REVISTA ROMÂNĂ DE CONCURENȚĂ · 2013-12-24 · Revista Română de Concurență 4 Profesiile...

Consiliului Concurenţei – RomâniaPiaţa Presei Libere nr. 1, sector 1, 013701, BucureştiE-mail: [email protected]


REVISTA ROMÂNĂ DE CONCURENȚĂ

Romanian Competition Journal

Nr. 2 / 2013



cop 01_Layout 1 12.12.2013 11:52 Page 1


Apare sub egida Consiliului Concurenţei – RomâniaPiaţa Presei Libere nr. 1, sector 1, 013701, Bucureşti, RomâniaE-mail: [email protected]

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC

Adriana Almăşan – Universitatea din BucureştiMihai Berinde – Universitatea din OradeaBogdan Chiriţoiu – Universitatea din BucureştiSorin David – Universitatea din BucureştiDaniel Dăianu – Şcoala Naţională de Studii Politice şi AdministrativeDalina Dumitrescu - Academia de Studii EconomiceIoannis Kokkoris – University of Reading Ioannis Lianos – University College LondonGheorghe Oprescu – Universitatea Politehnică din BucureştiTheodor Purcărea – Universitatea Româno-AmericanăGabriela Ţigu – Academia de Studii EconomiceLiviu Voinea – Academia de Studii EconomiceAnca Chiriță – Durham Law School

COMITETUL EDITORIAL

Florin Andrei George AngliţoiuDaniel Stan

RECENZENŢI

Prof.univ.dr. Gabriela ŢiguLect.univ.dr. Adriana AlmăşanConf.univ.dr. George Angliţoiu

ISSN 2343 – 9785

Copyright © 2013, Consiliul Concurenţei – România

Opiniile exprimate în cuprinsul articolelor constituie păreri personale ale autorilorşi nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere ale Consiliului Concurenţei.

cop 01_Layout 1 12.12.2013 11:52 Page 3

Nr. 2 / 2013

REVISTA ROMÂNĂ DE CONCURENȚĂRomanian Competition Journal

Project 1_Layout 1 12.12.2013 16:14 Page 1

Revis

ta R

om

ână d

e C

oncure

nță

2

CUPRINS

1. Profesiile liberale şi mediul concurenţial în România / p. 4Bogdan Chiriţoiu

Preşedinte Consiliul Concurenţei Nicoleta Crişan

Consiliul Concurenţei- inspector de concurenţă 2. Un Instrument Economic de Evaluare a Caracterului

(Pro)Concurențial al Industriilor: Indicele Agregat de Presiune Concurențială / p. 20

Radu A. Păun

Consiliul Concurenţei, Direcţia Cercetare -Sinteze, inspector de concurenţăPaul Prisecaru

Consiliul Concurenţei, Direcţia Cercetare-Sinteze, director adjunct

3. Analiza efectelor unilaterale. Abordarea în cazul concentrărilor economice orizontale din sectorul de retail / p. 52

Oana Romano

Consiliul Concurenţei- inspector de concurenţăDanusia Vamvu

Consiliul Concurenţei- inspector de concurenţă4. Politica de concurență în contextul responsabilității sociale

a corporațiilor / p. 70Constantin BELU

Consiliul Concurenţei- inspector de concurenţăMihail BUŞU

Consiliul Concurenţei- inspector de concurenţă

Contribuţii studenţesti

5. Impactul comisioanelor interbancare asupra comercianților și a consumatorilor / p. 82

Anca-Iulia Gîrjob

Student, Facultatea de Drept, Universitatea BucureştiMaria-Raluca Gîrbacea

Student, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti6. Particularități privind problema probei în acțiunile

în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor UE antitrust / p. 100

Alexandra Luiza Mares,

Masterand la Dreptul Uniunii Europene, FD-UB


Rom

ania

n C

om

petition J

ourn

al

3

TABLE OF CONTENTS

1. The Liberal professions and the Competitive Environment in Romania International Competition Policy / p. 5

Bogdan Chiriţoiu

President of Romanian Competition Council Nicoleta Crişan

Competition Inspector –Romanian Competition Council2. An Economic Instrument to Evaluate the (Pro)Competitive

Nature of Industries: The Aggregate Index of Competitive Pressure / p. 21

Radu A. Păun

Competition Inspector- Research Department, Romanian Competition CouncilPaul Prisecaru

Deputy director- Research Department, Romanian Competition Council

3. Unilateral Effects Analysis. The Case of Retail Horizontal Merger / p. 53

Oana Romano

Competition inspector- Romanian Competition Council Danusia Vamvu

Competition inspector- Romanian Competition Council 4. Competition policy in the context of corporate social

responsibility / p. 71Constantin BELU

Competition inspector- Romanian Competition CouncilMihail BUŞU

Competition inspector- Romanian Competition Council

Student Contributions:

5. The Impact of Interchange Fees on Merchants and Consumers / p. 83

Anca-Iulia Gîrjob

Student- Bucharest University, Faculty of LawMaria-Raluca Gîrbacea

Student- Bucharest University, Faculty of Law6. Evidence Characteristics in Actions for Damages Based

on Breaches of EU Antitrust Law / p. 101

Alexandra Luiza Mares,

Master student – EU Law, FD-UB


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

4

Profesiile liberale şi mediul concurenţial din România

Bogdan ChiriţoiuNicoleta Crişan

Rezumat:Restricţionările existente în domeniul profesiilor liberale fac de ani

de zile obiectul de analiză şi de intervenţie al autorităţii de concurenţă.Caracterizate de forme de exercitare a profesiei specifice, de la birouri,cabinete, individuale sau asociate la societăţi civile profesionale, societăţiprofesionale cu răspundere limitată samd., profesiile liberale se supunregulilor de concurenţă chiar şi atunci când sunt împutenicite să efectuezeactivităţi de interes public.

Aproape că nu există profesie care să nu fie reprezentată de oorganizaţie/asociaţie profesională, de la avocaţi, notari publici, arhitecţi,contabili autorizaţi şi experţi contabili, medici, medici veterinari, farmacişti,executori judecătoreşti, practicieni în insolvenţă, auditori financiari, laprofesii ceva mai noi: evaluator, consilier fiscal, mediator, auditor energeticetc. Rolul acestor asociaţii ar trebui să fie acela de a contribui la creştereaeficienţei domeniului în care activează, prin furnizarea către membri deservicii care includ activităţi de training, prin elaborarea şi aplicarea unorcoduri de etica profesională sau de bune practici şi, in unele cazuri, prinreprezentarea si apararea interesele membrilor lor în relaţiile cu terţii.

Riscul unor restricţionări asupra concurenţei este cât se poate deserios atunci cand asociaţiile profesionale sunt abilitate de stat să emităreguli ce limitează intrarea pe piaţă şi interzic comportamentul concurenţialbenefic, mai ales atunci când accesul pe o piaţă este condiţionat de intrareaîn respectiva asociaţie. În anumite limite, apartenenţa membrilor uneiprofesii la o organizaţie de acest tip oferă siguranţă beneficiarilor serviciiloroferite prin faptul că respectivii profesionişti sunt obligaţi să-şi perfecţionezeîn mod continuu pregătirea, să respecte anumite reguli de eticăprofesională sau să răspundă disciplinar în cazul în care comit greşeli.Atunci însă când o astfel de apartenenţă atrage după sine uncomportament concertat, coordonat, de exemplu în materie de preţuripracticate, beneficiarul va fi lipsit de avantajele negocierii libere a acestoracu cel care i-a furnizat serviciul.

Cuvinte cheie: profesii liberale, asociaţii/organizaţii profesionale, restricţii,acces pe piaţă, privilegii, onorarii, comportament coordonat, discriminare


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

5

The Liberal professions and theCompetitive Environment in Romania

International Competition Policy

Bogdan ChiriţoiuNicoleta Crişan

Abstract:The existing restraints in the liberal professions field have been the

subject of analysis and intervention of competition authority for years.Characterized by specific forms of professional practice from offices,chambers, individually or associated in professional civil companies,professional limited liability companies etc., the liberal professions are thesubject of competition rules even though they are empowered to performactivities of public interest.

There is almost no profession that is not represented by aprofessional organization/association of lawyers, notaries, architects,accountants and auditors, physicians, veterinarians, pharmacists, bailiffs,insolvency practioners, financial auditors to newer professions: assesor,tax advisor, mediator, energy auditor etc.

The role of these associations should be to increase the efficiencyof their field by providing services to members which include trainingactivities, the development and application of professional ethics codes orbest practices and, in some cases, by representing and defending theinterests of their members in relations with third parties.

The risk of restrictions on competition is quite serious whenprofessional associations are empowered by the state to issue rules thatare limiting market entry and prohibiting beneficial competitive conduct,especially when market access is conditional upon the association.

Within certain limits, the membership of professional members of anorganization of this type provides security services to beneficiaries.Because those professionals are forced to continually improve training, toobserve certain rules of professional ethics or disciplinary liability if theymake mistakes. But when such membership entails concerted conductcoordinated, for example in terms of prices, the beneficiary will be deprivedof the benefits of free negotiating with the one who provided the service.

Key words: liberal professions, professional organization/association,restraints, market access, privileges, fees, coordonated behavior,discrimination


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

6

Profesiile liberale din România

Profesiile liberale au evoluat în România ca în multe alte ţări din lumeadezvoltată ca sisteme închise care conservă ample privilegii pentru membrii lor,astfel încât încercările moderne de a creşte competiţia în aceste sectoare s-aulovit de o rezistenţă serioasă1. De altfel, modelele urmate în procesul dereglementare a modului de organizare şi de exercitare al acestor profesii au fostmai degrabă cele conservatoare, decât cele adaptate la schimbările lumiimoderne.

În ultimii ani, restricţionările din acest domeniu au fost criticate din ce în cemai mult pentru efectele lor anticoncurenţiale şi pentru lipsa lor de legitimitate,(Comisia Europeană, OCDE). Nici Consiliul Concurenţei din România nu a statdeoparte, intervenind în mod constant, atât prin măsuri preventive cât şi prinmăsuri corective, menite să restabilească un mediu concurenţial normal şi corect.

Printre principalele aspecte anticoncurenţiale care caracterizează domeniulprofesiilor liberale şi care au făcut obiectul analizei şi intervenţiilor repetate aleautorităţii române de concurenţă se numără cele privind accesul pe piaţă, atuncicând vorbim despre reguli excesive şi care nu sunt motivate de necesitateaasigurării unui ridicat nivel de calitate serviciilor oferite, în special limitareanumărului de profesionişti de pe piaţă (în cazul notarilor, executorilor judecătoreşti)dar şi bariere la intrare extrem de ridicate, aplicate, eventual, şi în moddiscriminatoriu, cele privind limitarea tarifelor practicate (notari, executorijudecătoreşti - prin lege; contabili autorizaţi - prin regulament intern al profesiei)sau restricţionarea publicitării (îndeosebi în cazul profesiilor juridice).

La acestea se adaugă anumite drepturi exclusive acordate unor profesii(de ex. o activitate încredinţată notarilor dar care ar putea fi efectuată şi de alteprofesii juridice, cum este intervenţia obligatorie a notarilor în materia tranzacţiilorimobiliar) dar şi alte reguli de exemplu cele privind structura afacerii (nu poţi punebazele unei afaceri într-un domeniu decât dacă eşti licenţiat în domeniul respectiv)şi, legat de asta, cooperarea multidisciplinară (posibilitatea de cooperare între, deexemplu avocați și profesioniștii din alte discipline, de regulă economişti). Referitorla acestea din urmă trebuie spus că un factor care influențează cererea pentrufirme de servicii integrate este reprezentat de globalizare. Astfel, companiilemultinaționale, pentru a gestiona tranzacțiile transfrontaliere complexe şi pentrua determina economii de costuri preferă să angajeze firme multidisciplinareinternaționale, integrate2.

Legea concurenţei se aplică nu numai societăţilor (comerciale, civile) ci şipersoanelor fizice care desfăşoară o activitate economică în mod independent -self-employed - ambele categorii fiind considerate întreprinderi. Implicit, legea seaplică asociaţiilor de întreprinderi.

În domeniul profesiilor liberale aproape că nu există profesie care să nu fiereprezentată de o organizaţie/asociaţie profesională, de la avocaţi, notari publici,arhitecţi, contabili autorizaţi şi experţi contabili, medici, medici veterinari,

1 Vz. Raportul privind „Piaţă unică. Piaţă naţională. Politica de concurenţă în sectoare cheie”, 2009,elaborat de Consiliul Concurenţei în colaborare cu Societatea Academică din România2 95OECD, “Competition in Professional Services”, Journal of Competition Law and Policy, 2002, vol.3


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

7

Liberal Professions in Romania

The liberal professions have evolved in Romania as in many otherdeveloped countries as closed systems that preserve great privileges for itsmembers so that modern attempts to increase competition in these sectors havefaced serious resistance1.

The models followed in the regulation of the organization and the practicesof these professions were conservative rather than those adapted to changes inthe modern world.

Recently, the restrictions in this area have been more and more criticizedfor their anticompetitive effects and lack of legitimacy (European Commission,OECD). The Romanian Competition Council has intervened constantly throughboth preventive and corrective measures aimed to re-establish a normalcompetitive environment.

The main anticompetitive aspects that characterize the liberal professionsfield in Romania and that were the subject of repeated interventions and analysisof the competition authority are those concerning market access, when talkingabout overregulation that is not motivated by the need to ensure a high qualityservices, especially the limitation of professionals number on the market (i.e.notaries, bailiffs), extremely high entry barriers applied, possibly in a discriminatorymanner, those regarding the limitation of tariffs charged (notaries, bailiffs - by law,authorized accountants – by internal rule of profession) or restriction of advertising(in case of legal professions),

In addition to these, there are added exclusive rights granted to certainprofessions (activities assigned to notaries but that could be performed by otherlegal professions, for example mandatory intervention of notaries in the real estatefield) and other rules (you can not start a business in an area unless you arelicensed in the field).

The Competition law applies both to undertakings (companies, civilsocieties) and natural persons engaged independently in an economic activity -self-employed - both are considered undertakings – and, implicitly, associationsof undertakings. The representatives of liberal professions work mostly withinindividual or associated offices and are organized in professional associations /organizations.

In the liberal professions field, almost all professions ranging from lawyers,public notaries, arhitects, expert and licensed accountants, doctors, veterinaries,pharmacists, bailiffs, insolvency practitioners, financial auditors to evaluators,fiscal services mediators, energy auditors, etc are represented by a professionalorganization/association.

1 See The Report 2009 on Common Market. National market. Competition policy in key sectors elab-orated by the Competition Council in collaboration with the Romania Academic Society. The electronicversion is available at www.consiliulconcurentei.ro


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

8

farmacişti, executori judecătoreşti, practicieni în insolvenţă, auditori financiari, laprofesii ceva mai noi: evaluator, consilier fiscal, mediator, auditor energetic etc.Multe dintre aceste profesii sunt reglementate de stat şi/sau de către organizaţiileprofesionale în virtutea rolului de autoreglementator încredinţat de stat.

Şi în România, ca peste tot în lume, rolul acestor asociaţii ar trebui să fieacela de a contribui la creşterea eficienţei domeniului în care activează, prinfurnizarea către membri de servicii care includ activităţi de training, prin elaborareaşi aplicarea unor coduri de etica profesională sau de bune practici şi, în unelecazuri, prin reprezentarea şi apărarea interesele membrilor lor în relaţiile cu terţii.

Riscul unor restricţionări asupra concurenţei este cât se poate de seriosatunci când asociaţiile profesionale sunt abilitate de stat să emită reguli celimitează intrarea pe piaţă şi interzic comportamentul concurenţial benefic, maiales atunci când accesul pe o piaţă este condiţionat de intrarea în respectivaasociaţie3.

O astfel de situaţie caracterizează majoritatea profesiilor liberale dinRomânia, apartenenţa la organizaţia profesională împuternicită să emităreglementări fiind o condiţie sine qua non pentru exercitarea profesiei respective.În anumite limite, apartenenţa membrilor unei profesii la o organizaţie de acesttip oferă siguranţă beneficiarilor serviciilor oferite prin faptul că respectiviiprofesionişti sunt obligaţi să-şi perfecţioneze în mod continuu pregătirea, sărespecte anumite reguli de etică profesională sau să răspundă disciplinar în cazulîn care comit greşeli.

Atunci însă când o astfel de apartenenţă atrage după sine uncomportament concertat, coordonat, de exemplu în materie de preţuri practicate,beneficiarul va fi lipsit de avantajele negocierii libere a acestora cu cel care i-afurnizat serviciul.

Argumentul invocat deseori în sprijinul menţinerii unei astfel de intervenţiiîn piaţă asupra tarifelor şi anume, cel privind asimetria informaţiei4, poate ficombătut printr-o mai mare transparenţă, prin difuzarea de informaţii suficiente înfuncţie de care beneficiarul serviciului să aleagă şi să înţeleagă ce a ales5.

Delegarea unor puteri de reglementare către asociaţiile profesionale artrebui să le permită acestora să remedieze într-un mod adecvat imperfecţiunile

3 Potential pro-competitive and anti-competitive aspects of trade/business associations JT032544501,OECD , DAF/COMP (2007)45.4 Asimetria informațională a fost studiat în profunzime de către G. Akerlof, care a creat noțiunea deselecție adversă și hazard moral în 1970, în articolul său intitulat "Piața pentru lămâi: incertitudineaasupra calităţii și mecanismele de piața", Quarterly Journal of Economics, 84, 487-500 (1970). Selecțiaadversă are loc în cazul în care profesioniști care furnizează servicii de calitate se retrag de pe piațăramânând numai cei care oferă servicii mediocre la un cost mai mic. Acest lucru este de temut atuncicând consumatorii, care sunt incapabile de a evalua calitatea serviciului, chiar și după ce îl consumă,refuză să plătească un preț peste nivelul pieţei pentru un serviciu de calitate mai bună. Hazardul moraleste, de asemenea, generat de informații asimetrice: profesioniştii pot abuza prin facturarea la un prețridicat, a unor servicii inutile sau la nivel excesiv de ridicat de calitate raportat la nevoile clientului”Onthe edges of the market : the Court of justice of the European Union and information asymmetry in theregulated professions”, Philippe Corruble, HEC School of Management, Paris, France, CR 950-2011;ISBN : 2-85418-950-75 În acest sens, publicitatea este văzută de unii autori ca un mijloc de depășire sau de atenuare aasimetriei; „On the edges of the market : the Court of justice of the European Union and informationasymmetry in the regulated professions”, Philippe Corruble, HEC School of Management, Paris,France, CR 950-2011; ISBN : 2-85418-950-7


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

9

Most of these professions are regulated by the state and/or by professionalorganisations in virtue of their selfregulatory role assigned by the state.

In Romania, as in other countries in the world, these associations shouldprovide their members with training services, draft and apply professional ethicalcodes or best practices and in certain cases, they should represent and defendthe interests of their members in the relationship with third parties. In this way,professional associations should play an important role in raising the efficiency ofthe field where they operate.

The risk of competition restrictions is very likely when the professionalassociations are entitled by the state to issue rules limiting entry on the marketand forbidding the pro-competitive conduct but especially when the access to amarket is conditional upon affiliation to the association2. This appears to be afeature specific to most of the liberal professions in Romania. Therefore, theaffiliation to a professional association empowered to issue regulations is a sinequa non condition for a member to exercise the respective profession.

This may be explained to a certain extent by the fact that the professionalsare required to continously self-improve, to observe certain ethical rules or to facedisciplinary measures in case they commit errors.

When an affiliation to a professional association gives rise for instance to aconcerted and coordinated conduct as concerns the tariffs charged, thebeneficiary of the work lacks the advantages of the free negotiation of the tariffs.

The argument very often invoked in support of maintaining such interventionin the market as concerns the tariffs i.e. that regarding the assimetry ofinformation3 may be combatted through a higher transparency which implies thesupply of sufficient information enabling the beneficiary of the service to choosebetween different options and to understand its choice.4

The delegation of certain regulatory powers to the professional associationsshould enable them to correct in an appropiate way the imperfections5 that are

2 Potential pro-competitive and anti-competitive aspects of trade/business associations JT032544501,OECD , DAF/COMP (2007)45.3 The consumer does not have the necessary expertise to evaluate the service offered by the membersof these professions. The assimetry of information it was studied thoroughly by G. Akerlof, who createdthe notion about advers selection and moral hazard in 1970, in the article named: “The Market for'Lemons': Quality Uncertainty and the Market Mechanism”, Quarterly Journal of Economics, 84(488),487–500. Adverse selection occurs when professionals who provide quality services, go out of marketand instead remains only those who offer mediocre services at a lower cost. This is to be feared whenconsumers who are unable to evaluate the quality of a service, even after they consumed it, refuse topay a price that it is above the market for a better quality service. Moral Hazard is also generated byassymetric information: professionals may abuse by billing at a higher price for unnecessarily servicesor excessivly high level of quality in relation to customer needs ”On the edges of the market : the Courtof justice of the European Union and information asymmetry in the regulated professions”, PhilippeCorruble, HEC School of Management, Paris, France, CR 950-2011; ISBN : 2-85418-950-74 In this sense, publicity is seen by some authors as a way of overcoming or remission of the assimetryof information ; „On the edges of the market : the Court of justice of the European Union and informa-tion asymmetry in the regulated professions”, Philippe Corruble, HEC School of Management, Paris,France, CR 950-2011; ISBN : 2-85418-950-75 The so called market failures which might prevent the adequate match of the consumers needs (as-simetry of information, negative externalities, unsatisfactory provision of public goods/services).


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

10

care caracterizează în general profesiile liberale6, fără însă să reducă bunăstareaeconomică prin crearea unor distorsionări ale concurenţei.

În primii ani ai existenţei sale, autoritatea română de concurenţă s-a implicatîn ceea ce ţine de asigurarea conformării prevederilor actelor normative careorganizează şi reglementează aceste profesii cu regulile de concurenţă. Printr-oserie de proceduri, de la recomandări de modificare ori de eliminare a unor astfelde restricţionări, în cazul actelor normative deja adoptate, până la participări îngrupuri de lucru, consultări ori elaborări de poziţii cu privire/asupra unor proiectede acte normative, s-a încercat o largă diseminare a regulilor de concurenţă înrândul celor însărcinaţi cu procesul de reglementare a acestui domeniu.

S-a reuşit în decursul timpului ca prin demersuri susţinute o parteimportantă din aceste restricţionări să fie eliminate sau, cel puţin, înlocuite cualtele mai puţin grave. Astfel, s-a renunţat la fixarea de onorarii minime obligatoriiîn cazul experţilor contabili, avocaţilor, arhitecţilor, geodezilor, medicilor veterinari.De asemenea, s-a renunţat la limitarea numărului de farmacişti şi de medicidentişti în baza unor criterii geografice şi demografice. În cazul farmaciştilor s-arenunţat la obligaţia de a fi licenţiat ca farmacist pentru a putea deschide ofarmacie. Onorariile minime pentru arhitecţi au fost înlocuite, mai întâi cu onorariide referinţă urmate apoi, de un sistem de informaţii asupra costurilor pentruproiectarea de arhitectură.

În multe cazuri efectul negativ în piaţă s-a menţinut şi după eliminarearespectivelor restricţii, membrii profesiilor, în special cei de mici dimensiuni,raportându-se în continuare, ca element de referinţă în politica lor de preţuri, latarifele şi onorariile existente în listele abrogate.

În continuare există profesii care prezintă un grad ridicat de reglementare.Este vorba, în principal, despre profesiile juridice care, multă vreme au invocatcaracterul de autoritate publică al actelor/serviciilor efectuate ca motiv deexceptare de la aplicarea regulilor de concurenţă. (notarii publici, care cunosctoate formele de restricţionări ce caracterizează aşa numitul sistem al notariatuluilatin7, executorii judecătoreşti).

La nivel comunitar lucrurile s-au clarificat în 2011. Curtea de Justiţie aUniunii Europene a apreciat8 că acele activități care nu presupun exercitarea unorputeri decizionale, acele activități auxiliare sau pregătitoare în raport cuexercitarea autorității publice, respectiv acele activități a căror exercitare, deșipresupune un contact, chiar constant și organic, cu autoritățile administrative saujudiciare sau o participare, chiar obligatorie, la funcționarea acestora, nu aducatingere puterilor de apreciere și de decizie ale respectivelor autorități, nu pot fiasociate cu exercitarea autorităţii publice.

Faptul că se acționează urmărind un obiectiv de interes general (un serviciu

6 Este vorba despre aşa numitele eşecuri de piaţă care pot îimpiedica satisfacerea corespunzatoarea nevoilor consumatorilor (asimetria informatiei, externalitatile negative, furnizarea nesatisfacatoarea bunurilor/serviciilor publice).7 Sistem prezent în ţări precum Franţa, Germania, Spania, Italia, Belgia etc şi caracterizat de:intervenţia obligatorie în materia tranzacţiilor imobiliare; numerus clausus (restricţionarea număruluide practicanţi ai profesiei); restrictii calitative la intrarea pe piaţă (o perioadă minimă de studii juridice,o perioadă minimă de experienţă profesională); tarife obligatorii fixe, minime şi/sau maxime; altereglementări ale comportamentului pe piaţă (structura afacerii, cooperarea inter-profesională,restricţionarea publicităţii).8 C -50/08 (Cauza C 50/08, Comisia Europeană împotriva Republicii Franceze), pct.76,77


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

11

specific, in general, to the liberal professions, without reducing the economicwellfare through the creation of certain competition distortions.

In the first years of application of competition law, the Romanian competitionauthority took an active stance in ensuring the compatibility of the normative actsprovisions regarding the organisation and regulation of these professions withcompetition rules, within the limits of the attributions conferred by law. Thus,Romanian Competition Council implemented a series of procedures ranging fromissuing recommendations aiming at amending or eliminating certain competitionrestrictions found in existing legislation to the attendance in different workinggroups, consultations or issuing binding opinions on draft normative acts. In thisway, it endeavoured to ensure a broad dissemination of competition rules amongpublic authorities as well as professional organisations involved in the regulatoryprocess.

Over the years, following continuous advocacy activities, RomanianCompetition Council succeded in eliminating or at least, replacing a major part ofthe competition restrictions in this field with less harmfull alternatives fromcompetition point of view after deploying intense lobby activities.

Thus, the mandatory minimum tariffs set up by the professional bodies bymeans of regulations on the organisation and regulation of the professions wereeventually abolished as regards the expert and licensed accountants, the lawyers,the architects, the geodesists and veterinaries.

Also, the quantitative restrictions limiting the number of pharmacists anddentists on the basis of certain geographic and demographic criteria wereabolished. For pharmacists has been removed the requirement to be licensed asa pharmacist in order to open a pharmacy. In the architects case, the minimumtariffs were first replaced by reference tariffs and most recently, by an informationsystem regarding the costs for architecture designing. However, it is important tomention that after eliminating these competition restrictions, the members of theprofession, especially those of small size continued to use the tariffs and feesstipulated in the lists already abolished as a benchmark in their own pricing policy.This explains why the negative effects continued to occur in the market even afterthe official abolition of those anticompetitive restrictions.

There are still professions featuring a high level of regulation. It is mainlyabout the legal professions, that have long invoked the public authority acts /services performed as a reason for exemption from the competition rules (publicnotaries, who know all forms of restrictions that characterize the so-called Latinnotary system6, bailiffs).

At Community level things were clarified in 2011. Court of Justice of theEuropean Union held that those activities do not involve the exercise of decision-

6 System in force in countries such as France, Germany, Spain, Italy, Belgiium etc and characterizedby: the mandatory intervention in the field of real estate transactions; numerus clausus (limitation ofthe number of of notaries); qualitative entry restrictions (a minimum period of legal studies, a minimumperiod of professional experience); mandatory minimum and/or maximum tariffs; other market conductregulations (structure of the business, inter-professional cooperation, advertising restrictions).


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

12

de interes public - n.n.) nu este suficient pentru ca o anumită activitate să fieconsiderată asociată în mod direct și specific exercitării autorității publice9. Criteriulurmat în mod tradițional pentru identificarea autorității publice este capacitateaautorității publice de a-și impune voința în mod unilateral, mai exact, fără să fienecesar consimțământul subiectului de drept vizat. Dimpotrivă, particularul nupoate să își impună propria voință în fața altui particular decât în bazaconsimțământului acestuia din urmă.

În acceaşi cauza10, instanţa comunitară a sesizat faptul că, în activitateade autentificare a actelor și a convențiilor, notarul nu ar avea nicio puteredecizională față de părți. Faptul că anumite acte trebuie autentificate în modobligatoriu ar fi lipsit de relevanță, întrucât numeroase proceduri ar avea uncaracter obligatoriu fără a fi însă manifestarea exercitării autorității publice.

De asemenea, faptul că notarul își asumă răspunderea (civilă profesională- n.n.) atunci când întocmește acte notariale l ar apropia de majoritateaprofesioniștilor independenți precum avocații, arhitecții sau medicii, a cărorrăspundere ar fi de asemenea angajată în cadrul activităților pe care le exercită.

Pe lângă argumentele de ordin juridic, invocate în susţinerea necesităţiirenunţării la limitările existente, Consiliul Concurenţei a recurs la efectuarea deanalize economice pentru a avea o imagine cât mai clară asupra efectelor în piaţăale acestor restricţionări.

Plecând de la studiul privind serviciile conexe tranzacţiilor imobiliare în 21state membre, comandat şi publicat de Comisia Europeană11 şi utilizândmetodele/modelele de analiză folosite în cadrul acestuia, s-a efectuat o evaluaresimilară la nivelul României fiind vizate, de la servicile oferite de agenţiileimobiliare, evaluatori, specialişti în cadastru la cele notariale. Din analizacomparativă a indicilor de reglementare, în cazul profesiei de notar public arezultat unul dintre cele mai ridicate grade de reglementare anticoncurenţială,situându-se din acest punct de vedere peste media europeană a ţărilor cu acelaşisistem de organizare a profesiei. Un alt aspect relevat de analiza efectuată a fostcel privind costurile aferente unei tranzacţii imobiliare, costuri ajustate în funcţiede venitul mediu net din fiecare ţară şi de puterea de cumpărare, cu până la depatru ori mai mare în România decât media europeană.

Astfel, concluziile analizei au indicat o corelare evidentă a nivelului ridicatal acestor costuri cu nivelul ridicat de reglementare, cel puţin în privinţa serviciilorde natură juridică.

Urmare a recomandărilor formulate de autoritatea de concurenţă în bazaacestei analize dar şi a pronunţării de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europeneîn cauzele privind condiţia de cetăţenie pentru notari12, asupra caracteruluieconomic al activităţii acestora13, s-a manifestat o oarecare deschidere din partea

9 C -50/08, pct.8610 C -50/08, pct. 40, 41,42 11 Studiu efectuat de Centrul de Drept şi Politici Europene – ZERP (Bremen), Şcoala Internaţională deAfaceri Imobiliare (Regensburg), Universitatea din Viena şi Institutul pentru Studii Avansate (Viena)12 Cauza C 47/08 Comisia Europeană împotriva Regatului Belgiei, Cauza C 50/08, Comisia Europeanăîmpotriva Republicii Franceze, Cauza C 51/08 Comisia Europeană împotriva Marelui Ducat al Lux-emburgului, Cauza C 53/08 Comisia Europeană împotriva Republicii Austria, Cauza C 54/08 ComisiaEuropeană împotriva Republicii Federale Germania, Cauza C 61/08 Comisia Europeană împotrivaRepublicii Elene.13 Caracter care rezidă în exercitarea acesteia în condiţii de concurenţă fapt care conferă membriloracestei profesii, care îşi exercită activitatea în mod independent, calitatea de întreprinderi.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

13

making powers, those ancillary preparatory exercise against authority, thoseactivities whose exercise, although it entails a contact, even constant and organic,with authorities administrative or judicial or participation, even mandatory, theiroperation will not affect the discretion and decision of that authority and it can notbe associated with the exercise of official authority.

The fact that it acts pursuing an objective of general interest (public service- nn) is not sufficient for an activity to be considered directly related and specificexercise of official authority. Following criteria traditionally authority is able toidentify the public authority to impose its will unilaterally, without requiring theconsent of the subject of law concerned. Individuals can not impose their own willbefore another individual except by consent of the latter.

In the same case, the court notified that the activity of authentication ofdocuments and agreements, the notary would have no decision-making power tothe parties. The fact that certain acts should necessarily authenticated asirrelevant, since many procedures would be binding without being manifestexercise of public authority.

Apart from the legal arguments pleaded to sustain the necessity to eliminateexternal constraints, the Competition Council has lately resorted to economicanalyses undertaken so to have a clear image over the effects of these restrictionsin the market.

In 2009, taking as a starting point the study conducted in 21 Member Stateson services connected to real estate, commissioned and published by theEuropean Commission7 and making use of economic methods/models ofanalyses, a similar study was undertaken in Romania to survey the market ofliberal professions from real estate services, services rendered by evaluators orby specialists in cadastre to legal services. From the comparative assessment ofthe regulation indices, one of the highest degree resulted in case of public notaryprofession. The level determined is set over the European average of the countrieswith the same system of organization, specific for this profession. Another aspectof assessment which was pointed out regarded the costs inferred from a realestate transaction, adjusted based on the country net average income and on thebuying power, being up to four times higher than the European average.

Thus, the conclusions of the assessment revealed an obvious positivecorrelation between the increased level of these costs with the high degree ofregulation, at least with regard to legal services.

Following the recommendations of the competition authority on the basisof this study and the European Court of Justice’s judgements in competition caseswhich provide for the nationality criterion for notaries8 Study of the European Lawand Policies – ZERP (Bremen), International School of Real Estate (Regensburg),

9 Study of the European Law and Policies – ZERP (Bremen), International School of Real Estate (Re-gensburg), Viena University and Institute for Advances Studies (Viena)8 C 47/08 EC versus Belgium Kingdom, C 50/08, EC versus Franch Republic, C 51/08 EC versus-Marelui Louxemburg, C 53/08 EC versus Republic of Austria, C 54/08 EC versus Germany, Cauza C61/08 EC versus Greece.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

14

reprezentanţilor profesiei şi a Ministerului Justiţiei14 în găsirea unor soluţii caresă elimine o parte din restricţiile existente.

Astfel, legea privind profesia de notar public a fost modificată în cursulanului trecut în sensul introducerii posibilităţii liberalizării onorariilor pentru anumiteacte şi proceduri notariale. În acest sens s-a agreat ideea implementării unuiprogram pilot, pe o perioadă de timp determinată, urmând ca la finalul acesteiasă fie cuantificate efectele în piaţă ale unei astfel de măsuri, în funcţie de care săse procedeze mai departe la liberalizarea onorariilor sau, dimpotrivă, să sereintroducă reglementarea acestora. A rămas însă în discuţie care anumeproceduri vor face obiectul acestei liberalizări, autoritatea de concurenţă insistândca acestea să fie dintre cele care au o pondere însemnată atât din punct devedere al numărului şi frecvenţei cât şi din punct de vedere al valorii lor (veniturilorrealizate)

Atunci când restricţiile asupra concurenţei nu rezultă dintr-un act normativemis de stat ci este rezultatul unor decizii luate în cadrul unei organizaţiiprofesionale, fără să existe o prevedere legală în acest sens, organizaţiaprofesională este pasibilă de încălcarea regulilor de concurenţă.

