Revizuirea 1-după prevederile Evaluarii de mediu

Nr. proiect: 12/2013

Proiectant: S.C. MISOLI S.R.L. Beneficiar: S.C. ACVA EUROPE ENGINEERING S.R.L. BUCURESTI Amplasament: EXTRAVILAN ORAS SULINA, JUDETUL TULCEA

P.U.Z. – CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC

FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES Revizuirea 1-dupa prevederile Evaluarii de mediu

CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES-

EXTRAVILAN ORAS SULINA,JUDETUL TULCEA P.U.Z

S.C. MISOLI SRL TULCEA

1

MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea lucrarii CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES AMPLASAMENT JUDETUL TULCEA, EXTRAVILAN ORAS SULINA: T 20,Hs152/18 nr. CF 30409 Faza de proiectare PLAN URBANISTIC ZONAL SI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM Beneficiar S.C. ACVA EUROPE ENGINEERING S.R.L. BUCURESTI Proiectant general S.C. MISOLI S.R.L. 1.2. Obiectul P.U.Z. Prezenta documentatie analizeaza si stabileste reglementarile specifice pentru amplasarea si realizarea obiectivului de investitie: CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES IN EXTRAVILANUL ORASULUI SULINA, JUDETUL TULCEA in urmatorul context: a. Cadrul legal Privind reglementarile impuse de normativele in vigoare specifice domeniului de investitii, de prevederile reglementarilor urbanistice in domeniu, acte normative cu implicatii asupra dezvoltarii urbanistice si economice a zonei in conformitate cu: - Constituţia Romaniei; - Codul Civil; - Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru pentru proiectele în faza PUZ – reglementare tehnică –indicativ GM -010-2000 realizat de URBANPROIECT Bucureşti şi IPROTIM S.A. şi aprobat de MLPAT cu Ordinul 176/N/2000; - Regulamentul General de Urbanism – HG 525/1996 (republicat); - Legea nr.18/1991 (republicată) privind fondul funciar;




2

- Legea 7 /1996 - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare (cu modificarile şi completările ulterioare); - Legea privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică (nr. 33/1994); - Legea nr. 247/2005 titlul 10 – Circulaţia juridică a terenurilor; - Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia (nr. 213/1998); - Legea privind regimul concesiunii (nr. 54/2006); - Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii; - OUG Nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată de legea nr.265/2006; - Legea 345/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice; - Legea privind aprobarea PATN –secţiunea zone protejate (nr. 5/2000); - Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; - HG 1.284/2007 şi OUG 57/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică; - Ordinul nr.62/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale; - Legea apelor (nr. 107/1996); - Ordinul nr. 536/1997 al Ministrului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind modul de viaţă al populaţiei; - Hotărârea de Guvern nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară; - Hotararea de Guvern nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor deşeurilor; - Legea nr.82/1998 pentru aprobarea Ordonanţei nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; - Legea protecţiei civile nr.481/2004; - Legea energiei electrice si gazelor naturale nr. 123/2012; PUZ-ul are un caracter de reglementare specifica a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate, cuprinde prevederi coordonate necesare atingerii obiectivelor sale. PUZ-ul nu reprezinta o faza de investitie, ci o faza premergatoare realizarii investitiilor. Unele prevederi ale PUZ, strict necesare dezvoltarii urbanistice a zonei, nu figureaza in planurile imediate de investitii, ca atare aceste prevederi se pot realiza etapizat, in functie de fondurile puse la dispozitie, dar inscrise coordonat in prevederile PUZ. Prin PUZ vor fi stabilite obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism – permisiuni si restrictii – necesar a fi aplicate in procesul de realizare a investitiei pe amplasamentul studiat. Elaborarea PUZ asupra zonei studiate in cadrul unei proceduri care respecta in totalitate legislatia in vigoare va stabili conditiile de amplasare a investitiei, servitutile in favoarea beneficiarului asupra zonelor considerate a fi de interdictie pentru alte obiective de investitie similare in conformitate cu specificitatea activitatii si cerintele tehnice de operare ale unor astfel de investitii.




3

b. Solicitari ale temei program Prezenta lucrare de urbanism are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi trei tipuri de obiective si anume:o centrala de cogenerare pe baza de biomasa,un complex de sere si un parc fotovoltaic impreuna cu unele investitii conexe:debarcader si amenajare drum de acces,in extravilanul orasului Sulina ,judetul Tulcea. Pe baza analizei critice a situatiei existente, a prevederilor P.U.G. al orasului Sulina, a prevederilor certificatului de urbanism C.U. nr. 38/995 -16-06-2013, emis de Primaria orasului Sulina, si a continutului acordurilor si avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, a concluziilor studiilor de fundamentare, planul urbanistic zonal va trata urmatoarele categorii generale de probleme: stabilirea amplasamentelor pentru amplasarea centralei de cogenerare,a amplasamentului complexului de sere precum si amplasarea panourilor fotovoltaice in baza studiului privind intensitatea solara si a numarului optim de panouri fotovoltaice; stabilirea retelei de drumuri de exploatare necesare a fi realizate pe terenul din zona studiata – dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de transport in siguranta a utilajelor la locul de montaj si a materialelor necesare realizarii obiectivelor; stabilirea traseelor de circulatie rutiera si navala existente in afara teritoriului aferent centralei pentru transportarea echipamentelor si a materialelor de constructie; zonificarea functionala a terenurilor; statutul juridic si circulatia terenurilor; definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a zonelor aferente acestora; masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice – evitarea amplasarii pe zone dificile de amplasare, reducerea poluarii in timpul executarii; masuri de protectie a mediului; stabilirea obiectivelor de utilitate publica; reglementari specifice detaliate permisiuni si restrictii incluse in regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z.; delimitarea si protejarea patrimoniului natural; analiza conditiilor de amplasare a organizarii de santier; Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru investitia AMPLASARE CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES, se va realiza pe baza analizei multicriteriale a zonei care va fi afectata de amplasarea celor trei investitii si va avea in vedere dezvoltarea economica a zonei si realizarea unei cooperari eficiente intre investitor si administratia locala si judeteana. Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate proprie conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile amplasamentului ales in sensul ca functiunile existente in zona pot fi pastrate.




4

c. Tipul investitiei Pe amplasamentul analizat se propune realizarea a trei mari obiective:Centrala de cogenerare pe baza de biomasa,complex de sere si un parc fotovoltaic. Centrala de cogenerare este o instalatie care produce energie electrica si,in secundar energie termica,prin arderea unei surse regenerabile,biomasa(lemn).Puterea centralei va fi de 6,5MW. Complexul de sere va avea o suprafata efectiva de cca.30,0 ha si se vor cultiva legume. Parcul fotovoltaic va avea o putere de 9,5 MW.Cele trei obiective se vor amplasa pe terenul in suprafata de 88,3705 ha ,teren situat in extravilanul orasului Sulina,in T20,P152/18-islaz inundabil. d. Oportunitatea investitiei Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata unica de energie si legislatia romaneasca de referinta fixeaza urmatoarele titluri indicative:

stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;

adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor regenerabile de energie;

simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie.

Legislatia romaneasca relevanta pentru acest domeniu economic este concretizata in urmatoarele acte legislative si normative:

Legea energiei electrice si gazelor naturale nr. 123/2012, cuprinde prevederile generale privind promovarea surselor regenerabile;

Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, modificata si completata cu OUG nr 88/2011;

Hotararea de Guvern nr. 1429/2004 privind aprobarea Regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;

Hotararea de Guvern nr. 1892/2004 pentru stabilirea mecanismului de promovare a energiei electrice produsa din surse regenerabile;

Hotararea de Guvern nr. 1535/2003 pentru aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie;

Hotararea de Guvern nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile;

Hotararea de Guvern nr. 958/2005 privind modificarea HG 443/2003 si pentru modificarea si completarea HG 1892/2004.




