Special ATI/LaboratorRecomandări privind anestezia generală la animale

Succesul...cu Dr. Livioara Rotariu

www.veterinarul.ro

Revistăacreditată deColegiulMedicilorVeterinaridin România

nr. 24-25 * anul V * 2014

știin

ță și

pra

ctică

UGET

instalat în 24 ore3 pagini galerie 10 imaginiupgrade planuriadministraresuport și asistență

tart

hosting inclusinstalat în 24 ore4 pagini galerie 20 imaginiupgrade planuriadministraresuport și asistență

remium

instalat în 24 orepagini nelimitatgalerie nelimitathost profesionalupgrade planuriadministraresuport și asistență

hop

instalat în 24 orepagini nelimitatgalerie nelimitatmagazin virtualhost profesionalupgrade planuriadministraresuport și asistență

b s P s

UN SERVICIU GARANTAT VETERINARUL.RO.

Simplu, elegant, la pachet cu asistență tehnică și hosting, poți să ai propriul tau website profesional cu doar 1 Euro. Accesibil pe des-

ktop, laptop, tabletă sau smart phone, cu imagini excepționale, texte elaborate de specialiști în comunicare, monitorizat și administratde specialiști, poți ține legătura directă cu actualii sau viitorii tăi clienți. Ai la dispoziție website-uri demo, prezentări profesionale rea-lizate exclusiv pentru medici veterinari, cabinete medicale veterinare, pet-shop și farmacii veterinare, activități independente sau alteafaceri veterinare. Totul este organizat modular putând începe cu ce ai urgentă nevoie și să adaugi apoi noi facilități. Un serviciu deblog excepțional, posibilitatea de a face campanii de informare a clienților prin email sau campanii de promovare a produselor și ser-viciilor oferite. Poți alege o multitudine de facilități utile pentru promovarea și marketingul cabinetului tău menite a crește semnificativveniturile. Serviciul este destinat exclusiv medicilor veterinari și este supus unor termeni și condiții.

EXCLUSIV PENTRU MEDICII VETERINARI

prețuri de la 1EURO0733.96.90.91

între orele 09:00 - 17:00 detalii și asistență telefonică gratuită

3

Cuprins

animale decompanie

animale derentă

Recomandări privind anesteziagenerală la animale 10Hiponatremia - diagnosticdiferențial 12

Veterinar de SUCCESSuccesul: ...suma tuturor realizărilor profesionale 47

Website, cărți de vizită, flyere și broșuri, afișe,formulare, programe de marketing, programe

de promovare pentru afaceri veterinare

Contracepția la lei 40

Paramixoviroza porumbeilor 44Ruptura ligamentelor încru-cișate 46

specialATI / Laborator

Luxația de rotulă tratamentchirurgical 18Stres şi imunitate 28Osteodistrofia hipertrofică 29Diabetul zaharat felin de tip II 32Imunofluorescență indirectă 36

Determinarea sexului descen-denților 54

Tehnica însămânţării artificiale 56

Tetanosul la cabaline și suine 57Niveluri ridicate de acizi biliariși amoniac 14Niveluri ridicate de creatinină șiuree 16

4 Veterinarul n nr. 24 și 25 n www.veterinarul.ro

VeterinarulAdresă corespondență:OP 8 CP 1733 Iași

Office:0733 969 091

Fax: 0332 819 688

Email: office@veterinarul.ro

Web:www.veterinarul.ro www.plus.veterinarul.ro

Director Executiv: Iulia Crețu

DTP:Bogdan Gavril

Distribuțieși abonamente: Radu Andrei CrețuAna Maria Crețu

Editorii ediției: Dr. Cosmin PeșteanDr. Adrian DumitruDr. Septimu BorbilDr. Cristina ȘerbanDr. Mădălina RoșcaDr. Cristi MoscuDr. Cornel Stoenescu Dr. Ovidiu RoșuDr. Cătălin TudoranDr. Willi GlaserDr. Gabriel FrățilăDr. Novenschi BogdanDr. Ana TudoseDr. Andrei Tudose

Fondator: Dr. Iulian Vieru

ISSN: 2068-5017Revistă editată de Asociația Euroveterinarian

EDITORIAL

Personal, am o mare nedumerire. De ce facem lucrurile de-aîndoaselea? În toate țările europene există legi care reglementeazăobligativitatea microcipării carnivorelor. De mult mai mult timpdecât în România (în unele). Și ai noștri au făcut o lege. Acum nudiscut despre interesele financiare din spatele acestei legi care sevăd de la o poștă, indiferent ce argumente para-științifice aducunii sau alții dintre inițiatori sau cei 2-3 importatori de microci-puri "agreați". Este până la urmă o lege interesantă care totușipoate să aducă ceva bani în plus în buzunarele medicilor veteri-nari privați. Asta cu o condiție. Ca oamenii să plătească microci-parea câinilor. Deci, finaciar, câștigă toată lumea. Și inițiatorii șicei care trebuie să o pună în practică (dar mai ales importatorii,asta ca o paranteză). Doar că...

Peste 90% din câinii din România nu vor fi microcipați. Și suntperfect convins că este o cifră reală. Păi să ne gândim unde suntcei mai mulți câini. În mediul rural și prin orașele patriei subformă de maidanezi. Crede cineva din cei care au inițiat legea căo bătrână cu o pensie de 370 de lei (așa cum a amenințat guvernulcă e cea mai mică pensie) care are în fundul curții o potaie va vreaea vreodată să plătească "chestia aia cum îi zice" adică microcipul."Da ce e aia maică, că nu înțeleg?". Este o glumă bună, o asemeneaidee. Dar dacă nu vrea să microcipeze atunci medicul veterinarnu mai poate să vaccineze antirabic câinele.

