+ All Categories
Home > Documents > Revista smart money coanda

Revista smart money coanda

Date post: 08-Apr-2016
Category:
Upload: henri-coanda
View: 235 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Revista de educatie si informare financiara 2014 Colegiul Tehnic Henri Coanda Timisoara
10
SMART MONEY IN ACEST NUMAR: SFATURI financiare - de la teorie la practică: Ce este educația financiară? De vorbă cu profesorii noștri Glosar de termeni utili Îmblânzirea bugetului - Decalog CÂND VISUL DEVINE REALITATE Dacă te-ai născut sărac nu-i vina ta, dar dacă mori sărac ești de vină!!! Oana Pârvan, un viitor în ie EXPERIENȚE FIRMELE DE EXERCIȚIU pe podium STUDII DE CAZ Piaţa online între comoditate și necesitate Tânărul și bugetul familiei Moſt... cu dependență O afacere trebuie să te motiveze, să te facă să te simiți bine și să te oblige să îți exersezi creativitateaRichard Brandson Revistă de educație și informare financiară - 2014 Colegiul Tehnic „Henri Coandă”
Transcript
Page 1: Revista smart money coanda

SMART MONEY

IN ACEST NUMAR:

SFATURI financiare - de la teorie la practică: Ce este educația financiară?

De vorbă cu profesorii noștri

Glosar de termeni utili

Îmblânzirea bugetului - Decalog

CÂND VISUL DEVINEREALITATEDacă te-ai născut sărac nu-i vina ta, dar dacă mori sărac ești de vină!!!

Oana Pârvan, un viitor în ie

EXPERIENȚE

FIRMELE DE EXERCIȚIU pe podium

STUDII DE CAZPiaţa online între comoditate și necesitate

Tânărul și bugetul familiei

Moft... cu dependență

„O afacere trebuie să te motiveze, să te facă să te simiți bine și să te oblige să îți exersezi creativitatea”

Richard Brandson

Revistă de educație și informare financiară - 2014 Colegiul Tehnic „Henri Coandă”

Page 2: Revista smart money coanda

Smart Money 2 Sfaturi Financiare

Ce este educaTia financiarA?

Educaţia financiară reprezintă un procedeu prin care dobândim cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi care îmbunătăţesc felul nostru de a ne gestiona resursele şi

de a obţine mai multe beneficii din banii noştri. Ne ajută să menţinem un echilibru financiar, să facem economii pen-tru unele situaţii neprevăzute, știm să strângem avere sau să economisim pentru diverse obiective din viaţa de zi cu zi.În prezent, trebuie să fim bine informaţi despre instrumentele financiare pe care le folosim sau pe care diverse instituţii ban-care încearcă să ni le vândă. Pentru a utiliza aceste servicii, avem nevoie să înţelegem în ce măsură satisfac nevoile noastre şi ce obligaţii avem în calitate de clienţi. Astăzi avem la dispoziţie o gamă largă de servicii financiare care ne pot uşura viaţa şi în acelaşi timp ne ajută să ne atingem obiectivele, cu condiția să le înţelegem pe fiecare în parte şi să ştim să le folo-sim în avantajul nostru.Primul pas în educaţia financiară este acela de a înţelege cum să câştigăm bani, să avem mai multe surse de venit, astfel încât să nu fim 100% dependenţi de un salariu. Apoi, ştiind cât şi de unde avem bani, este important să avem şi o evidenţă a chel-tuielilor pentru a putea planifica investiţii ulterioare. Metodele de economisire a banilor sunt multiple, iar pentru a face cele mai bune alegeri trebuie de asemenea să fim informați şi să înţelegem avantajele şi dezavantajele fiecărei opţiuni, iar înţelegerea intrumentelor financiare este crucială în situaţia economică actuală.

De ce ar alege un om sA fie educat din punct de vedere financiar?

Ar alege acest lucru pentru că lipsa educaţiei financi-are duce, de cele mai multe ori, la probleme financi-are. Odată informat, ştii că nu lipsa banilor creează

cele mai mari obstacole financiare, ci lipsa educaţiei, de-oarece e mai uşor să aplici principii simple care pot aduce rezultate extraordinare, decât să încerci să economiseşti anevoios prin tot felul de metode.

