t"tffi

REVISTA ROMANA DE

EXECUTARE STLITAl1l 2018

ANUL XV - SERIE NOUA

S,.r"r

; 8€vistl publi

' ti'' l

u* lt)U,,!,$*".,X,**SocuroRItoR

UI,

F ru":Ht-

F:..=.rp^ni1Rs

EXECIJTARE SILITAsoNslz'I

REVISTA ROMANA DE

Conf. univ. dr. ELENA BELEI

Prof. univ. dr. GABRIEL BOROI

Prof, univ. dr. TRAIAN BRICIU

PTOf, MELINA DOUCHY-OUDOT

BOGDAN DUMITRACHE

PTof. FREDERIQUE FERRAND

IACQUESISNARD

Prof. univ. dr. IOAN LEg

Prof. univ. dr. FTOREA MAGUREANU

Coaf. univ. dr. VEACESLAVPINZARI

Prof. univ. dr. VALERIU STOICA

Proi univ. dr. BARBUVLAD

COORDONATORI

Lector univ. dr. Claudiu Consiantin DinuFacuitatea de Drept, Universitatea Bucureqti,

Avocat, Baroul Bucuregti (Doarind)

Roxana Stanciu

|udecitor, Tribunalul Bucureqti(Practici judiciarfl

Conf, univ. dr. Eugen HurutriFacultatea de $tiinte Economice, iuridice gi

Administrative, Universitatea,,Petru Maior"Tirgu Mureq; executor judecdtoresc, Camera

Executorilor ]udecdtoreqti Tirgu Mureg(Drept comparat)

Prof. univ. dr. Daniel-Mihail $andruUnirersitatea Creqtini,,Dimitrie Cantemir"

Bucureqti; cercetitor qtiinlific gr. II, Institutulde Cercetiri ]uridice,,Acad. Andrei Rddulescd'

\CEDO, CNE - maJize, comentari, junspndenti)

Director: EUGEN HL:RL-B-{Redactor-9ef: IOAN GiRBLIETSecretar general de redactie:

CRISTINA CONSTANTI}i

. Universitatea de Stat din Republica Moldova,ChiEiniu (Reputrlica Moldova)

. Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureqti

. Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureqti

. Universitatea din Toulon (Fran!a)

. Executor judecltoresc, Camera Executorilor|udecitoregti Bucuregti, formator INM

. Facultatea de Drept, Universitatea Jean Moulin, Lyon III(Fran!a)

. Pregedinte de onoare al Uniunii Internalionale a Executorilor|udecitoreqti qi Ofiprilor ]udiciari

. Facultatea de Drept ,,Simion Birnuliu', Universitatea,,Lucian Blaga' din Sibiu

. Universitatea RomAno-Americani din Bucuregti

. Universitatea de Stat,,Alecu Russo" din Billi(Republica Moldova)

. Facultatea de Drept, Universitatea din Bucutegti

. Academia de Polilie ,,Alexandru Ioan Cuza" din BucureEti

REDACTORI

Valentin Buliga, judecitor, Tribunalul Specializat Mure$

Lector univ. dr. Andrea-Annamaria Chiq, |udecltor;membru CSM

Dr. Paul Pop, Avocat, Baroul Bucure$ti; cadru didacticasociat, Facultatea de Drept, Unit'ersitatea Bucuregti

Dr. Marius Radu, Executor judecitoresc, CameraExecutorilor Judecltoregti Piteqti

Conf. univ. dr. Sebastian Spinei, Facultatea de Drept,,Simion Birnuqiu', Universitatea ,,Lucian Blaga' Sibiu

Conf. univ. dr. Andreea Tabacu, Facultatea de Drept qi $tiinleAdministrative, Univ^ Piteiti; iudecitor, Curtea de Apei Piteqti

Viorel Terzea, |udecitor, Curtea de Apel Pitegti

Lector univ dr. Nicolae-Horia ]i!, Facultatea de Drept,Unirersitatea,,Alexandru Ioan Cuza" Iagi; avocat Baroul Iagi

Lector unir... dr. Gheorghe-Liviu Zidaru, Facultateade Drept, Universitatea Bucuregti; judecitor, Curtea de ApelB:,icuregti; formator lNM

JURIDIC

F;

In*.,".*b.-.-:

ilAREs DANIEsCU, ilAREg

*-: : _:lr-icarile legislativei-:-__18.

i* _i:otc.ro

:-*_:-:ndic.roundic.ro

*,*S*''{ria LJmag:-

-: I 673.5 55; 02t.3 12.22.21-- comenzi@ujmagro

' "u j mag.ro

I

CUPRINS

RESTITUTIOProblema unificdrei legislaliunei in Romdnia Mare - conferinld .tinutd lq Barowl

Avocalilor din Jud. Ilfuv in ziua de 2B iunie 191-9, de dl Vasile TONCESCU..........................11

r. DOCTRTNA1. Teodor Bodoagci, Natalia Saharov - Opinii in legdturi cu unele aspecte con-

troversate ale regimului juridic actual al dreptului de coproprietate forlatd. ................242. Mihaela Ionag - Aspecte privind executarea silitd impotriva mogtenitorilor...............3B3. Ioan Leg - Repere esen$ale ale rdspunderii disciplinare a executorilor judecdtoreStr............67

4. Citilin Lunginagu - Admisibilitatea contestaliei la executare in condifiile titluluiexecutoriu reprezentat de o hotirAre judecdtoreasci sau arbitralS ..........78

II. CEDO, CIUE _ANAIIZE, COMENTARII, JURISPRUDENTARoxana Stanciu - inchiderea procedurii de supraveghere de cdtre comitetul de

minigtri cu privire la grupul de cauze,,RUIANU" - obligaliile pozitive ale statului inlegdturi cu executarea hotirArilor intre persoane private. Cauza CIOC)DEICAc. Romdniei fcererea nr. 27 413 / 09) ....................

