grail invinuiti erau trimisi la Silistra seula Constantinopole, unde erau omoriti; cei remasi, parteerau tdiati prin respantii, parte spendurati la oboru; iarcadavrele loru se tineu neingropate cate doue si trei One,din care causd, infectandu-se atmosfera, murk' multi debole grabnice. Acesta sili pe multi. crescini, slab): de in-geri, a se turci; si multe femei devenird cadine ca., sescape viata.

Se venimu la arnautii lul Sava. Assasinarea cdpeteni-iloru loru ii silird a se ascunde, unii prin vii, albs pringradini, altii prin podulu casseloru, sell prin pivnite pd_rasite ; vr'o 3o ense, cu Atanasie, Himariotulu in fruntealoru, se inchissera in turf. bisericei Olteniloru, de un-de tinura ua. Ali §'Ila, nopte ud lupta crancend" cu 2000Turci, ce aveu si 2 tunuri. Turcii dederd focu casselorudu prin prejurulu Bisericii, cu gancla d'a goni pe Arndu-tii ascunsi acolo.

Cei baricadati in Bisericd aruncail jost, dupe feres-trele campandtorului, ornamente sacre si bani; Zaporo-janii turd, gramddindu-se a lua acelle obiecte, erau sacrifi-catr de arnauti, cari descarcati in gramada armele loru. Cucelle doue tunuri, reusird in fine Turcii a apprinde uselesi invalitOrea Bisericei; ast -felu, despre cliod, terminandiiArnautii prafulu si glantele, navalird in Turci cu iataga-nele in dint si cu pistalele in mains, si 'sr facurd loci"p'entre densii, culcandu'i la pdmentil, ca ccissa iarba cam-

k) Lan,g1 metohulft Episcopiel Buzeu, allftturi cu conservatoriuhlr

303

pului; numaT (Iota puturd scapa ; iar numerulu Turciloru,morti: si raniti fury ca la Boo ').

Ca respldtire pentru assemenea bravura, Chehaia-Beyfu numitti Paqci cu dotal tuiurt, la 26 Septembrie; apoi sedede amnistie generale; de si ucciderile partiale conti-nuard ancd din partea Turcilorta. nedisciplinati. Pand lafinele luT Octombriti, totti se vedeau tdiati si spendurati,prin respentii si pe la ()bolt., Cate cincY, §i sesse crescinT,banuiti ca rebellY 2).

..1

I) bupe incredintarea lui Ilie Fotino, care cjice c a aflatil acesta chiar de laTurcil earl 'I aft ingropatu.

2) Ve41, Fotino, pag. 146, 165-176.

CAPITOLU XXXV.

Lupta de la Sculeni.

Turcii veniti de la Brai 11a, in numera ca la trei miipedestrime, si patru mii calarime, cu optu tunuri, intrara.'in Iasi in diva de 13 Iuniu, dupa retragerea la Stancaa lui Pendedeca cu Eteristii din partea locului, sub co-manda mai multoru cap. itani; cad planula lui Caufacuzin,d'a occupa stranitorea strategics de la codru, nu reu-sise, fiindu occupaa de Turci Inaintea loru.

Cantacuzin, care avea comanda suprema a Eteristiloradin Moldova, ordona, facerea unui retransamentu apprdpede Sculeni '), departare ca doue ore de StancA, undeGrecii puteau concentra cu Inlesnire proviSiunile lora.

Acesta positiune insa nu era favorabila pentru Eteristi;Inca ua proba de necapacitatea military a lui Caritacu-zin, care, pe langa. necapacitate, uni si lasitatea : cad', in-data ce afla de intrarea Turciloru in Iasi, trecu nOpteade la Stanca la Sculeni, sub pretestu d'a priveghia for-tificarea acestei positiuni; s'a doua di trecu Prutul, subcuventu d'a vedea familia ce se afla in Bessarabia.Esemplulu sea Ilu imita i Pendedeca.

Capii ostirii allesserd atunci de comandanta superiorU,in local cellor dol desertori, pe Atanasie Carpenisiotu

I). Satu ajecjatti pe 'naiad dreptii allu Prutului, in dreptuln ciranunei ku-se01,

's1

-3u5-cunoscutu prin lupta sa vitejesca de la Galati' contraTurcilor.

Athanasie concentra ton. ostirea la SculenT, dupe bearse podulu de peste riula Jitia. Aci CapitaniT ostiriT, res-pingand cu dispreta propunerea luT Cantacuzin d'a trececu tote in Bessarabia, in faca numerasei ostiri turcesti ceinainta, facura din nuoa juramanta a muri panqa unulapentru patrie si libertate; sifiinda cä. erati siguri de mar-te, se impartasira tot): cu santele taine. Esemplula lorait imitara 400 de osteni vitejT, intre cari se deosibeu Lu-ca Balsamache, chefalonitt de origina, care IT parasissecorabia la Odessa, si alergasse cu top: marinariT seT lalupta sa cra pentru patrid independinta.

CeT 400 Eteristi incepurd a lucra acuma cu activitatela facerea retransementuluT, insuffletitT de santula amorde patrie si de libertate ; dar abia terminassera trel part:alle santuluT intaririi, si TurciT, comandatT de Chehaia-Beyalla Pasel de la Bra.'illa, sosira cu tOta, cavaleria, cu 2000Turd pedestri:, si cu sese tunurT.

EteristiT aseclara cate-va tunuri spre partea intaririT a-prope de santurl, unde gramadira trunchiud de arbor: pen-tru oprirea cavalerieT turcesti; apoi detera focu satuluTSculenT spre a nu putea servi de adaposta inamiculuTcuma si tuturor magasiilor de trestie, unde se afla depositula de sare.

Ventula, care sufla spre. partea Turcilort, mana fu-mulu in aceea directiune, si causa acestora ore -care con-fusiune; cavaleria turcesca.* insa navali cu iuteala asu-pra retransamentuluT; Grecil respinssera primula ataca cutunurile, incarcate ma: allesu cu bucati de fiera. Cava-eria tura se rett'asse in regula, si facu ion infanteriel,care navali cu furie; der ea avu aceiasT sarta. Tref su-te de Turd: pedestri ocupara atunsT ruinele satuluT Scu-lenT; dar capitanula Stavrache navali asupra lora in frun-tea a ua sun. Creteni si EpirotT; si dupe ua lupta cran-cena de ua ord, a alunga din acea positiune, comoran:

2Q

yi

-30G-du ca vre ua, optit-c,leci Turd', si facandu prisonierivelad doue-deci si cincT.

Chehaia-Bey ordond cavaleriel a noud navalire contraintdririi; derti Turcil furd respinsi a doua .6rd; maT alesca Turcii nu se puteti servi bine cu tunurile lor: cadghiulelele, fiindt1 indreptate in dircctia Bessarabiei, gene-ralul Zalpanov, care assista la acesta lupta din margineaPrutulul, in fruntea a doue regimente pedestrime 's'a u-nuT yegimentu de cazaci, fiindu fata s'un mare numartl.de Greci si Moldoveni, ce in,curagiati pe Grecil luptatori,generalulia. Zalpanov, dicti, notificasse comandantulul os-tirii turcesti ca ua singurd bomba de va atinge paman-tulti rusescti, Rusii se voru vedea siliti a incepe ataculticontra Turcilorti.

Chehaia -Bey cu 5o0 callareti si pedestrii asedd atuncicelle sese tunuri, de care dispunea, spre partea stanga aretransamentului; si din acesta, positiune favorabild incepuataculu cu furie, causanda mare stricaciuue siluptatorilorti dintr'ansa.

Pe d'alta parte, GreciT, cari esissera din,retranseamentia,incuragiati de victoria for d'un minutu, fura respinsi ina-poi de restuld cavaleriei turcesti; apoT tOta cavaleria na-\Tali din tote partile asupra retransamentului; si ud luptasericisa incepu intre crestini si pagani: lupta decisiva ca-re tinu opal ore.

Grecii detera proba, de eroigmia. : maT toti capitanii forcadura. ,morti, afard de Cara-Gheorghe, care scapd ranitti.Comandantulu superioru, Athanasie Carpenisiotu, de sinitu grew, maT descarca doue pistole, trasse spada, sidupa, ce mai omora. duos Turd', ca.du si sdrobitade numerulti cellu mare alit inamicilorti..

Grecil cari putura, scapa se atuncard in Prutu, and emulti se inecara; cei ce stiurd inota, trecura pe pamem-ulti Russiei, uncle furd felicitati si ajutati de Romani,Greci si Rusi, cari assistasera la acesta lupta inegala.

Infrangerea Greciloria intdritasse atatti de multu pe os-

intaririi si

ra_

307

taSii Rusi, in *ca.-tti numai disciplina several .putu infrana.furia lora ; altfeliu, Cate trelle regimentele rusesti ar fi a-lergatu in ajutorulu Greciloru, dupe 'cumti assigurd is-toriculu Filimon.

Ast -felu fu. sfarsitulti lup-tei de la Sculeni, intarnplatain diva de 17 Iuniu, to cline dupe lupta de la Drdgd-seani. Se dice ca Ion Intzov, ce assista cu statal sea,major la acestd lupta, ar fi pronuntatti aceste cuvinte ea-tre Iacov Rizu, ce era presinte :

Decd Ipsilanti ar f avutu clece miT cue ostasi vitezi caacestia, si unit comandantu ca Atanasie Carpenisiotu, arfi pututa lupta cu succesti contra unul corpti de 40000Turd."

Pierderea Greciloru, in acesta lupta, a fostu ca la .goode insi; iar a Turciolru ca la ua. mie.

D6cd ar fi luatu Parte la lupta si corpulu Eteristilornce stationa la Roman, sub comanda lui Vasile Tufecci -.basa si a comandirului Mladen, 'Dote ca victoria ar fifostu a Greciloru; din nenorocire, acesta corpu, sosindula- Sculeni in urma infrangerii. Greciloru, fu fara veste a-tacatu de Tura; Grecil se luptard vitejeste pang nOptea,canda ceT ce mai ramaserd. cu .viatd trecura: .Prutulti inBessarabia, in luntrele rusesti. Comandantulu Mladen; du-pe ce pribegi 15 chile pin muntii MoldaveT, trecu in Ser-bia unde fa. uccist de Milos, cdruia Mladen ii . inspiraternere, ca ostasu vitezu, si ca amicti devotatu al luT

Cara-Gheorghe, rivalu neinpacatil and lui Alifo.Lupta de la Sculeni si de la Galati, si mai in urma

lupta de la Secu, onoranclit numele Greciloru, a stersapata de fricosi pusd pe fruntea loru de insusi Ipsilanti,din causa desertdrii loru din lupta de la Nuceta si de laDragd.seani; astfelu ca. luptele din Moldava fura.

eroicelorti lupte din Peloponesu, carii assigurard'independinta GrecieT I).

In pnvinta luptei de la Sculeni, vedi Filimon op. cit, vol. II, pag. 193199. Vedi si Beldiman (Eteria) pag. 52So.

prelu-diulu

')

CAPITOLU XXXVI.

Llipta de la Eatinitstirea Secu.

Dupe infrangerea Eteristilorti si Panduriloru la Dra.-gaseeani, aceeasi sorta astepta si pe Eteristii din Moldova;cu deosibire ca cei din Romania fury invin,si de la pri-ma lovire, pe Candu cei din Moldova, dupd ua eroicaresistenta, de mai multe luni ; astu felu ca Turcii casti-gara scumpil in Moldova victoria lorti.

Dupa trecerea lui Ipsilanti in Austria, Capitan lordachese indrepta spre Curtea de ArgesU, unde se uni cu Far-mache, formandti unu corpu ca de vr'ua. Boo Arnduti a-lesi, toti calari '), Ei se indreptard apol spre Moldova

T) D. Alessandra Odobescu 'ml a procurabl u;S, despre unit stegil ce sealb la biserica St. Gheorghe, suburbia °liar% de la Curtea de Argqi. Acella st6gitate pe uit parte desemnatu pc St. Gheorghe ctlare, sulictInd balaurulu; $t de de-sub aceste duvinte: 6 Cfytog Itcycanyc'eQnic FecOey tog (s.intultt mare mat-thil George); pc cea lalta parte este dcsemnati. invieiea lui Hristos, sub carese vale scristi cuventulti: dmq-ao- tg (invierea), iaru intr'un colp alu steguluieste zugt:tvit botezul Domnului thistos, subt care sunt scrisse cu slove cclle dinurma trei euvinte.

D. Odobescu dice cl b ttianil din partea locului '1 ar fi spusil ci acellu stegilar fi fostu lasatti acolo de pandurii lui Tudor, clup;i resplindirea lora peste Oltftin rutma arestlrii lui Tudor la Golesci.

Bahanii consultall de nol, prin millocirea domnului M. Carbunenu, de la Cur-tea de ArgeA suntn de .pqrere cI acella stegd ar fi fostn diuuitu bisericel inchestit.ne de urt ote case Mathei, in urma tevolutiuni de la 1821, dm preuni enut cruce mica de lemnii, care se all si adi asedata pe prastolu.

Viindtt,cA. assemenca figuia numal In trupa 1ni CApitan Iordathe Far-

notic't

step si

309

peste munti si peste Muscelle, ca d'acolo se pota trecein Bessarabia, si de aci in Grecia.

Dupe multe trude si nevoi ce incercd in trecerea sadin Muntenia in Moldavia, Capitan Iordache ajunse cutrupa sea, peste deluri si munti, Wend la Vrancea. Aci,intalninda pe comandirulU Mladen, afla de la ellti cellepetrecute la. Sculeni, cum si dossirea rusincisa a lui Can-tacuzin peste Prutti. Acosta mahni multi" pe vit6zulu Capitan, care prevec,lu ca causa Eteristilorti era perduta,cello putin in Romania.

De multa ostenela si rnahnire, capitan Iordache se bol-,ndvi grew, in CAW camaraclii sei purtau pe maini, pestevdf si peste delluri.

Informandu-se apoi ca. in M-rea Slatina se afla ua cot-ta de Turd, Olimpie trimisse pe polcovniculti Manta cu200 Arnaud, cari infr'ansera pe Turd' la zo Tuna". Nuputu veni insd in ajutorii si cdpitanilort Litu si Anas-tasse Icinitul, cari cu go Eteristi luptati contra unui nu-meru inclecitti de Turd, inteud Monastire aprope de ho-tarulti Bucovinei. Turcii, dedera foci" acellei Monastiri, si70 de Eteristi ce mai remdsesserd cu vieata se barica-dara in biserica ; si dupe io ore de lupta desperate, seretrassera la Suceava, unde fura bine priimiti de locui-torii d'acolo.

In lunele Iulie si August'', Capitan Iordache avu maimulte loviri partiale cu Turcii, in partile muntose, undese afla retrassti.

La Septembre, insanotosindu-se, si veclenda impossibili-tatea d'a se apera iarna cu °stash' sei callari in locurilemuntOse de la Vrancea, dupu ua lunga si obositore ca-laforie, se indrepta spre hotarele AustrieT, sossindu la

mache, dupe eumu arati. istoricil Greci, nor credeme stegulti fn cestiune afostil lasatii de cepitan Iordache la Biserica cu bran:tale. St. Gheorghede la Cur-tea de Aigesi, la plecaiea lul Olimpie si Farmache in Moldova, dedieandu-lucu modul acesta martirului omonimu, pentru ca O. le ajute in lupta de inde-pendents contra Turcilm

ca

ilia

a.

310

monastirea Nemtu' numai cu 35o de. Arnauti, fideli Si

bravi; cad cei lalti flit parasisserd. Slim de Nemtr a sedeparta de la hotarele AustrieT, ella se indrepta Spremonastirea Secu, aseclata inteud vale stramta, si iricon-jurata de tote p'artile de Munti si de paduri.

In acella timpu, Olimpie priimi ud. scrisOre de la Epis-cdpfila de Romant, care,' laudandula pentru vitejia sea,.illa ruga s'alerge in ajutorula lasiloru, ca snit scape demica gamisond turca ce se afla acolo. Consultanda nu-mai zelult sea pentru religie, ella brava pericolula sipleca la Iasi; dOra la cinci leg-he departe de foSta ca-pitala a Moldavei, se .veclu incunjurata de unit, corpa demai multe mii de Turci. Ellu intellesse, de si tardia, cd.scrisorea ,Episcopului de Romano fussesse ua Lrsa, in-'Tama ; dupe ua lupta desperata de mai multe ore, in, ca-re caclura multi din bravii sei soci de arme, reusi a' sca-pa ; si se intOrse le monastirea Secu, unde se inchisse inintru 1).

Turcii blocassera monastirea, in numeril ca la 1500,sub capetenia lore Chiuciuca-Ali, care astepta una akacorpa de Turd mai mare. Olimpie asecla pe Farmachela acea stramtare, cu parte din Arnduti. La 8, Septembresdssi si corpulu de 4000 de Turci cari se ascepta, subcapetenia lora Salih-bei, coridusa de calause Romani. Ar-nautii, veclendu-se incungiurati de tote partile, dossird cei..mai multi; ialti Farmache, cu -unu mica numeril ce'i re-massesse credinciosi, se inchisse si ella in Monastire.

Dupe. ud lupta crancena de mai multe ore, cu mari per-deri din. partea Turciloru, acestia se apropiard de Ma-nastire, dandti focit cladirilora de lemna du prin prejura,,si stramtoranda pe cei inchisi, mai allessii prin, fu-Multi si flacara imprejmuirilora incendiate.

Capitan lordache cu It Artiauti fideli si viteji se inchissera in dopotnita manastirii.

' llayband, vol. I, pag. 260.

,grew

-;

$11

Vedendii. Turcii impossibilitatea de a lua Mondstirea cuasaltt, facura. lui Farmache propuneri de predare,' cupromissiune ca va fi liberu ; dede termenu de treiclille sd se gandescd. Olimpie se oppusse categoric, respun-clandd lui Farmache ca ellt este hotdAtu a muri in a-cellU locti; iaru Farmache pOte csi, decd. voeste, cadellu ii va deschide singuru portile

Acosta sili pe Farmache a continua lia,pta, care tineencd 9 clille. Attunci Salih-bei propusse unu altu armis-titiu. de ud cli, in care cdpetenia Turcilor facu lui Farmacheud.noudpropunere,de predare, observandui ca acestd luptaeste zadarnicd, caci toti rebelii din Moldova si din Ro-mania suntu invinsi, ca mci unit ajutorit gnu mai pateastepta de nicderi, ca. este indonjuratti de tote partile, si alte trupe turcesti se a;it6ptd, cari vor maxicorpul lui Salih-bei; si in fine ca Farmache va fi silit ase prdda do f6me.

Farmache, dupe indemnulu. lui Iordache, refusd on -cepropunere ; si lupta continua cu mai multd furie, penola 22 Septembrie. Atunci unit Ceus-basa turn, alln. Pa-sei de la Braila, se presinta la porta Mondstirii cu propuneri favorabile din partea numitului Pala. Elk." era in-sotitu si de Udrischi,, in mare uniforms '), garantand, innumele guvernului sou, essecutarea fideld a conditiunilorde pace ; intre conditiuni, cea mai principals, era liber-tatea Arndutilort cu armele loru, si trecerea lui Farmachein Austria.

Din 15o Arnduti ai lui Farmache, cari mai remasse-sera vii din lupta cu Turcii, 33 nu se increciurd in Turcisi'n Udrischi, si fugird spre hotarele Austriei in nOpteade 22 spre 23 Septembre ; iarti Farmache cu restulu Ar-ndutilorti se predd Turciloru, in diva de 23 Septembre.Turcii ii uccisserd pe top', afard de cati-va cdpitani, pe

') Rayband, pag. 26o, snsOne ca Volf, starostea K. K. din Botoiani, sepresinta ca mijlocitoru.

si

manastirii.

ea,

312

trimissera la Silistra, unde fury omoriti ; iarti Far-mache fu dussu in lanturi la Constantinopol, unde futdiata, dupe ce chinuird mai anteiu cu celle mai bar-.bare torture.

Capitan Iordache ensd, inchiclendu-se in clopotnitd cuceT 1 i Arnaud devotati, Oise fidelilorti si braviloru seTsoci de arme : rAmicii mei, et cunoscti bine pe Turd',nsi voi fi cunOsceti ca si mine; ei n'ati nimicti sacru ; decat" morti de sabia lore, mai bine sa murima ca sol-dati liberi si ca omen]: de onore" '). Dupe ce inlesni fuga

unuia din ceT I I Arnduti, a nume Tdnasse 2), pentru case comunice Eteristilort felulu mortei selle, Olimpie seluptd vitejeste din acea cloponita", cauclandu mare per-dere Turcilort ; candu sfersi glontele, dede focu unui bu-riu cu prafu de puscd, si sari in aera cu cei io braviostasi. ET preferasserd ua marte eroica pentru religie silibertate, pe langa ua marte rusinasd, ca a lui Farmachesi a ha' Sava.