DE LA TEORIE LA PRACTICA

DE VORBA CU PROFESORII NOSTRI

Emilia Lăzărel, profesor de economie1. Ce influenţă are educaţia financiară asupra oamenilor?Educaţia financiară îi ajută pe oameni să îşi gospodărească mai bine resursele financiare, să ia decizii corecte privind viaţa lor, să identifice căile prin care îşi pot majora venitu-rile.2. Dumneavoastră cum aţi învăţat să vă gestionaţi veni-turile? În anii de tinereţe nu mi-am gestionat corect veniturile. Am facut destule greşeli. Am învăţat să-mi gestionez corect veniturile din momentul în care mi-am întemeiat propria familie. Am devenit mai responsabilă. Din păcate, noi nu aveam parte de niciun fel de educație în acest sens. A tre-buit să învățam din greșelile noastre și ale altora!3.Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le fac tinerii în privinţa bugetului?Tinerii au tendinţa de a cheltui destul de repede venitu-rile de care dispun. Mai grav este că adesea nu consumă venituri proprii. Consider că o parte importantă din bani se consumă pentru cumpărarea de ţigări, bere etc. De ase-menea sume importante se consumă în cluburi.Tinerii ar putea fi corectaţi numai în măsura în care sunt antrenaţi în muncă. Să înţeleagă cu adevărat valoarea banilor în raport cu efortul depus pentru a-i câştiga.4. Care credeţi că este cea mai gravă greşeală care duce în impas financiar o familie. Consideraţi că preponderent este venitul modest sau lipsa de educaţie în privinţa gestionării acestuia?Cred că în ultimul timp una dintre greşelile care au deze-chilibrat, uneori ireversibil, stabilitatea financiară a unei familii a constat în contractarea de credite. Atât în Româ-nia, cât şi în alte ţări ale lumii contractarea de credite iresponsabile a dus anumite familii la faliment. Lipsa de educaţie financiară a familiei mi se pare cauza cea mai importantă care duce familia la eşec financiar.Educaţia financiară trebuie studiată în toate şcolile, indife-rent de profil, aşa cum fiecare cetăţean trebuie să deţină informaţii minime despre: buget de venituri şi cheltuieli, credite bancare, riscuri, dobânzi, depozite, conturi de economii, deschiderea unei afaceri. În încheiere, vă propun o glosar minimal de termeni utili oricui.

Page 3: Revista smart money coanda

Smart Money 3 Sfaturi Financiare

GLOSAR DE TERMENI UTILI

Buget Un plan (sau o situație estimativă) privind venitu-rile și cheltuielile prevăzute pentru o perioadă de timp specificată, din viitor. În-tr-un buget echilibrat, cele două componente sunt egale. Bugetele sunt nece-sare deoarece încasările și cheltuielile nu se efectuează concomitent. La compani-ile mari, alcătuirea bugetu-lui este un proces care se desfășoară anual, încasările și cheltuielile viitoare fiind defalcate în estimate lunare. Credit Împrumut de fonduri acor-dat de către o instituție bancară. Creditele se defi-nesc după durată, destinație, garanțiile aduse, monedă etc. Creditul de consum este acordat persoanelor fizice în scopul achiziționării de bunuri de consum cu plată

în rate; creditul documentar este o tehnică de decontare a unei operațiuni comerciale în derularea căreia o bancă mandatar a debitorului emite un acreditiv în bază documentelor de expediție a mărfurilor; creditul ipo-tecar este un împrumut acordat unei persoane pen-tru achiziționarea unui bun imobiliar (locuința, teren), acesta constituind totodată garanția creditului; creditul revolving sau creditul cu reînnoire automată se acordă unui client, într-o sumă determinată și este reînnoit pe măsură rambursării. Cont de card Cont bancar aferent fiecărui card emis; funcționează în regim de cont curent. Cont bancar Aranjament de depunere și păstrare a banilor într-o bancă; contul curent sau

depozitul la vedere este purtător de dobândă foarte mică sau nepurtător de dobândă și oferă clien-tului posibilitatea retragerii sumelor în orice moment; în conturile de depozit și de economii sumele sunt depuse la termen, acestea fiind întotdeauna purtătoare de dobândă. Cont curent Mijloc de evidență de o formă specială, în care se reflectă în expresie valorică, și uneori cantita-tiv, existențele de mijloace, procese și surse economice și modificările succesive ale acestora în decursul unei perioade de timp. DobândăOrice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, indiferent dacă tre-buie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii, în

legătură cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar , vânza-re cu plată în rate sau orice vânzare cu plată amânată. Risc Eveniment viitor, posi-bil dar incert, având drept consecință o pagubă. Risc asiguratPosibilitatea survenirii unui eveniment menționat în condițiile de asigurare; probabilitatea de mani-festare a fenomenelor na-turale, cu caracter aleatoriu (întâmplător), care provoacă pagube. Risc financiar Prejudiciul pecuniar la care este expus Asiguratul prin nerambursarea la scadență a redevențelor și a valorii re-ziduale datorate de Utiliza-tor, ca urmare a deteriorării situației financiare a aces-tuia.