O astfel de situaţie a fost în cazul tehnicienilor dentari precum şi în cazulcontabililor autorizaţi şi al experţilor contabili care, prin decizii interne luate încadrul forurilor de conducere ale organizaţiilor profesionale, constituite prinreprezentare de la nivelul întregii ţări, au stabilit tarifele profesionale obligatoriiaplicabile membrilor lor. În cazul contabililor acest lucru s-a întâmplat dupăabrogarea reglementării emisă de guvern care permitea acest lucru şi după oserie de atenţionări asupra incidenţei regulilor de concurenţă asupra unei astfelde practici, fapt care a atras după sine un nivel foarte aproape de maximul deamendă prevăzut de legea concurenţei.

Anul trecut, o altă asociaţie profesională, de data aceasta a executorilorjudecătoreşti, a fost sancţionată, pe de o parte, pentru stabilirea de tarife, în modconcertat, pe de altă parte, pentru limitarea accesului pe piaţă prin impunerea dereguli excesive aplicate în mod discriminatoriu. Alături de notari, executoriijudecătoreşti reprezintă o categorie profesională cu un statut aparte. Deşi numiţi„în funcţie” de ministrul justiţiei şi învestiţi cu îndeplinirea unor acte supusecontrolului instanţelor judecătoreşti competente, aceştia nu acţionează ca niştefuncţionari profesând în regim de liberă practică Există o serie de activităţiefectuate în legătură cu care executorul judecătoresc nu are nicio puteredecizională faţă de părţi, aceasta apartinând instanţei.

Această categorie profesională este caracterizată de o dublă reglementareanticoncurenţială. Vorbim despre o reglementare emisă de stat, prin MinisterulJustiţiei (în baza unei legi), privind stabilirea onorariilor minimale şi maximalepentru serviciile prestate de aceşti profesionişti la care se adaugă o restricţionaresuplimentară a concurenţei prin preţ realizată de însăşi organizaţia profesionalăprin stabilirea cuantumului unor cheltuieli, încasate de membrii acestei profesii dela clienţii lor.

În plus, în ceea ce priveşte accesul pe piaţă, vorbim despre alte restricţii.Astfel, în baza legii, numărul de profesionişti este limitat în funcţie de criterii

14 În România, statul, prin Ministerul Justiţiei, a păstrat o parte din prerogativele de reglementare şide control al activităţii notarilor şi executorilor judecătoreşti


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

15

Viena University and Institute for Advances Studies (Viena) and the character ofthe economic activities performed9 by notaries, the representatives of the branchand the Minister of Justice showed relatively openness in finding solutions toremove part of the current restrictions.

In this context, the law regarding public notary profession was amendedlast year to introduce the possibility to liberalize the market through flexible tariffsfor certain acts and notarial procedures. In this regard, it was jointly agreed toimplement a pilot program for a fixed period of time. At the end of this period, theeffects will be quantified to determine whether the liberalization will continue ornot, case in which regulation should be reintroduced. A question remains,however, that certain procedures will be subject to this liberalization, thecompetition authority insisting that they are the ones that have a significant shareboth in terms of number and frequency and in terms of their value (revenues ).

When restrictions of competition are not generated from a regulative actadopted by the state, but the restrictions derive from decisions made within aprofessional organization, in the absence of a legal provision, the professionalorganization is subject of alleged infringement of competition law.

A situation of this type was the case for dental technicians and certifiedaccountants and chartered accountants who, through internal decisions takenunder the leadership of professional organizations, constituted by representativesfrom across the country have established mandatory professional chargesapplicable to their members. In case of chartered accountants, the sanction wasimposed with a fine very closed to the maximum legal threshold10, after thepermissive government regulation had been repealed and after repetitivenotifications had been made with regard to the incidence of competition legislationin this particular field.

Last year, another professional association, this time the bailiffs’association, was sanctioned11 by the competition authority for tariff setting, on oneside and for limiting the access on the market through imposition of excessivediscriminatory rules applied, on the other side. In Romania, bailiffs represent aprofessional category with a particular statute, characterized by their assignmentto perform acts under the legal control of the competent courts, having a regimeof liberal profession. Although their designation is approved by the Minister ofJustice, they do not act as public servants. There are activities performed bybailiffs for which the decisions made in relation to the parties are not in thecompetence of the bailiffs, but of the court.

This profession is one of those featuring in practice a double anticompetitiveregulation. On the one hand, there is in force a regulation issued by the state,through the Ministry of Justice who settles after consulting the association theminimum and maximum tariffs for the services carried out by notaries which

10 A fine of 1.000.000 euros.11 A fine of 150.000 euros

9 Character which results from the performance of this activity in competition conditions, conferingthem the character of undertakings.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

16

geografice şi demografice, competenţa este, de asemenea, limitată teritorial iarintrarea în profesie şi, implicit, pe piaţă, este condiţionată de apartenenţa laorganizaţia în cauză, singura existentă în România pentru această categorieprofesională. La acestea s-a adaugat intervenţia organizaţiei profesionale prinintroducerea unei taxe obligatorii la începerea activităţii într-un cuantum consideratexcesiv (de aproximativ 15 ori mai mare în raport cu venitul mediu din România,nejustificată nici de un obiectiv de interes general precum necesitatea promovăriiunui examen pentru asigurarea astfel a unui anumit nivel de calitate serviciilor,nici de unul particular precum asigurarea unei baze materiale - săli de examensau umane - supraveghetori, examinatori etc. cum se întâmplă în cazul taxei departicipare la examen/concurs) de la a cărei plată sunt scutite rudele şi afinii degradul I ai celor deja aflaţi în profesie şi în organizaţie.

Această din urmă practică anticoncurenţială scoate în evidenţă, princaracterul său discriminatoriu, caracterul de castă închisă al unor profesii, în careaccederea se face, preponderent, pe baza unor legături de familie. Chiar dacăpare de sorginte medievală reprezintă, se pare, un subiect de interes in lumeacontemporană dezvoltată,15 domeniul profesiilor liberale fiind în continuareguvernat de o oarecare lipsă de meritocraţie în procesul de selecţie al noilorprofesionişti.

Trebuie totuşi apreciat faptul că, la scurt timp după declanşarea procedurilorde investigaţie, organizaţia profesională a renunţat la această practică.

În materie de tarife, prin decizia prin care s-a constatat încălcarea legii şis-a stabilit sancţiunea, s-a impus eliminarea oricărei forme de intervenţie aasociaţiei.

Au rămas însă, în continuare, în atenţia autorităţii de concurenţă, acelerestricţionări care au la bază un act emis de către stat şi a căror eliminare necesităun îndelung şi asiduu proces de promovare a culturii concurenţei în rândulautorităţilor publice responsabile cu reglementarea acestui domeniu.

Anul acesta a fost demarată o nouă analiză sectorială care vizează deaceastă dată piaţa serviciilor furnizate de practicienii în insolvenţă, o categorieprofesională relativ nouă în România dar care a cunoscut o dezvoltare importantăîn ultimii ani şi unde, de asemenea, există nişte semnale privind anumitedisfuncţionalităţi generate pe de o parte de modul de reglementare, pe de alta,posibil, de modalitatea de implementare a acestora.

Ca peste tot în Europa, nu se urmăreşte dereglementarea totală adomeniului profesiilor liberale. Autoritatea română de concurenţă are în vederedezvoltarea zonei de analiză economică în înţelegerea raţiunilor care au stat labaza reglementarilor in domeniu, fiecare tip de restricţionare putând genera atâtefecte pozitive cât şi negative cu privire la bunăstarea socială.

Studiile elaborate la cererea Comisiei Europene au evidenţiat că în ţărilecu un nivel redus al reglementărilor, pieţele nu funcţionează mai rău decât în celecu un înalt nivel de reglementare, ci, dimpotrivă, s-au dezvoltat, obţinându-se uncâştig atât pentru consumatori, cât şi pentru membrii profesiilor.

Practica de până acum a arătat că eliminarea treptată a restricţiilor deconcurenţă pe aceste pieţe a condus în timp la o scădere a preţurilor, la

15 The intergenerational transmission of liberal professions: nepotism versus abilities Carmen Aina,Department of Economics, University of Piemonte Orientale A. Avogadro; Cheti Nicoletti, DERS, Uni-versity of York, PRELIMINARY DRAFT, January 31, 2013


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

17

implies the restriction of the competition by price. On the other hand, there is anadditional restriction performed by the professional association which consists inthe establishment of certain expenses’ level as long as these expenses are alsocollected by the members of the association from their clients.

As regards the access to market, the number of professionals is limited bygeographic and demographic criteria. As well, their competence has a territoriallimit. The access to the profession and by this, to the market, depends on theirmembership to the respective organisation, the only one in Romania for thisprofessional category. Moreover, the professional organisation introduced anexcessive entry tax, (15 times more than the average income, without beingsupported by an objective of general interest and the need to promote such anexamination to ensure a certain level of quality of service, or one particular andprovide a material base - human or exam rooms - supervisors, examiners as inthe case fee for the examination) but for which the first-degree relatives and affinityof those already in the profession and organization were exempted from payment.

The professional organisation waived the latter practice shortly after thecompetition authority has opened the investigation. As concerns the tariffs, by thedecision issued by the competition authority, that ascertained the infringementand established the penalties, any form of intervention by the association hasbeen eliminated.

However, those restrictions provided by normative acts are still under closesupervision of the competition authority. Their elimination requires a long-termand assiduous process of competition advocacy amongst the regulatory bodiesof this profession.

Most recently, Romanian Competition Council opened a new sector inquirytargeting the market of services supplied by the insolvency practitioners, aprofessional category relatively new in Romania but which has very quicklyevolved over the last years. In the case of this profession, there are signalsregarding the existence of certain distortions generated on the one hand, by theregulation manner and on the other hand, by its implementation.

As everywhere in Europe, a total deregulation of liberal professions is nota purpose itself. The Romanian Competition Authority has in view an economicanalysis approach when assessing the reasons based on which these legalprovisions have been set up in this area, because each restriction could generateboth positive and negative effects on social welfare. Researches elaborated atthe European Commission request, revealed that in countries with less regulation,the markets are not functioning worse than in those with excessive regulation. Onthe contrary, in the first case, the markets appeared to be more developed, factthat led to a win-win situation for both consumers and professionals.

The practice so far has shown that gradual elimination of competitiverestrictions from these markets has generated in time lower prices, servicesdiversification and development of the profession, without decreasing the qualityof services provided to consumers.

There are situations where regulation is necessary to guaranty the quality


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

18

diversificarea serviciilor precum şi la dezvoltarea profesiei neafectând în nici unfel calitatea serviciilor oferite către consumator.

Există situaţii în care o reglementare poate fi necesară pentru a garantacalitatea serviciilor oferite de membrii acestor profesii. Tocmai de aceea condiţiiprecum un anumit nivel de studii necesar pentru a profesa, parcurgerea unoretape de pregătire profesională, obligativitatea răspunderii civile profesionale,elaborarea şi respectarea unor coduri de conduită profesională etc. sunt acceptatede autoritatea de concurenţă, chiar încurajate.

Eforturile Consiliului Concurenţei în domeniu se vor concentra în continuarepe ceea ce ţine de: eliminarea reglementării tarifelor şi a interdicţiilor privindpublicitatea, apreciate ca măsuri disproporţionate în raport cu scopul urmărit,acela de garantare a calităţii şi de protecţie a consumatorului, în special atuncicând acestea sunt asociate cu alte restricţionari cum este numerus clausus,eliminarea, acolo unde nu se justifică, a limitării competenţei la un anumit teritoriu,renunţarea la drepturile exclusive şi permisiunea acordată celor care nu sunt, deexemplu, notari, să furnizeze servicii în domeniu, mai puţin complexe, acordareapermisiunii celor care nu sunt, de exemplu avocaţi, să deţină sau să conducăfirme de avocatură.

Bibliografie:

1. Philippe Corruble, On the edges of the market : the Court of justice ofthe European Union and information asymmetry in the regulated professions”,HEC School of Management, Paris, France, CR 950-2011; ISBN: 2-85418-950-7

2. Potential pro-competitive and anti-competitive aspects of trade/businessassociations JT032544501, OECD , DAF/COMP (2007)45

3. 95OECD, “Competition in Professional Services”, Journal of CompetitionLaw and Policy, 2002, vol.3

4. Study of the European Law and Policies – ZERP (Bremen), InternationalSchool of Real Estate (Regensburg), Viena University and Institute for AdvancesStudies (Viena)

5. The intergenerational transmission of liberal professions: nepotismversus abilities Carmen Aina, Department of Economics, University of PiemonteOrientale A. Avogadro; Cheti Nicoletti, DERS, University of York, PRELIMINARYDRAFT, January 31, 2013


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

19

of services offered by members of this profession. Therefore, conditions such asa certain level of education necessary to practice, going through several stagesof professional training, mandatory professional liability, elaboration andobservance of codes of professional conduct etc. are accepted and evenencouraged by the competition authority.

The Competition Council will continue to focus on: elimination of tariffregulation and advertising restrictions, which are considered disproportionate tothe aim pursued, respectively to guaranty quality service and protection ofconsumers, especially when these measures are linked to other restrictions suchas numerus clausus; elimination of territorial limitation of competences, wherethere are no grounds for this limitation. Waiving exclusive rights and grantingpermission to those who are not notaries, to provide less complex services in thisarea; granting permission to those who are not lawyers, to own or manage lawfirms.

References:1. Philippe Corruble, On the edges of the market : the Court of justice of

the European Union and information asymmetry in the regulated professions”,HEC School of Management, Paris, France, CR 950-2011; ISBN: 2-85418-950-7

2. Potential pro-competitive and anti-competitive aspects of trade/businessassociations JT032544501, OECD , DAF/COMP (2007)45

3. 95OECD, “Competition in Professional Services”, Journal of CompetitionLaw and Policy, 2002, vol.3

4. Study of the European Law and Policies – ZERP (Bremen), InternationalSchool of Real Estate (Regensburg), Viena University and Institute for AdvancesStudies (Viena)

5. The intergenerational transmission of liberal professions: nepotismversus abilities Carmen Aina, Department of Economics, University of PiemonteOrientale A. Avogadro; Cheti Nicoletti, DERS, University of York, PRELIMINARYDRAFT, January 31, 2013


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

20

Un Instrument Economic de Evaluare a Caracterului (Pro)Concurențial al Industriilor: Indicele Agregat

de Presiune Concurențială

Radu A. PăunPaul Prisecaru

Rezumat:Această lucrare propune un instrument economic menit a evalua

caracterul (pro)concurențial al diverselor industrii din economia națională.În prima parte a lucrării este prezentat suportul teoretic pe care se bazeazăindicele agregat de presiune concurențială (IAPC) și metodologia de calcula acestuia. Urmează apoi rezultatele unei prime aplicări ale acestui indicecompozit pentru un set de 20 de industrii din economia românească, fiinddiscutată și robustețea acestor rezultate. Suntem de părere că IAPC esteun instrument proactiv ce se poate dovedi util autorității de concurență, atâtîn încercările acesteia de monitorizare continuă a diverselor industrii dineconomie, cât și în procesul decizional intern privind alocarea resurselorinstituției.

Cuvinte cheie: concurență, indicator, agregare, indice, economie

Clasificare JEL: B41, D43, K21, L13, L41

1. Introducere

Lucrarea de față conține o propunere de construire a unui indice agregatde presiune concurențială (denumit în continuare IAPC), pornind de la funda-mentele microeconomice pe care acesta se bazează, trecând prin modalitateaefectivă de construire a indicelui și încheind cu prezentarea rezultatelor aplicăriiacestuia pentru o serie de industrii din economia națională.

Trebuie spus de la bun început că IAPC măsoară înclinarea spreconcurență a unor industrii din economia națională, nu gradul efectiv deconcurență care se manifestă în realitate. Astfel, rezultatul IAPC pentru industriileanalizate indică măsura în care fiecare din acestea se apropie de o situație ideală,care facilitează pe deplin manifestarea liberă a concurenței, dar nu localizeazăcu precizie (și nici nu-și propune acest lucru) eventualele comportamenteanticoncurențiale ce ar putea exista la nivelul piețelor din aceste industrii.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

21

An Economic Instrument to Evaluate the (Pro)Competitive Nature of

Industries: The Aggregate Index of Competitive Pressure

Radu A. PăunPaul Prisecaru

Abstract:In this paper we propose an economic tool that can be used to

evaluate the (pro)competitive nature of different national industries. Thefirst part of the paper presents the theoretical foundation on which theAggregate Index of Competitive Pressure (AICP) rests and themethodology to compute it. The results of applying this composite index fora set of 20 industries of the Romanian economy are presented next, alongwith a discussion on the robustness of these results. In our view, AICP is aproactive instrument that can prove useful to the competition authority, bothin its attempts to constantly monitor various industries of the economy, andin its internal decision making process regarding institution’s resourceallocation.

Key words: competition, indicator, aggregation, index, economy

JEL classification: B41, D43, K21, L13, L41

1. Introduction

This paper contains a proposal to construct an aggregate index of compet-itive pressure (henceforth AICP), starting from the microeconomic foundations onwhich it is based, passing through the methodology to compute the index andending with the presentation of the results for a number of industries in the nationaleconomy.

It should be clearly stated from the beginning that AICP measures thepropensity to competition of industries in the national economy, not the actual de-gree of competition really present there. Hence, the AIPC values for the analyzedindustries indicate the extent to which each of them approaches an ideal situation,which facilitates the full manifestation of free competition, but they do not pinpoint(and are not intended to do so) any anti-competitive behavior which may occur inthese industries.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

22

Indicele de presiune concurențială este un instrument ce se poate dovediutil autorității de concurență, deoarece IAPC poate completa alte demersuri proac-tive ale acesteia, de exemplu eforturile instituției de promovare a culturiiconcurenței în mediul de afaceri sau de implementare a politicii de clemență. Înplus, indicele compozit propus aici poate suplimenta alte informații disponibileautorității, ajutând în procesul decizional intern privind declanșarea investigațiilorde încălcare a legii sau privind prioritizarea eforturilor în zona investigațiilor sec-toriale.

Importanţa unui astfel de instrument economic deţinut de autoritatea deconcurenţă derivă și din funcţia sa inhibitoare, în sensul că firmele care aucunoştinţă de existenţa instrumentului şi care poate au intenţia de a adopta uncomportament anticoncurenţial (sau care au încălcat deja legea) ar putea alegesă respecte din nou regulile liberei concurenţe de teama de a nu fi depistate şi ul-terior sancţionate de către Consiliul Concurenţei. Aducerea la cunoştinţa firmelordintr-o industrie a faptului că autoritatea de concurenţă urmăreşte în mod sistem-atic identificarea posibilelor cazuri de comportament anticoncurenţial şi că dispunede instrumente economice care să sprijine acţiunile întreprinse poate constitui unelement esenţial în sensul înlăturării acestui comportament.

După cum se va arăta în continuare, indicele agregat de presiuneconcurențială este un instrument robust. În primul rând, definirea IAPC se bazeazăpe o teorie microeconomică solidă și larg acceptată, rafinată pe parcursul maimultor ani de practicieni din domeniul concurenței și de economiști din mediul ac-ademic deopotrivă. Apoi, metodologia de calcul este una transparentă și greu demanipulat. Nu în ultimul rând, datele obiective utilizate în construirea indiceluicompozit sunt dificil de influenţat într-o asemenea manieră încât odisfuncţionalitate a industriei să poată fi ascunsă; pentru a influența rezultateleobținute în urma aplicării IAPC, firmele ar trebui să adopte un comportament com-petitiv pe piață, ceea ce ar conduce la eliminarea eventualelor probleme deconcurență, acesta fiind de fapt și scopul autorității.

Metoda asupra căreia vom detalia în secțiunea următoare, ce presupuneconstruirea unui indice compozit la nivel de industrie, nu este una singulară, au-toritatea de concurență din Olanda (NMa) având o abordare similară. Petit (2012)descrie metoda propusă în cadrul NMa, metodă ce implică agregarea într-un indexa unui număr relativ redus de indicatori (nouă), acești indicatori fiind însă precismăsurați pentru un număr foarte mare de piețe (500 de industrii, acoperind practicîntreaga economie olandeză). În plus, potrivit lui Kastberg Nielsen et al. (2007),autoritățile de concurență din Marea Britanie, Danemarca și Suedia, folosesc înmod constant sisteme de indicatori pentru a identifica piețele potențial problem-atice din punct de vedere al manifestării concurenței.

Din punctul nostru de vedere, folosirea de sine stătătoare a IAPC de cătreautoritatea de concurență trebuie evitată, indicele trebuind coroborat cu alteinformații disponibile privind industriile respective. De altfel, utilitatea IAPC derivăchiar din valoarea adăugată pe care acesta o aduce autorității de concurență înprocesul de detectare a comportamentelor anticoncurențiale, indicele putând con-stitui, alături de alte elemente, un reper pentru Consiliul Concurenței privind prob-lemele dintr-un anumit sector.

Lucrarea continuă cu prezentarea aspectelor teoretice ce stau la baza con-struirii IAPC și a metodologiei de calcul a acestui indice compozit. Sunt ilustrate


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

23

The index of competitive pressure is a tool that may prove useful to thecompetition authority since AICP can complement other of its proactive steps, forexample the institution's efforts to promote a culture of competition in the businessenvironment and to implement the leniency program. In addition, the compositeindex we propose here can supplement other information available to the authority,assisting the management when deciding whether to launch an investigation forbreaching the competition law or when sector inquiries are prioritized.

The importance of this economic instrument held by the competition au-thority also derives from its inhibitory function, in the sense that firms that areaware of the existence of the tool and that may have intended to adopt an anti-competitive conduct (or that have already violated the law) may choose to followthe rules of free competition again for fear of being detected and subsequentlysanctioned by the Competition Council. Disseminating the fact that the competitionauthority systematically seeks to identify possible cases of anti-competitive be-havior and that it has the economic tools to support its actions can be decisive ineliminating such a behavior.

As we will show below, the aggregate index of competitive pressure is a ro-bust tool. First, the way AICP is defined rests on a solid and widely accepted mi-croeconomic theory, refined over several years by competition practitioners andeconomic scholars alike. Second, the calculation methodology is transparent andhard to distort. Finally, the objective data used to construct the composite indexare difficult to influence in such a way that a failure in the industry can be hidden;in order to influence the AICP results, firms should adopt a competitive behaviorin the market, which would lead to the elimination of potential competition issues,and which is actually the goal of the competition authority.

The method that will be presented in detail in the following section, whichinvolves the construction of a composite index at industry level, does not representthe first attempt in this direction, the Dutch competition authority (NMa) having asimilar approach. Petit (2012) describes the method proposed within NMa, amethod which implies the aggregation of a relatively small number of indicator(nine), each of these indicators being precisely measured for a large number ofmarkets (500 industries, covering virtually the entire Dutch economy). In addition,according to Kastberg Nielsen et al. (2007), competition authorities in the UnitedKingdom, Denmark and Sweden rely constantly on systems of indicators to iden-tify markets with potential competition issues.

In our view, using only AICP by itself should be avoided by the competitionauthority, and the index should be corroborated by other information available onthe investigated industries. Moreover, the utility of AICP derives from the addedvalue it brings to the competition authority in the process of detecting anti-com-petitive behavior, meaning that the composite index can represent, along otherelements, a reference for the Competition Council regarding the issues in a certainsector of the economy.

This paper continues with a presentation of the theoretical aspects under-lying the construction of AICP and the methodology for calculating this composite


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

24

apoi rezultatele aplicării metodei propuse asupra unui set de 20 de industrii dineconomia națională, fiind discutată și robustețea acestor rezultate. Urmează de-scompunerea IAPC în trei componente principale, un pas suplimentar pe care îlconsiderăm util pentru o înțelegere mai bună a rezultatelor anterioare. O secțiunededicată concluziilor încheie această lucrare.

2. Aspecte teoretice și metodologice2.1. Folosirea unei baterii de indicatori primari pentru construirea IAPC

Deoarece concurenţa este un fenomen complex şi multidimensional, nuexistă un indice de concurență unic, specific, care să poată fi folosit pentru amăsura în mod direct înclinarea spre concurenţă a unei anumite industriinaționale. Ceea ce propunem este măsurarea acestei predispoziții spre mani-festarea liberă a concurenței folosind o baterie de indicatori primari, fiecare dintreaceştia reflectând o parte din această complexitate a concurenţei.

Înainte de prezenta cei 20 de indicatori asupra cărora ne-am oprit în analizanoastră, trebuie să precizăm că ideea de bază în acest demers este de a analizadiferențele existente la nivelul fiecărei industrii între situația reală și cea puripotetică, descrisă în teoria microeconomică prin modelul concurenței perfecte1.Apoi, urmând abordarea din Ivaldi et al. (2003), suntem interesați de acei factoricare facilitează înțelegerile între concurenți sau coordonarea tacită a acestora,dar și de acei factori care ar putea facilita penalizarea celor care deviază de lacalea stabilită în mod expres sau adoptată în mod tacit.

Tabelul de mai jos prezintă condițiile pieței avute în vedere în construireaIAPC, câteva comentarii și observații pentru fiecare din acestea, indicând șiapartenența fiecărui indicator primar la o anumită clasă de importanță. Astfel, 8din cei 20 de indicatori din listă sunt văzuți a fi foarte importanți, fiind încadrați încategoria A (aici intră, în general, indicatori structurali ai industriei), în timp cerestul de 12 indicatori sunt considerați a avea o importanță normală, fiind încadrațiîn categoria B.

Tabelul 1. Lista indicatorilor primari avuți în vedere la construirea IAPC

Indicator Presupunerea de baz Cat.Num rul de firme active

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când pe pia ac ioneaz un num r redus de întreprinderi. A

Gradul de concentrare

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când concentrarea este mai ridicat . A

Absen a barierelor la intrare

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când exist bariere semnificative la intrare, luându-se în considerare orice fel de astfel de bariere (costuri fixe ridicate, re ele, avize sau autoriza ii, puterea m rcii, reglement ri, importan a reputa iei).

A

Gradul de inovare În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când pie ele nu sunt inovative sau când impactul inov rii (tehnologice, a proceselor sau modelului de afaceri) asupra performan ei este limitat.

A

Gradul de transparen

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când mediul este mai transparent (concuren ii pot observa cu u urin i acurate e elemente esen iale din activitatea celorlal i).

A

1 Atributele acestui tip de piață sunt arhicunoscute, enumerăm aici doar câteva: număr ridicat de firme,fiecare cu putere mică de piață și acceptante ale prețului pieței, absența barierelor la intrare, absențacosturilor de tranzacționare și a asimetriilor informaționale, profit economic zero, putere de negociereegală între cumpărători și vânzători.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

25

index. We then illustrate the results of applying the proposed method on a set of20 industries in the national economy, and discuss the robustness of these results.The decomposition of AICP into three main components follows next, an extrastep that we consider useful for a better understanding of the previous results. Aconcluding section ends this paper.

2. Theoretical and methodological aspects2.1. Using a battery of primary indicators for the construction of AICP

Given that competition is a complex and multidimensional phenomenon,there is no unique and specific index of competition that can be used to directlymeasure the inclination towards competition in a certain national industry. Whatwe propose is to measure the propensity to free competition using a battery ofprimary indicators, each of them reflecting a facet of the competition complexity.

Before presenting the set of 20 indicators we have selected for our analysis,we must state that the basic idea behind this approach is to analyze the differ-ences between the real situation in each industry and the purely hypothetical sit-uation described in microeconomic theory by the competitive market model1.Then, following the approach of Ivaldi et al. (2003), we are interested in those fac-tors that facilitate agreements between competitors or their tacit coordination, butalso in those factors that could facilitate penalizing those who deviate from whatwas expressly agreed or tacitly adopted.

The table below shows the market conditions we have considered in orderto construct AICP, some comments and observations for each of them, also indi-cating the membership of each primary indicator to a certain class of importance.Thus, 8 of the 20 indicators in the list are seen as very important, being classifiedin class A (generally speaking, we have included here structural industry indica-tors), while the remaining 12 indicators are considered to have a normal impor-tance (they are classified as class B).

Table 1. The list of primary indicators considered for the construction of AICP

Indicator Basic assumption ClassNumber of active firms

Agreements and coordination are easier to achieve when there are fewer enterprises on the market. A

Degree of concentration

Agreements and coordination are easier to achieve when the concentration is higher. A

Barriers to entry

Agreements and coordination are easier to achieve when there are significant barriers to entry, taking into consideration any type of such barrier (high fixed costs, networks, permits or authorizations, brand strength, regulations, the importance of reputation)

A

Degree of innovation

Agreements and coordination are easier to achieve when markets are not innovative or when the impact of innovation (on technology, processes or business model) on firm performance is limited.

A

Degree of transparency

Agreements and coordination are easier to achieve when the environment is more transparent (competitors can easily and accurately observe essential elements of the activity of the others).

A

1 The features of this kind of market are well known, we only list here a few: a high number of activefirms, each of them having low market power and acting as price takers, absence of barriers to entry,zero transaction costs, no information asymmetries, zero economic profit, balanced negotiation powerbetween buyers and sellers.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

26

2.2. Susținerea indicatorilor urmăriți din punct de vedere al literaturii existente

Un număr ridicat de economiști și juriști interesați de domeniul concurenței,practicieni în zona antitrust sau parte a mediului academic, au investigat intensivcondițiile pieței care facilitează apariția cartelurilor și coordonarea tacită întreconcurenți (sau facilitează stabilitatea acestor carteluri și a practicilor concertate),analiza unei părți semnificative din acești indicatori devenind practic un standardîn domeniu. De exemplu, Decker (2009) discută fundamentele economice alecoordonării tacite între concurenți (vezi anexa cărții, respectiv paginile 198-235)

Elasticitatea cererii în func ie de pre

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când cererea este mai inelastic , o mai mare parte din consumatori acceptând în acest caz niveluri mai ridicate ale pre ului.

A

Omogenitatea produsului

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când produsul este omogen, diferen ierea produselor, mai ales prin calitate, constituind o dimensiune suplimentar de manifestare a concuren ei.

A

Puterea de negociere a cump r torilor

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când cump r torii au o putere de negociere redus , fiind doar ni te acceptan i ai condi iilor oferite de vânz tori.

A

Simetria cotelor de pia

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când cotele de pia ale principalilor concuren i sunt simetrice, aceast simetrie putând fi un indiciu al altor similarit i, mai profunde, între concuren i.

B

Stabilitatea cotelor de pia

Stabilitatea în timp a cotelor de pia poate indica o intensitate sc zut a concuren ei. B

Contactul pe mai multe pie e

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când principalii concuren i interac ioneaz pe mai multe pie e, mai ales când aceste interac iuni sunt frecvente.

B

Existen a unor leg turi structurale

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când exist leg turi structurale între principalii concuren i (joint-venture, de ineri încruci ate de ac iuni, acorduri de cooperare, alte asocieri).

B

Profitabilitatea O rat ridicat a profitului la nivelul industriei poate fi un indiciu al unor practici anticoncuren iale (avem în vedere profitabilitatea principalilor concuren i i doar pentru industria analizat ).

B

Simetria costurilor În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când principalii concuren i au costuri similare. B

Investi ii în marketing i comunicare

Intensitatea activit ilor de marketing i comunicare poate reprezenta un proxy pentru intensitatea concuren ei. Aceste investi ii sunt considerate prin raportare la cifra de afaceri a principalilor concuren i

B

Existen a unor concuren i „rebeli”

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când nu exist concuren i „rebeli” (concuren i atipici din mai multe puncte de vedere: inova ie, costuri, procese, modele de afaceri).

B

Fluctua iile cererii agregate

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat atunci când cererea este stabil , fluctua iile semnificative ale cererii afectând stabilitatea cartelurilor sau a coordon rii tacite între concuren i.

B

Nivelul general al pre ului, raportat la alte ri

Un nivel ridicat al pre ului, raportat la alte ri, poate fi un indiciu al unor practici anticoncuren iale, chiar dac pre ul este afectat concomitent de mul i al i factori.

B

Existen a i impactul asocia iilor de afaceri/patronale

În elegerile i coordonarea sunt mai u or de realizat în cadrul asocia iilor de afaceri sau patronale, mai ales atunci când acestea sunt reprezentative i foarte influente în rândul membrilor.

B

Rata de penetrare a importurilor

O mai mare deschidere a pie ei na ionale c tre importuri, m surat prin ponderea importurilor în totalul consumului na ional, poate fi asociat cu o intensitate mai ridicat a concuren ei.

B


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

27

2.2. Literature support for the selected indicators

A large number of economists and lawyers interested in the field of compe-tition, antitrust practitioners or part of the academic environment, have intensivelyinvestigated the market conditions which facilitate cartels and tacit coordinationbetween competitors (or facilitate the stability of cartels or concerted practices).Consequently, analyzing a significant part of these indicators has become a stan-dard practice in the field. For example, Decker (2009) discusses the economicfundamentals of tacit coordination between competitors (see the Appendix of thebook, pages 198-235) and summarizes the factors that the authors of 16 studiesconducted between 1988 and 2005 have considered to have an impact on thiscoordination.

shares of competition.

Multi-market contacts

Agreements and coordination are easier to achieve when the main competitors interact in several markets, especially when these interactions are frequent.

B

Structural links Agreements and coordination are easier to achieve when there are structural links between the main competitors (joint ventures, cross-holdings of shares, cooperative agreements, or other associations).

B

Profitability A high profitability at industry level may be an indication of anti-competitive practices (we take into account profitability of the main competitors only for the industry in question).

B

Symmetry of costs Agreements and coordination are easier to achieve when the main competitors have similar costs. B

Spending in marketing and communication

The intensity of marketing and communication activities may be seen as a proxy for the intensity of competition. These investments are considered by comparison to the turnover of the main competitors.

B

Existence of “maverick” competitors

Agreements and coordination are easier to achieve when there is no “maverick” competitor (atypical competitors in several respects: innovation, costs, processes, business models).

B

Changes in aggregate demand

Agreements and coordination are easier to achieve when demand is stable, fluctuations in demand affecting the stability of cartels or tacit coordination between competitors.

B

General price level, relative to other countries

A high price level, relative to other countries, may be an indication of anti-competitive practices, even though the price is affected by many other factors simultaneously.

B

Existence and impact of business associations

Agreements and coordination are easier to achieve within business associations, especially when the associations are representative and highly influential among their members.

B

Import rate A greater openness of the national market to imports (measured by the share of imports in total domestic consumption) may be associated with a higher intensity of competition.

B

Price elasticity of demand

Agreements and coordination are easier to achieve when demand is more inelastic, a higher proportion of consumers accepting in this case higher prices.

A

Product homogeneity

Agreements and coordination are easier to achieve when the product is homogeneous, product differentiation, especially by quality, representing an additional dimension of competition.

A

Buyer power Agreements and coordination are easier to achieve when buyers have low bargaining power, being mere acceptants of the conditions offered by sellers.