III. DREPT COMPARATVladimir Nexandrovici Gureev - Cu privire Ia limitele aplicirii noi legislalii privind

activitatea profesionali de recuperare................,... .................... 116

w' HOTARARI PREALABTLE PENTRU DEZTEGAREA UNORCHESTIUNI DE DREPT

1. Decizia nr:. 77 din 6 noiembrie 2017 referitoare la interpretarea gi aplicarea intimp a art.666 alin. (2J din Codul de proceduri civili 1.24

2. Decizia nr. BB din 4 decembrie 20!7 referitoare la procedura de executareprevizuti de art. 1 alin. (1) 9i [2) din ordonanla de urgenfd nr.7r/2009...................138

3' Decizia nr. 7 din 22 ianuarie 2018 referitoare la modalitatea de interpretare adispoziliilor art.666 alin. (5J din Codul de proceduri civili ......................148

V. DECIZTI AtE CURTII CONSTITUTIONALE1. Decizia nr.572 din 21 septembrie 2017 referltoare la exceplia de neconstitulio-

nalitate a prevederilor art 644 alin. (1J gi art 645 alin. [1J din codul de proceduricivild

VI. PRACTICA IUDICTARA1' Abrogarea dispoziliilor legale care au constituit temei de drept pentru obligarea

contravenientului la plata despigubirilor. Aplicarea retroactivl a legii contraven-lionale favorabile contravenientului ................ 168

99

64

10 | cuprins

5.

6.

2. Achitarea integrali a debitului ilprrs exeandrii silite. Emiterea procesuluiverbal de

actualizare a creanlei. Nelegalitate t733. Comunicarea titlului de creangi fiscali prin publicitate. Conditii ............177

4. Contestalie la executare. Data de la care incepe si curgi termenul de contestare a

actelor executorului judecitoresc 183Contestafie la executare propriu-zis5. Calculul termenului. Tardivitate...............,........ 1BB

Executarea siliti a sumelor inscrise in titlurile executorii emise impotrivainstituliilor publice. Termen de gralie de 6 luni. Condilii...............,.....r................................194

Publicarea titlului de creanli fiscali pe pagina de internet a autoritllii admi-nistraliei publice. Condilii prealabile

8. Verificarea intinderii creantei de citre instanta de executare. Neindicarea acestei

solicitdri in contestalie. Legalitate

7.204

208

PROBLEMA UNI FICARII LEGISLATIUNEIix novnNIA MARE'

Conferinfi linuti la Baroul Avocatilor din fud. Ilfov in ziua de 28 iunie tgLg,de dl Vasile TONCESCU

Genera$unea noastrd a triit timpuri foarte grelg zilele celui mai mare rdsboiu. Noi romAniipe lnngd rigorile gi lipsurile de tot felul ce au decurs din acest mare cataclism, am trlit gi

zilele de restrigte gi zilele de glorie neperitoare ale celei mai mari lupte din toate cAte a avutsi duciwe'o datl neamul romAnesc.

Suferinfele tuturor ca gi sAngele ce-a curs cu atAta generositate n'au fost zadarnice.Marele risboiu european s'a terminat prin triumful forlei pusd in serviciul dreptului,

prin infrAngerea autoricraliei militariste gi robiei politico-economice. La Paris se tiuregte o

lume noud cu state noi, cu hotare schimbate, se inffiptuiegte o altS Europi bazati pe principiulnalionalitefilor. Acestea s'au mai petrecut gi la alte conferinle de pace; ceeace caracteri-seazd actuala conferinli este ci se iau garanlii cd in viitor viala noilor gi vechilor state si fiebazatdpe organizaliune democratici.

Spre exemplu se cere amiralului Colceag asiguriri cd nu va reintrona in Rusia farismul.Este de observat Domnilor, ci pe deasupra principiilor democratice ce se inscriu in tratat,deasupra intregei conferinle dela Paris, deasupra tuturor statelor noi gi vechi, aliate gi

asociate, deasupra armatelor victorioase gi generalilor celebri care au fiurit victoria, maipresus de toate gi de tofi, bate un vAnt democratic. Acest curent puternic a lAgnit din imensa aomenirei in care masele celor ce muncesc au dus greul. Curentul acestei furtuni democra-tice este aga de puternic in cAt nu i se poate rezista; lui nu i se pot opune piepturilearmatelor care au sdrobit militarismul autocrat, de oarece el insugi aste opera lor. Contralui nu existd arme de distrugere sau de infoAngere. Acesta este un lucru cert, evidenL S'a schim-bat ceva in lume, dar ceeace s'a schimbat nu este numai geografia, ci gi concepliunea noastrd atuturora gi sufletul nostru. Acum mai bine de un secol, mireala revolufiune francezi ainscris in legislaliunea universali trei mari principii: libertate, egalitate gi fraternitate.Zecide ani au trecut de atunci gi n'au fost suficienli si transforme in realitate aceste mariprincipii; ele au rdmas de fapt adeviruri numai in litera legilor. A trebuit si vind patru aniai risboiului european pentru ca acest mare eveniment si se intAmple.

Din cauza stirei de asediu, a censurei, a curfilor marliale se pare ch principiul delibertate a egit mai infrAnt din acest rdsboiu precum era mai inainte. Aceasta este numaiaparenta gi o tristi realitate momentand. Din sugrumarea actuald, dorul de libertate se vamiri gi curentul pentru realizarea lui va fi aga de puternic in cAt nu-i va putea resista toatecurlile marliale reunite. in aceasti atmosferd profund democratic5, cu tendinle internalio-nale insd necomuniste, este natural ca la conferinla picei si se lucreze pentru a se punebazele unei legislaliuni universale. Aceasta este conform spirihrlui vremel Ia 11 Aprilie 1919,conferinla pdcei a linut gedinli plenari gi s'au stabilit principiile organizaFunei mondiale a

muncei. in urma propunerii Ministrului Englez Barnes, dupi cuvinurea pregedintelui

t Publicatd in Tribuna Juridicd nr.39-41,/1919, pp. 73-80. Arricolul este re::: r rs udlizAnd ortografiasi punctuatia originale.