IMBLANZIREA BUGETULUI - DECALOG -

1. Fii şeful bugetului tău, nu invers! 2. Bugetul trebuie planificat, justificat, respectat!3. Bugetul este un obiectiv! Formulează-l şi luptă-te să îl atingi!4. Fii echilibrat în estimări!5. Buget fix, gândire flexibilă!6. Nu cheltui niciodată mai mult decât câştigi!7. Economisește (puţin, dar) constant!8. În orice achiziţie alege cu discenământ, cântărind raportul preţ/calitate!9. Rezolvă-ţi dilemele financiare, înainte să devină probleme!10. Bugetul trebuie verificat permanent!

Pagini realizate de DANIELA VICTO0RIA GROZE

Page 4: Revista smart money coanda

Smart Money 4 De La Vis La Realitate

DACA TE-AI NASCUT SARAC NU-I VINA TA, DAR DACA MORI SARAC ESTI DE VINA!!!

- Bill Gates -

Cu siguranţă numele lui Bill Gates le este cunoscut multora. Deşi a ajuns miliardar, el continuă să muncească din greu, cu aceeași pasiune și determinare.Bill Gates a început să creadă în destinul său de a ajunge miliardar, chiar de pe băncile liceului. El a început să fie

interesat de computere pe când era în clasa a VII-a. Bill şi prietenul său, Paul Allen, îşi făcuseră un obicei din a chiuli de la unele ore pentru a folosi, în acest timp, calculatorul şcolii, apucându-i uneori şi noaptea la computer. Pe vremea aceea, Bill Gates realiza primul său program: un joc X şi 0 .Celor doi liceeni li se iveşte , la scurt timp, o oportunitate perfectă. O firmă producătoare de computere anunţă că oferă gra-tuit computere celor care descoperă la aparatele produse de ea lucruri care pot fi îmbunătăţite, iar cei doi oferă o listă de nu mai puţin de 300 de elemente care pot fi îmbunătăţite, firma propunându-le o colaborare.După liceu, alege să urmeze cursurile facultăţii de drept la Harvard, dar nu îşi pierde pasiunea pentru computere şi creează limbajul Basic. Succesul său îi determina pe cei doi să înfiinţeze propria firmă - Microsoft. Spre surpriza sa, firma are un mare succes. Angajează patru programatori pe care îi invită să se simtă ca la ei acasă şi vine cu ideea ca cei patru să doarmă la birou pentru ca după câteva ore să reînceapă munca. Sistemul a dat roade, iar banii au început să curgă. În anii următori, Microsoft a lansat noi programe: Word, Excel, Windows.Miliardar în dolari, Bill Gates continuă şi azi să lucreze 16 ore pe zi, îşi redistribuie o mare parte din venituri sectoarelor so-ciale şi nu îşi răsfaţă copiii, pentru că fiecare trebuie să înveţe să-şi câştige existenţa prin forțe și fapte proprii.

ANDRADA-ALEXANDRA POPA și ANDRADA-RENETA POPA

Page 5: Revista smart money coanda

Smart Money 5 De La Vis La Realitate

Un Viitor In IeOana Parvan

Chiar dacă nu rogi viaţa să îţi spună poveşti, aceasta se va încăpăţâna să ți le spună, iar tu trebuie să asculți. Nu le lăsa pe cele rele să dăinuie, transformă-le în poveşti cu final fericit!Aşa s-a întâmplat şi în cazul Oanei Pârvan, o tânără din judeţul Mehedinţi, care a ştiut cum să îmbine utilul cu

plăcutul şi a reuşit să treacă peste o perioadă dificilă a vieţii. Încercând să-şi construiască o carieră strălucită a ales să urmeze o facultate de economie, pe care a absolvit-o cu succes. Şi-a găsit un loc de muncă, însă în anul 2009 s-a trezit şomeră.Dezamăgită, dar cu mult mai mult timp liber a decis că trebuie să îşi găsească o ocupaţie care să îi aducă un câştig şi care să o ajute să treacă peste acea perioadă şi şi-a pus nădejdea în pasiunea ei principală, meşteşugul costumelor populare. A lucrat costume populare care au trezit admiraţia tuturor, însă ideea afacerii a încolţit în momentul în care i-a fost cerut să vândă unul dintre acestea. A livrat apoi, cu succes, unui ansamblu câteva costume şi în 2010 a intrat în lumea afacerilor.Bineînteles că scepticii din jurul ei nu au lipsit, dar tânăra a crezut în forţele proprii şi a reuşit. Câteva luni mai târziu îşi pro-punea ca, în doi ani, cifra de afaceri să fie dublată şi să distribuie produse în toate colţurile ţării şi susţine cu tărie că pasiunea este motorul afacerii.