A

Symmetry of market shares

Agreements and coordination are easier to achieve when market shares of the main competitors are symmetric (this symmetry could be an indication of deeper similarities between competitors).

B

Stability of market The stability of market shares over time may indicate a low intensity B


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

28

și prezintă un sumar al factorilor pe care autorii a 16 studii realizate în perioada1988-2005 îi consideră a avea un impact asupra acestei coordonări.

Graficul 1 ilustrează opiniile autorilor pentru 25 de factori din cei 27considerați de Decker (2009)2 .

După cum se poate observa, o mare parte din autorii studiilor trecute înrevistă sunt de părere că înțelegerile și/sau coordonarea sunt mai probabile atuncicând firmele interacționează frecvent și pe mai multe piețe, când firmele activeazăîntr-o industrie concentrată, cu număr redus de jucători, cu importante bariere laintrare și care este caracterizată de un grad crescut de transparență, când firmeleau mijloacele de a pedepsi trișorii, au legături între ele sau prezintă niveluri simi-lare de integrare verticală și, în fine, când firmele au un interes comun în a eliminaun eventual concurent „rebel”. Autorii studiilor analizate de Decker consideră șianumiți factori care pot inhiba înțelegerile sau coordonarea între concurenți:firmele au structuri de cost diferite, cumpărătorii au putere de negociere ridicată,piața este caracterizată de efecte ciclice sau de progres tehnologic rapid etc.

Graficul 1. Situația evaluării factorilor economici de către 16 studii elaborate între anii 1988 și 2005, conform lui Decker (2009)

O mare parte din indicatorii considerați în mod curent în literatură suntreținuți și în analiza noastră, diferențele de conținut dintre tabelul 1 și graficul 1venind din anumite excluderi (din considerente de ordin practic, am evitat indica-

2 Am omis doi factori care nu au fost analizați de o mare parte din studiile analizate sau au avut doarun impact neclar.

Sursa: Prelucrare proprie a informa iilor prezentate de Decker (2009)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Puterea de negociere a cump r torilor

Tehnologia/inovarea

Efectele ciclurilor economice

Existen a efectelor de re ea

Volatilitatea cotelor de pia

Nivelul pre ului i al profitului

Cre terea pie ei

Capacit ile de produc ie excedentare

Constrângerile de capacitate similare

Cererea inelastic

Similaritatea cotelor de pia

Înl turarea concurentului "rebel"

Existen a leg turilor structurale

Omogenitatea produsului

M rimea i puterea financiar

Interac iunile pe mai multe pie e

Integrarea vertical

Concentrarea ridicat

Interac iunile frecvente

Stabilitatea cererii

Num rul redus de concuren i

Posibilitatea represaliilor

Similaritatea costurilor

Barierele la intrare

Transparen a pie ei

Faciliteaz în elegerile Impact neclar Lipsa evalu rii Inhib în elegerile


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

29

Chart 1 illustrates the opinions of the authors for 25 of the 27 factors con-sidered by Decker (2009)2.

As one can see, most of the authors of the reviewed studies believe thatagreements and/or coordination are more likely when firms interact frequently andon multiple markets, when firms operate in concentrated industries, with few activeplayers, with significant barriers to entry and that are characterized by a high de-gree of transparency, when companies have the means to penalize cheaters, arelinked in structural ways or display similar levels of vertical integration, and, finally,when companies have a common interest to eliminate a “maverick” competitor.The authors of the studies analyzed by Decker also consider some factors thatmay inhibit agreements and coordination between competitors: firms have differ-ent cost structures, buyers have significant negotiation power, and the market isaffected by business cycles or by innovation (technological or of a different kind).

Chart 1. Assessment of economic factors in 16 studies carried out between 1988 and 2005, according to Decker (2009)

Many of the indicators commonly considered in the literature are also in-cluded in our analysis, the difference in content between Table 1 and Chart 1 com-ing from certain exclusions (for practical reasons, we have avoided indicators thatare harder to evaluate or whose impact depends on the industry context, such as“business cycle effects”, “market growth” and “excess capacity”) but also from cer-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Buyer power

Technology/innovation

Business cycle effects

Network effects

Volatility of market shares

Prices and margins

Market growth

Excess capacity

Symmetrical capacity constraints

Demand (in)elasticity

Market share symmetry

Removal of "maverick"

Structural links

Product homogeneity

Size and financial strength

Multimarket contacts

Vertical integration

High market concentration

Frequent interaction

Stable demand

Small number of competitors

Ability to retaliate

Symmetrical costs

Entry barriers

Market transparency

Facilitates No clear prediction Not considered Hinders

2 We have deliberately omitted two factors that were not analyzed by many of the 16 studies surveyed,and that have an ambiguous impact in the few cases when they were considered.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

30

tori mai greu de evaluat sau al căror impact depinde de contextul industriei, așacum este cazul indicatorilor „efectele ciclurilor economice”, „creșterea pieței” și„capacități de producție excedentare”), dar și din includerea în analiză a unor in-dicatori care ne-au părut relevanți, în special în contextul economic românesc (deexemplu, am inclus indicatorul referitor la existența și impactul asociațiilor pa-tronale sau de afaceri, dat fiind că un număr însemnat de situații anticoncurențialepar a fi fost detectate tocmai în industriile în care există asociații importante și in-fluente).

Trebuie menționat că lista indicatorilor ce pot fi urmăriți la nivel de industrieeste una deschisă, ce poate fi extinsă oricând. De exemplu, datorită unei erori deimplementare, indicatorul referitor la frecvența manifestării concurenței nu apareîn lista factorilor observați pentru industriile analizate. Dar acest indicator ar puteafi încorporat în construirea IAPC în cazul unei continuări a acestui exercițiu. Apoi,putem chiar să ne gândim la o modalitate de a culege informații privind capacitățileexcedentare de producție ale principalilor concurenți, cu mențiunea că aceastătrăsătură nu este una comună tuturor industriilor, interpretarea fiind mult diferităîn cazul industriilor din zona serviciilor față de cele din sfera producției. Includereaîn analiză a unor factori particulari anumitor industrii trebuie analizată cu maregrijă, pentru că ar putea afecta comparabilitatea rezultatelor la nivel de industrie.În acest moment, dat fiind că ne-am oprit doar asupra factorilor și indicatorilorgenerali și comuni tuturor industriilor, această comparabilitate este asigurată.

2.3. Măsurarea fiecărui indicator primar și agregarea la nivelul fiecărei industrii

Fiecare din cei 20 de indicatori primari prezentați în tabelul 1 este măsuratpe o scală Likert în 7 puncte, folosind datele și informațiile de care dispune Con-siliul Concurenței. Scalele sunt definite astfel încât limita lor inferioară să reprez-inte situația cea mai problematică din punct de vedere concurențial (riscul cel mairidicat de apariție a cartelurilor sau a coordonării tacite între concurenți), în timpce limita superioară a scalei reprezintă situația opusă (cazul ideal, propicemanifestării depline a concurenței).

Folosirea scalelor pentru colectarea informației are la bază motive de ordinpractic, alternativa acestei abordări, respectiv măsurarea cu precizie a indicatorilornefiind fezabilă, chiar dacă pentru unii din indicatori informația este disponibilăautorității de concurență în formă numerică. În schimb, dat fiind indicatorii primariurmăriți, este evident că pentru unii dintre aceștia valoarea nu poate fi decâtaproximată, în timp ce pentru alții informația nici nu poate fi obținută în formănumerică, așa cum este cazul indicatorilor de natură calitativă (de exemplu, așastau lucrurile în ceea ce privește puterea de negociere a cumpărătorilor șiomogenitatea produsului).

Prin urmare, chiar dacă în câteva cazuri utilizarea scalelor înseamnăfolosirea incompletă a informației disponibile autorității de concurență, considerămcă implementarea scalelor asigură un grad necesar de omogenitate acestei anal-ize și, după cum vom vedea, facilitează agregarea indicatorilor primari în vedereaconstruirii IAPC. În plus, folosirea scalelor este extrem de răspândită în practicasondajului, autorul chestionarului având libertate în alegerea numărului de vari-ante acordate respondentului. În cazul nostru, am optat pentru o scală cu un


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

31

tain additions of indicators that seemed relevant, particularly in the context of theRomanian economic environment (for example, we take into consideration theexistence and impact of business associations, given that a significant number ofanti-competitive practices seem to have been detected particularly in those indus-tries where such associations are highly influential among their members).

It should be noted that the list of indicators that can be analyzed at industrylevel is still open and can be further extended. For example, given a small imple-mentation error, the indicator regarding the frequency with which competition oc-curs is currently missing from the list of indicators observed for the analyzedindustries. This indicator could be taken into consideration when computing AICPin a possible continuation of this exercise. In addition, we can even think of a wayto collect information on production overcapacity of the main competitors, notingthat this feature is not common to all industries (the interpretation is very differentfor service and production industries). The inclusion into this analysis of factorsspecific to some industries must be weighed carefully, because it could affect thecomparability of results among industries. At this point, given that we have onlyselected factors and indicators of general nature, which common throughout in-dustries, this comparability is ensured.

2.3. Measuring each primary indicator and aggregating at the level of each industry

Each of the 20 primary indicators listed in Table 1 is measured on a 7-pointLikert scale, using data and information available to the Competition Council.Scales are defined so that their lower limit corresponds to the most problematicsituation in terms of competition (the highest risk of developing cartels or tacit co-ordination between competitors on that market), while the upper limit of the scalecorresponds to the opposite situation (the ideal case, which enables the full man-ifestation of market competition).

Relying on scales to collect the information was decided for practical rea-sons: the alternative to this approach, which implies precise measurement of theindicators, was not considered to be feasible, even though the information areavailable to the competition authority in numerical form in some cases. Given theprimary indicators we have selected for this analysis, it is obvious that for someof them a value can only be estimated, while for others the information cannot beobtained in a numerical form (this is the case for qualitative indicators such asbuyer power and product homogeneity).

Consequently, even though in some cases the use of scales implies partialuse of the information available to the competition authority, we believe that im-plementing scales ensures a necessary degree of homogeneity to this analysisand, as it will be shown, facilitates the aggregation of indicators to construct theAICP. In addition, the use of scales is a widespread practice in surveys, the authorof the questionnaire having full flexibility to choose the number points on the scale.In our case, we have opted for a scale with an odd number of elements and haveconsidered the 7-point scale to be sufficiently detailed for our approach.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

32

număr impar de elemente și am considerat scala în 7 puncte ca fiind suficient dedetaliată.

Informația colectată la nivel de industrie pentru fiecare din cei 20 de indi-catori primari este agregată pentru a da naștere indicelui de presiuneconcurențială. Fără a intra în multe detalii în această direcție, menționăm doar căsubiectul agregării indicatorilor este unul fundamental în teoria alegerilor sociale.Astfel, Arrow (1951) a demonstrat că nu există o metodă de agregare a indicato-rilor care să respecte trei condiții rezonabile în același timp (să fie eficientă Pareto,nedictatorială și independentă față de alternativele irelevante3), teorema de im-posibilitate ce-i poartă numele constituind un reper în acest domeniu. În plus,folosind elemente din teoria mulțimilor vagi, Păun (1983) arată că un indicatoragregat nu poate fi în același timp sensibil, anticatastrofic și necompensator4.

Chiar și cu aceste limitări, agregarea indicatorilor este implementată pescară largă, cercetători din diverse domenii recurgând la sintetizarea într-o unicăvaloare a multiplelor aspecte ale fenomenelor de interes. Altfel spus, analizelemulticriteriale sunt foarte răspândite tocmai pentru că de cele mai multe orifenomenele analizate nu sunt unidimensionale, ci prezintă multiple fațete.

Una dintre metodele uzuale de agregare a indicatorilor este cea cunoscutădrept metoda lui Borda5, o variantă a acestei metode fiind implementată și în cal-culul IAPC. Astfel, pentru fiecare indicator primar avut în vedere, alegerea uneiopțiuni din cele 7 ale scalei implică acordarea unui anumit număr de puncte aceluiindicator, scorul total al industriei fiind determinat prin însumarea punctelorobținute pentru fiecare din cei 20 de indicatori inițiali observați. În fine, IAPC estenormalizat, fiind calculat ca procent din totalul maxim posibil, astfel încât să sepoată efectua comparații între industrii chiar și atunci când informația nu poate fifurnizată pentru anumiți indicatori6.

Alegerea numărului de puncte acordate fiecărei trepte a scalei este o etapăimportantă a procesului de agregare, dar această alegere nu se poate baza pe o

3 Se spune că o metodă de agregare este eficientă Pareto dacă rezultatul va exprima o preferință aalternativei x asupra alternativei y în cazul în care un individ preferă alegerea x lui y și toți ceilalțiindivizi preferă x lui y sau sunt indiferenți între cele două. Agregarea indicatorilor este nedictatorialădacă nu se bazează pe ordonarea preferințelor unui singur individ. În fine, metoda de agregare esteindependentă dacă ordonarea socială a alternativelor x și y nu depinde de ordonările altor alternative(de exemplu, z).4 Un indicator agregat este sensibil dacă o creștere a unui indicator component, inițial pozitiv, nu con-duce la o scădere a indicatorului agregat. Un indicator agregat este anticatastrofic (neexploziv) dacăo creștere mică a unui indicator inițial nu conduce la o creștere mare a indicatorului agregat. În fine,un indicator agregat este necompensator dacă o modificare mare a unuia dintre indicatorii primari nueste însoțită de o modificare în sens contrar a unui alt indicator, astfel încât indicatorul agregat să nuse modifice, chiar dacă cele două situații sunt complet diferite.5 Denumită după matematicianul francez Jean-Charles de Borda, care a elaborat-o încă din anul 1770pentru cazul alegerilor electorale, metoda propune acordarea unui anumit număr de puncte fiecăruicandidat înscris în cursă, în funcție de poziția în care este acesta clasat de către fiecare votant, can-didatul declarat câștigător fiind cel care primește cele mai multe puncte. Cu toate că nu respectăcondiția de independență din teorema lui Arrow, simplitatea și naturalețea metodei lui Borda a condusla folosirea pe scară largă a acesteia, în special în competițiile sportive sau de altă natură, dar și înanumite sisteme politice.6 Dat fiind numărul relativ ridicat de indicatori primari supuși analizei, absența informației pentru 1-2indicatori la nivel de industrie nu este considerată problematică. Absența informației pentru mai mulțiindicatori poate însă denatura semnificația indicelui agregat în acel caz și poate compromitecomparația cu alte industrii. Din fericire, informația a fost furnizată complet pentru marea majoritate aindustriilor selectate, existând doar patru situații în care nu s-a oferit un răspuns câte unui indicator.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

33

The information collected at industry level for each of the 20 primary indi-cators was aggregated to construct the index of competitive pressure. Withoutgoing into many further details in this direction, we only mention that the aggre-gation of indicators is a fundamental subject in social choice theory. Arrow (1951)has demonstrated that there is no method to aggregate indicators that fulfills threereasonable requirements at the same time (Pareto efficient, non-dictatorial andindependent from irrelevant alternatives3), the impossibility theorem which bearshis name representing a landmark in this field. In addition, using elements of fuzzysets theory, Păun (1983) has shown that a composite index cannot be at the sametime sensible, anti-catastrophic and non-compensatory4.

Even with these limitations, indicator aggregation is implemented on a largescale, with researchers in various areas choosing to synthetize in a unique valuethe multiple aspects of phenomena of interest. In other words, multicriterial analy-sis is widely spread particularly because most of the time the phenomena underanalysis are not one-dimensional, but have multiple facets.

One of the methods commonly used to aggregate indicators is known asBorda's method5, and a variant of this method is implemented to calculate AICP:for each of the primary indicators considered, the choice of an option from the 7of the scale involves the allocation of a certain number of points to that indicatorand the total score for each industry is determined by summing the points obtainedfor each of the 20 initial indicators. Finally, AICP is normalized (computed as apercentage of the total maximum possible) so that comparisons are possible be-tween industries even when information cannot be provided for some indicators6.

The decision on the number of points to be allocated to each step of thescale is an important one in the aggregation process, but this choice cannot reston a particular justifying theory; it is a subjective decision of the person performing

3 An aggregation method is said to be Pareto efficient if its result will indicate a preference of alternativex over alternative y if one individual preffers choice x to y and all the other individuals are either indif-ferent between the two or also preffer x to y. The non-dictatorship requirement means that the aggre-gation method does not mimic the preferences of a single individual, but takes into account thepreferences of multiple voters. Finally, the aggregation method is said to be independent if the socialpreference between x and y depends solely on the individual preferences between these two elements,meaning that an irrelevant alternative z has no impact on the ranking between x and y.4 A composite index is said to be sensible if an increase of a primary indicator, initially positive, doesnot lead to a decrese of the index. An index is said to be anti-catastrophic (unexplosive) if a small in-crease of an initial indicator does not lead to a large increase of the composite index. Finally, an ag-greggated indicator is said to be non-compensatory if a large change in one of the primary indicatorsis not followed by a change in the opposite direction in another indicator in such a way that the aggre-gated indicator is left the same, even though these are two completely different situations.5 Named after the French mathematician Jean-Charles de Borda, who developed it since 1770 for thecase of elections, the method implies the allocation of a certain number of points to each candidate inthe race, depending on the position in which it is placed by each voter, the winner being the candidatewho receives the most points. Although Borda’s method does not comply with a certain condition ofArrow's theorem (condition of independence), its simplicity and obvious nature led to a widespreaduse, especially in sport competitions or other contests, but also in some political systems.6 Given the relatively high number of primary indicators analyzed, the absence of information for 1-2indicators for an industry is not seen as problematic. The lack of information for more indicators for agiven industry can, however, distort the meaning of the aggregate index and may compromise thecomparability with other industries. Fortunately, information was provided completely for most of theselected industries, and only a few cases (4) contained one missing response for one indicator each.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

34

anumită teorie justificatoare, fiind o decizie subiectivă a celui care realizează agre-garea. De exemplu, după ce am convenit ca alegerile superioare de pe scală săprimească un număr mai ridicat de puncte, astfel încât un IAPC mai mare să de-note o situație mai favorabilă manifestării concurenței, ne-am pus întrebări degenul următor: Implementăm o scală liniară sau una neliniară? Dacă optăm pentruo scală liniară, care să fie pasul de creștere de la o treaptă la alta? Dacă optămpentru o scală neliniară, ar trebui să schimbăm curbura la un moment dat, de ex-emplu punctul de mijloc să fie punct de inflexiune?

Dat fiind că scala noastră nu este una totuși una foarte fină, care să permităcurburi pronunțate și mai ales inflexiuni în acordarea punctelor, optăm pentru alo-carea în mod liniar a acestora. Facem apoi diferența între indicatorii primari dincategoria A și cei din categoria B: pentru cei 8 factori mai importanți, incluși în cat-egoria A, optăm pentru acordarea de puncte de la 0 la 6 (deci creșteri unitare dela o treaptă la alta), în timp ce pentru cei 12 factori de importanță medie, inclușiîn categoria B, optăm pentru acordarea de puncte de la 0 la 4 (creșteri de 0,67de la o treaptă la alta). În urma acestei alegeri, factorii structurali, considerațiesențiali, primesc o pondere mai însemnată în calculul IAPC, numărul de puncteacordat la fiecare treaptă indicatorilor din categoria A fiind cu 50% mai ridicat decâtcelor din categoria B, așa cum o arată și graficul 2 de mai jos.

Graficul 2. Alocarea numărului de puncte în funcție de categoria de importanță a indicatorului

Concluzionând asupra acestui aspect, precizăm că alegerea unei variantesuperioare pe scala în 7 trepte corespunde unei situații mai bune din punct devedere concurențial (denotă o presiune concurențială crescută) și implică acor-darea unui număr mai ridicat de puncte acelui indicator primar, numărul efectivde puncte depinzând de categoria de importanță a indicatorului. Prin urmare, ovaloare mai mare a IAPC va corespunde unui mediu economic mai prielnicmanifestării libere a concurenței, în timp ce o valoare mai scăzută va indica opredispoziție a acelei industrii către comportamente anticoncurențiale.

0

1

2

3

4

5 6

0,000,67

1,332,00

2,673,33

4,00

0

1

2

3

4

5

6

A B C D E F GCategoria A Categoria B


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

35

the aggregation. For example, after we have decided that more points should beallocated to higher steps on the scale, so that a higher AICP will denote a morefavorable situation from a competitive standpoint, we have asked ourselves ques-tions such as: Should we implement a linear scale or a non-linear one? If we optfor a linear scale, which should be the incremental value from one step to theother? If we choose a non-linear scale, should we change the curvature at a cer-tain point, for instance should the middle option be a point of inflection?

Given that our scale is not so detailed to allow a pronounced curvature andespecially an inflection when points are allocated, we choose to implement a linearallocation. Then we make a distinction between primary indicators of type A andB: for the 8 most important factors, included in class A, we choose points from 0to 6 (hence unitary increases from one step to another), while for the 12 factorsof average importance included in class B we opt to allocate points from 0 to 4(hence increases of 0.67 from one step to another). Following this decision, thestructural factors, which are seen as essential, receive more weight in the calcu-lation of AICP, as the number of points allocated at each step for the class A indi-cators is 50% higher than for the class B indicators, as shown in Chart 2 below.

Chart 2. The allocation of points depending on the indicator importance, using the 7-step scale

To conclude on this point, we mention again that choosing a higher pointon the 7-step scale denotes a situation which is more favorable to competition(denotes a higher competitive pressures) and leads to more points being allocatedto that primary indicator (the actual number of points depends on the importanceof the indicator). As a result, a higher AICP value corresponds to an economic en-vironment more inclined to free competition, while a lower value indicates an in-dustry propensity to anti-competitive behavior.

0

1

2

3

4

56

0,000,67

1,332,00

2,673,33

4,00

0

1

2

3

4

5

6

A B C D E F GClass A Class B


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

36

3. Industrii selectate și rezultate

Odată stabilită bateria de 20 de indicatori inițiali și fixată modalitatea decolectare a informației, prin intermediul scalelor, următorul pas îl reprezintă se-lectarea industriilor pentru care se va construi IAPC. Principalele criterii care austat la baza alegerii sunt impactul industriei asupra consumatorilor și mediuluieconomic în general, dar și disponibilitatea informației, dat fiind că acest exercițiueste totuși unul nou pentru autoritatea de concurență. Au fost selectate industriiledin tabelul 2, prezentat de mai jos.

În acest punct, menționăm că industriile incluse în analiza IAPC nu trebuieinterpretate ca reprezentând piețe relevante, așa cum este definit și utilizat acestconcept de către Consiliul Concurenței în aplicarea legii. Astfel, industriile dintabelul 2 trebuie văzute drept o extindere la nivel de ansamblu (în general, la nivelnațional) a unor piețe limitate din punct de vedere al practicii autorității deconcurență. Așa stau lucrurile, de exemplu, pentru sectorul de retail alimentar,segmentul comercializare fiind definit la nivel local în investigații și în analizaconcentrărilor economice, în timp ce segmentul achiziție este definit la nivel decategorie de produs.

Tabelul 2. Lista industriilor selectate pentru construirea IAPC

Înainte de a trece la prezentarea rezultatelor analizei, subliniem faptul căextinderea conceptuală a dimensiunii piețelor la nivel național și apreciereapredispoziției către concurență a industriilor prin calcularea IAPC nu afectează în

Industrie Produc ia de medicamente Distribu ia en-gross de medicamente Retail alimentar – segmentul aprovizionare Retail alimentar – segmentul comercializare Distribu ia en-gross de autoturisme Distribu ia pieselor de schimb pentru autoturisme Producerea i comercializarea en-gross a gazelor naturale Distribu ia de GPL aragaz (butelii) Distribu ia retail de carburan i Produc ia i comercializarea cimentului Construc ia de drumuri i autostr zi Carduri bancare – segmentul emitere Carduri bancare – segmentul acceptare Asigurarea de r spundere civil auto Serviciile de telefonie mobil Serviciul de transport feroviar de c l tori Serviciile de arhitectur Serviciile de retransmitere a programelor audiovizuale Serviciul de intermediere imobiliar Serviciile notariale conexe tranzac iilor imobiliare


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

37

3. Selected industries and results

Once we have defined the battery of 20 initial indicators and we have setthe method to collect the information, by using scales, the next step in our ap-proach is to select the industries for which to compute AICP. The main criteria forselecting industries are their impact on consumer and general economic environ-ment, but also the availability of information, given that, after all, this exercise is anew one for the competition authority. We have selected the industries in Table 2,shown below.

At this stage, we stress that the industries selected for the AICP analysisshould not be seen as representing relevant markets, as this concept is definedand used by the Competition Council when enforcing the law. The industries inTable 2 should be seen instead as an extension at general level (mainly, at na-tional level) of some markets that have a limited size in the practice of the com-petition authority. This is the case, for example, for the food retail: markets aredefined locally in investigations or when analyzing mergers on the distributionside, while markets are defined at the level of product category on the supply side.

Table 2. The list of selected industries for computing AICP

Selected market/industry Production of drugs Wholesale distribution of drugs Food retail – supply side Food retail – distribution side Wholesale distribution of cars Distribution of auto parts Production and wholesale of natural gas Distribution of LPG tanks for stove use Retail fuel distribution Production and sale of cement Construction of roads and highways Bank cards – issuing side Bank cards – accepting side Motor third-party liability insurance Mobile telecommunication services Railway transportation of passengers Architecture services Retransmission of audiovisual programs Real estate broker services Notary services related to real estate transactions


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

38

niciun fel acțiunile Consiliului Concurenței în vederea exercitării atribuțiilor con-ferite de lege. Aceste acțiuni se vor baza în continuare pe analiza detaliată acazurilor care sunt supuse atenției autorității de concurență (sau pe care instituțiadecide să le investigheze din oficiu) și vor avea în vedere situațiile concrete șiparticulare existente pe piețele analizate.

Graficul 3 de mai jos prezintă rezultatele pentru cele 20 de industrii supuseanalizei, ilustrând doi indicatori agregați pentru fiecare dintre acestea. Diferențadintre cele două variante de calcul vine din modul de ponderare a scorurilor: IAPC(două categorii) este calculat conform celor menționate mai sus, factorii primindun număr diferit de puncte în funcție de încadrarea într-una din cele două categoriide importanță (A sau B), în timp ce la calcularea IAPC (o categorie) nu se ținecont de importanța diferită a factorilor, toți indicatorii primari primind puncte înacelași mod.

După cum se poate observa, diferențele între cele două moduri de calculsunt relativ limitate, atingând maxim 2 puncte procentuale, ceea ce poate fi văzutca un argument în favoarea metodei propuse (denotă robustețea acesteia). Apoi,faptul că valorile IAPC nu variază masiv în cele două abordări arată că acordareapunctelor în mod diferit, în funcție de categoria de importanță a indicatorilor pri-mari, nu este un element esențial analizei, ci este mai degrabă unul de finețe.Pentru aceste motive, abordarea diferențiată a indicatorilor inițiali în funcție deimportanță va fi menținută, valorile IAPC (două categorii) constituind rezultateleprincipale ale acestei lucrări.

Graficul 3. Indicele agregat de presiune concurențială pentru cele 20 de industrii selectate

57%

56%

54%

52%

49%

44%

42%

41%

40%

37%

37%

36%

34%

33%

33%

31%

31%

29%

23%

20%

57%

54%

53%

53%

50%

43%

42%

42%

42%

38%

37%

36%

36%

34%

33%

29%

32%

30%

23%

20%

0% 20% 40% 60%

Piese de schimb pentru autoturisme

Servicii de intermediere imobiliar

Retail alimentar - aprovizionare

Distribu ie en-gross de autoturisme

Produc ie de medicamente

Servicii de arhitectur

Retransmitere de programe audiovizuale

Retail alimentar - comercializare

Distribu ie en-gross de medicamente

Transport feroviar de c l tori

Carduri bancare - acceptare

Construc ie de drumuri i autostr zi

Distribu ie retail de carburan i

Servicii de telefonie mobil

Asigurare de r spundere civil auto

Carduri bancare - emitere

Distribu ie GPL aragaz

Producere i comercializare gaze naturale

Servicii notariale conexe tranzac iilor imobiliare

Produc ie i comercializare ciment

IAPC (dou categorii) IAPC (o categorie)Q1=31% Q3=44%


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

39

Before presenting the results of our analysis, we state that expanding thesize of some markets at national level and assessing the propensity to competitionof industries by computing AICP does not affect in any way Competition Council’sactions when enforcing the competition law. These actions will continue to bebased on the detailed analysis of the cases that are submitted to the competitionauthority (or that the institution on its own decides to investigate) and will take intoaccount the concrete and specific situations on the markets analyzed.

Chart 3 below shows the results for the 20 industries analyzed, illustratingtwo aggregated indicators for each of these. The difference between the twocomes from the way scores are weighted: AICP (two classes) is calculated as de-scribed above, meaning that the factors are allocated a different number of pointsbased on the classification into one of the two categories of importance (A or B),while when computing AICP (one class) we no longer take into account the differ-ent importance of factors and all of them are allocated points in the same way.

As it can be seen, the differences between the two ways to compute AICPare relatively limited, reaching at most 2 percentage points, which can be seenas an argument in favor of the proposed method (it denotes robustness). Then,the fact that the AICP values do not vary greatly in the two approaches shows thatallocating points differently, depending on the importance of the primary indicators,is not an essential element of this analysis, but rather a fine tuning. For these rea-sons, the differentiated approach, which takes into account the different impor-tance of the initial indicators, will be maintained, and AICP (two classes) willrepresent the main results of this paper.

Chart 3. The aggregated index of competitive pressure for the 20 selected industries

57%

56%

54%

52%

49%

44%

42%

41%

40%

37%

37%

36%

34%

33%

33%

31%

31%

29%

23%

20%

57%

54%

53%

53%

50%

43%

42%

42%

42%

38%

37%

36%

36%

34%

33%

29%

32%

30%

23%

20%

0% 20% 40% 60%

Distribution of auto parts

Real estate broker services

Food retail - supply side

Wholesale distribution of cars

Production of drugs

Architecture services

Retransmission of audiovisual programmes

Food retail - distribution side

Wholesale distribution of drugs

Railway transportation of passengers

Bank cards - accepting side

Construction of roads and highways

Retail fuel distribution

Mobile telecommunication services

Motor third-party liability insurance

Bank cards - issuing side

Distribution of LPG tanks for stove use

Production and wholesale of natural gas

Notary services related to real estate transactions

Production and sale of cement

AICP (two classes) AICP (one class)Q1=31% Q3=44%


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

40

Trebuie menționat faptul că, în acest moment, valoarea efectivă a IAPCpentru o anumită industrie nu are o relevanță deosebită de sine stătător. Contin-uare analizei descrise aici pe parcursul câtorva ani pentru aceste industrii va per-mite observarea modificărilor indicatorului compozit în timp. Vom putea vedeaastfel cum evoluțiile piețelor, eventualele modificări de structură ale acestora,poate chiar și acțiunile întreprinse de autoritatea de concurență, afecteazăpredispoziția spre manifestarea liberă a concurenței, așa cum este măsuratăaceasta prin intermediul IAPC.

Deoarece metoda de culegere și agregare a informației propusă aici esteuna proprie, nu există o bază teoretică de comparație sau un nivel de referințăpentru valorile IAPC la nivel de industrie, astfel încât nu putem aprecia cât de„ridicată” sau cât de „redusă” este cu adevărat o anumită valoare a indicelui. Ceeace putem face însă este o comparare a valorilor IAPC între industrii, comparareafiind facilitată de aplicarea unitară a metodei7.

Interpretarea valorilor IAPC se va baza în mare măsură pe folosirea cuar-tilelor (Q1, cuartila inferioară, și Q3, cuartila superioară), indicatori de pozițiefolosiți în mod curent în practica statistică. Având în vedere rezultatele ilustrate îngraficul 3, identificăm trei grupuri de industrii:

- Primele 5 industrii, care înregistrează valori ale IAPC peste Q3=44%, con-stituie grupul industriilor cele mai înclinate către manifestarea liberă a concurenței;

- Următoarele 10 industrii, pentru care se înregistrează valori ale IAPC întreQ1 și Q3, respectiv în intervalul [31%, 44%), constituie grupul industriilor de mi-jloc;

- Ultimele 5 industrii, care înregistrează valori ale IAPC sub Q1=31%, con-stituie grupul industriilor cele mai înclinate spre comportamente anticoncurențiale.

Chiar și o privire sumară asupra rezultatelor arată că apartenența celor 20de industrii la cele trei grupuri descrise mai sus este rezonabilă și putea fi, într-ooarecare măsură, chiar anticipată. Astfel, este firesc și putea fi chiar anticipat căproducția și comercializarea cimentului și serviciile notariale să înregistreze printrecele mai scăzute valori, aceste domenii fiind caracterizate de importante barierela intrare, de absența concurenților „rebeli”, de un grad scăzut de inovare, de ocerere inelastică și relativ stabilă, de lipsa presiunii importurilor și de existențaunor asociații de afaceri sau patronale puternice. În plus, industria cimentului esteuna foarte concentrată, aici activând un număr redus de firme cu cote de piațăsimilare și stabile.

La polul opus, respectiv în grupul industriilor cele mai înclinate spreconcurență (unde presiunea concurențială este mai puternică) se află serviciilede intermediere imobiliară, distribuția pieselor de schimb pentru autoturisme șiaprovizionarea în retail-ul alimentar, toate acestea fiind slab concentrate, carac-terizate de un număr ridicat de firme cu cote de piață relativ volatile și între carenu există puternice legături structurale. Evident, între aceste trei industrii există șianumite diferențe, ce țin, de exemplu, de presiunea concurențială exercitată deimporturi, de puterea de negociere a cumpărătorilor sau de gradul de inovare.Chiar și așa, pare rezonabil ca aceste industrii să se afle în fruntea clasamentuluiobținut pe baza calculării IAPC.

7 Am aplicat aceeași baterie de indicatori pentru fiecare industrie, am folosit aceleași scale când amcules informația, am recurs la același reper teoretic (piața cu concurență perfectă) atunci când a fostcazul, am agregat informația în același mod și am calculat IAPC ca pondere din totalul maxim posibil.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

41

It needs to be stated that, at this time, the actual AICP value for a specificindustry does not have a particular relevance by itself. Continuing the analysisdescribed here for several years for these industries will allow the observation ofchanges in the composite index over time. We will be able to see how market de-velopments and changes in their structure, perhaps even actions taken by thecompetition authority, affect the propensity to full manifestation of free competition,as this inclination is measured by AICP.

Given that the method to collect and aggregate information we proposehere is our own, there is no theoretical basis for comparison, no benchmark forAICP at industry level, so we cannot appreciate how "high" or how "low" a certainvalue of the composite index truly is. However, what we can do is to compareAICP values across industries, since the comparison is facilitated by the uniformapplication of the method7.

Interpretation of AICP values at industry level will rely heavily on the use ofquartiles (Q1, the lower quartile, and Q3, the upper quartile), indicators commonlyused in statistics. Given the results shown in Chart 3, we identify three groups ofindustries:

- The top 5 industries, for which AICP exceeds Q3=44%, make the groupof markets most inclined to free competition;

- The following 10 industries, for which AICP range between Q1 and Q3,hence are placed in the [31%, 44%) interval, make the middle group of markets;

- The last 5 industries, for which AICP is lower than Q1=31%, make thegroup of markets most inclined to anti-competitive behavior.

