Revista Regio nr.30 iulie 2014

Nr. 30, Iulie 2014

SĂNĂTATEA, TRATATĂ CU FONDURI EUROPENE

Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti Ilfov:„Cei peste 500 de voluntari care fac gărzi sunt o completare importantă a resurselor umane limitate pe care le avem. Fără ei, ne-ar fi infinit mai greu.“

Târgovişte: din anii ’70, direct la „Anatomia lui Grey“

Fondurile europene, o şansă pentru comunităţile defavorizate

Târgu Mureş: o lecţie de management în sănătate

www.inforegio.ro2

e-mail: [email protected] [email protected]

Tel.: 0372 11 14 09

REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOIREDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCUCORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

Editorial

Ovidiu NAHOI

www.inforegio.ro

Dezvoltarea comunităţilor şi creşterea calităţii vieţii, obiective fun-damentale ale politicilor din toate statele membre ale Uniunii Europene, sunt de neimaginat fără o stare generală bună de sănătate a oamenilor. Investiţiile în sănătate se regăsesc în creşterea productivităţii muncii şi în gradul mai ridicat de participare a oamenilor la viaţa publică.

Problema este că menţinerea unei bune stări de sănătate în rândul cetăţenilor nu este un obiectiv aflat chiar la îndemâna tuturor guverne-lor. Sănătatea publică reprezintă o problemă greu de rezolvat pentru statele mai sărace, însă şi bugetele statelor mai bogate resimt tot mai mult presiunea costurilor. Tehnologiile de ultimă oră sunt costisitoare, iar procesul de îmbătrânire a populaţiei, alături de creşterea duratei me-dii de viaţă, ridică provocări noi, greu de imaginat acum câteva decenii.

România trebuie să găsească răspunsuri la o multitudine de probleme pentru a asigura un sistem de îngrijire a sănătăţii la standarde europene. O mare parte din aparatura spitalelor şi policlinicilor este uzată moral şi fizic, multe clădiri au ele însele nevoie de reparaţii. Iar la acestea se adaugă problemele legate de factorul uman. Salariile mici din sistem îi împing pe mulţi specialişti să-şi caute posturi în străinătate, mult mai bine plătite şi condiţii de lucru mult mai bune. Liberalizarea accesului pe piaţa muncii în UE, la 1 ianuarie 2014, a înlăturat şi ultimele bariere din calea medicilor şi asistenţilor care doresc să plece din ţară.

Şi totuşi, ceva se întâmplă. Fondurile europene încep să-şi aducă o contribuţie importantă la spargerea acestui cerc vicios generat de lipsa dotărilor. Iar autorităţile locale au înţeles că fără a atrage bani pentru investiţii în sănătate, dezvoltarea comunităţilor este imposibilă.

Vă prezentăm în actuala ediţie a revistei noastre o serie de reuşite în domeniul renovării şi reutilării instituţiilor sanitare cu ajutorul fonduri-lor Regio. Sunt argumente în sprijinul ideii că lucrurile pot fi mişcate în direcţia bună. Şi sunt tot atâtea exemple de urmat pentru alte localităţi, mai mari sau mai mici, ale României.

INVESTIŢII ÎN SĂNĂTATE, INVESTIŢII ÎN VIITOR

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORIIDoriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat

local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra-diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum nea voastră pe adresa: [email protected]ţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi

primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale2007-2013

IULIE 2014 3

04 SEMNAL EUROPEANStrategii, politici şi finanţări europene pentru sănătate

06 INTERVIUAlis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă

Bucureşti Ilfov: „Fără cei 500 de voluntari ne-ar fi infinit mai greu“

10 ŞTIRI REGIONALE

12 DOSAR: SĂNĂTATEA, TRATATĂ CU FONDURI EUROPENEBrăila: servicii de calitate pentru 145.000 de pacienţi

Brâncuşi, o policlinică medicală tânără într-un cartier tânăr

Târgovişte: din anii 70, direct la „Anatomia lui Grey“

Beiuş: clădire istorică, spital nou

Târgu Mureş: o lecţie de management în sănătate

Fondurile UE au resuscitat Ambulatoriul Spitalului Judeţean Suceava

Moldova Nouă salvează sănătatea

Servicii medicale mai bune pentru locuitorii din Orşova

26 REGIUNI EUROPENEFranţa: îngrijirea medicală la distanţă, mai eficientă şi mai ieftinăAustria: turismul medical revigorează staţiunile montane

30 INFORMAŢII UTILE31 EURO-TURCălătorie culinară prin Europa

SUMAR

www.inforegio.ro4

Semnal european

Importanţa sănătăţii este inutil de argumentat — pur şi simplu este imposibil pentru o ţară să se dezvolte fără a beneficia de un nivel bun de sănătate al locuitorilor săi. Între principiu şi starea de fapt există, însă, diferenţe majore, ce ţin şi de lipsa banilor, şi de lipsa unei strategii. Instituţiile europene vin în sprijinul statelor membre cu strategii în domeniul sănătăţii.

VLAD BÂ[email protected]

Investiţiile în sănătate ocupă un loc central în Strategia Europa 2020, document-cheie pentru re-formele propuse de UE care ţin

cont de trei principii de bază. Unul dintre acestea prevede că bugetele sistemelor de sănătate nu trebuie neapărat să fie mari, ci în primul rând să fie cheltuite mai inteligent. Al doilea arată că este nevoie de in-vestiţii în domeniu, în special prin programele de promovare a stării bune de sănătate. Al treilea prevede

că sunt necesare investiţii în asigu-rările de sănătate, pentru a reduce inegalităţile şi excluziunea socială.

În februarie 2013, Comisia Euro-peană a publicat un document de lucru privind investiţiile în sănătate, prin implementarea Fondului Social European în perioada 2014-2020. În plus, fondurile structurale şi de coe-ziune pot cofinanţa investiţiile în să-nătate ale statelor membre care ur-mează o strategie coerentă. Aceasta ar putea avea ca primă abordare in-vestiţii în infrastructura de sănătate care implică schimbarea radicală a sistemului — în particular mutarea

de la modelul centrat pe spitale că-tre serviciile integrate şi îngrijirea cu sprijinul comunităţii.

REDUCEREA INEGALITĂŢILOR

O altă abordare, sprijinită finan-ciar de UE, este îmbunătăţirea ac-cesului la servicii de sănătate suste-nabile, înalt calificate şi la un preţ convenabil. Aici, un accent special se pune pe reducerea inegalităţilor în-tre regiuni şi îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale pentru grupu-rile dezavantajate şi comunităţile marginalizate. De asemenea, sunt

STRATEGII, POLITICI ŞI FINANŢĂRI EUROPENE PENTRU SĂNĂTATE

FOTO

: sh

utte

rsto

ck

IULIE 2014 5

Semnal european

sprijinite proiectele care promovea-ză adaptarea, îmbunătăţirea compe-tenţelor şi învăţarea continuă a forţei de muncă din domeniul sanitar. Nu în ultimul rând, UE sprijină programele de angajare a forţei de muncă îna-intate în vârstă, pentru a promova o viaţă activă şi, prin urmare, mai lun-gă. Oportunităţi financiare se oferă şi prin programul UE pentru cercetare şi inovare, Orizont 2020.

BANI EUROPENI PENTRU SĂNĂTATE

Cel mai important document eu-ropean în domeniul sănătăţii este, de departe, Regulamentul 282/2014 al Parlamentului şi al Consiliului Eu-ropean din 11 martie 2014. Acesta vizează instituirea celui de-al trei-lea program de acţiune a Uniunii în domeniul sănătăţii, pentru perioada 2014 - 2020. Comisia precizează în document că programul ar trebui să se aplice pentru o perioadă de şapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianu-al. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului pentru pe-rioada amintită este de peste 449 mi-lioane de euro, la preţurile actuale. Creditele anuale sunt autorizate de către Parlamentul European şi Consi-

liu, în limitele cadrului financiar mul-tianual. În privinţa formelor de inter-venţie, contribuţiile financiare din partea Uniunii iau forma granturilor, a achiziţiilor publice sau a oricăror alte forme de intervenţie necesare.

Se pot atribui granturi pentru a finanţa acţiuni cu o valoare adăuga-tă clară pentru UE, cofinanţate de către autorităţile competente din domeniul sănătăţii sau de către alte organisme publice, neguvernamen-tale sau private. Astfel de sume pot primi şi ONG-urile. Trebuie precizat că granturile acordate de Uniune nu depăşesc 60% din costurile eligibile pentru o acţiune referitoare la un obiectiv al programului sau pentru funcţionarea unui ONG.

În cazuri de utilitate excepţio-nală, contribuţia din partea UE poate fi de până la 80% din costurile eligibi-le. Aceasta vizează situaţiile în care cel puţin 30% din bugetul acţiunii propuse este alocat statelor membre al căror Venit Naţional Brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. De asemenea, vizează situaţiile în care participă la acţiu-ne organisme din cel puţin 14 state membre, din care cel puţin patru sunt ţări al căror VNB pe cap de lo-cuitor este mai mic de 90% din media UE. Foarte important, Comisia poate

lua în considerare, în programul de activitate pentru 2014, costurile le-gate direct de punerea în aplicare a acţiunilor sprijinite, pentru a fi eli-gibile pentru finanţare începând cu 1 ianuarie 2014, chiar dacă au fost acoperite de către beneficiar anteri-or depunerii cererii pentru grant.

CRITERII DE CALIFICARE

Beneficiarii eligibili pentru gran-turi sunt organizaţiile, autorităţile pu blice, organismele din sectorul pu-blic legal constituite, în special insti-tuţiile de cercetare şi de sănătate, universităţile şi instituţiile de învăţă-mânt superior. În privinţa ONG-urilor, sunt eligibile cele care nu au scop lu-crativ şi nu fac obiectul unor conflic-te de interese de natură industrială, comercială, profesională sau de altă natură. De asemenea, ONG-urile care se califică pentru granturi trebuie să îşi desfăşoare activitatea în domeniul sănătăţii publice, joacă un rol impor-tant în procesele de dialog civil la nivelul UE şi urmăresc cel puţin unul dintre obiectivele specifice ale pro-gramului. În plus, ONG-urile trebuie să fie active în Uniune şi în cel puţin jumătate din statele membre.