Deci vaccinăm antirabic să protejăm populația și încălcămlegea nefăcând microciparea sau respectăm legea și nu facem vac-cinarea fără să microcipăm și ne doare "în fundul curții" de rabie?Și aici mai este o completare. Medicii concesionari, care sunt altăspecie decât medicii cu cabinete pentru vaccinarea antirabică artrebui să primească bani de la stat prin concesiunea circumscrip-ției unde activează. Deci nu vor lua banii de vaccinare. Dar baniide vaccinare nu acoperă și microcipul. Așă că revenim la "fundulcurții".

Ce este de făcut? Unii deja au spus: "nu se face vacinarea fărămicrocipare, nu se face vacinarea nu dăm banii de la stat." Este odilemă excelentă. Sunt curios cum se va rezolva. Probabil în stilulromânesc autentic. Să lăsăm să treacă și anul astă și mai vedem.Și dacă apare rabie? Și dacă cineva se contaminează cu acest virusluându-l de la un câine care nu a fost vaccinat deoarece nu aveabani proprietarul de microcip?

Dacă s-ar fi vrut cu adevărat să se realizeze microciparea poatear fi trebuit să se lase piața liberă, să apară microcipuri care costăcu mult mai puțin decât acestea "agreate"; poate ar fi trebuit să numai fie diferențele de genul concesionar/cabinet privat când evorba de manopere plătite de la buget; și în final poate ar trebuitotuși inițiatorii de legi în domeniul veterinar să se facă sesiunide consultare cu practicienii și poate așa vor apărea și în Românialegi ușor de aplicat nu ușor de scris de la birou negociind avantaje.Oare greșesc?

Legi anapoda

DR. IULIAN VIERU

5

Relații publiCe & ComuniCaRe

Ce transmitem vis-a-vis denoi și serviciile noastre ?

Continuăm seria articolelor le-gate de social media și discu-tăm, așa cum rămăsese dinnumărul trecut, despre strate-gia de conținut. Vom abordaproblema elaborării unui planeditorial și despre resursele ne-cesare generării unui conținutde calitate.

Crearea unui plan editorialPlanul editorial vă va ajuta să aveți o

viziune de ansamblu asupra strategieidvoastră de comunicare prin canalele so-cial media. De asemenea, veți reuși să ge-nerați un conținut de calitate, armonioscu un impact pe o perioadă mai mare detimp. Pe lângă obținerea de rezultateimediate, veți reuși, prin intermediulconținutului, să transmiteți informațiiutile pentru publicul dvoastră țintă.

Gândiți-vă la subiectele pe care dorițisă le abordați în ansamblul lor și luați înconsiderare relațiile dintre acestea, astfelîncât conținutul să fie abordat gradual.Dacă este iarnă, abordați subiecte legatede îngrijirea câinilor pe timp de iarnă,dacă este sezonul cald abordați proble-mele medicale specifice acestui sezon.Integrați articolele în calendarul sărbă-torilor, luând în considerare modul încare comportamentul alimentar din anu-mite perioade al stăpânilor, poate afectasănătatea animalelor de companie. Totceea ce publicați pe website-ul dvoastră,veți putea programa ca postare în socialmedia, astfel încât, la final, totul să selege ca într-o rețea complexă. Mesajelevor avea un nucleu comun, vor transmiteacelași valori și vor trebui să fie redactateîn același stil. Un exemplu de plan edito-rial pentru cabinetele veterinare va fi dis-ponibil în cursul de utilizare afacebookului pentru cabinetele veteri-nare de pe website-ul veterinarul.ro.

Resursele pe care le aveți Înainte de a crea conținut nou, luați

în considerare conținutul pe care deja îlaveți în cadrul cabinetului pe care îl re-

prezentați. Mă refer aici la articole publi-cate pe website, la pozele cazurilor pecare le-ați avut în cabinet, filmulețele pecare le-ați realizat, broșurile sau artico-lele publicate pe website-uri sau în re-viste de specialitate.

Exploatarea și valorificarea resurselordisponibile vă vor ajuta în procesul decreare de conținut. Veți reuși să avețiconsistență în mesaje și, mai mult de atât,veți contribui la generarea de subiecte dediscuție, fără a vă îndepărta de la strate-gia pe care ați stabilit-o.

Puteți folosi, ca resurse pentru comu-nicarea în social media, orice descriere aunui serviciu pe care îl aveți în cabinet,orice explicare a unor termeni medicaliveterinari, avantajele sau dezavantajeleunei anumite proceduri medicale, reco-mandările privind noi tehnici de diag-nosticare, rezultatele unor studii desprecare ați citit sau pe care le-ați realizat

dvoastră în cabinet.

Nu trebuie să omiteți faptul că paginade social media nu este un site de pre-zentare al cabinetului. Este un spațiucomun, unde mii de oameni așteaptă săgăsească lucruri de interes pentru ei. Avorbi majoritatea timpului despre tine șidespre ce faci tu nu este cea mai eficientăcale de a atrage fani/clienți/simpatizanți.

În numărul viitor vom vorbi despremunca pe care o implică mesajele publi-cate în social media, precum și despremetodele de măsurare, analiză și eva-luare ale rezultatelor.