„Cel mai important lucru pentru a avea succes este să ai încredere şi să-ţi placă ceea ce faci, principii etice şi mo-rale solide şi, nu în ultimul rând, cunoştinţe în domeniul antreprenoriatului” Oana Pârvan

ANA MARIA GROZE

Page 6: Revista smart money coanda

Smart Money 6 Experiente

FIRMELE DE EXERCITIU pe podium

În perioada 7-8 aprilie 2014, la Arad, a avut loc Târgul Regional al Firmelor de Exercițiu - ediția a II-a, la care au participat elevi de la colegiile cu profil servicii, din întreaga ţară.Competitorii s-au întrecut la secţiunile: cea mai bună promovare, comunicare profesională în limba engleză, cea

mai bună prezentare a firmei, cel mai bun stand, tranzacţii, cea mai bună pagină web şi cea mai bună firmă.Colegiul nostru s-a înscris la toate secţiunile, fiind reprezentat, cu succes, de 5 firme de exerciţiu: „FE Divine SA”, „FE Blue Fashion SRL”, „FE Belissima Style SRL”, „FE Golden Bees SRL” şi „FE Simaris Tours SA”. Părerile au fost împărţite, dar majoritatea elevilor au fost încântaţi de desfăşurarea târgului. Câţiva, mai puţin timizi, ne-au acordat şi câte un interviu.

Smart Money: Prezintă-mi, te rog, firma din care faci parte.Alexandra Mîndrean: În primul rând mă numesc Mîndrean Alexandra, sunt şef departament marketing şi sunt de la Co-legiul Tehnic „Henri Coandă” Timişoara. Firma noastră se numeşte Blue Fashion, are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al produselor textile, este formată dintr-o parte a colectivului clasei a XII-a E, fiind îndrumaţi de doamna profesoară Lăzărel Emilia.SM: Cu ce te ajută pe tine firmele de exerciţiu?AM: Firmele de exerciţiu şi participarea la târguri mă ajută să îmi dezvolt spiritul antreprenor. Am învăţat să lucrez în echipă şi să fiu mai tolerantă, să îmi organizez mult mai bine activităţile.SM: Ce părere ai despre firmele de exerciţiu?AM: Consider că firmele de exerciţiu ne ajută atât în dez-voltare profesională, cât şi în dezvoltare personală.SM: Şi viaţa de licean la un profil economic te-a influenţat în vreun fel, ai învăţat să îţi organizezi mai bine bugetul?AM: Da! Sunt ferm convinsă că odată cu trecerea timpului învăţăm lucruri noi, iar luând contact cu lumea economiei am învăţat să îmi administrez bugetul şi nu numai.SM: Vă așteptați la premii?AM: Da, avem aşteptări, însă suntem şi realişti. C

olegiul nostru s-a întors la Timişoara cu 5 premii, răsplată a eforturilor depuse atât de elevi, cât şi de profesorii coordonatori.

Page 7: Revista smart money coanda

Smart Money 7 Experiente

SM: Observ că eşti un om activ aici la standul tău, aşa că prezintă-mi, te rog, firma de exerciţiu din care faci parte.Georgiana Stan: Eu sunt Georgiana Stan, sunt manager general al firmei de exerciţiu FE Belis-sima Style SRL. Obiectul nostru de activitate este prestarea de servicii de înfrumuseţare (cosmetică, coafură, manichiură, pedichiură).SM: Cu ce te-au ajutat pe tine firmele de exerciţiu?