Pachetul financiar pentru program poate include şi cheltuielile legate de activităţile de pregătire, monitoriza-re, control, audit şi evaluare, nece-sare pentru gestionarea programului şi pentru atingerea obiectivelor sale. Asta mai ales în ceea ce priveşte stu-diile, reuniunile, acţiunile de infor-mare şi comunicare, inclusiv comu-nicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi acoperite în măsura în care ele sunt legate de obiectivele generale ale programului. Pot fi acoperite şi cheltuielile legate de reţelele IT care se concentrează pe schimbul de in-formaţii, precum şi orice alt tip de cheltuieli privind asistenţa tehnică şi administrativă pe care le acoperă Comisia în contextul gestionării pro-gramului.

www.inforegio.ro6

Interviu

Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov are

circa 40% deficit de personal. Tocmai de aceea, voluntariatul, cel puţin la SABIF, este foarte

important.

ALIS GRASU, MANAGERUL SERVICIULUI DE AMBULANŢĂ BUCUREŞTI ILFOV:

„FĂRĂ CEI 500 DE VOLUNTARI NE-AR FI INFINIT MAI GREU“

Un voluntar cu multă, multă dăruire, un telefon mobil şi aplicaţia potrivită. Toate acestea stau la baza unui proiect unic în România. Revista Regio v-a prezentat în ediţia din luna aprilie câteva informaţii despre proiectul „Există un erou în fiecare dintre voi“, pus la punct de către Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) şi Societatea de Salvare Bucureşti. Cei peste 500 de voluntari care fac gărzi la Salvare sunt astăzi de mare ajutor în importanta misiune de salvare de vieţi omeneşti. Managerul SABIF, dr. Alis Grasu, ne-a vorbit despre acest proiect, dar şi despre problemele cu care se confruntă cel mai mare serviciu de ambulanţă din România.

ELENA [email protected]

REGIO: Conduceţi cel mai mare Serviciu de Ambulanţă din ţară. Cum reuşiţi să-l menţineţi pe „li-nia de plutire“?

Alis Grasu: Este o slujbă de 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, iar un serviciu care funcţionează continuu produce continuu proble-me care trebuie rezolvate rapid. SABIF este, deocamdată, singura ambulanţă regională şi reuşeşte să funcţioneze nu doar prin eforturile conducerii, ci mai ales prin efortu-rile anonime şi continue ale celor peste 800 de „membri ai familiei“ salvariştilor.

REGIO: Care este cea mai

mare problemă cu care vă con-fruntaţi?

Alis Grasu: Fără niciun du-biu, lipsa de personal. Aceas-tă boală cronică te consumă, deoarece se reflectă direct în capacitatea de răspuns, cu im-plicaţii şi repercusiuni directe asupra sănătăţii angajaţilor. Con-cret, Serviciul de Ambulanţă Bucu-reşti-Ilfov are circa 40% deficit de personal. Tocmai de aceea, volunta-riatul, cel puţin la SABIF, este foarte

important. Cei peste 500 de volun-tari care fac gărzi sunt o completare importantă a resurselor umane limi-tate pe care le avem. Fără ei, ne-ar fi infinit mai greu.

REGIO: Aţi iniţiat şi un pro-gram special destinat voluntari-lor. De ce este acesta important pentru pacienţi?

Alis Grasu: „Există un erou în fiecare dintre voi“ este un proiect de alertare a voluntarilor pregătiţi să acorde primul ajutor. Ei răspund la cazurile de cod roşu sau galben (urgenţe) care se produc în locuri publice. Practic, voluntarii aflaţi pe o rază de 1.000 de metri de caz pri-mesc un mesaj cu adresa şi o scurtă descriere a evenimentului. Ei inter-vin până la sosirea echipajelor spe-cializate (SABIF, ISU, SMURD). Apoi, profesioniştii preiau intervenţia. Scopul este să reducem timpul în

care nimeni nu intervine la o du-rată mai mică de 5 minute.

REGIO: Poate sistemul de sănătate din România să ofere îngrijire medicală la standarde europene?

Alis Grasu: S-a demon-strat că da. Cel puţin în pre-spital, nu avem de ce să ne fie

ruşine cu serviciile oferite pa-cienţilor români. Cred chiar că ne putem compara cu cei mai buni din Europa.

REGIO: Funcţionează corect

IULIE 2014 7

Interviu

în România relaţia pacient-medic de familie-îngrijire pre-spital-ur-genţă?

Alis Grasu: E o problemă com-plexă şi grea. Relaţia medic–pa-cient, în general, în România, s-a deteriorat continuu în ultimii 10-15 ani. Nu are rost să cercetăm de ce sau din cauza cui. Cert este că, fără o intervenţie hotărâtă, fără o

cooperare a tuturor celor implicaţi, sunt şanse ca această problemă să ducă la destabilizarea întregului sis-tem. Cât despre urgenţe, pre-spital şi medicii de familie, părerea mea este că statul nu a ştiut să gestio-neze corect condiţiile. Astfel, am ajuns de la o participare masivă a medicilor de familie la acordarea asistenţei în pre-spital, cum era în

anii ‘90, la situaţia actuală, în care nici măcar consultaţiile la domiciliu nu mai sunt susţinute de medicii de familie.

REGIO: În momentul de faţă,

unde ar trebui investite fonduri în domeniul sanitar? Dotări, infra-structură, motivarea personalu-lui, salarii la standarde europene?

Alis Grasu: Sunt priorităţi di-ferite, în funcţie de domeniu sau specializare. Preţ de 25 de ani, în sănătate s-au făcut economii doar pe baza menţinerii salarizării la un nivel inacceptabil de scăzut, ce a dus la consecinţe care acum au de-venit foarte grave. În infrastructură s-a mai investit, aparatură s-a mai cumpărat, doar personalul a fost tratat cu o totală desconsiderare. Plătim acum pentru aceste politici păguboase.

REGIO: Ajung suficienţi bani în

sănătate? Cum ne-ar putea ajuta fondurile europene?

Alis Grasu: Banii din sănătate nu sunt suficienţi şi nu vor fi încă ani buni de acum încolo. Până nu vom ajunge la o alocare de minim 6% din PIB, nu putem vorbi de o finanţa-re acceptabilă. Banii europeni sunt buni în măsura în care pot fi accesaţi şi se asigură cofinanţarea necesară.

REGIO: Se vorbeşte tot mai des

despre un exod al medicilor foar-te bine pregătiţi spre străinăta-te. Ce măsuri ar trebui luate pen-tru a-i păstra în România?

Alis Grasu: Nu doar banii îi fac pe doctori să aleagă un loc de muncă în străinătate. Lipsa de respect pentru munca lor, atacurile tot mai dese din partea mass media şi a pacienţilor, legislaţia care uneori îi dezavanta-jează, lipsa de orizont în dezvolta-rea profesională, toate acestea con-tribuie la exodul cadrelor medicale. Sunt necesare măsuri care trebuie să trateze fiecare din aceste motive de nemulţumire.

www.inforegio.ro8

COPIII, APROAPE O TREIME DIN POPULAŢIA URBANĂ MARGINALIZATĂ

FONDURILE EUROPENE, O ŞANSĂ PENTRU COMUNITĂŢILE DEFAVORIZATE

Dacă aş fi un călător în timp, m-aş întoarce la începutul anilor ’90 şi aş compara oraşele gri, cu blocuri vechi, cu urbea modernă, presărată cu zgârie-nori, cu centre comerciale luxoase, tipică prezentului nostru. Doar aşa se poate vedea pasul uriaş făcut de ţara noastră în ultimii ani, diferenţa pe care nu o simţim zi de zi, dar care ne uimeşte atunci când o constatăm la distanţă de câţiva ani.

DANIELA [email protected]

Dar ceea ce ne uimeşte şi mai tare este faptul că, alături de zonele moderne, asemă-nătoare celor din oricare

ţară europeană, la doar câţiva me-tri distanţă, descoperim comunităţi defavorizate: zone de gheto-uri, cu blocuri de proastă calitate, adăpos-turi improvizate, locuinţe sociale improprii, străzi insalubre, locuite de oameni care nu au acces la edu-caţie sau la un loc de muncă decent, având o stare precară de sănăta-te, zone în care ponderea mamelor singure este crescută, numărul de copii este foarte mare, iar numărul infracţiunilor comise de minori este

pe măsură. Şi ne întrebăm cum de mai sunt acolo, de ce nu face nimeni nimic pentru aceşti oameni.

Şi, totuşi, investiţii se fac, edi-lii alocă bani îmbunătăţirii nivelului de trai din aceste zone, ONG-urile derulează proiecte ce vizează pro-bleme punctuale. Doar că aceste in-vestiţii nu au coerenţă, nu acoperă toate nevoile, iar fondurile insufici-ente sunt doar un motiv.

Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional în parteneriat cu Banca Mondială a derulat proiectul „Elaborarea stra-tegiilor de integrare pentru zonele de sărăcie şi comunităţile defavori-zate”, cu un buget de 450.000 euro, al cărui scop a fost identificarea şi definirea cu exactitate a comu-nităţilor urbane marginalizate, în scopul fundamentării viitoarelor in-vestiţii care vor viza îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor comunităţi.FO

TO:

Banc

a M

ondi

ală

FOTO

: Ba

nca

Mon

dial

ă

Interviu

Zonă de tip ghetou

Zonă de tip mahala

IULIE 2014 9

Astfel, au fost stabilite tipologii ale zonelor şi comunităţilor în dis-cuţie, au fost elaborate hărţi ale să-răciei cu accent pe zonele cele mai afectate, având comunităţi sărace, discriminate, marginalizate sau aflate în risc de excluziune socială, şi a fost elaborat un manual de in-tervenţie integrată pentru incluziu-nea acestora. Pentru a facilita deru-larea proiectelor dedicate acestor comunităţi, finanţate din fondurile europene alocate pentru perioada

2014-2020, au fost elaborate propu-neri de proiecte–pilot pentru Brăila, Slobozia şi Târgu Mureş, în care s-au analizat problemele şi nevoile co-munităţilor marginalizate din aces-te oraşe şi au fost propuse soluţii pentru soluţionarea acestora.

Experţii care au lucrat în cadrul acestui proiect au depus eforturi uriaşe pentru a aduna toate date-le existente la Institutul Naţional de Statistică şi la alte instituţii ale statului şi pentru a verifica, pe te-ren, informaţiile astfel centralizate. Can titatea uriaşă de informaţii acu-mulate a folosit la întocmirea unui Atlas al zonelor urbane marginaliza-te din România.

Studiul realizat de experţii Băn-cii Mondiale nu s-a limitat doar la a trasa hărţi ale zonelor care necesită cea mai mare atenţie, din punct de vedere al investiţiilor, ci a analizat, în profunzime, cauzele care au con-tribuit la crearea acestor zone, la degradarea stării lor, şi au propus

soluţii concrete. De la reglementări legate de dreptul de proprietate în mahalale, până la modificarea normelor fiscale aplicabile locuito-rilor acestor zone, toate aspectele au fost incluse în studiu, analizate, fundamentate şi constituie baza de analiză pentru unul dintre viitoarele domenii de finanţare ale Programu-lui Operaţional Regional 2014-2020.