Strategia de conținut social mediapentru cabinetele veterinare

IulIa Crețu

Editorii Veterinarulmulțumirile și aprecierile noastre contribuției aduseștiinței și practicii medicale veterinare românești

vet

erin

ari p

entr

u v

eter

inar

ipr

omov

ăm e

xper

ți și

prac

ticie

ni ro

mân

i

Dr. mĂDĂlinarOșCa

medic veterinar

Dr. COsminPeștean

medic veterinar

Dr. BogDannovenSChi

medic veterinar

Dr. SeptimiuBorBil

medic veterinar

Dr. COrnelstOenesCu

medic veterinar

Dr. tuDOseana

medic veterinar

Dr. CristianmOsCu

medic veterinar

Dr.aDrianDumitru

medic veterinar

Dr. tuDOseanDrei

medic veterinar

Dr. CătălintuDoran

medic veterinar

Dr. williglaser

medic veterinar

Dr. OviDiurOșu

medic veterinar

8 Veterinarul n nr. 24 și 25 n www.veterinarul.ro

Parazitologii de la Universitatea de Medicină Veterinară dinViena sunt mai aproape de înțelegerea procesului din spatelecoccidiozei neonatale porcine. Boala afectează purceii în pri-mele zile de viață și poate provoca diaree severă. Parazitul Cys-toisospora suis afectează mucoasa intestinale de așa naturăîncât amenință creșterea și supraviețuirea porcilor. Cercetătoriiau analizat acum răspunsul imun la infecție. Rezultatele au fostpublicate în Jurnalul de Imunologie Parazitologică.

Coccidioza neonatală porcină este o infecție parazitarăgravă a purceilor care afectează grav mucoasa intestinală, ceeace duce la diaree și la reducerea aportului nutrițional. Infecțiareduce creșterea animalului și iar infecțiile secundare pot ducela creșterea mortalității, boala este astfel responsabilă pentrupierderile economice substanțiale în fermele de porci afectate.

Dezvoltarea sistemului imunitar la purceii nou-născuți nueste suficientă pentru a face față paraziților. Din acest motiv, oinfecție la scurt timp după fătare dă naștere unui țesut intestinalslăbit, cu consecințele corespunzătoare. Prin comparație, Cys-toisospora suisis este absolut inofensivă pentru porcii adulți șisistemul lor imunitar, explică autorul Simone Gabner.

Celulele imune ale sistemului imunitar cresc mai repede înintestinele purceilor afectați decât în cele ale purceilor sănătoși.Oamenii de știință de la Institutul de Parazitologie de la Vet-meduni Viena au investigat cum sistemul imunitar în curs dedezvoltare al purceilor răspunde la o infecție cu CystoisosporaSuis. Au fost infectate, pentru studiu, 25 de animale cu vârstade trei zile și au fost studiate, comparativ, cu 26 de animale să-nătoase. Cercetătorii au analizat mai multe tipuri de celule alesistemului imunitar din intestine de la ambele grupuri pe par-cursul primelor zile de viață. Niveluri ridicate de celule deltagamma T, un tip de celule ce recunosc leziunile tisulare și ac-tivează sistemul imunitar au fost descoperite la purceii infectați,la doar patru zile după infectare. Celulele T citotoxice au fost

detectate la unsprezece zile de la infectare. Acestea sunt res-ponsabile pentru moartea celulară a celulelor infectate și parsă aibă o funcție de memorie imunologică în ceea ce priveștecoccidiozei porcine neonatale. Ambele tipuri de celule T aufost detectate în mod semnificativ mai devreme la purceii in-fectați decât la cei neinfectați. La purceii sănătoși, celulele Tîncep să se stabilească în intestin de la aproximativ a treia săp-tămână de viață.

“Înainte de acest studiu, nu știam care celule T au jucat unrol în cursul sau în dezvoltare a bolii. Rolul lor exact în intestinede animale, cu toate acestea, rămâne neclar”, spune Gabner.“Cystoisospora suis afectează celulele epiteliale în intestin șidistruge bariera naturală împotriva agenților patogeni. Acestlucru provoacă infecții secundare, probabil. Noi încă nu știmdacă celulele T reduc daunele la nivelul mucoasei intestinalesau dacă ele provoacă daune celulelor intestinale”.

SiStemul imunitar înnăScut activat

Gabner și colegii ei au cercetat de asemenea diferiți recep-tori ai sistemului imunitar înnăscut în purcei precum și sub-stanțe de semnalizare care joacă un rol în răspunsul inflamator.La doar patru zile de la infectare, cercetătorii au descoperit ex-presii crescute ale anumitor receptori patogeni TLR-2 și NOD2și molecule semnalizare implicate în reacții inflamatorii TNF-α în intestinul animalelor infectate. Parazitul declanșează astfelactivarea sistemului imunitar.

“Cercetarea noastră arată care căi de semnalizare ar puteafi implicate. Răspunsul imun începe chiar mai devreme. Acestaeste un lucru care trebuie investigat în studiile viitoare. Suntemcu un pas mai aproape de o mai bună înțelegere a bolii “, spuneGabner.

laptele matern, o SurSă de protecție

Studii anterioare efectuate de grupul de cercetare au arătatcă anticorpii de protecție împotriva coccidiozei neonatale pro-cine sunt transferați la purceii de lapte prin laptele matern di-rect după fătare. Scroafele care au fost expuse la agentulpatogen produc anticorpii respectivi de care purceii ar puteabeneficia mai apoi. În cadrul studiului următor, cercetătorii aumers chiar mai departe. Au infectat în mod deliberat scroafecu paraziți în timpul gestației, în scopul de a crește nivelul deanticorpi la animalele materne. Scopul a fost de a furniza pur-ceilor pe cât de mulți anticorpi posibil din laptele matern, înprimele zile de viață. Această vaccinare a laptelui a fost un suc-ces. Purceii de la scroafe infestate au prezentat o evoluție maipuțin severă decât purceii de la scroafe neinfectate. Cu cât oscroafă a tranferat purceilor săi mai mulți anticorpi, cu atâtsimptomele prezentate de purcei au fost mai slabe.

