+ All Categories
Home > Documents > Revolutia Industriala in Franta

Revolutia Industriala in Franta

Date post: 17-Feb-2016
Category:
Upload: christine-punct
View: 373 times
Download: 23 times
Share this document with a friend
Description:
Totul despre revolutia industriala in Franta
14
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREŞTI Facultatea de Relații Economice Internaționale REFERAT La disciplina ISTORIA ECONOMIEI MONDIALE Revolutia industriala in Franta Titular de curs: Lect. univ. dr. Constantin GEORGESCU Student: COMAN Maria-Cristina, anul II ZI Grupa 4 1
Transcript
Page 1: Revolutia Industriala in Franta

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ

„DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREŞTIFacultatea de Relații Economice Internaționale

REFERAT

La disciplina

ISTORIA ECONOMIEI MONDIALE

Revolutia industriala in Franta

Titular de curs:

Lect. univ. dr. Constantin GEORGESCU

Student:

COMAN Maria-Cristina, anul II ZI

Grupa 4

Bucureşti - noiembrie 2015

1

Page 2: Revolutia Industriala in Franta

Cuprins

1. Ce intelegem prin „Revolutie Industriala”?2. Premise

3. Etapele Revolutiei Industriale3.1. Prima etapa

3.2. A doua etapa 4. Franta – Una din primele tari industrializate

5. Geneza Revolutiei Industriale5.1. Originea cuvantului „industrie”

5.2. Contributii la dezvoltarea „economiei industriale”5.2.1. Jean Baptiste Say

5.2.2. Alte contributii franceze5.2.3. Inventii si descoperiri

6. Bibliografie

1. Ce intelegem prin „Revolutie Industriala” ?

2

Page 3: Revolutia Industriala in Franta

Secolele XVIII-XIX au fost veacurile revolutiei industriale. Accelerarea descoperirilor stiintifice, utilizarea unor noi forme de energie au provocat mutatii profunde in intreaga societate. Cea mai importanta a fost nasterea marii industrii moderne.

In numai cateva secole, lumea a cunoscut o transformare radicala. Ritmul lent al vietii sociale caracteristic perioadelor anterioare, a facut loc dezvoltarii tot mai accelerate. Chiar daca aceasta a insemnat unele inegalitati sau chiar intreruperi si s-a realizat intr-o maniera neuniforma in anumite regiuni ale globului, revolutia industriala a marcat un remarcabil progres la nivelul intregii societati. Desprinderea lumii moderne de cea medievala nu s-a realizat decat treptat, elementele feudaliste coexistind multa vreme cu cele capitaliste.

Secolul al XVIII-lea a insemnat nasterea unei noi civilizatii, bazata pe masinism si industrie. Procesul de trecere la acest nou tip de economie poarta denumirea de revolutie industriala, un proces complex ce consta in trecerea de la productia manuala la productia cu ajutorul masinilor - unelta de la stadiul mestesugaresc si manufacturier al industriei la stadiul marilor productii mecanizate de fabrica, stadiu in care muncitorului ii revene rolul de organizator si supraveghetor. Productia sufera schimbari esentiale. Se realizeaza o diviziune intre capital si munca, primul detinand mijloace de productie, cea de-a doua fiind asigurata de muncitori contra unui salariu. Activitatea nu se mai desfasoara dispersat, ci in mari concentrari industriale, in fabrici cu o productie diversificata, inzestrate cu o tehnica tot mai perfectionista.

Asadar revolutia industriala poate fi definita astfel:

procesul de trecere de la productia manuala la productia cu ajutorul masinilor unelete, care sunt capabile sa realizeze operatii de producere a unui bun economic, muncitorului revenindu-i rolul de organizator si supraveghetor;

procesul inlocuirii radicale a productiei manufacturiere (manuale) cu productia bazata pe masini

3

Page 4: Revolutia Industriala in Franta

2. Premise

Incepand cu secolul XVIII, continentul european a devenit centrul dominator al lumii. Principala cauza a acestui fenomen a constituit-o revolutia economica, datorata declansarii revolutiei industriale. Desi acest fenomen isi gaseste originea in progresele din timpul Renasterii, el a aparut in Anglia in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea si s-a datorat unei multitudini de factori:

Conditiile oferite de statul englez, unde clasa de mijloc a avut acces, dupa evenimentele revolutionare din al XVII-lea secol, la conducerea afacerilor publice. In aceasta situatie, statul a garantat libera initiativa precum si interesele clasei mijlocii in relatiile internationale. Era incurajata inovatia tehnica, ceea ce a permis cresterea cantitatii de marfa produsa spre vanzare si cresterea profiturilor proprietarilor de fabrici.