Even a quick review of the results shows that the inclusion of the 20 indus-tries to the three groups described above is reasonable and could have been, tosome extent, even anticipated. Thus, it is natural (and may have been even an-ticipated) that the production and sale of cement and notary services to recordsome of the lowest scores, since these industries are characterized by significantbarriers to entry, lack of “maverick” competitors, low degree of innovation, inelasticand relatively stable demand, lack of import pressure and existence of powerfulbusiness associations. In addition, the cement industry is also highly concentrated,the players on this market having similar and stable market shares.

In contrast, the group of industries most inclined to free competitions (forwhich the competitive pressure is stronger) contains real estate broker services,distribution of auto parts and supply side of the food retail, all these industrieshaving low concentration ratios, high number of players with relatively volatile mar-ket shares and among which there are no strong structural links. Obviously, thereare also some differences between these three industries, for example in whatconcerns the competitive pressure exerted by imports, the bargaining power ofbuyers and the degree of innovation. Even so, it seems reasonable for such kindof industries to be placed in the top of the ranking provided by the aggregate indexof competitive pressure.

7 We use the same battery of primary indicators for each industry, we rely on the same scales whencollecting the information, we employ the same theoretical reference (the perfectly competitive market)when needed, we aggregate the information in the same manner and calculate AICP as percentageof the total maximum possible.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

42

În grupul de mijloc se înregistrează o mare variabilitate a IAPC, indicelecompozit luând valori de la 33% pentru segmentul asigurărilor de răspundere civilăauto și serviciile de telefonie mobilă, până la 44% pentru serviciile de arhitectură.Diferențele dintre primele două piețe menționate și cea de-a treia sunt însă evi-dente prin prisma concentrării acestora și a numărului de firme active, a graduluide inovare care le caracterizează și a contactelor pe diverse alte piețe între prin-cipalii concurenți.

Rezultatele rezonabile menționate mai sus constituie pentru noi o asigurarea faptului că indicele de presiune concurențială surprinde ceea ce ne-am propus,anume predispoziția către manifestarea liberă a concurenței în industriile supuseanalizei. Valoarea adăugată a indicelui agregat nu vine însă din faptul că anumiteindustrii fac parte din grupurile din care pare normal să facă parte, ci din cuantifi-carea efectivă a înclinației către concurență. De exemplu, chiar dacă era deașteptat ca serviciile de intermediere imobiliară să fie printre cele mai pro-com-petitive domenii, acum avem și o valoare numerică asociată acestei industrii(IAPC=56%).

În plus, faptul că IAPC este calculat într-un mod unitar permite comparațiiîntre diverse industrii ale economiei naționale, ceea ce este un element de nou-tate. De exemplu, în acest moment putem afirma că, pe baza metodei propuse,sectorul distribuției en-gross de medicamente și cel al comercializării în retail-ulalimentar, pentru ambele înregistrându-se IAPC≈40%, sunt mai predispuse cătremanifestarea liberă a concurenței decât piața distribuției GPL de aragaz și sectorulproducerii și comercializării gazelor naturale, pentru ambele înregistrându-seIAPC≈30%8.

4. Un pas suplimentar în analiza IAPC

Dat fiind numărul relativ ridicat de indicatori primari vizați, ce permit obser-varea înclinației către manifestarea liberă a concurenței în industrie din mai multeperspective, analiza continuă prin descompunerea indicelui compozit în câtevacomponente principale. Pentru aceasta, am efectuat o clasificare a indicatorilorîn trei grupe, într-o manieră oarecum similară celei utilizate de Decker (2009) șiparadigmei Structure-Conduct-Performance din aria economică a organizării in-dustriale:

- Grupa I conține acei factori care surprind condițiile structurale cu impactasupra posibilității de manifestare liberă a concurenței. Cei mai mulți din indicatoriiprimari supuși analizei (12 la număr) sunt incluși în această grupă, respectiv ceicare vizează numărul de concurenți și gradul de concentrare, stabilitatea cotelorde piață, gradul de inovare și de transparență a industriei, barierele la intrare,fluctuațiile și elasticitatea cererii, nivelul prețului și profitabilitatea, puterea de ne-gociere a cumpărătorilor și rata de penetrare a importurilor.

- Grupa II include acei factori care urmăresc gradul de similaritate întreprincipalii concurenți. Patru indicatori primari sunt incluși în această grupă, re-spectiv cei care privesc simetria cotelor de piață și a costurilor, existența unorconcurenți „rebeli” și omogenitatea produsului.

8 Fără ca aceasta să însemne însă că intensitatea concurenței este cu 33% mai mare în primele douăcazuri.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

43

There is a high variability in terms of AICP in the middle group of industries.The composite index ranges from 33% for motor third-party liability insurance andmobile telecommunication services to 44% for architecture service. The differ-ences between the first two markets and the third are evident in terms of theirconcentration and number of active firms, degree of innovation that characterizesthem and multi-market contacts among the key competitors.

The reasonable results mentioned above make us believe that the index ofcompetitive pressure captures what we have intended, namely the inclination tofull manifestation of free competition in the analyzed industries. However, theadded value of the aggregate indicator does not come from the fact that some in-dustries are part of the groups of which they seem natural to be part of, but fromeffectively quantifying the propensity to competition. For example, even though itcould have been expected for real estate broker services to be among the mostpro-competitive industries, now we also have a numerical value attached to thismarket (AICP=56%).

In addition, the fact that the index of competitive pressure is calculated in auniform manner allows comparison between various industries of the nationaleconomy, which in itself is an element of novelty. For example, now we can saythat, based on the proposed method, the wholesale distribution of drugs and thedistribution side of the food retail, for both of which AICP≈40%, are more prone tofull manifestation of competition than the distribution of LPG tanks and the pro-duction and sale of natural gas, for both of which AICP≈30%8.

4. A further step in the AICP analysis

Given the relatively high number of primary indicators analyzed, which allowthe observation of propensity to full manifestation of free competition from severalperspectives, the analysis continues by decomposing the composite index in sev-eral main components. For this, we performed a classification of indicators intothree groups, in a manner somewhat similar to that used by Decker (2009) and tothe Structure-Conduct-Performance paradigm of industrial organization:

- Group I contains those factors that capture the structural conditions of themarket and that have an impact on the full expression of competition. Most of theprimary indicators in our analysis (12) are included in this group, namely thosethat account for number of competitors, market concentration, stability of marketshares, innovation, transparency, barriers to entry, demand changes and elasticity,prices and profits, buyer power, and import penetration rate.

- Group II includes those factors that capture the similarity between themain competitors. Four primary indicators are included in this group, namely thosethat account for market share symmetry, cost symmetry, existence of “maverick”competitors, and product homogeneity.

- Group III contains those factors that are related to competitor behavior inthe industry. Four primary indicators are included in this group, namely those that

8 Without this to mean that competition intensity is 33% higher in the first two cases..


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

44

- Grupa III conține acei factori care surprind aspecte privind comportamen-tul concurenților. Patru indicatori primari sunt incluși aici, respectiv cei care vizeazăcontactul pe mai multe piețe, existența unor legături structurale, intensitateaacțiunilor de marketing și comunicare și existența și impactul asociațiilor de afacerisau patronale.

În urma acestei clasificări, grupa III include indicatorii inițiali ce surprindcondiții curente ale industriei asupra cărora acțiunile principalilor concurenți potavea un anumit impact, în timp ce grupele I și II includ factorii de natură maidegrabă exogenă, care nu sunt la îndemâna firmelor. Diferența dintre aceste douăultime grupe vine din faptul că, în timp ce grupa I a inclus factorii structurali, ceprivesc organizarea și funcționarea industriei în ansamblul său, grupa II a inclusfactorii ce privesc concurenții activi prin prisma similarității dintre aceștia.

Dată fiind clasificarea de mai sus, putem prezenta informația colectată șiagregată la nivelul celor trei grupe într-un mod similar felului în care a fost construitIAPC. Credem că descompunerea indicelui agregat în cele trei componente prin-cipale constituie un pas util, ce furnizează o serie de informații suplimentare șiajută la o înțelegere mai profundă a rezultatelor anterioare.

În cele ce urmează, renunțăm la clasificarea indicatorilor primari în douăcategorii de importanță. Facem acest lucru pentru a simplifica expunerea șideoarece graficul 3 a arătat că abandonarea acestui element de detaliu al analizeinu are un impact major asupra rezultatelor IAPC. Aceasta înseamnă că, din acestmoment, toți factorii urmăriți sunt considerați a avea aceeași importanță, primindpuncte în același mod (alegem să îi tratăm pe toți ca fiind foarte importanți, deciacordăm puncte de la 0 la 6 pentru cele 7 trepte ale scalei).

Graficul 4 prezintă rezultatele pentru cele trei componente principale aleIAPC, dar și valoarea indicelui agregat, valoare după care sunt ordonate industriilesupuse analizei9.

După cum se poate observa, primele două industrii din graficul 4, care parsă ofere condițiile cele mai propice manifestării libere a concurenței, sunt foartesimilare și în ceea ce privește două din componentele principale, diferența întredistribuția pieselor de schimb pentru autoturisme și serviciul de intermediereimobiliară venind din zona factorilor ce măsoară comportamentul concurenților.Este interesant de văzut apoi cum următoarele două industrii, respectivaprovizionarea în retail-ul alimentar și distribuția en-gross de autoturisme sunt rel-ativ apropiate în toate cele trei dimensiuni considerate, ambele fiind caracterizatede valori foarte ridicate ale indicatorilor din grupa III, ce vizează comportamentulconcurenților, înregistrând valori mai degrabă medii în ceea ce privește similari-tatea acestora (factorii din grupa II). O altă pereche de industrii ce meritămenționată aici este compusă din comercializarea în retail-ul alimentar șidistribuția en-gross de medicamente, ambele domenii înregistrând scoruri ridicateîn ceea ce privește comportamentul concurenților (grupa III), dar valori relativmodeste privind (di)similaritatea acestora (grupa II).

Legat de domeniul producției de medicamente, aici se înregistrează cel mairidicat scor la nivelul grupei II de indicatori, ceea ce înseamnă că în această in-

9 Valoarea IAPC prezentată în partea dreaptă a graficului nu trebuie văzută ca o însumare a valorilorobținute pentru cele trei componente, pentru fiecare industrie această valoare fiind de fapt o mediearitmetică ponderată a celor trei valori care o preced (dat fiind numărul de indicatori incluși în fiecaregrupă, ponderile fiecăreia sunt 60%, 20% și 20%).


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

45

account for multi-market contact, structural links, intensity of marketing and com-munication, and existence and impact of business associations.

Following this classification, group III includes initial indicators that capturecurrent industry conditions and that can be altered by the main competitors, whilegroups I and II include rather exogenous factors, which cannot be affected bycompanies’ actions. The difference between the latter two groups comes from thefact that, while group I includes structural factors, which concern the organizationand functioning of the industry as a whole, group II includes factors related to theactive competitors in the industry, capturing the similarity between them.

Given the above classification, we can present the information collectedand aggregated at group level, much in the same way we have done for AICP.We believe that the breakdown of the aggregate index in its three main compo-nents constitutes a useful extra step, which provides additional information andhelps to a better understanding of the previous results.

In what follows, we will no longer consider factors to be of different impor-tance (class A and B). We give up this detail in order to simplify the presentationand because Chart 3 has shown that abandoning this aspect does not have amajor impact on the AICP results. Consequently, from this point on, all primary in-dicators are considered to be of equal importance, thus the allocation of points ismade in the same way for all (we choose to treat all factors selected as very im-portant, so we allocate points from 0 to 6 for the 7 steps of the scale).

Chart 4 shows the results for the three main components of AICP, but alsothe value of the aggregate index, by which the analyzed industries are ranked9.

As it can be seen, the top two industries, which seem to offer the most favor-able conditions for full competition, are also very similar in terms of two main com-ponents, the difference between the distribution of auto parts and the real estatebroker services coming from those factors that measure competitors’ behavior.Then, it is interesting to see how the following two industries, namely the supplyside of the food retail and the wholesale distribution of cars, are relatively close toeach other in all three dimensions considered, both being characterized by high val-ues for group III indicators, which aim at competitor behavior, while recording ratheraverage values in terms of their similarity (group II). Another pair of industries worthmentioning here is the distribution side of the food retail and the wholesale distribu-tion of drugs, both areas recording high scores for competitor behavior (group III),but rather low values for competitor (di)similarity (group II).

In what concerns the production of drugs, this industry has the highestscore for group II of indicators, meaning that the differences between competitorsare most pronounced in this area (relative to the other industries analyzed at thistime). Even though the value for group III is also among the highest, the final AICPresult for drug production is offset by the value recorded for group I (indicators re-lated to industry structure). This is because, for example, barriers to entry are sig-nificant in this case, while demand is highly inelastic.

9 The AICP value displayed on the right side of Chart 4 should not be seen as a summation of the val-ues of the three components. For each industry, AICP is actually a weighted average of the three val-ues preceding it (given the number of indicators included in each group, the weights of each of themare 60%, 20% and 20%).


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

46

dustrie diferențele dintre concurenți sunt cele mai pronunțate (relativ la celelalteindustrii analizate acum). Chiar dacă valoarea pentru grupa III de indicatori esteși ea printre cele mai ridicate, rezultatul final al IAPC pentru producția de medica-mente este atenuat de valoarea înregistrată pentru grupa I, care vizează structuraindustriei. Aceasta deoarece, de exemplu, barierele la intrare sunt semnificativeiar cererea este profund inelastică.

Partea inferioară a graficului 4 arată că similaritatea concurenților estefoarte pronunțată în domeniul producerii și comercializării gazelor naturale (val-oarea pentru grupa II este doar 8%), valoarea IAPC pentru această industrie fiindridicată într-o oarecare măsură de rezultatul în ceea ce privește comportamentulconcurenților (valoarea pentru grupa III este 54%).

Graficul 4. Prezentarea componentelor principale ale indicelui agregat de presiune concurențială

56%

56%

54%

54%

42%

46%

42%

39%

39%

33%

43%

40%

35%

28%

30%

29%

29%

32%

21%

19%

0% 25% 50% 75%

Piese de schimb pentru autoturismeServicii de intermediere imobiliar

Retail alimentar - aprovizionareDistribu ie en-gross de autoturisme

Produc ie de medicamenteServicii de arhitectur

Retransmitere de programe audiovizualeRetail alimentar - comercializare

Distribu ie en-gross de medicamenteTransport feroviar de c l toriCarduri bancare - acceptare

Construc ie de drumuri i autostr ziDistribu ie retail de carburan i

Servicii de telefonie mobilAsigurare de r spundere civil auto

Distribu ie GPL aragazProducere i comercializare gaze naturale

Carduri bancare - emitereServicii notariale conexe tranzac iilor imobiliare


Grupa I (structur )

54%

50%

38%

33%

58%

33%

33%

21%

25%

33%

25%

21%

25%

42%

33%

21%

8%

21%

17%

4%

0% 25% 50% 75%

Grupa II (similaritate)

Piese de schimb pentru autoturismeServicii de intermediere imobiliar

Retail alimentar - aprovizionareDistribu ie en-gross de autoturisme

Produc ie de medicamenteServicii de arhitectur

Retransmitere de programe audiovizualeRetail alimentar - comercializare

Distribu ie en-gross de medicamenteTransport feroviar de c l toriCarduri bancare - acceptare

Construc ie de drumuri i autostr ziDistribu ie retail de carburan i

Servicii de telefonie mobilAsigurare de r spundere civil auto

Distribu ie GPL aragazProducere i comercializare gaze naturale

Carduri bancare - emitereServicii notariale conexe tranzac iilor imobiliare


63%

54%

67%

71%

67%

42%

50%

71%

67%

58%

28%

38%

50%

46%

42%

50%

54%

28%

33%

38%

0% 25% 50% 75%

Grupa III (comportament)

57%

54%

53%

53%

50%

43%

42%

42%

42%

38%

37%

36%

36%

34%

33%

32%

30%

29%

23%

20%

0% 25% 50% 75%

IAPC (o categorie)


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

47

The lower part of the graph shows that competitor similarity is very strongin the production and wholesale of natural gas (the value for group II of indicatorsis only 8%), the AICP value for this industry benefiting to some extent by the resultregarding competitor behavior (the value for group III of indicators is 54%).

The last two industries in terms of AICP, computed taking into account onlyone class of importance for the 20 primary indicators, are the production and saleof cement and the notary services related to real estate transactions. As men-tioned already, this should not have come as a surprise; the structural indicators(group I) record the lowest values for these two industries (19% and 21%). Com-petitor similarity is also very pronounced in these areas, especially in the cementindustry (the value for group II is only 4%), while the results for group III are alsorather modest.

Chart 4. Presentation of the main components of the aggregate index of competitive pressure

56%

56%

54%

54%

42%

46%

42%

39%

39%

33%

43%

40%

35%

28%

30%

29%

29%

32%

21%

19%

0% 25% 50% 75%





Production of drugs
















Group I (structure)

54%

50%

38%

33%

58%

33%

33%

21%

25%

33%

25%

21%

25%

42%

33%

21%

8%

21%

17%

4%

0% 25% 50% 75%

Group II (similarity)





Production of drugs
















63%

54%

67%

71%

67%

42%

50%

71%

67%

58%

28%

38%

50%

46%

42%

50%

54%

28%

33%

38%

0% 25% 50% 75%

Group III (behavior)

57%

54%

53%

53%

50%

43%

42%

42%

42%

38%

37%

36%

36%

34%

33%

32%

30%

29%

23%

20%

0% 25% 50% 75%

AICP (one class)


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

48

Ultimele două industrii din punct de vedere al valorii IAPC, calculat avândîn vedere o singură categorie de importanță a indicatorilor primari, sunt cele careprivesc producția și comercializarea cimentului și serviciile notariale conexetranzacțiilor imobiliare. Acest lucru nu ar trebui să surprindă, dat fiind faptul că in-dicatorii structurali înregistrează cele mai scăzute valori pentru aceste două in-dustrii (19%, respectiv 21%). Similaritatea concurenților este și ea foartepronunțată în aceste domenii, cu precădere în industria cimentului (valoarea pen-tru grupa II este de doar 4%), în timp ce rezultatele pentru grupa III de indicatorisunt și ele mai degrabă modeste.

5. Concluzii

Lucrarea de față conține o propunere de calcul a unui indice agregat depresiune concurențială, menit a indica înclinarea spre manifestarea liberă aconcurenței în industriile naționale. Acest instrument economic se poate dovediutil autorității de concurență, putând ajuta în procesul decizional intern, prin corob-orare cu alte instrumente disponibile, putând completa alte demersuri proactiveale Consiliului Concurenței și putând chiar conduce la modificarea unor posibilecomportamente anticoncurențiale ale participanților pe diverse piețe.

IAPC se bazează pe observarea la nivelul fiecărei industrii a unui set de20 de indicatori primari și măsurarea acestora pe scale Likert în 7 puncte. Com-parabilitatea rezultatelor la nivel de industrie este asigurată de faptul că indicatoriisunt de natură generală, aplicabili atât industriilor din zona serviciilor, cât și celordin sfera producției, de faptul că măsurarea indicatorilor se face în mod unitar,prin intermediul scalelor, și prin aceea că indicatorul compozit este ulterior nor-malizat.

Lucrarea include și o discuție privind o posibilă clasificare în trei grupe aindicatorilor primari și implicit descompunerea IAPC în trei componente principale,care vizează structura industriei, similaritatea concurenților și comportamentulacestora. Considerăm că acest pas suplimentar de analiză este unul util, ce ajutăla o mai bună înțelegere a rezultatelor principale ale lucrării.

Valorile numerice obținute pentru cele 20 de industrii naționale analizate,atât în ceea ce privește IAPC, cât și în ceea ce privește cele trei componente prin-cipale ale sale, confirmă așteptările rezonabile pentru un număr însemnat de in-dustrii. Din punctul nostru de vedere, aceasta constituie o validare a metodeipropuse. Robustețea metodei este susținută de faptul că rezultatele nu variazămasiv atunci când modalitatea de agregare este alterată: indicatorii primari suntîncadrați în două categorii de importanță, fapt pentru care primesc ponderi diferiteîn schema de agregare, sau toți indicatorii sunt considerați a avea aceeașiimportanță.

Dat fiind că analiza propusă aici pare a fi viabilă, din punctul nostru devedere, un prim pas în sensul continuării acesteia îl constituie calcularea indiceluicompozit pentru un număr mai mare de industrii din economia națională. Pe lângăavantajul evident, ce ține de cuantificarea într-un mod unitar a predispoziției spremanifestarea liberă a concurenței, extinderea ariei de acoperire a IAPC oferă omai bună bază de comparație la nivel de industrie, conducând, cel mai probabil,la ajustarea limitelor ce definesc în acest moment grupurile de industrii (cele mai


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

49

5. Conclusions

In this paper we have presented a proposal to calculate an aggregate indexof competitive pressure that is meant to quantify the propensity to full manifesta-tion of free competition in national industries. This economic tool can prove usefulto the competition authority, as it can assist in the internal decision-makingprocess, in conjunction with other available tools, it can complement other proac-tive steps of the Competition Council, and it may even lead to a change of theanti-competitive behavior of participants on various markets.

AICP is based on the observation at each industry level of a set of 20 pri-mary indicators that are measured on 7-point Likert scales. Comparability of re-sults across industries is ensured by the fact that indicators are general, equallyapplicable to all industries, regardless they are part of the service or the productionareas, by the fact that indicator measurement is made unitarily, on scales, andthat the composite index is subsequently normalized.

The paper also includes a discussion on a possible classification of the pri-mary indicators into three groups and implicitly the breakdown of AICP into threemain components, which take into consideration the industry structure, the simi-larity between competitors and their behavior. We believe that this extra step is auseful one for our analysis, since it leads to a better understanding of the mainresults of the paper.

The numerical values computed for the 20 national industries we have an-alyzed, both regarding AICP and its three main components, confirm some rea-sonable expectations for many industries. In our view, this confers validity to themethod proposed. The robustness of the method is supported by the fact that re-sults do not vary greatly when the aggregation method is altered: primary indica-tors are divided into two classes of importance, which implies different weights inthe aggregation scheme, or all indicators are considered to be of equal impor-tance.

Given that the method proposed here seems viable, from our perspective,a first step towards its continuation is the calculation of the composite index for alarger number of industries in the national economy. Besides the obvious advan-tage, related to the consistent quantification of propensity to full manifestation offree competition, extending the AICP coverage provides a better basis for com-parison at industry level and most likely leads to the adjustment of the limits thatcurrently define the industry groups (those more inclined to the free expression ofcompetition and those more inclined to anti-competitive behavior).

Repeating the assessment (for example, twice a year) for the industries forwhich AICP was already computed is another direction worth taking, as the indexevolution over time for a certain industry could be correlated with the structuralchanges or with competition authority’s actions in that industry. Consequently, wecould even speak of a numerical measure of the structural changes or the author-ity’s actions that have an impact on the propensity to competition, an area still un-explored.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

50

înclinate către manifestarea liberă a concurenței și cele mai înclinate spre com-portamente anticoncurențiale).

Repetarea evaluării (de exemplu, semestrial) pentru industriile pentru cares-a calculat deja IAPC este o altă direcție ce ar merita urmată, evoluția în timp aindicelui pentru o anumită industrie putând fi coroborată cu modificările structuralesau cu acțiunile autorității de concurență din acea industrie. În acest fel, am puteavorbi chiar de o măsură numerică a modificărilor structurale sau a acțiunilor aleautorității cu impact asupra înclinării spre concurență, o zonă neexplorată încă.

Bibliografie:

1. Kenneth Arrow: Social Choice and Individual Values, Yale UniversityPress, 1951

2. Christopher Decker: Economics and the Enforcement of European Com-petition Law, Edward Elgar, 2009

3. Marc Ivaldi, Bruno Jullien, Patrick Rey, Paul Seabright, Jean Tirole: TheEconomics of Tacit Collusion, Final Report for DG Competition, IDEI, 2003

4. Claus Kastberg Nielsen, Simen Karlsen, Torben Thorø Pedersen: Exter-nal Report on Competition Indicators and Other Relevant Methods, Summary Re-port, Copenhagen Economics, 2007

5. Gheorghe Păun: An Impossibility Theorem for Social Indicators Aggre-gation, Fuzzy Sets and Systems no. 9, 1983

6. Lilian Petit: The Economic Detection Instrument of the Netherlands Com-petition Authority: The Competition Index, NMa Working Paper no. 6, 2012


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

51

Bibliografie:

1. Kenneth Arrow: Social Choice and Individual Values, Yale UniversityPress, 1951

2. Christopher Decker: Economics and the Enforcement of European Com-petition Law, Edward Elgar, 2009

3. Marc Ivaldi, Bruno Jullien, Patrick Rey, Paul Seabright, Jean Tirole: TheEconomics of Tacit Collusion, Final Report for DG Competition, IDEI, 2003

4. Claus Kastberg Nielsen, Simen Karlsen, Torben Thorø Pedersen: Exter-nal Report on Competition Indicators and Other Relevant Methods, Summary Re-port, Copenhagen Economics, 2007

5. Gheorghe Păun: An Impossibility Theorem for Social Indicators Aggre-gation, Fuzzy Sets and Systems no. 9, 1983

6. Lilian Petit: The Economic Detection Instrument of the Netherlands Com-petition Authority: The Competition Index, NMa Working Paper no. 6, 2012


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

52

Analiza efectelor unilaterale. Abordarea în cazul concentrăriloreconomice orizontale din sectorul

de retail

Oana RomanoDanusia Vamvu

Rezumat:Testul ce măsoară presiunea de creştere exercitată asupra preţului

(denumit în continuare Testul UPP - Upward Pricing Pressure) dezvoltatde economiștii în antitrust Joseph Farrell și Carl Shapiro marchează o nouăeră în domeniul concentrărilor economice și oferă o alternativă viabilă lametodele tradiționale de evaluare. Lucrarea de faţă studiază aplicabilitateaşi particularităţile metodologiilor de acest tip, precum şi fezabilitatea utilizăriilor de către autorităţile de concurenţă în analiza ex-ante a efectelorunilaterale în cazul concentrărilor economice orizontale din sectorul deretail. Cazurile de concentrări economice din domeniul de retail evaluatede Consiliul Concurenţei au demonstrat că autorităţile de concurenţă potrecurge la metodologiile UPP şi GUPPI în vederea analizei efectelorunilaterale, respectarea sau nerespectarea inegalităţilor precum şiinformaţiile obţinute în etapele intermediare ale analizei putând fi folositeca argumente suplimentare în formularea deciziei de acceptare saurespingere a unor astfel de concentrări.

Cuvinte cheie: efecte unilaterale, concentrare economică, analizăex-ante, rată de substituire, retail

1. Aspecte generale

Anul 2010 a marcat o schimbare radicală în analiza concentrărilor eco-nomice, de la metodologii bazate pe gradul de concentrare a pieţei, la analizaefectelor ce ţin de presiunea exercitată asupra prețurilor. Spre deosebire de abor-darea tradițională, care ia în calcul creșterea cotei de piață, această nouă abor-dare se axează pe modificări ale prețurilor induse de concentrare.

Cei ce au propus utilizarea testului UPP pentru prima dată în analizaefectelor unilaterale sunt Joseph Farrell, economist în antitrust, angajat al ComisieiFederale de Comerţ (FTC) și Carl Shapiro, economist în cadrul Departamentuluide Justiţie (DoJ). Testul constă în identificarea stimulentelor unei firme pentru acrește prețurile post-concentrare prin compararea presiunii de creștere exercitate


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

53

Unilateral Effects Analysis. The Case of Retail Horizontal Mergers

Oana RomanoDanusia Vamvu

Abstract:The use of the Upward Pricing Pressure Test (hereafter referred to

as the UPP test or the UPP methodology) for the unilateral effects analysisof merger cases which was developed by antitrust economists JosephFarrell and Carl Shapiro marks a new era in merger evaluation field andoffers a viable alternative to traditional methods. This paper studies theapplicability and peculiarities of such a methodology and presents thefeasibility of using the UPP test by competition authorities for ex-anteanalysis of unilateral effects in retail horizontal mergers. Retail mergercases evaluated by the Romanian Competition Council have shown thatcompetition authorities could rely on UPP and GUPPI methodologies whenanalyzing the unilateral effects of retail mergers as complying or not withthe inequalities as well as information obtained in intermediate stagesconstitute additional arguments when formulating the decision regardingsuch mergers.

Keywords: unilateral effects, merger, ex-ante analysis, diversionratio, retail

1. General concepts

The year 2010 marked a radical shift in merger analysis moving frommethodologies based on market concentration degree to pricing pressure effectsanalysis. Unlike the traditional approach, which takes into account the increasein market shares, this new approach focuses on price changes induced by themerger.

Joseph Farrell (Federal Trade Commission - FTC) and Carl Shapiro (De-partment of Justice - DOJ) have led to this paradigm shift by proposing the use ofthe UPP test. The test consists of identifying the incentives of firms to raise post-merger prices by comparing the upward pricing pressure due to loss in competitionand the opposing downward pricing pressure exerted due to cost synergies.

The UPP test has generated great interest among antitrust practitioners


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

54

asupra prețurilor, ca urmare a diminuării concurenţei, cu presiunea exercitată însens opus, respectiv cea de scădere a prețurile datorată sinergiilor de costuri.

Testul UPP a generat un mare interes în rândul practicienilor în antitrustși al economiștilor în domeniu, fiind inclus chiar şi în cele două documente re-vizuite ale Ghidului privind concentrările orizontale elaborat de DoJ şi FTC (SUA)şi ale Ghidului de evaluare a concentrărilor economice elaborat de OFT (UK).

În această primă parte a articolului, ne-am propus să trecem în revistăacele concepte generale ce stau la baza metodologiei UPP.

Astfel, testul evaluează dacă firma rezultată în urma unei concentrări eco-nomice orizontale este stimulată să impună o creştere unilaterală a preţurilor dupăconcentrare.

Grafic nr. 1 Presiuni exercitate asupra preţurilor induse de o concentrare economică orizontală

Aşa cum se poate observa din Graficul nr. 1, efectele unilaterale ale uneiconcentrări economice orizontale rezultă din acţiunea a două forţe de sens opus.Pe de o parte, putem vorbi despre presiunea de creştere exercitată asuprapreţurilor (en. upward pricing pressure), generată de eliminarea concurenţeiîntre firmele implicate în concentrare. Această presiune exercitată asuprapreţurilor depinde de o serie de factori. În cadrul testului UPP, factorii luaţi în calculsunt: gradul de substituibilitate a produselor firmelor implicate în concentrare com-parativ cu celelalte produse similare existente pe piaţă1 şi intensitatea concurenţeidin piaţă (inclusiv concurenţa dintre firmele implicate în concentrare)2. Pe de altăparte, există o presiune de scădere exercitată asupra preţurilor (en. downwardpricing pressure) indusă de creşterea eficienţei, ca urmare a concentrării eco-nomice.

De asemenea, este important să menţionăm că metodologia UPP are labază modelul Bertrand pentru produse diferenţiate, aplicabil atunci cândproducătorii îşi formulează strategia în termeni de preţ. Această metodologie esteindicată pentru cazurile de concentrare economică în care întreprinderile

Sursa: autorri

1 Nivelul de substituibilitate este cuantificat cu ajutorul ratei de substituire.2 Intensitatea concurenţei de pe o piaţă este luată în considerare, în cadrul testului UPP, prin includ-erea marjei brute de profit în formula de calcul.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

55

and economists specialized in this field and it has been incorporated into the fal-lowing 2 revised Guidelines: the Horizontal Merger Guidelines issued by the De-partment of Justice and the Federal Trade Commission and the MergerAssessment Guidelines issued by the Competition Commission and the Office ofFair Trading in the U.K.

In this first part of our paper we will review the general concepts underly-ing the UPP methodology.

The test assesses whether the company resulting from a horizontalmerger is stimulated to impose a unilateral price increase post-merger.

Chart no. 1 Horizontal merger pricing pressure

As one can see from Chart no. 1, the unilateral effects of a horizontalmerger can be conceptualized as a conflict between two opposing forces. On theone hand, we have the upward pricing pressure generated by the elimination ofcompetition among the undertakings involved in the merger. The pressure exertedon prices depends on a number of factors. Those factors that are taken into ac-count in the UPP test are: the rate of substitutability for merging firms’ productscompared to other similar products in the market and the intensity of competitionin the market (including competition between companies involved in the merger). On the other hand, the efficiency benefits resulted from the merger generatedownward pricing pressure.

It is important to note that the UPP proposed by Farrell and Shapiro isbased on the Bertrand model of price competition among suppliers of differenti-ated products applicable when companies formulate their strategy in terms ofprices. This methodology is suitable for merger cases in which companies com-pete through prices and adapt the quantities they offer at a given price level.

The UPP test assesses the net effect on price following the conflict be-tween the 2 forces described above. In the Bertrand model, a merger involvingtwo undertakings A and B generates an upward pricing pressure for product A(sold by company A) if it complies with the following inequality:

Source: the authorss

1 The level of substitutability is reflected using the diversion ratio.2 The competition level in a specific market is taken into account in the UPP test by including grossprofit margins in the inequality.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

56

concurează prin preţ şi îşi adaptează cantităţile oferite la cererea aferentă niveluluide preţ stabilit.

Testul UPP evaluează efectul net asupra preţului, ca urmare a acţiuniicelor două forţe menţionate anterior. În modelul Bertrand, concentrarea în caresunt implicaţi 2 agenţi economici A şi B are ca efect o presiune de creştere (netă)asupra preţului produsului A (produsul comercializat de firma A), dacă se respectăurmătoarea inegalitate:

RSAB × MB > EA (1)

UPP presupune verificarea acestei relaţii pentru fiecare produs în parte.Formula UPP evaluează dacă firma rezultată în urma concentrării este motivatăsă crească preţul produsului A, caeteris paribus. Formula se utilizează, în modsimilar, şi pentru produsul B, comercializat de firma B4.

Grafic nr. 2 Matrice test UPP

Pentru o mai bună înţelegere a ceea ce presupune verificarea inegalităţiiaferentă testului UPP, în Graficul nr. 2 am ilustrat matricea unor combinaţii posibilede situaţii în care se pot afla două companii A şi B care urmează sa fie implicateîntr-o concentrare economică, în cazul în care economiile de costuri înregistratede compania A sunt de 7 lei/unitate. Celulele verzi corespund situaţiilor în carecele 2 companii au trecut testul UPP, iar cele roşii corespund acelor cazuri în care

Unde: RSAB

3: rata de substituire a produsului A cu produsul B, calculat în func ie de cantit i;

MB: marja brut de profit pentru produsul B (în lei/unitate); EA: reducerea costurilor variabile ale produsului A, ca urmare a concentr rii economice (în lei/unitate);

0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5

Mar

ja

15 3 3,75 4,5 5,25 6 6,75 7,520 4 5 6 7 8 9 1025 5 6,25 7,5 8,75 10 11,25 12,530 6 7,5 9 10,5 12 13,5 1535 7 8,75 10,5 12,25 14 15,75 17,540 8 10 12 14 16 18 2045 9 11,25 13,5 15,75 18 20,25 22,5

RSAB × MB > EA RSAB × MB < EA

Sursa: autori

3 Rata de substituire are valori cuprinse între 0 şi 1, deoarece ea se referă la procentul recuperat prinintermediul produsului B din totalul cantităţii pierdute aferente produsului A, ca urmare a creşterii uni-laterale a preţului pentru produsul A.4 Este posibil ca unele produse să treacă testul UPP, iar altele nu.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

57

DRAB × MB > SA (1)

The UPP test involves verifying the above relationship for each product.The inequality assesses whether the merged firm has an incentive to increase theprice of product A, caeteris paribus. The formula is used, in a similar manner, forproduct B produced by company B .