Acelaşi studiu a evidenţiat faptul că eforturile autorităţilor, ale orga-nismelor care activează în domeniu nu vor fi suficiente fără responsa-bilizarea acestor comunităţi, fără pro movarea exemplelor pozitive din rândul acestora şi fără sancţiona-rea comportamentelor indezirabile. Pen tru că, de cele mai multe ori populaţia majoritară este reticentă faţă de investirea banilor publici în aceste comunităţi izolate, implica-rea tuturor, transparenţa deciziilor şi a modului de cheltuire a fonduri-lor constituie factori esenţiali, care contribuie la succesul oricărei stra-tegii pentru dezvoltare dedicate zo-nelor aflate în dificultate.

Programul Operaţional Regional 2014-2020 va dedica o axă priorita-ră regenerării economice şi sociale a comunităţilor sărace din oraşe, ce va fi implementată prin strategii integrate, dezvoltate pe baza iniţi-ativelor locale gestionate la nivelul comunităţilor. Proiectul despre care am vorbit mai sus este un instru-ment esenţial pentru fundamenta-rea nevoilor de investiţii în cadrul acestei axe a viitorului program.

Suceava

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Bacău

Covasna

Harghita Vaslui

Galaţi

Tulcea

Constanţa

Brăila

IalomiţaIlfov

BUCUREŞTI

Dâmboviţa

Vâlcea

Mehedinţi

Gorj

OltDolj

PrahovaArgeş

BraşovSibiu

Alba

Bihor

Satu-Mare

Hunedoara

Caraş-Severin

Timiş

Arad

Mureş

Bistriţa-Năsăud

Maramureş

Cluj

Giurgiu

Teleorman

Călăraşi

Buzău

Sălaj

Vrancea

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011

TIPOLOGIA ZONELOR URBANE

FOTO

: Ba

nca

Mon

dial

ă

FOTO

: Ba

nca

Mon

dial

ă

Interviu

Zonă de tip ghetou

Zonă de tip mahala

Populație stabilă

Regiune

Județ% populație în zone nedezavantajate

% populație în zone dezavantajate pe locuire

% populație în zone dezavantajate pe ocupare

% populație în zone dezavantajate pe capital uman

% populație în zone marginalizate

% populație în zone cu instituții sau cu mai puțin de 50 de persoane

www.inforegio.ro10

Ştiri regionale

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

PESTE 200 DE FILME DIN 55 DE ŢĂRI LA TIFFMii de cinefili din România şi-au dat întâlnire la Cluj, unde a avut loc cea mai spectaculoasă ediţie de până acum a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). În cele zece zile de festival, care s-a încheiat pe 8 iunie, au fost proiectate 217 filme din 55 de ţări, s-au organizat concerte şi dezbateri în spaţii publice, iar iubitorii de film au avut şansa să se întâlnească la sesiunile speciale „Question and Answer“ cu actori ro-mâni şi cu vedete internaţionale. Invitată de onoare a fost actriţa Debra Winger, nominalizată la Oscar. O selecţie a filmelor de la cea de-a 13 a ediţie TIFF a fost prezentată şi la Bucureşti, tot în luna iunie.

AU PRIMIT CERTIFICATUL„ŞCOALĂ EUROPEANĂ“

Elevi cu rezultate bune, o programă de nivel european, activităţi extraşcolare interesante. Acestea au fost atu-urile pentru care trei unităţi de învăţământ din Bacău au primit, în luna mai 2014, certificatul de „Şcoală eu-ropeană“. Este vorba despre Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“, Şcoala Gimnazială „Al. I. Cuza“ şi Colegiul Naţional „Ferdinand I“, declarate câştigătoare în com-petiţia organizată de Ministerul Educaţiei şi desfăşurată sub patronajul Parlamentului European. Certificatele au fost înmânate reprezentanţilor unităţilor şcolare la Pa-latul Victoria şi fiecare instituţie de învăţământ a primit şi câte 5.000 de lei. Aceasta a fost cea de-a XI-a ediţie a competiţiei destinate învăţământului preuniversitar.

PISTĂ DE BICICLETE PECANALUL BEGA, PÂNĂ ÎN SERBIAUn proiect atrăgător pentru iubitorii de sport şi de tu-rism a fost demarat la Timişoara. La sfârşitul lunii mai 2014 au început lucrările la o pistă de biciclete de 37 de kilometri care începe la Podul Modoş, ultimul pod din oraş, şi se termină, în prima fază, la graniţa cu Serbia. În 2015, conform autorităţilor, traseul va fi prelungit şi în ţara vecină. Lucrările în cadrul proiectului transfron-talier între România şi Serbia au fost demarate în zona ecluzei de la Sânmihaiul român. Termenul de finalizare pentru realizarea pistei este decembrie 2014. Tot în ca-drul acestui proiect se va realiza şi un punct de trecere a frontierei pentru biciclişti.

PREMIANŢII DIN BRAŞOV,RECOMPENSAŢI FINANCIAR

Ai carte, ai parte… de premii importante! Autorităţile locale din Braşov au decis că elevii premianţi, de la clasa I până la clasa a XII-a, vor fi recompensaţi cu premii în bani, la sfârşitul acestui an şcolar. Elevii „cu coroniţă“ vor primi 300 de lei, cei care iau premiul al doilea se vor alege cu 200 de lei, iar cei care încheie anul cu premiul al treilea, 100 de lei. Iniţiativa are ca scop stimularea performanţei în şcoli, iar hotărârea a fost luată cu unanimitate de voturi în Consiliul Local. Pe lângă premiile în bani de la sfârşit de an, elevii buni la învăţătură ar mai putea primi lunar, burse în valoare de 30 de lei.

FOTO

: w

ww

.voc

eatr

ansi

lvan

iei.

roFO

TO:

ww

w.t

ion.

ro

FOTO

: ba

caul

ive.

roFO

TO:

ww

w.m

esag

erul

.ro

IULIE 2014 11

Ştiri regionale

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUD MUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

ELEVI ROMÂNI, LAL’EUROPE EST SERVIEGastronomia tradiţională românească a fost promova-tă în Polonia de un grup de elevi şi profesori din Gorj. Evenimentul a avut loc în luna mai, în cadrul proiectului „L’Europe est servie“ (Europa este servită). Participan-ţii români de la Liceul Tehnologic General „Constantin Şandru“ din Bâlta, comuna Runcu, au făcut schimb de experienţă cu delegaţiile din Grecia, Italia şi Franţa şi au discutat cu oficialităţi din regiunea Krapkowicke. Nu a fost uitată nici componenta turistică a proiectului: elevii au refăcut traseul parcurs de Papa Ioan Paul II, patronul spiritual al şcolii-gazdă. O întâlnire similară va fi găzdui-tă, în decembrie 2014, şi de ţara noastră.

DELTA DUNĂRII,PROMOVATĂ ÎN EUROPA

Frumuseţea şi unicitatea Deltei Dunării vor fi prezentate europenilor printr-o expediţie inedită. Iniţiatorul acestui proiect este bloggerul Doru Panaitescu, care a început în mai 2014, împreună cu alţi 20 de bloggeri, o călătorie prin cele opt delte ale Europei. Primele două delte vizate au fost Delta Ropotamo (Bulgaria) şi Delta Nestos (Grecia), situate în sud-estul Europei, iar localnicii au aflat detalii despre Delta Dunării, mulţi declarând că abia aşteaptă să-şi petreacă aici vacanţa. Până la sfârşitul lui 2014, vor avea loc expediţii şi în Delta Atmatei (Lituania), Delta Rhonului (Franţa), Delta Padului (Italia), Delta Ebrului (Spania) şi Delta Lumi Drin (Albania).

CĂLDURĂ ŞI CURENTDIN ALIMENTE EXPIRATE! Proiect inedit şi unic în România, în domeniul reciclării deşeurilor; margarina, îngheţata, muştarul, maioneza sau alte produse alimentare expirate vor fi transforma-te în energie regenerabilă. Proiectul a fost pus la punct de către Unilever şi Grupul Genesis Biopartner. Deşeu-rile alimentare vor fi procesate în fabrica de biogaz din comuna Filipeştii de Pădure (Prahova). Produsele vor fi transformate în biogaz şi, ulterior, în energie regene-rabilă. Energia electrică astfel obţinută este livrată în reţeaua naţională, iar energia termică, sub formă de abur şi apă caldă, către un consumator local. Staţia pro-cesează zilnic 50 de tone de substrat organic.

AUR PENTRU MEDICI ROMÂNI LA GENEVA

O echipă de medici de la Spitalul Colentina din Bucureşti a câştigat medalia de aur la salonul de inventică de la Geneva pentru realizarea unui simulator destinat instruirii medicilor rezidenţi şi specialiştilor urologi. Aparatul îi va ajuta pe specialiştii care efectuează intervenţii chirurgicale de înlăturare a litiazei renale (piatră la rinichi) să-şi perfecţioneze tehnica. Invenţia medicilor Victor Cauni, Cristian Perşu şi Felix Voinea a mai primit pentru acest simulator şi premiile Technopol Moscova şi Arabia Saudită. Conform specialiştilor, simulatorul care reprezintă o premieră mondială va fi pe piaţă în cel mult doi ani.

FOTO

: w

ww

.x-t

ours

.ro

FOTO

: st

iri.

ph

FOTO

: w

ww

.sen

sotv

.ro

www.inforegio.ro12


BRĂILA: SERVICII DE CALITATE PENTRU 145.000 DE PACIENŢI

Ca şi alte unităţi sanitare, nu cu mult timp în urmă, Ambulatoriul de la Brăila era în pericol de a nu mai obţine autorizaţia de funcţionare. Acum, pacienţii au la dispoziţie un spital modern şi un ambulatoriu care funcţionează la standarde înalte de calitate. Fondurile Regio au fost esenţiale pentru atingerea acestor obiective.

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Ambulatoriul de Specialitate integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila oferă servicii pentru cetă-

ţenii din toate localităţile judeţului (40 de comune, 3 oraşe mici şi mu-nicipiul Brăila). În fiecare an solicită serviciile medicale în ambulatoriu un număr mediu de 145.000 de pa-cienţi, conform fluxului din perioa-da 2005-2007. Şi încă o problemă! „Intervenţia a fost de prioritate ma-ximă din cauza faptului că spaţiul şi dotările aferente erau în pericol să nu mai obţină autorizaţia de func-ţionare de la Ministerul Sănătăţii Publice, înainte de a fi restructurat şi modernizat“, a explicat Antoniu Mocanu, şef de birou în cadrul Con-siliului Judeţean Brăila.