Turcii remasserd uimiti d'atata eroismti, de care ein'aveaU idee, si la care nu se asteptati ; iarti intrigan-tulu de Udrischi, aces-tu genie red anti miscdrii greco-romane de la 1821, remasse rusinatti ca n'a pututu a-magi si pe Iordache, dupe cum amaigisse pe Tudor, peSava si pe Farmache ; posteritatea flu va infera cu fe-

l) Raybaud, pag. 261-262.2) De la etre Gheorghe Hagi-Certea, din Roil de Vede (despre care am men-

tionate in alta 'iota) a aflate celle urmatore:La Seen, Iordache propussesse lui Farmache, la 8 Septembre, sa dea iuru§t1

toil arnautti for in tabara turcesca sa scape caVi or putea, 4icencle: totemOttea ne astepta; dere aste-fele mutime ca osta.§i viteji, resbunAndil pe fratiinostri de la Drage,ani §i de la Sculeni. Nu trebue a ne preda Turcilore, cariounte sperjuri; cad avem pilda pe Savva gi pe alp; cate e despre mine, eft nume daft; pentru ca, de chide tats -men 'mi a puse pistOlele in brit, cu juramintild'a manca dill mai multa came de Turce, eu nici ua data nu m'am inchinatTurcilore." Apoi adressandu-se catre Arnatql, be plisse: cine din voi iubqte,,pe Christos qi pe Iordache, vie langil mine." Attunci se allesseia cei ii viteji,caul murira cu cl'ensule, dupe cum arataram mai suse.

cari-i

'1il

si

313 --

rulti rosu allu tradariT si aihi infamie, ca pe toti eel cadensulu ').

Astu -felu muri acestu brava capitan, pe care toti is-chiarti Rom-Anil' care rail cunoscutti, lauda si

admird bravura sea 2), cumt si sentimentele selle nobilesi gener6se.

Istoria impartiala nu pOte refusa unorti barbati ca O-limpie ceea ce li-se cuvine; si on catti ar fi Romaniide reti dispusi contra lui Capitan Iordache, nu trebue sa

.nege cualitatile militare si sintimentele patriotice alle a-cestui capitan; ei cata a tine comptt de fatala necesi-tate ce l'a snit a se assigura de persona lui T14dor Vla-dimirescu, spre a paralisa scopulu set. Dupe cuma vomarata la locult seu, instinctulti de conservare a dictatului Iordache acea messura estrema; gi apoi, cum assiguraRabbe, scopulu lui Iordache n'a fostu a omori pe Tudor,ci a'tti impedica d'a se uni cu :Lurch' contra Greciloru,priveghindt miscarile selle.

Deca Tudor si -Iordache, unindu trupele lore, art ficomandath. ostirea Grecilorti si a Panduriloru la Draga-sanY, de siguru Turcii erau invinsi 3) ; intarindu-se apoiin Monastirile de peste Oita, el" aru fi dictatti de aciTurcilora conditiunile lore ; Si pOte d'attunci si Romaniasi Grecia art fi fostii pe deplin libere. Anso astu-felu afostu scrissu in cartea Destinului!

Despre lupta de la MOnastirea Secu, vedi Filitnori, op. cit. vol. It, pag.199 205-212 Vecli si Daurencon, pag. 199.

Rabbe dice ca, in vials sea, Olimpie ar fi esterminatt mai multe mil deTurd; se Intellege ea nu singurt. Tott. Rabbe adauga ca consulult austriacdin Iasi (Rapp) ii propussesse a'i Inlesni trecerea in Russia; dert Olimpie 11respunse: ,Am luatt armele ca se verso sangele inamicilort patriei melle, iar4nu ca se fugt; ,Si ocasia e prea favorabile ca sa, nu profitu de densa. Volt seremanu la postulu met. (Vedi Raybaud, loc. cit. pag. 259).

3) Acesta e xsi opiniunea lui R abbe. Vedi memorille lui a)'band, vol. I,pag. 190,

toricii, si

2)

5i

CAPITOLU XXXVII.

Giimaeamia Postelnieului C. Negri.

Indata dupe intrarea lui Chehaia-bey in Bucuresci, senumird Caimacami, in Moldavia, Hatmanulti Stefan Vo-goride; in Munteia, Postelniculu Constantin Negri ') ;

si la Craiova, Constantin Sarnurca3.Acestia erau pro forma ; caci in realitate capir ostiri-

lora turcesti guvernau terra militaresce. De si ldsSasserdadministratia interiars pe mana Boeriloru, ei nu incetatiensa a da ordine turcesci 2) si caimacamiloru isprav-

Tait de lid data, Scarlatu Calimah, numitu Domnu deCare Inalta Porta encO de la inceputulu miscarii, adres-sa si ellu us scrisOre caimacamului Negri, prin care ifacea cunoscutu intrarea trupelort turcesci in Principate,pentru infrangerea rebeliloru si restabilirea linistei; si iluinvita a comunica Episcopiloru si Boeriloru firmanul pen-tru numirea sa de caimacamti; i recomande a ingriji pen-tru celle trebuincicise ostirii, a invita pe boerii pribegia se intOrce in patria lora, a prinde pe rebelii ce s'aruincerca se fuga, si a ierta pe eei rdtdciti cari voril ardtasincerer pocdintd; in 'fine a priveghia pentru mentinerea

`) Ve41 Nota No. LXXV.Vecli Nota No. LXXVI.

si

nicilora.

t13

linistei, si a insufla incredere tuturorit celloru coprinsi despaima, intempinandu neorandueli din partea

nedisciplinati ').

Caimacamulti. Negri, indata ce lua Carma terrei, numiin functiunile de cdpetenie pe boerii eel_ aflati incapitald; numi ispravnici dintre boierii de anti duoilearangu ; si zapcii, dintre boerii de anti treilea rangu. A-cestia fura obligati a da inscrissti ca se vorii purta cucinste si credinta in postulti ce li se incredinta 2). Senumira. si Zabetl pe la tote judetele, pentru mentinerea

grabnica esecutare a ordinelortisuperiOre ; iaruin Bucuresci, din ordinul lui ChehaiaTBey, se randui unitCavazTbasa cu' 5o de Ascheri (ostasi, turd) pentru men-tinerea ordinei publice, si pentru pedepsirea ostasilorti.can art sevarsi neoranduele. Numi apoi pe VorniculuMihalache Mann, vechilu de ViStierti mare, si cu insarci,narea strangerii -de fanu si orclu pentru trebuinta o. tiris,§i a strangerii dajdiei pe Ianuarie si Iulie, cate 3o '/,lei de fie care lude 3). Tot-1:i de ua data se trimise Sicirculars catre ispravnici, prin care li se comunica coprin-sulu imperial s'allti ordinului domnescu, siinvita a ingriji pentru celle trebuinciase ostirii, si a vestspe fugari a se int6rce la caminurile lore spre a se apucafie care de meseria sea ; iarti care nu se va suppune, sescie ca va trage asuprd'i urgia imperatesca 4), Pe dealta parte, insciinta pe boerii emigrati in Austria desprenumirea sea ca Caimacamt, despre infrangereasi despre restabilirea linistii in Principate ; si invita, innumele Sultanului, a se intarce indata in patria lora spre

ajuta in sarcina sea, ca stalpi as terrei, vindecandaastu -felu ranele causate de revolutiune si de invasiune 5).

Vedi Nota No. LXXVII.2) Vedi, pentru acesta, condica No. 96 din Arehiva Statului, pag. 6, seqiu-

nea istorica.a) Darzenu (Trompetta No. 667),4) Vedi Nota No. LXXVIII.') Vc41 Nota No. LXXIX.

on -ce

marl

linistei Si

si

firmanului

anti

.Tarcilora

rebellion,

))

316

Boerii din Bra$ovii, addunandu-se tots la locuinta Me-tropolitului, dupe citirea firmanului $i a scrisorii Caimaca-mului, facurd 16 publicatiuni din parte-le care liicuitoriiterrei, indemnandu'i a e$i duprin munti$i din paduri, unde seascunssessera de frica rebelliloru $i a Turcilort, $i a seintOrce la caminurile lora, incredintandu'i ca n' au se in-terce nici ud superare din partea imperatescelorti 0$tiri,cari venitu de catti pentru curatirea terrei de rebelli$i pentru restabilirea ob$te$ti; assigurandu'i in finedespre venirea in scaunti a Domnului Calimah, dupe cumincredinta Inalta Porta%

Dupe aceea respunsera." $i Caimacamului ca, neafl'an-du-se toti Boierii in Bra$ovii, lipsindil unit pe la bra', al-tii la satele duprin prejuril, se a$tepta intOrcerea lor,spre a se chibzui cu totii despre celle ce ail se urmedein acesta privintd ').

Cu acestti respunsu se intarse in Bucutesci LipcanuluDomnescu, trimissti de Negri la Boerii din Bra$ovii.

Caimacamulii, 'vedend intardierea Boeriloru d'a se in-tOrce in terra, trimisse la Bra$ovil pe Slugerulu Dumi-trache Top licenu, insocitii de unt Cavazu turcescti, case'i indemne se reintre negre$itti in patria lorti, fiindtitrebuincio$i pentru binele Terra

Dupo 15 chile de $edere in Bra$ovii, Toplicenula seintarse cu respunsti inscrissa din partea boeriloru, camulti dintre den$ii nu s'ail mai intorsu de la bdi, Si calapele sunt prea marl; ei mai trimiteti $i ua petitie care In-nalta Porta, prin care o ruga pentru trimiterea in graba Domnului terrei 2).

Adeverulil era ca Boierii nu se incredeat in Turd,parte fiindil compromi$i prin participarea lorti la revolu-tiune, parte fiinda spdimantati de crudimile Turcilorti,crudimi cari ajunsserd pend la audul lor.

Cu tote astea, pe la inceputuld lui Augusta, se intOr-1) Memorinla Diizeritilui, loc. cit. No. 666.2) Idem.

n'aillinisteT

pre

311

sera in terra'. vre ua 6o de beori, de a duoa si d'a treeamand; iara din cei: de frunte, Banulu Barbu Vacarescu,Spatarula. Scarlatu Mihdlescu, Vistierula Gregorie Roma-netu, si altii ').

Duminecl, la 8 Augustu, gatindu-se acesti boeri, amerge spre inchindciune la Chehaia-Bey, si venincla pendla Bisserica Cretzulescului, fury intempinatT de VorniculaNicolae Golescu, care le anunta ca.' in acea di nu'i pateprimi Chehaia-Bey, remanencla a se infatisa a doua c,li,luni; ast-fela se intorserd cu tofu la Banula Vacarescu.

Causa era ca tocmai in acea di fu tdiata Savva, du-pe cum am aratatu in capitolulu XXXIV.

Mdcelurile provocate de mortea lui. Savva causard uaspaimd nespasd boeriloru adunati la Vacarescu; doueore el' petrecurd in spasmurile fricei, cad nu cunosceaacausa acellei macellarii. DUpa duce ore Chehaia-Bey,printeua. Aga trimissa la Vacarescu, facu cunoscuta bole-rilora taierea lui Savva si a Arnautilora sel; numal ast-felu puturd se'sI mai vie puffin in fire, dice Dirzenu.

Luni, la 9 Augustu, din ordinula lui Chehaia-Bey, boeriise dusserd se i se inchine, avenda in fruntea loru pebanula Vacarescu. La scara cassei unde sedea Chehaia-Bey, erail peste ua sutd de cdpatini de arnduti si dcchrescini nevinovati, tdiati de Turd' cdrora li se pro-missesserd, cum am aratatti, cite ua mahmudea de fie-care cape de arndutti.

Dupo ce trecura cu destuld fried p'intre duce siruride Turd armati, asedatT pe scara sald, pano la per-deoa Pasei, boierii intrard tremurand in camera guvernato-rului turca, si'i sdrutard pOla, dupa obiceiula orientala. Eifura poftiti se secka pe scaune, fie-care dupe rangul sea; a-poi, dupe ce'i felicita de band venire, si se informa des-pre petrecerea lora in emigratiune, Chehaia-bey pussede le citi ordinula Pasei de la Silistria, prin care It in-

') Alemoriuli1 Dirzanu loc, cit. No. 667.

5,;i

.

318

vita' din nuou pe top" emigratil a se reinforce in patria lo r,si asi Chita fie-care de trebile selle ; iaru, lui Chehaia-bey 11 ordona a ingriji ventru buna ordine in terra, si a'priveghia, sub a sea respundere, a nu se supdra suppusiiimpardtiei de catre °stash turcesci 5.

Dupe aceea se citi si ordinul Rase de la Silistria catreCaimacamulu terra mai cu aceeasi coprindere 2).

Dupe citirea acestoru duoe ordine, pe cari boerii leascultara in piciOre, cu mare respectusi fried, Chehaia-bey iar le ordona ca Se seo josu; si dupe ce ')." cinsticu cafeadupe obiceiu, mai facendu-le Ore care infrebari,apoi ii. espedui. Boerii plecara linistiti, multumind lui Dum-nedeu ca au scapatu de morte, dupe cum se temeau. Cutote acestea, cei mai multi se asedara pe la hanuri, dincausa spaimei ce domnea in capitala, dupe mOrtea Ar-ndutiloru ; spaimd care tinu trer dille, catu a linutu simacelulu, pena se dede de Chehaia,-bey ordinu a se ri-dica dupe strade cadavrele cari infectati atmosphera.Dupe trei dille, iaru fury chemati boerii de Chehaia-bey,care ordona se li se citesca unit altit ordinu de la Pasade la Silistra, prin care se justifica mOrtea ha Sava sia altorti capetenii de rebel')." 3). .

Dupe aceea, boerii se adunara si facura unit actu de .multumire care I. Porta ca a scdpatt terra de resvrati-tori 4); cum si ua adressa. catre Vicarultt Mitropoliei, case vestesca pe emigrati prin protopopY a se intOrce lacaminele lor, fiind terra acum curatita de resvratitori. ').

La 21 Augusta, Banulu Barbu Vacarescu, numindu-seVistieru Mare de care 'Chehaia -bey, pentru meritele sipatriotismulu set, si pentru credinta sea Care I. Porta,Vacarescu lua urmat6rele mdssuri:

Facu din nuou publicatii pe la tote districtele, indem-

I) Ve41.Nota No, LXXX.2) Nota No. LXXXI.31 Vec}1 Nota No. LXXXII.4) Nota No. LXXXIII.a) Vell Nota No. LXXXIV.

319

nandti pe locuitorii fugiti a se intorce pe la cassele forspre a se occupe lard grija de meseriele lore, garantan-du-le linistita petrecere; ast-fel ca eel: mai multi din emi-grati se Intl:Si-sera la caminele lore in temeiulu promissi-uniloru acestui boeru care insufla incredere.

Allegendu apoi omeni vrednisi si cu practice, reformamai in totalu personalulu Vistieriei si allu ispravnicatelordin celle -12 districte din Romaia Mare; iaru judent3-riloru din' districte le dede ordine in ce chipu se urmecie,spre a satisface. tote cererile pentru implinirea contribu-tiuniloru., si inlesnirea celloru trebuinciOse pentru ostireaimparatesca.

Intre capii de masa numiti la Vistierie, fu si StolniculConstantin, oranescu, care, din preuna cu Pitarulugo-

Jianu fussesse trimisi de Tudor la Pasa de laSilistria cu petitiuni din partea terra, pentru accordareadrepturiloru strebune. rasa ii tinusse acolo, ca ostatici,peno dupe incetarea tullourariloru din Romania.

Randui dupe aceea pe la tote judetele buinbasiri (eisecutori) pentru provisiunea de iarna a fanului si ord.ulu-in trebuinta ostirii, si pentru caxratulu loru pe la maga-zii, trimitandu ,si banite drepte de la Vistierie pentru a-cestu sfarsitu.

Vendu apoi prin licita ie husmeturile si vanilla ; iar:cu cd-utarea ocneloru insarcind pe Clucerulu -Filip, cu obliga-tiune a da socotella pe fie-care ,trilunie.

Pentru neajungerea baniloru pentru cheltuelile c;3tirii,

Vacarescu facu un adausu la darile contribuabililoru defie-care categoric 2); si fiindu-ca din causa desseloru fur-tuni si a secetei era mare lipsa de grau si de ordu, ran-dui bumbasiri la judetele Saacu; Prahova, Dambovita,

'1 Ve i bioguafia acestuia in Columna Traiana No, 4 Pe 1873.2) ..A.std-fela de es : nernurile furt impusse cu 20 de lei de person, postel-

nimi Cu 15 lei, mazilii cu 12. br:iSiail cu 8, scutelnimi cu 20, poslujnicil cu 7lei ,i 60 de bani, iaru slujitorit mi 4 lei; afart de adaussele fAcute mai 'nainte .la scutelnici s1 la- postelnici, la cel cite talere to de onta, la cei,

duoilea cite 5 talere.

nita

d'anteiad'aiie

320

Ilfovu, Vlasca, Muscellu si Argesti, pentru ridicarea p,o-rumbului din magaziile arendasesci, boeresci si mondsci-resci, si trimiterea lora pe la magaziile ostirii, pldtindu-sedin Vistierie cate 18 lei chila de porumbu, iarti pentrucdrratulti lora cate 6o de parale de china, si doui leipentru ud depdrtare mai mare ; mai tarditi se redusepretulti chilei la 16 lei.

Peru messura cea mai inteleptd a Vdcdrescului fu anche-tele trimisse pe la judete pentru descoperirea abusurilor, des-pdgubirea locuitorilor nepastuitisi pedepsirea culpabililoru;iar cu conducerea acestei operatiuni fu insarcinatti Biv-VelVronic Al. Nenciulescu. Resultatulti acellorti anchete, a-cute de boeri ce se bucurati d'ud bung reputatie, fu des-coperirea multorti abusuri si jafuri, comisse atatti de re-bell cum si de Turd, mai cu semi, de ispravnici si zap-cii. Astir -felti, de essemplu, Medelnicerulti Nicolae Fundatenu, insarcinatti cu ancheta in judetulti Teleorman,descoperi assupra Stolnicului Iordache Tufenu, ispravnicla acellu districtu, abusuri in suma de lei 35000, luatidupe la locuitori; pentru care, aducendu-se in lanturi laBucuresci, din ordinulu lui Chehaia-bey, fu hotoratt lamOrte, fdra judecata ; prin mijlocirea insd a unor boeri, si maiallesii a lui Tahiru-Aga, ellu fu iertatti de la marte ; derfu batutti la falanga cu ua suta de toiege, numai in po-turi; imbracatti apoi in haine terrenesci, fu inchisti la pus-cdrie, punendu-i-se termenti scurtti pentru plata acellorbani; mai in urma, dice Dirzenu, a scapatu de la inchi-sore prin dare de bani, dupes vechiulu obiceiU.

Unu altu essemplu analogu s'a facutu in persona Stol-nicului IOn Fotino, ispravnicu la judetulu Oltu, assupracdruia s'au gasitu abusuri de 46000 lei. Din ordinulului Chehaia-bey, s'au intorsu top- banii locuitoriloru jefuiti; iar numitulu a fost scosu din ispravnicie.

Fiindu-ca se fdcea multd pagubd locuitoriloru prin mul-tele contributiuni si dari de producte care ostirea tur-cescd, boeril facura, plangere pentru acesta catre Paa.

-- 321

de la Silistria, ca se se milostivesca assupra seracei ra-elei se nu o lasse in paguba si sdracie. Past, dedeordint ge se numesca ua comissiune pentru cercetareacheltuelelorti facute cu ostirile imperatesci, de la 15 Maiti1821 peno la finele lui Ianuarie 1822. Din ordinulu luiChehaia-bey, insarcinatu cu facerea acestorti compturiVorniculti Alessandru Nenciulescu, Clucerult.minarulti Alecu Aslanoglu, boerulti Alecu Seiano, Stol-nicult Petrache Anion, samesulti Vistierie, si chiru Ia-nache Baltaretu, favoritulu Iui Chehaia-bey; si forman-du-se duoe condice de venituri si cheltueli, cea scrissaromanesce si subscrissa de boierii Divanului, s'a oprituin Vistierie ; iaru ceea Yalta, scrisa in grecesce, se tri-misse Pasel: de la Silistria -cu samesulti Vistierie.

Unti allu duoilea rondtt de compturf se trimisse la Si-listra cu Clucerulti Filipu, vechilt anti duoilea de Vis-tierie, insocindu-lu si ensusi vistierulu. Vacarescu. Acestapleda cu caldurd inaintea Pasei causa bietiloru locuitoriimpovarati sub- jugulti attatorti dari felurite, carl 'I sa-racissera de totti. Asti-I-felu se fixd suma de 151500 leipe fie-care lung, ca plata a ostasilort, cari se se pia.-tesca din veniturile Metropoliei, a Episcopiilonu sinastirilorti, cum si ploconulti potropopiloru dupe obiceiu,si dupe cumti se urma si in Moldova. Pentru nutrirnen-tulti astirii, se decisse se dea cite ua die de lude, si cite uavacd la doue lude, care insuma 8300 01 si 4150 vaci ;iar pentru grin, s'a hotaritti a da 350o chille districteleBuzeu, Ialomita, Saacu, Prahova si Ilfov ; porumbu, cuanalogie din 12 judete, cite patru banite de ludele bir-

boerul de nemti, mazilul, ruptas,iul, si preotul; si pa-tru banite de la Andol, scutindu-se scutelnicii si posluj-nicii, ce platissera deja doue ajutOre; si slujitorii, fiinduCa se aflat In serviciu._.

Terra fu despagubita mai tardia pentru tote acestecheltueli prin staruinta luT Grigorie Voda Ghica.