Problema unificirei legisla!iunei in Rominia Mare

lVilson, a Ministrului francez Colliard gi a socialistului beigian Wanderwelde s'a votat urmd-toarea mofiune:

,,Conferinfa aprobi convenliunea prin care se creiazi o organizafiune permanenti desti-nati sd asigure regulamentarea internalional5 a condiliunilor muncei".

Pebaza acestei moliuni un capitol special al tratatului de pace cuprinde regulamentareamuncei. in acest moment p"."" i'" semnat2 gi in curAnd p" bur" ratificerilor,legea munceiva fi aceeagi in toate ldrile beligerante.

Acesta este inceputul, Sunt in curs gi alte lucriri cu aceleagi tendinfe. Bune infelesprincipiul nu este susceptibil nici de generalizare, nici de aplicare universalS, La acestea seopune precum spunea Ministrul englez Barnes:

1. Diferenfa gradelor de desvoltare la care au ajuns diversele state.2. Dificultatea de a da putere nelimitati unei autoritSli care si stea deasupra natiunilor.cu alte cuvinte se opun suveranitSlile nalionale gi suficienlele nationale.inainte de rdsboiu se desemnase acest curent pentru a face legi cari sd fie aplicate in

mai multe state. La sfArgitul anului 1-913, eminentul scriitor belgian Eugen Bale a fost rugatde comitetul Camerei de Come4 din Bruxelles, si provoace in principalele parlamente dinEuropa constituirea unor comitete care si urmdreascd impreuni opera de coordonaliunelegislativi in materie comercialS. Propunerea a fost primitd gi la 19 Iunie 1914 conferinfainaugureazi lucrdrile sale. Prima sesiune s'a finut in sala senatului belgian unde s'aconstituit,,Conferinla parlamentari internalionald de comer!".

Scopul conferinfei, conform statutelor votate este acela:,,Sd reuneasci intr'o agtiune concordantd comisiunile de comer! sau de legislaliune comer-

ciali stabilite in mod special pentru a urmiri in comun, unificarea legilor, ordonangelor giobiceiurilor comerciale, mirginindu-se la chestiunile susceptibile de a primi o soluliune inter-nalionald gi de a asigura astfel naliunelor participante, o protecfiune eficace intereselor lor instrdinitate".

Risboiul n'a intrerupt Iucririle conferinfei care s'a intrunit in 1916la Paris, in 191,7 taRoma, in 1918 la Londra gi acum dupd eliberarea Belgiei la Bruxelles.

Au aderat la conferinfi: Belgia, Franfa, Anglia, Grecia, Italia, Portugalia, RomAnia, Serbia,gi Ceho-Slovacia.

Sper ca din aceastd munci persistentd va egi codul comercial internafional. in modulacesta se va ugura schimbul, se vor ddrAma barierile, se vor ldrgi orizonturile.

Acestea sunt principiile noi gi bune cari apar in aceleagi principii cu orizonturi reduse,bine infeles, 9i trebuesc aplicate in RomAnia Mare. Precu- urn ,pu, din acest risboi a egitnu numai harta Europei schimbatS, dar gi spiritul vremei transformat.

Din cea mai cumpliti gi mai grea luptd a neamului romAnesc, a egit RomAnia Mare cateritoriu; noui ca conceplie.

Unili sufletegte am fost totdeauna romAnii de pretutindeni; de asemenea am avut aceeagilimbi, aceleagi datini; am avut individualitatea noastrd etnici. Acum avem, gi statul unitaral naliunei RomAne. iniuntrul acestui stat si dispari barierele, si l5rgim orizontul. Suntemde acum un neam, avem aceeati limb5, trebue sd ne supunem unei singure legi. Sd nu maiddinuiasci starea de azi, cAnd intre Carpafi, Dunire gi Pru! avem o lege, dincolo de Carpaligi peste Nistru altele. Acestei stiri anormale trebue sd-i punem capit prin unificarea Iegii-laliunei.

2 Conferinla a fost linuta in ziua semnarei pdce

lriLATIUN Et

rin ziua de 28 iunie 1919,

n{;i mai mare rdsboiu, Noi romAniiIacest mare cataclism, am triit gi

n; nari lupte din toate cAte a avut

rcsitate n'au fost zadarnice.fu-ei pusl in serviciul dreptului,

"ecoromice. La Paris se fduregte oro rlti Europi bazatS. pe principiulbr:rle de pace; ceeace caracteri-'r:a:' noilor gi vechilor state si fie

nu -,'a reintrona in Rusia farismul.le=ocratice ce se inscriu in tratat,to: -<tatelor noi gi vechi, aliate gi

ni.::ri care au fdurit victoria, mair=:.: puternic a lAgnit din imensa a

Cu::ntul acestei furtuni democra-k: ru i se pot opune piepturilene :, insugi aste opera lor. Contrarte -r lucru cert, evident. S'a schim-q-ia, ci gi concepliunea noastrd a

L ::areaga revolufiurie francezS. an=::, egalitate gi fraternitate. Zecins::rme in realitate aceste mariles,.or. A trebuit si vind patru aniI s=:ntAmple.na::ale se pare ci principiul dea =.ai inainte. Aceasta este numaia ".-tuali, dorul de libertate se vak -: cAt nu-i va putea resista toaten : ::-atici, cu tendinle internafio-xr- :a se lucreze pentru a se puner.:-:luiwemei. La 11- Aprilie 1919,c.;:.ile organizaliunei mondiale as, :;pa cuvAntarea pregedintelui

este reprodus utilizAnd ortografia

14 1

Restitutio

Actualmente avem in RomAnia gase diferite legislafiuni, D-l Dr, Petre Poruliu in articolul

sdu din Dreptul revista dela Sibiu, clteazi urmitoarele: 1. Sistemul dreptului romAnesc

injghebat dela unirea principatelor pe temeliile legislaliunei napolionene 9i a codificaliilor

mai noui din pdrile romanice, 2. Sistemul dreptului rusesc cu unele fragmente ce s'au

pSstrat din vechiul drept moldovenesc din Basarabia. 3. Sistemului dreptului austriac din