5

Scopul principal al investitiei este valorificarea biomasei din zona,a potentialului solar din partea de est a judetului,precum si valorificarea eficienta a energiei termice de la centrala de cogenerare la incalzirea serelor.

Tarile membre UE sunt preocupate de asigurarea independentei energetice prin utilizarea unor surse de energie regenerabila si nepoluanta. Energia solara este una din principalele surse de energie regenerabila, fiind valorificata de majoritatea tarilor membre UE. In baza Directivei 2001/77/EC, transpusa in legislatia Romaniei prin Legea 220/2008, Romania a adoptat strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie prin promovarea, valorificarea si folosirea surselor regenerabile de energie. Investitia propusa prezinta si utilitate publica prin crearea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetul orasului Sulina. e. Conceptul de dezvoltare durabila promoveaza utilizarea energiilor regenerabile ca surse alternative de energie. Dezvoltarea durabila urmareste pe de-o parte, calitatea mediului (componenta a calitatii vietii), iar pe de alta parte dezvoltarea socio-economica, promovand astfel utilizarea energiilor regenerabile ca surse alternative de energie. Obiectivul general al Strategiei energetice a Romaniei, elaborata pentru perioada 2007 – 2020 si aprobata prin HG 1069/2007, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Cateva dintre obiectivele importante ale Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007 – 2020 sunt : Siguranța energetică a Romaniei •Creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import •Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de transport al acestora •Creșterea nivelului tehnologic al rețelelor naționale de transport al energiei electrice, gazelor naturale și petrolului •Protecția infrastructurii critice si Dezvoltarea durabilă a sistemului energetic romanesc, prin, intre altele, •Creșterea eficienței energetice •Promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile . Cele trei tipuri de investitie se vor executa etapizat,prima care se va executa va fi centrala de cogenerare,urmand ca,celelalte doua sa fie executate ulterior in functie de obtinerea finantarilor. Punerea in practica a programului de investitie pentru cele trei obiective va trebui sa se realizeze in stricta concordanta cu prevederile studiilor de protectie a mediului. Diminuarea efectelor perturbatorii si monitorizarea factorilor de mediu afectati prin realizarea acestor investitii, se va realiza in conformitate cu prevederile legilor si normativelor romanesti




6

si comunitare privind calitatea mediului si protejarea acestuia pentru a se asigura o dezvoltare durabila in contextul celor trei dimensiuni care o definesc:

solidaritate sociala; eficienta economica; responsabilitate fata de mediu.

f. Prevederi ale programului de dezvoltare al localitatilor pentru zona studiata Conform Planului Urbanistic General al orasului Sulina aprobat prin HCL nr.106/2000,acum in curs de actualizare,pe amplasamentul studiat pentru amplasarea celor trei obiective,terenul are destinatia de islaz, canale de desecare,diguri si drumuri de exploatare. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus amplasarea nici unei functiuni Obiectivul principal al Strategiei de dezvoltare a orasului Sulina este,in primul rand,realizarea unei dezvoltari economice durabile care sa tina cont de urmatoarele principii: -cresterea competitivitatii in cadrul economiei regionale; -stoparea declinului demografic.asigurarea stabilitatii populatiei si integrarii partii active a acesteia,in structurile economice locale; -valorificarea superioara a potentialului natural al deltei; 1.3. Surse documentare 1.3.1. Studii si proiecte elaborate anterior PUZ Pentru zona aflata in studiu in vederea amplasarii obiectivului ,,AMPLASARE CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES”– nu au mai fost elaborate anterior alte documentatii de urbanism in afara PUG-ului. Din analiza acestei documentatii rezulta ca pentru zona luata in studiu nu erau prevazute directii de dezvoltare speciale. Terenurile au functiuni economice de terenuri neprielnice agriculturii si de aceea au categoria de folosinta islaz inundabil. 1.3.2. Lista studiilor de fundamentare intocmite concomitent cu PUZPentru realizarea documentatiei Plan urbanistic zonal ,,AMPLASARE CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES” extravilan oras Sulina au fost elaborate urmatoarele studii:

1. Studiu topografic - realizat de S.C. ROM SURVEY SRL BRAILA-avizat de OJCPI Tulcea sub nr.45/2013

2. Studiu geotehnic – realizat de S.C. SOLTEST S.R.L.-BRAILAStudiu topografic - cuprinde o suprafata de teren studiata de 99,9822 ha, teren situat in extravilanul orasului Sulina, pe islazul orasului, la sud de intravilanul aprobat in 2000, identificat prin: T 20, p152/18,CF-30409.Zona concesionata este in suprafata de 88,3507ha. Zona amplasamentului se prezinta ca o suprafata cu mici denivelari, cu altitudini care variaza intre cota -0,89 si -1,50 m in islaz,cote de +1,92 la digul canalului de centura,cote de la 0.00 m ladigurile interioare si cote de la -0,40 la +1,02 m in teritoriul intravilan.




7

Documentatia topografica este realizata la scara 1/2000 . Consideratii geotehnice Conform normativului P100-1/2006 perimetrul se incadreaza in:

zona seismica: E; coeficientul seismic: ag=0,16 g; perioada de colt: Tc=0,7 sec

Din punct de vedere geomorfologic, orasul Sulina s-a dezvoltat in special de-a lungul unui

grind fluviatil care insoteste canalul Sulina al Dunarii,pe directia est –vest. Din punct de vedere geologic, zona studiată este o zona cu terenuri in formare,cu

stabilitate redusa.Solurile sunt nisipoase si saraturate,pertial umede(functie de fluctuatiile nivelurilor Dunarii).

Terenul propus pentru studiu se prezinta plan si lipsit de eroziuni sau instabilitati vizibile.Lucrarile geotehnice executate pe amplasamentul studiat,au evidentiat prezenta sub un strat superficial de sol vegetal de 0,3 m grosime,a unui strat de praf argilos,cenusiu,plastic curgator,pana la 1,2-2,1 m adancime,urmat de un orizont preponderent nisipos,alcatuit din nisip fin cenusiu-negricios,imersat,saturat.afanat,curagtor si nisip prafos cenusiu-galbui,curgator,afanat sau cu grad de indesare mediu in baza,cu intercalatii subtiri(2,0-3,3 m grosime)de prafuri argiloase cenusii-negricioase,malite,plastic curgatoare.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona este tributară râului Râmnicu-Sărat, afluent de dreapta al râului Siret. Nivelul hidrostatic prezintă oscilaţii semnificative datorate precipitaţiilor sezoniere, fiind alimentat în cea mai mare parte prin inflitraţii de suprafaţă. Nivelul panzei freatice

Nivelul panzei freatice s-a stabilizat in foraje,la adancimea de 0,5 m fata de cota naturala a terenului,dupa ce a aparut sub forma de infiltratii la interceptarea stratului de nisip. Adancimea de inghet

Conform STAS 6054-77, adancimea maxima de inghet este 0,90 m. Conditii climatice Din punct de vedere climatic,zona se incadreaza in sectorul de clima temperata,cu continentalism mai moderat decat in estul Romaniei.Temperatura medie anuala este de +10 °C,iar cantitatea ,medie de precipitatii este de 400mm/an. Vantul dominant sufla cu intensitate moderata din directia NE. Conditii de fundare estimative Recomandările elaboratorilor studiului geo-topo sunt următoarele: Cele trei tipuri de obiective,au conditii de fundare total diferite.cele mai drastice dintre ele sunt pentru Centrala de cogenerare:din cauza naturii slabe a terenului de fundare se recomanda prin studiul geotehnic,fundarea indirecta prin intermediul coloanelor forate de b.a.incastrate in orizontul nisipos,cu grad mare de indesare,la o adancime de 14,0 m.Platformele acoperite si cele descoperite se vor realiza pe perne de material granular de 1,5 m grosime.