21

fuCa-

Mo-

Filipt,

---, 322

In timpulti acesta sosi de la Constantinopole Si carteaPatriarhului care capii Bisericei romtme, pentru inceta-rea spiritului revolutionar, si suppunerea catre inaltaP6ra, dupe cum ce pate vedea Ii estenso la Note ').

I) Ve41 Nota No. LXXXV. t'entrn cell& eoprngd in acegkii capitolil, ve41memoriulti Dirzenului In onpetta No. 673-676.

CAPITOLU XXXVIII.

Crudimile Tureilor in timpula invasluniifor de la 1821.

La 17 Maia. Chehaia-bey intra. in Bucuresci, undeintempinard secretarii consulatelora, cari incredintaradespre concursula lora contra rebelului Ipsilanti. Ella seinstala in castellulu banului Grigorie Ghica de la Col-lintina ; Si separa ostirea sea in mai multe cete, ronduinduna la Cotroceni, alta la Belvedere s'alta la cancelariaaustriacd; iara restulu fu aseclatu pe c'ampia de la Col-lintina. Pentru pada Bucurescilora, lasses una Basil-be-slega cu cate-va sute de Neferi (osteni) ; apoi dede or-dina a se strange la Agie tote armele din Bucuresci,pe care le si trimisse la Silistra.

Intrarea Turciloru in Bucuresci causes mare frica locu-itorilora, cari alergara a se adaposti unil pe la Monds-tiri, altii pe la corisulaturi. Cu tote ordinile severe allelui Chehaia bey, Turcii comissera multe ommoruri, nepu-tanda distinge pe rebeli din pacinicii locuitori. Dupe pi-ra Ebreiloru si Armeniloru, vre 15o banuiti se omorirain scurtulu timpa de 8 dille allu sederii lui Chehaia-heyla Colintina.

A trebuita se intervind Udrischi, secretarulu consululuiaustriac, .si comerciantula Enache Baltdretu, ce era in

'la'la

391

stransa." legatura cu Chehaia-bey, ca se incete omorurilece se fac6u pe tata dioa.

Acesti nenorociri erati pusi unit in tepa pe la capulastradelora principale, altit in spenduratOre la oborultiTergului d'afard ; si fiindu ca. Turcii, impinsr de fana-tisma si de racornie, tot nu incetati a face omoruri, Cheha-ia-bey incepu a priveghia insult essecutarea ordinelortidate ') preumblandu-se strevestitti pe stradele capitalei,reprimanda singuru escessele soldatilorti fanatic'', si pe-depsindu aspru pe autorit unorii assemenea desordine.

Acosta linisti putinu pe locuitori, insuflandu-le incredere.Parte din el' esird duprin mOnastiri uncle se ascunseserd ;tergult se deschisse; fie-care incepu vedea de tre-bile selle, si orasula se aprovisiona Cu celle necessarit 2).Era demna de compdtimire starea nenorocitilorti locuitori!Creclendit c'ati scapattl de rebel'', et sufferiau nu mai pu-cine relle de la Turcil ce venisserd a restabili ordinealegala. Sec,lurd ascunsi multe Mille, cu femei si copii, unitprin pivnite, altit prin mondstiri, prin biserict §i hanurt,spre a se addposti contra furiei Turcilora ; in acesta in-valmds61d, multe jafurt si omoruri s'ait comissa de os-tirea nedesciplinata 3). Femeile mai allesst erati es-pusse brutalitatii soldatiloril turd, can le rapiat chiardioa dupe strade, si se inchideati cu elle pe la cuartie-rele lort ; multe femei se facura cadine, si multi baxbatise turcira ca se scape viata ce e mai tristu, chiar ; co-pit erat violatt, se'a prin seu prin amenintari.

Nisce assemenea acte barbare urmati se insufle spaimamare intre locuitori, can numai eran siguri nici de ave-rea, nici de onOrea, nici de data lort ; acesta fdcea sese doreasca invasiunea russescd: cad soldatit rust, maidisciplinatt, nu comitea assemenea acte arbitrarit; pe candsold* turd n'aveau tema de pedepsd, cu tote ordinele

') Memoriult lul Dirzenu Trompetta No. 662.Fotino, loc. cit. pag. 126-128.

3) Dlizenu, op. cit. No. 66$.

a'st

inselaciune,

1)

32J

severe si essemplele ce fa."ceat capii lor, omorinclu farcecrutare pe criminall; cei mai ree si crock dintre soldatiiTurd erat" Tatdrii si Zaporojanii, cari n6ptea spargetbiserici, iarti clioa calcati casse, predati ton'. ce gassiatacolo, s'omorati chiar femei si copii, la cellu mai usoramurmurti de protestare.

Aceeasi sorta aveati si aceia cari eraa siliti a pa."rassicapitala pentru differite affaceri; Turcii le esett in drumjefuindil si omorincla pe on cine intalniati 1).

Apoi intrarea Manafiloril in terra, pe la Octombre1821, in numerit ca vr'o 6000 la Iasi, vr'o 4000 la Bu-curesci, si la Craiova vr'o 2000, causa mare spaima, fl-inch" renumiti pentru crudimile lora. Chehaia-bey ii mar-gini prin diferite localitati, precumu la Dudesci, in M-reaPanteleimon, la Marcuta, la Collintina, la Banessa, laBelvedere, la Cotroceni si la Vacaresci, oprindu in Bu-curesci prea pucini, ce filed concentrate pe strata Tergu-lui d'afard si in suburbia Cretzulescu. Jafurile si crudimileManafilor bagara atata spaima intre locuitori, in catu multicomercianti inchissera pravaliile si fugira. la Brasova petimpu de iarna. Apoi tainurile (provisiunile) Turcilorti sialle cailoru, cari numai porumbu consumati pe fie-careluna cate 2200 chile marl., iaric lemne de foci" Cateb000 carre pe tota luna, amenintau capitala de famete 2).Dirzenu raportesa cite -va acte de barbaric alle Ma-nafilor, intre care cellu urmatoru merita a fi relatatu,spre a se incredinta lectorulu de suferintele bietilor 16 .cuitori din capitala in acellu timpu de terrorismu turcesc.

In dimineta child de 7 Martiu 1822, certandu-se cati-va Manafi cu cati-va Zaporojeni, scOssera iataganele siincepura a se cioparti. La alarma data de un Manafu,tote Manafii aflati prin tergu alergara infuriate cu iata-ganele sccise, si incepura a lovi pe cap' intalniau in ca-

') Dtizenu loc. cit. No. 676.3) Idem No. 675.

326

lea loru, lard deosebire de sexu, de etate si de conditi-une. Se ranira si se omorard vr'o 15 chrestini, mai alesArmen si Eyre. Apoi intrard prin pravalii, jefuindu marfa pe eel mai bine imbrdcati.

Acesta causa ua panica nespusa intre locuitori: cadin fuga si imbulzela loru, se omorird si se ranird multicrescini, intre cari si Slugerulu Dimitrie Stirbei. Acestase afla atunci prin targu cu trasura; Manafii ilu smul-sera din trasura, ilu batura cu iataganele, si illu si

apoi luard vestmintele, ldsandu-lu mai mortu defrica. Chehaia-bey abia putu opri furia loru ; ellu es

prin targu, insotitu de garda sea (collulu), spre a li-nisci pe nenorocitii cetateni 1).

Adauga la aceste scene, differitele scornituri de vorbe,cum dice cronicarulu, vorbe cari bagau spaima in loco.-itori; de essemplu, se respandia vorba ca., in timpulu de_nieloru din septemana patimiloru, are sa ndvalesca pa-ganii prin bisserici, si sa batjocoresca pe crestini chiar insantele locasuri, iaru casele loru au sa be jefuiasca si sehe dea focu; acesta in si sili a face deniile dioa, dupeamiadi; si cum insera, se inchideau toll prin cassele lor.

In septemana luminuta, alte vorbe se respandira: caau se se taie chrestinii lard deosebire de Care Manafiintdratati. Chehaia-bey ii concentra in MOnastirile duprinprejurulu capitalei, si nu le mai permisse esirea de catudesarmati. Autoritatile locale abia puturd linisci pe chres-tini spaima 2).

Abia se linistird pucinu spiritele, si se respandi vorbaca Turcii voru sa puie sub sabie trei mahalale, si anume, Tabaci, Serbi si Caramidari; si fiindu ca frica nurationeda, nu pucind spaima cauda si acesta scorniturd,incatu infortunatii locuitori din acelle trei suburbii luardlumea in capu 3).

') Dirzenu, loc. cit. No. 676.2i Idem,3) Ve4i rressa, No. 213 pe 1872, unde se relaterlA acestti faptil de Kitialt Ar-

chimand,itulit, dupe relaciunea Episcopului de Arge,ii Grigoric.

ra-nira ;

d'acestd

't

327

Apoi dessele incendiuri, unele din negligenta, altele cuprecugetare, nu pucina spaima causau si elle locuitori-loru; astu-fellu fu arderea M re! Cotrocenii, unde se a-flau Manafi, scapandu numai biserica ; cum si ardereacasseloru Clucerului Stelanica de langa M-rea SantuluiSavva, unde s'aflau s'acolo soldatii Turd"; fard ajutoruludatu de ensusi Chehaia-bey in persona, tOta capitala arfi devenitu prada flacariloru, din causa ventului ce suflain acea cli cu iutela despre appussu ').

Nu numai in capitala, deru si pe la judete, pe undetreceu Turci in gona rebelilor, sau Turci desertori, ja-furl' si omoruri nespuse se sevarsiau de acesti barbari,ce au remasti intiparite in memoria Rom'anilor.

Eata cate-va essemple :La schitulu Gavanulu, din districtulu Buzeu, se ade-

postissera multi boeri si comercianti cu familiele loru, dinBuzeu si din ROmniculti-Saratu ; d'andu Turch peste densi",condusi de satenf, cat" putura fugi din ef scapara prinpaduri, numai cu trupurile, rata.' cindu multe dille prin munti;si prin codril, cu femel, cu copii micl, barbati si batran",suferindu de fame si de frigu ; pe cat" ensa ii prinseraTurci!, pe toti if sacrificara; intre acestia fury si Paharni-culu Costache Hris,oscoleu, economul schitului si dou." ti-gall"; apoi intrandu Turcii in schitu, predara totu baga-julu fugariloru, si dedera focu schitulu!. Din ce" ce sca-

unii murira prin munti, altii espirara dupe sosirealoru in Brasovu 2).

Pe la 15 Martie 1822, un Ore-care Caminaru Stefan Bujo-renulu, luandu cu platy tre! Nefer! (soldati turd) pleca dinBucuresci la mosia sea Copacenif din Ilfovu, ca se strangavenitulu mosie! ;. sedendu la mosie pana dupa Pasci, sepomeni nOptea, in serbatorile invierii, cu dece ins" inar-mat", car" calca casa faid veste, lega mai a nfeiu ser-vitorii, apo! pe Nefer!, si incepu a chinui pe Bujorenu

') DIrzerm, loc. cit. No. 675 qi 679.2) Dirz6nu op. cit. No. 665.

pard,

'1"

328

cu hare arse, ping ce ilu omorird, luindu'i totu ce aveaacolo ').

Pe la Iuniu, 1822, vre ua 26 Arnaud trecura din Mol-dova in Muntenia pe potecile muntiloru, comitendu multetalharii. Se trimisesse indata dupe' el' duoi Kirk-Serdaricu zabeti de judete, si cu polcomnici si cdpitani de potern; el se lovira cu densil in doue locuri ; deru talhariierau adapostiti in locuri pietrose si prin desisuri de pa-dure; incoltiti de potera, el trecura pe poteci ascunsedin muntii plaiului Bucleu in muntil districtului Saacu ;navalindu potera assuprale,, omorl trei Turd d'ai za-betiloru si un poterasu ; apoi, desgropandu nisce argin-tarii si banl, ingropati acolo de el- mai'nainte, Arnautii trecu-ra aru in Moldova ; unulu numai din acei talhari, fiindubolnav, fu prinsu in cassa unui preotu de sub deluluFocsaniloru ; si trimissu la Bucuresci, fu taiatu in tergula porta hanului S'antului George nuou 2).

In judeolu Dambovita, pe lenga nenumerate jafuri siornoruri: din partea Turciloru, 15 Basibuzuci calcara pepolcovniculu Panaitu, vatafu de plaiu, omorindu'lu dinpreund cu fiulu seu, sub pretestu 'ca au fostu apostati.

Apoi cete de Turd', cari desertau, nu pucine jafuri siomoruri comiteu on pe unde treceau ; astu-felu, desertanddin ostirea turcesca din Iasi si din Braila ua cotta de Turci,si trecandu in districtulu Putna, pradara tote satele intrecerea loru spre Braila si Cralova,

Chehaia-bey trimise un Silihtaru Aga cu 50o ascherrin gOna loru si pentru pacla orasului Focsiani.

Arnautii rebelit emigrati in Austria, princlendu de ves-te despre plecarea comerciantiloru si boeriloru ce se in-turnau in terra, esira peste munt.i inaintea loru, in cettede la I o 15 insi, toti armati; si se pussera la panda pela stramtorile muntiloru din Prahova, Muscelu si Buzeu;

') Idem No. 678.2) Idem No. 679.

829

el jefuiau pe cei ce intrau in Orrd, lassandu'i numai inca.mdsi; si pe multi ii maltratau si ii omorau.

Acesta sili pe Chehaia-bey a rindui pe drumulu Plo-esciloru un Kirk-Serdar cu 5o Neferi de pada, cari sepreamblau din vama Predelului pant in Campina ; iarpentru vama Budeului, rindui pe Silihtar-Aga de la Foc-sani. Acestia, facend vandtare de facatorii de relle, prin-serd s'un capitan Constantin, grecu d'origint, incardositcu altii, si cari bantuiau drumulu spre partea Buzeului.

Trimisu din preund', cu unu socu allu seu la Bucuresci,ei furd spandurati la oboru, pentru pada'.

Pe langd aceste neorandueli, comisse de Turcii deser-tori de Arrauti, Turcii dupe la Serhaturi, mai allessucei din Giurgiu, predau satele si pe trecdtori fart cru-tare, in catu nu mai cutecla nimeni a ambla in pdrtile a-cellea.

Asemenea neorandueli silira pe boeri, in mai multerinduri, a reclama cdtre Pasa de la Silistra si dela Giur-giu '), si d'adreptulu care Sultanulu. Pdrta trimisse maimulte ordine cdtre Chehaia-bey pentru incetarea acellordesordine ').

Acelle desordine continuard 'Ansa pang la retragereatrupeloru turcesci, adicd a Manafiloru la 2 2 Apriliu 18223)si a Ianiceriloru din Iasi la 28 Iunie acelasi an 9); iarla 9 Septembre plecard si Zaporojanii, insociti d'un ca-vaz-Pasa pond la Dundre, spre a nu face neorandueliprin satele pe uncle aveau se treed 5); si in loculu Turci-loru ce plecard, fu ronduitu de la Czarigradu un Capu-gibasa cu 1500 Turd pentru pada 'One 6).

Veql Arznl Boerilorii Care Pasa Silistrel, In condica dglla Archiva No. 96secOunea istorica, pag. 3; si catre Pasa G-iurgiului, loc. cit. pag. 3, recto Vedisi Nota No. LXXXVI.

Vedi DIrcenu, loc. cit. No. 676. Vecli si Nota No. LXXXVII.6) Dirzenu loc. cit. /No. 678.4) Idemit No. 681.S) Idema No. 684.

Iden2II No. 681.Despre crudimile Tut cilorii de la 1821, vedi si biografia Christecului, pag.

6, 93 si 94, (6060. la 1870, si scrisa de elltt insusi.

si

1)

")

CAPITOLU XXXIX.

Rebell" ,i Boierii emigrati.

Dupe ce ratacisserd mar multe chile prin paduri si prinmunti, desbracati, desculti, si nutrindu-se unit din cu rade-cini si ierburi, ca animalele, rebelit Greci, Bulgari si Romane, cat): putura scapa de iataganulu turcescii, trecurain statele Austriei, unde fura desarmati, la vama nemtesca,apoi fura dust ca oile in Brasovu set' in Sibiu ; aci unit furainrolati cu sila in armata austriaca, iar cei necapabill apurta armele fura trimisi sub pada in Bucovina si Bes-sarabia l)

Catti despre Boierii fugiti, cei din Moldova trecura inBucovine si Bessarabia; lax cei din Muntenia, in Brasovusi in Sibiu.

Ua data assiguratl in statele Austriei si Russiei, bo-erii incepura ua corespondinta regulata cu Boierii re-masi in terra, de voie ski de nevoie ; corespondintacifrata, spre a nu compromite pe amicit lora in cadia d'acadea in mainile Turcilor sea a Revolutionarilorti. Aceacorespondinta nu "putea fi de catu politica, cum o do-vedesce ensusi vocabularuln conventionalu ce'lu publicam

') Dirzenuy loc. cit. No. 666, Veda qi Pressa de la s Oct. 1872, unde s'atipublicatu de D. Majorca Papazoglu ate-va ordine alle guverriului austriacu inprivinta ac6sta.

331

la Note 1); cad corespondinta relativa la affacerT par-ticulare n'avea nevoie a fi cifrata; se intelege de sineca atatil corespondinta loru cu Boieril din terra, cum sipetitiumle si memmoriile for catre curtile AustrieT, RuSsieTsi TurcieT, catre CaimacamT si Domnitorn, si catre repre-sintantiT terreT la Constantinopole, se facea in limbalimba oficiald in acea epocd. ET tinura enca corespon-dinta si cu cabinetele RussieT, AustrieT si TurcieT, ru-gandu-se pentru trimitere de ostiri in Moldo-Romania, case scape de flagelluln revolutiuniT, cum diCen eT.

Dupe trecerea in Austria si a boierilorn arestatT deTudor la Belvedere, adica dupe mot-tea lui Tudor, pe-titfile memmoriile se trimissera pe faca catre celle treiCurti, cum si scrisorile catre boieril remasT in terra, ca-tre CaimacamT si catre Callimacht ; in elle se cerea de-sertarea terrer de Turd', s'acordarea dreptuluT d'a seguverna terra de Domni si Mitropoliti roman.

Assemenea cerere, dupe cum am aretatil in introdu-cere, Boieril adressassera Porte)." atatn dupe fuga luiCaragea, cum si dupe mOrtea lui Sutu, cum assigura siLaurencon

Prin petitiunile adressate care Imperatuln AustrieT, Bo-ierii i multumea pentru ospitalitatea ce li se dase in stateleselle, siilu ruge ca sa intervie lOnga Turcia pentru isgoni-rea rebelliloru din Principate ; catre Sultanulu si catreImperatoruln. RussieT, el descriian suferintele locuitorilor, sise rugau pentru trimiter -ea ostirilorn in terra spre a su-gruma spiritulu revolutionarn; in fine, in cele adres-sate luT. Voda." Calimachu, boieriT ilu rugau a starui laPort a,' pentru grabnica sa venire in scaunuln. DomnieT,cu ostirile turcesti, spre a face se inCetecle acelle sufle-rinte, si a se putea inturna .si eT in terra fara tema.Tote acelle petitiunT, assigura Dirzenult, eran trimise Ia

') Vett' nota LXXXVIII.2) Op. cit. Capit. II,

si

ellena,

-32acelle cabinete prin mijlocirea consulului austrian Flai-sah ')

Pe langd acelle petitiuni si scrisori, cum si differitememmorii, posseddm si celle urmatare, comniunicate deD. Bolliac

ScrisOrea Boerilorti din Brasovu si din Sibiu catre bo-erii si episcopii din Bucuresci, prin care aderd la masu-rele ce acestia vor lua in interesulu publicu descrie suf-ferintele causate de regimulu arbitrariu si corumpatortiallu Fanariotilort, care a provocatti nemultumiri gene-rale, prin urmare si resccila care '1 a silitu a parassiscumpa loru patrie; staruescii a se reda -terreI dreptu-rile Ale usurpate ; a fi consultati si boerii din emigratieca patrioti si esperimentati in affacerile publice, pentru once reforme publice si sociale s'art face in urma acelleimiscall; in fine, ca punu gperanta loru, acum ca in trecutu,in pravoslavnica. Russie, care totti deune a voita binele

acestei terri 2)In petitia boierilorii emigrati de la 31 Maiti 1822, catre

imperatulu Russiei, ei descrie miseria in care 'I a ad-dusu esilulu si persecutia Turcilor0. ; ila roga a'i impru-muta cu 500,000 ruble, ca se aiba cu ce trai, fiindti-canu au curagiulu a se intOrce in terra,. spre a cooperala ruina terref sub unti guvernu usurpatoru si barbaru ;si ca nu se vorti inturna de can- dupe restabilirea de-finitiva a ordinei legale 3)

Petitia Boierilora emigratI de la 12 Iuliu 1821, careImperatulti Russiei ; printeensa aratd ca mesurele luatede densii pentru sugrumarea revoltei, neputendu reusi,au fostti siliti a se adressa cu plangerl care I. Portaca se trimita °stir): pentru acestu sfarsitu ; si veclendil caostirea turcesca nu mai vine, si scopuln. lui Tudor eranimicirea boierismului si jefuirea terrei, n'an creutti pru-

') Memoriula Dirzenului, loc. cit. No. 66o.3) Nota No. LXXXIX.3) Nota No. CX.

dente a mai sta la carma terrei, mai allesu dupe pleca-rea Caimacamiloru si a represintantelui L Porte ; si caafiand scapare in statele Austriei, din esilti ei n'ati ince-tatti a ruga pe I. Porta d'a lua mesuri pentru incetareanenorocirii ce bantuia nefericita lore patrie ; descrie apoibarbariele ostirii turcesti, chiemata a protege pe cresting;si ca refusa a intra in terra, dupe somatiile ce li s'atifacuta de capii armatei turcesci, de tema a nu fi espusila acelesi brutalitati barbare; in fine, reclama ajutoruhaautocratului russil ca sa scape terra de acesta. neno-rocire. ')

Memoriulu boeriloru emigrate care cabinetula Russiei,prin care reclama, invasiunea russesca pentru mai multani, sere a tine in free pe satenii demoralisati de revo-lutiune ; si propune 28 articole de reforma sociale, intrecare si dreptulu d'a se guverna terra de Domni si Me-tropoliti pamanteni, ca in vechime , articole ce servira debasa Regulamentului organicti ; dera flincdu scimbate demuscali, Brancovenu si Mitropolitulu Lupu renuntara laaced reforma.