Bucovina. 4. Sistemul dreptului austriac combinat cu dreptul ungar cum era in vigoare inpdrlile ardelene gi granila militard a fostei ungarii gi insfArgit. 5. Sistemul dreptului ungar in

Maramureg, pdrlile ungare gi o parte a Banatului,

Enumerarea d-sale care este desigur bund pentru Ardeal gi Bucovina, este incomplectipentru Basarabia, unde sunt in vigoare doui deosebite legiuiri.

in Basarabia de Nord rdpitd la 18L2 sunt in vigoare legile civile vechi romAnegti

impreuni cu altele rusegti iar in partea de sud rdpit5 la 1B7B sunt in vigoare alte legi, astfel

cd in total populaliunea RomAniei este guvernatd acum de 6 deosebite legislafiuni'

Necesitatea unificirei legislaliunei este evidentS; ea apare tuturor, singura disculiune

ce se face este asupra modului de a infiptui unificarea. in aceasti privin!5 sun mai multe

pireri. Unii cer si se unifice legislaliunea decretAndu-se aplicarea in tot cuprinsul RomAniei

Mari a codurilor azi in vigoare in vechiul rega! in forma lor actuald.

Aceastd teorie este susfinuti pe baza principiului suveranitdfei. D-l Vespasian

Erbiceanu pregedintele curlei de Apel din Chigindu in discursul siu linut la Cercul de Studii

furidice din Basarabia susline acest sistem in modul urmdtor:

,,Astfel fiind incorporarea unei provincii in organismul juridic al altui Stal implici eoipsoin

sine adoptarea rAnduirilor gi legiuirilor acelui stat cari, sunt expresiunea suveranitSlei sale'

Dupi cum in om nu pot exista concomitent, doui voinli deosebite, tot a$a in limitele uneia

gi aceleiagi suveranitSgi nu pot exista doui expresiuni de voinli, distincte, doud norme de

legiuiri diferite."Cred ci teoria suveranitdfei nu se poate aplica in cazul nostru; ea este bund pentru tirile

cucerite, dar nu pentru cele desrobite care s'au unit fr5legte urmAnd imboldul sAngelui' La

nou nu trebue sd existe tendinle de dominafiune; iar dacd s'au n[scut undeva, trebuesc

indbugite. Noi cu tofii trebue sd fim o apd gi intr'un spirit de confraternitate 9i solidaritate

naf,onald, si lucrdm in interesul general. Deci nu pebazasuveranitilei dar pe baza interesului

comun nafional, trebue sd facem ca sd avem o singuri legislafiune. Aceastd legislaliune sifie cAt mai bun5. Dacd codurile noastre ar fi bune sistemul aplicirei lor imediate in RomAnia

Mare s'ar impune cici trebue recunoscut cd prezinti marele avantagiu de-ai unifica dela o

zi Ia alta legislaliunea. Dar trebue si recunoagtem c5, codurile noastre, unele din ele s'au

invechit, iar altele n'au corespuns speranlelor ce s'au pus in ele,

Zilnic vedem sdlile tribunalelor pline de oameni care'gi agteaptl rAndul nu pentru a fijudecafi, dar pentru a avea posibilitatea sd vorbeascl numai justiliei.

Eu simt o mare mAhnire cAnd vid sllile tribunalelor pline, iar mAhnirea se transformd

in revoltd cAnd la orele gase celor cari le umpleau li se dau termene din oficiu, termene la

care de asemenea vor avea dreptul nu de-a fi judecafi, dar de-a a$tepta din nou si vorbeascljastifiei. Este foarte posibil ca acest drept sd se reduci iardgi la o agteptare pAni la ora $ase

gi la o noud amAnare din oficiu. Aceasta este situaliunea de fapt creiaG de procedura noastricivili, care in aceastd privinld merge mAnd in mAnd cu legea de organizare judecdtoreascd.

Gralie procedurei noastre se produce indoialS indreptSliti asupra insS;i a noliunei noastre

de justigie. Daci am introduce codurile noastre in forma lor actuali in RomAnia Mare, am

i l-i Dr. Petre Poruliu in articolul: 1" Sistemul dreptului romanescne- :lapolionene gi a codificaliilornesa cu unele fragmente ce s'auS:.:emului dreptului austriac dintpr: ungar cum era in vigoare inr;: 5. Sistemul dreptului ungar in

l*- -.i Bucovina, este incomplectd

3l;:..r= -egile civile vechi romAnegtiF! sunt in vigoare alte legi, astfelr6 ::osebite legislafiuni.G"=:e tuturor, singura disculiunek =:easG privinld sun mai multe;i-:ea in tot cuprinsul RomAnieir:::'rali.b -.::r'eranitS!ei, D-l VespasianE:.:, sau linut Ia Cercul de Studiib:b,:,: al altui Stat, implicd eoipsoinn: =:.lresiunea suveranit;lei sale.&:.-':ite, tot aga in limitele uneiabr-:-:!a, distincte, doui norme de

I :": -.=.r; ea este buni pentru tdrile:6':= :-nAnd imboldul sAngelui. Lale= s au ndscut undeva, trebuesct :: ;onfraternitate gi solidaritatermi.:.:ita!ei dar pe baza interesuluitg--.,,:une. Aceasti legislaliune sd

l:,:--€rei lor imediate in RomAniafe!: :-,-antagiu de-ai unifica dela ox-::-e noastre, unele din ele s'au-L-_Di!-: =-

nr ,::eaptd rAndul nu pentru a fima- r-i;iei.'p- :: rar mAhnirea se transformdta- :=:nene din oficiu, termene lar ::. astepta din nou si vorbeasclri.. . c agteptare pAnI la ora gasele'.:: :reiati de procedura noastris=. j: organizare judecitoreasc5..:: : -. -.r:a insSgi a noliunei noastre. ,::-iali in RomAnia Mare, am

Problema unificirei legislaliuneiin Rominia tr4are I

r'i-lnge poate la rezultatul pe care trebue cu orice pre! s5-l evitim, cdci ne-am presenta in=sa fel incAt s'ar putea ca situaliunile de fapt care noud ne produc o simpli revoltd, si::lermine pe fralii noEtri sd regrete legile din trecut. $i aceasta nu trebue si se intAmple cu:ici un pre!.