Journal Reference:Simone Gabner, Hanna Lucia Worliczek, Kirsti Witter, Florian R. L. Meyer, WilhelmGerner, Anja Joachim. Immune response to Cystoisospora suis in piglets: local andsystemic changes in T-cell subsets and selected mRNA transcripts in the small intes-tine. Parasite Immunology, 2014; DOI: 10.1111/pim.12116

Studiu privindsănătatea purceilor - omai bună înțelegere arăspunsului imun laparaziții intestinali

9

știrinoutăți veterinare

CURSURIONLINE

Lista Cursurilor Online Acreditate de CMVROcu 10 puncte pe www.veterinarul.ro:

1. Identificarea și diagnosticarea șchiopăturii2. Principalele afecțiuni podale la bovine3. Consultația cabalinelor partea I-a 4. Operația cezariană la carnivorele domestice 5. Operația cezariană la capra in condiții de teren6. Operația cezariană la oaie în condiții de teren7. Operația cezariană la scroafă în condiții de teren8. Operația cezariană la vacă în condiții de teren9. Cardiologie - noțiuni introductive10. Principiile glucocorticoterapiei la câine și pisică11. Afectiuni ale capsulei onglonului asociate cu laminita12. Ovariectomia la scroafă 13. Abordare și Anestezie Animale Sălbatice 14. Curs Managementul veterinar pentru Start Up15. Curs Marketing -modul întâi16. Ajustarea ongloanelor17. Tetanosul la suine18. Răspunsul imun19. Inflamația 20. Starile de hipersensibilitate 21. Starile de hipersensibilitate22. Ecografia la iapă23. Ecografie vacă24. Ovariohisterectomia la cățea25. Însămânțarea artificială26. Castrarea la armăsar27. Trichineloza 28. Stomatologie pentru animalele de companie29. Relații Publice - abordări creative

Detalii puteți afla accesând paginawww.veterinarul.ro, secțiunea cursuri.

Contactați-ne pentru ajutor utilizând siste-mul de asistență și suport online sau la

0733 96 90 91

Succes!

importa

nt

FVE - 10 Principii de certificareveterinară

Certificatul veterinar, fiind o decla-rație oficială a medicului veterinar,joacă un rol important în prevenirea șicontrolul sănătății animalelor, în pro-blemele sociale și în problemele legatede sănătatea publică. Certificatele tre-buie să fie clare și de încredere. Dinacest motiv, FVE a întocmit un docu-ment ce reprezentă principiile de bazăale certificării veterinare. Lucrarea afost publicată în 1998. Acum, 15 animai târziu, a venit timpul ca organiza-ția să revizuiască și să actualizeze do-cumentul orginal. Grupul de lucrustatuar al FVE a propus următoarele10 principii pentru certificarea veteri-nară.

Aceste 10 principii reprezintă celemai bune practici în certificarea vete-rinară.

1. Medicii veterinari trebuie să cer-tifice numai acel aspecte pe care le cu-nosc, care pot fi determinate sauatestate, fie personal, fie de către un altmedic veterinar, care are cunoștințepersonale în aspectelor în discuție șieste autorizat să furnizeze certificatul.

2. Medicii veterinari nu trebuie săemită un certificat care ar putea ridicaprobleme legate de un posibil conflictde interes.

3. Medicii veterinari nu trebuie sălase presiunile comerciale, financiaresau de orice altă natură să intervinăpentru a compromite imparțialitatealor.

4. Certificatele trebuie scrise în ter-

meni simpli, pentru a fi ușor de înțe-les.

5. Certificatele nu trebuie să utili-zeze cuvinte sau fraze care sunt capa-bile de mai multe interpretări.

6. Certificatele trebuie să fie:

a. Produse pe o coală de hârtie, sau,în cazul în care este nevoie de maimult de o pagină, într-o formă în carepaginile să facă parte dintr-un tot in-tegrat și indivizibil.

b. Având un număr unic, precumși o înregistrare într-un registru, cer-tificatele trebuie păstrate de către per-soana emitentă sau de către instituțiasau organizația la care medicul lu-crează.

7. Veterinarii ar trebui să semnezedoar certificate scrise într-o limbă pecare o înțeleg.

8. Certificatele trebuie să identificeîn mod clar subiectele de certificare.

9. Medici veterinari trebuie să sem-neze doar certificate originale. Acolounde este legal sau atunci când existăo cerere oficială pentru o copie a cer-tificatului, marcată ca atare, aceastapoate fi oferită.

10. Atunci când semnează un cer-tificat, medicii veterinari trebuie să seasigure că:

a. Semnătura este lizibilă. b. Certificatul poartă nu numai

semnătura, dar, în scris cu litere detipar, numele, calificarea, adresa, dacăeste necesară și ștampila oficială sauștampila cabinetului.

c. Certificatul poartă data la care afost semnat și emis și, în cazul în careeste cazul, perioada pentru care certi-ficatul va rămâne valabil.

d. Nici o parte a certificatului nueste lăsată albă, astfel încât să poată ficompletată de orice altă persoanădecât medicul veterinar.

e. Certificatul nu conține ștergerisau modificări, decât cele parafate șiapoi ștampilate de către medicul vete-rinar de certificare.