Cu tate invitarile din partea boiel ilorii aflati in Bucu-resci si a Caimacamului, si cu tate ordinele lul Chehaia-bey si alle Sultanului 3) boierii ernigrati refusara a seintOrce in patria lore, unig pentru ca erat compromise capartasi la miscare, altii pentru ca se temeti de cruclimileTurcilorti. ; refusulti lore obstinate sili pe Turd' a devastaproprietalile loru, si a impiedeca pe arendasi a le tri-mite arendile, dupe cum singuri atesta in petitia lorecare imperatulti Rusiei de la 31 Maiti 1822, reprodusaintre actele justificative. 4)

Boierii persistara si dup'acesta in refusulu lor, prefe-

') Nota No. XCI.3) Dupe cum asigurA D, Boliac in Trompetct de la Decembre anul 1872

(No 1032) Vec)1 si Nota No. XCII.3) Vec)I Nota No. XCIII.4) Nota No. XC.

0,,

334

rinclii mai bine miseria de catti mOrtea de si boierii in-torsi in terra, assigurau sa. n'ati a se teme de nimicti.Dupe ce vendura pe pretiti de nimicti tote obiectele deluxti ce putura scapa de prada rebellilorti, dupe ce

si ultimulu mijlocu allu imprumuturilortl, cu camete,grelle, si assigurari in mosiile lore, Boierii emigrati furasiliti a invoca ajutorulu imperatului Rusiei, rugandulti a'iimprumuta cu 500 mii ruble assignate, sum am aratatu.

Sa vede ca cabinetula russu n'a satisfacutu cererealorti : cad' vedem multi boieri intorcandu-se de nevoie interra , rinduri, rinduri, mai allesu dupe plecarea Janice-610'11 s'a Manafiloru.

Deosebitu de boierii intorsi in terra, despre c are amvorbial la Capitolulu XXXVII s'att mai intorsti din Bra-siovn, siliti de strimtorare, pe la Noembre 1821, BanuGrigorie Ghica, Clucerulu Mihail Filipescu, CaminarultiIOn Cocorescu, si alti boieri de alla doilea si anti trei-lea rangu; ei fura bine priimiti de guvernatorulu turcu,si numiti indata in functiuni, fie-care dupe rangulu settsi anume, din cei mai susa insemnati, Banulti Ghica fuinsarcinatti cu epistassia Spatdriei, Clucerulu Mihail Fili-pescu cu epistassia Agiei, si cei-lalti cu alte dregatorii. ')

Dupe plecarea Manafilort din Bucuresci si a Ianiciari-lorti din Iasi, si dupe ridicarea celoru -lalte corpuri deTurd., se intarse din emigratie si altu rindu de boieri sisi comersanti ; si incepura. Omenii a'si repara cassele de-rapanate din causa cuartierelor, si a se bucura cu totiicä. au scapatu in fine d'acei aspeti atatu de superatori.

Apoi venirea consulului francesu in Bucuresci la 14Mai 1822, si a Constdului austriacu Flaisah pe la ince-putul lui Sept. 3), inspira mare incredere nefericililoru locui-

') Dirzenul, loc. cit. No. 675.2) Idein No. 678 si 68i.3) Cu occasia acesta, dupe serviciulu diviui, facutu la 13AI-5.0e, s'a cetibi de-

cietulu Imperatulul Francini]. allti Austria, prin care decora pre Flaisah, dan-du-1 si gratificalie woo galbenl deosebitti 500 lui Udriski, secretarult

'1

f

°kali

385

toil; ast-felu ca mull i emigrate, incuragiati prin venirea consuli-loru, se inturnard in patria loru '). Unii ensa n'au fostu feri-citi a'si mai vedea loculu natalu, murindu in emigratie ;de esemplu Generalulu Costache Ghica, allu caruia corpus'a immormantatu la mosia sea Baicoiu, din Prahova ')

Dupe primirea scirii ca Porta in fine a accordatu Ro-maniloru dreptulu d'a se guverna de Domni pamenteni,si ca, s'a numitu Domnt in Muntenie Grigorie Ghica, s'atintorst in terra si alti boieri din cei ce nu cutezasseraa esi pen'atunci; se oprira ensa unii din ei la Ploesci si laBucovt, altii la Campu-Lungt1 si la Pitesci, de unde son-dara dispositiile lui Chehaia-bey. 3) Astt-fela VornicultMatache Racovitza, Logofetulu Nestoru, Vornicult Cost.Balacenu, Vorniculu Iordache Golessu (ginerile sea) si

cei duoi fie ay lily C. Balacenu, (hatmanult Stefan Balacenusi Aga C. Balacenu) si altii, tote acestix fura imbraci-sap' cu bucuria de Caimacamu si de Chehaia-bey, si nu-

si ei in differite functiuni pentru cautarea trebilort

Cu tote astea, unii Boieri fricosi- din emigratie, caBrancovenu, ce emu compromise, si ca Balenu, Mitropolitult,Episcopulu Ilarion, etc. cu nice unu prep nu voira aintra in terra, de frica Turcilort. Episcopulu Ilarion, lainvitarea facuta de Aga Mihdita Filipescu a se inaircein terra., dupe ce Porta numisse Domnt pamentent peGr. Ghica, Episcopulu Ilarion respunse Filipesculuiprintr'udscrisOre ca nu pOte veni in terra , der ca sinite marebucurie pentru numirea lui Gr. Ghica ca Domnu, acestafiindu unu mare evenimentu potiticu ; si ca face °earl sin-

consulului austriact, penttu serviciile adusse Imperiulni §i Rommel; (I) in thn-pul revolirciel ,Si anti uivasiunit turcesci (Ditzenu, loc. cit. No. 684.) Eta cumsciii tiranit se iesplatesca pe cei ce '1 servA cu clevotamenta.

') Dirzenul, loc. cit. No. 679 si 684.') Idem No. 679. Dirzenu reproduce in acestd No. oratianea funebril a aces-

tut boicru, fara a insemna ensa numele autorulut acellui discursii funebru.Dnzenu, loc. cit. No. 681.

mittterra

3)

336

cere pentru fericirea Romaniei, consiliindu pe Filipescua calca in urmele stremosiloru. si unchilor see.')

Cabinetulu Turciei, care Linea multu la intorcerea interra a boieriloru emigrate, spre a dovedi celloru-altecabinete (cei observau neorenduelile Turcilor) ca intor-cerea Romaniloru emigrati e ua dovada de incredere inostirea turcesca, cabinetulu turcu, dicu, se intellesse cucabinetulu Austriei a sili pe boieri sä se intorca in pa-tria loru ; pentru acestu sfersitu, presedintele Cure im-periale ordona Guvernatorului Transilvaniei a comunica bo-ieriloru si comersantiloru, adapostiti in Brasov si Sibiu,ca nu potu spera nice unu ajutoru de la ImperatuluAustriei ; indemna a se inturna in patria loru; cellupucinu dupe plecarea din Moldo-Romania a Ianicerilorusi Manafiloru, ei numai aveau motivu seriosu a mai stain statele Austriei, linistea fiindu restabilita in principate,precum si ordinea legale ; prin urmare li se inlesnea sipasporturi de intOrcere ; iar can voru refusa a se intur-na in patria loru, li se facea cunoscutu ca, nu mai suntuingaduiti in statele Austriei, ci se piece in alte state.Acesta, pe la finele lui August, 1821 2)

Acellu ordinu fu repetatu si la 14 Februariu 1822 deguvernatorulu Transilvaniei, in basa ordineloru imperialede la 14 si 18 Ianuariu acelasil anu. Guvernatorulu darefugitiloru romani termenu d'ua lung pentru plecare, a-daugandu ca, la 19 Februariu si la 3 Martie, se se pre-sinte tote emigratii din Moldo-Romania la comissiunea intoc-mita pentru acestu sfersitu, d'andu respunsu cathegoricude plecare ; iar cei ce voru refusa a se suppune acestuiordinu, voru sti ca suntu considerate ca rebelli, si vor fitratati in consecinta. 3)

Acesta sili pe multi Romani a pardsci Brasovulu si

') Dirzenu, loc. cit. No. 684.21 Vecii acelle ordure In Pressa de la r Oct. 1872, publicate de d-nu Majoit

Papazoglu.3) D. Papazoglu iclern.

si 'T

837

Sibiu lu si a se inturna in Romania ; cu tote acestea a-tat cer fricosi, cumu si cer compromise in faca Turciei, capartasi la miscarea insurectionala, mijlocira de remasserain Transilvania, unit pent)" la instalarea in scaunulu Dom-niei a lui Grigorie Ghica si I. Sturza, altii penO la 1826 '),s'altii cu pucin inaintea invasiunii Rusiloru de la 1828 ;din numerulu acestoru din urma fura Episcopulu Ilarion,Mitropolitulu Lupu si altii.

Boierii Moldoveni, emigrate in Bucovina si Bessarabia,trimissesserd in Moldova pe Vorniculu' Teodor Balsu cuarzmahzaru din parte-le care Porta, esprithandu prin-teensulu credinta si supunerea locuitoriloru Moldovei cd-tre Padisiahulu, si reclamandu vechile privilegir alle ter-rel relative la allegerea Domnilorti si Mitropolitiloru din-tre pamanteni; ei mar trimissera unu arzu catre Salih-Pasa, comandantulu ostiriloru imperdtesci din Iasi, sprea inlesni lui Balsu mergerea sea la Constantinopole cualts duos Boieri, Aga Ion Grecenu si aminarul C. Cer-chezu, cari luarg de la Focsiani si pe Serdarulti IancuStavri. Er ave'u si scrisori de recomandatie care Pasade la Silistra.

Caimacamulu Stefan Vogoride, care aspira la tronuluMoldaviei, intriga Care Pasa Silistrei a .nu da ascultarecererii Boierilor (d'a le accorda Domni pamenteni), subpretestu ca er sied enc6 in terra streinsa ; si prin neintOr-cerea in patria lor, dovedescu neincredere si nesuppu-nere Care I. Porta 2)

Cu tote astea Pasa de la Silistra priimi bine pe re-presintantii boieriloru emigrate din Moldova, si inaintaarzulu loru la Sultanulu, de la care priimi respunsu a seinturna cei patru boieri in Moldova, deunde vor fi che-mati la Constantinopole candu li se va vesti de I. Porta.

') Precum Solomon. Vecli biografia sa, pag. 22.2) Veql scrisorea lui Vogoricli care Pasa Silistrei in -Eteria lul Beldiman,

pag. 121-122.

;g

E

CAPITOLU XL.

PAWL! Domni romant dup6 revolutinnea.dela 1821.

Cu tote intrigHe Greciloru Rusiloru pentru ca terrase .se guverne totu de streini, ca in trecutu 1), si cu totesilintele lui Calimahu de a remanea 'tutu ellu Domnu,cumu sa :si hotarisse de Porta 2), Sultanulu se decisse.in fine a accorda Romanilord dreptulu de a Se carmuide Domni si Mitropoliti romAni; Ansa numai pe ter-menu de '7 anni, 'jar nu pe vies, dupe cum reclamasseterra "prin boieri si prin Tudor in multe randuri-

P6rta se incredintasse pe deplinu de perfidia si ingra-titudinea Greciloru 3), cdrora le lassasse, in timpu d'unusecolu, aceste provincii a le sploata in folosulu loru:

7) Cabinetulil Russiei a staruitu multu, prin lordulu Stanfort, pentru anulareaaceael inovatiuni, pain care Russia pierdea infiuinla sea in Principate, dupecuinn assigura Colson, locula citatu, pag. 41 §i 42.

2) In mina descopeairii complotului Fierier, care sili pe Sultanulu a sacrificapiincipalele farnilii din Fanaru, Callimahu cadu qi ellit in disgratia Sultanului,cu tots, fidelitatea sca titre POita; i avu soita rebelltlord. Vedi Leltres supla 7'yrqute, de Ubicini, torn. II. pag. 107.

7) Nu nun-tar ca fury inlocuinti cu Domni romani, dar Sultanulu ordonaclesfiintarea scOlelorii gtecesci din Principate, oprindit pe Greci a se mar ames-teca In uffacerile terrei, gi anulancici tote rangurile date de Mihal Satu unoriiPersone fct?ft merits, Matti in timpulu Domnier Sale, ate. 0 dupe trecerea seain Bessarabia:. Vedi fiimanurile turcesci din 1822 relative la acesta chestiune,in sucursala Archiver din Iasi, 0 dupe tail Archiva Generale din. Bucurescipossecla usdist4 i niar multe coppii.

si

.'ale

339

Se incredintasse assemenea Si de credinta care Nita aRomaniloru si a Boieriloru, partisan' a" Turciei , avenduprobes chiar assassinarea lui Tudor de catre ultimulurepreaintantu allu Fanariotiloru,

Fiindu-ca. ne propunemu a trata intr'ua opera', a partedomnirea lui Grigorie Vod1. Ghica, primulu Domnu pa,mentenu dupe miscarea de la 1821, vomu arata aci pescurtu ca. la 23 Martie 1822 , rasa de la Silistra , inba:sa ordinului Sultanului, ordona ca cite 7 boieri dinMuntenia si Moldavia ') se merges la Constantinopoli,fiindu chiemati in interesulti acestoru terrY.

Boerii Moldoveni presintaed Sultanului, din partea po-porului de peste Milcovu, unu arzmahzaru in care des-cria sufferintele terrei sub guvernulu Fanariotiloru; si re-clamata' dreptul de a se guverna Moldova ma' multi alaide unu Consiliu de boeri din protipendada, avindu depresiedinte unu Baku Boeru, alesu de Boieri; si aceluConsiliu sa aibai atributiuni de Domnitoru. 2)

Boerii munteni presintara. si Sultanului un memoriuin care arata, in 21 de articole, reformele de care aveanevoe terra in urma 3).-

1) Din Muntenia furl trami§i urrrettorele persone, dintre boierii de primularange afiati in terra, si anume:

Banuld Grigorie GhicaBanulu Barbu VacarescuVornicult Nicolae GolescuSpataruld Scarlat MihalescuCluceruld 1VIihaita FilipescuCluceruld Filip LensCaminaral Ion Cocorescu(Vedf DIrzenu, Trompetta No. 676).Din partea boerilorti din Moldavia Turd trimi0:Logoatulu 'mita SturzaVorniculd Gheorghe GazaVornicult Iordache 1-1.4canuVorniculd Ion TeutdIIatmanul Costache CerchezAga Ton Grecenu(Vedi Beldiman, Eteria, plg. 123).') Vedi Nota No. XCIV.

Vecli Nota A o. XCV.

eT

acellel, miscari

3)

340

Dupe ud sedere la Constantinopole de cluoe luni si ju-metate, Porta numi la i Julie Domnu in Moldova pe Lo-gofatulu Ion Sturza, unulu din cei sese candidate mol-doveni; si pe Banul Grigorie Ghica, unul cei s6ptecandiclati din Muntenia , Domnu in terra Roman6sca ;apoi, dupe ce fura imbricate cu caftan de catre Sultanulu,la 3 Iulie, si dupe ce numird ambi Domni caimacamii lor,plecara la I I Augustu din Constantinopole, si sossira laSilistria la 27 Augustu. Aci, dupe u5, sedere de 13 dale,la 9 Septembre Pasa din partea locului le dede sem-nele de domnia; si in fine, la 13 Septembre, Ghica sossiin Bucuresci; ear Sturzea sossi la Iasi la 20 Septembre 1).

Vestea numirii de Domni pamenteni, sossita in Bucu-resci pe la finele lui Maiu, causa ua bucurie nedescriss'a ;numai dupe citirea firmanului la Mitropolie, in diva de7 Iulie, si dupe numirea Caimacamiloru, se incredintaraRomanii de adeveru, si inaltara cu toti rug-dciuni catreD-deu pentru acesta nenddajduitd fericire 2).

Intr'adeveru, domnia pamantena insemna desertareaterrei de ostile turcesci, alle cdrora crudimi facussera peRomani s6 uite jafurile rebelliloru; insemna Inca inceta-rea abusuriloru revoltatOre din partea impiegatiloru Gredsi a comerciantiloru Turci; insemna in fine speranta in-tr'un viitoru seninu si fericitu pentru Romania.

Numirea lui Grigorie Ghica ca Domnu in Munteniafu nemerita; multumita conflictului dintre Russia si Tur-cia, cabinetulu de Petersburgu nu putusse influinta ca-binetulu de Cons,tantinopole in privinta acesta.

Numirea lui Grigorie Ghica, ca primu Domnitorti du-pe i o6 ani de domnie streina, si ca boeru onestu si pa-triotu, lacu pe Romanii sincere a trece cu vederea abu-sulu de putere allu Portii, adica dreptulu ce 'si insusise

') Vecli Dlizenu, loc./cit. No. 678 §-I 679,3) clern No. 681-685.

din

341

Porta, contra tratatelor, de a numi ea direct pe Domniiterriloru romanesci.

Dupe cumu vomu vedea in opera ce am promissu, Gr.Voda Ghica, de si lard instructiune, a justificatu pe de-plinu si increderea Portii si increderea Romaniloru : elluvindeca ranele sangerande alle Romaniei, causate de re-volutiune si de invasiune ; sciu se tina in respectu si gar-nisona turca, si pe Turcii comercianti, si mai alesu pe

abusivi si pe boierii intriganti, facendu cu unii dinei esemple ce au remassu nesterse in memoriaRomanilor;facu multe imbunatatiri in tote ramurile administratiei;iu fine facu se domnesca, dreptatea, de care erau setosiRomanii; si termina carriera sea domnesca protestandu,prin retragerea sea din scaunulti domnescu, contra invasi-unii barbare a Rusiloru de, la 1828.

Boerii emigrati, rosi de viermele invidiei, se silird a as-cunde, pisma for sub masca patriotismului, in protestul carecabinetulu Russiei contra numirii d'a dreptulu de catrePorta a lui Gr. Ghica ; prin acellu protestu, ei incul-pau pe Porta ca a cdlcatu autonomia prin numirea luiGr. Ghica ca Domn in Muntenia, acesta fiind un drept aluboeriloru , iar pe Gr. .Ghica ilu inculpa ca a umilitu terraaprobandu mesurele Pottii d'a se amesteca in autonomiaterrei , si consimtindu a stationa in tera, un corpu degarnisona turcescd, sub pretestu de a mentine ordinea ;si ca s'a pus sub ordinele Pasei de la Silistra ; prin a-celle messuri, diceu Boerii, s'att attacat privilegiile nostre,garantate prin legi, si acestea prin tractate solemne; prinurmare, se credeti datori a reclama ajutorulu autocratu-lui Russiei, ca se faca se incete uddata assemenea ma-suri arbitrarie din partea Turciei ')

Derd Russia nu le putu veni in ajutoru, cu tOta do-rinta ce avea de a se inlocui Gr. Ghica cu vre-ua cre-

') Vogt Nota No. XCVI.

impiega tii

342

atura russesca ; Boierii fura der siliti a face E?)1, dvdepyiiv (-/ I 2,0 -

upla, cum se dicea in limba la moda p'atunci; linserd adicamana pe care n'o puteti musca ; si candu creclura tim-pulu favorabilu, se incercard a resturna pe Al. Ghica,dupe vechiulg obiceiii; der caduid in grcipa ce o sapau acelui Domnu, alleganduse Bibescu, din odinulu Russia

CATE-VA OBSERVATIUNI CRITICE.ASUPRA

REVOLUTIUNII GRECO-RoMANE.

DE LA 1821

q'A CAPILORTJ ACELLEI REVOLUTICTI..

Acum lectorulti cuncisce Istoria, RevolutiuniCRo-manilor si a Grecilor de la 1.821; allu caria theatru,fostti Romania, se ne fie permiSU .a .respunde. la catetva

.

acesteintrebari cad nascu firesce din citirea ,

.1 Care a fost caracterula si resultatulu Revolu-tiunii de la 1821 , atata. pentru .Greci catti *si pentru.Romani ?

2 - .Tudor fost-ati ei omens politics similitari ?

3 .7-- Rusia perdut-a ea la 1821 prestigiulu sett inochil crestinilorti din Orient ?

4 Ipsilanti avea ea]. drept se ommore pe Tudor ?Pa'nd la ce punct pate fi scuzabild in ochiT is-

tOrier conduita cdpitanilor de panduri la Golesci, faciacu Tudor ?