Conform unei alte pdreri se susline ca sd confecfiondm legi noi in conformitate cu:adiliile noastre juridice. Chestiunea a fost pusd gi resolvati in acest sens in congresul

"t'ocalilor dela Sibiu gi ideia a fost precizati intr'un articol apirut in revista ,,Dreptul" No. 1;in Iunie 1919 care apare la Sibiu semnat de D-l Dr. Petre Porufiu. in acest articol D-l?oruliu ocupAndu-se de un articol al colegului Mihail Paleologu spune urmitoarele:

,"Autorul pledeazi pentru introducerea codurilor romAnegti pe tot teritoriul RomAnieilntregite gi critici pdrerea unui jurist din !ar5, care aprobd rezolulia congresului advocalilorciin Ardeal, de a se respinge ideia adoptirei codului civil Napoleon gi de a se confecliona un codclvil viu in conformitate cu tradiliile noastre juridice".

,,Admitem gi noi ci stim in fala unei chestiuni foarte importante gi greu de rezolva! daro spunem fdrd inconjur, cd nu ne putem inchipui unificarea dreptului civil romAn astfel casa ni se impunl codul Napoleon. Noi nu vedem alti posibilitate pentru unificare decAt oroui codificare".

O noul codificare, originalS, a noastrd. Aceasta este o imposibilitate.0 noui codificare, cu totul deosebitd de tot ce a fos! nu se poate, afard numai de cAt prin

revolufiune, Prin revoluliune societdlile ristoarni tot ce a fost gi se reclSdesc pe alte baze;nimic mai natural decAt ca la o lume nou5, legi noui. DacI ar reugi bolgevismul, aceasta arinsemna moartea codului Napoleon gi a tutulor celorlalte legiuiri, infr5lite cu el, cari vor fiinlocuite cu coduri noi intocmite pe baze comuniste.

Codurile sunt oglinda societdfilor, pe ele se bazeazd, organismul social, ele sunt forladinamicd a societifilor, cdci prin ele gi conform lor se pu in migcare divergi factori sociali.

Noi, RomAnia Mare voiam sI o organizdm pe o bazd sdnitoasi, sd facem o legislaliunecAt mai bun5, nu dorim si operim o transformare revolufionari,

Chiar cei cari suslin o codificare noui ca d-l Petre Porufiu, clteazd, o serie de principiibune din c. civil austriac, care dupd pdrerea sa se vor impune in noul cod.

in articolul sdu d-l Porufiu spune intre altele:,,Codul austriac, de pildd, este cuncrescut cu institulia registrelor fonciare fcdrfilor fun-

duare) - dispoziliile privitoare la cirlile funduare sunt in vigoare pe intreg teritoriul fosteiUngarii; - eu nu-mi pot inchipui cum am putea aduce in concordan!5 aceastd institulie cuCodul Napoleon, fie chiar gi textul adoptat in RomAnia, gi cred ci nu se va afla nimeni caresd pledeze pentru desfiinlarea cdrfilor funduare. in dreptul Austriac gi ungar femeia areaceeagi capacitate ca bdrbatul gi miritAnduse devine majori chiar firl vArsta de 25 ani.Cum crede cineva cd s'ar putea tterge din congtiin;a transilvdnenilor nogtri aceastd noliunede drept, cum am putea noi iar reduce femeea la starea de tuteli unde o tine incitusaticodul Napoleon".

FicAnd aceastd propunere d-l Poruliu impiicit mirturisegte cd codificarea cea noud nuse poate face fdri a se line seami de codurile ce sunt azi in vigoare in RomAnia gi in restullumei, D-sa propune ca si adoptim unele principii din codul civil austriac. Congresul delaSibiu a respins pur gi simplu ideia adoptdrei in RomAnia Mare a codului civil Napoleon.

In aceste imprejuriri este bine si erarninim chestiunea: cari din aceste coduri trebuesd serveascd drept bazd viitorului nostlll cod ciril, sau daci nu este mai bine sd le inllturim

16 I Restitutio

pe amAndouS? inainte de a examina chestiunea in fond, vd rog sd-mi dali voe ca in contracodului austriac sd ridic o imposibilitate morali. Noi popor de origine latini nu pute si primimlegea invinsului de origine germand.

Latinitatea a reprezentat intotdeauna insSgi ideia de drept germanismul dinpotrivdforfa; Iupta acum a fost intre latini, cari au luptat pentru triumful dreptului gi germanii cariau luptat pentru tiranie gi aservire.

Se poate ca victoria cAgtigatd in aceste condiliuni, si aibi drept consecinld adoptarea prinliber consimldmAntin !5rile latine a dreptului German? Nul Aceasta este o imposibilitate.

in al doilea rAnd, adoptAnd Codul Austriac, am comite o mare eroare nafional5.Printr'un accident european nenorocit, frafii nogtri din Ardeal au triit aproape 1000 ani

sub dominaliunea politici a Ungurilor gi sub cea culturali a Germanilor. Acestor imprejurdrise datoregte faptul cd ei in loc de a urma imboldul firei lor latine gi de a alerga la focarele de

civilizalie ale latinitdfei, Roma 9i Parisul, au luat drumul Vienei gi Berlinului.Aceasta a fost viala romAnilor subjugafi, impus5, dar nu voltll, azi s'au sffirAmat lanlurile

robiei, prima lor fapt5, trebue sI fie scuturarea de toatl influenla ce le-a mai rlmas impregnatidin lunga lor viald dusd in mediul politic gi cultural Ungaro-German.