GS: Firmele de exerciţiu m-au ajutat să îmi îmbunătăţesc abilităţile de a vorbi în faţa unui public, de a prezen-ta un proiect, mi-au îmbunătăţit abilităţile de lider, pentru că, aşa cum am zis mai devreme, sunt managerul firmei, abilităţi de negociere, practic a fost impulsul care m-a iniţiat în lumea afacerilor. Pe lângă asta am învăţat cum să întocmesc docu-mentele contabile şi cum să port corect o discuţie

legată de business, ce puncte trebuie atinse în genul acela de discuţie.SM: Şi viaţa de licean la un profil economic te-a influenţat în vreun fel, ai învăţat să îţi organizezi mai bine bugetul?GS: Da, chiar mult mai bine! Calculez şi TVA-ul şi recunosc, îmi e ciudă că uneori e atât de mare.SM: Această activitate, fimele de exerciţiu, ţi se pare benefică?GS: Da, e o activitate benefică! Te iniţează, îţi

trezeşte interesul. Pot spune că sunt convinsă că în afaceri vreau să activez şi consider un bun prilej de a învăţa anumite lu-cruri pe care nu le găseşti în teorie.SM: Aşteptări de câştig, aici la târg, aveţi?GS: Sper să câştig, evident, pentru că am muncit foarte mult şi am investit efort, muncă şi dăruire.SM: Felicitări! Îţi mulţumesc!GS: Cu mare plăcere!

Pagini realizate de:DANIELA VICTORIA GROZE și IOANA GRUIA

Page 8: Revista smart money coanda

Smart Money 8 Studiu De Caz

Piata online intre comoditate si

necesitate

În ultimul deceniu piaţa online a cunoscut o adevărată ascensiune în România, mai ales în rândul tinerilor, care sunt în pas cu tehnologia.

Principalul avantaj al cumpărăturilor online îl reprezintă tim-pul economisit, atât de prețios în zilele noastre. Un alt avantaj îl reprezintă faptul că poţi compăra produsele de pe diferite site-uri.Principalele dezavantaje ale cumpărăturilor online sunt chel-tuielile de transport, dar şi faptul că nu vezi produsul faţă în faţă. Astfel foarte multă lume a fost păcălită. Două situații despre care am citit recent sunt deopotrivă triste și amuzante. Un om a cumpărat un calculator online, dar în loc de calcula-tor i s-a trimis o cutie plină cu pietre. Un alt caz este cel al unei tinere care a achiziţionat o pereche de pantofi mărimea 37, culoarea roz, dar care a primit măsura 40 culoarea gri.Un alt aspect de care trebuie să ţineţi cont atunci când achiziţionaţi un produs de pe internet este certificatul de garanţie, dar şi factura care atestă faptul că produsul nu este furat. Foarte mulţi oameni au cumpărat telefoane de pe in-ternet care au fost furate şi depistate ulterior. Astfel, oamenii nu au putut dovedi proveniența telefoanelor din cauza lipsei facturii ceea ce a dus, în final, la confiscarea aparaturii.Anumite site-uri au pus la dispoziţia clienţilor posibilitatea de a returna cumpărăturile în caz că nu sunt mulțumiţi de pro-dusele achiziționate. Nu vă lăsaţi însă păcăliţi de această opor-tunitate deoarece tot dumneavoastră veţi suporta cheltuielile de transport.Aşadar, piaţa online este presărată atât cu avantaje cât şi cu dezavantaje. Cumpăraţi doar de pe site-urile despre care știți sigur că își desfășoară activitatea legal.

ROXANA RAMONA MINCIUNĂ

Tinerii si bugetul familiei

fiecare familie are un buget pe care şi-l gestionează diferit, în funcţie de veniturile şi cheltuielile pe care le are.