6 Ce consecinte ar fi avut pentru Romania si pentruTudor lupta lui contra Turcilor, sett icfrangerea Eteri-tilor de care panduri?

7 Deca pate fi intemeiate accusal-11e' ce actual his.

Tudor inamicii sei personals, ca a fost lirapitor ?

istoni:

Ipeilanti si

ca'

344

8 Deca Tudor a lucratii ca sa se face DomMi ?9 Care trebuia se fie linia de conduits a lui Tudor

dupe intrarea sa in Bucuresci ?io -- Cum a fost considerate mOrtea lui Tudor de

boieri si de plugari ?Care trebue se fie pe viitor politica Romanilor

fare cu populiT cretini din orienta ?

1. In privinta Revolutiunii romelne de la 1821, observam :Proclamatiunile lui Tudor Vladimirescu catre natiune,

petitiunile selle catre Curtea suzerand si protectrice, si

correspondinta sa cu Caimacamir terrei , dovedescti ca."

miscarea Romanilor de la 1821 a fost ua miscare na-tionals si democraticd. Tudor cerea infiintarea

pamantene, incetarea abusurilor impiegatilor, si I.V51.1-

rar ea sarcineloru plugarului; cu alte vorbe, ua". Constitu-tiune in armonia cu vechile institutiuni democratice alleRomania ')

Din celle doue cestiuni vitale, numai cestiunea politicasat nationals a fosta resolvatd prin miscarea de la 182i;iarti cestiunea democratica sea socials, adica relatiiledintre plugari si proprietarT, remasse pendinte ; pen-tru cuventulti,- dice Balcescu, ca la acea epoca opressiu-nea sateanului venea din partea Fiscului.

Regulamentulu organics de la 1831, desfiintandit re-forma lui Mavrocordatti, o inlocui cu ua reforms carerobia terra Ciocoilorti,_ si pe Ciocoii Muscalilorti, ad.dogdBalcescu; cad Russia, de si a recunoscutti dreptula depossessiune allu terranului assupra pamentului, a maritilensa. atatti de multti drepturile proprietarului, in cats, infapta, a robin pe plugaru pamentului, monopolisanduproprietatea in mainele boerilorti; ast-fela ca nici o-dataoligarhia n'a fosta mai bine intArita in terra", pe Regu-lamentd, si in afard pe sprijinulu Russiei.

V&A: Question economique des Principautes Danubiennes, par N. Bal-cesco. Paris, 1850, pag. 24.

2) Idem, pag. 25.

domnii-lofa

')

1

345

Dera precumu tirania Fanariotiloru se sinucisse prinpropriile selle escesse, asseminea tirania Boerilor se sin-uccisse prin acelleasi escesse. Sem'anta aruncata de Tu-dorti la 1821 isi. Bette fructele selle in miscarea de la1848, care se pate socoti ca continuarea sau completa-rea miscarif de la 1821. Spiritulti nationalti si patrioticU,desteptatU prin revolutiunea de la 1821, produsse resta-bilirea unui guvernu nationalu; si juna partita nationals,ce se forma dupa 1831, lua de missiune continuarea pro-gramer revolutiunii de la 1821, adica realisarea dorinte-lorti si trebuintelorti poporului, inaltandu la 1848 roma-nismulti pe ruinele ciocoismului, dupa cum la 1821 cio-coismulU se ridicasse pe ruinele fanariotismului"; astu-feltica programa revolutiunii de la 1848 fu democratisareaStatulur prin egalitatea drepturilorti, a pamentului prinimproprietarirea terranilortl, si a capitalului prin institu-tiunile de creditu organisate de Statu. ')

Despre aks parte, miscarea de la 1821, desceptandupe boeri din indiferinta si amortirea in care cadussera prinregimulu arbitraru si corrupatorti alu Fanariotiloril, if silia propune si ei are care reforme, dupa cum atesta me-moriulu de densii la cabinetele Russiei si Turciet 2)

Acesta dovedesce ca revolutiunile inteun Stau se as- 'semana multti cu crisele unorti maladif in corpulu omu-lin', care crise restabilescu equilibrulu sdruncinatu prinescesse; din acestu punctU de vedere, crisele sociale sipolitice, cari apparu din candti in Candu in corpulu so-cialu, se potu considera ca ua bine-facere; cad ail descopU restabilirea equilibrului sdruncinatu prin abusulude putere al unia din celle doue elemente , oligarchia siohlocratia, cari disputa puterea in societatile moderne.

In ce privesce revolutiunea Grecilor, cu tate gresaleleluT. Ipsilanti, si infringerea Grecilor peste Oltu si peste

Ve41 in Romania viitoro, articolul lui N. Balcescu : lWersulii Revolutinniiin Istoria Romitnilor, pag. 9 ii. Paris, 185o.

2) VecJi in vol. II, Nota No. XCII.

trimisti

'sr

')

346

Milcovti, resultatulu a fostu ca lupta inceputd in Roma-nia,'si ina'busita in Romania, a urmatti cu su,ccesti inTurcia, uncle Grecii au facutti minuni de vitejie; ast-felu

dupd septe ant de sacrificii eroice, Grecii castigardin fine drepturile lor. Eroismulu lore le attrasse admirareaEuropei si ajutorulti FrancieT s'allu Angliei, cart i sal-vara de jugulu barbaru in momentulii cand for.cele loreerati mai sleite, si cand desperassera pate de reusita"..

Dupe batallia navala dela Navarin, in care flotta tureeseafu nimicita, Grecii fury norociti vedea realisata dorincalore. Grecia fu recunoscuta de state Ebert' si indepen-dinte, sub protectiunea Franciei, a Angliei s'a RussiaAst-felti Ipsilanti trai se vadd aurora libertdtii patrieisale; iar TZarul, care amdgisse pe Greet, espuindu't laiataganulu ottomanU, priimi plata rolului echivocti ce ju-casse in drama de la 1.821; caci d'atunci Grecii se des:,illusionard` de protectdrulu perfidu allu ortodoesiel; si

incepura a luera prin ei-insust, dupd cum le recomandas-sera; atat eelebrulti Rhiga cum si C. Ipsilanti; si, de' a-tunci inco trebile le merge f6rte bine.

2. S6 ana/iscIndi acum ceite-va aote alle celloru doui capi ai7niquirii de la 1821, spre a rgspunde la a doua intreba re.

Pe candil. Tudoru occupa la Cotroceni pe ostasii seccu sapaturi de santurl, si cu eserci0 militare; spre a'titripedica d'a face neorandueli, si a le insufla tot-d'o-dataspiritulti de discipline, Ipsilanti petrecea 'in Targoviste inospaturi si baluri, incurajandti prin conduita sa jafur-ilesi omorurile din partea 'Eteristilorti nedesciplinaci.

Pe can. planulu lui Tudorti pentru radicarea popord-lui si organisarea ostirit. selle a' fostu bine combinatu, sipe catu miscarile selle ail fostu repech si cuteciatore, :inCita a pututu 'dejuca intrigile inamiciloru terrei, si a pa-ralisa aCtiunea reactionard, p'atatti planula lui Ipsilantia fostti. reit chibcluitti, si miscarile selle sovaitOre sett ne-sigure, ca cum ar fi fostu paralisate de fried sett de ne-.

- -

Ca,

a

347

Incredere. I lipsia chiar arme provisiunf: ceea ce. do-.vedesce lipsa completta de capacitate pentru .a conduceua Revolutiune. ')

71Intreprinderea iui Ipsilanti, dice Gervinus, era dintea-

77cellea al carorti succesu atarna. de la mis,icarT repecli;

77trebuia se inflacare zeluln amicilorti, se tarasca dupes

77densulti pe cei nehota'rati, si se uimesca. 'pe cu

riutela miscarilorti selle ; din contra, intarclierea si sovairea

77sa au descurajatu pe toti. 2)Pe candu Tudoru, in Mai pucina de dou6 luni, revo-

lutionasse tOta Romania mica, si adunasse sub stegultisea peste sesse miT o.steni, afara de cei trimisi. a intarimonastirele principals de peste' Oltti; pe canal ,occu-passe t6te positiunile strategice din Romania mica, si in-fransesse sea tinusse in respect cettele de Arnauti si dePlaesiT , trimisi a 111 combate ; pe cand in fine organi-sasse Oltenia pe piciortl revolutionaries, ast-felti ca la. 15Martie ellti se afla cu poporulu armatti la portile, Capi-talel; lui Ipsilanti a trebnitti o lung intrega ca se viede la Iasi la Colintina, candu trebuia se se afle in Bu- .

curescl inaintea sosirii lul Tudor% si se se faces stapantipe situatiune. lie ni se va obiecta ca ellti nu se indoiade concursula luT Tudortt s'alu lul Sawa, si ca n'aveadecatil se se, arate la portile Capitalef, pentru . ca Tu-doru Sawa se i se inchine, ca nisce vassali, voni res-punde : ca a pututu crede. acesta pena la intainirea sacu ,Tudorti la. Colintina ; dera atuncl s'a incredintatti pedeplinu de trista realitate ; si trebuia se treca indata inMoreea si in Peloponesu, cum anuntasse in tote procla-matiile selle ; si se lupte acol6 cu puterl unite contra Tur-cilor ; ast -felu ar fi scapatu si ostirea greca d'o ruingcompletta, si terra nOstra de atatea nenorocirl. Din con-tra, Ipsilanti se margini in simple protestatiunT pe la ca-binete. Si pe candu Ipsilanti da ostirit selle comandirT

') Raybancl, tom. I, pag. 183 196.2) Gervinus, opulit citatti, vol. I. pag. 188.

si

si

ella

'i

398

viciosT ca Caravia si ca Duca, si tolera desordinele re-voltatore ale Eteristilorti, Tudoru lucra cu Boerii si cuPasil pentru dobendirea drepturilorti terrei, si insufla in-credere Romani lorti printr'o administratiune energica sidrepta, prin introducerea discipline! in ostirea sa, si prinaprovisionarea monastireloru cu tote celle trebuinciase,in cadU d'ua lupta eventuala, fie cu Grecil fie cu Turci!.

Alta trasurd caracteristica despre necapacitatea poli-tica a lu! Ipsilanti este scrisOrea sa, catre ImperatulaRussiel, reprodusa in Nota No. XLVI.

Gervinus considers acea scrisOre ca opera unei ima-ginatiuni bolnave, a unel mint! usure : cad teoria sadespre origina diving a Revolutiunii, care nu era decatopera uneT societaff secrete, cu ramificari in tots Europa,a trebuitti se dispuie reti pe representantiiautoritar, si mai allesu pe Taralu. cand sustineaIpsilanti assemenea teorie ? C'and vulcanul revolutionarticolcaia in multe parti alle Europe!, in Spania, Portugaliasi Italia; ceea ce provoca adunarea potentatilor din SantaAllianta la Tropau si la Laibah, si adoptarea fara re-serva a politicei sugrumatOre a lu! Meternich. Teorialui Ipsilanti se putea dory considera ca ua sfidare arun-cata acellor Potentat!, spaimantati de spiritul revolutio-narti. Iata principala causa a desaprobaril lu! Ipsilantide cdtre Alessandru alu Russiel, a stergerii lul din re-gistrele ostirii rusesci, a publicarii prin foile grecesc! dinVienna a acelei desaprobari oficiale, s'a ordinelor trimise

Vitgenstein, comandantulti trupelor rusesci din Bas-sarabia, d'a padi cea mai stricta neutralitate; in fine a ordi-nelor trimise lu! Stroganoff la Constantinopole, d'a pro-mite Portii concursul Russiei pentru indbusirea resurec-tiuniT din imperiulti turcil l).

Assassinarea lul Tudor a fost iar un act nepoliticu din

') Vecii Gervinus, op. cit. pag. 191. qi epistola lui Ipsilanti de laNota No. XLVIII, prin care punea condiOunt Turciel ca sa pota depune armele,cond4inni ce numai unti generalu victoriosii le putea dicta.

principiuluT

lui

Veqi

$i

340 -

partea lut Ipsilanti, care a trebuita sh se atesca lacanda a veduta bravura Pandurilora. Ce minunt

de vitezie n'ar fi facutt. acet Pandurt sub comanda lutTudora! Priveghiatu d'apprOpe, si compromisede Turd, Tudoru ar fi invisa de siguru ostirea de in-vasiune, cu concursula Greciloru, comandatt de bravulaCapitanti Iordache.

Lupta ar fi pututu dura multu, Tudoru fiinda ajutatude spiritult resbelnicu allu Pandurilor, infuriate contra Tur-cilor, si de positia monastirilor de peste Oltu, bine appro-visionate, si intarite cu osteni alesr; si chiar decA Turcitar fi fost pena. in fine victoriost, not credem ca sOrta Ro-manies n'ar fi pututu fi mat rea decatu in trecutii: cadGrecit fanariott erat grew compromise in °chit Portit, casi cabinetul rusesca ; si interessulu Turciet era sa. accordeRomanilorti drepturile reclamate, spre a evita pe viitoranoue rescOle, s'a putea concerta tote fortele selle in Mo-reea si Peloponesu, uhde Grecit continuau cu succesalupta de independinca inceputa in Principate.

Insa Destinulu a decisa. alt-fela!De vom esam\ ina pe Ipsilanti si ca militarti, nu 'la a-

flaima, nice in privinta acesta, la inaltimea missiunit sale.Inteadevera, in loco d'a incredinta lut Capitant Iorda-che comanda ostirii grecesci, cello pucinti la Draga.sant,unde s'a data lupta decisiva; si in ion d'a se pune elluinsust in capul ostirit, spre a o imbdrbata, ella incredintasOrta armatet hit Caravia; si apot seclu departe de thea-trula luptet; si fugi indata la hotarula terret, dup. primainn-Angel-6 a Eteristilora ; si d'acolo, aruncanda anathemaassupra capiloru ostirit selle, trecu in Austria in moderusinosa.

Aseminea greselle neiertate au falcuta pe Gervinus adice despre Ipsilanti, a propos de bat'alia de la Draga-siant :

Ast-felti a fost sfarsitult acelui tragica prelude allurevoluciunii grecescr din Principate, jucatu de familia Ip-

-Dra-

gasani,

vis-a-vis

n

- 850

dupd inspiratiunea cabinetuluY russt. Ipsilanti n'astiutu bine rolult .set, si a facutt fiasco indata ce suf-florult l'a pardsitt; cu tote acestea, Caput(' Eteriei a fostla inceputt aplaudatu de Europa, tocmai fiind ca Europanu cunostea amanuntele acellel intreprinderi.

Raybaud critica si densult conduita lui Ipsilanti, cageneral(' si ca omt politico :

77Intreprinderea lui Ipsilanti se terming cum a inceputt,

printr'ua proclamatiune in stilt emphaticu, ,prin care sa.silea a justifica retragerea sa dupd campult luptei de laDra'gasani; iar acea proclancaOune fu redactata de Las:sanis, (secretarult set. intimt) din ordinult set, in caran-tina dela Turnu, Rosu, pusse data de la Rtmnicu.

Ipsilanti credea ca victoriele se putt capata cu pro-scrise in stilt esaltatt ; ins d, e departe dela

cuvintele improvisate de eroismt cu sabia in 'n'ana pecampult de resbellu, pena la elocuinta factice redactatad'unt secretart in cabinetult set.

Ipsilanti, ajutatu de numele sea §i de nemarginiteferessurse ally, Moldo-Valahiei, ar fi pututu face ca., For-tuna sa fie- in favorea sa, daca ar fi fostu mai abile simai diligente; der, slab(' de caracteru, s'a lasatti dominade omeni carT, 'ca Si dinsult, era(' lipsiti de esperiinta inconducerea affacerilort, esceptandu-se de la regula ge-nerala Hristaris, Atanasie, Iordache si Farmaki." 2)

Laurencon, la rindult set, se esprima ast-felt in pri-vinta intreprinderii Grecilor din Principate dela 18Z I :

/7 Intreprinderea lul Ipsilanti fu red conceputd §i zeu e-secutata; d'aceea a fostu spre paguba in tot"' chipult ;iar pentru Romani, fu ua, nedreptate s'ua nenorocire : cadnu Romanii i11u chemassera spre a'T scapa de opressiu-nea Fanariotilor ; dera fiind-ca placusse lui Ipsilanti aface din aceste duce nefericite provincii, theatrult luptelora Grecilor cu TurciT, Romanii trebuia sa. se creqd fe-

i) Op. cit. pag. 210.2) Op. cit. pag. 251-255.

silanti

5"

Si 'I

.clamatium,

.

351

kiciti a vedea campiele lor desolate, averile Tor jefuite,si viaca lore in pericolu de care acesti cispeci neomenosi.

Se dice ca planulu Eteristilor, occupanda militaresceMoldo-Valahia, era d'a face ua diversiune ostirii turcesci'in fay.c5rea Grecilor din Moreea; dera acea diversiune nufolosi Grecilor, si fu fatale Romani lor; provocand marlscalamitati peste terra lor.

,,Nici tint planu, nici ua bravura (afara d'a Ior-,

.Grecilordache) nu vedem in pretinsa campanie a in Frill-cipate ;, desordinea s i nesubordinarea, cu tristuIti for cor-tegiu, acestea furs la ordinea cand lupta incepu,mil de Tuptatori fugira din 'naintea unui numert de ina-

cu multa inferioru lora, si in privinta numerului siin privinta entusiasmului.

sa nu creda cine-va ca ura contra Grecilor imidictesa aceste triste reflessiuni; nu cunosca personalu penici unlit-Li din capii lor; din contra, simpatideda cu causaGrecilora;. der acea causa a fosta compromise de capica `)

Eta si bpiniunea lui PouqUeville despre Ipsilanti :

77Ipsilanti era una ba'rbat sapient, dera fara acea in-

structiune solids care e resultatul studielor sericise; poet,fara focul sacru '); amabil fara urbanitate; soldat faraa fi militara, de si perdusse tin braca in resbellul de laCulm; avea, acea vanitate care caracterisa pe Fanarioti,'acella spirit de intriga allu caria scop era tronul Prin-

cipatelor; in fine, ua slabiciune de caracter ce 'la facea.

I) Op. cit. pag. 1o8-112.2) Se insala pougueville, cad tocmai (Ceuta sacru Pa impinsu a se pure in

capula nesocotincl tclte pericolele, si sacrificand ftmilliet avere si chiarviaca. ti

In privinta patriotismului, Ipsilanti merits, tots, lauda, ca si Grecil ce l'au se-condat, si can se pail da ca esemplu tuturor.

Alex. 5,;utu, in istoria sa, (pag. 30-40) c}ice, in privinta ace.sta ,ca Ipsilantia offeritti patrief selle ua jumetate million de franci; si Maria Ipsi-,lanti. tal cjestrea sa, care se urea la 375 mii franci. Dupa esemplulu lord,,Grecii depussera millione de lei In casa Eteriei, cu care bani s'a pututa sus-One lupta septe alai contra for9elorft unite alle Turciel.

lui

child; si

Ipsilanti.

miqoarii,

p'altarubl

Si.

-- 852 7

a fi dominat de omens nedemni, anti cgrora merit eraa 'i lingusi vanitatea." 5

In fine, Zallony se esprima astfel despre Ipsilanti :Fanariotii nu erau capabili a concepe §'a efectua ua

revolutiune cum o proectassera ; singura esceptiune afost Al. Ipsilanti, a caruia conduita militara illu facussea se distinge in resbellul Russilor cu Francesii. Intea-clever, marele seu sufflet era format pentru mart intre-prinderi ; singurul bracu ce't remasesse voi a'lu intre-buinca pentru liberarea patriei selle. A fost cu tote a-cestea reu ajutat in intreprinderea sa ; insa compatriotiiset au terminat cu succesu opera emanciparii, inceputade densulu in Principate." 2)

Cu tote aceste greselle, cart in politica au greutateacrimelor, Grecii respect memoria lut Ipsilanti; cad elluavu curagiul a se pune in capul unei intreprinderi atatde hasardOsa ; ellu a dat semnalult independincei Elladei,care, °data compromisa in facia Turcilor, a sustinut luptacu eroismt ; si pan'a in fine, lupta a fost coronata d'unasuccesu completu; apoi, si in privinca Romanilor,, prinproclamatia sa de la Nota No. LXXIII, pare c'a voit aface amenda onorabila catre Romani.

De vom cerceta acum actele lut Tudor, ca om politicu,illa aflam si in privinca ac6sta superioru lut Ipsilanti.

Intr'adever, ellu a stiut insufla incredere atat boierilorpatrioti cum si Eteristilor, la Inceputul misca..rii, in cat sapOta dejuca Idea varsare de singe planurile Reactiunii,si sa path,' paralisa trupele trimise alu combate, facenda fraternisa cu ostirea lut chiar aces ostent salariati atg-uvernului, cart ar fi fost dispusi a se lupta contra lut.

and apoi s'a incredintat ca R4.1: nu pot veni in a-jutorulti Eteristilor, eat a intellesii roluiti set, ,i a remascredinciosu si Portii si tOrrei sale, lucr'and ca Romanu,

1) Op. cit. pag. 307-308.2j Op. cit. pag. 257,

---- 353

tar nu ca agheritti anti Eteriei, allu caria scop era cutotulu altul de scopula ce urmdreati Romanii.