18 Veterinarul n nr. 24 și 25 n www.veterinarul.ro

artrologie

Rotula este un os sesamoidcare este situat la nivelul ten-donului mușchilor cvadricepssi care se mișcă pasiv în acelașitimp cu tendonul rotulian. Miș-carea rotulei în troclea femu-rala este dependentă destructura oaselor membruluipelvin și de direcția impusă demusculatura cvadricepșilor.

Luxația rotulei este una din pro-blemele ortopedice cel mai desîntâlnite la câini (Johnson 1994,Ness 1996). Se datorează în pri-

mul rând anormalităților de creștere, lu-xația traumatică fiind foarte rar întâlnită.Etiopatogenia luxației rotulei la câine afost analizată extensiv dar rămâne în con-tinuare puțin înțeleasă (DeAngelis șiHohn 1970, Robins 1990, Hulse 1993,Roush 1993, Tomlinson și Constanti-nescu 1994, Brinker 1997). O bază gene-tică a fost sugerată pentru aceastăcondiție și a fost confirmată de predispo-ziția unor rase care au fost reprezentatecel mai des de multe ori prezentând luxa-ție de rotulă la ambele picioare (LaFond2002). Rotula se poate luxa medial sau la-teral.elea şi musculatura subiecţilor afec-taţi.

Luxația rotulei a fost tradițional recu-noscută ca fiind cel mai des întâlnită lacâinii de talie mică, dar prevalența luxa-ției rotulei la câinii de talie mare pare afi în creștere. While Priester (1972) agăsit doar 48 de câini de talie mare(peste 18.2kg) cu luxație de rotulă din542 câini (9%), Hayes (1994) a descope-rit 48 câini de talie mare din 124 (39%)cu luxație patelară. Marea majoritate a li-teraturii asociază câinii de talie mare culuxația laterală de rotulă (Olmstead 1993,

Brinker 1997), oricum luxația medialăde rotulă este mai des întâlnită la toatemărimile de câini în comparație cu luxa-ția laterală de rotulă ( Hayes 1994 ).

A fost sugerat că luxația medială derotulă crește presiunea la nivelul liga-mentului cruciat cranial conducând lapredispoziția acestuia către degenerare șirupere ( DeAngelis si Hohn 1970, DeAn-gelis 1971, Willauer și Vasseur 1987) .Oricum Hayes ( 1994 ) a descoperit căprevalența degenerării ligamentului cru-ciat cranial la câinii cu luxație medială derotulă nu a fost diferită de cei care aveaualte probleme ortopedice la nivelulmembrului respectiv.

Multe tehnici chirurgicale au fostdescrise pentru stabilizarea articulațieifemuro-rotuliene (Singleton 1969, De-Angelis 1971, Trotter 1980, Tomlinson siConstantinescu 1984). Osteoartrita esteuna din sechelele comune asociate cu lu-xația rotulei (Roy 1992). Nu există nici oevidență în ceea ce privește influențareadezvoltării și progresiei osteoartritei decătre metoda de tratament chirurgicalaleasă (Willauer și Vasseur 1987, Roy1992).

ECHIPAMENT NECESAR:

l pensa chirurgicalăl foarfeca Metzenbauml foarfeca Mayol pense hemostatice Mosquitol portac chirurgicall agrafe câmp

l câmpuri sterilel bandaj elastic sterill comprese sterilel fierăstrău chirurgical l broșe diferite grosimi 1.2-1.8mml sarma serclaj diferite grosimi 0.8-

1.2mm l 2 metric (3/0) polydioxanonal 3 metric (2/0) polydioxanonal 2 metric ( 3/0 ) poliglecaprone 25l 1.5 metric (4/0) poliglecaprone 25

ANESTEZICE NECESARE

Premedicația cu acepromazină șimorfină sau metadonă este de preferatdacă nu sunt contraindicații. Adiționalse vor administra antiinflamatorii non-steroidiene pre operator. Inducția se rea-lizează cu propofol sau alfaxalone șipacientul este menținut sub anestezie in-halatorie pe tot parcursul operației. Per-fuzia cu soluție salină sau ringer estenecesară pe tot parcursul anesteziei. Adi-țional, pentru analgezie, se mai adaugăîn perfuzie ketamină (100mg în 500mlsoluție perfuzabilă) și lidocaină (120mgin 500 ml soluție perfuzabilă).

Anestezia locală postoperatorie se vaefectua folosind una din următoareleanestezice locale (lidocaina, bupivacaina,mepivacaina sau ropivacaina) Tab:1.Atenție: trebuie acordată doza corectă deanestezic local pentru a nu se depășidoza toxică.

Personal, prefer să folosesc bupiva-caina, care are o durată de instalare mai

tratament chirurgicalLuxația de rotulă

Dr. ADriAn Dumitru

DVM,MRCVS

21

Fig:1 Pregătirea pacientului pentru operație, se tunde tot părul de la nivelul jaretului până lanivelul bazinului, lateral 3-5cm cranial de creasta iliacă și până la nivelul cozii caudal, pe par-tea medială se tunde până la nivelul pubisului. Partea distală a piciorului este acoperită cu omânușă de examinare și bandaj elastic.