4

Page 5: Revolutia Industriala in Franta

Bogatiile naturale ale Angliei, in primul rand fierul si carbunele, pe care s-au bazat descoperirile tehnice din primele decenii ale revolutiei industriale.

Pozitia geografica a Angliei (absenta unor munti inalti, abundenta de cursuri de apa, apropierea de mare) care permitea transportul rapid al materiilor prime si desfacerea produselor prelucrate.

Explozia demografica din Marea Britanie, ceea ce a insemnat dezvoltarea fortei de munca, dar in acelasi timp aparitia unei largi piete de desfacere pentru produsele fabricate prin noile procedee.

Stiinta a inregistrat progrese remarcabile, in secolul al XVII-lea. Aparitia academiilor, precum cele din Anglia sau Franta, au impulsionat viata stiintifica. Din secolul al XVIII-lea s-au realizat o serie de descoperiri care vor sta la baza civilizatiei tehnico-stiintifice din secolul urmator. Asadar putem vorbi si aici de o adevarata revolutie stiintifica.

Revolutia franceza de la 1789 a dat un nou imbold dezvoltarii stiintelor in general si a matematicii in special. Prin infiintarea unor scoli celebre, descoperirile in matematica capata noi dimensiuni. Intre figurile marcante ale scolii franceze de matematica, din aceasta perioada, se distinge Joseph Louis Lagrange, pe care Napoleon il numea "cea mai inalta piramida a stiintelor matematice".

Toate acestea au creat un cadru propice dezvoltarii industriei prin intrarea intr-o faza de intense innoiri tehnologice in industria manufacturiera.

3.Etapele Revolutiei Industriale

3.1.Prima etapa

Secolul al XVIII-lea a adus cu sine remarcabile evolutii in domeniul gandirii si actiunii politice care aveau sa schimbe lumea: noul proiect fundamenta pe ideea de libertate lansat in Epoca luminilor, razboiul de eliberare a coloniilor nord-americane, revolutia franceza, liberalismul.

Anglia celei de-a doua jumatati a secolului al XVIII-lea a fost locul in care s-a produs schimbarea, iar masina cu abur factorul declansator. Primul domeniu de utilizare a masinii cu abur a fost industria textila, urmata indeaproape de minerit (unde carbunele a devenit "painea industriei"), metalurgie si transporturi. Traditionala manofactura face loc unui nou tip de productie: fabrica, ale carei furnale constituie emblema inceputului erei industriale.

5

Page 6: Revolutia Industriala in Franta

In 1815, George Stephenson adauga civilizatiei industriale un nou simbol: locomotiva (astfel putem vorbi si de o revolutie a transporturilor). Construirea primei cai ferate intre Manchester si Liverpool a fost primul pas spre creearea unui retele de transport feroviar care a acoperit in scurt timp intreaga Europa si America de Nord.

Avandu-si radacinile in Anglia, noua civilizatie industriala bazata pe masina-unealta s-a raspandit ulterior in Franta si Elvetia, apoi in SUA si in spatiul german.

3.2.A doua etapa

Asa cum descoperirea si utilizarea fortei aburului au reprezentat in secolul XVIII prima revolutie industriala, catre sfarsitul secolului urmator, noi surse de energie au condus la a doua revolutie industriala.

Secolul XIX a insemnat un remarcabil progres in domeniul stiintei si tehnologiei. Noi savanti se adauga celor ale caror descoperiri au marcat istoria lumii: Volta si Ampere, deveniti celebri in domeniul electricitatii, Graham Bell, inventatorul telefonului, Henry Bessemer, artizanul otelului, Marie si Pierre Curie, descoperitorii radiului.