Si li apoi pe Boieri a 'r da concursulti lor, pe d'o partespre a'i compromite in ochii Turciei si Russiei, jar pede alta spre a profita de esperiinca sj prestigiulu lora,ca sa dea miscarif caracterulit legaljtatji ; cand se lucre-dinta in urma ca parte din acei Boieri nu sunt sinceri,II aresta la Belvedere, sub pretestu d'a apdra contraZavergiilor, jar in realitate spre a'i impedeca d'a lucracu inamicii terrei; si tot d'odatd sa servi de densii pentrurealisarea scopului sett patriotia.

In fine, amenintat de Eteristi si de Bulgarii din trupasa ca partisanu allu Turcilor , ellu preferd a remaneafidelt Portii, s'a mentine disciplina intre ostenii sel, cupericolulu d'a pierde chiar viaca, pe care o sacrifice cu pla-cere pe altarul patriei, pentru triumful causei ce sustinea.

La a treia intr eb are respunde :

Pe cand Grecii castigait stima lumii si independintaElladei, Rusii perdeit prestigiul in ochii popolatiunilortcrestine ; peroleit inc d increderea si recunoscinta recilor ;perdki marele avantage ce ar fi putut dobandi deed,sub un pretest ore -care (ce nu lipsesce Diplomatiei) ar fideclarat resbellu Turciei, s'ar fi facut ca sa. lupta substegurile rusesci, si Greci , si Romani, si Serbi, in finetoti populii crestini de sub sceptrulii Turcilor.

Derd atunci ar fi castigat numai Russia, ca la 1774,ca la 1791 sj ca la 1812 ; sj ar fi perdut tote acellepopulatiuni. Acesta dovedesce ca, este nä lege aprogressulat, care pang in fine face se triumfe drep-Wilt contra forte! 1 vieleniel

Ipsilanti avea ore drept ii se .onuire pe Tudorii?

Nu credit ca Ipsilanti avea drept a dispune de viatalui Tudor, fare macarti na forma de procestt regulate,dice Laurencon.

De mi se va obiecta ca §i Tudor tot ast-felti s'ar fi23

s51

purtat cu Ipsilanti, deca ar fi reutsit in planulu sett, lasaltora a respunde la acesta obiectiune.

igntrebt numal atatt cu ce dreptt dis-punea gle 1V1oldo-Valachia ? Cu dreptul ca mosulu set sitatalu sett domnissera in aceste Principate ?

n Asseme-nea pretenliune ar fi putut avea Ipsilanti nu-mai cand mosul sett si tatalt set ar fost princT mo-stenitori; der atucci si fii Ator Domni, ca Mortzi, Cali-mah , Mavrocord.att, Caragea , etc. ar fi putut invocaassqmenea drept; Ins fii acellor Domni, ca nisce simplebeimiete nu s'ati credut in drept a esercita assemeneadrepturi, dupd mortea set destituirea parintilorti lorti;rextru euventu4 ca simplu titlu de bei-zade (fit de Prin-cipe) nu le offerea nici unu avantagiu

Ipsilanti, flatatti de prestigiul suveranitatii, s'a credutceea ce nu era in realitate ; si prin urmare a insusitdrepturi ce nu le putea avea."

Dupa principiile eterne alle dreptului natural, nici chiarsub forma unui proces regulat, cum pretinde Laurencon,Ipsilanti nu putea dispune de viata lui Tudor; caci tribunalulset militaru, care dupd unii scriitori, ar fi judecat si o-sandit pe Tudor, era compus de partisatnii. lui Ipsilanti,preveniti ca si ellu contra lui Tudor ; prin urmare, inte-ressati in cestiune.

Catra pentru articolii: 3 , 7 si 8 din condica penald aEteriei '2) ce au fost applicati lui Tudor in acesta im-prejurare, acea condica nu putea fi lege pentru Tudor,ca pentru Eteristi; did: Tudor nu jurase credInta lui Ip-silamti, cum jurasserd Eteristii.

Nurnal atunci s'ar fi putut justifica ore-cum assasina-tulu lui Tudor, deca ibtoricii Gred ar fi reprodus vr'un

') Etturencon, op. &it. pag. 93 0 94.Vecli Nota No. LXIX. In vol. II. alts acestel opere. Prin art. 3 se span-desentorulu, prins cu armele to mina contra patnel; prin art. 7, se ornota

cello ce se dovedea in relaOuni cu inarnmuld contra patrlei sate; si in.in art.b etc osaadita la ratipte cells cc conspira In secieta sett pe farm contra supe-41oritoitt seI.

77Ea Ipsilanti

fi

reatu.

'sf')

')dull

335

inscris al lui Tudor, prin care acesta s'ar fi legat ca se vasupune, ca eteristu, acellui Regulament ostasescii, recu-noscend si el de cap allti sea pe Ipsilanti, ca generalisim alostirii grecesci si romanesci; der fiind ca nu, esista asse-menea actti, fara drepta Ipsilanti a omoratti pe Tudor,chiar decal' ar fi judecat si osandit tribunalulu seu militar.

Derti ore un tribunalti militaru, compusu chiar de capi-tani de Panduri, ar fi pututu avea acellij dreptii ?

Noi credemti Ca nu; pentru cuventulti ca Tudor, cacomandantii supreath allu ostirii, cu dreptulu de viata $ide mOrte asupra ostenilorti sei, n'avea se dea comptu defaptele selle de CAta istoriei si lui Dumnedet. In timptide resbellu mai allesu, generalulu, care are tote respun-derea, urmeza a avea si putere discretionary asupra os-tiril sale; cad', fara discipline, ostirea e perduta; si anar-hia military este ud calamitate si pentru terra si pentrucausa ce este chematu sa apere unu comandant de ostire.

Numai in temeiulti dreptului cellui mai tare qi mai find,a pututu permite Ipsilanti se omdre pe Tudoru; din

acesta puncta de vedere, Ipsilanti s'ar putea scusa orecum; mai allesti ca, in politica, ca si in resbellu, tintajustified najlocele. Scopulu lui Ipsilanti era salvarea osti-rii selle, amenintata de Tudorti, ce era in intellegere cuTurcii. 1)

Nu e insa mai pucinu adeveratu ca Tudora nu meritaa fi tratata ca sperjura de istoricii greci, nici a fi omo-ratu in basa art. 3, 7 si 8 din condica penala a Eteriei.Tudorti nu se inrolasse ca eteristii sub stegulti Eteriei;nici nu facusse juramenta a servi ca eteristu; juramen-tulti seti era sd lupte, ca Boinand, sub stegurile rusesci pen-tru redobandirea drepturilorii streinqesci; 2) era dory des-

Despre acesta, veti Filimon, vol. II pag. 164. Fotino, pag. 134. Ubi-cini, pag. 128. Raybeau, pag. 231. Laurencon, pag. 159 §i 164. Tricupisvol. I, pag. 145 146. Chiriac Popescu (Roinginu No. 307 din 1862).Solomon pag. 20, Cioranul pag. 87. Gervinus, op. cit. pag. 195.

2) Despre juramintulti de la Golesci, D.ra probe materiale, pe earl Grecii nule ail reprodus, nu putem inculpa pe Tudor.

's1

368

legatt de ju.rementulti set. indata ce Rusii n'aU trecutilPrutulu ca sc lupte cu totii sub stegurile lora, cum spe-rau si Grecii Si Romanic; apoi datoria catre patria saurma sa primese in Tudora recunoscinta sa catre Eterie,care ittesnisse mijlOcele d'a rescula poporulti; apoitheatrulu lupteloru pentru Greci era in Turcia, nu inPrincipate ; in fine, instinctula de conservare al patriei saledicta lui TE.dorti acea politica traditionala a terrei, ba-sata pe trataife, d'a lucra adica cu Turcii contra Fana-riotiloru, chiar cu pericolulu d'a sacrifica viata, cuma si facut, pentru redobandirea drepturiloru usurpate deanarioti.

Mdrtea 1ui Tudor va fi ua pata nest6rsa pe memoria luisilanti; si Grecii trebue a recunosce, acli cela pucint, caTudort ar fi fostu de mare ajutorti Eteristiloru in lup-tele lore cu Turcii peste Oltu, dupa cum a recunoscut'osi alti scriitori, precum de essemplu Palausov. ')

La intrebarea ce Laurencon o lasa nedeslegata , decaTudor% reu$indu in planuln sell, ar fi tratatti si ellu peIpsilanti, dupa cum l'a tratatu Ipsilanti pe densulti, not.respundem : deca, dupa somarea ce Tudoru ar fi facutului Ipsilanti, inainte de intrarea Turcilorti in terra, d'atrece Dunarea, Ipsilanti nu s'ar fi supusu, cum este decreclutti, Tudoru ar fi fostu in dreptu a considera pe Ip-silanti ca inamicti anti Romaniei; si ca ast-felu, deca l'arfi pututu invinge, fie cu armele, fie prin viclenie, Tudorar fi fostu in dreptu trata dupa tad asprimea legi-lor militare, Ipsilanti fiind considerat atunci de Tudor caua piedica la realisarea dorintelorti legitime alle

Dera si Tudora Ipsilanti voiau a scuti sangele os-tenilorti lord, creclenclu ca prin viclenie iii pott ajungemai bine scopulu lort. In acesta lupta de viclenie, Vul-pea fanariotica, ajutata de Norocii, a clejucatu pe $oi-multi Carpatilort!

') Principatele Romane, de S. N. Palausov, Capit. VI.

'i

anti

Roma-nilora.

357

Tudoru cadu victims a patriotismului sea; insa dinsangele seU a resdritU. drepturile Romani lora, dandu-selovirea de gratie regimului fanarioticu.

Ccipitanii Pandurilorii ar putea fi ei ore cum scusabili inochii istoriei pentru tradarea comandirului lorti?

In principiti, revolta soldatului contra capitanulLi seaeste us crima neertatd, ce se pedepsesce cu mOrtea, dupatote legile militare: fiinda ca nesubordinarea soldatuluip6te avea celle mai triste consecinte pentru tea terra., caSi pentru o armata; ') insa, in cadul de facd, istoriculuurrnesa a nu pierde din vedere ca cea mai mare parte dinPandurii comandati de Tudoru se inrolassera sub stegulsett mai multU pentru p/eFci si resbunare, 2) cum am do-vedial in cursulu acestei istorii; si cal in prima ga procla-matie, Tudor a datU voie Pandurilord a dispune de a-verile reit agonisite, (Nota No. XI) 3); istoricula urm_;zsaInca, a avea in vedere: sinylitatea Pandurilorti, ca' nuputea intellege politica nationals a Tudoru, adica al-lianta sa cu Porta, in basa tratateloru; ura Pandurilorticontra Turciloru, ce eratt considerati ca pizgilni, pe candUGrecii si Bulgarii ersati considerati ca creOni; suferintelesi pagubele fellurite ce Oltenii incercassera de la Turci;discursurile Tudorti. catre Panduri, chiar dupa pleca-rea sa de la Cotroceni, ca Romeinii frebue a dobtindi dela Tura cu fora ceea ce n'aii. puttutii dob4ndi cu binele; orn-morurile Pandurilortt de catre Tudor, chiar pentru o trambitde pcinflei, ommoruri repetate si dupa plecarea sa de laBucuresci; neplata simbriei Pandurilor si Bulgarilor, candTudoru avea bani pentru acesta 4), i Cana, in timpu de

Vell in privinta disciplinei ost1 ;,esci, Puterea armatri, pag. 28-34.Ve0, Protopopesoului, Nota No. XV. Vedi $i Puterea armata

de Balcescu, pag. 26-29.3) Fotino sustine inca (pag. g8) ca Tudoru ar fi prornis Pandurilorn a le tin-

parti gi averile Boerilorii,4) Cum atesta verul seu, ionita. Columbertu, care dice el, la radicarea lui Tu-

dorii de la Golesci de Capitan Iordache, acesta ar fi luatu gi o pereche de di-sagi cu bani d'ai lni Tudor. Vedi Foti1io pag. 91.

Memoriulti

lui

lot

.)

35S

resbellti, plata soldatului e indoita; correspondinta lui Tu-dort. cu Tura contra Greciloru, correspondinta care atrebuitu sa revolte pe Panduri, preparati de Tudoru pen-tru lupta contra Turciloru; cruclimele ce Turcii esercitaupeste Oita contra familiiloru Panduriloru; 1) intrigele Gre-cilort, cari, prin Bulg-aril din Ostea lui Tudoru, intarataupe Panduri contra comandirului lord; in fine, mOrtea

celloru mai iubiti ai Panduriloru, in campia dela Golesci, faro cello pucinu o forma de judecata.

Tote acestea avindu-le in vedere istoria impartiala, eapOte justifica, pena la unit punctu Ore-care, conduita a-cellorti capitani ai Pandurilorn. si Bulgariloru, pe cari in-gine/W/1 de conservare silitU a preda pe Tudoru laGolesci in mana lui Capitanu Iordache; mai allesti ca a-cesta inspira si Panduriloru si Bulgariloru Incredere sirespectu, pentru caracterulti seu cavalerescu, pentru vite-jiile ce repurtasse contra Turciloru, pentru concursult cedidese lui Tudoru ca se rescOle poporulu, ci pentru in-telegerea ce avussesse cu densuhi atatU la Tintareni cumsi la Golesci, d'a lupta cu toti contra Turcilorg. Istoria im-partiala urmeza" a area Inca in vedere incredintarea ceCapitanu Iordache didesse Panduriloru, ca Tudoru setrimite la Ipsilanti spre da comptu de conduita sa e-chivoca, iar nu a fi assassinate; 2) cad, in caclulti a-cesta, nu me indoesai, Capitanii Panduriloru s'ar fi op-pusii la ridicarea comandirului lord. Am aretatu la lo-cula seu, ca Capita/1U Iordache a si scrisU lui Ipsilantica se respecte viata lui Tudor, aratandu'i ca, fiindu pri-veghiat d'aprOpe, ellu pOte fi de mare ajutor Grecilor; sica Lassanis cu Caravia ar fi determinate pe Ipsilanti seommdre pe Tudor.

Una ultimo argumentu ce s'ar putea invoca spre usu-rarea osandei din partea istoriei a cellorti ce au partici-pate la tradarea de la Golesci, este sentimentula de reli-

') Btiografia 10 Solomon, pag. 18.') Rayband, pag. 236.

cd-pitanilorti

au

Veli

'I

Ve41

359

giune, care, ix ochii Greciloru si Bulgariloru, prima sen-timentul de libertate si de patrie; in ochii loru, Turculutrecea de pagan-it, caci pang:area chiar altarele crestini-loru; 1) d'aceea correspondinta lui Tudor cu Turoii atrebuit se indignese forte multil ortodocsu fanaticuca Hagi Prodan, stimatti de Panduri pentru caracterulusea probu, si pentru conoursulti sincerti ce didesse luiTudora. Dupa Incredintarea lui Foti Inca. de la Co-trocenT, simtinda Prodanu intellegerea secreta a lui Tu-dort-i cu Turcii, era hotaratti a intorce airmele Ale con-tra lui Tudor; dory s'a temut ca, in acesta lupapate se fie invinsu; cad Pandurii tot nu puteu credo a-tunci, fara probe, ea Tudor ar putea lupta cu ptiganiicontra crestiniloru; ast-felu Prodan a amanat esecutaireaplanului seu, cu speranta ca. sett Tudor va abandona i-

deea sa ratacita (cum credea ellu), cand va veni in con-tactu cu ostirea lui Ipsilanti, sett Pandurii se voru con-vinge pone in fine de nesinceritatea comandirului loru;si atunci ilu vor sacrifica ei ensusi, fara versare cle sange,

Prin. aceste reflessiuni, tinta nostra nu este a justificaactulti de tradare de la Golesci alu capitaniiortsi.lui Tudor; der istoria impartiala, o repetu, prvitunitendverdietul seu solemnel, in chestiunea de faca, trebiste atine comptu de tote aceste circumstance attenuante.Care ar fi fosta sOrta lui Tudor data reuiia ellic a iofrangepe Greci pe Bulgari? ce so.rtei ar fi avutii Romania

deed Tudor ar fi luptatil cu Ebert iii contra Turcilor?In cadui d'antaitt, Tudor ar fi avut, de sigur, sorta

lui Sava : pentru cuventul ca, in ochii Turcilar, de siTudor nu era compromis ca Sava, nu era mai pucinaunit' rebellit; caci se sculasse cu armele ca se dobandescadrepturile terrei 2).

Vedi in Trompeta No. 658 din 1808, un articolu interesantu In sensul acesta.2) In firmanulti Portii catre Caimacamulu Negri, dupA mOrtea lui Tudoru,

acesta era tratatt de care IJSCIT11116.71ii pot /WU, sperjurit, ; iar Ipsi-lanti era tratatit de melehtunl, senonimit ca blesteenatu sari meserabilti (VedtMemoriult lui Dirzenu in Tromp eta No. 665). Nota No. LXXV.

p'unu

inegala,

ostirii

qi,

')

Mind,

Yec),I 7i

s t

360

Tiranii nu pottt ierta pe cei ce reclamrt, cu army in/nand, drepturile 11111.11 popor, on can de legitime ar fiacelle drepturi, on can de legale ar fi in aparinca mi-j16cele prin cari se reclama acelle drepturi. Dovada,Mazzaniello, tribunultt martini din Neapole de la 1647.

In caclul anti duoilea, clan Tudor nu s'ar fi increclutin promissiunele Turcilor, si s'ar fi tras in monastirilede peste Oltu, luptand cu Eteristii contra Turcilor, dupacum hotarasse la inceput, lucrurile ar fi luat alta faca.

Noi credem ca, deed Tudor ar fi ptitut tine lupta cusuccesti, cello ,pucin doui ani, cum este probabil, Turcii,siliti a se trage din terra spre a lupta cu puteri unitecontra Grecilor din Moreea si din Peloponesu, siliti patesi de Rusia care ar fi intervenit pentru ca sesi atragasimpatiile Romanilor, Turcii, clicu, ar fi priimit conditiu-nile dictate de Tudor ; atunci Romania ar fi castigatepate mai mult decat a castigat ; si Tudor pate ar fi fostproclamat Doninil de care insusi poporul armat ; si

allegerea poporului ar fi fost ratificata de POrta.Acesta a si fost la inceput planul lui Tudor ; dovada,

approvisionarea monastirilor de peste Oltu , si intarireafor cu. Panduri; dovada , incredintarea ce ne o da ve-nerabilul D. Petre Poenaru , ca, la pornirea Boerilor dela CotrocenT, Tudor le-a comunicat acest plan patrioticti;si ca cdpitanul de Panduri ce illti dedese boierilora depazd avea ordin secrete a'i conduce la M-rea Horezu,ca sa se pcita servi Tudor de Boieri si peste Oltu dupacum se servisse de densii in timpul sederii selle de doueluni la Cotrocent

Der omul propune, si Destinultt dispune !Fotino dice ca, dupa arestarea lui. Tudor la Golesci,

la imputdrile ce facea capitanti Iordache despre ne-credinta sa in privinta Grecilor, Tudor ar fi respunsttca. Udriski l'a consiliat a lucra ast-feltt 1). Acesta e pos-sibilt ; cad alt-fel, cum sa ne esplicam grabnica schim-

') §i Filimon, op. cit. vol. II. pag. 173 Vecji i Lamenyon, pag. 166.

'1

vto

361

bare a lui Tudor? Apo', cand cunciscem rolul de Me_fistofeles ce represintantul Austriei a jucat in Revolutiuneade la 1821, suntem in drept a crede ca.', in precliva pie-carii lui Tudor de la Cotroceni, Udriski, a putut face peTudor sj, credd ca acesta era mijlocul cella mai: sigur d'aputea dobandi Romania drepturile reclamate; pate Ud-riski se'i fi presintat chiar vr'o scrisOre de la Kehaia-Beyin sensula acesta. Ceea ce ne autorisa a crede pe Fo-tino, este respunsul ce Tudor astepta la Ga'esd de la co-mandirul ostiril turcesci, dupa cum assigurA. insIDA Ki-riac Popescu, pusu In positiune a fi bine informatu, caintima alii lui Tudor ').

Din nenorocire, si Sava si Tudor au fost victime alle&be): lora increderi: in represintantula Austriei; din carecaus.. Udriski a si fost recompensatu de Cabinetula seapentru serviciile adusse casei Habsburgilor cu occasiuneaactSsta", dupa cum am aratat la locula seq. Martea luiTudor de catre Ipsilanti a trebuit sa convinga pe Turdpe deplina de fidelitatea KIT catre I. Porta.; acesta ne-gresit a si determinat'o , cu tOta oppunerea Russiei, asatisface legitimele dorinte alle Romanilor.

Adesea inamich cei mai inversun4i serva mai bine lacausa decatti amicil cei mai devotati, prin piedicele cecreda a'T pune spre a o paralisa.

Potd fi ore intemeiate accuscirile ce aducd lui Tudor inamiciisei personali, cd a fost omit hrdpitord?