Fig:2 Dezinfectarea piciorului se realizează în 2 etape, prima etapa efectuându-se în pre ope-rator cu o soluție de clorhexidină 5% diluată cu apă în cantități egale timp de 5 minute, câi-nele fiind poziționat în poziție ventro-dorsală pentru această procedură.

Fig:3 După aceea, câinele este mutat în sala de operație unde este așezat într-un jgheab înpoziție ventro-dorsală cu piciorul respectiv suspendat pentru a se realiza a doua etapă a de-zinfectării.

Fig:4 A doua etapă a dezinfectării se realizează cu soluție pură de clorhexidina 5% timp deîncă 5 minute după care toată suprafața dezinfectată este pulverizată cu spirt.

Fig:5 Pentru prepararea câmpului operator se folosesc 4 câmpuri sterile suficient de mari pen-tru a acoperi tot pacientul și masa operatorie. Piciorul se ține în continuare suspendat parteadistală nefiind sterilă.

DEANGELIS, M. (1971) Patellar luxation in dogs. Veterinary Clinics of North Ame-rica 1, 403-415DEANGELIS,M.&HOHN, R. B. (1970) Evaluation of surgical correction of caninepatellar luxation in 142 cases. Journal of the American Veterinary Medical Asso-ciation 156, 587-594 Journal of Small Animal Practice_ Vol 47 January 2006 Pa-tellar luxation in large breed dogsDENNY,H.R.&MINTER, H. M. (1973) The long term results of surgery of caninestifle disorders. Journal of Small Animal Practice 14, 695-713HAYES, A. G., BOUDRIEAU,R.J.&HUNGERFORD,L.L.(1994) Frequency and dis-tribution of medial and lateral patellar luxation in dogs: 124 cases (1982–1992).Journal of the American Veterinary Medical Association 205, 716-720

6767

Când ați început cariera de doctor medic veterinar și care au fost pri-mele cazuri pe care le-ați avut de tratat ca și medic?

Am început să practic cu adevărat profesia de medic veterinar în anul 2004, cândm-am angajat la S.C  Salubris Iași , ca medic pentru adăpostul de stat, aflat pe vremeaaceea la Miroslava. Până atunci, deși absolvisem facultatea încă din anul 1992 nuavusesem ocazia să lucrez în domeniu, deși mi-am dorit mereu acest lucru. Locurilede muncă avute anterior (respectiv în învățământ, apoi într-o farmacie veterinară cucabinet), chiar dacă nu m-au făcut să mă simt împlinită din punct de vedere profe-sional, au reprezentat totuși o etapă importantă din viața mea, dezvoltându-mi abi-litățile de a relaționa cu oamenii, acele abilități legate de psihicul uman, de laturapedagogică, pentru care am descoperit că am o reală înclinație. Toate acestea mi-aufost de folos mai târziu, când, lucrând într-un adăpost de câini, de stat, a trebuit sălucrez cu publicul să fac față numeroaselor provocări, să încerc să mulțumesc pe câtposibil pe toată lumea, să lupt cu prejudecăți și mai ales să încerc să schimb menta-lități. Misiunea  mea ca medic veterinar în adăpostul de stat, în momentul angajării,trebuia să se limiteze strict la operațiile de sterilizare/castrare, act medical care aveaca scop primordial, reducerea treptată a numărului de câini fără stăpân de pe străzileIașiului. Provocările (medicale) însă, n-au întârziat să apară. Astfel, într-o dimineață,la nici o lună de la demararea proiectului inițiat de autorități, de sterilizare în masăa câinilor, m-am confruntat cu primul caz dramatic care m-a marcat pozitiv, m-adeterminat să-mi depășesc limitele și totodată mi-a întărit încrederea în aptitudinilemele profesionale. Este vorba despre o cățelușă care la câteva zile de la sterilizare, întimpul nopții și-a scos firele de la operație provocându-și eventrație și, ca și cum astan-ar fi fost de ajuns, s-a automutilat, mâncându-și o porțiune de cca 50 cm din in-testinul subțire. Nu știu de unde mi-a venit puterea, inspirația, stăpânirea de sine,cert este că toate simțurile mele s-au mobilizat spre un singur țel, acela de a salvaacea ființă care se uita în ochii mei cu  o privire pentru care nu există cuvinte în a odescrie. A fost prima și ultima operație de enteroanastomoză pe care am făcut-o,reușind să salvez cățelusa aceea. Nu mai făcusem asta niciodată, dar în astfel de si-tuații, nimeni nu te poate ajuta mai mult decât flerul, intuiția proprie, dar fără îndo-ială și  cunoștințele teoretice, care în situații de criză ies parcă la suprafață dinstrăfundurile memoriei, unde erau bine "conservate"! Au urmat multe și variate alteprovocări, cazuri inedite, care rând pe rând au contribuit la cumularea unei expe-riențe medicale veterinare, la care acum 10-12 ani nici nu îndrăzneam să visez măcar.