In domeniul materialelor, otelul a castigat teren, inlocuind fierul in constructia cailor ferate, a vapoarelor, sau in domeniul constructiilor. Noi inventii fac posibil transportul energiei electrice la mari distante, utilizarea sa in activitatea industriala, dar si in cea casnica.

Dupa anul 1900, industria constructoare de masini va deveni una dintre cele mai dinamice din lume. Dezvoltari remarcabile cunoaste si industria chimica, domeniu in care se realizeaza primele produse de sinteza.

Cea de-a doua revolutie industriala a impus marea industrie de fabrica in fata altor modalitati de organizarea a productiei, iar in secolul XX, a determinat o crestere economica accelerata in economia statelor industrializate. In acelasi timp a fost factorul determinant in consolidarea statutului de mare putere al Angliei, Frantei,

SUA,Germaniei,Japoniei.

6

Page 7: Revolutia Industriala in Franta

4.FRANTA – Una din primele tari industrializate

In Franta exista un dualism al structurilor industriale, marile zone industriale coexistand, pana la sfarsitul epocii moderne, cu mica productie de atelier (masinile si chiar inteprinzatorii vin din Anglia, mecanizeaza si industrializaeaza, Franta ramanad cu doua decenii in urma Angliei). Cauzele acestui fenomen sunt multiple.

In primul rand se datoreaza feudalismului si structurilor Vechilui Regim care se baza pe o legislatie veche, nemodirnizata care nu sustinea dezvoltarea industriei si nu proteja economia.

O alta cauza a dezvoltarii lente din Franta, o reprezinta cererea scazuta de produse industriale in conditiile unei populatii preponderent care a facut ca adevarata era industriala sa inceapa abia in 1890.

O alta masura o reprezinta emisiunea de moneda de hartie. Aceasta scapa de sub control, producand o inflatie galopana. Clasa mijlocie este astfel ruinata. Distrugerile provocate pe perioada revolutiei sunt foarte mari. Ca urmare a domniei lui Napoleon Bonaparte, economia activa pierde 15%, astfel instalandu-se o forta de munca deficitara, cu deosebire in mediul agricol. Productivitatile sunt scazute, preturile la produsele alimentare ridicate. Saracia in care traiesc francezii ii impiedica sa isi intemeieze o familie, neavand conditiile necesare, populatia astfel scazand. In timpul domniei lui Napoleon al III-lea (1852-1870) au fost construite noi fabrici, a fost marita reteaua de cai ferate, a continuat politica de cuceriri coloniale.

Din pacate, Franta ramane cu o imensa datorie externa si finante dezorganizate. Pe acest fundal, economia evolueaza lent, sub nivelul posibilitatilor economice. Statisticile arata prabusirea economica a Frantei: 80% din intreprinderile industriale au intre 3 si 5 lucratori (cu patron cu tot).

La jumatatea sec 19 se semneaza un tratat comercial franco-britanic incheiat din initiativa englezilor. Acesta presupune respectarea principiul liberului schimb. Cele doua tari isi exceptau reciproc marfurile de la taxe. Efectul este negativ, industria franceza fiind puternic falimentata de economia engleza. Franta pierde Alsacia si Lorena si e obligata sa plateasca datorii Germaniei. Aceste datorii se materializa in 40% din rezervele de aur franceze. Aproape doua decenii, moneda lor este una slaba.

Dupa 1870 si pana la PRM, industria franceza cunoasta realizari remarcabile in domenii de varf ale epocii (metalurgie, oteluri speciale, autovehicule, chimie) dar care nu proudc varfuri de antrenament in economie nationala.Inaugurarea primei linii internaţionale de transport pe cale ferată are loc la 19 septembrie 1841, pe un traseu de 140 km, între Strasbourg (Franţa) şi Basel (Elveţia). In prag de PRM, economia franceza este agrar-industriala si nu constituie suport economic pentru prestigiul Frantei, avand urmari pe termen lung.