8

Sistemul de fundare pentru viitoarele panouri fotovoltaice si pentru complexul de sere este de tip fundare directă. Pentru drumurile de acces,platforme si parcari Drumurile interioare se vor realiza după eliminarea în totalitate a stratului de sol vegetal; Dimensionarea sistemului rutier se va face luand in calcul un modul de elasticitate dinamic Ed=120Mpa.Cosolidarea terenului se va realiza cu ajutorul unei saltele de material granular compactat,de 50 cm grosime,alcatuit din blocaj de piatra sparta de 25 cm grosime si un strat de balast completat de 25 cm grosime. 1.3.3. Proiecte de investitii elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistica a zonei

Teritoriul orasului Sulina este interesant din punct de vedere al producerii energiei energieie electrice prin folosirea biomasei precum si a energiei electrice din radiatia solara. Deoarece nu se prevede in etapa imediata sau in perspectiva vreo activitate economica noua, care sa asigure locuri de munca pentru oras si venituri la bugetul local, realizarea acestor obiective va fi una dintre cele mai importante activitati economice, care va aduce venituri la consiliul local, fara sa produca impact semnficativ asupra mediului si fara sa consume resurse. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Evolutia zonei 2.1.1. Date privind evolutia zonei Terenul pe care se propune amplasarea centralei fotovoltaice este situat in extravilanul orasului Sulina si are ca folosinta actuala islaz inundabil,canale drenoare,ghiduri si drumuri de exploatare conform incadrarii cadastrale Orasul Sulina este situat in extremitatea estica a judetului Tulcea si a Romaniei(este cel mai estic oras al Uniunii Europene)iar teritoriul sau administrativ se invecineaza cu urmatoarele teritorii:

la Nord – teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti si,partial, frontiera de stat a Romaniei cu Ucraina;

la Vest – teritoriul administrativ al comunei Crisan; la Sud – teritoriul administrativ al comunelor Crisan si Sf.Gheorghe; la Est – Marea Neagra;

Relatii carosabile pe uscat se pota realiza doar cu localitatea Sf.Gheorghe pe drumul care a fost amenajat pe digul „cordon litoral”.Legatura cu resedinta de judet si implicit cu restul tarii se face doar naval,pe canalul navigabil a Dunarii –canalul Sulina pe o distanta de 39 Mm Suprafata teritoriului administrativ a orasului este de 32835,8 ha. Regimul juridic : Amplasament : extravilan oras Sulina, judet Tulcea; Tipul de proprietate: terenurile apartin domeniului privat al orasului sulina, conform CU nr. 52/952 din 24.06.2011 emis de Primaria orasului Sulina.




9

Regimul economic: Folosinta actuala a terenurilor: islaz inundabil,conform incadrarii cadastrale; Destinatia propusa : islaz inundabil conform Planului Urbanistic General.

2.1.2. Caracteristici semnificative ale zonei relationate cu evolutia orasului Sulina. Zona din extravilanul orasului Sulina nu a constituit un factor semnificativ pentru dezvoltare, fiind terenuri cu folosinta de islaz inundabil,canale drenoare,diguri si drumuri de exploatare. 2.1.3. Potential de dezvoltare Singurul potential de dezvoltare cu impact economic semnificativ pentru zona este cel determinat de prezenta aproape permanenta a soarelui si a diferentelor mici de nivel ale terenului care permit amplasarea de panouri fotovoltaice. Alaturi de acest potential, zona poate fi valorificata pentru agricultura sau pasunat. Amplasamentul ales indeplineste conditiile de eficienta energetica solicitate pentru amenajarea unei centrale fotovoltaice, conform raportului preliminar energetic. Din datele acestui raport rezulta ca pe amplasamentul studiat pot fi amplasate panouri fotovoltaice cu o putere nominala de 230 W. Prezenta retelelor electrice in zona este deasemenea un avantaj deosebit pentru dezvoltarea unor investitii de acest gen pentru ca poate fi preluata si transportata energia electrica produsa. Potentialul maxim al centralei fotovoltaice ce poate fi realizata pe acest amplasament este de 9,5 MW. 2.2. Incadrarea in teritoriu. 2.2.1. Amplasamentul “CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES”, este pe o parcela de teren cu folosinta islaz inundabil, situate în extratravilanul orasului Sulina, judeţul Tulcea: T 20,P152/18, nr. Cad. 30409. Amplasamentul obiectivelor este într-o zonă cu relief total plat. Terenurile sunt acoperite cu vegetaţie spontana. Zona studiata se invecineaza pe toate directiile de terenuri proprietate privata a orasului Sulina. 2.2.2. Relatia zonei amplasamentului cu orasul Sulina. Amplasametul „CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES”, este pe o singura parcela de teren cu functiunea islaz inundabil, situate în extratravilanul orasului Sulina, la sud de intravilanul orasului, judeţul Tulcea. Locaţia studiata pentru amplasarea obiectivelor mentionate ocupă o suprafaţă de aproximativ 88,3705 ha,in apropierea intravilanului stabilit prin PUG aprobat. Amplasamentul se invecineaza:

la vest cu restul islazului inundabil, la sud cu canal drenor aferent islazului si cu plantatie de protectie; la est cu drumul de exploatare din islazul orasului;




10

la nord cu drumul de exploatare care delimiteaza islazul de intravilan;

In zona amplasamentului,in intravilan, exista o retea electrica aeriana LEA 20kV. 2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.3.1. Relieful Relieful este cel caracteristic Deltei Dunarii,cu cote de nivel negative. 2.3.2. Clima Din punct de vedere climatologic, în zonă au fost înregistrate următoarele date: Climatul este temperat continental cu influente pontice,cantitati reduse de precipitatii,numar mic de zile ploioase,nebulozitate redusa,durata mare de stralucire a soarelui,regim eolian activ. Temperatura medie anuala este intre 11° si 11,4°C,temperatura medie a lunii ianuarie este de -1°C in delta fluvio-maritima. Predominant este vantul din sectorul de N-E cu viteze de 4m/sec.vanturile din sectorul nordic,sunt mai frecvente iarna,vara adaugandu-se si cele din vest si nord.Primavara,in martie,vanturile marcheaza cea mai mare frecventa. Precipitatiile medii anuale sunt cele mai scazute din tara,inregistrand la Sulina,valori de 359mm,cu frecvente perioade de seceta. 2.3.3 Biodiversitate

Teritoriul administrativ al oraşului Sulina se află în interiorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunări, fiindSit cu valoare de patrimoniu natural universal (UNESCO) şi de Zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă - Convenţia RAMSAR.

Prin planul de management al rezervatiei a fost realizatǎ zonarea internǎ, separându-se astfel: 18 zone strict protejate, zone tampon, zone economice şi zone de reconstrucţie ecologicǎ.

Întreg teritoriu administrativ al oraşului Sulina este amplasat în reţeaua ecologică NATURA 2000 care cuprinde siturile:

- ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării – Zona marinăîn conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 98 din 7.02.2008).

- ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe şiROSPA0076 Marea Neagrăîn conformitate cu prevederileH.G. nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicat înMonitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007).




11

De asemenea, pe teritoriul administrativ al oraşului Sulina se află Rezervaţia Ştiinţifică Complexul Vătafu-Lunguleţ (1.625 ha). - zonă de protecţie integrală, nivelul I de protecţie conform categoriilor IUCN stabilite de Ordonanţa de Urgenţă nr.236/2000.

Rezervaţia Vătafu-Lunguleţ este situată în complexul lacustru Roşu-Puiu cuprinzând bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculeţ, lacul Iacob, lacul Lunguleţ. Este delimitată la nord de Canalul Vătafu – Împuţita, la est şi sud-est de prelungirea grindului Puiu iar la vest, de Japşa Vătafu, de la canalul Vătafu – Împuţita la lacul Lumina.

Realizarea si functionarea obiectivului nu va afecta semnificativ biodiversitatea.