Viala gi cultura lirilor de origine latinS, este lelul de azi al tuturor romAnilor gi cei maigrdbigi trebue si fie acei cari prin forli au fost impiedicafi pAnd acum si se desvolte inmediul de culturi latini.

Primul semn al desrobirei a fost pentru romAnii de peste Carpafi, crearea armatei lornalionale gi infiinlarea unei administralii gi justilii romAnegti. Prin aceasta s'au desrobit desub forfa brutali a celor ce i-au impilat pAni acum prin abandonarea codurilor Austriace 9iUngare. Vom face un pas hotlrAt spre desrobirea de sub influenla culturei germane. DarpunAnd problema pe terenul juridic, se poate si existe comparalie din punctul de vedere alcalit5lei intre codul Napoleon gi cel austriac?

Codul Napoleon, al cirui centenar s'a serbat de curAnd, este recunoscut ca un monumentIegislativ.

Astfel se explici faptul cI a putut trdi pAnd acum gi cd cele mai multe din principalele saledispozifiuni se potrivesc de minune societilei de azi. Spre exemplu, principiile gestiunei deafaceri, corespund de minune vremurilor de azi, cAnd din cauza rizboiului acest quasicontracta avut o largd aplicare. Cea mai mare calitate a acestei legi este cd s'a mullumit si pund numaiprincipiile aplicate ffiri si intre in aminunte prin rezolvire de spefe.

Principiile aplicate cristalizate in afticolele din Codul Napoleon, se pot asemdna cu nigtestdvilare care reguleazi cursul unei ape, dar cari nu-i stAnjenegte intru nimic curgerea la vale.

Tot astfel articolele Codului Napoleon dau directiva doctrinei gi jurisprudenfei, Ie impiediclde a depSgi unele limite, dar nu le opregte de a evolua, de a urma progresul, mersul inainte alsocietdlilor.

Astfel se explici cum in cadrul aceluiag cod, s'a putut evolua dela faptul ilici! prin ointreagd gaml a culpelor, pAni la teoria abuzului de drept.

Aceastd elasticitate a Codului Napoleon este calitatea sa primordialS, ea este de altfelcaracteristicd geniului latin. Codul austriac, din contra este o codificare rigidi a dreptuluiroman clasic, cu unele modiflcdri menite de a-l pune in armonie cu \rala poporului germen,

Caracteristica lui este cu totul contrard, este o imobilitale, cu care spiritul german greoi,pulin suplu a dus-o la un adevlrat exces,

d rog s5-mi dali voe ca in contrak origine latini nu pute si primim

I i:ept, germanismul dinpotrivdRrmful dreptului gi germanii cari

E cirept consecinli adoptarea prinlceasta este o imposibilitate.D mare eroare nalionald.lr\rdeal au trlit aproape 1000 ani

a Germanilor. Acestor imprejuriritladne gi de a alerga la focarele de

mei;i Berlinului.n";oiti; azi s'au sffirAmat lanlurileEn:a ce le-a mai rimas impregnatdGeman.z al tuturor romAnilor gi cei maiiai pAnd acum si se desvolte in

peste Carpafi, crearea armatei lorreti. Prin aceasta s'au desrobit de

ba;tdonarea codurilor Austriace gi

b influenta culturei germane. Darnnparalie din punctul de vedere al

L este recunoscut ca un monument

ele mai multe din principalele sale

ie exemplu, principiile gestiunei de

auza rizboiului acest quasicontracteste cd s'a mullumit si pund numaide spefe.

l[apoleon, se pot asemdna cu nigtene;te intru nimic curgerea la vale.

finei gi jurisprudenfei, le impiedicla urrna progresul, mersul inainte al

hrt evolua dela faptul ilicit, prin o

ft.

a sa primordialS, ea este de altfeleste o codificare rigidi a dreptuluirmonie cu viala poporului germen.itate, cu care spiritul german greoi,

Problema unificirei legislaliuneiin RomAnia Mare I

Iar cum este judecat Codul Austriac de d-l Lambert in lucrarea sa ,,La fonction du droitcivil compar6":.

,,Codul din 1911 a fost atAta de influenlat de jugul tradiliilor romane incAt conline reguleledreptului roman ata cum erau inlelese la epoca confecliunei lor, modificate numai cucAteva corectiri destinate a le pune in armonie, fie cu nevoile prezentului, fie cu particulari-tilile dreptului austriac". Civiligtii austrieci exagereazi efectele codificafiunei, o considerdci are puterea de a imobiliza dreptul gi pirisesc observalia varialiunilor viefei juridicepentru a se mullumi sI interpreteze articolele codul din 1911 ,.. $tiinfa Austriaci adreptului civil este gi astdzi sterilizati de aceastd indoiti cauzi de eroare: ficgiuneadreptului gi superstilia dreptului roman.

Pentru a alege care din aceste doud coduri trebue si formeze nucleul viitorului nostrucod civil, nu este posibil5 indoial5, nici ezitare.

Pe lAngd consideraliuni sentimentale de interes gi demnitate nafionalS, sunt puterniceraliuni juridice cari impun Codul Napoleon sub forma lui din RomAnia gi determind inli-turarea Codului Austriac, Aceasta nu inseamni ci nu trebue sd adoptim din Codul Austriactoate aceste dispoziliuni cari au intrat in moravurile gi obiceiurile fralilor nogtri gi pe cari Ievom gisi bune gi pentru RomAnia Mare.

De exemplu: Deplina capacitate juridici la femei. CAnd se dI drepturi politice femeilor,nu li se poate refuza deplinStatea drepturilor civile.

Mlrturisesc c5 pentru mine este un argument care pledeazd foarte temeinic in favoareacodului Napoleon, faptul cd acesta ne aduce cu el doctrina gi jurisprudenla francezd. S'asuslinut cd noi putem crea doctrina gi jurisprudenfa noastrS. Nu eu voi nega aceasti posibi-iitate, dar o sinceri observare a situaliunei de fapt va fi foarte edificatoare. Noi n'avem azi odoctrind propriu zisl,, cl,ci nu putem califica astfel monografiile gi cursurile universitare.Avem o singuri lucrare importanti asupra dreptului civil, lucrare in 14 volume a profeso-rului dela Iagi D-l D. Alexandresco. Explicatiunea teoreticd Si practicd a Dreptului civil romdn.