In biographia lui Tudor, pag. 22, am mentionata, lanota 3 din josula acellel pagine, despre Nota No. XCVII.In acea Nota, publicata in vol. II, figuresa doue jelbiale fratilora Rdesci : una care marele Logofetu, cu datadin 18 Noembre I8Io , in care ei se plangq contra luiTudor ca , pe candu acesta se afla vetafa de plain la

') Despre corespon.dinca lui Tudor cu Turcil, nu pate fi indoiala ; ceea cene surprinde este nereproducerea acellor scrisori de catre istoricil Greci, prinearl ar fi putut ore cum justifica assasinarea lui Tudor,

.G2

Closani la 18o6 , iar ispravnicu in Mehedinti eiia cluce-rulti Glogovenu (patronulu lui Tudor), in care se plangti ,

ca Tudor 'i ar fi predatu, luandu-le mai multi bani, faresdreptate ; ba Inc. le-ar fi arsti §i casele ; si se raga a fidespagubiti. in a duoa jalba catre Vocla Caragea , cu data1816, Raescii repetd celle clisse in reclama for catre ma-rele Logofetu de la 181o, mai mentionand si alte faptede nedreptate si de cruclime din partea lui Tudoru. ')

In archiva Statului , not amil data peste doue petitiiin privinta acesta, alle lui: biv-vel Clucer de Arie, VasileStrambeanu : una de la 1832, dare Marea Vornicie, re-clamandti 3200 lei de la mostenitorif averii lui Tudoru ,

pentru care Linea ca emanetti ud vie a lui Tudoru dinMulti Curilla, de langa Cerneti, cu actulu CaimacamuluiCraiovei din 3 Aprilie 1823 /); si alta din 1838 Ia-nuariu catre tribunalul de Mehedinti, in care Strambenuesplica ca acea suma de 3200 lei 'T ar fi luat-'o Tudoruin silnicie, ca pedepsa pentru slujba ce Strimbenu adus-sese stapanirii in vremea Revolutiei (182i), si pentru carea fost chiar batutu de Tudoru, in catti era se'si piarcldviata; iar actele de creanta alle lui Tudoru, dice Stram-benu, sunt trimise la Bucuresci prin Medelniceru Iorda-che Macescu, spre a le infatisa Stapanirei. 3)

Totti in archiva Statului, am aflatu ua lista de averealuT Tudor, in care citimu :

7)Loculti casei luT Tudor din silistea satului Closanii ,

luatu de Tudor in sild de la unti Bbnciog mosnenti, carea reintratti in possessia el, dupes ardtarea mosnenilortl.Closani, in urma mortii lui Tudor.

77Carciuma lui Tudor, aprope de satulti Balta, facuta

de Tudor prin silnicie, pe mosia mosnenilorti de la Baltadupes aratarea Strimbenului s'a mosnenilor de la Balta ,

anuma Nicolae Zoican F,ii. Popa Constandin. 4)"') Vedi Nota No. XCVII.2) Dossiera No. 4241 de la Archiva Statului, sect. Istorica pag. 19 Tt 41.3) Dossiera No. 13256, idem, pag. 67.4) Dossiera No. 13256 a Archivei pag. 9 vcdi §i Nota No. XCVIII.

363

In faca acestorti marturii s'ar putea crede ca Tudor afostu hrapitor sau prevaricatoril.

Mai multi sateni din Mehedinti insa attesta contrariulti,ca Tudor a fostu impiegatti just si omu integru, de si eracrudu si resbunatorti.

Actele ce am reprodusA in biographia lui Tudor, cumsi iubirea de dreptate. care'lu indemna a se face advoca-tul satenilord napastuiti, pledeza in favOrea lui Tudor.

Apoi chiar reclama Strambeanului de la 1838 catretribunalul Mehedinti, ne incredint64la ca nu prin silniciea luatu Tudor Strambeanului acei bani : pentru cuven-tulu ca, daca'i ar fi luata prin silnicie , Strambenul n'arfi possedat actul de creanta al lui Tudor ; de unde urmeclaca. Strambenul 'I a datt.i acel bani cu titlulti de impru-mutare.

In fine, din corespondinta lui Tudor cu Zoicanu (') seface dovada. ca. Zoican se afla in bune relatiuni cu Tu-

s'avea stima pentru dinsul.Prin urmare, nici Raescu nici Strambeanu, cari au fost

maltratati de Tudor in folosulu causei ce apara, nu potfi crecluti in aratarile

D6ca Tudor ar fi fostu om hrapitorti , ar fi pututudispune de sume marl, fara sa mai fi avut nevoe se facaimprumutari pentru realisarea scopului seu; astu -felu, deessemplu, cand la 1832 autoritatile competinte ail facutpublicatiuni ca cine are sa is bani de la casa Slugeru-lui Tudor Vladimirescu, sa se presinte cu creantele loru,in termenu de patru luni, deosebitu de Strambau, s'aiimai presintatu si alti duoi debitori ; si anume :

1. Pavel Machedonschi, cu 2 inscrisuri alle lui Tudor,unul 'din 26 August 182o, pentru suma de lei 1903, sprea face negotu in tovarasie ; si altul din 13 Ianuarie 1821,pentru suma de lei 20,000, cu dobanda de 5 lei la punga.pe luna , si cu obligatiune a se inapoia banii on canduse vor cere.

(1) Vec}1 Nota No. XCIX.

dors,

lora.

-3642. Iordache Polihronie si fratif Joan , cu doue inscri-

surf, unul din 8 Martie 1821, pentru suma de lei: 4953;si altul din 5 Aprilie 1821, pentru loon lei. I)

Deca Tudor ar fi insusitu barn' cu mijlacele indi-cate de inamich sec, n'ar fi simtitu nevoie a se impru-muta, si inainte si la inceputulu Revolutiunii , pentru aircepe acea miscare, ping sä. pad dispune de bani pu-blics.

fata acellor dos martori, interesaci in cestiune, is-toriculu nu pate inculpa cu u5urintd ea prevaricatord p'unbdrbatti. ca Tudor, despre care si actele reproduce , simartorii citati in cursulu acestei istorii, dovedescu ca, desi era °mu crudti si resbunatorti, tocmal: din punctulu devedere al iubiriT de dreptate si de patrie , n'a pututu fiinsa hrdpitord, in sensulti in care 111 inculpa inamicii seTpersonals.

Timpulu pate va da pe fat a. alte a cte can se justificeseu se affirme acusarea Rdesculta si a Strambeanului ;ping atunci, numai pe simpla marturie a duos inamicipersonals as lui Tudor, istoriculu, o repeal, nu pate stig-matisa ca pervaricatoru unti asemenea barbatti.

Tudor lucrat -a el spre a se bee Domed?

Unit* din scriitorii strain): affirma acesta. De esemplu,Filimon Slice :

77Cdpitan Iordache cultiva cu dibacie vanitatea Vladi-

mirescului , facendu-'1u a crede ca intro Sli ar putea ajunge chiar Domnitor peste amendoue Principatele ; pen-tru acesta Vladimirescu, amagitu de Olimpie, lucra pen-tru renascerea GrecieT ; cad in aparinta , de si revoluti-unea era Romaneasca, in realitate insa era grecesca." 2)

Dela postavulu albti dupa fundulu caciulei luT Tudor

') Dossiera No. 4241 din Archiva Statului pag. 39. Ve41 si Dossiera No.13256, tot la Archiva, pag. 14 (seq. istorica) care pOrta titlu despre reutasurileSlugerului Tudor Vladimiresou.

2) Op. citat, vol. I. pag. 110-114.

'si

In

-

365

si din allianta lui cu Turcii contra Eteristiloru. , Ilie Fo-tino conchide na. scopul ascunsu al lui Tudor era d'ase face Domnu ; 1) si ca. cugeta inc a, a face rege aluBulgariloru pe Alesandru, unulu din cei trei ca.pitani aiBulgarilor, ce faceati parte din ostirea lui Tudor. ')

Raffenel sustine si .ellu cal Tudor s'a ve'ndutli Turcilorigcu speranta d'a se face Domnu. 3)

Gervinus nu tratecia de omu perfidu 0 ambitiosu. 4)Unu francesu, care a copiatu negresitu pe Tricupis si

pe Raffenel, pe cari'i si citesa.', dice in privinca acesta :Romanulti Vladimirescu , aghentu perfidu alu Eteriei,

dupa% ce a resculatu poporulu cu promissiuni ca.'1u vascapa de jugulu Greciloru s'al Boeriloru, a pornitu spreCapitald, in fruntea Panduriloru sei, ftird alt intentiunedecatu aceea d'a fi proclamatu Domnitoru. 5)"

.Cu tote acestea, Laurencon, Raybaud, Cioranul, KiriacPopescu, Solomon, Darzenu, Protopopescu, nu din niciunu cuv'enta despre acesta.

Singura proba care ar putea face sa se banuiasca CATudor, s'ar fi ganditu la Domnie , este postavulu celualbu de la fundulu caciulei stile , ce era un dreptu re-servatu numai Do mnitorilor si membriloru familief dom-nesci, cum am ardtatu in biografia lui Tudor. 6)

Dupa marturisirea verbala. a lui Cioranu, cand a sositTudor la Slatina, atund a pus elu fund albu la calciulasa ; adica, la appropierea sa de Bucuresci.

Cu ce scopu sä fi facut Tudor acesta ?Noi credemu spre a impune poporului si ostirii , cari

tinu la asseminea semne de distinctiune.Adeverulu este ca., in ochii poporului, Tudor era con-

') Op. citat, pag. 113 si 121.2) Idem pag. 112.2) Op. cit. pag. 214 si 315.') Op. cit. pag. 180.5 Dictionaire de la Conversation, la lt uventulii Grece.6) VecA introducerea acestei istoril vol. I, pag. 41.

366

sideratu ca Domn; d'aceea ilu i numia poporul DomnuTudor.

Nu e de mirare insa fi venitu lui Tudor acestaidee in minutulu candu se veclu stapanu pe situatiune ;cu tote astea D. P. P oenaru , care a fostu in contactudirectu cu Tudor in totu timpulu sederif selle la Cotro-cent nu aduce aminte nici unu cuvantu, nici unu actu,cari se '1u faca a banui ca. Tudoru sa fi aspiratu laDomnie.

Apol, esemplele ce 'I va fi narretu Ilarion despre s6rtacapiloru Revolutiuniloru din top.' timpii , fie politice , fie

sociale, fie religiose; bunulu seu simtu care '1u facea sarepete ca, din cliva ctindu a rlidicatu stegulu, ellu s'a im-bracatu cu cclIntzga inortii; invidia Eteristiloru si a Bulga-riloru, cari ar fi sploatatu acesta idee in paguba lui ; a-cestea ne facu a credo ca ideea de domnie, chiar dacaar fi trecutu prin mintea lui Tudor, n'a putut-'o martu-risi nimenui ; nici n'avem probe ca a lucratu in sensuluacesta ; cad altu-felu, ar fi mentionat despre acesta vreunulu din cronicarii roman, citat1 in acesta opera, i maialles Kiriak Popescu.

Deca Tudor ar fi avutu intr'adeveru acesta intentitne,not credemu ca, nu '1 ar fi fostu cu greu a o realisa laintrarea sa In Bucuresci , in capulu poporului armatu ;prin intermediulu 1111 Ilarion, ellu ar fi pututu determinachiar pe boeri, cari tremurau de frica lui, se aderese laacesta legitima aspiratiune.

Tudoru avea destulu bunu simtu ca sa intelega difi-cultatile ce crea prin acesta in acelle grelle impre-jurari.

Ar fi trebuitu intr'adeveru s'o faca, cum vomu aratamai la valle ; insa n'a facueo, tocmai fiindu ca pOte nus'a ganditu la acesta.

Care trebuia se fie linia de conduitcl a lui Tudorii duptiintrarea sa in Bucuresci?

Dupa parerea nostra, Tudoru trebuia se se urce in-

sa

367

data in scaunulti Domniel; se convOce apoi ua Adunarecompusa de representantir tuturor classelor societatii, si

in care ar fi predominatu elementulu democraticu; dupace'T ar fi dat comptu de faptele selle, trebuia se faca afi allest Domnii; apoi, in numele ;erre" legale, sa comu-nice Turciei legitimele dorinte ale poporuluf, promitenduPortti ca Romanic suntu in stare a curali singuri ei terralora de rebelii. Greci, fara concursulu ostiric turcesci; sasomeze apoi pe Ipsilanti a trece Dunarea, dandu-'I res-pectu de cite -va Mille, dupa care sommaliune, nefiindu ur-matorti. Ipsilanti a parasi terra, sä, gonesca cu fortaarmata; in fine, sa cumpere cu aura favOrea Pasilorti ve-nal", dupa vechiul obiceiu, spre a'si ajunge scopul.

Cu modulu acesta, terra affirma dreptul seri de auto-nomie; Porta numai avea motiva legalu de a mai in-troduce in terra ostirele salle pentru a goni pe rebels;si in faca unor asseminea acte de suveranitate, de fideli-tate si de bravura, Turcia ar fi fost silita a sanctiona fap-tul implinitu; cestiunea sociala, ca si cea politica, ar fifostu d'atunci resolvate; iar Tudor, int vointa poporulta,si in puterea spadei salle, ar fi fostil primula Domna ro-manti, care inaugura erra Domniilorti pamantene.

Cei ce se punt.i in capulti unai miscarl, ca cea de la1821 si 1848, trebue sa se affirme, facend acte de su-veranitate, dupa cum arataram mai sus; cad. Diplomatianu respecta de cat faptele implinite, sustinute cu spada.

Cum a fosti consideratti de poporti mortea li Tudoru?

Kiriacu Popescu incredintesa. ca Romanic, multu timpudupa mOrtea lui Tudoru, credeti ca ella se afla." in Russia,trimisti. de Ipsilanti se se justifice de conduita sa faca cuEterestii; si sperau ca se va intOrce in patria sa, maresi tare 1).

Protopopescu susline asseminea, in memoriul seu 2), ca.

'). Ves1/ Memoriul Protopopescului, in Romtsnul, No. 383 din anul 1862.2). Ve41 rota No, XV.

'15)

36S

la sosirea lui Ipsilanti in marginea Oltu lui, 4o CapitanTde PandurT cerura printr'o petitie pe Tudoru de la Ipsi-lanti, care le respunse na. se afla in Russia, cheman denimperatul, si ca se va intOrce curendti; iar pen'atunci,Panduril se gonesca pe Turci din terra's."

Acesta fu credinta satenilorti, multi anT dupA mdrtealui Tudoru; dovada", chiar cantecele poporuluf, unde a-flanyil versuri ca acestea :

Aoleu! ce focu de doru!Veni-va badea TudoruSe mai stranga din pa.duriCette mandre de Panduri,SA. gonesca dintre not;-.;i pe Nemti si pe Ciocoi. ').

Mai multi barani din Mehedinti, pe care 'T am consultatu in privinta acesta, me intrebati:

Totu in terra Muscalului sd se fi aflandu Tudoru,Domnule?

NoT totu tragem nadejde se '1u mai vedemu ()data!-- ce o se faca., d'o mai sta se vie? Nu v'a sca-

patu ellu de GrecT si de Ciocoi? le dicem eti.De GrecT, da; de Ciocoi, ba. E! dragd Domnule!..,

Ne-a datu Cuza Voda pamentu de hrana, dera Co-chintulu ne stOrce si mdduva din dse. Eu avemu inaintetrel pluguri, s'acli n'am nici unulu. In satulu nostru, din5o pluguri ce erau inainte de improprietarire, acii au remasu numai clece; si din elle, numaT cinci cu cite 4 boT.Ne lipsesce nutretulu de vite, si platimu si apa ce o beabietele vite! ..

A cuT e mosia acesta ?Mandstiresca. Inginerulu, care ne a impartitu pa-

mentu, 'si a datu costele cu arendasulu, si ne -a datu lo-curl sterile si infundate, in catu, nici paserT nici vite numai putem tine. Am cazutu din lacu in putu. Stdm reu

3). Poesii poporale, de Alexandri, pag. 292.

369

de totu, Domnule! Numai Tudoru alu nostru ne-aru maiputea scapa ! "

Am relatatu aceste cuvinte ca sa tragu luarea amintea guvernului, spre a indrepta reulu, ping mai e timpu.

Cu tote acestea, din poesia populard ce reproducemla valle, poporulu a presimtitu ca Tudoru, incongiuratud'atatia inamici, trebuia pana, in fine se. devie victima a-celoru balaurt de care vorbia Tudoru in proclamatiunileselle catre poporu :

Tudorn, Tudoru, Tudorelt,Draguln mamei voinicelu!De dndit mamali. ai lassatu,Si Olteni 'ti ai adunatt,Pe ciocof se'l prindi in ghiara,Si s'allungi Grecii din terra,Multi la faca te-ai schimbatt).Si mi te-at intunecatn!Spune maica'i, ce te dere ?Ca m'oit face vrajitore,De alenn sa te descant-a,Se calci veselu pe pamenta.

Alei, maica! alei, drag.!Curand visu deslega ;Ca scii, maica, ce-am visatn?Buzduganu -'mi faramatt;Sabia cea bunk, noun,,Am visat-'o rupta'n doue;Pusca mea cea ghintuita,Am visat-'o ruginita;Maica, pistolele melleLe am visatu far'de otelle;Apoi Inca am vedutn.Serpe galbent, prefacutu,Ce purta come de tapt,Cresta rosie in capt;Ellit avea ochin v'endetorn,Avea grain. lingusitort,Si me tote ruga. mereilSe me dual la cuibuln set..

Ba feresca Dumneden24

mi'ln

370

Sa nu to duct, fault. met;C'acellft serpe veninostE vr'un dust-nail-ft ticalost;Vre unit hop. volintirast,Si la inima. vrajmast!/7 Maica, maiculita mea,Cum se scapft de cursa rea?Caci unit Oast prevestitortimi tow. spune c'o Se moru ID'ei muri, dragutult met,Faca ce-o vrca Durnne let!Dort se stii-tu de la mine,C'un Rornttnt voinicu ca tine,Pan'ce cade, pa'n'ce mere,Catca serpii In picidre;.Caci d'un serpe 'nveninatilI Se iarta unit pecatt!" 1).

Si cum se nu planga plugarulu Romanu, mai allesucelu de poste Oltu, p'Acela care 'si a datu viata ca se-'Iu scape de jugulu Strainului si de biciulu CiocoiuluiP'acela care, dupa 12 2 de ant, de la batalia .de la Cer-neti (21 August 1690) c4tigata de Turd si de Romanicontra Nemtiloru, -a facutu se reinvie vechile legione ro-mane, improvidandu prima ostire romanesca, cu coman-diru romanescu, si cu scopu romanescu ?

Batalia de la Cerneti, dice Balcescu, fu cea din urrna.in care vechile ncistre legiOne se luptara in mare bata-lie La Cerneti, Romanii isi luara adio de lagloria militara: cad, dupa acea batalie, Constandin Bran-covenu neingriji armata romana, stricandU slujitorii fa-candu-'i podani prin satele lui si alle rudeloru lui, cumdice cronicarul Radu, Lupescu ; iaru aliantele see cu Nem-tii si cu Muscalii fury vatamatOre si lui si Romanului ;cda prima grija a Fanariotiloru la 1716 fu a imputinaarmata si militia ; iar la 1739 el desfiintara cu totul ye-

') Vecti R,evista pe Iunie, 1863, pag. 308, poesia intitulata.udoru. .

'regulata.

R °Wind,

1.

si

Vistat Are

371 --

chea organisare militara a terrei, fnlocuind'o cu Turd.'si cu Arnaud prin orase, iar prin judete cu slujitori. Bran-covenul n'a stiutu inteadeveru a trage sabia la vreme;n'a stiutu lucra, cum clice Enghel, in minutele cele marlsi hotaritOre inteun chipu mare si hotaratoru. Spiritul luiMichai Viteclu n'a repausatu assupra lui." ').

EY bine! spiritulu eroului de la Calugareni s'a incar-nat un minut in slugerulu Tudor Vladimirescu, care dinCerneti, uncle 'si avea ellu locuinta stabild, a meditatmulti ani emanciparea Romaniloru de sub jugul Fanario-tiloru; din Cerneti, unde se ingropasse spiritul militar alRomanului la 169o, Tudoru eddied stegul libertatii, subcare alergara nepotii acelloru bravi o.steni care, in divade 21 August 169o, luassera adio de la gloria militara;si in campiile de peste Oltu, in lupta for cu Turcii, el re-inviara acellu spiritu resbelicu care illustra °data armeleromane, sub capitani eroi ca Stefanu; Mircea si Mihai.

Nu e deru de mirare ca in Romania de peste Oltu,si mac allesu in Gorju si in MehedintY, unde s'a nascut sia traitu Tudoru, si unde a fostu teatrul luptelor sellepentru libertate si nationalitate, I nu e dicu de mirare ca.intre Olteni memoria lui Tudor se fie atatu de scumpasi sacra! Plugarul Oltenu, fie la umbra stejarului in ar-sita caldurei, fie la vatra focului in timpulu viscoliloru,narrecla copiiloru si nepotilor sec faptele lui Tudor, ca ce-tatenu, ca vatafu de plaiu, ca comandiru al pandurilorsub stegulu rusescu, seu ca capu allu Revolutiunii dela 1821.

In timpulu escursiunii melle prin Gorju si Mehedintl,in prima-vara anului 1872, spre a cullege materialu pen-tru acesta istorie, m'am pututu incredinta in persona deveneratiunea ce Oltenil pastresa memories luY Tudoru, care'1 a scapatu de birg 0 de podvezi, cum dicu

Nu cum-va dOrd esti si D-ta din sangele lui Tu-dorin? me intrebat unit din batrini, earl nu puteu inteleg-e

'). raterea armata, pag. 36 0. 37, 64 i 65.

ei.