2.3.4. Riscuri naturale Arealul studiat pentru amplasarea acestui obiectiv, nu prezinta riscuri naturale deosebite in afara posibilitatii de a fi inudat in perioadele cand cotele Dunarii sunt ridicate. 2.4. CAPACITATI DE TRANSPORT Amplasamentul propus pentru construcţia celor trei obiective se învecinează după cum urmează:

La Nord – terenuri cu functiunea arabil aparţinând persoanelor fizice sau juridice, si domeniului privat al consiliului local si canal drenor;

La Sud – canal drenor,dig,plantatie si canal de centura cu digul aferent; La vest – restul islazului orasului; La est –dig di drum de exploatare,canal drenor si restul islazului.

Accesul în zona se poate face din canalul de centura si apoi pe digul aferent acestuia si pe drumul de exploatare de pe digul din islaz.Din oras se poate accede pe o strada fara nume si apoi pe un drum de pamant neamenajat. Drumurile de exploatare din interiorul amplasamentului vor trebui retrasate si realizate la parametrii ceruti pentru asigurarea conditiilor de transport in siguranta pastrandu-se traseele actuale. Drumurile de exploatare existente care vor fi consolidate si adaptate pentru transport sunt marcate pe plansa 2. Pe traseele acestor drumuri nu exista alte instalatii sau amenajari speciale. Drumurile de exploatare existente in teren si materializate in documentatia topografica a proiectului au trasee stabilite pe amplasamentele existente. 2.5. OCUPAREA TERENURILOR 2.5.1. Principalele caracteristici ale functiunilor ce ocupa zona studiata Terenul pe care se propune amplasarea celor trei obiective nu face parte dintr-o structura urbana organizata cu anumite functii urbanistice.




12

Principala caracteristica este data de folosinta actuala – teren islaz inundabil de altitudinea formelor de relief. Pe amplasamentul studiat nu exista nici un fel de constructii in afara canalelor drenoare si a digurilor aferente.Aceste diguri sunt aplatizate si neintretinute. Functiunea economica a zonei este cea de pasunat. 2.5.2. Relationari intre functiuni Zona studiata, asa cum a fost prezentata mai sus, face parte dintr-un areal mai mare de teren folosit ca pasune. 2.5.3. Gradul de ocupare a zonei cu fond construit Pe amplasamentul studiat nu exista nici un fel de constructii. 2.5.3. Asigurarea cu servicii a zonei Zona nu dispune de nici un fel de servicii edilitare. 2.5.4. Principalele disfunctionalitati In raport cu investitia propusa pe acest amplasament – centrala energetica fotovoltaica – pot fi enumerate urmatoarele disfunctionalitati:

functiunea exclusiv de pasunat a zonei. Zona cu aspect de parasire,fara amenajari,drumuri de acces neintretinute; Zona inundabila la cote ridicate ale Dunarii,inundare prin cresterea nivelului panzei

freatice. 2.6. ECHIPAREA EDILITARA 2.6.1. Stadiul echiparii edilitare a zonei In zona exista nu exista posibilitate de acces rutier ci doar naval si apoi rutier in incinta obiectivelor. In nordul amplsamentului,la limita intravilanului existent exista L.E.A de 20 kv. Zona are posibilitati de racord la sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare al orasului. Centrala de cogenerare va avea propria statie de conexiuni iar racordul la SEN se va face la Statia electrica actuala situata in intravilanul orasului Sulina. Complexul de sere va fi racordat la reteaua existenta in zona. Parcul fotovoltaic va avea propria structura de dotari edilitare care inseamna drum de exploatare si linie electrica subterana iar racordul la SEN se va face la Statia electrica actuala situata in intravilanul orasului Sulina.




13

2.7. PROBLEME DE MEDIU 2.7.1. Amplasamentul celor trei obiective , este situat intr-o zona fara factori (naturali sau antropici), poluanti sau cu riscuri pentru echilibru ecologic al zonei. 2.7.2. Relatia cadru natural - cadru construit Amplasamentul este situat in afara perimetrului construibil al orasului Sulina dar in imediata lui vecinatate.Centrala de cogenerare,care are un volum construit inalt de 24,0 m si cu un turn de evacuare de 29,0 m este amplasata in partea de sud a amplasamentului,adica la cca. 1000,0m fata de limita intravilanului. Terenul este liber de constructii. Terenurile in momentul de fata sunt folosite conform incadrarii cadastrale si functiunii conform PUG aprobat. 2.7.3. Puncte si trasee din sistemul cailor de comunicatii ce prezinta riscuri pentru zona Amplasamentul nu este afectat de cai de comunicatie care sa prezinte riscuri pentru construirea celor trei obiective.Drumurile de exploatare existente pot fi utilizate in perioada de construire a parcului si in functionare cu acordul expres al administratorului lor. 2.7.5. Valori de patrimoniu ce necesita protectie Amplasarea centralei energetice fotovoltaice nu afecteaza valori de patrimoniu, situri arheologice, istorice, etc,. In zona amplasamentului nu sunt situate monumente ale naturii şi monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia de islaz. In zona nu se află obiective cuprinse în lista monumentelor istorice aprobată de ministrul culturii şi cultelor cu Ordinul 2.314/2004. 2.8. OPTIUNI ALE POPULATIEI Puncte de vedere ale administratiei locale Administratia locala este interesata in realizarea acestei investitii, prezenta acesteia aducand beneficii economice importante zonei prin valoarea de investitie ce se va realiza, dar si prin aportul la dezvoltarea zonei. Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri de munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare, prin aparitia unor investitii noi atrase de prezenta dotarilor si a echiparii teritoriului. Prezentarea proiectului in consultare populatiei locale va face posibila cunoasterea opiniei acestora fata de aceasta initiativa economica. Punctul de vedere al elaboratorului P.U.Z. Valorificarea potentialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordata cu maxima exigenta profesionala, cu discernamant critic, pentru ca efectele prezentei unui astfel de obiectiv




14

sa nu produca niciodata disfunctionalitati urbanistice, degradari ireparabile ale conditiilor de mediu, modificari ale ecosistemelor prezente in zona. Realizarea centralei de cogenerare,a complexului de sere si a parcului fotovoltaic pe acest amplasament va genera o modificare a peisajului prin volumul construit , un peisaj integrat in contemporaneitate, fara a afecta orasul. Elaboratorul documentatiei considera ca prezenta acestui gen de investitie in zona nu afecteaza negativ zona ci, dimpotriva, o face mai vizibila mai interesanta si mai eficienta. Aceasta investitie poate avea rolul de factor dinamic al activitatii economice a intregii zone. Disfunctionalitatile ce pot fi induse in zona prin realizarea acestui obiectiv pot fi atenuate si chiar eliminate in timp - (refacerea vegetatiei afectate, asigurarea conditiilor optime pentru mentinerea in zona a pasarilor si animalelor existente inainte de inceperea lucrarilor). Monitorizarea atenta a factorilor care pot perturba conditiile de mediu existente va constitui un obiectiv principal pentru investitor si administratia locala. Investitia se justifica prin urmatorii termeni naturali, tehnici si de interes local: amplasamentul se caracterizeaza print-un potential solar-energetic inalt,materie prima-

biomasa existenta in zona; valorificarea acestuia reprezinta un interes national major; infrastructura locala (cu adaptari de extindere) favorizeaza transportul tehnologic,

executia si exploatarea; deoarece zona este saraca in vectori de dezvoltare economica si sociala, exista un interes

deosebit pentru promovarea investitiilor mai ales in domenii cu activitate pe termen lung. complexul de sere care va folosi ca agent termic aburul de la centrala de cogenerare,va

produce legume pentru intreaga zona; Proiectarea de ansamblu si specialitate va urmari valorificarea acestui potential energetic prin optimizarea tehnico-economica, parametrii tinta fiind:

putere instalata; durata de viata; termenul de recuperare a investitiei.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3. 1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE Documentatia topografica pentru zona studiata elaborata si hartile zonei studiate prezinta caracteristicile topografice ale zonei. Terenul este lipsit de vegetatie inalta si medie;este un islaz care nu a fost niciodata cultivat cu plante perene specifice pasunatului. Relieful confera o valoare speciala potentialului natural pentru amplasarea parcului fotovoltaic,datorita orientarii spre sud si lipsei oricaror sone inalte perturbatoare. De asemenea vor fi stabilite conditiile de realizare ale drumurilor de exploatare necesare pentru transportul utilajelor, echipamentelor si materialelor de constructie precum si a debarcaderului situat pe malul canalului de centura.