Doctrina gi Jurisprudenla noastrd sunt direct inspirate de doctrina gi jurisprudenlafrancezd. Aceasta este in firea lucrurilor se se intAmple aga cd noi n'avem in spatele nostrusecoli de civilizafie ca Franla, ci numai vr'o 60 de ani ne despart de viala patriarhalS astrdmogilor nogtri. Doctrina gi jurisprudenlafrancezf, ne-a fost gi trebue si ne fie gi in viitorfoarte folositoare.

Sunt multe materiile din codul civil la cere se impune si facem modificdri. Nu le voienumlra pentru cd n'ag putea-o face in mod complet in cadrul acestei conferinfe. Principiulconducdtor care trebue si domine la intocmirea cAt mai repede a unui cod civil pentruRomAnia Mare este ci luAnd ca bazd codul civil Napoleon sub forma care se aplici inRomAnia s5-l democratisdm gi inainte de-a inova, sd clutdm gi si ludm tot ceeace este bun,adaptabil firei gi societ5lei noastre, din codurile cari au guvernat pAnd acum pe fragii nogtri,gi numai in urmi sd facem imprumuturi din codurile altor ldri civilizate.

$i vom gdsi in nordul Basarabiei un vechi cod civil moldovenesc, care represintd acelagidrept roman, trecut printr'o civilizaliune apropiatl de noi, cea bizantinS. in codul Napoleons'au pus principiiie dreptului roman altoite cu cutumele franceze gi trecute prin concepliadoctrinarilor geniali care au fiurit sau inspirat acest cod. Legiurea moldoveneasci din care

3 Pag.62-63. M. Paleologu ,,Fapta" No. B,

18 | Restitutio

o parte se aplici azi in Basarabia este flcutd pe aceeagi bazd a dreptului roman, influenlatde Institutele lui Justinian gi Basilicale gi altoit cu ageziminte vechi moldovenegtia.

Acelagi sistem se impune si-l apliclm in ceea ce privegte codul penal gi procedura penal5.

Codul nostru penal prezinti in linii generale trei mari defecte caracteristice. Carul cMlizaliuneiin drumul lui inainte pe calea progresuiui n'a primit sd se urce in el numai pe oamenii de

gtiinfi, pe inventatori, pe artigti, ci printre acegtia s'au sterecurat gi excroci gi pungagi, astfel ciau progresat, s'au civiliza! s'au subgiat intr'atAta incAt au reugit si se strecoare printrearticolele codului penal inbitrAnil O primi garanfie deci trebue sI se ia pentru a asigura o

pedeapsi meritatd tuturor pungagilor, tuturor excrocilor mari gi celor civilizafi, Codul penal al

RomAniei Mari trebue si fie astfel incAt sd garanteze infiptuirea reformei morale.

De la 1800 pAnd azi ideia de drept a evoluat. Azi este unanim recunoscut ci nu este dreptca si nu se socoteasci in pedeapsi timpul arestului petrecut in prevenfie. De asemenea cu

concepliile de azi se impune si se recunoascd dreptul la daune interese tutulor celorcondamnafi pe nedrept. O a doua modificare radicald a codului penal deci sd constee, in a-l

pune la acelag nivel la care s'a inillat azi noliunea de drept.in aceastd ordine de idei d-l Ministru Th. feculeg spune intr'un interview publicat in

,,Dacia" din 28 Martie 1919 referitor la chestiunea introducerei codului penal in Basarabia

urmdtoarele:,,Astfel, Ia unificarea Codului Penal s'au pistrat de Comisiune, unele dispoziliuni bune din

codul basarabean cum sunt 1J Socotirea timpului petrecut in prevenlie in durata pedepsei;

2) Liberarea condilionatd inainte de termen pentru buni purtare; 3) Articolul privitor la

seducliune care, in caz de ademenire sub fhgiduiala solemni de cdsdtorie, prevede pedeapsS".

Bine inleles cf, in codul penal al RomAniei Mari trebue nu numai sd adoptdm toateaceste modificiri, dar trebue sd generalizdm modificirile astfel ca si garanteze o cAt maibund dreptate.

Principiul libertdlei la 1810 era un cAgtig recent al revolufiunei franceze. Azi rdsboiul euro-pean I'a infiptuit realmente gi codul penal trebue sd cuprindi toate garanfiile cari se impun a filuate in lumea democratici de azi pentru a garanta in mod absolut libertatea tuturor.

Codul comerciaf sunt de pirere sd nu sufere mai nici o modificare. Codul nostru comercial,

incontestabil ci este bun, dar totugi are unele dispozifiuni gregite; de exemplu, impuneforme mai grele pentru sechestrele asigurltoare gi pentru popriri decAt cele ordinare dinprocedura civild. Daci sunt de pirere si-l introducem in forma lui actuald in RomAniaMare, aceasta nu este din cauza calit5lilor lui cdci este dela sine inleles ci ar trebui cel pulinsi indreptdm erorile prea evidente.

Precum am spus, comisiunea parlamentare internalionall pentru dreptul comerciallucreazi cu multd stiruin!5 gi sper cd, in curAnd, munca sa perseverenti pe care n'(a)uintrerupt-o nici in timpul risboiului, va atinge scopul dorit o codificare internalionalS inmaterie comerciald. La acea dat5, care nu poate fi mai indepirtatd de 2-3 ani, RomAnia carea aderat la comisiune, va avea un nou cod comercial. Cum nu este bine si schimbdm preades legile, sunt de pirere si aplicdm pAnd atunci in RomAnia Mare Codul nostru comercial.

$i pentru a nu produce prea mari perturbaliuni in !5rile alipite si-i aducem o importantdmodificare, sd d5m curs legal uzurilor comerciale.