7

Page 8: Revolutia Industriala in Franta

5. Geneza Revolutiei Industriale

5.1.Originea cuvantului “industrie”

Problema etimologiei, semanticii si folosirii cuvantului “industrie”, din punct de vedere al lexicologiei istorice este de data relative recenta, 1930. Astfel, in revista “Annales d’histoire économique et sociale”, P.Harsin se intreba <de cand dateaza cuvantul “industrie”?>.

Dictionarul “Larousse” defineste industria ca ‘ansamblul activitatilor economice care produc bunuri material prin transformarea si prelucrarea materiilor prime’.

Termenului i s-au atribuit diverse definitii. In “L’enciclopedié” (1751-1771), se arata ca industria imbratiseaza si tonifica totul, anima totul in natura; ea munceste pentru cultura,ea elaboreaza pentru manufactura, ea incurajeaza comertul.

Dupa lungi si diverse definitii, in anul 1891, in “Le Nouveau Dictionnaire de l`économie politique”, termenul s-a restrans ca fiind “toate tipurile de activitati, mai putin agricultura”. Se poate concluziona ca industria este un termen contemporan al economiei politice, iar acceptarea acestuia de catre specialist a facut din economia industriala o maniera de a defini ansamblul stiintei economice.

5.2.Contributii la dezvoltarea economiei industriale

5.2.1.Jean Baptiste Say

Contributia lui J.B.Say nu trebuie subestimata. In anul 1830, el a publicat cele 3 volume ale cursului “économie politique”. In al doilea volum,se regaseste contributia autorului la dezvoltarea economiei industrial, el fiind considerat un pionier al curentului industrialist in Franta. El a identificat activitatile ce constituie sistemul productive si a descries operatiile tehnice pe care acestea le presupunea. Inventarierea diferitelor arte manufacturiere l-au determinat pe J.B.Say sa prevada noile fenomene legate de viitorul noului mod de productie industrial (standardizarea produselor, modificarea profunda a principiilor care determina alegerea localizarii amplasamentelor industriale).

8

Page 9: Revolutia Industriala in Franta

5.2.2. Alte contributii franceze

Trebuie subliniata si contributia lui A.Blanqui la dezvoltarea economiei industrial ca stiinta prin introducerea unor analize comparative a sistemelor productive din Franta. A.Blanqui analizeaza , in acelasi timp, conditiile in care cele 3 industrii functionau, amintind printre altele, aparatul bancar si monetar. starea drumurilor si comunicatiilor, nivelul industriei publice. Aparut in urma Revolutiei Industriale, cursul lui A.Blanqui a descris ramurile care au jucat un rol important in timpul acesteia, si anume extractia carbunelui, metalurgia si textilele.

Continuator al lui J.B.Say, C.Gide a amendat liberalismul scolii franceze clasice, sustinand necesitatea instaurarii economiei de piata si a proprietatii private, a cooperarii sub toate formele. Din punct de vedere economic, el prefer libera-concurenta monopolului, in care vedea un stimul pentru competivitate si scaderea preturilor la final.

Demersul lui F.Simiand este tributar empirismului radical al acestuia. Ideile acestuia sunt:

functionarea intreprinderii este legata de mediul sau, obiectivele sale si mijloacele de realizare a acestora;

prezentarea actiunii si diferitilor agenti ai productiei: omul, agentii mecanici,chimici, fizici, partea comerciala, partea financiara, contabila si statistica;

delimitarea tipurilor de activitati:industrii extractive si primare, productia agricola, industrii de transformare, comertul, banca si bursa;

functionarea globala a productiei, descriind caracteristicile sale istorice si geografice si diferitele regimuri concurentiale care o constrang;

efectuarea unui inventar istoric al modurilor de productie si folosirii fortei de munca in diferite societati din trecut.

5.2.3. Inventii si descoperiri

André-Marie Ampère Louis Pasteur Fratii Lumiere Sotii Curie

Galvanometrul Pasteurizarea Cinematograful Poloniul si radiul

(1820) (1863) (1895) (1898)

9

Page 10: Revolutia Industriala in Franta

6.Bibliografie

http://revolutiaindustriala.filedeistorie.info/

http://dianaciupitu.blogspot.ro/2013/01/revolutia-industriala-franceza.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie

www.ecointrep.ro/economieindustriala/

10


Recommended