15

3.2. Descrierea functionala (tehnologie de proces) centrala de cogenerare Centrala de cogenerare a fost conceputa pentru producerea a 6,5 MW si va produce

aceasta energie electrica prin intermediul unui ciclu termic pe baza de abur,folosind drept combustibil biomasa de origine vegetala.

Obiectele propuse a se realiza pe amplasament sunt:cladire pentru turbina cu abur,sistemul de incarcare automata,cazan de ardere biomasa,turn de evaporare,statie de popmare apa.Toate acestea sunt amplasate pe o platforma formand impreuna fluxul tehnologic de baza. complex de sere Complexul de sere se va realiza din module metalice zincate si inchideri din policarbonat. In afara serelor propriu zise se va amenaja un depozit pentru legume si un grup social precum si drumuri de acces inm incinta. Parc fotovoltaic Parcul fotovoltaic va fi alcatuit dintr-un numar de 33 080 panouri fotovoltaice, grupate cate 3 pe 11027 de structuri metalice de sustinere, amplasate in conditii de expunere maxima (inclinare de 33° sud) si tinand cont de restrictiile privind influentarea lor reciproca. Functionarea centralei fotovoltaice si cuplarea la sistemul energetic va fi asigurata prin mijloace de supraveghere/comanda/reglaj/protectie specifice domeniului si la nivelul curent cerut de functionarea obiectivelor energetice. 3.2.1. Descrierea tehnologica (alcatuire si tehnologie de executie)

centrala de cogenerare Toate constructiile si sistemele tehnologice sunt amplasate pe o platforma formand

impreuna fluxul tehnologic de baza.Platforma are o suprafata de 5500 mp In acelasi teren se mai amplaseaza doua depozite descoperite de biomasa(24500mp

fiecare),patru depozite acoperite pentru depozitarea biomasei(2450 mp fiecare)si o statie de conexiuni.

- suprafata construita de cca.104570mp; -suprafata desfasurata de 110 100 mp. -drumuride acces modernizat-0,10 ha -drumuri de incinta-1,0ha -amenajare debarcader la canalul de centura-0,15ha

complex de sere -suprafata construita de 30,0 ha-in care intra serele propriu zise precum si un depozit de legume si un grup social; -suprafata desfasurata -30,0 ha -inaltimea maxima-4.0m -drumuri modernizate-0,5 ha -drumuri interioare-2,1 ha




16

Parc fotovoltaic Regimul tehnic al constructiei propuse este caracterizat de urmatorii indici: - regim de inaltime: maxim 4,10 m - suprafata panourilor fotovoltaice: 86165 m²; - suprafata ocupata la sol de panourile fotovoltaice montate pe structuri de sustinere: 78 100 m²; - suprafata teren pentru cai de acces-0,5ha -drumuri interioare propuse – 2,5 ha. INDICI URBANISTICI: Pentru Zona Ceco – ZONA AMPLASARE CENTRALA DE COGENERARE: POT = 34,5% CUT = 0,36 (indici calculati la suprafata ocupata la sol de toate constructiile si amenajarile centralei de

cogenerara raportata la suprafata de teren de 30,3316 ha aferenta centralei de cogenerare). Ore de functionare 24h/zi Zile de functionare 7zile/sapt Ore de functionare 8000ore/an Puterea maxima a instalatiei 25 000kwth Energie termica zilnica 576,0MWhth Consum mediu anual de biomasa 61 200 tone Putere nominala 6130kWe Putere maxima 6550kWe Cazanul pe biomasa este conceput pentru functionare continua cu exceptia perioadelor necesare intretinerii Pentru Zona Cser – ZONA AMPLASARE COMPLEX DE SERE: POT = 79,54% CUT = 0,79 (indici calculati la suprafata ocupata la sol de sere si constructiile aferente raportata la

suprafata de teren de 37,7125 ha aferenta serelor). Pentru Zona Cef – ZONA AMPLASARE PARC FOTOVOLTAIC: POT = 38,42% CUT = 0,38 (indici calculati la suprafata ocupata la sol de panourile fotovoltaice raportata la suprafata de

teren de 20,3265 ha aferenta parcului fotovoltaic). Revizuirea 1-dupa prevederile Evaluarii de mediu




17

Se monteaza 33 080 de panouri fotovoltaice, grupate cate 3 pe 11 027 de structuri metalice de sustinere cu o inclinare de 33 GRADE. sud. Puterea totala este de 9.5 MW, energia electrica produsa fiind convertita in curent alternativ prin utilizarea a 40 invertoare de tip REFUSOL 500k. Energia produsa de parcul solar este transportata la statia de transformare tip SIK in anvelopa de metal protejat 10 Mwh, prin intermediul liniilor electrice subterane 20 kV dimensionate corespunzator. Fiecare unitate de productie este formata dintr-o structura metalica orientata spre sud cu o inclinare de 33°, pe care se monteaza 33 080 panouri fotovoltaice. Pentru structurile metalice de montaj a panourilor solare nu se vor realiza fundatii din beton armat, profilele metalice de sustinere a panourilor fotovoltaice urmand a fi infipte in pamant pana la o adancime de aproximativ 1,60 m fata de nivelul terenului actual, conform recomandarilor din studiul geotehnic. Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de 1,5 m si latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant compact si se reface forma initiala a terenuluiCaracteristici generale ale proiectului: Caracteristicile energetice ale consumatorului: - tipul viitorului consumator: consumator teriar / ag. economic; - puterea activă maxim simultan absorbită de punctul de consum: (4 T.S.I. x 25 kW)= 100 kW; - tensiunea de utilizare: 400/230V, +5% ; - frecventa: 50 Hz ; - factorul de putere : 0.92 ; - timpul maxim de intrerupere – max. 24 ore (2 intreruperi / an). Caracteristicile energetice ale producătorului de energie electrică: - utilizator: RETEA NATIONALA - numărul de panouri fotovoltaice: 33 080 buc.; - putere nominală instalată a parcului solar: 9,5 MW ; - tensiunea nominală in punctul de racordare: 20 kV. Clasa de importantă a utilizatorului in functie de puterea maxim absorbită/evacuată in punctul de delimitare: cl. B (conf. Ord. 129/ 2008 al ANRE) . Amplasarea panourilor fotovoltaice este prevazuta in conformitate cu plansa „Reglementari urbanistice”, iar coordonatele colturilor terenului ocupat se regasesc in tabelul centralizator. Se vor prevedea cai de acces care sa permita accesul pietonal si auto. De precizat ca dupa punerea in functiune, utilizarea unor mijloace de interventie pe pneuri se va face numai pentru revizii periodice si eventualele interventii pentru evenimente accidentale.




18

Monitorizarea functionarii se face de la distanta prin utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie. 3.2.2. Lucrari de constructii 4. PROTECTIA MEDIULUI 4.1. SURSA DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU 4.1.1. Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor: Centrala de cogenerare nu plueaza apele. Serele nu polueaza apele. Panourile fotovoltaice nu polueaza apele. 4.1.2. Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului:

Centrala de cogenerare nu polueaza aerul.Gazele de ardere ies din camera de ardere la aproximativ 900°C si trec prin cazan generand abur supraincalzit.Apoi gazele de ardere trec prin sistemul de filtrare si sunt evacuate prin cosul de fum.Toti parametrii referitori la emisiile de poluanti in atmisfera sunt masurati si monitorizati in permanenta la cosul de fum.

Serele nu polueaza aerul. Panourile fotovoltaice nu polueaza aerul.