„Obiectivul aşteptat a fost ca prin reabilitarea şi dotarea ambu-latoriului cu aparatură modernă de investigaţii, recuperare şi fiziotera-pie, să se mute centrul de greutate al tratamentului din spitale, unde costurile sunt mari, spre ambula-toriu, unde să fie rezolvate majori-tatea cazurilor, iar internările să se facă numai pentru cazurile grave, chirurgicale şi, pe cât posibil, cât

mai aproape de ziua intervenţiei, reducându-se durata spitalizărilor“, a mai spus Antoniu Mocanu.

În consecinţă, era absolut nece-sară modernizarea ambulatoriului şi dotarea cu echipamente medicale performante. Dar cum, în condiţiile în care sistemul sanitar este subfi-nanţat? Cu fonduri Regio — unica soluţie găsită de conducerea spita-lului şi de Consiliul Judeţean Brăila.

IULIE 2014 13

Şi a meritat. Astfel, s-a achiziţionat echipament de imagistică prin rezo-nanţă magnetică pentru imagistica întregului corp — RMN, Sistem IRM 3 Tesla (o noutate în explorarea ima-gistică, era al doilea de acest fel din ţară la momentul achiziţionării), echipament de diagnostic imagis-tic prin tomografie computerizată CT, aparate de tip ecograf, aparate Rőentgen şi multe altele.

Dar modernizarea nu a însemnat numai achiziţionarea de echipa-mente, ci şi reamenajarea spaţiului din ambulatoriu. Astfel, pacienţii care trec pragul unităţii spitali-ceşti, acum, după finalizarea im-plementării proiectului, găsesc la parter două cabinete (pediatrie şi neurologie pediatrică), complet uti-late, la etajul unu al clădiri sunt 36 de cabinete (fizioterapie, chirurgie, neurologie, obstetrică-ginecologie, logopedie, der matologie, explorări funcţionale, medicină internă, en-docrinologie etc.) şi un salon. La etajul doi a fost amenajată o sală de aşteptare şi cinci cabinete (chi-rurgie buco-maxilo-facială, chirur-gie reparatorie şi arşi, chirurgie or-topedică infantilă, urologie şi ORL).

Aşadar, investiţia şi sprijinul acordat de fondurile UE au fost o

reuşită atât pentru pacienţi, cât şi pentru sistemul medical din judeţ, care degrevează Unitatea de Pri-mire Urgenţă a Spitalului Judeţean

Brăila de pacienţii care pot fi trataţi în sistem ambulatoriu, acordându-se prioritate cazurilor care repre-zintă urgenţe medicale reale.

Dosar


• Titlul proiectului: Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila

• Beneficiar: Consiliul Judeţean Brăila• Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 —

Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

• Valoarea totală a proiectului: 42,67 milioane de lei din care:- FEDR: 30,36 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 4,43 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 923.000 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

BRĂILENII, MULŢUMIŢI DE REUŞITA PROIECTULUI

La doi ani şi jumătate de la im-plementarea proiectului, con-

form unui chestionar realizat de www.portal-braila.ro, toţi cei care au fost pacienţi ai Ambulatoriului de Specia-litate integrat în cadrul Spitalului Ju-deţean de Urgenţă Brăila, s-au declarat de acord că serviciile medicale de care au beneficiat aici au fost bune şi foarte bune şi că investiţia era într-adevăr ur-gentă. Cei care au răspuns întrebărilor spun că elementul forte al proiectului îl reprezintă dotarea tehnică, echipa-mentele medicale ultraperformante, urmate de modernizarea spaţiului şi îmbunătăţirea confortului.

www.inforegio.ro14

Dosar


La capătul liniei de autobuz 168, în noul cartier ANL-Brâncuşi funcţionează, din 2009 Centrul Medical Brâncuşi. O policlinică

ultramodernă, pe o suprafaţă con-struită de 2.000 mp, amplasată un-deva, departe de agitaţia citadină. Cabinetele au dimensiuni generoase, conforme cu normativele europene, măsurând 30 mp fiecare, iar sălile de aşteptare au tot atât, astfel încât pacienţii să nu se înghesuie pe holuri strâmte şi prost luminate, cum se în-tâmplă în multe policlinici de stat sau chiar private.

Despre Centrul Medical Brâncuşi se poate spune că s-a născut odată cu însuşi cartierul cu acelaşi nume. „În anul 2008, am achiziţionat terenul, apoi, în 2009, am construit clădirea prin credit bancar. Ne-am dezvoltat în acelaşi timp cu zona Brâncuşi, de aceea am şi împrumutat numele aces-tuia. Speram ca o mare parte din clă-dire să se închirieze pentru cabinete medicale, aveam credite la bancă, trebuia să ne descurcăm. În plus, a venit criza economică, noi am pornit doar cu două cabinete medicale de familie, era dificil“, povesteşte ma-nagerul clinicii, dr. Nicolae Georges-cu. „În aceeaşi perioadă am auzit de fondurile europene, care, la o privire mai aprofundată, păreau să fie soluţia salvatoare. Şi au fost! Achiziţionând aparatură medicală prin proiectul cu finanţare Regio, practic am împins

înainte dezvoltarea centrului medi-cal. Aparatura a atras cu sine noi spe-cialităţi medicale în cadrul centrului nostru.“

Desigur, în perioada de implemen-tare a proiectului lucrurile nu au mers chiar şnur. La un moment dat, me-dicul Nicolae Georgescu era gata să renunţe, cei de la ADR Bucureşti-Ilfov l-au ajutat şi l-au convins că merită să meargă mai departe.

„De la momentul aprobării pro-iectului la perioada de implementare propriu-zisă, a durat foarte mult, vreo nouă luni. A trebuit să închiriem ca-binetele şi să susţinem medicii noştri angajaţi, să-i convingem să nu plece în altă parte. După începerea proiec-tului, am avut din nou probleme. Nu toată suma din proiect era eligibilă. Astfel, banii necesari pentru cumpă-rarea de mobilier — birouri, scaune, mese, fişete, dulăpioare — a fost considerată neeligibilă. Surse de fi-nanţare erau pentru numai 85% din proiect, deci pentru restul trebuia să contribuim noi. Mai mult, fiindcă noi am decis să achiziţionăm aparatură ultraperformantă, am depăşit suma iniţială din proiect. Lovitura cea mai mare a fost că nu ne-am putut deduce TVA-ul. Astfel, efortul nostru financi-ar s-a ridicat la aproximativ 40% din

CENTRUL MEDICAL BRÂNCUŞI: O POLICLINICĂ TÂNĂRĂ ÎNTR-UN CARTIER TÂNĂR

Centrul Medical Brâncuşi din cartierul bucureştean ANL-Brâncuşi a reuşit, în numai patru ani, să se extindă de la două cabinete pentru medicină de familie la o policlinică ce oferă specialităţi şi servicii medicale complexe.

IULIE 2014 15

Dosar

valoarea proiectului. Acestea au fost impedimentele, în schimb, aspec-tele pozitive au predominat; ele au fost cele care au influenţat proiectul. Chiar dacă ar fi să o luăm de la înce-put am face-o tot prin aceste fonduri europene. Fără sprijin Regio, având şi credite la bancă, proiectul medical nu putea fi dezvoltat, fiindcă nu ne-am fi permis să achiziţionăm aparatură medicală de foarte bună calitate“, afirmă managerul Centrului Medical Brâncuşi.

Într-adevăr, intrând în cabinete, în laboratoarele de analize sau în cabi-netele de imagistică ale unităţii sani-tare, nu poţi să nu rămâi impresionat de dotările care îţi dau sentimentul că păşeşti într-o clinică medicală din Europa occidentală, deşi te afli în marginea unui cartier de locuinţe abia date în folosinţă. Dacă mergi în cabinetul de imagistică, descoperi un aparat de radiologie foarte modern, cu un nivel foarte scăzut de radiaţii, unde se pot face cele mai diverse radiografii. În cabinetul de ecografie există un ecograf multidisciplinar, de ultimă generaţie, inclusiv cu imagini 4D; în cabinetul de explorări funcţio-nale se află un spirometru multifunc-ţional, un fiziotest pentru acuitate vizuală, un holter EKG şi un holter tensiune, pentru urmărirea tulbură-rilor de ritm derapant şi a eficienţei tratamentului dat pacientului. Lista

aparaturii medicale de ultimă gene-raţie este lungă şi extrem de bogată.

Din februarie 2012, proiectul a permis, prin intermediul unui con-tract încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), şi înfiinţarea unui Centru de permanenţă, unde sunt angajaţi şap-te medici de familie şi şapte asisten-te, care asigură un program de gardă, între 15.00 şi 8.00 dimineaţa, inclusiv în zilele libere. Aici sunt primiţi, da-torită parteneriatului cu CASMB, atât pacienţi asiguraţi, cât şi de neasigu-raţi, în măsura în care aparatura şi specialităţile medicale ale centrului pot ajuta la stabilirea unui diagnostic şi tratament.

„Mai mult decât atât, pacienţii care sunt la un anumit medic de fa-milie şi nu-l găsesc, nu se mai duc la urgenţă, la camerele de gardă ale

spitalelor, vin la noi. Noi încercăm să degrevăm camerele de gardă prin aceste centre de permanenţă. Cen-trul de permanenţă are 60 mp, două paturi în care pacientul poate fi lăsat sub observaţie, i se poate administra un tratament perfuzabil, iar pentru cazurile extreme avem defibrilator care poate fi utilizat, până la venirea serviciilor de urgenţă. În plus, având parteneriat cu CASMB, pacienţii nu trebuie să plătească aceste servicii medicale, ci doar să aibă un bilet de trimitere de la medicul de familie“, a declarat Nicolae Georgescu.

SERVICII MAI BUNE PENTRU CETĂŢENI, LOCURI DE MUNCĂ PENTRU MEDICI

„Datorită tuturor dotărilor achizi-ţionate prin Regio, am reuşit să dez-voltăm şi să diversificăm serviciile medicale. Am plecat cu un proiect care trebuia să angajeze nouă sala-riaţi cu 4-5 specialităţi şi am ajuns astăzi să avem circa 25 de salariaţi numai în zona medicală, plus perso-nalul auxiliar. Avem de trei ori mai multe specialităţi — adică în jur de 15 specialităţi care cuprind: dermatolo-gie, diabet-nutriţie, endocrinologie, geriatrie, ginecologie, homeopatie, medicină de familie, medicina mun-cii, ORL, ortopedie, psihologie, recu-perare medicală, stomatologie — şi acoperim toată aria de investigaţii“, spune dr. Nicolae Georgescu.