Chart no. 2 Matrix for UPP test results

For a better understanding of what UPP inequality checking involves, wehave illustrated in Chart no. 2 a matrix of possible combinations of circumstancesfor 2 merging companies A and B when cost savings for company A are equal to7 lei/unit.

The green cells correspond to situations in which the 2 companies passthe UPP test and the red ones correspond to cases where the resulting entity isstimulated to increase prices, therefore failing the UPP test. It can be seen that ahigher diversion ratio or a higher gross profit margin (or both), generate a higherupward pricing pressure post-merger. When one of the parties raises the priceunilaterally, sales’ reduction does not constitute an actual loss because they aredeflected and thus can be recovered in one way or another by the partner under-

Where: DRAB

13 denotes the diversion ratio from Product A to Product B

MB denotes the price-cost margin of Product B (lei/unit) SA denotes the merger-induced variable cost savings for Product A (lei/unit)

DR 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5

Mar

gin

15 3 3,75 4,5 5,25 6 6,75 7,520 4 5 6 7 8 9 1025 5 6,25 7,5 8,75 10 11,25 12,530 6 7,5 9 10,5 12 13,5 1535 7 8,75 10,5 12,25 14 15,75 17,540 8 10 12 14 16 18 2045 9 11,25 13,5 15,75 18 20,25 22,5

DRAB × MB > SA DRAB × MB < SA

Source: the authors

3 Diversion ratio takes values between 0 and 1, as it refers to the percentage recovered through productB from the total amount lost related to product A as a result of unilateral price increase for product A.4 It is possible that only part of the products pass the UPP test.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

58

entitatea rezultată în urma concentrării economice este stimulată să creascăpreţurile, deci pică testul UPP. Se poate observa faptul că o rată de substituiremai mare sau o marjă brută de profit mai mare (sau ambele), generează o pre-siune de creştere mai mare asupra preţurilor post-concentrare. Atunci când unadin firmele implicate în concentrare ridică preţul în mod unilateral, reducereavânzărilor nu reprezintă propriu-zis o pierdere, deoarece acestea sunt deviate şi,astfel, pot fi recuperate, într-o măsură sau alta, de firma parteneră. Cu cât ratade substituire sau marja brută de profit sunt mai mari, cu atât profitul recuperatde firma parteneră este mai mare, deci motivaţia de a creşte unilateral preţul dupăconcentrare este mai mare.

Eficienţa rezultată în urma concentrării economice, sub forma reduceriicosturilor variabile, exercită o presiune de scădere asupra preţurilor şi, de aceea,formula de mai sus compară, în esenţă, motivaţia firmelor de a creşte preţurile caurmare a “efectului de substituire” cu motivaţia acestora de a reduce preţuriledatorită economiilor de costuri.

Pornind de la metodologia UPP elaborată de Joseph Farrell şi CarlShapiro, Steven C. Salop şi Serge Moresi propun o procedură simplificată de eva -luare a efectelor unilaterale ale concentrărilor economice.

Cei doi autori propun o abordare diferită, care clarifică unele problemeanalitice şi de măsurare. Metodologia este denumită GUPPI (Gross Upward Pric-ing Pressure Index) şi, spre deosebire de testul UPP, care măsoară impactul netde creştere a preţurilor, aceasta măsoară doar presiunea de creştere a preţuluiexercitată de eliminarea concurenţei între întreprinderile implicate în concentrare,fără a mai include în calcule presiunea de reducere a preţurilor ca urmare aeficienţei câştigate în urma concentrării economice.

Modul de calcul al GUPPI prezintă anumite aspecte ce îl apropie de pro-cedura de definire a pieţei relevante, ceea ce îl face mai accesibil practicienilor şimai uşor de interpretat.

GUPPI exprimă efectul de creştere a preţului post-concentrare ca procentdin preţul pre-concentrare. Valoarea acestuia pentru produsul A este obţinutăfolosind următoarea formulă de calcul:

Ca şi în cazul UPP, GUPPI se calculează pentru fiecare produs, în modsimilar.

Aşa cum spuneam anterior, o abordare a efectelor unilaterale folosindGUPPI este mai atractivă pentru specialiştii în domeniul concurenţei prin legăturacu metodologia de definire a pieţei dezvoltată de Michael Katz şi Carl Shapiro5.

Sub anumite ipoteze, Steven C. Salop şi Serge Moresi ajung laurmătoarea concluzie: agenţii economici implicaţi în concentrarea economică ar

(2)

Unde: : rata de substituire a produsului A cu produsul B;

: marja brut de profit pentru produsul B, ca procent din venituri; : pre ul relativ al produsului B (fa de produsul A).

5 Michael Katz şi Carl Shapiro, Critical Loss: Let’s Tell the Whole Story, ANTITRUST, 2003.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

59

taking. The higher the diversion ratio or the gross profit margin, the higher the re-covered profit and the larger the incentive to unilaterally increase the price aftermerger.

The efficiency benefits resulting from the merger through cost savingsexert a downward pricing pressure and, therefore, the above inequality comparesthe incentive of merging companies to raise prices due to "substitution effect" tothe incentive to reduce prices due to cost savings.

Based on the UPP methodology developed by Joseph Farrell and CarlShapiro, Steven C. Salop and Serge Moresi proposed a simplified procedure forassessing the unilateral effects.

The 2 authors propose a different approach, clarifying the analytical andmeasurement problems found for UPP assessment. The proposed methodologyis called GUPPI (Gross Upward Pricing Pressure Index) and, unlike the UPP test,which measures the net impact of rising prices, it measures only the upward pric-ing pressure exerted by eliminating competition between merging undertakings,without including the downward pricing pressure resulted from efficiency gainedfrom the merger.

GUPPI includes some details relating it to the relevant market definitionprocedure. This makes it more accessible to practitioners and easier to interpret.

GUPPI expresses the effect of post-merger price increase as a percent-age of the pre-merger price. Its value for product A can be obtained using the fol-lowing equation:

Similar to UPP, GUPPI is calculated for each product in part.As previously stated, an approach to unilateral effects analysis using

GUPPI is more attractive for specialists thanks to its bond to market definitionmethodology developed by Michael Katz and Carl Shapiro .

Under certain assumptions, Steven C. Salop and Serge Moresi reach thefollowing conclusion: the undertakings involved in the merger could form a relevantmarket if the following condition is satisfied:

GUPPI A= DRAB x mB x PB /PA (2)

Where:

DR denotes the diversion ratio from Product A to Product B

mB denotes the variable profit margin of Product B as a fraction of revenue, and

PB /PA denotes the relative price of Product B

5 Michael Katz and Carl Shapiro, Critical Loss: Let’s Tell the Whole Story, ANTITRUST, 2003.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

60

putea, prin produsele comercializate, să formeze împreună o piaţă relevantă, dacăurmătoarea condiţie este satisfăcută:

Dacă această condiţie este satisfăcută, atunci, pentru monopolistulipotetic, care ar fi proprietarul unic al celor două produse, o creşterea unilateralăa preţului produsului A va conduce la maximizarea profitului.

În Graficul nr. 3, sunt centralizate informaţiile necesare pentru aplicareaacestor două metodologii.

Grafic nr. 3 Elemente necesare pentru aplicarea testelor UPP şi GUPPI

În continuare, prezentăm succint raţionamentul ce stă la baza ratei desubstituire. Ceea ce ne interesează este să ştim ce procent din consumatoriipierduţi în urma creşterii de preţ este recuperat prin intermediul produsului B, încazul în care monopolistul ipotetic creşte preţul produsului A. Putem observa faptulcă rata de substituire este un concept înrudit cu cel de elasticitate încrucişată acererii pentru produsele A şi B. Dacă volumul de vânzări pre-concentrare esteegal pentru cele două produse implicate, rata de substituire a produsului A cu pro-dusul B este egală cu elasticitatea încrucişată a cererii între produsul A şi produsulB, raportată la elasticitatea cererii pentru produsul A. De exemplu, dacă elastici-tatea cererii pentru produsul A este 2, elasticitatea încrucişată a cererii între pro-dusul A şi produsul B este 0,5 şi volumul vânzărilor pre-concentrare pentru celedouă produse A, B este egal, atunci rata de substituire este 0,5/2 = 25%. Aceastăvaloare ne indică faptul că un sfert din volumul vânzărilor pierdute de produsul Aîn urma creşterii preţului, este recuperat prin intermediul produsului B.

Unde:

GUPs: SS

PPIA,B: valoaNIP6.

2s (3)

rea GUPPI ccalculat peentru produusul A, respeectiv pentruu produsul BB;

Sursa: autorri

6 În acest caz, conceptul de SSNIP trebuie interpretat ca acea valoare, cuprinsă între 5% şi 10%, lacare se face referire în metodologia pentru definirea pieţei relevante ca fiind valoarea creşterii mici,semnificative şi de durată a preţului unui produs, în perioada de după concentrare, creştere ce conducela maximizarea profitului.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

61

If this condition is satisfied, then, for the hypothetical monopolist thatwould be the sole owner of those 2 products, a unilateral price increase will leadto profit maximization.

In Chart no. 3 we provide the information required in order to apply thesetwo methodologies.

Chart 3 Required data for UPP and GUPPI

The following is the rationale underlying the diversion ratio, in brief. Whatwe want to know is the percentage of lost customers as a consequence of a priceincrease which will be recovered through product B, when the hypothetical mo-nopolist increases the price of product A. We can see that the diversion ratio con-cept is related to the cross-elasticity one. If the volume of pre-merger sales is thesame for the 2 products, the diversion ratio for product A and B equals the cross-elasticity of demand between product A and product B relative to the elasticity ofdemand for product A. For example, if the elasticity of demand for product A is 2,the cross-elasticity of demand between product A and product B is 0.5 and thepre-merger sales volume for the two products A and B is similar, then the diversionratio is 0.5/2 = 25%. This value indicates that a quarter of the loss in volume forproduct A following a price increase is recovered through product B.

6 In this case, SSNIP should be interpreted as that value between 5% and 10% mentioned in the rel-evant market definition methodology as the post-merger small but significant nontransitory increasein price which leads to profit maximization.

GUPPIA

Where:

GUPs: SS

A,B 2s (3)

PPIA,B denote

NIP16. es the GUPPI value forr product A /product B;;

Sourc

e: the authorss


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

62

2. Particularităţile metodologiei în cazurile de retail

În cazul concentrărilor economice orizontale ce implică lanţuri de retailsau companii multi-produs, fie că este vorba de hipermarketuri, supermarketuri,librării, cinematografe, farmacii etc., efectele unilaterale în pieţe geografice mul-tiple pot fi examinate pe baza unei metodologii specifice.

Metodologia de evaluare a presiunii de creştere exercitate asuprapreţurilor, ca urmare a concentrării, are la bază conceptele de fascia şi izocron .Aceste concepte stau la temelia definirii pieţelor relevante în cazurile ce ţin desectorul de retail.

Fascia este un termen utilizatpentru a identifica totalitatea magazinelorlocale aparţinând aceluiaşi retailer. Deexemplu, dacă pe piaţa de retail X există15 magazine aparţinând a 3 lanţuri de re-tail concurente, numărul de fascia este 3,iar o eventuală fuziune ar reducenumărul de fascia de la 3 la 2.

Izocronul reprezintă suprafaţadefinită de un anumit număr de minute(de regulă, minute de mers cu maşina)centrată în jurul unui magazin achiziţionat. Grafic, un izocron este reprezentatsimilar imaginii alăturate.

Atunci când este analizată o concentrare economică, se definește unnumăr de izocroni egal cu numărul de magazine achiziţionate. Astfel, definireaizocronilor şi identificarea fasciilor este primul pas în analiza efectelor unilateraleşi îşi pune amprenta asupra rezultatelor, dat fiind faptul că acestea sunt obţinutela nivel de izocron. Vom folosi un exemplu simplu cu 3 izocroni şi 2 agenţi eco-nomici A şi B care ne va permite ilustrarea etapelor parcurse în analiză.

Analiza concentrării economice poate fi privită ca o succesiune de etapecomplementare, la nivelul cărora se pot trage diverse concluzii referitoare lapotenţialele efecte ale concentrării asupra mediului concurenţial. Trecerea de lao etapă la alta implică o creştere a gradului de detaliu.

Etapa 1: Modificarea numărului de fasciaPrima etapă constă în analiza efectelor competitive la nivel de izocroni,

prin prisma reducerii numărului de fascia. În acest sens, OFT, de exemplu,foloseşte un prag critic de 4-3 sub care concentrarea este consideratăproblematică.

În exemplul nostru, situaţia fasciilor pe cei 3 izocroni se prezintă astfel:

Grafic nr. 4 Situaţia fasciilor la nivel de izocron

Izocron Înainte de

concentrare Dup concentrare 1 10 92 8 73 6 5


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

63

2. Methodological Features of Retail Cases

When it comes to retail horizontal mergers or cases involving multi-prod-uct companies such as hypermarkets, supermarkets, bookstores, cinemas, phar-macies etc., unilateral effects within multiple geographic markets can be examinedusing a specific methodology.

The upward pricing pressure evaluation methodology is based on fasciaand isochrone concepts . In fact, these 2 concepts underlie the relevant marketdefinition in retail cases.

Fascia is a term used to identifyall the local stores belonging to the sameretailer. For example, if the retail marketX is characterized by 15 stores belong-ing to 3 competing retail chains then thenumber of fascias equals 3, and amerger would reduce it to 2.

An isochrone is an area definedby a certain number of minutes (usuallydrive-time minutes) centered on an acquired store. Graphically, an isochronousis represented by what we have in the image beside.

When analyzing a merger, a number of isochrones equal to the numberof acquired stores is defined.

Thus, defining isochrones and identifying fascias is the first step of theunilateral effects analysis and it has a critical impact on the results as they areobtained at isochrone level. We will use a simple example of 3 isochrones and 2companies A and B which will enable us to illustrate the steps to be followed withinthe analysis.

Merger analysis can be regarded as a sequence of complementary stepsin which several conclusions can be drawn about the potential effects the mergerhas on the competitive environment. Moving from one step to another involvesincreasing the level of detail.

Step 1: Change the number of fasciaThe first step consists in analyzing the competitive effects at isochrone

level, in terms of change in the number of fascias. In this case, OFT, for example,uses a critical level of 4-to-3 . Below the critical level, the merger is consideredproblematic.

In our example, fascias’ situation for the 3 isochrones is as follows:

Chart no. 4 Fascias’ situation at isochrone level

Isochron

1 2 3

e Pree-merger

1086

Poost-merger

975


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

64

Utilizând drept criteriu modificarea numărului de fascia, observăm că toţicei 3 izocroni trec testul, cea mai puternică modificare înregistrându-se pentruizocronul 3, unde numărul de fascii se modifică, în urma concentrării, de la 6 la 5.

Etapa 2: Analiza cotă de piaţă - fasciaAceastă etapă presupune combinarea celor două criterii (număr de competitori şicotă de piaţă) şi permite analiza concentrării la nivel local, astfel încât:

l Număr de fascia mic + cotă de piaţă cumulată mare = putere de piaţălocală ridicată;

l Număr de fascia foarte mic (1 sau 2) + cotă de piaţă cumulată mică =probabilitate scăzută de a avea putere de piaţă locală;

l Număr de fascia mare + cotă de piaţă cumulată mare = probabilitatescăzută de a avea putere de piaţă locală;

Pentru o identificare intuitivă a situaţiei în care se află cei 3 izocronianalizaţi, prezentăm grafic cele două caracteristici înainte de concentrare. Cele 3 variante enumerate mai sus corespund, pe graficul nr. 5, următoarelorzone: stânga-sus, dreapta-jos, respectiv dreapta-sus.

Grafic nr. 5 Analiza cotă de piaţă - fascia înainte de concentrare

Astfel, rezultă că toţi cei 3 izocroni trec de acest filtru. Cu toate acestea,putem observa că izocronul 3 se distanţează şi de această dată de celelalte două,ocupând prima poziţie în clasamentul realizat în funcţie de probabilitatea de aavea putere de piaţă.

Etapa 3: Estimarea ratei de substituireEtapa 3 constă în estimarea ratei de substituire, conform modalităţilor la care amfăcut referire în prima parte a lucrării. În contextul unei concentrări economice încare părţile sunt retaileri, rata de substituire ne indică răspunsul consumatorilorla întrebarea: “La ce magazin aţi face cumpărăturile dacă magazinul frecventatde dumneavoastră ar fi închis?”

Rezultatele obţinute în această etapă pot fi sintetizate sub formă tabelară,ca în exemplul de mai jos, evidenţiindu-se intensitatea semnalului transmis, con-form legendei.

Sursa: autorri


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

65

Using the change in the number of fascias as criterion, all 3 isochronespass the test, the largest change being recorded for isochrone 3, where the num-ber of fascias changes from 6 to 5 following the merger.

Step 2: Market share – fascia analysis This step implies combining these 2 criteria (the number of competitors

and the market share) and allows for assessing the extent of local market con-centration. Thus:

l Small number of competitor fascias + high local market share = localmarket power;

l Very small number of competitor fascias (one or two) + small local mar-ket share = unlikely to enjoy a meaningful degree of market power;

l Significant number of competitor fascias + large local market share =unlikely to enjoy a meaningful degree of market power.

For an intuitive identification of the situation for the 3 analyzed isochroneswe will graphically display the 2 features at their pre-merger values.

The 3 situations listed above correspond on chart no. 5 to following areas:upper left, lower right and upper right.

Chart no. 5 Pre-merger market share – fascia analysis

This implies all 3 isochrones pass this filter. However, isochrone 3 dis-tances itself again from the rest, occupying the first position in terms of marketpower probability.

Step 3: Estimating diversion ratiosStep 3 consists in estimating the rate of substitution as mentioned in the

first part of the paper. When a retail merger is analyzed, diversion ratio indicatesconsumers’ responses to fallowing question "What alternative supermarket wouldyou have used if this store was closed?"

The results obtained at this stage can be summarized in a tabular form,as shown below, highlighting the intensity of the transmitted signal according tothe legend.

up

pply of grocer

0

20

40

60

80

100

0

ries in the UK

0 1

market invest

2 3

tigation, Com

Isoc

3 4

petition Comm

chrone 3

5 6

mission, 2008

Isochr

7

8. Iso

rone 2

8 9

chrone 1

10


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

66

Grafic nr. 6 Estimarea ratei de substituire la nivel de izocron

Etapa 4: Analiza GUPPIAceastă ultimă etapă constă în evaluarea efectelor unilaterale prin analiza

combinată a ratei de substituire şi a marjei de profit. De regulă, pentru a minimizatimpul şi costul analizei, se utilizează un proces în 2 paşi:

Grafic nr. 7 Etapele analizei GUPPI

Testul GUPPI presupune verificarea relaţiei menţionate în prima parte a lucrăriipentru fiecare retailer şi izocron în parte. Formula GUPPI evaluează dacă firmarezultată în urma concentrării este motivată să crească preţurile produselor com-ercializate, caeteris paribus.

Calculul GUPPI este precedat de identificarea marjelor de profit consid-erate sustenabile, pe termen scurt, după concentrare şi a ratelor de substituirecorespunzătoare izocronilor analizaţi.

Revenind la exemplul nostru, vom aplica Testul GUPPI de 6 ori (2 x 3izocroni). Vom folosi pentru s valoarea de 5% şi, prin urmare, vom comparaGUPPI cu 10%.

Din Graficul nr. 8, observăm faptul că operaţiunea de concentrareeconomică trece testul la nivelul a 2 din cei 3 izocroni analizaţi.

Izocronul 3 este cel care depăşeşte pragul GUPPI de 10%.

Iz

Legend Probabconcen

zocron

1 2 3 :

bilitatea apartrare cre te.

Co

A 19 15 32 2

ri iei efectelo

ota de pia

B C13 14 20

or unilaterale

umulat 32 29 52

e dup

Ratasubstit

A/B 20 30 50

de tuire N

B/A 30 25 60

Num rul de

10 8 6

fascia

Sursa: autor

Sursa: prelucrare Amelia Fletcher (2011)

Pasul 1: Filtrarea zonelor care nu ridic probleme

- În cazul analizei noastre, acest pas

include primele trei etape prezentate anterior.

- Rezultat iden ficarea izocronilor poten ial problematici i clasificarea acestora în func ie de intensitatea poten ialelor efecte unilaterale.

Pasul 2: Analiza presiunii de cre tere exercitat asupra pre ului pentru zonele care nu au trecut de primul pas

- Efectuarea de sondaje în vederea identific rii ratelor de substituire la nivelul izocronilor.

- Analiza marjelor de profit la nivel de lan i izocron.

- Folosirea ratelor de substituire i a marjelor de profit pentru a calcula indicatori de presiune asupra pre urilor.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

67

Chart no. 6 Estimating diversion ratio at isochrones level

Step 4: GUPPI Analysis This last step involves assessing the unilateral effects using a combined

analysis of diversion ratio and profit margin.In order to minimize analysis’ time and cost a 2-step process is usually

used :

Chart no. 7 GUPPI analysis’ steps

GUPPI test involves verifying formula (3) for each retailer and isochrone.GUPPI formula assess whether the merged entity is motivated to increase productprices, caeteris paribus.

GUPPI calculation is preceded by profit margins identification consideredsustainable in the post-merger short term, and by diversion ratio analysis corre-sponding to each isochrone.

Back to our example, we will apply GUPPI test 6 times (2 x 3 isochrones).We will use 5% for s and, therefore, we will compare GUPPI to 10%.

From Chart no. 8, we conclude that the merger passes the test for 2 outof 3 analyzed isochrones.

Isochrone 3 is the only one exceeding GUPPI threshold of 10%.

Isochrone Market share Diversion ratio

Number of fascias

A B Aggregated A/B B/A 1 19 13 32 20 30 10 2 15 14 29 30 25 8 3 32 20 52 50 60 6

Legend:

Source: the autho

Increasing probability of post-merger unilateral effects.

Source: similar to Amelia Fletcher (2011)

1: Filter out unproblematic areas

- For our analysis, this includes the first 3 steps described above.

- Output poten al problema c isochrones identification and their classification according to the intensity of potential unilateral effects.

2: Price pressure analysis for areas that have not passed the first filter

- Conducting surveys in order to identify the diversion ratios for the analyzed isochrones.

- Analyzing profit margins for each chain and isochrone.

- Using diversion ratios and profit margins to compute pricing pressure indicators.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

68

Grafic nr. 8 Rezultatele testului GUPPI

3 .

ConcluziiMetodologiile UPP şi GUPPI reprezintă un instrument util pentru

autorităţile de concurenţă în analiza efectelor unilaterale ale unei concentrări eco-nomice orizontale din sectorul de retail. Respectarea sau nerespectareainegalităţilor precum şi informaţiile obţinute în etapele intermediare reprezintă ar-gumente suplimentare în formularea deciziei de acceptare sau respingere aconcentrărilor economice.

În 2013, Consiliul Concurenţei a introdus folosirea acestor metode deanaliză în evaluarea concentrărilor economice.

Bibliografie1. Farell Joseph şi Shapiro Carl, UPP and Critical Loss Analysis, Working

Paper, februarie 2010.2. Fletcher Amelia, The great GUPPI debate: Topical issues, OFT, martie 20113. Katz Michael şi Shapiro Carl, Critical Loss: Let’s Tell the Whole Story, AN-

TITRUST Magazine, 2003.4. Lydia Cheung, The Upward Pricing Pressure Test for Merger Analysis: An

Empirical Examination, decembrie 2011.5. Meyer W. David, Quantitative Methods for Evaluating Unilateral Competitive

Effects in Differentiated Products Mergers, Bureau of Economics, U.S. FederalTrade Commission, 2011.

6. Moresi Serge, The Use of Upward Price Pressure Indices in Merger Analy-sis, ANTITRUST SOURCE, Februarie 2010.

7. Salop Steven C. şi Moresi Serge, Updating the Merger Guidelines: Com-ments, noiembrie 2009.

8. Sørgard Lars, Merger screening in markets with differentiated products, Nor-wegian School of Economics şi Bergen Center for Competition Law and Econom-ics, 2012.

9. Walters, Chris, Diversion ahead! Approximating diversion ratios for retailchain mergers, Working Paper, noiembrie 2007.

10. *** DoJ şi FTC, Horizontal Merger Guidelines, august 2010.11. *** Raportul privind piaţa de retail a produselor alimentare din UK, Compe-

tition Commission, 2008.

Sursa: autori

B/A- Izocron 2

A/B- Izocron 2 B/A- Izocron 1

A/B- Izocron 1

A/B- Izocron 3

B/A- Izocron 3

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00% 50,00%

Rat

a de

subs

titui

re

Marja de profit

Prag GUPPI, 10%

Izocroni


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

69

Chart no. 8 GUPPI test results

3. ConclusionGUPPI and UPP methodologies are useful tools for competition authori-

ties when analyzing unilateral effects of retail mergers. Complying or not with theinequalities as well as the information obtained at intermediate stages constituteadditional arguments in formulating the decision regarding a merger.

In 2013, the Competition Council has introduced the use of this kind ofmethods in merger evaluation.

References1. Farell Joseph and Shapiro Carl, UPP and Critical Loss Analysis, Working

Paper, February 2010.2. Fletcher Amelia, The great GUPPI debate: Topical issues, OFT, March 2011.3. Katz Michael and Shapiro Carl, Critical Loss: Let’s Tell the Whole Story, AN-

TITRUST Magazine, 2003.4. Lydia Cheung, The Upward Pricing Pressure Test for Merger Analysis: An

Empirical Examination, December 2011.5. Meyer W. David, Quantitative Methods for Evaluating Unilateral Competitive

Effects in Differentiated Products Mergers, Bureau of Economics, U.S. FederalTrade Commission, 2011.

6. Moresi Serge, The Use of Upward Price Pressure Indices in Merger Analy-sis, ANTITRUST SOURCE, February 2010.

7. Salop Steven C. and Moresi Serge, Updating the Merger Guidelines: Com-ments, November 2009.

8. Sørgard Lars, Merger screening in markets with differentiated products, Nor-wegian School of Economics and Bergen Center for Competition Law and Eco-nomics, 2012.

9. Walters, Chris, Diversion ahead! Approximating diversion ratios for retailchain mergers, November 2007.

10. *** DoJ and FTC, Horizontal Merger Guidelines, August 2010.11. *** The supply of groceries in the UK market investigation, Competition

Commission, 2008.

B/A- Isochrone 2

A/B- Isochrone 2 B/A- Isochrone 1

A/B- Isochrone 1

A/B- Isochrone 3

B/A- Isochrone 3

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00% 50,00%

Dive

rsio

n Ra

tio

Profit margin

GUPPI threshold, 10%Isochrone

Source: the authors


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

70

Politica de concurență în contextulresponsabilității sociale a corporațiilor

Constantin BELU, Mihail BUŞU

Rezumat:În acest articol analizăm legătura care există între responsabilitatea

socială a corporațiilor (RSC) și politica de concurență la nivel european.Problema centrală investigată este dacă actualele reguli de concurență potpermite anumite tipuri de comportamente care, pe termen lung, asigură căobiectivele care derivă din principiile RSC pot fi atinse. În articol,argumentăm că deși în Legea Concurenței nu se face referire în modexplicit la interesele nepecuniare ale consumatorului, din principiulpromovării interesului general al consumatorului, stipulat la art. 1 din Lege,se poate desprinde argumentul conform căruia promovarea de măsuri cuimplicații imediate pentru bunăstarea consumatorului, (protecția mediului,guvernanță corporatistă sau măsuri sociale) poate să constituie un criteriucare să fie luat în considerare în implementarea politicii de concurență.

Cuvinte cheie: concurenţă, practici concertate, corporaţii,responsabilitate

JEL: D02, K21, L78

1. INTRODUCERE

Uniunea Europeană și-a stabilit prin Agenda de la Lisabona obiectivulprincipal de transformare în cea mai competitivă, durabilă și dinamică economiebazată pe cunoaștere din lume. În acest context, conceptul de responsabilitatesocială corporatistă este prezentat ca fiind cheia succesului acestei transformări.Aceasta înseamnă că întreprinderile nu ar trebui să vizeze doar maximizareacâștigurilor financiare, ci ar trebui să urmărească scopuri care să contribuie decisivla transformarea societății în care activează.

Politica de concurență este un pilon fundamental în dezvoltarea strategieiindustriale la nivelul Uniunii Europene. Principiile politicii de concurență sunt dez-voltate în jurul art. 101 și art. 102 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene(TFUE), precum și art. 107 din TFUE.

În legislația românească s-au preluat aceste principii și se face în mod ex-plicit referire la implementarea principiilor concurenței care au drept scop


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

71

Competition policy in the context ofcorporate social responsibility

Constantin BELU, Mihail BUŞU

Abstract:This paper aims to analyze the relationship between corporate social

responsibility (CSR) and the European competition policy. The mainpurpose of our research paper consists in investigating whether the currentcompetition regulation could allow certain types of behaviors which, on along term, seem able to assure the achievement of the objectives derivedfrom CSR principles. In the present study, we argue that although theCompetition Law does not refer explicitly to consumers' non-pecuniaryinterests, Article 1 of the mentioned act involves the principle of promotingconsumers' general interests. We highlight the argument according to whichthe promotion of measures with immediate implications for consumer’swelfare (environmental protection, corporate governance or socialmeasures) might be a criterion to be taken into consideration within theimplementation process of the competition policy.

Key words: competition, concerted practices, corporate,responsibility

JEL: D02, K21, L78

1. INTRODUCTION

The European Union set by the Lisbon Agenda its main objective of trans-forming its economy into the most competitive, sustainable and dynamic knowl-edge-based economy in the world. In such a context, the concept of corporatesocial responsibility is seen as the success key of such a transformation. Thismeans that enterprises should not only be interested in financial earnings, butalso have in view purposes able to contribute decisively to the transformation ofthe society in which they act.

Competition policy represents a fundamental pillar in the development ofthe industrial strategy at the level of the European Union. The principles of thecompetition policy are developed in the articles 101 and 102 from the Treaty onthe Functioning of the European Union (TFUE) as well as in article 107 belongingto the same act. Romanian regulation assumed those principles and makes ex-


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

72

”...protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţialnormal, în vederea promovării intereselor consumatorilor”.

Prin sintagma „interesele consumatorilor” se face referire la toate aspectelecare aduc atingere bunăstării consumatorilor. Cel mai evident interes este accesulla prețuri stabilite în condiții competitive, prețuri care asigură maximizareabunăstării consumatorilor. În același timp, procese care nu pot fi cuantificabile înmod direct, dar care au un impact semnificativ în bunăstarea consumatorilor suntpromovarea progresului tehnic sau economic, așa cum rezultă din prevederile art.5 alin. 2, lit a) din Legea Concurenței.

Progresul tehnic sau progresul economic sunt concepte care acoperă oplajă largă de valori, de la inovație tehnică până la lansarea unor produse și ser-vicii care conferă o protecție sporită mediului înconjurător.

În mod natural, având în vedere că pricipiile concurenței se referă în specialla activitatea întreprinderilor, ca entități care sunt angajate în procese de producțiesau comercializare de bunuri și servicii, ne putem gîndi la măsura în care prin-cipiile și obiectivele responsabilității sociale a corporațiilor se pot extinde asupraobiectivelor stipulate în Legea Concurenței ca fiind relevante pentru interesul șibunăstarea consumatorilor.

În literatură există un număr limitat de studii care vizează posibileinterferențe dintre politica de concurență și responsabilitatea socială acorporațiilor, dar putem aminti Dubbink și van der Putten (2008) care trateazăposibila legătură dintre RSC și noile reglementări de concurență. Autorii identificăfaptul că autoritatea de concurență olandeză acceptă principiile RSC ca funda-ment al excepțiilor vizate de legislaţia privind concurenţa, dar nu vor acceptaderogări bazate doar pe principiile RSC, atâta vreme cât nu se identifică un trans-fer rezonabil în beneficiul consumatorilor. Mai mult, autorii identifică câteva cazuriîn care s-au acceptat argumente cu privire la protecția mediului, adică ocomponentă cheie a principiilor RSC. Quairel-Lanoizelée (2011) realizează unrecensământ al articolelor științifice care tratează tema RSC, pentru a identificacum se poziționează acest concept în raport cu noțiunea de competitivitate, re-spectiv de piață concurențială și de putere de piață a companiilor. Autoarea afirmăcă deși foarte multe studii tratează legătura dintre competitivitatea companiilor șiRSC, nu se abordează foarte frecvent legătura dintre concurență și RSC. Unstudiu empiric (Fernández‐Kranz și Santaló, 2010) care analizează legătura din-tre RSC și concurență, măsurată prin indicatori de tipul indicelui de concentrareHerfindahl- Hirschman, numărului de firme în industrie precum și rata de penetrarea importurilor, găsește că există o legătură pozitivă între cele două, respectivfirmele din piețe cu intensitate a concurenței ridicată sunt de asemenea și maiputernic angajate în măsuri din sfera RSC.

2. Argumente în favoarea integrării principiilor RSC în politica de concurență

Dispozițiile Tratatului pentru Funcționarea Uniunii Europene sunt suficientde deschise pentru a permite un cadru larg de interpretare, iar acestea trebuie in-terpretate în așa fel încât să se coreleze și să sprijine celelalte obiective ale Uni-unii, incluzând politicile industriale, de mediu și de guvernanță corporatistă.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

73

plicit reference to the implementation of competition principles aiming to “…pro-tect, maintain and stimulate the competition and a normal competitive environmentin order to promote consumers’ interests”.

The collocation “consumers’ interests” refers to all the issues affecting con-sumers’ welfare. The most obvious consumer interest is that of the access to setprices in competitive conditions, prices assuring the consumers’ welfare maxi-mization. At the same time, processes which could not be quantified directly, buthaving a significant impact on consumers’ welfare, do concern the promotion oftechnical or economic progress, as it is stipulated in Art. 5 paragraph 2 (a) fromthe Competition Law.

Technical progress or the economic one are concepts covering a widerange of values, from technical innovation up to the launching of new products orservices offering an increased protection of the environment.

Naturally, given that competition principles specifically relate to businessactivity as entities engaged in production processes or that of commercializationof goods and services, we could think about the measure in which the principlesand objectives of corporate social responsibility could extend to those stipulatedby the Competition Law as being relevant to consumers’ interest and welfare.