4.1.3. Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Sursele de zgomot si de vibratii Centrala de cogenerare nu produce vibratii care sa afecteze zona. Serele nu produc vibratii. Centrala energetica fotovoltaica nu produce in functionare zgomote care sa perturbe vecinatatile. In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii in timpul executiei, beneficiarul investitiei va trebui să impună constructorului să nu foloseasca utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai inalte si alte noxe. Zgomotele generate de activitatea de construcţii – montaj a panourilor fotovoltaice sunt caracteristice funcţionării utilajelor care participă la realizarea investiţiei. Aceste zgomote pot atinge nivelul de 110 dB. Pentru că activitatea de construcţii- montaj este limitată în timp, efectul acesteia asupra factorilor de mediu din zonă, chiar şi asupra habitatelor de păsări şi animale poate fi considerată nesemnificativă. Amenajarile si dotarile, ori masurile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor nu sunt necesare si nu se preconizeaza masuri pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor. 4.1.4. Sursele si protectia impotriva radiatiilor Nu este cazul.




19

4.1.5. Gospodarirea deseurilor In timpul lucrărilor de construcţie Regimul gospodăririi deşeurilor produse in timpul executiei va face obiectul organizarii de santier, in conformitate cu reglementarile in vigoare, aceste deseuri vor fi colectate, transportate si depuse la o rampa de depozitare in vederea neutralizarii lor. Deseurile preconizate sunt de urmatoarele tipuri : menajere sau asimilabile ; anvelope, acumulatori, uleiuri uzate, motorina si alte produse petroliere uzate; cartoanele, hartia din ambalaje şi activitatile de birou din cadrul organizarii de santier. Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea mediului. In perioada de desfăşurare a activităţilor specifice Centrala de cogenerare produce cenusa de vatra si cenusa zburatoare.Cenusa de vatra este colectata sub gratarul camerei de ardere si este ulterior transportata in containere speciale de catre firme de specialitate autorizate in acest sens. Cenusa zburatoare este aspirata de gazele de ardere si retinuta in filtrul cu sac inainte ca gazele de ardere sa iasa in atmosfera. Complexul de sere nu produce decat resturi vegetale din care se va face compost necesar in sere. Producerea energiei din potenţial solar nu generează deşeuri în mod continuu. Activitatea de mentenanţă a unei centrale energetice fotovoltaice poate genera deşeuri din întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice rezultate din această activitate sunt:

uleiuri uzate; decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor; piese de schimb (mai rar); materiale textile de curăţat; ambalaje rezultate de la înlocuire unor piese; ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal rămas pe areal după montarea panourilo fotovoltaice. Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt biodegradabile sau pot fi transformate in compost in locuri special amenajate. Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic. Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare curentă cât şi în perioadele de intreţinere vor fi colectate în containere şi transferate unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.




20

4.1.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Nu exista substante toxice si periculoase. 4.2. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR 4.2.1. Impactul produs asupra apelor Nu exista un impact major asupra apelor. 4.2.2. Impactul produs asupra aerului Masurile de filtrare descrise mai sus vor impiedica un impact negativ asupra aerului. 4.2.3. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre Nu exista un impact negativ asupra faunei si vegetatiei terestre. 4.2.4. Impactul produs asupra solului si subsolului Nu este un impact negativ asupra solului. 4.2.5. Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective Nu este un impact negativ asupra asezarilor umane. 4.2.6. Efectele asupra starii de sanatate a populatiei si eventualul risc pentru siguranta locuitorilor Din experienta tarilor UE, nu se cunoaste existenta unor efecte adverse asupra populatiei. Indicatorul sănătate are drept scop analizarea modificărilor pe care le aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului. Implementarea planului nu determina efecte negative asupra sanatatii oamenilor din zona atata timp cat se respecta legislatia nationala in vigoare pe toata perioada de constructie si functionare a celor trei obiective. De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei dat de creearea de noi locuri de munca pe perioada constructiei, de imbunatatire a infrastructurii din zona precum si prin contributia la bugetul local al comunei. 4.2.7. Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator Nu exista avarii care sa poata aparea in functionarea centralei fotovoltaice care sa aiba impact asupra populatiei si mediului inconjurator. 4.3. ALTE IMPACTURI 4.3.1. Interferenta electromagnetica Functionarea celor trei obiective nu produce interferente electromagnetice. 4.3.2. Formarea ghetii si impactul acesteia asupra sănătăţii oamenilor




21

Gheata se poate forma pe suprafata panourilor fotovoltaice, dar aceasta nu reprezinta un pericol asupra sanatatii oamenilor. 4.3.3. Potenţiale efecte asupra patrimoniului cultural In zona studiata nu se află mai multe obiective cuprinse în lista monumentelor istorice aprobată de ministrul culturii şi cultelor cu Ordinul 2.314/2004. Pe amplasamentele propuse pentru amplasarea centralei energetice fotovoltaice şi a drumului din lot nu există tumuli si monumente istorice. Amplasarea celor trei obiective nu afectează valori de patrimoniu, situri arheologice, istorice, etc, nici în faza de construcţie şi nici în faza de funcţionare a acestora. 4.3.4. Impactul direct asupra personalului Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului. Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea obiectivelor acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia muncii. Activitate desfăşurată de personalul care exploatează Instalaţiile din centrala si din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ asupra sănătăţii acestora. 4.3.5. Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului Amplasamentul celor trei obiective se va face intr-un teren relativ plan iar obiectele care se vor construi,mai ales centrala de cogenerare vor influenta peisajul vazut din zona canalului de centura.Serele si parcul fotovoltaic nu au inaltimi mari si nu vor afecta peisajul. Se propune ca perimetral,in tot complexul de obiective sa se amenajeze o plantatie de aliniament cu specii specifice zonei. Aceasta zona destinata plantatiilor de aliniament este in latimi diferite pornind de la 6 la 10 m si ocupa o suprafata de:2,30ha la in incinta centralei,2,12 ha in incinta serelor si 1,5 ha in incinta parcului fotovoltaic.In aceste zone se va planta specia Tamarix Ramosissima-catina rosie si se va reloca ca amplasament aceasta planta care creste de-a lungul digurilor. În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului şi diverse materiale. Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma materialele. La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele astfel încât terenul să fie readus pe cât posibil la starea anterioară. 4.3.6. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului produs Masurile ce pot fi luate in tehnologie sau in activitatea propriu-zisa




22

Activităţile de realizarea planului ce pot constitui riscuri pentru calitatea factorilor mediului şi pentru care se propun măsuri de reducerea impactului asupra mediului pentru implementarea PUZ-ului ,, CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES „in extravilanul orasului Sulina judetul Tulcea sunt: construcţii-montaj - În perioada de construcţii montaj, utilajele şi echipamentele folosite

vor emite zgomote şi vor produce vibraţii caracteristice activităţilor de construcţii. Măsurile de diminuare a impactului dat de zgomot şi vibraţii în această perioadă constau în: respectarea unui program de lucru pe durata zile; informarea populaţiei din zona asupra obiectivului lucrărilor precum şi a duratei de realizare a lucrărilor de construcţii/montaj; menţinerea utilajelor şi echipamentelor în stare bună de funcţionare şi verificarea periodică a stării acestora.

manevrarea şi transportul materialelor - pot genera emisii de pulberi şi praf. Măsurile de diminuare a impactului dat de această activitate sunt:

1. excavaţii supravegheate; 2. acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998 şi OM 592/2002; 3. se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer.