• Titlul proiectului: Program de investiţii pentru extinderea şi dezvoltarea activităţii firmei

• Beneficiar: S.C. BAU M.A.N. CONSTRUCT SRL, Bucureşti• Axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.3 — Sprijinirea

dezvoltării microîntreprinderilor.• Valoarea totală a proiectului: 1,6 milioane lei din care:

- FEDR: 858.000 lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 0 lei- Contribuţia beneficiarului: 773.107 lei


www.inforegio.ro16

TÂRGOVIŞTE: DIN ANII ’70, DIRECT LA „ANATOMIA LUI GREY“

Complexul de clădiri de pe str. Tudor Vladimirescu a fost reabilitat complet şi echipat cu aparatură de ultimă generaţie, de care vor beneficia cei peste 46.000 de pacienţi trataţi anual în regim de urgenţă, respectiv circa 300.000 în ambulatoriu, din întregul judeţ Dâmboviţa.

BOGDAN [email protected]

În urmă cu patru ani, „bătrâ-nul“ Spital Judeţean Dâmbo-viţa din Târgovişte risca să nu mai primească autorizaţia de

funcţio nare ca unitate sanitară, în lipsa unor reparaţii urgente. Incin-tele şi instalaţiile tehnice erau de-gradate, iar echiparea secţiilor şi a blocului operator erau uzate fizic şi moral.

Atunci, cu greu şi-ar fi închipuit cineva că la finele anului 2013 (când clădirea a împlinit 40 de ani), ea va fi „întinerită“ în urma unui amplu proiect cu finanţare europeană, demarat de Consiliul Judeţean. As-tăzi, când intri acolo parcă păşeşti pe platoul de filmare al unui serial TV ca Spitalul de urgenţă sau Ana-tomia lui Grey.

Scările, coridoarele, mobilierul, lifturile — toate sunt noi, curate, bine ventilate. Seamănă cu cele dintr-o clădire de birouri şi nu de-gajă acel miros specific „de spital“, care agravează neliniştea pacienţi-lor înainte să afle de ce suferă. Cor-purile de clădire reabilitate, în care se află 634 de paturi (din totalul de 1.938), sunt accesibile şi persoane-lor cu dizabilităţi, iar uşile permit accesul cărucioarelor şi paturilor mobile.

Până să se ajungă aici, persona-lul medical şi auxiliar (circa 2.000 de angajaţi) a trebuit să dea dovadă de multă răbdare. Deoarece judeţul nu putea fi lăsat fără servicii medi-cale de urgenţă nici măcar o zi, lu-

crările s-au desfăşurat concomitent cu activitatea obişnuită, din toam-na lui 2010 până în decembrie 2013.

Reabilitarea termică a patru cor-puri de clădire, înlocuirea lifturilor, a sistemului de încălzire şi a celui de ventilaţie, a instalaţiilor elec-trice şi sanitare, a ferestrelor etc., precum şi recompartimentarea spa-ţiilor au presupus eforturi conside-rabile. „Nu a fost deloc uşor când o parte din etaj era închisă complet, iar alături exista activitate medica-lă. Spaţiile au fost foarte bine izo-late, dar zgomotul era puternic. La terminarea lucrărilor a ieşit ceva util pentru personal şi pacienţi, aşa că s-au uitat lucrurile neplăcute din timpul desfăşurării lucrărilor“, ne-a declarat Rodica Nicolae, director de Îngrijiri medicale.

Pe lângă lucrările care au asigu-rat eficienţa energetică a clădirii, au sporit nivelul de securitate în caz de incendiu şi gradul de igienă, un obiec-tiv major al proiectului a constat în reînnoirea aparaturii medicale. „La blocul operator, mesele de operaţie, cărucioarele de tratament, instru-mentarul, laparoscopul, echipamen-tele de anestezie şi monitorizare sunt noi, chiar şi spălătoarele medicilor chirurgi“, spune Rodica Nicolae.

De asemenea, în secţia ATI (anes -tezie şi terapie intensivă), „începând de la rampele de fluide medicale, fiecare pat este utilat cu apa rat de ventilaţie, monitor de funcţii vita-le, injectomat, infuzo mat etc“. Un singur pat complet echipat dispune de aparatură modernă cu o valoare totală de aproape 50.000 euro.

Dosar

IULIE 2014 17

Dosar

PREMISE PENTRU UN ACT MEDICAL PERFORMANT

„Toate aceste lucruri uşurează foarte mult munca personalului me-dical, pentru că, anterior proiectu-lui, spitalul avea doar cinci aparate de ventilaţie. Erau insuficiente şi le mutam permanent de la un pat la altul când era nevoie. Acum avem 20“, a precizat doamna Nicolae.

Personalul avea nevoie de o îm-bunătăţire a condiţiilor de muncă în aceeaşi măsură în care clădirea necesita reparaţii, căci „toate sec-ţiile spitalului sunt sub normativul de personal, dar mai ales secţia ATI, Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), secţia de nou-născuţi“. „Este o ma-re diferenţă între situaţia în care 7-8 pacienţi de la ATI în stare gra-vă sunt îngrijiţi de către un singur asistent sau cazul când acesta are în grijă 2-3. În primul caz, volumul de muncă se dublează“, apreciază Rodica Nicolae, descriind astfel cea mai gravă problemă a spitalului.

La rândul său, medicul-şef al Sec ţiei de Neonatologie, Roxana Aldea, are numai cuvinte de laudă despre „aparatura ultimul răcnet“ care permite echipei pe care o con-duce, „salvarea unor copii născuţi prematur chiar şi la şase luni şi ju-mătate, pe care nu mai suntem ne-voiţi să-i trimitem la Bucureşti“.

În acelaşi timp, remarcă aceeaşi problemă, a deficitului de personal, care înseamnă uneori şi zece gărzi

(a câte 24 de ore) pe lună pentru medici, respectiv îngrijirea a câte 10 copii de către o singură asisten-tă, în loc de 2-3.

Alături de aparatura performan-tă adusă de proiectul cu finanţare Regio, dacă ar avea personal com-plet, Secţia de Neonatologie ar pu-tea fi omologată drept maternitate de grad superior, ceea ce i-ar per-mite accesul la o mai bună finanţa-re. Aceasta ar însemna servicii mai bune şi pentru cei 2.300 de copii născuţi anual în Spitalul Judeţean.

Implementarea proiectului a adus deja „o diferenţă de la cer la pământ“ între condiţiile din spital de acum câţiva ani şi cele de acum, constată şi un pacient care vine de trei ori pe săptămână la dializă. El şi vecinul său de salon sunt foarte mulţumiţi, şi ca „obişnuiţi“ ai spi-talului, nu pun probleme persona-lului.

Din păcate, alţi pacienţi şi vizi-tatori sunt mult mai dificili, pentru că „nu respectă curăţenia, aruncă pe jos mucuri de ţigări, gumă de mestecat, pahare de unică folosin-ţă…“, mărturiseşte trist Rodica Ni-colae. Spitalul nu are nevoie doar de cadre medicale (pentru a com-pensa plecarea a 20-30 de asistenţi medicali din 2010 încoace), ci şi de muncitori calificaţi şi îngrijitori, care să păstreze la parametri op-timi beneficiile aduse de proiectul de modernizare.

• Titlul proiectului: „Reabilitarea şi modernizarea Spitalului Judeţean Dâmboviţa“

• Beneficiar: Consiliul Judeţean Dâmboviţa• Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 —

„Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“

• Valoarea totală contractată a proiectului: 83,54 milioane de lei, din care:- FEDR: 56,61 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 24,49 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 2,42 milioane de lei


www.inforegio.ro18

Dosar

BEIUŞ: CLĂDIRE ISTORICĂ, SPITAL NOUO clădire veche de 125 de ani, un proiect care a început după trei ani de la depunerea cererii de finanţare, 60 de ani de la ultimele reparaţii capitale. Toate aceste cifre ar descuraja pe oricine să înceapă lucrări atât de ample de reabilitare, precum cele de la ambulatoriul de specialitate al Spitalului „Episcop Nicolae Popoviciu“ din Beiuş. Şi totuşi, proiectul a început.


Clădirea care găzduieşte am-bulatoriul integrat al Spi-talului „Episcop Nicolae Po poviciu“ din Beiuş a fost

construită în anul 1889. Ultimele reparaţii capitale au fost făcute în 1953, când construcţiei i s-a dat destinaţia de astăzi. Dincolo de as-pectul dărăpănat, nici echipamen-tele medicale nu mai făceau faţă la cerinţele legate de diagnostic sau de tratament, majoritatea fiind cumpărate în anii 2000. Personalul medical s-a plâns frecvent de tim-pul de diag nosticare nejustificat de mare sau de nereuşitele în efectua-rea unui diagnostic corect şi în timp real.

În septembrie 2009, Primăria Beiuş a depus o cerere de finanţa-re pentru reabilitarea unităţii de care depind 100.000 de persoane. „Considerăm că o piedică în calea acestui proiect a fost perioada mare de la depunerea cererii de finanţare până la semnarea contractului“, a declarat managerul de proiect Bea-trice Şerb. A fost un început puţin încurajator pentru un proiect care presupunea nu numai reabilitarea unei clădiri pentru a corespunde inclusiv unor standarde obligatorii de siguranţă, dar şi modernizarea şi echiparea ambulatoriului.

Planurile de pe hârtie arată că, la final, vor fi reabilitaţi, moder-nizaţi şi echipaţi 731 metri pătraţi suprafaţă utilă. Mai detaliat, pro-iectul presupune lucrări ce încep cu schimbarea completă a acoperişului

şi se continuă până la introducerea apei calde menajere. Pentru că, da, ambulatoriul nu beneficia de aşa ceva! Proiectul este finanţat prin Regio, administraţia locală contri-buind cu o cofinanţare de numai 2%, la care se adaugă cheltuielile de proiectare şi pentru plata studiilor efectuate.

Cât priveşte lucrările ce vor fi executate, prioritare sunt înfiinţa-rea a trei noi cabinete — de car-diologie, diabetologie şi pediatrie (cu izolator), amenajarea accesului pentru persoanele cu dizabilităţi şi înlocuirea tuturor instalaţiilor ter-

mice, electrice şi sanitare. Cele 12 cabinete medicale care vor rezulta în urma reabilitării ambulatoriului vor fi dotate cu echipamente me-dicale şi mobilier specific de ulti-mă generaţie. Beneficiarul doreşte să realizeze inclusiv o pagină de internet dedicată, de unde pacien-ţii să-şi poată lua toate informaţi-ile necesare. În plus, prin proiect este prevăzută şi înfiinţarea a patru locuri de muncă pentru acoperirea noilor servicii medicale ce vor face parte din oferta de specialitate a ambulatoriului.