In the literature in the field, there is a limited number of studies treating pos-sible interferences between competition policy and corporate social responsibility,but we could mention Dubbink and Van der Putten (2008) addressing the possiblelink between CSR and the new competition rules. These authors identify that theDutch competition authority accepts the principles of corporate social responsibilityas the foundation of exceptions covered by the competition act, but it will not ac-cept exemptions based only on CSR principles, as long as it is impossible to iden-tify a reasonable transfer for consumers’ benefit. Moreover, the authors identifyseveral cases where arguments concerning the environment protection have beenaccepted, which means a key element of CSR principles . Quairel-Lanoizelée(2011) realizes a census of the scientific articles treating the theme of CSR inorder to identify the way by which this concept is positioned in relation to the com-petitiveness notion, respectively to that of competitive market and of companies’market force. The author sustains that, although a great number of studies dealswith the relationship between companies’ competitiveness and CSR, it does notfrequently happen to analyze the relationship between competition and CSR. Wefound an empirical research (Fernández‐Kranz and Santaló, 2010) that analyzesthe relationship between corporate social responsibility and competition, a rela-tionship measured by means of indicators such as: the Herfindahl- Hirschmanconcentration index, the number of firms in the industry and also the import pen-etration rate. The authors find out that there is a positive relationship betweenCSR and competition. They notice also that the firms on a market with a high de-gree of competition are more engaged in taking measures from the field of CSR.

2. Arguments in favor of integrating CSR principles in competition policy

The stipulations of the Treaty on the Functioning of the European Unionare sufficiently opened in order to allow a broad interpretation framework. Theyshould be interpreted so they could correlate each other. These stipulations should


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

74

Art. 11 din TFUE stipulează:

”Cerințele de protecție a mediului trebuie integrate în definirea și punereaîn aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, în special pentru promovarea dezvoltăriidurabile.”

În acest context, jurisprudența Curţii Europene de Justiţie susține integrareaart. 11 din TFUE ca principiu general al legislației comunitare. În favoarea acestuiprincipiu se pot invoca și prevederile constituțiilor din multe State Membre, citateca sursă de principii generale în deciziile Curții.

Articolul 101 (3) TFUE ce îşi găseşte corespondent în legislaţiaromânească prin prevederile art. 5 (2) din Legea Concurenţei stipulează că:

„Interdicţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică înţelegerilor sau categoriilorde înţelegeri între întreprinderi, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asociaţiilorde întreprinderi, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate, atuncicând acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

(a) contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori lapromovarea progresului tehnic sau economic asigurând, în acelaşi timp, con-sumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părţile la respectivaînţelegere, decizie ori practică concertată;

(b) impun întreprinderilor în cauză doar acele restricţii care sunt indispens-abile pentru atingerea acestor obiective;

(c) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa de pe oparte substanţială a pieţei produselor în cauză.

Astfel, din punctul de vedere al aplicării legislației de concurență, se potidentifica următoarele aspecte procedurale:

- Atunci când considerente legate de protecția mediului pot fi relevante pen-tru soluționarea unui caz, acestea trebuie avute în vedere pentru luarea unei de-cizii.

- Atunci când aplicarea principiilor concurenței nu vizează aspecte care ținde protecția mediului, principiul integrării nu are efect. O consecință a acesteiafirmații este faptul că atunci când se manifestă acțiuni care aduc atingere medi-ului înconjurător, acestea nu pot fi sancționate de regulile de concurență dacă nuaduc atingere directă mediului concurențial.

- Atunci când prevederile legii concurenței se pot interpreta în favoreacerințelor de protecție a mediului, iar această interpretare nu favorizează practicianticoncurențiale, atunci aceste interpretări vor fi preferate.

- Atunci când se pot interpreta normele de concurență în favoarea protecțieimediului, dar se naște un conflict cu scopurile politicii de concurență, se aplicăprincipiul proporționalității . Aceasta înseamnă că atunci când este necesară oanumită măsură pentru a atinge obiectivele de protecție a mediului, așa cum sedesprinde din politica comunitară în domeniu și nu este posibil ca aceste obiectivesă fie atinse fără să fie implementată măsura care are un impact asupraconcurenței, în sensul restrângerii acesteia, atunci această măsura va fi adoptată.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

75

also support the other objectives pursued by the European Union, including theindustrial and environmental policies, as well as those referring to corporate gov-ernance.

Article 11 from TFUE stipulates:

”Environmental protection requirements must be integrated into the defini-tion and implementation of the Union policies and activities, in particular with aview to promoting sustainable development.”

In such a context, the jurisprudence of European Court of Justice sustainsthe integration of article 11 from the Treaty on the Functioning of the EuropeanUnion as general principle of Community Law . In favor of this principle, we couldinvoke even the stipulations of a number of Member States Constitutions cited assource of general principles in the Court decisions .

Article 101 (3) from TFUE which corresponds to the stipulations of Article 5(2) from the Competition Law in Romanian regulation, provides that:

„The prohibition stipulated in paragraph 1 may, however, be declared inap-plicable in the case of any agreement or category of agreements between under-takings, any decision or category of decisions by associations of undertakings,any concerted practice or category of concerted practices, whenever they achievecumulatively the following conditions:

(a) They contribute to improving the production or distribution of goods orto promoting technical or economic progress, while allowing consumers a fairshare of the resulting benefit from the agreement, decision or concerted practice;

(b) They impose to the companies concerned restrictions which are not in-dispensable to the attainment of these objectives;

(c) They do not offer undertakings the possibility of eliminating competitionin respect of a substantial part of the products in question.

Thus, from the point of view of competition law enforcement, we can identifythe following procedural issues:

(a) Whenever environmental considerations could be relevant to the reso-lution of a case, they should be taken into consideration for making decisions.

(b) Whenever the application of competition principles does not involve is-sues referring to environmental protection, the integration principle does not haveany effect. A consequence of this statement is that, whenever we notice actionsaffecting the environment, they could not be sanctioned by competition rules un-less they affect directly the competitive environment.

(c) Whenever the stipulations of competition law could be interpreted infavor of environmental requirements and when this interpretation does not favoranti-competitive practices, then those interpretations will be preferred.

(d) Whenever the competition rules could be interpreted in favor of envi-ronment protection but a conflict arises with competition policy’s purposes, theproportionality principle should be applied . This means that, whenever it is nec-essary to establish a certain measure for achieving the objectives of environmentalprotection, as emerges from Community policy, then this measure should be


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

76

3. Argumentele economice în favoarea integrării cerințelor de protecția mediului în politica de concurență

Teoria economică s-a dezvoltat rapid în direcția integrării conceptelor legatede mediul natural în instrumentarul de lucru al științei. Astfel, s-au conturat douădirecții care vizează mediul natural: economia mediului, care se concentrează peproblemele legate de externalitățile cu impact în mediul înconjurător, rezultate dinactivitatea economică și economia ecologică care abordează legătura dintre ac-tivitatea economică și mediu într-un context mult mai larg. Economia mediuluipropune o serie de soluții pentru problema externalităților negative, cu impactasupra mediului natural, cadrul conceptual folosit fiind teoria economică neo-clasică. În contrast, economia ecologică respinge majoritatea ipotezelor și a con-ceptelor utilizate în teoria economică neo-clasică, instrumentarul investigativutilizat împrumutând tehnici din știința managementului sau chiar din științeinginerești.

Pigou a argumentat că guvernul trebuie să intervină prin taxareaexternalităților cu efect negativ asupra mediului, pentru ca astfel acestea să fieinternalizate în mecanismul de preț. În contrast, Coase a argumentat că nuintervenția statului (prin taxare) este soluția corectă, ci întărirea protecției drep-turilor de proprietate, astfel încât indivizii negociază tarife care obligă pe cei carecreează externalități să își ajusteze comportamentul.

Obiectivul declarat al politicii de concurență este stabilirea unui climatconcurențial în piețe, în beneficiul consumatorilor, sau cu alte cuvinte, maxi-mizarea bunăstării consumatorilor.

Pentru bunăstarea, sau maximizarea bunăstării consumatorilor, trebuie în-deplinite mai multe condiții:

- Eficiență alocativă, care se obține în condiții de concurență perfectă,situație care mai implică faptul că se oferă produse și servicii dorite de consuma-tori la prețuri pe care aceștia sunt dispuși să le plătească. Acesta implică și faptulcă resursele sunt distribuite optimal, în raport cu necesitățile consumatorilor.

- Eficiență productivă, care se obține atunci când transformarea materiilorprime în produse finite se face în cel mai economic mod permis de tehnologiacurentă.

- Eficiență dinamică, care asigură și un nivel de progres tehnologic susținutde o anumită rată de inovare tehnologică, precum și de apariția de noi produsecare vin în întîmpinarea necesităților consumatorilor.

În cadrul teoriei economice neoclasice, bunăstarea consumatorilor secuantifică cu ajutorul conceptului de surplus al consumatorilor. Deși există unechivalent al acestui concept aferent activității de producție, respectiv surplusulproducătorului, care nu este nimic altceva decât profitul operațional alproducătorului, politica de concurență nu acordă o importanță acestui concept,sau în orice caz, postulează prioritatea surpluslui consumatorului în fața surplusu-lui producătorului.

Trebuie notat faptul că măsurarea surplusului consumatorului, în contextulabordării neo-clasice, dincolo de faptul că se realizează într-un cadru static, aredezavantajul că nu pot fi introduse variabile de mediu și nu pot fi luate în consid-erare potențiale externalități.

Economia ecologică are ca fundament argumentul că ipotezele abordăriineoclasice, adică preferințe exogene, egocentriste, respectiv axiomele alegerilor


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

77

adopted. It is not possible for these objectives to be achieved without implement-ing the measure which has an impact on competition.

3. Economic arguments for integrating the requirements of environmental protection in competition policy

Economic theory has rapidly developed in the direction of integration ofconcepts related to natural environment within the working tools of science. Thus,we outline two directions involving the natural environment: environmental eco-nomics focusing on the issues referring to different types of externalities havingimpact on the environment and resulted from the economic activities and greeneconomy which treats the relation between the economic activity and environmentin a boarder context. Environmental economy proposes a series of solutions tothe problem of negative externalities, with impact on the natural environment, theframework used being that of neo-classical economic theory. Oppositely, greeneconomy rejects the majority of hypotheses and concepts used in neo-classicaleconomic theory, the investigative tools utilized borrowing techniques from man-agement science or even from the engineering ones.

Pigou argued that government should intervene by imposing taxes to ex-ternalities having a negative effect on environment so that they are internalizedwithin the price mechanism. In contrast, Coase argued that the state intervention(by means of taxation) does not represent the correct solution, but that of strength-ening the protection of property rights so that individuals negotiate tariffs forcingthose creating externalities to adjust their behavior. The declared objective of com-petition policy consists in establishing a competitive climate on markets, to con-sumers’ benefit or, in other words, maximizing consumers’ welfare.

For the welfare or for maximizing consumers’ welfare, a number of condi-tions should be fulfilled such as:

(a) Allocative efficiency which could be achieved under perfect competition:This is a situation showing that goods and services desired by the consumers areoffered to them at prices they are willing to pay for. This implies the fact that re-sources are delivered optimally in accordance to consumers’ needs.

(b) Productive efficiency that occurs when the transformation of raw mate-rials into final products is done in the most economical manner permitted by cur-rent technology.

(c) Dynamic efficiency: This is the efficiency assuring even a certain levelof technological progress sustained by a certain rate of technological innovationand by the emergence of new products aiming to achieve consumers’ needs.

Within the neo-classical economic theory, consumers’ welfare is quantifiedby means of consumers’ surplus concept. Although there is an equivalent of thisconcept in manufacturing activity, respectively producer’s surplus, which is nothingelse than manufacturer’s operating profit, competition policy does not show greatinterest to this concept, or in any case it postulates the priority of consumer surplusdespites that of manufacturer.

It should be noted that measuring consumer’s surplus in the context of neo-classical approach, apart from the fact that this is carried out in a static manner,it has the disadvantage that it is not possible to introduce environmental variablesor to take into consideration different types of externalities. Green economy is


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

78

consumatorului rațional văzut ca un individ egoist care își bazează deciziile ex-clusiv pe prețurile observate (homo economicus) și axioma maximizării utilitățiiîntr-un echilibru Pareto-optimal, respectiv teoria producției bazate pe modelulcompetiției perfecte și pe principiul maximizării profitului nu sunt adecvate pentrua răspunde provocărilor aduse de problematica ecologică. Propunerea avansatăde această paradigmă este să fie înlocuite cu modele comportamentale moderne,care s-au dezvoltat rapid în ultimii ani. Un argument puternic este că nu existăposibilitatea alocărilor eficiente în piață atunci când se iau în considerare variabilede mediu. Pentru consumatori nu există un nivel optim al poluării. În plus, se resp-inge ipoteza sau demersul abordării neoclasice conform căruia se poate utilizaun factor de discount cu privire la valoarea viitoare a resurselor de mediu.

În acest context și având în vedere nivelul actual de dezvoltare al economieiecologice, nu se poate găsi ușor o punte de legătură cu politica de concurență.Pe de altă parte, abordările economiei mediului, bazată pe instrumente neo-cla-sice de analiză, permit evaluarea efectelor unei tranzacții asupra bunăstării con-sumatorilor. De exemplu, în evaluarea bunăstării consumatorului se pot integraobiective de mediu în funcția de utilitate sau, atunci când se dezvoltă o analizăintertemporală, se pot integra obiective de protecția mediului.

În esență, principiile politicii de concurență se referă la interzicerea saueliminarea practicilor care limitează competitiția. Datorită acestui motiv, situațiileîn care anumite tranzacții sau comportamente afectează mediul, dar nu au efecteanticompetitive, nu pot cădea în sfera competențelor autorității de concurență.Dar situația în care, un comportament care are potențial să afecteze concurența,însă nu în mod fundamental, în același timp cu promovarea unor măsuri văditede protecție mediului, ar trebui să primească un tratament circumscris situațiilorde exceptare.

Exemplificativ avem jurisprudenţa europeană care admite exceptarea înbaza art. 101 (3) TFUE a înţelegerilor care limitează producţia şi comercializareaproduselor şi serviciilor în UE, atunci când acestea aduc beneficii consumatorilor,dezvoltării economice şi mediului.

Astfel, în cauza IV.F.1/36.718 CECED, Comisia a ex¬ceptat un acord carecuprindea aproape toţi producătorii şi importatorii de maşini de spălat care operaupe piaţa europeană, prin care se restricţiona libertatea de a fabrica şi importamaşinile de spălat cel mai puţin eficiente energetic. La acel moment, producţia şicomercializarea produselor acoperite de înţelegerea respectivă era permisă delegislaţia în vigoare şi nici nu existau indicii care să anticipeze o eventuală interz-icere a acestora în viitorul apropiat. Chiar dacă un asemenea acord rezulta într-oreducere a alegerii consumatorilor deoarece pe piaţă ar fi fost disponibil un numărmai mic de maşini de spălat ieftine alături de o creştere a preţurilor de până la14% (toate procedeele de eficientizare energetică impunând costuri suplimentarede producţie), Comisia a exceptat înţelegerea considerând că reduce consumulde energie potenţial al maşinilor noi şi în consecinţă mai puţină poluare, creeazămaşini mai eficiente din punct de vedere tehnic şi concentrează cercetarea şidez¬voltarea în scopul îmbunătăţirii în viitor a eficienţei energetice. De asemenea,au fost luate în considerare beneficiile de mediu colective prin reducerea emisiilorde C02.

Argumentele pentru incidenţa art. 81 (3) TCE s-au fundamentat pecontribuţia adusă de înţelegere la progresul economic şi tehnologic şi conferireade beneficii consumatorilor finali, deşi restricţiile concurenţiale erau evidente(preţuri mai mari la consumatori şi o gamă mai restrânsă de produse).


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

79

founded on the argument that the hypotheses of neo-classical approach concern-ing exogenous and egocentric preferences, respectively the axioms of choosingthe rational consumer seen as a selfish individual basing its decisions exclusivelyon the observed prices (homo economicus) and even the axiom of utility maxi-mization at an optimal Pareto equilibrium, respectively the production theorybased on the model of perfect competition and on profit maximization, are not ad-equate hypotheses in order to meet the challenges of ecologic issues. The pro-posal advanced by this paradigm consists in replacing them by modern behavioralmodels which have been rapidly developed lately. A strong argument states thatthere is no opportunity for effective allocations on markets when taking into ac-count environmental variables. There is not an optimal level of pollution for theconsumers. In addition, we notice the rejection of the hypothesis or of the de-marche of neo-classical approach according to that it can be used a discount fac-tor for the future value of environmental resources .

In such a context and given the current development level of green econ-omy, it could not be easy to find out a connection with competitive policy. On theother hand, environmental economics approaches based on neo-classical ana-lyzing tools, allow the evaluation of the effects of transactions on consumers’ wel-fare. For example, we could integrate environmental objectives within the utilityfunction in assessing consumers’ welfare. When developing a temporal analysis,we could integrate objectives related to environment protection.

In essence, competition policy principles refer to the prohibition or elimina-tion of practices limiting competition. Due to this reason, the circumstances inwhich certain transactions or behaviors affect the environment but do not haveanti-competitive effects, could not be taken under the competencies of competitionauthority. However, the circumstance in which a behavior has a potential to affectthe competition not in a fundamental way, but in addition to the promotion of sev-eral concrete measures for environment protection, should receive a treatmentcircumscribed to the exemption situations.

As an example, we have the European jurisprudence which admits the ex-emption of agreements limiting the production and commercialization of goodsand services within the European Union whenever they bring benefits to con-sumers, to economic development and to the environment in accordance to Article101 (3) from the Treaty on the Functioning of the EU.

Thus, in the cause IV.F.1/36.718 of CECED, the Commission exempted anagreement which included almost all manufacturers and importers of washing ma-chines operating on the European market. This agreement restricted the freedomto produce and import the least energy efficient washing machines. At that mo-ment, the production and commercialization of goods covered by the namedagreement was allowed by the regulation and there was no evidence anticipatingan eventual prohibition in the near future. Even if a certain agreement had as aresult a reduction of consumers’ choice because of the fact that it would havebeen a smaller number of cheap washing machines on the market together witha prices increase up to 14% (all methods for increasing energetic efficiency im-posing supplementary production costs), the Commission exempted this agree-ment considering that it reduced the energy potential consumption of new cars.As a consequence, it could have determined lesser pollution, created more tech-nical efficient cars and concerted research and development in the direction to


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

80

4. CONCLUZII

În acest articol investigăm fundamente juridice și economice pentru careprincipiile responsabilității sociale a corporațiilor ar putea să se regăsească printreobiectivele politicii de concurență. Analizăm în mod special măsurile de protecțiea mediului, care sunt o dimensiune importantă a paradigmei RSC. Arătăm că, înconformitate cu principiul integrării și corelat cu prevederile art. 11 din TFUE, carestipulează importanța măsurilor de protecție a mediului în politicile și acțiunile UE,politica de concurență trebuie să favorizeze obiective de protecție a mediului, înspecial în situațiile în care concurența nu este serios afectată pe anumite piețe.Mai mult, dacă se încorporează variabile de calitate a mediului în funcția de utili-tate a consumatorului și respectiv, evaluarea bunăstării consumatorului se faceși în raport cu aceste variabile, pot exista situații când comportamente care înprezent sunt considerate ca fiind anticompetitive, să poată fi găsite compatibilecu obiectivele pe termen lung ale societății.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:Baumol J. and Oates W.E. (1988) The Theory of Environmental Policy: Ex-

ernalities, Public Outlays and the Quality of Life (2nd ed., Englewood Cliffs, NJ,Prentice-Hall 1988)

Dubbink, W., & van der Putten, F. P. (2008). Is Competition Law an Imped-iment to CSR?. Journal of business ethics, 83(3), 381-395.

Fernández‐Kranz, D., & Santaló, J. (2010). When necessity becomes avirtue: The effect of product market competition on corporate social responsibility.Journal of Economics & Management Strategy, 19(2), 453-487.

Françoise Quairel-Lanoizelée, (2011),"Are competition and corporate socialresponsibility compatible?: The myth of sustainable competitive advantage", So-ciety and Business Review, Vol. 6 Iss: 1 pp. 77 – 98

Heinzerling, L. (1998). Regulatory costs of mythic proportions. The YaleLaw Journal, 107(7), 1981-2070.

Oates, W. E. (2000). From research to policy: the case of environmentaleconomics. International Journal of Urban Sciences, 4(1), 1-15.

1 Legea nr. 21/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuareLegea Concurenţei.2 Cazul 12/FKS (23 July 1999), decizia în cazul 492/VBN (9 July 1999), și decizia în cazul 2495 (18Apr. 2001). În plus, autorii menționează și cazul Stibat în care s-au permis taxe pentru colectarea debaterii uzate de către o asociație a producătorilor și distribuitorilor de baterii.3 Dhondt, Integration of Environmental Protection into other EC policies (Groningen, Europa Law Pub-lishing, 2003), Wasmeier, “The integration of environmental protection as a general rule for interpretingCommunity law” (2001) CML Rev 1594 Opinia AG Léger în Cazul C-227/02 Wood Trading [2004] ECR I-11957, care privește Belgia, Grecia,Spania, Finlanda și Ungaria; de asemenea și Carta Pentru Protecția Mediului recent anexată laConstituția Franței.5 Principiul proporționalității se referă la situația în care acțiunile legale sunt ajustate în raport cu im-pactul acțiunii incriminate. De exemplu, într-un caz de concurență se decid măsurile care protejeazămediul, dacă concurența nu este fundamental afectată pe o anumită piață.6 Baumol and Oates, The Theory of Environmental Policy: Exernalities, Public Outlays and the Qualityof Life (2nd ed., Englewood Cliffs, NJ, Prentice-Hall 1988).7 Oates: “From Research to Policy: The Case of Environmental Economics” University of Illinois LawReview (2000) 1358 Heinzerling aprecizază că studiile epirice nu indică faptul că oamenii percep că viața prezentă estemai valoroasă decât viețile populațiilor viitoare (107 Yale L J (1998) 1981 “Regulatory Cost of MythicProportions”).


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

81

improve the energetic efficiency in the future. The Commission took also into con-sideration the collective environmental benefits by reducing CO2 emissions.

The arguments for the incidence of article 81 (3) TCE were founded on thecontribution of agreements to the economic and technologic progress and on ad-dressing benefits to final consumers, although competition restrictions were obvi-ous (higher prices for consumers and a narrower range of goods).

4. CONCLUSIONS

This paper investigates the legal and economic fundaments according towhich corporate social responsibilities could be included within the competitionpolicy principles. We analyze especially the measures for environment protectionwhich are considered a significant dimension of CSR paradigm. We show that,according to the integration principle and related to stipulations of Article 11 fromthe Treaty on the Functioning of the European Union highlighting the importanceof environment protection within EU policies and actions, competition policy shouldfavor those environment objectives especially in the circumstances in which com-petition is not seriously affected on certain markets. Moreover, if we incorporateenvironment quality variables in consumer’s utility function and if we evaluate con-sumers’ welfare according to those variables, it will be possible to meet some sit-uations in which behaviors considered currently anti-competitive, could be heldcompatible to companies long-term objectives.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

82

Impactul comisioanelor interbancareasupra comercianților

și a consumatorilor

Anca-Iulia Gîrjob Maria-Raluca Gîrbacea

Rezumat:Acest articol tratează problema comisioanelor interbancare

multilaterale din punctul de vedere al dreptului concurenței. Comisioaneleinterbancare multilaterale reprezintă contraprestația pentru plățile efectuatecu carduri de plată precum Visa sau MasterCard. Problema identificată deComisia Europeană are în vedere modul în care aceste comisioaneafectează concurența, comercianții și consumatorii din Uniunea Europeană.Pentru o piață modernă, funcțională și eficientă a serviciilor de plată estenecesară monitorizarea aplicării și respectării legislației din domeniulconcurenței pentru a asigura transparența raportată la diferența dintrecostul real și beneficiile utilizării mijloacelor de plată. Procedura de stabilirea comisioanelor interbancare multilaterale trebuie să reflecte eficiența șirespectarea legislației concurenței.

Cuvinte cheie: comisioane interbancare multilaterale, comerciant,consumator, Comisia Europeană, card de plată, banca acceptantă, bancaemitentă.

Introducere

În ultimii ani, o mare parte din statele membre ale Uniunii Europene seaflă într-o situație dificilă ca urmare a amplificării crizei economice. Cele mai afec-tate, băncile europene, au trecut prin mai multe dificultăți și au necesitat ajutor fi-nanciar major. Aceste insituții financiare sunt adevărate puncte-cheie privindcontribuția la dezvoltarea economică a fiecărui stat membru în particular, dar și lanivel macro al întregii Uniuni Europene. Așadar, dreptul concurenței rămâne mi-jlocul legal prin care se contribuie la atingerea potențialului maxim al pieței finan-ciare.

În prezent se pregătește trecerea către un sistem integrat de plăți la nivelulpieței unice euro, iar pentru a se desăvârși acest proiect al Uniunii Europene tre-buie finalizat și ultimul pas, și anume introducerea în zona unică de plăți în euro


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

83

The Impact of Interchange Fees on Merchants and Consumers

Anca-Iulia Gîrjob Maria-Raluca Gîrbacea

Abstract:This paper explores the issue of the multilateral interchange fees

from the perspective of the competition law. The multilateral interchangefees are payments for card transactions operated through financialinstitutions such as Visa and MasterCard. The issue raised by the EuropeanCommission is how these fees can affect the competition, the retailers andthe consumers in the European Union. For a modern, functional andefficient European retail payment market is important to monitor how thelaw is applied and respected to assure the transparency and clarityregarding the ratio between real costs and benefits of different paymentinstruments. Therefore, the procedure used to set the interchange feesshould promote economic efficiency and compliance with the competitionlaw.

Keywords: multilateral interchange fees, merchant, consumer,European Commission, payment card, acquiring bank, issuing bank.

Introduction

During recent years, the majority of the European Union member statesare in a difficult situation as a result of the economic and financial crisis magnitude.The European banks, the most affected by this crisis, have gone through manydifficulties and required major financial support. These financial institutions havea great influence in the economic development of each Member State in particular,but also at a global level of the whole Union. Thus, competition law remains thelegal mean which contributes to achieving the full potential of the financial mar-ket.

Currently, the authorities prepare the transition to an integrated euro pay-ment system on the European Single Market and, in order complete this project,


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

84

a sistemului de carduri de plată. În acest scop este necesară soluționarea con-troversatei probleme reprezentată de comisioanele interbancare multilaterale. Înrealizarea acestui obiectiv, transparența privind costurile și beneficiile reale alediferitelor instrumente de plată este indispensabilă pentru o piață unică de plăți lanivelul Uniunii Europene. De asemenea, comisioanele interbancare multilateraletrebuie stabilite la un nivel rezonabil și nu ar trebui să constituie un obstacol înefectuarea cât mai eficientă a plăților. O creștere accentuată a costurilor pentrubăncile acceptante poate determina utilizarea în rândul consumatorilor o tendințăde a utiliza alte mijloace de plată mai puțin eficiente.

Nu este o noutate faptul că, în România sunt practicate printre cele mairidicate cote ale comisioanelor interbancare. Mecanismul comisioanelor interban-care multilaterale reprezintă o problemă complexă și presupune existența maimultor participanți în efectuarea operațiunilor de plată. Aceste comisioanereprezintă o contraprestație pentru realizarea tranzacțiilor prin intermediul car-durilor de debit sau credit și cuprind costurile de procesare ale tranzacției, costurilesuportate de emitent privind garanția de plată (incluzând și costul de fraudă) șicosturile pentru perioada de finanțare gratuită acordată titularului cardului.

Există două modalități de stabilire a comisioanelor interbancare: prin acor-duri bilaterale între banca emitentă și banca acceptantă, sau prin acorduri multi-laterale între băncile participante la sistemul de carduri de plată. Acestea au formafie a unui procent din valoarea operațiunii, fie un preț fix sau o combinație întrecelelalte două forme.

În scopul recuperării costurilor sale şi obţinerii unui eventual profit, achiz-itorul, la rȃndul său percepe un comision pentru servicii prestate comerciantuluiși, astfel, comisioanele interbancare devin, de obicei, principala componentă acomisionului pentru servicii aplicat comerciantului1. În consecință, comerciantulva dori să recupereze aceste costuri de la cumpărători și în acest scop va creştepreţurile sau, dacă este permis, va avea posibilitatea de a adăuga un cost supli-mentar la efectuarea plăţilor prin card, dacă acestea sunt mai oneroase încomparație cu plăţile realizate cu alte instrumente de plată.

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează sistemul comisioanelor in-terbancare să luăm un exemplu: dacă un comerciant deține un POS (Point OfSale – dispozitiv ce permite preluarea, prelucrarea, stocarea şi transmiterea deinformaţii privind plățile cu cardul efectuate la punctele de vânzare/prestare serviciiale comerciantului/prestatorului acceptant2) de la banca X – banca acceptantă șiun consumator platește la acest comerciant cu un card emis de banca Y – bancaemitentă, atunci comisionul interbancar este plătit de banca X, dar este suportatde comerciant care va mări prețurile pentru a recupera acest comision, iar noi,consumatorii vom fi afectați în mod indirect de aceste comisioane.

Așadar, comisioanele interbancare sunt incluse în costurile pe care dis-tribuitorii cu amănuntul le suportă atunci când primesc plăți cu cardul, dar, în final,consumatorii sunt cei care le plătesc aceste comisioane plătind prețuri mai ridi-cate. În realitate, comisioanele interbancare nu sunt vizibile consumatorilor,deoarece costurile sunt suportate de comercianții cu amănuntul, ridicându-se lazeci de miliarde de euro în fiecare an. Aceasta este o practică comună în cadrul

1 Raport privind piaţa serviciilor de plăţi prin carduri - Ordinul Preşedintelui ConsiliuluiConcurenţei nr.402/22.02.20112 Idem.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

85

they have to complete the last step - the introduction of the euro payment cardsystem. For this purpose, it is necessary to resolve the controversial problem ofthe multilateral interchange fees. In achieving this goal, the transparency on actualcosts and benefits of different payment instruments is essential for a single pay-ment market in the European Union. Also, the multilateral interchange fees shouldbe set at a reasonable level and should not constitute an obstacle for more effi-cient payments. A sharp rise in fees and commissions charged by banks maycause a tendency for consumers to use other payment methods less effective.

As it is well known, in Romania the financial institutions set some of thehighest rates for multilateral interchange fees. The mechanism of these fees is acomplex issue and involves several participants in payment operations system.These fees are charged for the transactions through debit or credit cards and in-clude the operation processing costs, the costs incurred by the issuer of the pay-ment guarantee (including the cost of fraud) and the costs for the free fundingperiod given to the cardholder.

There are two methods for setting interchange fees: through bilateral agree-ments between the issuing bank and the acquiring bank or through multilateralagreements between the banks which participate in the payment cards system.These represent either a percentage of the transaction value, a fixed price or acombination of the previous two forms. In order to recover its costs and obtain aprofit, the purchaser charges a commission for services rendered and the inter-change fees are usually the main component of the merchant commission.1 As aresult, the retailer wants to recover these costs from the customers and, therefore,he will raise the prices or, if this is allowed, he will be able to add an additionalcost to payments by credit card if they are more costly compared to payments byother instruments.

To better understand how the interchange fees system works let’s take anexample: if a merchant has a POS (Point Of Sale - device that allows the collec-tion, processing, storage and transmission of information on card payments madeat a point of sale2) from the bank X - accepting bank and a consumer pays themerchant bank card issued by Y - issuing bank, the interchange fee is paid bybank X, but it is incurred by the merchant and he will increase prices to recoverthis commission and thus, the consumers would be affected indirectly by thesecommissions.

So, the interchange fees are included in the costs that a merchant incurswhen receiving card payments, but in the end, the consumers are the ones whopay these fees through higher prices. In reality, the interchange fees are not visibleto consumers because the costs are actually paid by the retailers and represent

1 Report Regarding the Payment Services for Cards - The President’s of the Competition Council De-cision, No. 402/22.02.20112 Idem.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

86

Uniunii Europene, în schimb, în SUA sau Norvegia comisioanele percepute laefectuarea tranzacțiilor POS sunt suportate de consumatori. În prezent existădiferențe semnificative la nivelul comisioanelor interbancare percepute în statelemembre, fapt ce nu are o justificare plauzibilă constituind o limitare importantă laefectuarea plăților în piețele naționale.

Nivelul comisioanelor interbancare raportate la diferite state membre ale Uniunii Europene

Pe piața românească preponderente sunt cele două mari sistemeinternaționale de carduri de plată: VISA si MasterCard. Potrivit unui raport al Con-siliului Concurenței, comisionul interbancar în sistem MasterCard, aplicabil înRomânia, a crescut la 1,2%, nivel similar cu cel aplicabil în Grecia, în timp ce înţări ca Belgia, Franţa, Italia, Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia, Marea Britanienivelul comisionului este între 0,5% şi 1%, în Polonia, comisionul interbancar aplic-abil de MasterCard fiind de 1,4%, iar în ceea ce priveşte sistemul VISA, comsionulinterbancar aplicabil în România, se stabileşte în continuare de băncile membredin țară şi rămas la acelaşi nivel de 1%3.

Potrivit comunicatului de presă relațiile dintre bănci, precum și strategiilebăncilor în ceea ce privește deținătorii cardurilor și comercianții sunt influențate,în mare măsură de organizațiile internaționale de plăți cu cardul, VISA și Master-Card, acestea stabilind nivelul comisionului interbancar, condițiile de acordare alicențelor precum și condițiile de acces a membrilor.

În cazul României, în concordanţă cu regulile celor două sisteme de carduri,nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu cardurieste rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% dinpiaţa internă a cardurilor. Aceste niveluri ale comisioanelor interbancare se aplicăambelor sisteme de carduri, Visa şi MasterCard. Începând cu anul 2012, nivelulcomisionului interbancar aplicabil tranzacţiilor naţionale efectuate cu carduri emisesub sigla MasterCard, sunt stabilite în mod direct de către MasterCard şi aplicatede băncile membre. Relaţia dintre MasterCard şi membrii săi este guvernată deRegulile MasterCard şi de Contractul de licenţă, care prevede, printre altele, căsolicitantul acceptă o licenţă neexclusivă de folosinţă a mărcilor ȋn zonele ge-ografice stabilite ȋn Contract (atȃt ȋn ţara de origine, cȃt şi ȋn afara acesteia, cucondiţia respectării regulilor fiscale şi de reglementare)4. De asemenea, un nivelridicat al comisionului interbancar poate avea un efect negativ asupra concurenţei,prin aceea că determină un prag în stabilirea comisionului aplicat comerciantului,crescând astfel costurile aferente acceptării plăţilor cu cardul şi în cele din urmămajorând preţul bunurilor şi serviciilor vândute consumatorilor finali. Aceste comi-sioane sunt stabilite printr-un acord multilateral și ar putea fi consolidate şi de altereguli şi practici adoptate în cadrul schemelor de plată de băncile acceptatoare,care reduc capacitatea comercianţilor de a exercita o presiune concurenţialăasupra acestora din urmă, cu ocazia negocierilor privind nivelul comisionului pen-tru serviciile prestate. Totuși, potrivit declarației date de Președintele Consiliului

3 Evoluția concurenței în sectoare cheie – Sectorul bancar, Raport aprobat în ședința de Plen a Con-siliului Concurenței din data de 23 Octombrie 20124 Raport privind piaţa serviciilor de plăţi prin carduri - Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr.402/22.02.2011


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

87

tens of billions of Euros every year. This is a common practice in the EuropeanUnion, however, in U.S. and Norway the consumers are charged for POS trans-actions. Currently there are many significant differences in the Member Stateswith no plausible justification and this is an important limitation for payments innational markets.