Pentru protejarea vegetaţiei (florei protejate) exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor şi se va proceda la strămutarea acestora în arealul rezervaţiei în care se regăsesc condiţii identice de sol. Acest lucru s-a prevazut pentru specia Tamarix Ramosissima-catina rosie planta care creste de-a lungul digurilor.Relocarea s-a prevazut in fasia de protectie a incintelor in latime variabila intre 6 si 10 m. La selecţie se va urmări identificarea speciilor protejate şi strict protejate, endemice, incluse în lista roşie naţională şi în convenţii internaţionale. Pentru protejarea faunei se impune supravegherea zonei şi asigurarea identificării şi protejării exemplarelor importante; de asemenea refacerea habitatelor. Pentru reducerea cantităţii de deşeuri de construcţii se recomandă refolosirea lor pe şantier şi de asemenea finalizarea construcţiei în timpul alocat prin proiect, păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinţă. Securitate, sănătate şi siguranţa lucrătorilor şi populatiei - Reducerea impactului din acest punct de vedere se poate face prin: Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare acolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu drumuri judetene şi naţionale); asigurarea de împrejmuiri şi paza la organizarea de santier;




23

semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare; acces blocat la proprietăţi adiacente; elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale; Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaţiilor de risc se recomandă următoarele: utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile documentaţiilor şi asigurarea

elementelor tehnice şi geometrice ale construcţiilor; realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreţinere conform normelor specifice fiecărei

constructii; semnalizarea din timp a eventualelor deficienţe apărute, remedierea operativă a acestora;

instituirea unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare şi raportare a evoluţiei tuturor construcţiilor proiectate;

semnalizarea situaţiilor neprevăzute apărute; soluţionarea şi remedierea operativă a acestora.

Se recomandă realizarea regulamentului de exploatare, monitorizare, întreţinere şi reparaţii a obiectivului. 4.4. EVALUAREA IMPACTULUI SI CONCLUZII Asa cum a fost prezentat proiectul, prin realizarea celor trei obiective, nu se produce impact major asupra aerului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane si altor obiective din zona. Proiectantul va avea in vedere masuri de protectie a mediului dintre care citam: lucrarile de refacere a solului dupa terminarea lucrarilor de amenajare si montaj; impactul asupra pasarilor, suplimentar produse;

Desi nu intrevedem impacturi majore asupra mediului, si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala, e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se faca investigatii specifice pentru aprecierea concreta a impactului de mediu. Concluzii si recomandari Proiectarea si realizarea investitiei va trebui sa tina cont de recomandarile din evaluarea impactului asupra mediului. Se recomanda monitorizarea lucrarilor in perioada de executie pentru a se putea preintampina orice situatie de risc care poate aparea. Monitorizarea functionarii obiectivului este necesara pentru a se cuantifica situatiile de risc care pot apare si diminuarea efectelor acestora. Se impune un program riguros de gestionare si monitorizare a mediului prin identificarea si evaluarea impactului negativ potential si recomandarea masurilor de atenuare ce vor trebui adoptate. Unele masuri tin de practica in inginerie, altele sunt privite sub un unghi uman si social.




24

Monitorizarea va implica utilizarea la maxim a informatiilor deja existente, din motive de eficienta a resurselor si pentru a nu supraincarca echipele care se ocupa cu gestionarea datelor. Monitorizarea masurilor de protectie a mediului in timpul constructiei privesc, mai ales, progresele in atenuarea impactului negativ si amplificarea impactului pozitiv, dar si activitatile de constructie, subsumate acestui scop, la care este obligat constructorul. Pentru ca impactul din perioada construirii şi exploatarii obiectivelor să fie cât mai redus pentru avifauna din zonă, recomandăm următoarele:

Construirea obiectivelor va trebui să fie executată în cel mai scurt timp posibil, pentru ca deranjul asupra ornitofaunei sa fie unul minim;

Resturile rămase în urma excavarii vor trebui îndepartate din zona, la fel ca orice alte reziduuri sau deşeuri rezultate în urma montajului;

Amplasarea panourilor fotovoltaice va trebui făcută în afara perioadei de cuibărit a speciilor de păsări, pentru a nu le deranja;

Cablurile electrice vor fi subterane, pentru un minim impact asupra avifaunei; Drumurile de acces la vor trebui să fie reduse la strictul necesar, iar accesul pe ele

va fi permis numai persoanelor autorizate. Pentru a vedea cu adevarat care este impactul pe care il poate avea centrala de cogenerare si parcul fotovoltaic asupra faunei şi florei este necesară monitorizarea acestora pe o perioadă cât mai mare de timp. Se va studia situaţia avifaunei inainte de amplasarea şi după amplasarea acestora. In acest fel se va putea stabili cât mai exact dacă aceste intervenţii antropice au sau nu un efect major asupra păsărilor din zona. Concluzia generală care se desprinde din prezenta analiză este aceea că amplasarea de panouri fotovoltaice si a centralei de cogenerare în aceasta zona nu este de natură să aducă prejudicii biodiversităţii zonei. In condiţiile în care actuala structură a habitatelor va fi păstrată, biodiversitatea se va conserva ca atare. 4.5. PREVEDERI ALE P U G Planul urbanistic general intocmit pentru orasul Sulina, judetul Tulcea, este documentatia de urbanism care reglementeaza modul de gestionare si dezvoltare urbanistica, a teritoriului comunei. Pentru amplasamentul aferent obiectivului CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES, sunt precizate urmatoarele (conform C.U. nr. 38/995/16-06-2013, emis de Primaria Sulina): amplasamentul se afla in extravilanul orasului,islaz. Pentru acest amplasament nu au fost prevazute alte directii de dezvoltare sau de utilizare a potentialului natural existent. La data elaborarii documentatiei PUG pentru orasul Sulina nu exista nici un alt program privind acest amplasament.




25

Planul urbanistic general nu evidentiaza si oportunitatile de valorificare a potentialului natural si tehnic existent in zona. Nu au fost prevazute lucrari majore de echipare edilitara, de dezvoltare a structurii drumurilor sau alte operatiuni economice cu efect in plan urbanistic. 4.6. Valorificarea cadrului natural Zona amplasamentului a fost identificata, in baza studiilor de specialitate cu potentialul solar cel mai bun, care sa justifice economic amplasarea parcului fotovoltaic fotovoltaic precum si cu un areal destul de mare pentru procurarea materiei prime necesare centralei de cogenerare. 4.7. Circulatia Căile de acces vor fi realizate pe drumurile de exploatare, care vor fi reparate şi construite pe teren nivelat şi stabil, fără strat bituminos, cu lăţimi carosabile în jur de 5,0 m şi acostamente laterale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale. Pentru transportarea de la debarcaderul care se va amenaja pe digul canalului de centura pe locul de amplasare a centyralei de cogenerare se amenajează un drum tehnologic cu latimea de 7,0 m,betonat si cu o suprafata de 0,10 ha.In interiorul celor trei obiective se vor amenaja drumuri de incinta in suprafata totala de 5,6 ha Se va acorda o atentie deosebita masurilor de protectia mediului si vor fi adoptate solutiile care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul. Dupa realizare, intregul traseu va trebui intretinut in permanenta, refacute zonele de vegetatie afectate. Prezenta acestei structuri de drumuri de exploatare vor crea noi oportunitati de valorificare a potentialului natural al zonei. Prezenta drumurilor bune, a energiei electrice, asigura deja minimum de conditii favorabile pentru dezvoltarea economiei a unei zone. Volumul de lucrari este considerabil si comparabil cu cel privind amplasarea panourilor fotovoltaice. Trasarea drumurilor de incinta se va face in functie de conditiile impuse de teren si de constructii si amenajari protejandu-se cu atentie vegetatia si peisajul neafectat direct. Executia acestor drumuri se va face in etape corelate cu etapele de realizare a investitiei. Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce in zona perturbari semnificative decat in etapa de executie a lor. Etapa postexecutiei, cea de exploatare , va fi aproape la fel de linistita ca inaintea prezentei acestor drumuri si nu va constitui o sursa de poluare in zona si nu va afecta genofondul si biodiversitate acesteia. 4.8. OCUPAREA TERENURILOR Suprafata de teren necesara pentru amplasarea celor trei obiective este de 88,3705 ha, (conform contractului de concesiune nr.607/8-02-2011). Aceasta suprafata de teren este impartita in trei zone cu functiuni economice diferite.