2. Câte ore munciți pe săptămână și cum arată o zi tipică de lucru dinviața dvoastră?

Teoretic, regimul săptămânal de lucru conform CCM, este de 40 de ore. Practic,o zi din viața mea arată cam așa: - trezirea la ora 4:30 - ieșirea din casă la 6, ședințăoperativă cu  directorii (la care participăm toți șefii de servicii din Salubris - un felde raport de activitate din ziua anterioară), la 7, la sediul Salubris (birouri) cu referate,

...suma tuturor realizărilor profesionaleA căpătat respectul proprietarilor de animale și ale celor care apărădrepturile câinilor fără stăpân. Este extrem de populară în mediile desocializare, sute de oameni interacționând cu postările pentru careîși face timp zilnic. Livioara Rotariu este un medic veterinar de succes,care, fără îndoială stăpânește arta comunicării cu oamenii care o în-conjoară. Un interviu despre cariera medicului Livioara Rotariu, des-pre provocările pe care le-a întâlnit de-a lungul timpului și despre ceînseamnă succesul în medicina veterinară.

Succes...

68 Veterinarul n nr. 24 și 25 n www.veterinarul.ro

facturi și alte treburi administrative, la cel târziu ora 9 ajung laadăpost unde rămân până la sfârșitul programului - teoreticpână la ora 15,  pentru că practic, de multe ori mă prinde ora16-17 la padoc. În acest răstimp lucrurile se succed cu o vitezăamețitoare- fac de toate, de la coordonarea angajaților, operații,dialog cu zeci de persoane, telefonic sau direct cuvizitatorii, până la munca de jos, de hrănire, șters, strâns dupacâini. Ajunsă acasă, prima mea grijă este să descarc și să dis-tribui în rețelele de socializare, pozele făcute peste zi, pentrupromovarea la adopție a cățeilor, pentru informare, sau pentruprezentarea celor mai deosebite cazuri medicale, apoi pregăti-rea pentru ziua următoare - la ora 19 legătura telefonică lapadoc cu medicul de serviciu, pentru raport, întocmirea la cal-culator a diverselor situații, referate, necesaruri etc. De cele maimulte ori mă prinde ora 23 în fața monitorului. Timpul alocatsomnului - 5 ore din 24.

Sunteți cunoscută ca fiind un adevărat avocat al ani-malelor. De cât timp lucrați în cadrul Salubris Iași și careau fost cele mai mari provocări cărora a trebuit să le fa-

ceți față în cadrul serviciului?

Cum am specificat încă de la început, lucrez la S.C Salubrisdin anul 2004, moment la care s-a dat în folosință Adăpostulpublic cu locația în comuna Miroslava, unde ne-am desfășuratactivitatea timp de nouă ani. Până în martie 2014, când ne-ammutat (împreună cu 250 de câini) din vechea locație, în noulși mai modernul Adăpost municipal, pus la dispoziție de Pri-măria Iași, situat la intrarea în Tomești. În cei 9 ani petrecuțila Miroslava m-am confruntat cu multe situații dificile atât denatură medicală cât și de natură administrativă. Eu personalreprezint instituția Salubris, ca șef de adăpost doar din anul2009, până la acel moment  adăpostul fiind coordonat de alțidoi colegi de breaslă care între timp s-au orientat spre alte do-menii. Ca instituție care deservește populația, a trebuit mereusă căutăm și să găsim o cale care să ”împace" cumva pe toatălumea. Am fost pe rând blamați de unii și lăudați de alții, astadeoarece problema gestionării câinilor fără stăpân este unafoarte delicată, iar diplomația a fost și va fi mereu  singurulnostru aliat. Aprecierile pozitive la adresa mea ca medic, suntfără îndoială  rezultatul, cum vă spuneam mai înainte, a zecide ore pe săptămână, mii de ore pe an, din timpul meu liber,alocate informării populației despre ceea ce înseamnă Adăpos-tul public al municipiului Iași. Am încercat și în mare, am reu-șit zic eu, să demonstrez că se poate și altfel, că poți fi medicveterinar devotat profesiei chiar și atunci când pacienții tăi nusunt doar animăluțe cu pedigree, crescute în puf și alintate, căpoți și că trebuie să fii OM înainte de a fi medic și de ce nu, căsatisfacțiile reușitelor profesionale se pot măsura și altfel decîtîn conturi uriașe în bănci.

Sunteți unul din cei mai apreciați medici veterinaridin sistemul de stat. Cum combinați activitatea veteri-nară cu cea de de administrare a padocului?

Vrând, nevrând, cele două aspecte ale activității mele, ceade coordonare/administrare a adăpostului și cea de medic seîntrepătrund în fiecare oră, fiindu-mi imposibil să fac o deli-mitare și să spun "astăzi, sau acum sunt doar șef de adăpost!,mâine o să fiu doar medic!", - aceasta  deoarece "neprăvăzutul"este un factor important care-mi "guvernează" activitatea înfiecare zi. Încerc să aloc timpul cuvenit și pregătirii profesio-nale continue, însă n-aș putea să cuantific exact acest aspect,științele exacte n-au fost niciodată printre preferatele mele.

Ați deschis de curând un cabinet veterinar de liberăpractică. Care este primul echipament pe care l-ațiachiziționat sau care este primul pe care doriți să îlachiziționați?

La cabinetul meu privat primul lucru achiziționat a fostmasa de operații. În acest moment cel mai mult mi-aș dori unelectrocauter profesional.

Cum definiți succesul din perspectiva dvoastră?

Succesul ?- suma tuturor realizărilor profesionale, gândulcă misiunea pentru care ai venit pe lume a fost îndeplinită!

Vă considerați un medic veterinar de succes?

Îi las pe alții să decidă dacă sunt sau nu un medic veterinarde succes, eu spun doar că sunt mulțumită de ceea ce am rea-lizat până acum.