„Acest proiect este de o impor-tanţă majoră pentru toată Ţara Be-iuşului, cu aproximativ 100.000 de locuitori. Oamenii vor avea acces la un ambulatoriu modern, unde vor beneficia de servicii medicale de foarte bună calitate“, spune mana-gerul de proiect.

După finalizarea proiectului, res-pectiv ianuarie 2015, va creşte nu-mărul locurilor de muncă, având în vedere noile servicii medicale din structura ambulatoriului.

• Titlul proiectului: „Ambulatoriu integrat al Spitalului Municipal «Episcop Nicolae Popovici» — reabilitare, modernizare, echipare“

• Beneficiar: Primăria Municipiului Beiuş, judeţul Bihor• Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 — Reabilitarea,

modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate• Valoarea totală contractată a proiectului: 3,05 milioane de lei din

care:- FEDR: 1,90 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 827.633 lei- Contribuţia beneficiarului: 318.006 lei


IULIE 2014 19

În domeniul sanitar, municipiul Târgu Mureş este considerat un adevărat centru de excelenţă, prin calitatea şi gradul de specializare ale actului medical, prin nivelul ridicat al învăţământului medical şi al proiectelor de cercetare. Investiţia în sănătate este o prioritate pentru autorităţile locale.

Dosar

TÂRGU MUREŞ: O LECŢIE DE MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE


Municipiul Târgu Mureş este recunoscut ca un centru tradiţional şi de calitate în asigurarea serviciilor medi-

cale, având unităţi sanitare de pre-stigiu în multiple specialităţi. Există la Târgu Mureş unităţi de elită dota-te cu aparatură performantă şi cadre medicale cu înaltă specializare între care: Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) Târgu Mureş — unitate de asistenţă medicală de urgenţă prespitaliceas-că, care, la vremea apariţiei sale, era un proiect pilot la nivel naţional —, şi Institutul de Boli Cardiovas-culare şi Transplant Târgu Mureş, unitate de excelenţă în domeniul transplantului. Pe lângă toate aces-tea, la Târgu Mureş mai există ceva: disponibilitate pentru noi proiecte de investiţii în sănătate. La acest ca-pitol, multe alte judeţe ale ţării au de învăţat!

Spitalul Clinic Judeţean Mureş de ţinea circa 16 clinici amplasate în 10 imobile dispersate în tot oraşul, funcţionând în clădiri vechi şi cu mari probleme în asigurarea spaţiilor pen-tru cabinetele ambulatoriului. Pentru foarte mulţi pacienţi era extrem de dificil să se deplaseze de la o clinică la alta pentru a efectua investigaţii complexe în regim ambulatoriu. Gru-parea cabinetelor medicale în numai două locaţii era absolut necesară. Şi mai era o problemă…

„Dotarea cabinetelor medicale ale Ambulatoriului integrat al Spita-lului Clinic Judeţean Mureş cu echi-pamente medicale, instrumentar şi mobilier specific era deficitară, multe dintre acestea având o vechi-me de 10-20 ani, iar mobilierul chiar 20-40 ani. O parte a acestor aparate au fost propuse pentru casare, iar altele au fost folosite în continua-re, deşi erau depăşite din punct de vedere fizic şi moral (de exemplu, microscopul binocular cu an de fa-bricaţie 1968)“, ne-a explicat Călin Suciu, şeful serviciului Dezvoltare Regională din cadrul Consiliului Ju-deţean Mureş.

Această situaţie, precum şi ne-cesitatea lărgirii gamei de servicii medicale oferite de spital în regim ambulatoriu, ridicarea nivelului ca-litativ al actului medical, reducerea

BENEFICIILE PROIECTULUI PENTRU PACIENŢII AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN MUREŞ:

Lărgirea gamei serviciilor medicale oferite, prin crearea de servicii medi-cale noi.

Creşterea calităţii actului medical prin modernizarea şi dotarea cu echipa-mente performante, respectiv crearea unui mediu ambiental adecvat.

Scăderea numărului pacienţilor re-direcţionaţi la alte spitale/ambulatorii datorită aparaturii medicale noi.

Diminuarea timpului necesar pentru diagnosticare şi tratament, ca urmare a dotării cu instrumentar la standarde europene.

www.inforegio.ro20

Dosar

numărului de pacienţi redirecţionaţi şi scăderea timpului necesar pentru diagnosticare şi tratament au impus realizarea unui proiect cu totul nou. „Proiectul a urmărit să contribuie la crearea unui sistem de sănătate ori-entat pe prevenirea bolilor, capabil să ofere populaţiei serviciile necesare pentru menţinerea şi dobândirea unei mai bune stări de sănătate. O mare parte dintre serviciile medicale de prevenire se desfăşoară în cabinetele din structura ambulatoriului, ceea ce justifică realizarea acestor dotări şi modernizări. Unele dintre serviciile medicale care au făcut obiectul proiectului erau disponibile po-pulaţiei doar în clinicile de spe-cialitate ale spitalului, altele lipseau în totalitate, pacienţii fiind nevoiţi să se deplaseze în alte localităţi“, a mai spus Că-lin Suciu.

Implementarea proiectului Regio nu a fost simplă. Modifica-rea procedurilor de evaluare a con-formităţii documentaţiilor de atribu-ire aferente contractelor de achiziţie publică din perioada septembrie — decembrie 2011 a condus la întârzi-erea procedurilor. Totodată, pe par-cursul execuţiei lucrărilor a existat o perioadă în care antreprenorul nu a reuşit să mobilizeze suficientă forţă de muncă. Aşa au apărut întârzieri care au avut consecinţe şi asupra graficului de livrare a echipamente-lor şi aparaturii medicale. Şi totuşi, povestea a avut un final fericit atât pentru pacienţi, cât şi pentru medicii care deservesc Ambulatoriul Spitalu-lui Judeţean Mureş.

„Dotarea şi modernizarea Ambula-toriului I şi II este un pas mare îna-inte, fiindcă pacienţilor şi medicilor care lucrează aici li se oferă condiţii foarte bune de muncă şi tratament. Pacienţii noştri vin din toate judeţele ţării, cam 70% vin din alte judeţe“, a declarat prof. univ. Nagy Ors, medic specialist în ortopedie, Policlinica/Ambulatoriul nr. 2 din Târgu Mureş.

La rândul său, medicul chirurg

Gyorgy Fazakas Istvan salută pro-iectul de modernizare a Ambulato-riului din Mureş: „Punerea în apli-care a acestui proiect a fost o idee excelentă. Actul medical în sine s-a îmbunătăţit. De pildă, la chi-rurgie avem acum la dispoziţie trei încăperi: o sală de consultaţii, una pentru intervenţiile chirurgicale

ca toate spitalele din ţară să aibă spaţiul, dotările şi echipamentele pe care le avem noi aici.“

Ca urmare a lărgirii gamei de servicii medicale oferite şi a asigu-rării dotărilor cu aparatură medica-lă performantă, s-a dorit creşterea numărului de consultaţii la nivelul ambulatoriului, scăderea numă-rului de internări în clinici pentru investigaţii medicale, reducerea timpului de diagnostic şi tratament în ambulatoriu şi eficientizarea ac-tivităţii medicale din secţiile cu

paturi, atât din punct de vedere economic, cât şi administrativ, prin folosirea eficientă a re-surselor umane şi materiale, cu posibilităţi de reducere a costurilor pe spital.

„Implementarea cu succes a proiectului vine în întâmpi-narea aşteptărilor pacienţilor, avându-se în vedere acoperirea

întregii populaţii aferente spita-lului cu servicii medicale comple-

te, corelate cu nevoile de sănătate. Proiectul este benefic şi din punct de vedere social, atât prin prisma depis-tării şi tratării precoce a afecţiuni-lor acute şi cronice, cât şi prin pris-ma costului redus pentru populaţie, aceasta beneficiind de servicii me-dicale accesibile pe plan local şi in-vestigaţii gratuite decontate de Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate Mureş“, a mai spus Călin Suciu.

• Titlul proiectului: Modernizarea şi dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean Mureş

• Beneficiar: Consiliul Judeţean Mureş• Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 —

Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.

• Valoarea totală a proiectului: 11,26 milioane lei din care:- FEDR: 7,5 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 3,2 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 459.866 lei


BENEFICII PE PIAŢA MUNCII:

Proiectul de modernizare a Ambulatoriului din Târgu Mureş

a dus la crearea unui număr de 4 locuri de muncă permanente. Înfiinţarea în cadrul proiectului a compartimentului de scintigra-fie a impus angajarea de personal speciali-zat şi calificat pentru acest tip de inves-tigaţie. Astfel, au fost înfiinţate 4 noi

posturi: 1 medic radiolog, 1 fizician şi 2 asistente cu specializare în

protecţie radiologică.

minore, care nu necesită spitaliza-re, şi un spaţiu unde medicul poate urmări evoluţia post operatorie a pacientului. Eu cred că acum sunt respectate normele europene de tratament chirurgical ambulatoriu din ţările Europei de Vest. Ar trebui

IULIE 2014 21


Până în 2013, pacienţii care treceau pragul Ambulatoriu-lui de Specialitate al Spitalu-lui Judeţean de Urgenţă Sf.

Ioan cel Nou din Suceava nu aveau deloc motive să fie încântaţi de as-pectul şi dotările pe care le găseau aici. Cabinete medicale neprimitoa-re, săli de intervenţii chirurgicale depăşite, cu instrumentar şi echi-pamente uzate moral, mobilier de zeci de ani, toate dădeau o înfăţi-şare neatrăgătoare actului medical efectuat aici. Nici medicii care îşi desfăşurau activitatea în această unitate sanitară nu erau mai mul-ţumiţi de aspectul încăperilor şi de echipamentele cu care erau nevoiţi să lucreze.

Ideea de a dota cu echipamente noi Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou a venit tocmai din inte-riorul instituţiei, de la medicii care activau în incinta unităţii spitali-ceşti. Doctorii şi conducerea spita-lului au scris cererea de finanţare, iar implementarea propriu-zisă a proiectului a revenit exclusiv în sar-cina personalului angajat în cadrul Consiliului Judeţean Suceava.