The level of interchange fees in different Member States of the European Union

In the Romanian market there are two large systems prevailing internationalpayment cards: VISA and MasterCard. According to a report by the CompetitionCouncil, the MasterCard interchange fee applicable in Romania increased to1.2%, a level similar to Greece, while in countries like Belgium, France, Italy, Swe-den, Holland, Hungary, Latvia, United Kingdom the fee is between 0.5% and 1%.In Poland, the MasterCard applicable interchange fee is 1.4% and in Romania theVISA interchange fee is established between member banks in the country andremained at the same level of 1%3.

According to the press release, the relationships between banks and thebanks' strategies regarding cardholders and merchants are influenced largely byinternational card payments organizations, Visa and MasterCard. They set thelevel of interchange fees, the conditions for licenses and the adherence require-ments for its members.

In Romania, according to the rules of the two cards systems, the inter-change fee applicable in the card payments national market is the result of a mul-tilateral agreement between banks which hold about 98 % of the national market.These levels of interchange fees are applied to both cards systems, Visa andMasterCard. Since 2012, the interchange fees applicable to the national transac-tions made with MasterCard - branded cards are set directly by MasterCard andapplied to all the member banks.

The relationship between MasterCard and its members is governed byMasterCard Rules and License Agreement, which implies that the applicant ac-cepts a non-exclusive license to use the products in the geographical areas set inthe Contract (in the country of origin and also outside it, in compliance with thefiscal rules and regulations).4 Moreover, a high interchange commission may havean adverse effect on competition because it determines the threshold for the feepaid by the merchant, thus increasing the costs of accepting card payments andultimately increasing the price of goods and services sold to the final consumers.

These fees are established by a multilateral agreement and could bestrengthened by other rules and practices adopted through the acquiring bankpayment schemes, which reduce the traders’ ability to exert a competitive pressure

3 The Evolution Of The Competition In Key Issue Sectors– Financial sector, Report approved in sessionof the Plenary of the Competition Council on 23 October 2012.4 Report Regarding the Payment Services for Cards - The President’s of the Competition Council De-cision, No. 402/22.02.2011


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

88

Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la postul de televiziune Antena 3, in data de01.06.2013, VISA a promis Comisiei Europene că va reduce comisioanele la0,3%, neexistând nicio justificare economică ca o tranzacţie internă în Româniasă coste mai mult ca procesarea unei tranzacţii transfrontaliere.

În perioada 2009 - 2011 de Consiliul Concurenţei a realizat o analiză asupraa 28 bănci membre Visa/MasterCard, 22 agenţi economici cu obiect de activitateîn diverse domenii (hipermarketuri, supermarketuri, agenţii de turism, restaurante)şi a organizaţiilor Visa Europe şi MasterCard, rata medie a profitului rezultată dinactivitatea de emitere de carduri, în perioada avută în vedere în studiu, a fost între62,1% şi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate. În studiu, ConsiliulConcurenței a arătat că veniturile încasate de băncile emitente din comisioaneleinterbancare multilaterale reprezintă între 8,1% şi 11,2% din totalul veniturilorrezultate din activitatea de emitere carduri de plată.

În analiza concurenței în sectorul bancar, Comisia Europeană s-a implicatîn asigurarea aplicării și respectării normelor în materie de antitrust împotriva com-portamentului anticoncurențial în ceea ce privește comisioanele interbancare mul-tilaterale percepute de societățile care emit carduri de credit, în special VISA șiMasterCard.

Încălcările în domeniul concurenței de către instituțiile financiare care intermediază tranzacții prin carduri de plată

La 22 noiembrie 2002, Comisia a a inițiat o anchetă ex officio privind lapracticile în domeniul comisioanelor interbancare multilaterale ale MasterCard șiVisa. Această anchetă s-a finalizat printr-o decizie a Comisiei Europene adoptatăla data de 13 decembrie 2007 prin care este sancționată MasterCard pentruîncălcarea articolului 81 din Tratatul CE (actualul articol 101 din Tratatul privindfuncționarea Uniunii Europene) și a articolului 53 din Acordul privind SEE prin sta-bilirea, în fapt, a unui preț minim pe care comercianții trebuie să îl achite bănciiacceptante în schimbul acceptării cardurilor de plată în Spațiul Economic Euro-pean, și aceasta prin intermediul unor comisioane interbancare generice în cadrulSEE pentru cardurile de credit și de debit pentru consum ce poartă însemnul Mas-terCard și pentru cardurile de debit cu însemnele MasterCard sau Maestro5.

MasterCard operează un sistem internațional de plată la punctele de des-facere ("POS") "deschis" sau "cvadripartit". Sistemul MasterCard de carduri deplată permite consumatorilor să utilizeze carduri de plastic pentru operațiunile deplată la POS, care este – de cele mai multe ori – un terminal de plată aflat într-unpunct de desfacere comercial. Un astfel de sistem presupune cinci mari categoriide participanți: (i) titularii cardurilor; (ii) comercianții; (iii) proprietarul schemei (încazul de față: MasterCard); (iv) băncile emitente de carduri; și (v) băncile accep-tante. Emitenții eliberează carduri către titulari, iar acceptanții afiliază comercianțipentru acceptarea cardului de plată6.

Principala încălcare de care se fac vinovate instituțiile financiare careoperează în sistem cvadripartit se referă la dispozițiile articolului 81 din Tratatulprivind CE, astfel comisioanele interbancare multilaterale din schema cvadripartită

5 Decizia Comisiei din 19 decembrie 2007 privind o procedură în temeiul articolului 81 din Tratatul CEși al articolului 53 din Acordul privind SEE, C(2007) 6474.6 Idem.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

89

on the latter during the negotiations. However, according to the statements of Bog-dan Chiriţoiu, the President of the Competition Council, at Antena 3, on06/01/2013, VISA has promised to the European Commission that it will reducethe fees to 0.3% because there is no economic justification for the fact that an in-ternal transaction in Romania costs more than a cross-border transaction.

During 2009 - 2011 the Competition Council conducted an analysis of the28 Visa and MasterCard member banks, 22 commercial agents with various ac-tivity fields (hypermarkets, supermarkets, travel agencies, restaurants) and VisaEurope and MasterCard organizations. The average yield resulting from the is-suance of cards during the period considered in the study was between 62.1%and 101.1% for half of the surveyed banks. In the study, the Competition Councilfound that the revenue received by the issuing banks from multilateral interchangefees represented between 8.1% and 11.2% of total revenues resulted from the is-suance of payment cards.

In analyzing the competition in the banking sector, the European Commis-sion has been involved in ensuring the implementation and enforcement of an-titrust rules against anti-competitive behavior in terms of multilateral interchangefees charged by credit card companies, particularly VISA and MasterCard.

Breaches committed by the financial institutions that mediatetransactions using payment cards

On 22 November 2002 the European Commission opened an ex-officio in-vestigation of Visa’s and MasterCard’s practices regarding the intra-EEA (Euro-pean Economic Area) interchange fees for payment cards. At the end of thisinvestigation, The Commission issued a decision on 19 December 2007 whichsanctioned MasterCard for infringement of Article 81 of the Treaty and Article 53of the EEA Agreement by setting a minimum price that merchants must pay totheir acquiring bank for accepting payment cards in the European Economic Area,by means of the Intra-EEA fallback interchange fees for MasterCard branded con-sumer credit and charge cards and for MasterCard or Maestro branded debitcards.5

MasterCard uses an international "open" or "four-party" point of sales (POS)payment system. MasterCard’s payment cards system enables consumers to useplastic cards for payment transactions at POS, which is — most often — a pay-ment terminal in a merchant outlet. Such a system involves five main groups ofplayers: (i) cardholders; (ii) merchants; (iii) the scheme owner (here: MasterCard);(iv) card issuing banks; and (v) acquiring banks. Issuers issue cards to cardholdersand acquirers recruit merchants for payment card acceptance.6

The main infringement committed by the financial institutions which operatein a ”four-party” system is regarding Article 81 of the Treaty regarding EC, thusthe interchange fees used in the ”four-party system” restrict the competition among

5 European Commission Decision of 19 December 2007 relating to a proceeding under Article 81 ofthe EC Treaty and Article 53 of the EEA Agreement, C(2007)6474.6 Idem.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

90

restrâng concurența între băncile acceptante prin majorarea bazei în conformitatecu care băncile acceptante fixează un prag pentru comisioanele perceputecomercianților. În consecință, în absența comisionului interbancar multilateral,comisioanele percepute comercianților și stabilite de băncile acceptante ar fi maireduse, rezultând o sarcină mai mica suportată de consumatorii finali.

În cadrul organizației MasterCard, deciziile cu privire la nivelul și structuracomisioanelor interbancare generice în cadrul SEE și normele rețelei aferenteadoptate de Consiliul mondial de administrație al MasterCard International Incor-porated sunt adoptate de asociații de întreprinderi în sensul articolului 81 alineatul(1) din tratat, așa cum a rezultat în urma investigației complexe efectuate deComisia Europeană. Prin acest articol „sunt interzise orice înțelegeri între între-prinderi, orice decizii ale asociațiilor de întreprinderi și orice practici concertate,care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturareaconcurenței”.

Condițiile stabilite la articolul 81 alineatul (3) din Tratatul CE pentru ex-ceptarea de la interdicția prevăzută la articolul 81 alineatul (1) din Tratatul CE nusunt îndeplinite.

În ceea ce privește prima condiție referitoare la contribuția la progresultehnic sau economic, MasterCard nu a reușit să demonstreze legătura cauzalăîntre aceste comisioane și creșterea obiectivă a eficienței.

Potrivit celei de a doua condiții a articolului 81 alineatul (3) din tratat,comercianții și clienții acestora trebuie să obțină o parte echitabilă din beneficiulrezultat în urma creșterii eficienței generate de comisioanele interbancare multi-laterale. Deși comercianții pot beneficia de efectele de rețea consolidate pe parteaaferentă emiterii, fapt care nu compensează în mod neapărat pierderile rezultatedin plata de către comercianți a unor comisioane excesive. În consecință, Comisiaa considerat necesară revizuirea metodologiei MasterCard de stabilire a unei lim-ite superioare pentru rata comisioanelor interbancare. Cu toate acestea, valorilede referință ale MasterCard, fundamentate pe costuri cuprind elemente de costcare nu sunt nici intrinseci funcționalității de plată a unui card și nici nu sunt afer-ente serviciilor care sunt în folosul clienților care suportă cheltuielile acestor comi-sioane.

În ceea ce privește cea de a treia condiție a articolului 81 alineatul (3) dintratat, MasterCard nu a demonstrat conform standardului cerut faptul că acestecomisioane sunt indispensabile pentru maximizarea randamentului sistemului.

Poziția Tribunulalului Uniunii Europene în cazul MasterCard privind comisioanele interbancare multilaterale

Hotărârea în cauza T-111/2008 din data de 24 mai 2012 a Tribunalului UEîn cazul MasterCard a respectat îndeaproape analiza Comisiei în cazul Visa, carea confirmat pe deplin constatările Comisiei referitoare la natura anticoncurențialăa comisioanelor interbancare multilaterale. Tribunalul UE prin această hotârâre adecis respingerea cererii introdusă de MasterCard Inc, MasterCard InternationalInc. și MasterCard Europe (reclamantele fiind, în continuare, numite MasterCard)având ca obiect, cu titlu principal, o cerere de anulare a Deciziei C(2007) 6474 aComisiei din 19 decembrie 2007 privind o procedură în temeiul articolului 81 [CE]și al articolului 53 din Acordul privind SEE (Cazul COMP/34.579 – MasterCard,


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

91

the acquiring banks by increasing the base used by the acquiring banks to setfees for merchants. In consequence, in the absence of the interchange fees, thecharge that the merchants pay to the acquiring bank would be lower.

Within the MasterCard organization, the decisions regarding the rate andthe structure of the interchange fees in the European Economic Area and the net-work rules adopted by the Global Board of MasterCard International Inc. are de-cisions of an association of undertakings within the meaning of Article 81(1) of theTreaty regarding EC. These legal provisions establish that ”all the agreementsbetween undertakings, the decisions made by associations of undertakings andconcerted practices which may affect the trade between Member States and whichhave as their object or effect the restriction or distortion of competition must beforbidden”.

The conditions set out in Article 81(3) for an exemption from the prohibitionof Article 81(1) are not fulfilled in the MasterCard case.

Regarding the first condition that stipulates the necessity to contribute tothe technical or economical progress, MasterCard was unable to prove the causallink between these fees and the growth of the efficiency.

Under the second condition set out in Article 81(3), the merchants and theirclients should obtain an equitable part of the benefit resulted from the increasedefficiency generated by the multilateral interchange fees. Although the merchantsmay benefit through enhanced network effects from the issuing side, this doesnot necessarily offset their losses which result from paying inflated merchant fees.

The Commission considered necessary a revision of MasterCard’s method-ology to set an upper limit to the interchange fee rates. However, MasterCard’scost based benchmarks include cost items that are neither intrinsic in the paymentfunctionality of a card nor related to services that clearly benefit the customersthat bear the expenses of this multilateral interchange fee.

Regarding the third condition, MasterCard has failed to demonstrate thatthese interchange fees are indispensable to maximize the system output.

The European Union General Court point of view on the interchange fees operated by MasterCard

The Judgment of The General Court concurred with the opinion of the Com-mission stated in the Decision 2009/C 264/04 on the issue of the antitrust natureof the interchange fees. The General Court dismissed the action filled by Master-Card Inc., MasterCard International Inc. and MasterCard Europe (the applicantswill be referred to collectively as MasterCard) where the applicants requested theannulment of the Commission Decision C(2007)6474 regarding the procedurestated in the Article 81 of the Treaty EC and the Article 53 of the European Eco-nomic Area Agreement (COMP/34.579 – MasterCard, COMP/36.518 – Euro Com-merce, COMP/38.580 – Commercial Cards) and, in the alternative, for annulmentof Articles 3 to 5 and 7 of that decision.

Currently, MasterCard administrates and coordinates the payment systemthat includes MasterCard and Maestro, which consists in establishing the networkrules and provides anticipating financial institutions with authorization and com-pensation services. Responsibility for issuing MasterCard cards and concluding


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

92

Cazul COMP/36.518 – EuroCommerce, Cazul COMP/38.580 – CommercialCards) și, cu titlu subsidiar, o cerere de anulare a articolelor 3-5 și 7 din aceeașidecizie.

În prezent MasterCard se ocupă cu administrarea și coordonarea sis-temelor de plăți efectuate cu carduri MasterCard și Maestro (denumite în contin-uare, împreună, „sistemul MasterCard”), ceea ce include, printre altele, stabilireanormelor sistemului și furnizarea de servicii de autorizare și de compensare pentruinstituțiile financiare participante. Răspunderea pentru activitățile de emitere a car-durilor MasterCard și pentru încheierea acordurilor de afiliere cu comercianți învederea acceptării de către aceștia a plăților revine instituțiilor financiare7.

În viziunea Tribunalului UE în cauza MasterCard împotriva Comisiei Eu-ropene, comisioanele interbancare sunt definite astfel: „comisioanele interbancareprivesc relațiile dintre banca de emitere și cea de acceptare la momentuldecontării operațiunilor de plată cu cardul și corespund unei sume reținute înfavoarea băncii de emitere. Acestea trebuie diferențiate de comisioanele facturatecomercianților de către banca de acceptare”. Nu toate comisioanele interbancareau intrat în atenția Comisiei, obiectul investigației fiind reprezentat de comisioanelemultilaterale generice aplicabile în cadrul Spațiul Economic European (SEE) înlipsa unor comisioane interbancare stabilite în mod bilateral între băncile deemitere și băncile de acceptare sau a unor comisioane interbancare stabilite înmod colectiv la nivel național8.

Pentru a înțelege modul în care sunt afectați consumatorii și comercianțiicu amănuntul trebuie definită noțiunea de piață relevantă: „Potrivit Comisiei, tre-buie să se distingă trei piețe diferite ale produselor în domeniul sistemelor de car-duri bancare cvadripartite: mai întâi, o piață „în amonte”, corespunzătoareserviciilor furnizate unor instituții financiare printr un sistem de carduri bancare,piață în cadrul căreia diferitele sisteme de carduri se află în concurență, apoi, oprimă piață „în aval”, în cadrul căreia băncile de emitere se află în concurențăpentru clientela formată din titularii de carduri bancare, în sfârșit, o a doua piață„în aval”, în care băncile de acceptare se află în concurență pentru clientelaformată din comercianți”9. Piața relevantă cuprinde toate statele membre care auaderat la Acordul privind Spațiul Economic European.

Având în vedere concluziile Comisiei prezentate în decizia atacată de Mas-terCard trebuie menționat faptul că băncile nu aveau interesul să exercite presiuneasupra societăților emitente de carduri pentru reducerea comisioanelor interban-care multilaterale, iar aceste societăți profitau de această situație pentru a-și întăripoziția în defavoarea societăților care practicau un nivel al comisioanelor mairedus. Nici comercianții nu puteau exercita suficientă presiune pentru a se ajungela un acord de reducere a acestor comisioane.

Un aspect important evidențiat de Comisia Europeană se referă la necesi-tatea comisionelor interbancare. Astfel în hotărârea Tribunalului UE dată în cauzaMasterCard împotriva Comisiei Europene se menționează următoarele: „Comisiaa apreciat că comisioanele interbancare multilaterale nu pot fi considerate restricțiiaccesorii, întrucât nu reprezintă o necesitate obiectivă pentru funcționarea unuisistem deschis de carduri de plată. Acesta ar putea funcționa exclusiv pe baza

7 Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene în Cauza T 111/08 din 24 mai 20128 Idem.9 Idem.


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

93

membership agreements with merchants for their acceptance of payments bymeans of MasterCard cards lies with the financial institutions.7

In the General Court point of view regarding the MasterCard case againstthe European Commission, the interchange fees are:”Interchange fees concernthe relationship between the issuing and the acquiring bank on settlement of cardtransactions and correspond to a sum deducted in favor of the issuing bank. Theymust be distinguished from the costs charged to merchants by the acquiring bank(merchant service charge)”. The object of the Commission investigation was themultilateral fallback interchange fees applied within the European Economic Areaand excluding the interchange fees agreed bilaterally between issuing and acquir-ing banks or the interchange fees set collectively at a national level.8

For a better understanding of the way the consumers and merchants areaffected by the multilateral fallback interchange fees, it is necessary to define theconcept of relevant market: ”According to the Commission, it is necessary to dis-tinguish between three different product markets in the sphere of four-party bankcard systems: first of all, an ‘upstream’ market, corresponding to the services pro-vided by a bank card system to financial institutions, a market in which the variouscard systems compete (‘the inter-systems market’); then a first ‘downstream’ mar-ket, in which the issuing banks compete for the business of the bank card holders(‘the issuing market’); lastly a second ‘downstream’ market, in which the acquiringbanks compete for the merchants’ business (‘the acquiring market’)”.9 The relevantmarket consists in all the states that joined the European Economic Area Agree-ment.

Regarding the Commission’s conclusions stated in the decision appealedby MasterCard, it is important to mention that the banks did not have any interestin exerting pressure on the payment cards issuers to reduce the multilateral inter-change fees. In consequence, these financial institutions took advantage tostrengthen their position against the institution which applied lower rates of theinterchange fees. Moreover, neither the merchants could exert sufficient pressureon the acquiring banks and the issuing banks to lower the rate of interchangefees.

The Commission analyzed the necessity of the multilateral fallback inter-change fees. Regarding this aspect, the General Court said (in the MasterCardcase against the European Commission):”The Commission took the view that mul-tilateral interchange fees could not be regarded as ancillary restrictions as theywere not objectively necessary for the operation of an open payment card scheme.The scheme could function simply on the basis of the remuneration of issuingbanks by cardholders, of acquiring banks by merchants, and of the owner of thescheme by the fees paid by the issuing and acquiring banks. The Commissionbased its argument on the fact that five open bank card schemes had been oper-ating in Europe without multilateral interchange fees. The Commission also re-ferred to the cut in interchange fees imposed by the Reserve Bank of Australiaand its lack of impact on the viability of the MasterCard system”.10

According to MasterCard, the elimination of the multilateral interchange

7 Judgment of The General Court (Seventh Chamber) in Case T 111/08, 24 May 20128 Idem.9 Idem10 Idem.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

94

unei remunerări a băncilor de emitere de către titularii de carduri, a băncilor deacceptare de către comercianți și a proprietarului sistemului prin intermediul comi-sioanelor plătite de băncile de emitere și de acceptare. În această privință,Comisia s a întemeiat pe împrejurarea că cinci sisteme deschise de carduri ban-care funcționează în Europa fără aceste comisioane. De asemenea, aceasta s areferit și la scăderea comisioanelor interbancare impusă de Banca Centrală a Aus-traliei și la lipsa de efect a acestei scăderi asupra viabilității sistemului Master-Card10.

Argumentul, conform căruia eliminarea comisioanelor interbancare ar de-termina o creștere a costurilor pentru titularii de carduri, a fost respins de cătreComisia Europeană care nu a acceptat nici analiza MasterCard întemeiată pefaptul că lipsa comisioanelor interbancare ar putea conduce la o redistribuirecolectivă a costurilor în sistem și ar putea avea asupra taxelor impusecomercianților un efect identic cu cel al comisioanelor interbancare.

Prin urmare, Comisia a considerat că eliminarea comisioanelor interban-care nu afectează competivitatea MasterCard în raport cu societățile carefuncționează în sistem tripartit, însă aceste comisioane afectează, în fapt, schim-burile comerciale dintre statele membre. Astfel, MasterCard prin cererea înaintatăTribunalului și-a argumentat poziția privind menținerea comisioanelor interbancaremultilaterale aratând necesitatea lor pentru funcționarea sistemului, dar și faptulcă acestea nu distorsionează concurența la nivelul Spațiul Economic European.

A fost evidențiat un avantaj al elimării comisioanelor interbancare din sis-temul MasterCard și anume faptul că acceptanții acestor comisioane pe bazăbilaterală și ar asuma riscul de a nu rămâne competitivi pe piața de acceptare șică, prin urmare, în lipsa unor comisioanelor interbancare, este previzibil că, într-un final, să nu se mai perceapă comisioane pentru decontarea operațiunilor.

În această speță viziunea Comisiei asupra comisioanelor multilateralegenerice a coincis cu cea a Tribunalului, acesta respingând acțiunea inițiată decătre și a menținut decizia Comisiei de interzicere a comisioanelor. Astfel, a fostmenținută măsura impusă MasterCard Inc., MasterCard International Inc. și Mas-terCard Europe de a elimina în termen de 6 luni comisioanele interbancare, iardacă nu se vor supune acestei decizii urmează a fi sancționate cu o amendă de3,5% din cifra lor de afaceri mondială, consolidată, zilnică a MasterCard Incorpo-rated aferentă exercițiului financiar precedent în conformitate cu articolul 24 alin-eatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

Viziune comparativă între poziția Comisiei Europene și cea a Consiliului Concurenței privind comisioanele interbancare multilaterale. Concluzii

În prezent, Comisia Europeană propune norme privind serviciile de platăcare să avantajeze atât comercianții cât și consumatorii. Comisarul pentru piațainternă și servicii, dl Michel Barnier, a declarat într-un Comunicat de Presa, al

7 Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene în Cauza T 111/08 din 24 mai 20128 Idem.9 Idem.10 Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene în Cauza T 111/08 din 24 mai 2012


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

95

fees might cause an increase of costs for the card holders, but the Commissiondenied this argument for the same reason that did not accept the applicants’ analy-sis that the absence of a multilateral interchange fee would lead to a collective re-allocation of costs in the system and would have the same effect on merchantfees as the effect of the multilateral interchange fee.

Therefore, the Commission considered that the elimination of the multilat-eral interchange fees would not affect MasterCard’s ability to compete with the fi-nancial institutions that function in a „three-party” system; nevertheless, these feesaffect the commercial trade among the member states. Thereby, MasterCard al-leged that the multilateral interchange fees were indispensable for the proper func-tionality of the system and the fact that these fees did not distort or restrict thecompetition in the European Economic Area.

The advantage of eliminating the multilateral interchange fees from the„four-party” system is that the financial institutions that charge these fees on a bi-lateral base would assume the risk of not being able to handle the competitionand in time the multilateral interchange fees might not be charge for operating thecard transactions.

The General Court enforced the Commission decision regarding the multi-lateral interchange fees and dismissed the action filled by MasterCard. The courtmaintained the sanction the Commission considered appropriate to apply to Mas-terCard Inc., MasterCard International Inc. and MasterCard Europe, if the legalentities representing the MasterCard payment organization failed to comply withany of the orders set out in the Decision, the Decision imposed a daily penaltypayment on the legal entities representing the MasterCard payment organizationof 3,5 % of MasterCard Incorporated’s daily consolidated global turnover in thepreceding business year according to Article 24(1)(a) of Regulation (EC) No1/2003.

Comparative analysis between the European Commission’s and the Competition Council’s reports regarding the multilateral interchange fees

As a result to the current perspective of the Commission regarding the mul-tilateral interchange fees, it was revised the legislation in the domain of paymentservices in order to be advantageous for merchants and consumers. Internal Mar-ket and Services Commissioner Michel Barnier said, in a press release on 24.07.2013: "Today, the payment market in the EU is fragmented and expensive with acost of more than 1% of EU GDP or €130 billion a year. These are costs our econ-omy cannot afford. Our proposal will promote the digital single market by makinginternet payments cheaper and safer, both for retailers and consumers. And theproposed changes to interchange fees will remove an important barrier betweennational payment markets and finally put an end to the unjustified high level ofthese fees.", and Vice President Joaquín Almunia added: "The interchange fees


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

96

Comisiei Europene de la Bruxelles, din 24.07.2013: „Astăzi, piața plăților din UEeste fragmentată și presupune un cost ridicat, de mai mult de 1 % din PIB ul UE,și anume 130 de miliarde de euro pe an. Este vorba de un cost pe care economianoastră nu și-l poate permite. Propunerea noastră va promova piața unică digitalăprin garantarea de plăți pe internet mai ieftine și mai sigure, atât pentrucomercianții cu amănuntul, cât și pentru consumatori. Modificările propuse pentrucomisioanele interbancare vor elimina o barieră importantă între piețele naționaleale plăților și vor pune capăt, în cele din urmă, nivelului nejustificat de ridicat alacestor comisioane”, iar vicepreședintele Joaquín Almunia a adăugat: „Comi-sioanele interbancare plătite de comercianții cu amănuntul se răsfrâng asuprafacturilor consumatorilor. Consumatorii nu numai că nu sunt conștienți de acestlucru, ci sunt chiar încurajați, prin sisteme de retribuție, să utilizeze cardurile carele furnizează băncilor cele mai mari venituri. Completând aplicarea normelor an-titrust, regulamentul care prevede plafonarea comisioanelor interbancare vaîmpiedica creșterea excesivă a nivelului acestor comisioane pe toate planurile.Pentru prestatorii de servicii de plată vor fi create condiții de concurență echitabile,noi actori vor putea să intre pe piață și să ofere servicii inovatoare, comercianțiicu amănuntul vor realiza economii semnificative datorită reducerii comisioanelorplătite băncilor, iar consumatorii vor beneficia de această situație, datorită reduceriiprețurilor de vânzare cu amănuntul”.

Plafoanele sunt stabilite la 0,2% din valoarea tranzacției în cazul cardurilorde debit și la 0,3% în cazul cardurilor de credit. Aceste niveluri au fost deja ac-ceptate de către autoritățile de concurență pentru o serie de tranzacții cu carduride tip MasterCard, Visa și Cartes Bancaires. În cazul cardurilor care nu fac obiec-tul plafoanelor (în principal cardurile comerciale emise pentru întreprinderi și celeutilizate în sistemele cu trei părți, precum American Express sau Diners),comercianții cu amănuntul vor putea să perceapă o suprataxă sau să refuze săle accepte. În acest fel, costurile impuse de aceste carduri costisitoare pot fi trans-ferate direct către cei care beneficiază de ele, în loc să fie suportate de către toțiconsumatorii11.

Prin urmare, directiva revizuită privind serviciile de plată împreună cu reg-ulamentul privind comisioanele interbancare, vor impune un nivel maxim al aces-tor comisioane interbancare, interzicând suprataxele aferente cardurilor deconsum, de debit și de credit. Conform Comisiei, suprataxele sunt taxele supli-mentare impuse de unii comercianți pentru plata cu cardul și sunt întâlnite în spe-cial în achizițiile de bilete de avion. În cazul în care comisioanele interbancaresunt plafonate pentru cardurile de consum, costurile comercianților cu amănuntulpentru operațiunile de plată cu cardul vor fi reduse considerabil, iar suprataxelenu vor mai fi justificate.

Din analiza soluțiilor celor două instituții, Consiliul Concurenței și ComisiaEuropeană, observăm intenția introducerii unor plafoane, care vor împiedicacreșterea excesivă a nivelului acestor comisioane pe toate planurile. Inițial, se voraplica consumatorilor care își utilizează cardul într-o altă țară sau atunci când uncomerciant cu amănuntul utilizează o bancă dintr-o altă țară, iar ulterior acesteplafoane se vor aplica și în cazul tranzacțiilor naționale.

După cum am observat, plafoanele au fost stabilite la 0,2% din valoarea

11 Comunicat de presă, Bruxelles, 24 iulie 2013, Comisia Europeană


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

97

paid by retailers end up on consumers' bills. Not only are consumers generallyunaware of this, they are even encouraged through reward systems to use thecards that provide their banks with the highest revenues. Complementing the en-forcement of antitrust rules, the regulation capping interchange fees will preventexcessive levels of these fees across the board. A level playing field will be createdfor payment services providers, new players will be able to enter the market andoffer innovative services, retailers will make big savings by paying lower fees totheir banks, and consumers will benefit through lower retail prices."

The upper limits for the interchange fee are set at 0.2% of the value of thetransaction for debit cards and 0.3% for credit cards. These levels have alreadybeen accepted by competition authorities for a number of transactions with cardsbranded MasterCard, Visa and Cartes Bancaires. For the cards that are not sub-ject to the caps (mainly commercial cards issued to businesses and three partyschemes such as American Express or Diners), retailers will be able to surchargefor them or to refuse to accept them. In this way, the costs imposed by these ex-pensive cards can be passed directly on to those who benefit from them ratherthan being borne by all consumers.11

The Regulation on interchange fees, combined with the revised PSD, willintroduce maximum levels of interchange fees for transactions based on consumerdebit and credit cards and ban surcharges on these types of cards. Surchargesare the extra charge imposed by some merchants for the payment by card andare common notably for purchases of airline tickets. When interchange fees arecapped for consumer cards, retailers’ costs for card transactions will be substan-tially reduced and surcharging will no longer be justified.

Analyzing the solutions offered by the European Commission and the Com-petition Council, it is obvious the intention of introducing upper limits in settingfees for payments, which will be an obstacle for an excessive raise of the inter-change fees. Initially, these limits will be applied for the consumers that use cardsto pay in a foreign countries or when a merchant uses the services of a foreignbank, but in the end these measures will become effective also for the nationaltransactions operated through payment cards.

As it was mentioned before the upper limits were established to 0.2% ofthe value of the transaction for debit cards and 0.3% for credit cards. These meas-ures will be applied in Romania also, because there is no economical justificationthat an internal transaction costs more than a cross-border transaction.

The Commission evaluated the impact of the multilateral interchange feesmentioned in the work agenda in collaboration with the European Central Bank inorder to address the options on reviewing the project of the directive regardingthe payment services and the problem of the multilateral interchange fees.

The differences among the rates of the interchange fees in different mem-

11 Press Release, Bruxelles, 24 July 2013, European Commission.


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

98

tranzacției în cazul cardurilor de debit și la 0,3% în cazul cardurilor de credit ur-mând ca aceste plafoane sa se aplice și în România, neexistând nicio justificareeconomică ca o tranzacţie internă să coste mai mult ca procesarea unei tranzacţiitransfrontaliere.

Comisia a efectuat o evaluare a impactului comisioanelor interbancare,menționată în programul de lucru și elaborată în consultare cu Banca CentralăEuropeană, abordând în același timp opțiunile de revizuire a Directivei privind ser-viciile de plată și de reglementare a comisioanelor interbancare multilaterale.

Diferențele mari dintre nivelurile comisioanelor interbancare aplicate îndiferitele state membre constituie, de asemenea, un obstacol în calea integrăriipieței serviciilor de plata în cadrul schemei unionale legislative. Acest efect esteagravat de o serie de reguli comerciale care afectează transparența, capacitateacomercianților cu amănuntul de a alege un acceptant în alt stat membru, precumși capacitatea comercianților cu amănuntul de a-și orienta clienții către mijloacede plată mai eficiente sau de a refuza cardurile costisitoare.

Analiza plafoanelor de 0,2 % și 0,3 % pentru operațiunile efectuate cu car-durile de debit și, respectiv, de credit, au fost stabilite pe baza așa-numitului „testde indiferență a comerciantului” („Merchant Indifference Test”) prezentat în liter-atura de specialitate economică, prin intermediul căruia se determină nivelul comi-sionului pe care un comerciant ar fi dispus să îl plătească dacă ar compara costulutilizării de către client a unui card de plată cu costul plăților fără card. Prin urmare,aceste plafoane stimulează utilizarea unor instrumente de plată eficiente prin pro-movarea cardurilor care oferă cele mai mari beneficii în cadrul operațiunii, evitând,în același timp, comisioanele disproporționate percepute comercianților, care arimpune costuri ascunse pentru ceilalți consumatori. Comisioanele excesive arputea fi generate, de asemenea, de acordurile colective privind comisioanele in-terbancare, deoarece comercianții sunt reticenți să refuze instrumentele de platăcostisitoare din teamă să nu piardă clienți. De asemenea, aceste plafoane iau înconsiderare nivelurile propuse de sistemele de carduri (VISA, MasterCard) încadrul procedurilor din domeniul concurenței, care sunt acceptate de autoritățilede concurență fără să necesite acțiuni suplimentare.

Plafonarea comisioanelor interbancare va reduce costurile pentrucomercianții cu amănuntul și pentru consumatori, contribuind la crearea unei piețeunice a plăților la nivelul Uniunii Europene. Aceasta ar trebui, de asemenea, săîncurajeze inovarea și să determine furnizorii de servicii de plată să ofere noi ser-vicii12.