69

Care este primul lucru pe care ați dori să îl știe unmedic veterinar proaspăt ieșit din facultate? Care ar ficele 5 "reguli" fundamentale pe care ar trebui să le știeatunci când se gândește să înceapă să practice medi-cina veterinara?

Tinerii absolventi de medicină veterinară, ar trebui să știecă profesia de medic veterinar este incompatibilă cu lipsa de

compasiune, empatie și dragoste față de viitorii lor pacienți. Așreduce cele 5 "reguli" fundamentale după care să se ghideze ti-nerii viitori medici veterinari, la 5 cuvinte simple: conștiință,omenie, tenacitate, demnitate și corolarul celor patru atributela un loc- Profesionalism!

IulIa CrețuDirectorRevista Veterinarul

CUM POT SĂ MĂ ABONEZ LA REVISTELE:

Veterinarul - Știință și Practică și Veterinarul Business

AVANTAJE MAXIME:

1. 8 reviste, la abonamentul pe un an pentru Revista VeterinarulȘtiință și Practică2. 4 reviste interactive, la abonamentul pe un an pentru RevistaVeterinarul Business.3. primești Unicul Catalog INDEX VETERINAR în format CD4. Accesul GRATUIT pentru abonați la unele CURSURI organizateonline pe veterinarul.ro. sau participarea la cursuri cu prețuri spe-ciale pentru abonați.5. Conexiunea și partajarea de informații veterinare cu peste 2500de medici veterinari, in Clubul Veterinarul - componenta social-media a secțiunii online a revistei www.veterinarul.ro. 6. Accesul la peste 3000 de articole indexate și catalogate pe spe-cii, specializări și cuvinte cheie publicate pe www.veterinarul.ro. 7. Posibilitatea de a-ți prezenta afacerea veterinară în DirectorulVeterinar cu informații complete, imagini, text și film, alături de

peste 2500 de cabinete medicale veterinare.8. Realizare website profesional, cărți de vizită sau materiale pro-moționale, suportând doar costurile de hosting sau de tipărire. 9. Primești 10 puncte SNEC la fiecare articol publicat pe www.ve-terinarul.ro și 20 puncte la fiecare articol publicat in REVISTA edițiatipărită. 10. Accesul la Veterinarul TV, program de marketing profesionaldoar pentru abonați - instalare gratuită în cabinet a unui monitorpe care rulează filme pentru proprietarii de animale. (ofertă valabilăîn limita stocului disponibil).11. Vei fi conectat permanent la informația veterinară de ultimă orăprimind prin serviciul de Newsletter săptămânal sau ori de câteori este nevoie informații proaspete iar prin serviciul de Vet Alertvei primi prin sms cele mai fierbinți informații necesare în practică.12. Partener în programul SENSA, care vă pune în directă legăturăcu proprietarii de animale, prin serviciul de asistență și suport pen-tru aceștia pe veterinarul.ro.

Talon de Abonare

Sună sau trimite SMS la 0733.96.90.91între orele 09:00 - 17:00 și primești asistență telefonică gratuită

de la personal specializat în relații publice pentru a alege cel mai bun plan de abonare și pentru a beneficia de toate avantajele abonării

Suntem o organizație independentă, non-profit și liberi să inovăm fără compromisuri

Acumulează 30 puncte în Sistemul Național de Educație Continuă astfel: 15 puncte din abonarea la Revista Veterinarul Știință și Practică +15 puncte dinabonarea la Revista Veterinarul Business.

Colecția Veterinarul la zi:

Te-ai săturat de căutatmedicamente, echipamente,consumabile?

Disponibil pe CD versiunea 2.1 GRATUIT la reabonare sau prin comandă contra cost la telefon 0733.96.90.91

INDEXUL VETERINARtot ce este necesar pentru un cabinet veterinar

într-un catalog interactiv cu peste 5.000 de pagini/8.000 produse

versiunea 2.1

72 Veterinarul n nr. 24 și 25 n www.veterinarul.ro

cursurile veterinarul.ro29 cursuri acreditate

Cursuri online acreditate de către CMVRO cu test final de 10 puncte SNEC.Detalii pe www.veterinarul.ro, meniul cursuri sau la telefon 0733.96.90.91

1. Identificarea și diagnosticarea șchiopăturii; 2. Principalele afecțiuni podale la bovine;3. Consultația cabalinelor partea I-a ; 4. Operația de cezariană la capră în condiții deteren; 5. Operația cezariană la oaie în condiții de teren; 6. Operația cezariană la scroafăîn condiții de teren; 7. Operația cezariană la vacă în condiții de teren; 8 . Afectiuni alecapsulei onglonului asociate cu laminita; 9. Curs Ovariectomia la scroafă; 10. Ajustareaongloanelor; 11. Tetanosul la cabaline și suine; 12. Ecografia la iapă; 13. Ecografie vacă;14 Însămânțarea artificială; 15. Castrare armăsar; 16. Trichineloza

1. Operația cezariană la carnivorele domestice; 2. Cardiologie 1 noțiuni intro-ductive; 3. Principiile glucocorticoterapiei la câine și pisică; 4. Anestezia laanimalele sălbatice; 5. Răspunsul imun; 6. Inflamația; 7. Starile de hipersen-sibilitate 1; 8. Starile de hipersensibilitate curs 2 ; 9. Ovariohisterectomia lacățea; 10. Stomatologie

1. Curs Managementul veterinar pentru Start Up; 2. Marketingul în cabinetele medi-cale veterinare; 3. Relatii Publice - abordări creative

animale de rentă animale de companie

business