26

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren pentru:

BILANT TERITORIAL

EXISTENT PROPUS

SUPRAFATA (ha)

SUPRAFATA (ha)

SUPRAFATA STUDIATA ha 99,9822 SUPRAFATA CONCESIONATA ha 88,3705 CENTRALA DE COGENERARE ha 30,3316 ARIE CONSTRUITA 0 10,4570 ARIE DESFASURATA 0 11,0000 POT 0 34,5% CUT 0 0,36 COMPLEX DE SERE ha 37,7125 ARIE CONSTRUITA 0 30,0000 ARIE DESFASURATA 0 30,0000 POT 0 79,54% CUT 0 0,79 PARC FOTOVOLTAIC ha 20,3265 ARIE CONSTRUITA 0 7,81 ARIE DESFASURATA 0 7,81 POT 0 38,42% CUT 0 0,38 Revizuirea 1-dupa prevederile Evaluarii adecvate de mediu INDICI URBANISTICI: Pentru Zona Ceco – ZONA AMPLASARE CENTRALA DE COGENERARE: POT = 34,5% CUT = 0,36 (indici calculati la suprafata ocupata la sol de toate constructiile si amenajarile centralei de

cogenerara raportata la suprafata de teren de 30,3316 ha aferenta centralei de cogenerare).

Pentru Zona Cser – ZONA AMPLASARE COMPLEX DE SERE: POT = 79,54% CUT = 0,79 (indici calculati la suprafata ocupata la sol de sere si constructiile aferente raportata la

suprafata de teren de 37,7125 ha aferenta serelor).




27

Pentru Zona Cef – ZONA AMPLASARE PARC FOTOVOLTAIC: POT = 38,42% CUT = 0,38 (indici calculati la suprafata ocupata la sol de panourile fotovoltaice raportata la suprafata de

teren de 20,3265 ha aferenta parcului fotovoltaic). Revizuirea 1-dupa prevederile Evaluarii adecvate de mediu Pentru acest gen de functiuni nu au fost luate in consideratie drumurile de exploatare existente si amenajarile necesare acestora. Pentru organizarea de santier se prevad suprafete de teren in interiorul fiecarei incinte astfel: -centrala de cogenerare-0.5 ha -complex de sere-0,5ha -parc fotvoltaic-0,30ha Amplasarea organizarilor de santier este pozitionata pe planul de reglementari urbansitice. 4.9.2. Dezvoltarea echiparii edilitare Pentru necesarul de apa tehnologica atat la Centrala de cogenerare cat si la complexul de sere se va realiza o captare de apa din canalul de centura.Pentru apa necesara grupurilor sociale se va executa un racord de apa si canalizare la sistemul centralizat de apa si canalizare al orasului. Energia electrica produsa de centrala de cogenerare si parcul fotovoltaic se va transporta in SEN in zona Centralei electrice existente in intravilanul orasului. Energia electrica produsa de centrala fotovoltaica va trebui transportata de la fiecare panou spre statia de transformare; aceasta va asigura parametrii necesari pentru preluarea energiei electrice produse, in sistemul national de transport al energiei electrice.

În investitia utilizatorului la nivelul Parcului fotovoltaic de 9,5 MW se vor monta un număr de 33 080 de panouri fotovoltaice.

Racordarea pe medie tensiune la reteaua electrică de distributie internă parc se realizează cu 8 transformatoare ridicătoare de tensiune. Cablurile electrice subterane vor fi instalate paralel cu căile de acces şi vor fi semnalizate conform legilor în vigoare. Pentru functionarea panourilor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare. Reteaua electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor de executie cat si in perioada de functionare.




28

5. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA Investitia AMPLASARE CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA,COMPLEX DE SERE,PARC FOTOVOLTAIC,DEBARCADER SI DRUM DE ACCES necesita realizarea urmatoarelor obiective de utilitate publica:

modernizarea si amenajarea drumului de acces de la canalul de centura spre zona amplasamentului;

executarea unui debarcader betonat la canalul de centura; reabilitarea si recalibrarea drumului de exploatare existent in incinta

islazului; reabilitarea accesului dinspre oras;

Aceste drumuri asigura accesul la amplasamentele propuse, a utilajelor de transport materiale de constructie si echipamente, cat si a personalului si echipamentelor de intretinere si exploatare pe durata existentei investitiei. 5.1. Tipul de proprietate asupra terenurilor Pe amplasamentul studiat exista urmatoarele tipuri de proprietate asupra terenurilor: terenuri apartinand domeniului public de interes national, canalul de centura si digul aferent; terenuri apartinand domeniului public de interes local, drumuri de exploatare si strada in localitate; terenuri domeniului privat al orasului-islazul ,canalele drenoare; terenuri domeniului privat al orasului-islazul concesionat beneficiarului; terenuri proprietatea persoanelor fizice si juridice din intravilan; 5.2. Determinarea circulatiei terenurilor intre detinatori In vederea realizarii obiectivelor propuse prin aceasta documentatie se propune adoptarea unor masuri privind circulatia terenurilor astfel:

terenuri aflate in proprietatea privata a orasului concesionate beneficiarului – 88,3705 ha (conform contractului de concesiune 607/8-02-2011).

6. CONCLUZII MASURI IN CONTINUARE 6.1. Inscrierea zonei in prevederi PUG Realizarea centralei de cogenerare,a complexului de sere si a parcului fotovoltaic pe acest amplasament va completa arealul de zone functionale si urbanistice al localitatii Sulina, cu zona de productie de energie electrica prin valorificarea resurselor energetice neconventionale, resurse existente in potentialul oferit de cadrul natural. 6.2. Categorii principale de interventii pentru realizarea programului de investitie




29

1. asigurarea conditiilor de acces in zona de amplasare prin lucrari de constructie pentru: amenajare de drumuri existente la gabaritul si conditiile solicitate tehnic; realizarea unui debarcader;

2. lucrari de protectie a zonelor adiacente amplasamentelor. 3. elaborarea programului de management si monitorizare a actiunilor de protectie a mediului pe perioada de executie a lucrarilor de montaj. 4. elaborarea unor programe de dezvoltare a retelelor edilitare, retele de transport a energiei electrice care poate fi produsa in zona 5. elaborarea unor programe de dezvoltare economica a zonei, de atragere a investitiilor si de realizare a unor capacitati de productie care sa absoarba energie electrica produsa. 6. elaborarea unor studii de impact de mediu care sa analizeze conditiile de dezvoltare armonioasa si nepoluanta a activitatilor economice in zona daca va fi cazul. 7. elaborarea unor programe pentru dezvoltarea capacitatii retelelor de transport a energiei electrice produsa. 8. elaborarea documentatiilor pentru autorizarea lucrarilor de construire. 6.3. Aprecieri ale elaboratorului PUZ asupra propunerilor avansate Potentialul zonei justifica amplasarea acestei investitii. Fara a minimaliza impactul asupra zonei mai ales in perioada de executie a lucrarilor de montaj, trebuie mentionat faptul ca pe perioada de exploatare a celor doua sisteme(cogenerare si panouri fotvoltaice) cel putin 20 ani, aceasta modalitate de a produce energie electrica este cea mai putin poluanta si cu efecte negative minime, controlabile, admisibile asupra zonei, de amplasare. Prezenta tehnologiilor moderne, poate completa peisajul cu o nota de contemporaneitate eficienta, nepoluanta si necesara societatii. 6.4. Lucrari necesare de elaborat in perioada urmatoare 1. Aprofundarea studiului geotehnic pentru obiectivele de pe amplasament – drumuri. 2. Studiu pentru echiparea statiilor de transformare. 3. Studiu de solutie pentru conectare la sistemul energetic national. 4. Studiu economic pentru etapizarea lucrarilor de investitie si de executie. 5. Documentatii tehnice de specialitate pentru racorduri la utilitati si/sau executarea de utilitati proprii. 6. Documentatii tehnice pentru autorizarea lucrarilor de construire. Intocmit, arh. Mirela Dida certificat RUR pentru elaborare documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului categoriile B,C,D, E,F6

Date post:	29-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	hoangphuc
View:	237 times
Download:	1 times

Revizuirea 1-după prevederile Evaluarii de mediu

Documents