Fiind interesaţi de felul în care familiile îşi gestionează bugetul, am dorit să aflăm obiceiurile financiare din fami-liile unor colegi de clasă.Kantor Alexandru este singur la părinţi, însă, din păcate părinții lui sunt despărțiți. Alexandru locuiește împreună cu bunica lui maternă, iar veniturile provin din pensia bu-nicii şi banii trimiși lunar de mama lui care este plecată la muncă în Italia. Pe lângă aceste venituri, primeşte de la tatăl său o pensie alimentară.O mare parte din aceste venituri, aproximativ 40%, se alocă pentru cheltuielile alimentare şi de întreţinere (gaz, ener-gie electrică, telefon, internet etc.). Sume mai mici sunt alocate pentru îmbrăcămintea şi cheltuielile personale ale lui Alexandru, cum ar fi ieşirile în oraş (aproximativ 15%). Restul banilor sunt gestionaţi de către bunică pentru a asigura traiul zilnic.După informaţiile obţinute de la colegul nostru, am dorit să aflăm cum se gestionează bugetul într-o familie cu doi copii, o fată şi un băiat.Colega noastră, Ştef Stevanca, ne-a prezentat situaţia din familia sa. Ea locuieşte împreună cu fratele și părinţii. Veniturile lunare provin din salariile ambilor părinţi, care sunt angajați. În mare parte, mama ei gestionează bugetul, deoarece dumneaei cunoaşte cel mai bine nevoile pe care familia le are.Cea mai mare parte din buget, aproximativ 50%, se cheltuiește pentru întreţinere (gaz, energie electrică, tele-fon etc.) şi chiria lunară.O altă parte din venituri se duce pe alimente și şcoala (aproximativ 30%). Restul banilor se cheltuiesc pe carburanţi, deoarece părinţii merg la serviciu cu maşina personală şi pentru alte nevoi.Din experiența personală, dar și din discuțiile cu colegii se desprinde o concluzie foarte importantă. Bugetele de care dispun familiile sunt cel mai adesea gestionate pentru a putea acoperi cheltuielile indispensabile traiului zilnic, iar tinerii, de mult ori, se simt frustrați de îngrădirile financi-are impuse de familii De aceea considerăm necesar ca orice tânăr să își gândească o strategie prin care să încerce să contribuie, prin efort personal, la suplimentarea bugetului familiei.

AMALIA ARDELEAN și ALEXANDRA MÎNDREAN

Page 9: Revista smart money coanda

Smart Money 9 Studiu De Caz

Moft… cu dependenTA

Cel mai bine se înscrie aici obiceiul tinerilor de a ieşi în cluburi, cât mai des. Oare

ce fac adolescenții, seară de seară, în club şi cam câţi bani cheltuiesc? Trebuie să recunosc, nu sunt adepta ieşirilor de acest gen, dar mă întreb pe ce cheltuiesc ei, în fiecare noapte, câteva sute de lei?Interesată de această temă, am dis-cutat cu mai mulți colegi și prieteni şi am ajuns la concluzia că, în mare parte, tinerii consideră că numai așa simt că trăiesc, că sunt în centrul atenției. O fi sau nu banul o metodă de a te afirma, rămâne de văzut, cert e că ei simt că au toată lumea la

picioare atunci când posedă o sumă maricică de bani. Cheltuiesc cu nemiluita încercând să îşi arate su-perioritatea în faţa celor care nu îşi permit, fără să se gândească, măcar o clipă, că suma pe care o risipesc ei în câteva seri sau poate chiar în-tr-o singură seară poate reprezen-ta bugetul lunar al unei familii modeste. Îmi vin în minte vorbele rostite cu tristețe și reproș de un domn: „Dacă ar trudi tineretul pentru bani...”.Dar nu la comportamentul nesăbuit al tinerilor, când e vorba de bani vreau să mă refer, ci la lipsa de educaţie economică, în acest caz.

Dintr-un simplu moft, se ajunge la un obicei indispensabil care atrage după sine o cheltuială destul de consistentă. Dacă un tânăr ar renunţa pentru o lună la ieşitul în club şi ar strânge suma care urma să fie risipită, ulte-rior ar fi mirat să vaadă ce a pierdut. Făcând, însă, o investiţie, ar obţine un profit, iar cheltuiala nu ar fi în zadar. Tinerii ar trebui să înveţe să economisească, să strângă bani albi, pentru zile negre. Din această cauză avem nevoie de educaţie financiară şi se observă, cu uşurinţă, lipsa ei în rândul tinerilor.

DANIELA VICTORIA GROZE

Page 10: Revista smart money coanda

ECHIPA REDACTIONALASMArt money

COLEGIUL TEHNIC „HENRI COANDĂ”, CLASA a XII-a E

REDACTOR ȘEF: DANIELA VICTORIA GROZEREDACTOR ȘEF ADJUNCT: ALEXANDRA MÎNDREANSECRETARI DE REDACȚIE: LOREDANA OPREA, GEORGIA STROESCU, ALEXANDRA LUCANUREDACTORI: ANDRADA-ALEXANDRA POPA, ANDRADA-RENETA POPA, IOANA GRUIA, ROXANA MINCIUNĂ, AMALIA ARDELEANU, ROXANA VDOVICENCOCOLABORTOR: ANA MARIA GROZECORECTORI: ALINA MATIASCIUC, ANDREEA FILIP, AIDA MOROȘAN, ANITA KALAPATIEDITARE: FLAVIUS MUREȘANFOTO: ALEXANDRU CRAIU, ALEXANDRU KANTORPROFESOR COORDONATOR: CRENGUȚA BRATU


Recommended