„Necesitatea implementării pro-iectului a fost impusă de nevoile populaţiei, care provine atât din mediul rural, cât şi urban, ambu-latoriul având pacienţi din munici-

piul Suceava şi din toate celelalte localităţi ale judeţului. Câştigul a fost dublu: pe de o parte, populaţia beneficiază de servicii mai bune şi, pe de altă parte, cadrele medicale au acum posibilitatea de a-şi face meseria în condiţii mult mai bune“, a explicat pentru revista „Regio“ managerul proiectului, Anna-Maria Pelin.

La un an de la implementarea proiectului, pacienţii şi medicii deja simt o diferenţă uriaşă între ce a fost şi ce este Ambulatoriul Spitalu-lui Judeţean Sf. Ioan cel Nou. Actul

medical în sine s-a îmbunătăţit, fi-indcă medicii lucrează acum cu plă-cere într-un mediu adecvat, dotat cu echipamente de ultimă generaţie.

La finalizarea execuţiei lucrări-lor de modernizare, capacitatea de primire a pacienţilor în ambulatoriu a ajuns la 100%. Proiectul de mo-dernizare, dezvoltare şi echipare a unităţii spitaliceşti a creat şi 18 noi locuri de muncă, în urma atribuirii contractului de execuţie a lucrări-lor. În perioada de implementare a proiectului s-au menţinut şapte locuri de muncă, reprezentând pos-

FONDURILE UE AU READUS LA VIAŢĂ AMBULATORIUL SPITALULUI JUDEŢEAN SUCEAVA

Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou din Suceava a primit finanţare prin Regio şi a fost modernizat şi dotat cu echipamente de ultimă generaţie. Contribuţia europeană s-a dovedit vitală, într-un sector subfinanţat de foarte mulţi ani, precum sănătatea.

Dosar

www.inforegio.ro22

Dosar

turile ocupate de membrii echipei de implementare a proiectului şi un loc de muncă ocupat de persoana desemnată să monitorizeze proiec-tul în perioada de sustenabilitate (este vorba de perioada de trei ani necesară pentru a se asigura opera-rea şi întreţinerea investiţiei după finalizarea proiectului — n.r.). Mai mult, modernizarea şi echiparea ambulatoriului a oferit posibilitatea angajării unui număr de şase noi ca-dre medicale în primul an de post-implementare a proiectului. Astfel, a fost angajat câte un medic pe specialităţile diabet-boli de nutriţie şi metabolice, obstetrică-ginecolo-gie, chirurgie generală, ortopedie-traumatologie, radiologie-imagistică me di cală şi medicină internă. Este un câştig important, în condiţiile în care multe cadre medicale preferă să-şi caute locuri de muncă în state-le Uniunii Europene.

Directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou din Suceava, dr. Tiberius Marius Brădăţan, subliniază importanţa do-tărilor obţinute prin Regio la Sucea-va: „Ambulatoriul Integrat al Spita-lului Judeţean de Urgenţă Sf.Ioan cel Nou Suceava, care acoperă toa-te cele 23 de specialităţi medicale, este o componentă importantă în desfăşurarea activităţii medicale la nivelul unităţii noastre. Prin orga-nizarea şi dotarea cu aparatură de înaltă performanţă există acum po-sibilitatea acordării de îngrijiri me-dicale de calitate. Prin activitatea desfăşurată în cadrul Ambulatoriu-lui, în contract cu Casa Judeţeană de Sănătate, se realizează un aport bugetar important care se regăseşte în eforturile de permanentă dezvol-tare a spitalului.“

Într-adevăr, Ambulatoriul pre-ia spre consult pacienţii veniţi din teritoriul judeţului, pe cei progra-maţi cum sunt bolnavii cronici, dar şi pacienţii trimişi de medicii de fa-milie. Secţia decongestionează Spi-talul Judeţean de Urgenţă, bolnavii

cronici putând să efectueze o serie de analize şi investigaţii imagistice, fără a mai fi nevoie de internări în spital.

AMBULATORIUL ATRAGE PACIENŢI DIN MAI MULTE JUDEŢE

„Pentru a evalua gradul de satis-facţie al pacienţilor, Consiliul Jude-ţean Suceava împreună cu Spitalul Judeţean Suceava au realizat un sondaj de opinie în rândul acestora. „Am vrut să verificăm impactul pro-iectului asupra creşterii calităţii ser-viciilor medicale, prin modernizarea şi echiparea ambulatorului integrat

din cadrul Spitalului Judeţean de Ur-genţă Sf. Ioan cel Nou. Răspunsurile primite de la pacienţi şi de la cadrele medicale relevă importanţa pe care implementarea proiectului o are asu-pra creşterii calităţii serviciilor medi-cale oferite în ambulatoriu. În urma modernizării şi echipării cu aparatură modernă a ambulatoriului, ca şi în urma promovării de care a beneficiat spitalul, pacienţi din judeţele Sucea-va, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Galaţi, Ba-cău, Vaslui şi Bistriţa Năsăud au ales să apeleze la serviciile medicale din ambulatoriul integrat din cadrul Spi-talului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou Suceava, numărul acestora crescând de la an la an“, a precizat Anna-Maria Pelin.

• Titlul proiectului: Modernizare, dezvoltare şi echipare a Ambulatoriului de Specialitate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou din Suceava

• Beneficiar: Consiliul Judeţean Suceava • Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 —

Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

• Valoarea totală a proiectului: 4,60 milioane de lei din care:- FEDR: 3,28 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 1,23 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 80.790 lei


IULIE 2014 23

Dosar


După ce timp de 34 de ani nu se realizase nicio reparaţie ca-pitală, nicio retehnologi zare, nicio modernizare, Po li clinica

Moldova Nouă devenise ultimul loc în care un pacient şi-ar fi dorit să meargă la tratament. Clădirea a fost construită şi dată în folosinţă în anul 1976. După 1989, clinica a fost scoa-să de pe lista investiţiilor, inclusiv în anii de creştere economică.

Până în toamna lui 2011, unitatea sanitară era nevoită să funcţioneze în spaţii prost întreţinute, cu instru-mentar învechit şi fără acces la teh-nologiile noi de investigare şi trata-ment. „Unitatea semăna mai mult cu o instituţie în care se primesc şi se expediază bilete de trimitere către alte unităţi sanitare. Şi era iremedi-abil decuplată de la noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii“, descrie situaţia managerul de proiect, Liviu Bratu.

În condiţiile subfinanţării şi refor-mării sistemului sanitar, autorităţile din Moldova Nouă nu şi-au mai permis luxul de a aştepta bani doar de la bu-getul de stat. Aşa că s-au pus cu burta pe carte, au învăţat cum să ia bani de la UE, iar în octombrie 2011 au reuşit să demareze proiectul de reabilitare, modernizare şi dotare a Policlinicii Moldova Nouă.

Obiectivele proiectului au fost uşor de pus pe hârtie şi uşor de în-ţeles. Primul dintre ele: asigurarea accesului egal a celor aproximativ 30.000 de cetăţeni care depind de

serviciile de sănătate, dintr-o zonă ce cuprinde şase comune şi oraşul Moldova Nouă. Un alt obiectiv a fost aducerea structurii actuale a servicii-lor de sănătate publică la nivel euro-pean, pentru a se permite prevenirea bolilor şi reacţia promptă la amenin-ţările şi provocările din domeniu.

„Implementarea proiectului, alături de creşterea rolului adminis-traţiei publice locale în finanţarea şi conducerea instituţiilor medicale din teritoriu, va potenţa controlul factorilor de risc, va face posibilă depistarea precoce a bolilor şi va îmbunătăţi managementul sistemu-

MOLDOVA NOUĂ SALVEAZĂ SĂNĂTATEA ÎN CLISURA DUNĂRII

• Titlul proiectului: reabilitarea, modernizarea şi dotarea Policlinicii Moldova Nouă

• Beneficiar: Primăria Oraşului Moldova Nouă• Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 — „Reabilitarea

/ modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“• Valoare totală contractată a proiectului: 10,24 milioane de lei, din

care:- FEDR: 6,93 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 3,01 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 291.971 lei


Autorităţile din oraşul Moldova Nouă aproape că dărâmă un mit în România: să livrezi servicii medicale de calitate fără să aştepţi bani numai de la bugetul de stat. Cei implicaţi în reabilitarea policlinicii de care depind peste 30.000 de oameni din Clisura Dunării au ales utilizarea banilor europeni.

www.inforegio.ro24

Dosar

lui de sănătate în Clisura Dunării şi, mai ales în Moldova Nouă“, conside-ră managerul de proiect.

Dacă găsirea argumentelor pen-tru finanţare nu a fost o sarcină grea, nu la fel s-a dovedit a fi şi par-tea practică. Potrivit lui Liviu Bratu, una dintre problemele întâmpinate a fost chiar sistarea de către Comi-sia Europeană a plăţilor către pro-gramul Regio. „Astfel, după o peri-oadă de implementare de un an, nu primisem fondurile care erau dato-rate în urma depunerii unor cereri de rambursare. În situaţia aceasta, oraşul Moldova Nouă, după o chel-tuială considerabilă, nu a mai pu-tut face faţă plăţilor şi, ca atare, ritmul lucrărilor a încetinit“, arată managerul de proiect. Însă proble-ma a fost depăşită: în momentul în care sistemul de plăţi şi-a reluat ac-tivitatea, ritmul plăţilor s-a derulat conform programărilor.

Proiectul este extrem de com-plex, de la reabilitarea completă a imobilului policlinicii până la do-tarea cu instrumentar şi aparatură, fără care policlinica nu poate func-ţiona la standarde europene. Astfel, se vor reface integral instalaţiile electrice, cele sanitare, instalaţiile de încălzire, se va face reabilitarea termică, lucrări de finisare interi-

oară şi de repartizare a spaţiilor pe cabinete.

Proiectul are ca termen de fina-lizare luna octombrie 2014, însă ră-mâne problema lipsei de personal. De altfel, aceasta este singura care poate contamina obiectivele iniţiale ale proiectului.

„Sistemul medical de la Moldova Nouă nu se deosebeşte cu nimic de cel naţional, pentru că şi noi ne confrun-tăm cu un deficit de personal medical. Dacă la începutul implementării aces-tui proiect aveam acoperite aproape integral secţiile şi cabinetele de spe-cialitate, la momentul actual, în urma exodului de personal către ţări ale Uniunii Europene, ne găsim în situaţia în care avem cabinete de specialitate precum Cabinetul de Dermato-vene-rologie sau cel de Ortopedie şi Trau-matologie, pentru care nu mai avem nici măcar asistente medicale“, a mai declarat managerul de proiect.