372

altu-felu missiunea mea de istoriografu al lul Tudoru Vla-dimirescu.

Ca se faca a se interesa de obiectulu callatoriel melle,s'a fi espansivi in naratiunea loru, le respundem:

Da, mosule; suntu un nepotu d'ai lu! Tudorinu,aruncatu de sorts in celu-l-altu capdtu al terreT, de undeamti venitti inteadinsti ca sd -yedu locurile unde s'andscutu si a traitu Tudorinu; si se aflu de la D-vOs-tra totu ce stip' despre densulu, ca se potu scric, vietalui, si se remaie faptele lui de pomenire urmasiloru nostril.

Apo!, deca e asa, ajute Dumnedeu, fetulca multu bine am veclut no! de la Tudorinu! Dumnecleuse'i odihnesca sufletulu in imperatia cerului!"

batranulu Oltenu, indoiosatu pang la lacrimI la su-venirea liberatorului terrei de la 1821, deslega sacultibei, cum Slice teranul nostru in limbagiul seu plttorescu;si spunea totu ce scia si auclisse despre Tudorin; seu imirecomanda batrani, cari puteu dea informa-tiuni mai esacte si mai complette.

Deca satenulu romanu, fie din esperienta, fie cu bu-nul seu simtu, stie appretia serviciile eminente adduseterrei de Tudor, care cu sangele seu a sigilatu dreptu-rile de care ne bucuram not ad!, nu totu astu-felu ap-preciacla pe Tudor cronicarii hoer!, aceia adica cari e-rau deprinsi a nu putea trdi lard stapanu; aceia adicacare tineu la privilegiile loru, si considerau ca ua crimanisce protestari armate c'a lul Tudor. Astu-felu, de es-Semplu, cronicarul Darzenu, al caruia memoriu ne-a fostude mare ajutoru in acesta opera, dupe ce descrie tra-gica marte a lu! Tudor, face urmatcirea reflessiune :

71Astu-felu suntu sfarsiturile cellui ce tidied apostasie in

potriva stapamrii, resvratindu norodulu din linistita lulpetrecere." ').

Cu alte vorbe, Dirseanu justified assasinatulu lul Tu-dor, fiind ca acesta cutezase a protesta contra abusuri-loru Boeriloru si Greciloru, chemand poporul la arme spre

'). Vecli Memonul lul Dirseanu, in Trompota CarpOlor No. 665.

seta mea!

lim-

p'alti semi

'1'

$i

373

a revendica drepturile selle. Acest Dirzenu era la 1821calmegiu la visterie si Medelniceru, ') traindu in tOta co-moditatea sa, ca boert, si avind de patronu pe BoeruluVulpe; Darzenu der credea fericitu pe satenulu de pesteOltu, cand acesta in realitate avea de asternutu pamentulu,de invelisu cerulu, dreptu vestmente ua camasa de cer-setoru, si dreptu ton,' averea, tiparulu de mamaliga ; inasta stare ilu redussese Grecul si Ciocoiulu 2).

Nu putea dera intelege Medelnicerul Darzenu ca unslugeru Tudor, ce fusese abia vatafu de plaiu, se cutesea radica apostasie improtiva stapanirii Boerilor, can credeaca sunt randuiti chiar de Dumnecleu sa dispund dupa pla-cere de munca si de viata satenului, nascutu a fi o vitade sploatare a Boeriloru.

Cu mult mai culpabilu urma se fie Tudors in ochii vor-nicului Alecu Beldiman, care acesta era boerii din proti-pendada; it venea greu lui Beldiman se vac,l'a p'un boe-rinu de terra lovindu privilegiile boeresci ; de si totuBeldimanu, in poema sa, tuna si fulgera contra tdlhari-loru Eteriti, car ail adclusii pe saraca Moldova in stareacea mai vredincd de jale!

Eata cum se esprima Beldiman in privinta lui Tudor:Invrajbitorii de norOde, de relle iscoditoni,7,Un Toader Vladimirescu, unu vicledi inplatorti,Ridicasse capt in terra, oamenl de oaste scria,Pentru dreptatile terrei slice Ca se nevoia;Proclamatii indestule imprastiind in norodn;Se falea ca sa desfaca allu Grecilor tare nodU;Asupriri si urmarl relle cu totul a conteni ;A desbraca mai mult terra nimeni a nu indrasni.De au urmat de la sine, seu de altii a fost pusu,Lasu a cerceta acesta cellu ce va fi In prepusu;Toti tilharii si tots reit din terra se resvratia,Pentru ca Vladimirescu, cat se da, ii ocrotia. 3)."

1). Condica din Archiva statului, No. 123 rosu pag. 273 verse. Dupa 1821,Darzenu a fostit numitii Serdar, si cu acestft rangti subscrie eilu memoriul sea.

2). Vedi in Vol. II, Note No. I, pag. 7.3.), Ve4i. Elena, de Beldiman, pag. 63.

374

Cato pentru boeriT divanitT, ama vecluta in cursulaacesteT istoriT cum considerau eT pe Tudoru, la incepu-tula acelleT revolutiunT; it trata de Wharf!, confundan-du-la cu ace): ca."pitanT de codru cari jefuiau pe calla.-torT dintr'o pornire de resbunare sea de inavutire. CandBoierii ilu vedura insa la portile Capita lei, in frunteapoporului arrnatia, atunci fura silitT a se inchina luT Tu-doru, s'a approba miscarea, sprijinind'o chiar (de nevoe)inaintea errei si inaintea curteT suzerane si protectrice.Der indata dupa mcirtea luT Tudoru, insultele contra me-morieT selle reincepurd, tratandu -'lu ca inainte de 15 Mar-tie, atata in memoriile si in reclamele lora catre Cabi-netula RussieT, cum si in actele lora officiale.

Acesta dovedesce ca. ReactionariT sunta aceiasT in toritimpil si la top' populiT; si ca, de ottizzx vote, eT nu cedezanimica din prerogativele

Ua frumOsa lectiune le-a data Ipsilanti, in epistola sareprodusa la Nota .No. XLV, unde'T Arateza dupo ;cummeritd. Inteadeverti, pe cand GreciT, de on -ce conditiu-ne, alergaa veseli sub stegul EterieT, grabindu-se a platitributula de ban): si de sange care patria lora sugru-mata ; §i pe Candi" notabiliT greci dedea esemplu celluimai sublimu devotamenta pentru causa lora sacra, Boe-riT nostril' divanitT (afara de cate-va esceptiunT) lase" terrain prada anarhieT, si fugea in strainatate, de unde pro-testaa contra uneT miscall de care avea sa se folosescdeT mai antaia, dupa cum le glicea Tudoru inteuna dinscrisorile stile.

Din nenorocire, Boeril nostril, ca si BurboniT din Francia,n'ati uitata nimicti din absurdele lora pretentiuni, nici auprofitata de marele invetaminte alle unora miscari ca ceade la 1821 si 1848, Sunta uniT din el' atata de simpliTsea de orbitT, incata credo ca pott reinvia trecutult cuprivilegiele lora absurde.

Derr' decd boeriT, marl si midi, insultaa astil-felti me-moria luT Tudoru, junimea luminata, care se formasse in

lora.

' 375

so:51a lui Lazara, sea in scOlele din Francia si Italia, sipe care o representati Romani ca Eliade, Balcescu, Lau-riana, Voinescu, Golescii, Bratieni, junimea progresista,enca de la 1835 ridica pe. Tudoru pe piedestalulu set,aratandu 'la terrei aceea ce a fostti in realitate, ipli Id-beritiora martirO, care se sacrificasse pentru dreptu-rile terrei si pentru usurarea classelora muncitdre, si dela care dateza erra Domnieloru pamantene ; iara nu. caiscodatorzi de relle viclena in,seleitora, care ocrolea pecum ilu numesce Beldiman, sea un resvralifora de noroda,care, de resbunare stql de slaves, a ridicala apostasies In pro-Elva stapanira, cum dice Darzenu.

La 1848, Tudora servia de modela lui Eliade si so-tilor sei, cari cbmplectard programa lui Tudor de la r

In fine, la 6 Iunie 1871, prin initiativa membrilort so-cietatei Rovidnismu/g, 1) sub presedinta multi erudituluiistorica D-nu Hajdeu, se inaugura marea serbare natio-nala de 5o de aril', in campia de la Cotroceni, care re-.

chiama tabara regeneratiei de la 1821 ; in acea di memo-junele nostru istorica, D-nu Gr. G. Totilescu, tinu

*una discursa plinu de patriotisma. 2)Adi suntem fericiti a vedea, pentru priMa Ord, publi-

cata si istoria miscariT nationale de la 1821, atatu defecunda in resultatele sele ; iar maine Ora si Europa vorsti aprecia mai: bine acea miscare, dupes adeverata ei va-lore, iar nu dupes cum all descris-o aceia cari, cu precu-getare sea din nesciinta, au desnaturatu si faptele si peactorula principalu alu acellei memorabile drame.

Fie ca Romanis se profite de lectiunile acelei miscarTregeneratorii !... Fie ca sa nu se mai repete errorile dinanii 1821, 1848 5i 1864, errors ce ne-a facuta a ne in-verti inteuna cercu vi iosu, atata de fatala propasiriT uneinatiuni!

1). Vedi numele aceloril membiT in foia societiig Botnanismului , anuld 1,Aprilie, 1870.

2). Vedi acellu discursti in Cola »ma 12a, Tr a tam, No, de la 16 lunie:pulti 1871.

,si ldlhari,

821:

rabila,

Care tredue se fie pe viitoriz poldica Romdmlora, Jac& cupopuld cre,slia din Oizentg?

In faca elementului slavu elementului germanu,cari amendoue ameninta a absorbi nationalitatile de laDundre, instinctual de conservare le recomanda imperiosu,a forma ud allianta defensivii, spre a se puteala cadt de pericolu, contra inamicului comuna.

D6r Ore numai Rusii i Germanii se fie de temuta, maiallesa pentru Romani?

Din nenorocire, Romanii din ambele Dacii mai ail douiinarnici, cari au acelleasi aspiratiuni ca Germanii i ca Rush*,si cari pentru momenta suntil ud pedicd la realisarea ideiisalvatorie de ud confederatiune a popoliloru din Orienta.Romanii de peste Dundre at de adversari pe Greci,prin scold si biserica, prin limbd religia, se silesca a'idesnationalisa ; i Romanii de peste Carpati au de ad-versari pe Unguri, cari, favorisati de Sdrta, si in teme-iula unora pretinse drepturi istorice, se silesca a'i ma-ghiarisa, a'i incorpora chiar in statula lora, atata peRomani, Cita alte nationalitati, pe cari dualismulaaustro- maghiaru a pusa sub dominatiuncia directd aUnguriloru.

Unii din capii Revolutiunii nOstre de la 1848, precumD-nii Bolliac, Ian Ghica i Nicolae Bdlcescu, s'aain emigratiune, a infra ti pe Romani cu Ungurii.

D-nu Iona Ghica a lucrattt mult in privinta acestapentru ud Romania tare, confederal& cu Ungaria ,si cu Ser-bia, cu scopula d' a forma o barier& contra celorii done sla-visnwri din inzperiulii rusii ,s-i austriacii. 1)

Despre alianca cu Ungurii, ea nu spera curinda ase-menea minune, pe c'ata cunoscti istoria si caracterula a-cestora descendinti ai

Facd Cerula a vedea realisatd ac6sta idee, salvatOresi pentru Unguri si pentru Romani !

1) Vedi Epistola No. 5 partea 1 din opera (;orresponde4a seeretli si acte,i)leilite ale capilorti revolutiuniT romaine de la 1848.

378

ap)dra,

cari,

si

si

'1

-

d'alln

Hunilorn......

377

cat pentru allianta 'Astra cu Serbia, ea esista de rapt; sin'avem de cat" a ne felicita de simpatia bravilort Serbi,pe concursulu carora putem compta ors Candi", ca si peconcursul Bulgarilora si altoru populi din Orient'', de opotriva interessatr, ca si Romanis, a fi units printr'o al-lianta federative. Allianta cu Grecii ni se pare iarasi camgrew de realisata, pine Cana. Grecii, ca si Ungurii,nu volu renunta la ideea absurda d'a contopi pe Ro-mani in statula lora, ideie care este o curate utopie, sicare nu p6te folosi decatt inamicului comuna.

Ar fi de dorita, chiar in interessula conservarii loru,ca si Grecii si Ungurii se renunte la assemenea ides fa-tale ; si sa dea mana sinceramente cu populii ceinconjord, spre a forma confedera'1iunea clunarifnd, careva folosi tutulort ; caci numai asta-felti vor" putea con-jura pericolulu ce '1 ameninta d'opotriva si din parteaRusilora si din partea Gertranilora. 0 repetarna, acellenationalitati, pe can Ungurii si Grecii voesca a le ab-sorbi, formeza elemente cu totulu distinse, care all dreptua trai cu propria lora viata. ; si in ce privesce pe Ro-mani, ei sunt superiors, prin numer, (cum prob6da statis-tica 1) si elementului maghiar si elementului grec.

Deca macsima Tiranilor este a'esbiniz' spre a cloninz, mac-sima Pop6relor trebue se fie unirea face puterea.

Credem ca, in interesul for propriu, populii de la Du-nare se vor uni spre a forma acea confederatiune atatude multi:" dorita, care singura p6te assigura esistinta lora.politica. Chiar nationalitatile slave din Orient", este deinteresula lora a trai cu ftroj5ria lora vla(d, decat a fi ab-sorbite in elementula oslavu, represinta-ta de Russia.

In ce privesce pe Greci, voma observa Inca ca, inlupta loru pentru independinta, multi Romani din DaciaAureliana all luptatu sub stegula loru, 2) dominate de

1). Vedi in Romanul de la 13 15 Martie 1874 articolu professorului NicolasBiasescu despre RODicinii de peste Duncire.

2). Vedi numele acelorti Romani in jurnaltlil Spicuitorulg .Moldo-Romp nni,publicans in Iasi. la 1841.

'I'si

378

sentimentult religiei, care prima atunci ideea de libertate;.eT at contribuitu multu la emanciparea Grecilort de subjugult turcescd.

Prin botezulu sangelui, versatt de Greer de Romaniin resbelulu de independinta alt Elladei, Greciimanii au fraternisatu in numele Libertatii; prin acesta chiar,eT au contractatt acea allianta federative ce le va fi atatde folositore, in momentulu

Din norocire, Grecii eruditi incept a recuncisce Si eT

folosele unel assemenea alliante, yi se silesct a o pro-paga intre conationalii lort ; de Si unii se serve pentruacesta cu argumente absurde, silindu-se adica a justificaacesta pe identitatect de angina a Romanilort cuGrecii, Si alte assemenea absurditati. 1)

Romanii suntt. Romani, cum o dovedesce Si numele,Si limba, datinele, i totulu in fine, avendt individna-lilatea zeril proprie, ce distinge de topulii din Oriente.

Nu pe Grecii hbert aT Eladei amt combatutt noT inacesta opera ; ci pe Grecii Constantinopolitanr, cunoscutisub numele de Fanariati, §i cari ail fostu suntti incapericuloi si Greciloru §i Romanilort de peste Dunare.

Marcu Filipu Zallony, care a cunoscutt forte bine peFanarioti, cad e nascutt. in _Grecia, a vietuitt multiaril intre Greci, dupe cum singuru marturisesce, dovedescecd ar fi unt mare pericolu pentru Grecia regenerate a77admite pe Fanarioti in directiunea administratii selle.

Opera mea, clice el, are de scope a lumina pe Greci asupramanoperilorg citlfiabile alle Fanariotilorti ; §i nu voit in-ceta a dice Grecilort : nu ve incredeti in FanariotT, caci

nu intre ei yeti gasi unt sprijinu neinteressatt, Si cuatatt mai pucmt unit monarlit neinteressatt ; Si decalve indoitT de acesta, intrebati pe Romanii din Princi-

pate, ce 'Tail sill-tit la 1821 se allunge pe Fanarioti din

Vecif opera despre Ellinisna intre Valahi, de G. G. Papadopolu fostilprofesorti in coleg. st. Sava 'nainte de 1848, si directoril add institutuluT din A-tens in 1859, tradusi de d. Tabacopolu.

Ro-

pericolului.

allianta

n

n

sisi

si

si

5i

379

mijlocult lora ? Et 'mi. amt facutt datoria, ca Great,spuindt adeveruri cari negresitt nu pott. placea Greci-lort din Fanaru, pe cari'T amt stigmatisatu in acestaopera. 1)

Consiliile lui Zallony le-at pututu aprecia liberii fii ai.

Ellader, celu pucinu dupd ucciderea lui Capodistria decare fratii Mavro-Michali, in urma uneT guvernA.rT a luiCapodistria de patru anr (Ianuarie 1828 Octombr. 1831)ca presedinte regentt alt GrecieT; guvernare care a jus-tificatt pe deplint critica impartiala a lui Zallony contraFanariotilort. 2)

FINE.

1). Traite sur les Fanariotes, par Zalony, Paris 1830.Vedi prefaca, $i pag.341 si 342.

2). Vecli biografia lui Capodistria in dietionnaire de la conversation; si Inistoria universaiii de Cantu vol. XVIII pag. 489.

ERRATA

or,uCttut este Cum trebue sit fie

pastrat coppie,epihalamuluse" Hi eide amicitiealle mai multor martori ceurma a fi veridicl, mar-toff cart

Acestu discursilcella d'anteiucellu duoileaDe aeeea Filimons'a aflatcelle rostite omulul

p41 in positie

Tot la Greciqr

infiintareade prudencitalle BoerilorVedi Nota No. XCVI. . . .

La 1814Vedi ei Nota No. XCIV. .1718 Mai 16pag. 11--114uecativaivimei1834La 1828d'odata cu Rueiipe care acellaentusiasmat . . .

la, 1860, OthonMilon14 Noembrie14 Noembriecellor duos masuriin-capit. IIIVedi Nota No XVII. .Ordin din 22 IuniiiTech Nota No. XIX .. .

pastrat coppie, fiind desigilata.epitalamulii.d'a fide iusticiealle istoricilor streini, chiaralle unor martori, cari. . . .

coppie dupa acest discurs. .

cellu d'allu doileacellu d''antaitiFilimonse afla.celle rostite, omul.ei pentru a emit puei in po-sitiune

Tot de greciImputinarea.ei prudenca.din TirgovieteVedi Nota No. XCVIILa 1815.Vedi si Nota No. XCVI. . . .

1818, Mai 16pag. 111-114grasulieimmel.1854La 1827.Inainte de sosirea Rueilor. .

pe careentusiastil.la 1862, OthonMiloeil.24 Noembrie.24 Noembrieacestel mAsuri.in biografia luiNota No. XXOrdin din 22 Ianuarie .Vedi Note, No. XXI

Pag. Rand.

X 14XI 25

XIII 27XV 3

XXI 22

XXI 26XXII 20XXII 21XXII 29XXIII 5XXIII 13

XXIII 303 136 238 6

11 2922 3524 2433 3435 1940 3441 741 2048 3551 1751 1758 562 773 3179 1880 2481 1686 3187 33

102 23108 31112 35

I.

d'allii

gi

i.. .. . .......

9i

. .

si

.. ....... ..

.

.

.. . . ......

-- 382

Cum este Cum trebite sit lie

Sosirit' Tut' Ipsilanti la Co-lintma

la Buzeuuaidem.plug, le voiti aplttasA le patronese.dela 4/ Martiesi bald. 3)dice cecg, si despuiaii .s'ar indrIsnipentruTudor nu credem pentru casI se facI Domnu

Negresit cula ucciderea lift' Tudor..

te putem scApa

Ting scriitortl . .

Ve4 memoriul Protopo-pescului, etc

cad astfel eradata ei: .a nuoa.ca Farmaki va fidintre boierff duoi-lea rangd

Constandin orgnescu.. . . .

Apropierii la Ipsilanti de Bu-curescT ,

la Bucov

cat voiil putease. 'Iii patronesedela 14/26 Martie . .

i bani. 4). ,,

lice cifca sli despoied'ar indrisnipentru caTudor, nu ca sA se facI Domn

Negresit ala ucciderea Pandurilor din or-dinul lid Tudor

not' te putem scapa, a ostireanostril a sosit in marginea o-rasuliff

'fluff scriitorT

CacT astfel qicea ca este. . .

daca calua nuo6CX va fidintre fii boerilor din protipen-daa, cum si dintre boierffd'alduoilea rangii

Const. Boranesc,u .

sag. Rand.

140 17157 14182 16188 35204 8162 16163 27167 31209 35213 27218 29220 25228 28

243 31

252 25

252 27254 15

256 21299 8301 9306 3

16311

315 614319

--

ei

not

1)

..... .. . ...

. .

. . .. . .

.

......d'alld

Pretuln muff esamplani duel lei foul.

.y"3_< c)

ti

is

1'4

-a=1:,:

IA

ki....._..,,,..........___,,...,...,...

s

i

,..7.:,,,,., (..':

,---,,:.,,,.,........,-.....,

e

Date post:	14-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	20 times
Download:	0 times

REVOLUTIVNII ROANE · tre furnica Elefanta. ... ilia cathedra de retoricit n'am putut'o capata,...

Documents