Procedura civild este un cod care n'a corespuns agteptirilor. Procedura noastrd este

gicanitoare, greoaie, face ca procesele si devind interminabile.

a Codul Armenopol, Codul Andronachi Donici, din cari primul se aplicb acum in nordul Basarabiei.

II

ttIk a dreptului roman, influenlat

fe ;echi moldovenegti{.pc:dul penal gi procedura penalS.p ca-cteristice. Carul civilizaguneip i::e in el numai pe oamenii de

@:5i excroci 9i pungagi, astfel ciP :eugit se se sffecoare printre!ei;e sd se ia pentru a asigura op- s; celor civilizali, Codul penal al

Fea refonmei morale.B:Jr recunoscut ci nu este drept

F* in prevenlie. De asemenea cuI la daune interese tutulor celorl*;-ui penal deci sd constee, in a-ltE-: infr'un interview publicat inhcerei codului penal in Basarabia

fsiune, unele dispoziliuni bune dinI in prevenlie in durata pedepsei;6 purtare; 3) Articolul privitor laE de cisitorie, prevede pedeapsd".rbue nu numai si adoptSm toateh asrfel ca si garanteze o cAt mai

lr,tiunei franceze. Azi risboiul euro-di toate garanliile cari se impun a fiabsolut libertatea tuturor.modifi care. Codul nostru comercial,

Jiuni gregite; de exefnplu, impunefrr popriri decAt cele ordinare dint in forma lui actuali in Rom1niala sine inleles cd ar trebui cel pulin

4tionald pentru dreptul comercialczl sa perseverentd pe care n'(aJulorit: o codificare internalionalS indepdrtatl de 2-3 ani, RomAnia caretm nu este bine si schimbim prearinia Mare Codul nostru comercial.e alipite sd-i aducem o importanti

teptirilor, Procedura noastrd estenbile.

L se aplicd acum in nordul Basarabiei.

Problema unificirei legislaliuneiin Rom6nia Mare | 1

O bund proceduri trebue sdmijloace simple gi repezi.

Dreptatea cAgtigatd prea greuparte.

asigure triumful dreptdfei; dar si realizeze aceasta prin

gi foarte tArziu, echivaleazl cu o nedreptate, cel pulin in

Se impune deci sd modificdm radical procedura civili gi sd combinim RomAniei Mari, oproceduri simplS, ciutAnd principiile gi metodele bune, ori unde le am gisi sd le adoptdm.

Precum se vede unificarea legislafiunei este o problemi foarte importantS, care reclamdrnuncl multd 9i perseverenfd. Chestiunea s'a pus pentru prima oard in congresul avocalilordela Sibiu din Februari e 1919. Meritul revine deci fralilor nogtri.

in fruntea hotirarilor congresului sti chestiunea unificirei legislaliunei:,,Pentru intocmirea unui cod general pentru toate provinciile cuprinse in RomAnia-Mare, si

se institue, frrd intArziere, o mare comisie codificatoare in Bucuregti, din care si faci parte ceimai eminenli jurigti gi al;i factori sociali din RomAnia veche, Ardeal, Bucovina gi Basarabia,

PAni la unificarea diferitelor coduri si se renunle Ia reforme parfiale, cari il loc sd neapropie, ne depdrteazi de unire".

Prin aceasti hotirAre, nu numai cd s'a pus chestiunea dar s'a gi indicat calea practicipentru a ajunge la solulionarea ei.

De atunci au trecut mai mult de gase luni gi nu s'a flcut inci nimic. Se va spune cltre ceicirora le incumbd datoria de a se ocupa de chestiune, ci fiind preocupali de conferinla depace de la Paris n'au avut nici posibilitatea nici linigtea necesard pentru a lucra; apoi amavut de dat lupte pe Tisa gi pe Nistru.

Acestea pot constitui o scuzd dar nici intr'un caz o apArare temeinici.In 1916, tunul bubuia la Verdum gi Comisiunea parlamentari internalionald de come4

lucra Ia Paris. in 1917 Venefia era serios ameninfat5, dar aceeagi comisiune continua lucrdrilesale la Roma. in 1918 armata a III-a Englezi era ameninlatd si fie aruncati in Ocean, iarcomisiunea persevera de a lucra la Londra. Belgia este acum tot aga de preocupati ca gi noide conferinla Picei dela Paris, dar aceasta nu o impiedici de a intruni la Bruxelles in Mai1919, comisiune, pentru codul de comer!.

CAnd este gtiut ci jurigtii nogtri de seami, n'au fost tofi trimigi la Paris, n'au luptat nicipe Nistru nici pe Tisa, apare ca o mare gregeald faptul ci n'au fost chemali si munceascipentru unificarea legislafiunei.

Dovada cd s'ar fi putut lucra cu folos, se poate deduce din aceia ci comisiuni neoficialeintocmite de baroul de llfov au lucrat in acest timp.

in Februarie 1919 in conformitate cu hotdrArile congresului confratilor nogtri din Ardeal,am propus prin Ziarul ,,Universul", convocarea la Bucuregti a unui congres al tuturor avoca-lilor din RomAnia Mare precum 9i sI se institue comisiuni de avocafi gi magistrali cari siadune material gi si prepare unificarea legislafiunei. Baroul de Ilfov a primit propunerea giintr'o Adunare linute in aceasti sal5, s'au constituit diversele comisiuni gi s'a dispus a se con-voca congresul avocalilor pentru ziua de mAine 1,6/29 lunie 1919. Nu gtiu motivele pentrucari congresul nu se !ine, dar pot afirma cd Comisiunile au lucrat gi lucreazi serios.

Comisiunea pentru modificarea legei organice a corpului de advocali care lucreazi subpregedinfia d-lui D. Dobrescu prodecan, a terminat aproape lucrarea sa gi se sperl ca pAndla toamnd o va da publicitSlei.

In proectul de iege ce s'a intocmit, se iau garanlii nu numai pentru nafionalitatea, vArsta9i cunogtinlele juridice ale viitorilor avocafi, dar gi pentru onorabilitatea Si moralitatea lor.