Bibliografie

1. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene2. Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene în Cauza T 111/08 din 24 mai

20123. Deciziei Comisiei din 19 decembrie 2007 privind o procedură în temeiul

articolului 81 din Tratatul CE și al articolului 53 din Acordul privind SEE, C(2007)6474

4. Raportul Comisiei Europene privind concurența, 2012.

12 Comunicat de presă, Bruxelles, 24 iulie 2013, Comisia Europeană


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

99

ber states represent an obstacle against the unique market of payment services.This effect is enhanced by the commercial rules which affect the transparency,the merchant’s ability to choose an acquiring bank from another member stateand to give orientation to its clients to choose another payment mean or to refusecards that cost more.

The upper limits (0,2% for debit cards and 0,3% for credit cards) were es-tablished taking in consideration ”The Merchant Indifference Test ” known in theeconomical literature as the guideline to determine the level of the interchangefees that a merchant would pay if he compared the costs that the clients borewhen using a payment card and the costs for other means of payment. Therefore,these upper limits boost the utilization of efficient payment means such as debitor credit cards which offer more benefits in processing the payment, meanwhileavoiding disproportionate fees that merchants incur, which will cause hidden costsfor the consumers. The excessive fees could be generated by the agreements ofundertakings regarding the interchange fees, because the merchants avoid re-fusing cards which charge more money as interchange fees so they will not losetheir customers. Likewise, these upper limits take in consideration the rates pro-posed by the cards systems such as MasterCard or Visa in the context of the com-petition legislation, which are proofed by the authorities that oversee thecompetition without requiring more actions.

Establishing upper limits for the multilateral interchange fees will reducecosts for merchants and consumers and, therefore, it will contribute to create aunique market for payment services in the European Union. This fact should alsoencourage the innovation process and the development of new paymentservices.12

Bibliography

1. Treaty on the Functioning of the European Union.2. European Commission Decision of 19 December 2007 relating to a pro-

ceeding under Article 81 of the EC Treaty and Article 53 of the EEA Agreement,C(2007)6474.

3. Judgment of The General Court (Seventh Chamber) in Case T 111/08,24 May 2012.

4. Press Release, Bruxelles, 24 July 2013, European Commission5. Occasional Paper Series No 131/2011- Interchanges Fees in Card Pay-

ment, Ann Börestam, Heiko Schmiedel, European Central Bank.6. The Evolution Of The Competition In Key Issue Sectors– Financial sector,

Report approved in session of the Plenary of the Competition Council on 23 Oc-tober 2012.

7. The European Commission’s Report on Competition, 2012

11 Press Release, Bruxelles, 24 June 2013, The European Commission.


5. Evoluția concurenței în sectoare cheie – Sectorul bancar, Raport aprobatîn ședința de Plen a Consiliului Concurenței din data de 23 Octombrie 2012

6. Occasional Paper Series No 131/2011- Interchanges Fees in Card Pay-ment, Ann Börestam, Heiko Schmiedel, Banca Centrală Europeană

7. Raport privind piaţa serviciilor de plăţi prin carduri, Ordinul PreşedinteluiConsiliului Concurenţei nr. 402/22.02.2011

8. Comunicat de presă, Bruxelles, 24 iulie 2013, Comisia Europeană

Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

100

Anex

Statistica BNR privind num rul i valoarea tranzac iilor cu carduri de plat :

2011 2012 2012 T3 2012 T4 2013 T1 2013 T2

Num r tranzac ii (mil)

Tranzac ii de plat cu carduri cu

func ie de debit 107,44 130,33 33,46 35,97 34,77 38,22


func ie de debit amanat 0,51 0,46 0,11 0,11 0,09 0,10


func ie de credit 22,43 27,29 7,16 7,50 7,29 7,93

Tranzac ii la POS din ar cu carduri

emise în ar 111,49 135,90 33,86 37,80 35,68 39,19


emise în afara rii 4,54 5,11 1,61 1,42 1,05 1,43

Tranzac ii la POS din afara rii cu

carduri emise în ar 13,04 15,36 4,13 4,12 4,15 4,53

Valoare tranzac ii (mil lei)


func ie de debit 16 837,99 20 097,73 5 293,04 5 711,44 4 941,52 5 560,80


func ie de debit amanat 117,25 108,39 26,41 26,59 21,52 22,95


func ie de credit 3 472,97 4 188,79 1 091,26 1 214,47 1 047,16 1 156,37


emise în ar 14 854,54 17 967,89 4 501,44 5 287,67 4 276,85 5 073,24


emise în afara rii 1 243,99 1 475,10 459,86 406,12 301,04 413,07

Tranzac ii la POS din afara rii cu

carduri emise în ar 4 094,94 4 816,45 1 347,14 1 228,82 1 203,30 1 319,59


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

101

8. Report Regarding the Payment Services for Cards, The President’s ofthe Competition Council Decision, No. 402/22.02.2011

Annex

BNR statistic on the number and value of transactions with payment cards:

2011 2012 2012 T3 2012 T4 2013 T1 2013 T2

Number of transactions (million)

Payment transactions with a

debit card 107,44 130,33 33,46 35,97 34,77 38,22


delayed debit card 0,51 0,46 0,11 0,11 0,09 0,10

Payment transactions with

credit function 22,43 27,29 7,16 7,50 7,29 7,93

POS transactions in the country with

cards issued in the country 111,49 135,90 33,86 37,80 35,68 39,19


cards issued outside the country 4,54 5,11 1,61 1,42 1,05 1,43

POS transactions outside the country

with cards issued in the country 13,04 15,36 4,13 4,12 4,15 4,53

Value traded (million RON)


debit card 16 837,99 20 097,73 5 293,04 5 711,44 4 941,52 5 560,80


delayed debit card 117,25 108,39 26,41 26,59 21,52 22,95

Payment transactions with

credit function 3 472,97 4 188,79 1 091,26 1 214,47 1 047,16 1 156,37


cards issued in the country 14 854,54 17 967,89 4 501,44 5 287,67 4 276,85 5 073,24


cards issued outside the country 1 243,99 1 475,10 459,86 406,12 301,04 413,07

POS transactions outside the country

with cards issued in the country 4 094,94 4 816,45 1 347,14 1 228,82 1 203,30 1 319,59


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

102

Particularități privind problema probei în acțiunile în despăgubire pentrucazurile de încălcare a normelor

UE antitrust

Alexandra Luiza Mares,Masterand la Dreptul Uniunii Europene, FD-UB

Rezumat:Comisia Europeană propune o echilibrare a respectării normelor în

materia acțiunilor în despăgubire în cazul încălcărilor dispozițiilor dreptuluiconcurenței pentru toate statele membre și optimizarea interacțiunii dintreasigurarea respectării normelor UE la nivel public și la nivel privat. Totodată,sunt avute în vedere numeroasele dificultăți ce apar în ceea ce priveșteprobatoriul de administrat cu ocazia promovării acestor categorii de acțiuni,precum și cuantificarea prejudiciului suferit de victimele comportamenteloranticoncurențiale. Un aspect extrem de important îl reprezintă accesul ladosarele și informațiile deținute de operatorii economici și divulgareadosarelor aflate la autoritățile naționale de concurență și compatibilitateaacestor divulgări cu procedura politicii de clemență.

Cuvinte cheie: acțiuni în despăgubire, probatoriu, acces dosar,cuantificare, prejudiciu

Prevederile art. 5 și art. 6 din Legea Concurenței Nr. 21/1996 reprezintătranspunerea în dreptul intern a art. 101 și art. 102 din Tratatul privindFuncționarea Uniunii Europene (TFUE), concentrând în prevederile lor esențalegislației concurenței. Nerespectarea acestor articole implică distorsionareaconcurenței și creșterea riscului apariției unor comportamente anticoncurențiale,cum ar fi practicile concertate, deciziile asociaților de întreprinderi, cartelurile ș.a., acestă enumerare având caracter exemplificativ. Aceste practicianticoncurențiale creează un risc dihotomic, reprezentând o amenințare atât pen-tru concurența pieței, cât și pentru particulari sau alte victime care au suferit unprejudiciu în urma săvârșirii unei încălcări a art. 5 sau 6 din Legea Concurenței,respectiv art. 101 sau 102 TFUE.

Acțiunile în despăgubire întemeiate pe art. 101 sau 102 TFUE reprezintăun element extrem de important în ceea ce privește asigurarea unei coerențe înrespectarea legislației UE în materia dreptului concurenței la nivel privat, întrucâtprevederile acestor articole creează, prin efectul lor direct, drepturi și obligații pen-


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

103

Evidence characteristics in actions for damages based on breaches

of EU antitrust law

Alexandra Luiza MaresMaster student – EU Law, FD-UB

Abstract:The European Commission suggests that the certain rules governing

actions for damages for infringements of competition provisions in allmember states and the interaction between the law at a public and a privatelevel should be harmonized and balanced. At the same time, there arenumerous difficulties concerning the evidence administration whileconsidering an action for damages, as well as the quantification of damagein these actions. An extremely important aspect is represented by the issueof file access and disclosure of information and documents owned by theundertakings or possessed by the national competition authorities and thecompatibility of these disclosures with the leniency policy procedure.

Keywords: actions for damages, evidence, file access, quantification,damages

Article 5 and 6 of the Competition Law No. 21/1996 represent the nationalimplementation of article 101 and 102 of the Treaty on the Functioning of the Eu-ropean Union (hereinafter TFUE) and condenses in its provisions the essence ofthe competition legislation. The breach of these articles entails the distortion ofcompetition and risk augmentation of anticompetitive behaviour burst; anticom-petitive behaviours such as dominance of abuse, agreements between undertak-ings or cartels may arise. These anticompetitive behaviours entail a doubledanger, affecting the market’s competitiveness as well as the private consumersand other victims who have suffered damage as a result of committing a violationof art. 5 or 6 of the Competition Law and art. 101 or 102 TFEU.

Damages actions based on art. 101 or 102 TFEU is an extremely impor-tant element in ensuring consistency in compliance with EU competition law inthe private level, since the provisions of these articles create, through their directeffect, rights and obligations for individuals who may be enforced by the courts ofthe Member States. Compensation for such damage cannot be obtained bymeans of actions for law compliance at a public level or by a decision of the Com-


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

104

tru persoane care pot fi puse în aplicare de către instanțele judecătorești dinstatele membre. Despăgubirile pentru astfel de prejudicii nu pot fi obținute pecalea acțiunilor de respectare a legislației la nivel public și nici printr-o decizie aComisiei sau a autorităților naționale de concurența; dată fiind radiografia juridicăa acestui tip de acțiuni în despăgubire, competența în soluționarea lor o auinstanțele judecătorești, potrivit regulilor dreptului civil și de procedură civilă. ”Conformitatea cu normele UE în materie de concurență este garantată astfel prinasigurarea fermă a respectării normelor respective la nivel public de către Comisieși autoritățile naționale de concurență, iar la nivel privat, de către instanțelenaționale1.”

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a susținut că dreptul primar al UEgarantează apărarea drepturilor celor prejudiciați prin practici anticoncurențiale,aceștia din urmă având dreptul la despăgubiri. Despăgubirea are ca scop aduc-erea părții prejudiciate în situația în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi existat o atareîncălcare. Prin urmare, celui prejudiciat îi este garantată despăgubirea, respectivacoperirea prejudiciului aferent pierderii efectiv suferite (damnum emergens) și acelui aferent pierderii caștigului nerealizat (lucrum cessans), inclusiv platadobânzilor corespunzătoare.

Victimele încălcării normelor Uniunii Europene în materie de antitrust seconfruntă, printre altele, cu obstacole în cuantificarea despăgubirilor efective pen-tru prejudiciul suferit. Comisia a emis, în anul 2005, Cartea Verde privind acțiunileîn despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor antitrust, iar în cuprinsulacesteia a identificat principalele obstacole care stau în calea unor despăgubiriefective. Ulterior, în 2008, Comisia a adoptat Cartea Albă privind acțiunile îndespăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor antitrust, prin care seavansau numeroase propuneri în privința modalităților de eliminare a acestor ob-stacole și de asigurare a unei respectări efecive a normelor la nivel privat în statelemembre.

Pentru a atenua neconcordanța dintre ,,atmosfera legislativă” în cadrul Uni-unii la nivelul anilor 2005-2008 și cerințele obiective din prezent, în materiaacțiunilor în despăgubire în cazul practicilor anticoncurențiale, Comisia înainteazăo propunere legislativă prin care se urmărește eficientizarea respectării normelorUE în materie de concurență. Respectiva propunere are două mari principii pebaza cărora se dezvoltă obiectivele și motivele analizate:

(i) asigurarea exercitării efective a dreptului UE prin optimizarea interacțiuniidintre respectarea normelor în materie de concurență atât la nivel public cât și lanivel privat;

(ii) reglementarea uniformizării respectării normelor UE în materie deconcurență la nivel public și la nivel privat, în scopul obținerii unui echilibru în apli-carea normelor de către Comisie și autoritățile naționale de concurență, pe de oparte și acțiunile în despăgubire înaintate în fața instanțelor naționale, pe de altăparte.

Astfel cum a menționat Comisia Europeană în Comunicarea Comisieiprivind cuantificarea prejudiciilor în acțiunile în despăgubire întemeiate peîncălcarea articolului 101 sau 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Eu-ropene2 una dintre dificultățile care se răsfrâng atât asupra instanțelor naționalecât și asupra celor prejudiciați care doresc să primească despăgubiri pentru prej-udiciile suferite în urma încălcării normelor antitrust se referă la cuantificarea prej-

1 Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind acțiuni în despăgubire pentrucazurile de încălcare a normelor UE antitrust – 2013/01852 2013/ C 167/07


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

105

mission or national competition authorities. Given the legal radiography of suchactions in damages, the national courts have the authority the judge them accord-ing to the civil and civil procedure provisions.” Compliance with the EU competitionrules is thus ensured through the strong public enforcement of these rules by theCommission and the national competition authorities, in combination with privateenforcement by national courts.”1

The European Union Court of Justice argued that the EU primary lawguarantees the rights of those harmed by anti-competitive practices, the latterhaving the right to compensation. Compensation is meant to bring the injuredparty where they would have been if there had not been such a breach. Therefore,the damaged is guaranteed compensation, in other words the cover for the actualdamage due to the suffered injury (damnum emergens) and the associated lossof earnings (lucrum cessans), including appropriate interest payments.

Victims of EU antitrust law breach face obstacles to quantify actual com-pensation for the suffered damage. Commission issued in 2005 a Green Paperon actions in damage for breach of antitrust law and therein identified the mainobstacles that stand in the way of quantifying the actual damages. Later in 2008,the Commission adopted the White Paper on actions in damages for breach ofantitrust law, numerous proposals were suggested on how to remove these ob-stacles and ensure an effective enforcement of private rules in all Member States.

To alleviate the disparity between the “legislative atmosphere" within theUnion in the years 2005-2008 and the objective requirements of the present, theCommission submits a legislative proposal which aims for the efficient enforce-ment of EU rules on competition regarding actions in damage for antitrust lawbreach. This proposal has two major principles on which it develops the objectivesand reasons considered:

(i) ensuring the effective exercise of EU law by optimizing the interactionbetween competition law compliance at both the public and private level;

(ii) regulating the uniformisation of the EU competition law compliance inthe public level as well as the private level, in order to achieve a balance in theapplication by the Commission and national competition authorities, on the onehand and submitted claims in national courts, on the other hand.

As the European Commission mentioned in the Communication from theCommission on quantifying harm in actions for damages based on breaches ofArticle 101 or 102 of the Treaty on the Functioning of the European Union2 oneof the difficulties which are reflected on both national courts and on the injuredwho wish to receive compensation for damages due to antitrust law infringementrefers to quantifying the suffered damage. “Quantification is based on comparingthe actual position of claimants with the position they would find themselves inhad the infringement not occurred. In any hypothetical assessment of how marketconditions and the interactions of market participants would have evolved without

1 Proposal for a DIRECTIVE OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on certainrules governing actions for damages under national law for infringements of the competition law pro-visions of the Member States and of the European Union – 2013/01852 (2013/C 167/07)


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

106

udiciului suferit. ,,Cuantificarea se bazează pe compararea poziției efective areclamantului cu cea în care s-ar fi regăsit în cazul în care încălcarea nu ar fi avutloc. În orice evaluare ipotetică a modului în care ar fi evoluat condițiile de piață șiinteracțiunile dintre participanții pe piață în absența încălcării, apar adesea prob-leme complexe și specifice de natură economică și care țin de legislația în materiede concurență. Instanțele și părțile se confruntă tot mai mult cu aceste problemeși cu analiza metodelor și tehnicilor disponibile pentru a le soluționa3.”

În ceea ce privește legislația națională și interacțiunea acesteia cu principiilelegislației UE, este de ramarcat faptul că instanțele naționale din statele membrestabilesc cadrul administrării probatoriului precum și celelalte elemente necesarestabilirii cuantumului prejudiciului suferit, în măsura în care legislația UE nu aretrimiteri și legislație adoptată în acest caz particular. Fiind o acțiune pentrurepararea prejudiciului suferit ca urmare a unui comportament contrar conduiteireglementate, acțiunilor pentru repararea daunei cauzate de comportamente an-titrust le sunt aplicabile reglementările naționale din materia dreptului civil și drep-tului procesual civil. Particularitățile acestei acțiuni sunt regăsite cu precădere înzona probatoriului, unde combinarea elementelor de probă în materia răspunderiicivile delictuale cu elemente pregnante de concurență trebuie realizată cu echilibruși în concordanță cu cerințele reglementărilor la nivel european.

Legislația națională prevede în ce măsură și cui îi revine sarcina probei;de asemenea, pot fi reglementate, la nivel național, prezumții relative sau ab-solute, precum și alte reguli în vederea asigurării cuantificării corespunzătoare aprejudiciului suferit. Accesul la justiție în cazul acțiunilor în despăgubire întemeiatepe art. 101 și 102 TFUE trebuie să fie la fel de eficient precum în cazul acțiunilorsimilare bazate pe dreptul intern. Modul de aplicare alături de celelalte proceduriși norme naționale care reglementează materia acțiunilor în despăgubire trebuiesă genereze un cadru eficace de soluționare a cauzelor și să contribuie la elim-inarea dificultățile disproporționate în obținerea despăgubirilor integrale a preju-diciilor suferite.

Astfel, trebuie avut în vedere că sarcina probei, într-o acțiune în raspunderepentru prejudicii, deci implicit și în ipoteza unei acțiuni în despăgubire pentrucazurile de încălcare a normelor dreptului concurenței, revine celui care ridică opretenție; regula prevede că acela care afirmă sau solicită ceva înaintea instanțeinaționale trebuie să și susțină prin probă pretenția formulată. După cum vom re-marca mai departe, în dreptul concurenței, există numeroase aspecte ce prezintădificultate și în privința sarcinei probei.

În altă ordine de idei, pentru a putea promova cu succes acest tip de acțiuneîn despăgubire, victima comportamentului anticoncurențial, asemeni celui preju-diciat într-o acțiune în răspundere delictuală, trebuie să aibă certitudinea ele-mentelor răspunderii delictuale, respectiv: vinovăția făpuitorului, fapta ilicită,prejudiciul și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu. În ceea ceprivește vinovăția, acțiunile și comportamentele întreprinderilor sunt îndeaproapeurmărite de autoritățile naționale de concurență fiind sancționate corespunzătororice încălcări sau imprudențe care ar putea denatura concurența. Mai dificil estea se stabili vinovăția unui operator economic atunci când acesta este chemat încalitate de pârât intr-o acțiune de drept privat. Tocmai pentru acest motiv, prop-unerea Comisiei este aceea de a echilibra aceste nesincronizări.

Din punct de vedere al faptei ilicite, atât Legea Concurenței (art. 5 și 6) nr.21/1996 cât și TFUE (art. 101 și 102) reglementează comportamentele, atitudinile,practicile și înțelegerile care sunt stricte interzise și reprezintă încălcări ale drep-

3 Comunicarea Comisiei privind cuantificarea prejudiciilor în acțiunile în despăgubire întemeiate peîncălcarea articolului 101 sau 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

107

the infringement, complex and specific economic and competition law issues oftenarise. Courts and parties are increasingly confronted with these matters and withconsidering the methods and techniques available to address them.”3

Regarding national legislation and its interaction with the principles of EUlaw is to be noticed that national courts of the Member States shall determine theadministration of probation and other elements necessary to establish the amountof loss suffered, to the extent that EU law does not provide references and legis-lation in this particular case. Being an action for damages suffered as a result ofmisconduct, in case of actions for damages caused by antirust behaviours the na-tional civil and civil procedure regulations are applicable. The characteristics ofthis action are found mainly in the evidence, where the combination of evidencein torts with striking element of competition should be done with balance and inaccordance with the requirements of European regulations.

The national legislation provides to what extent and to whom the burdenof proof is laid upon; likewise, there can also be regulated at a national level, rel-ative or absolute presumptions and other rules to ensure proper quantification ofsuffered damage. Access to justice for actions in damage based on art. 101 and102 TFEU must be as effective as in similar actions based on internal law. Theapplication along with other procedures and national rules governing actions fordamages must generate an effective framework for solving cases and help elim-inate disproportionate difficulties in obtaining full compensation for the suffereddamage.

Hence, it must be kept in mind that the burden of proof in an action fordamages, thus also in an action for damages for the breach of the competitionlaw regulations, is held upon the person that raises a complaint; the regulationsprovide that who affirms or requests something before de national court must up-hold his complaint by evidence. As it will be indicated further on, in competitionlaw, there are many issues that entail difficulty when identifying the burden ofproof.

In another train of thoughts, in order to successfully promote this type ofaction for damages, the victim of anti-competitive behaviour, such as the one dam-aged in a tort action, must present the elements of the liability, namely: the wrong-doer’s culpability, the wrongful act, the damage and the causal link between thewrongful action and the damage. Regarding culpability, the actions and behavioursof the undertakings are closely pursued by the national competition authoritiesand any breach or recklessness that could distort competition being properly sanc-tioned. It is more difficult to establish guilt when an undertaking is called as a de-fendant in a private action. Precisely for this lack of synchronization, theCommission forwarded the legislative proposal.

From the point of view of the wrongful act, both the Competition Law No.21/1996 (article 5 and 6) and the TFEU (article 101 and 102) regulate the behav-iours, practices and agreements which are strictly prohibited and represent in-fringements of competition law. Anticompetitive practices such as cartels areconsidered to be per se violations of the competition law, and for these practicesto be sanctioned by the national competition authorities it is not necessary to prove

3 Communication from the Commission on quantifying harm in actions for damages based on breachesof Article 101 or 102 of the Treaty on the Functioning of the European Union


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

108

tului concurenței. Practici anticoncurențiale cum sunt cele de tip cartel sunt con-siderate încălcări per se ale dreptului concurenței, iar pentru sancționarea lor decătre autoritățile naționale de concurență nu mai este necesar a se dovedi cele-lalte elemente, cum ar fi afectarea pieței, legătura de cauzalitate sau existența in-teniei. Însă aceste reguli nu sunt aplicabile într-o acțiune în despăgubiri, doareceîn acest caz victima trebuie să dovedească atât fapta și prejudiciul, cat și legăturade cauzalitate dintre acestea două. După cum am menționat mai sus, în prezent,una dintre dificultățile cu care se confruntă atât cei prejudiciați, cât și instanțelenaționale, este cuantificarea prejudiciului. Comisia Europeană, prin aceste prop-uneri de directivă, dorește optimizarea și uniformizarea regulilor în materie deprobă și cuantificare a prejudiciului în cazul acțiunilor în despăgubire pentrucazurile de încălcare a normelor de concurență în toate statele membre.

Îndeosebi pentru aceste considerente, atunci când se discută probatoriul,numeroase dificultăți apar în ipoteza în care, într-o acțiune în despăgubire, sesolicită accesul la dosarele și documentele unei întreprinderi, atunci când aceastadin urmă ia în considerare cooperarea cu o autoritate de concurență în cadrul pro-gramului de clemență al acesteia. Prin mecanismul programului de clemență, oîntreprindere care admite participarea în cadrul practicilor anticoncurențiale de tipcartel primește imunitate la amendă sau reducerea cuantumului acesteia. În cazulacesta, respectiva întreprindere poate fi reticentă în a mai colabora cu autoritățilenaționale de concureță dacă asupra sa planează pericolul unei acțiuni îndespăgubire ulterioare, în desfășurarea căreia mijloacele de probă ale reclaman-tului sunt facilitate excesiv printr-un acces facil la întreaga documentație a aceleiîntreprinderi. Curtea de Justiție a Uniunii Europene4, în cauza Pfleiderer, a arătatcă sarcina evaluării avantajelor și dezavantajelor în cazul permiterii accesului ladocumentele întreprinderii revine instanțelor statelor membre. Instanța trebuie săia o hotărâre care să clarifice în ce măsură divulgarea documentelor, inclusiv acelor referitoare la procedura de clemență, este cea mai bună soluție de a garantaprotecția la nivel public a respectării normelor UE în materie de concurență, câtși de a asigura respectarea dreptului la despăgubiri al celor prejudiciați prin încal-carea acestor norme.

Divulgarea acestor probe, în special a documentelor aflate la autoritățile deconcurență, ar putea crea discrepanțe și aplicări neuniforme ale dreptului UE întrestatele membre. În absența unei optimizări și echilibrări a acestor aspecte lanivelul Uniunii, poate fi amenințată eficiența programelor de clemență aleautorităților naționale de concurență, dar ar implica și diminuarea eficacitățiiacțiunilor în despăgubire în fața instanțelor naționale. Prin urmare, este de maximăimportanță adoptarea și menținerea, de către Comisie și autoritățile naționale deconcurență, a unei politici ferme de asigurare a respectării normelor la nivel publicși de garantare a obținerii despăgubirilor de către victimele practiciloranticoncurențiale.

Asimetria informațională este întalnită deseori în situația constatării uneiîncălcări a normelor de concurență atunci când se dorește cuantificarea prejudici-ilor suferite, doarece stabilirea existenței respectivei încălcări, precum și a legăturii

4 ,, Dispozițiile dreptului Uniunii în materie de înțelegeri și în special Regulamentul (CE) Nr. 1/2003 alConsiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute laarticolele 101 și 102 TFUE trebuie interpretate în sensul că nu se opun ca o persoană prejudiciatăprintr-o încălcare a normelor de concurență ale Uniunii Europene și care urmărește să obțină dauneinterese să aibă acces la documentele referitoare la o procedură de clemență care îl privește pe autorulacestei încălcări. Revine totuși instanțelor statelor membre, în temeiul dreptului lor național, sarcinade a determina condițiile în care accesul trebuie acordat sau refuzat, prin evaluarea comparativă a in-tereselor protejate de dreptul Uniunii.” – Cauza Pfleiderer, C-360/09


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

109

liability elements, such as the relevant affected market, causal link or the wilfulnessof the conduct. However these rules are not applicable in an action for damages,because the victim must prove the wrongful conduct, the damage and the causallink between the two. As mentioned above, one of the main difficulties faced byboth the injured party and the national courts is the quantification of damage. TheEuropean Commission, through the proposal of directive, pursuits to optimize andstandardize the evidence and quantification of damages rules in case of an actionfor damages for breach of competition law in all Member States.

Especially for these reasons, when discussing the evidence, many diffi-culties arise in the event that the access to the records and documents of a com-pany is requested when the latter takes into consideration a cooperation with thenational competition authority under its leniency programme. Through the mech-anism of the leniency programme, a company admitting participation in a cartelreceives immunity from fines or the reduction of fines. In this case, the undertakingmay be reluctant to cooperate with the national competition authorities, if aboveit is hovering the risk of a subsequent action for damages, in which the plaintiffhas an excessively facilitated evidence procedure by easily accessing all the un-dertaking’s records and documents. The European Union Court of Justice4, in thePfleiderer case, revealed that the task of evaluating advantages and disadvan-tages in order to allow access to the undertaking’s documents is to be consideredby the national courts of the Member States. The court must decide to which ex-tent the disclosure of the documents, including those relating to the leniency pro-cedure is the best way to ensure the compliance of the EU competition law at apublic level, as well as certifying the right for damage compensation for those in-jured by these infringements.

The disclosure of these evidence, especially documents held by the na-tional competition authorities, could create discrepancies and uneven applicationsof the EU law among Member States. Neglecting these issues could result in thethreatening of the effectiveness of the leniency programmes of the national com-petition authorities and, at the same time, it would entail a diminution of the effec-tiveness of actions for damages before the national courts. It is therefore of utmostimportance for the Commission and the national competition authorities to adoptand maintain a strong policy in order to ensure that the enforcement of the law iscomplied with at both the public and the private level.

Information asymmetry is an usual matter in the situation of competitionlaw breach when the quantification of damage is requested, because numerousfactual and economic analysis are entailed when proofing the infringement, thedamage and the causal link between the two elements. Given the fact that, mostof the relevant evidence is held by the defendant, the plaintiff finds himself in acaptious situation of proofing impossibility when he is denied access to information

4 “The provisions of European Union law on cartels, and in particular Council Regulation (EC) No1/2003 of 16 December 2002 on the implementation of the rules on competition laid down in Articles101 TFEU and 102 TFEU, must be interpreted as not precluding a person who has been adverselyaffected by an infringement of European Union competition law and is seeking to obtain damagesfrom being granted access to documents relating to a leniency procedure involving the perpetrator ofthat infringement. It is, however, for the courts and tribunals of the Member States, on the basis oftheir national law, to determine the conditions under which such access must be permitted or refusedby weighing the interests protected by European Union law.” – Case C-360/09, Pfleiderer


Rev

ista

Rom

ână

de C

oncu

renț

ă

110

de cauzalitate dintre aceasta și prejudiciul efectiv suferit, implică numeroase anal-ize factuale și economice. Având în vedere că majoritatea probelor cu relevanțăse afla în posesia pârâtului, reclamantul se afla intr-o situație de imposibilitateprobatorie, atunci când accesul la informațiile deținute de pârât îi esteobstrucționat. Această dificultate este întalnită în majoritatea statelor membre,reprezentând un obstacol major în obținerea despăgubirilor pe calea unei acțiuniîn justiție.

În Directiva 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietateintelectuală se propune un nivel minim de acces efectiv la informațiile pe carepărțile le dețin, în susținerea pretențiilor lor. Aceasta abordare este recomandatăși în cazul unei acțiuni în despăgubire întemeiate pe încălcarea normelor antitrust.Pentru uniformizarea acestei abordări în toate statele membre, Comisia propuneca divulgarea probelor și a informațiilor deținute de adversarul dintr-o acțiune saude un terț să poată fi efectuată în urma emiterii unui ordin judecătoresc și să facăobiectul controlului jurisdicțional în privința proporționalității și necesității sale. Estefoarte important ca divulgarea să nu încalce anumite categorii de drepturi șiobligații, cum ar fi obligația de păstrare a secretului profesional. De asemenea,instanțele judecătorești trebuie să poată proteja eficiența ordinului judecătorescprin posibilitatea impunerii de sancțiuni în cazul distrugerii de probe sau în situațiaîmpotrivirii sau refuzului respectării ordinului respectiv. Există la nivelul UniuniiEuropene două tipuri de documente care se bucură de protecție absolută îm-potriva divulgării, aceste documente fiind declarațiile întreprinderilor referitoare laclemență și propunerile de încheiere a unei tranzacții. Având în vedere că divul-garea unor astfel de documente riscă să pericliteze eficacitatea programului declemență și a procedurilor de tranzacție, Uniunea Europeană a decis să le prote-jeze, garantând astfel rigoarea instrumentelor de asigurare a respectării legislațieila nivel public.

În concluzie, numeroase aspecte trebuie avute în vedere și analizate rig-uros în adoptarea Directivei privind normele care guvernează acțiunile îndespăgubire în temeiul dreptului național în cazul încălcării dispozițiilor dreptuluiconcurenței al statelor membre și al Uniunii Europene, în special în privința acce-sului la informații prin divulgarea documentelor între adversari.

Bibliografie:1. Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind

anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptuluinațional în cazul încălcărilor dispozițiilor dreptului concurenței al statelor membreși al Uniunii Europene – Comisia Europeană, Strasbourg, 11.06.2013, 2013/0185;

2. Document de lucru al serviciilor Comisiei – Ghid practic: cuantificareaprejudiciului în acțiunile în despăgubire întemeiate pe încălcări ale articolului 101sau 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene – Comisia Europeană,Bruxelles, 2013;

3. Regulamentul (CE) nr. 1/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2002privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și82 din tratat, JO L 1, 4.1.2003;

4. Legea Concurenței Nr. 21/1996;5. Cauza C-360/09, Pfleiderer AG/Bundeskartellamt;6. Rezoluția Parlamentului European din 26 martie 2009 referitoare la

Cartea Albă privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare anormelor CE antitrust [2008/2154(INI)].


Rom

ania

n C

ompe

titio

n Jo

urna

l

111

and records detained by the defendant. This issue is often met in the majority ofthe Member States and represents a major obstacle in obtaining compensationin an action in damage.

Directive 2004/48/EC on the enforcement of intellectual property rights sug-gests a minimal access for documents held by the parties in order to sustain theirclaims. This approach is also recommended in an action for damages alleging an-titrust. To standardize this approach in all Member States, the Commission pro-poses that the disclosure of evidence and knowledge of the opponent in action ora third party can be made after the issuance of a court order and to be subject ofa judicial review on proportionality and necessity. It is very important that the dis-closure does not violate certain categories of rights and obligations such as theobligation of professional secrecy. Also, the courts must be able to protect the ef-fectiveness of injunction by giving the possibility of imposing sanctions for destruc-tion of evidence or in case of opposition or refusal of complying some specificorder. In the European Union there are two types of documents which have anabsolute protection against disclosure like statements of firms regarding leniencyand proposals for securing a settlement. Because the disclosure of such docu-ments could endanger the effectiveness of the leniency program and settlementprocedures, the European Union decided to protect it, ensuring rigorous enforce-ment of the public tools.

In conclusion, many aspects need to be considered and analysed rigorouslyin adopting the Directive on rules governing the actions in damage under the na-tional law in case of a breach of European and national competition law, in partic-ular as regards the access to information by disclosure between opponents.

Bibliography:1. Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council

on certain rules governing actions for damages under national law for infringe-ments of the competition law provisions of the Member States and of the EuropeanUnion – European Commission, Strasbourg, 11.06.2013, 2013/0185;

2. Commission Staff Working Document – Practical Guide: QuantifyingHarm in Actions for Damages Based on Breaches of Article 101 and 102 of theTreaty on the Functioning of the European Union – European Commission,SWD(2013) 205;

3. Council Regulation (EC) No. 1/2013 of 16 December 2002 on the im-plementation of the rules on competition laid down in Articles 81 and 82 of theTreaty, OJ L, 4.1.2003;

4. Competition Law No. 21/1996;5. Case C-360/09, Pfleiderer AG/Bundeskartellamt;6. European Parliament Resolution of 26 March 2009 on the White Paper

on damages actions foe breach of the EC antitrust rules [2008/2154(INI)].






Nr. 2 / 2013



cop 01_Layout 1 12.12.2013 11:52 Page 1

Date post:	09-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

REVISTA ROMÂNĂ DE CONCURENȚĂ · 2013-12-24 · Revista Română de Concurență 4 Profesiile...

Documents