BENEFICII PENTRU REGIUNE DAR ŞI PENTRU TURIŞTI

În afara locuitorilor din Clisura Dunării şi din Moldova Nouă, de

serviciile policlinicii vor beneficia şi tu-riştii. „Trebuie menţionat faptul că lo-calitatea a fost de tip monoindustrial, cu activitate în minerit, iar în zonă sunt mulţi pensionari care au mare nevoie de servicii de sănătate uşor accesibile, de bună calitate, şi de tratament ambula-toriu“, spune Liviu Bratu.

SERVICII MEDICALE MAI BUNE PENTRU LOCUITORII DIN ORŞOVA

Modernizarea cu fonduri Regio a Ambulatoriului Spitalului Municipal Orşova contribuie la îmbunătăţirea accesului la servicii medicale pentru mai bine de 20.000 de oameni — locuitori ai oraşului, dar şi ai satelor învecinate.


De când se numea Dierna şi primea statutul de municipiu în Imperiul Roman (anul 193), aflat ulterior sub stăpâni-

rea domnilor Munteniei, a Regatului Ungar, a Imperiului Otoman, a celui Habsburgic, integrat apoi în România Mare, oraşul Orşova a avut o isto-rie la fel de învolburată ca valurile Dunării la Cazane. Una dintre cele mai grele încercări prin care a tre-cut urbea a fost strămutarea vetrei

milenare (între 1966 şi 1971), odată cu amenajarea Lacului de acumulare „Porţile de Fier I“.

În acea perioadă a fost construit şi Spitalul Municipal, dar, de la bun

început, infrastructura nu a fost suficientă pentru a acoperi nevoile întregii zone, iar în ultimii ani pro-blemele s-au agravat. Unitatea sa-nitară nu-i deserveşte doar pe cei peste 10.400 de locuitori ai oraşu-lui, ci şi un număr cel puţin egal de oameni din aşezări rurale — multe şi sărace — de pe Clisura Dunării: Svi-niţa, Plaviseviţa, Ieşelniţa, Dubova, Iloviţa şi altele.

Numele acestor pitoreşti locali-tăţi ar putea fi cunoscute miilor de turişti care vizitează anual Cazane-le Dunării, însă mai puţin ştiute sunt

IULIE 2014 25

Dosar

problemele locuitorilor, dintre care foarte mulţi sunt în vârstă. Clisura Dunării, unde principala activitate economică era pescuitul, acum câ-teva decenii, este presărată cu sate sărace, de unde cei care au nevoie de îngrijire medicală trebuie să vină la Orşova.

Din evidenţele Primăriei Munici-piului reiese că, în 2008, la Ambu-latoriul Spitalului Municipal Orşova s-au efectuat 20.174 de consultaţii, iar în 2009 — 25.872 de consultaţii, în condiţiile unei dotări precare. Unitatea spitalicească era supra-solicitată, în condiţiile în care are 151 de angajaţi, dintre care numai 23 sunt medici, iar 64 au pregătire sanitară medie, restul fiind personal auxiliar.

Această situaţie a dus la necesi-tatea reabilitării Ambulatoriului iar oportunitatea s-a ivit odată cu obţi-nerea fondurilor Regio, între decem-brie 2012 şi decembrie 2013. Potrivit managerului de proiect din cadrul Primăriei, Emilia Munteanu, acesta a fost cel de-al cincilea proiect al instituţiei, deja experimentată în implementarea proiectelor cu finan-ţare europeană.

Reabilitarea Ambulatoriului a pre su pus mai multe categorii de ac-tivităţi. Pe de o parte, s-au efectuat lucrări esenţiale pentru confortul personalului şi al pacienţilor: zugră-vire, montare de gresie şi faianţă, înlocuirea uşilor şi ferestrelor, refa-cere a instalaţiilor electrice, sanita-

• Titlul proiectului: „Reabilitarea Ambulatoriului Spitalului Municipal Orşova“

• Beneficiar: Primăria Municipiului Orşova• Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 — „Reabilitarea

/ modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“• Valoarea totală a proiectului: 2,56 milioane de lei, din care:

- FEDR: 1,5 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 679.141 lei- Contribuţia beneficiarului: 321.293 lei


re şi de încălzire. Pe de altă parte, lucrările au vizat o mai bună organi-zare a spaţiilor, facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi şi dotarea cu mobilier şi aparatură de specia-litate, pentru a îmbunătăţi efectiv serviciile medicale oferite.

„După părerea mea, este cel mai frumos proiect implementat la noi, în municipiul Orşova, deoarece este un proiect la cheie, adică am rea-bilitat şi modernizat construcţiile (corpul A-parter şi anexa din incinta Spitalului) şi am realizat dotările cu echipamente medicale, IT, mobilier, instrumentar, aparate de aer condi-ţionat“, a declarat Emilia Muntea-nu, Manager de proiect, Primăria Orşova.

Noile dotări permit atingerea obiectivelor specifice ale proiec-tului: creşterea calităţii serviciilor medicale şi reducerea costurilor până la jumătate, obţinute prin transferarea centrului de greutate al tratamentului din spital, unde costurile sunt mult mai mari, în am-bulatoriu.

„Datorită proiectului, putem acorda o asistenţă medicală la nivelul stan-dardelor actuale. Ne desfăşurăm activitatea în spaţii generoase, luminoa-se, încălzite, ventilate şi corespunzător mobilate, care asigură confortul pacienţilor şi al personalului. În funcţie de specificul activităţii, cabinete-le au fost dotate cu aparatură şi instrumentar nou: spirometre, aparate de aerosoli, EKG, electrocardiograf, echipament de testare efort, mamograf, colposcop digital, ecograf, aparat endoscopic, aparate pentru fizioterapie şi kinetoterapie etc.“ Rodica Brăgaru, Medic pediatru la Spitalul Municipal Orşova din 1987

www.inforegio.ro26

Regiuni europene


Nimeni nu se duce la doctor cu dragă inimă, dar drumul este şi mai greu de făcut dacă specialistul căutat se află la

zeci sau chiar la sute de kilometri distanţă. Nu o dată deplasarea pre-supune şi câteva zile de spitalizare (care nu ar fi neapărat necesare), concediu medical, cheltuieli şi stres.

Pentru a atenua aceste incon-veniente, în regiunea Languedoc-

za deficitului de specialişti, pentru mulţi pacienţi greu deplasabili (mai ales cu vârste înaintate), îngrijirea medicală de calitate se făcea cu în-târziere.

Astfel, din 2011, CICAT-LR a ade rat la reţeaua de telemedicină „Doloplaies“, care a pus în legătură medicii şi pacienţii din Languedoc-Roussillon (sudul Franţei) cu cei din Normandia de Jos (vest). Proiectul de cooperare între regiuni a fost fi-nanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).

Roussillon din sudul Franţei există o reţea de telemedicină a profesioniş-tilor în îngrijirea rănilor dificile, încă din 1901, cunoscută drept CICAT-LR. Vreme de mai multe decenii, consul-taţiile au fost oferite prin telefon şi prin vizite la domiciliu.

În ultimii ani, acurateţea dia-gnosticelor şi eficienţa tratamen-telor a sporit, odată cu posibilita-tea de a trimite imagini ale rănilor prin telefonul mobil, dar asociaţia profesională a căutat mereu să-şi îmbunătăţească serviciile. Din cau-

FRANŢA: ÎNGRIJIREA MEDICALĂ LA DISTANŢĂ, MAI EFICIENTĂ ŞI MAI IEFTINĂ

O reţea informatică permite servicii de telemedicină (servicii medicale la distanţă) în regiunea franceză Languedoc-Roussillon, prin care pacienţii au acces la prescripţiile unor specialişti, fără a se deplasa departe de casă şi fără zile de spitalizare inutile.

IULIE 2014 27

Regiuni europene

• Titlul proiectului: Telemedicină pentru îngrijirea rănilor la domiciliu• Beneficiar: Asociaţia de telemedicină CICAT-LR, regiunea Languedoc-

Roussillon• Buget total: 1,88 milioane de euro• Contribuţie FEDR: 499.131 de euro• Adresă web: http://www.cicat-lr.org/

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI „Doloplaies“ le pune la dispozi-ţie medicilor şi asistenţilor medicali care au în îngrijire pacienţi cu răni greu vindecabile (de pildă, escare şi ulceraţii ale picioarelor) sfaturile necesare din partea unor specialişti aflaţi la mare distanţă. Nici pacien-ţii, nici medicii de specialitate nu trebuie să se deplaseze, deşi con-sultaţia la distanţă se apropie cât de mult este posibil de rezultatele uneia desfăşurate faţă în faţă.

De la trimiterea fotografiilor efectuate cu telefonul mobil către un singur medic s-a ajuns la încăr-carea lor pe un portal web (inaugu-rat în 2013), unde echipe virtuale de specialişti se pot pronunţa şi pot oferi consultaţii. În plus, intervalul de timp de vindecare de la efectu-area unei imagini de calitate — care să poată oferi detalii despre stadiul rănii şi eventualele complicaţii apă-

rute în procesul de vindecare — s-a redus la minimum.

Asistenţii medicali se deplasează la domiciliul pacienţilor sau în azi-lele unde locuiesc şi primesc câte o tabletă, pentru a se afla în contact permanent cu medicii. Orice posibil motiv de îngrijorare, precum schim-barea culorii sau consistenţei rănii, este transmis spre evaluare. Aderarea CICAT-LR la reţeaua „Doloplaies“ a fost justificată de îmbătrânirea po-

pulaţiei în Languedoc-Roussillon, de necesitatea aplicării unor tratamente cu durate îndelungate, inclusiv pentru pacienţi din zonele rurale, şi de dorin-ţa de a reduce costurile cu zilele de spitalizare şi transportul bolnavilor.

În 2012, primul an de implemen-tare a proiectului, 6.590 de pacienţi din regiune au beneficiat de ser-viciile de telemedicină oferite de CICAT-LR, 63% dintre ei având peste 70 de ani.

www.inforegio.ro28

Regiuni europene


Considerate „minore“ numai de către cei care nu au su-ferit din pricina lor, astmul bronşic şi alergiile sunt afec-

ţiuni care provoacă multiple neplă-ceri celor afectaţi şi le diminuează calitatea vieţii. Mulţi ar fi gata să

vestul landului Salzburg. Proiectul cu finanţare europeană — demarat în 2008 şi premiat de către DG Regio în cadrul Galei Regiostars din 2012 — şi-a propus valorificarea condiţii-lor naturale în tratarea acestor boli.

Efectele asupra sănătăţii ale mi-croclimatului din apropierea casca-dei Krimml din Oberpinzgau au fost confirmate, începând cu 2006, de

AUSTRIA: TURISMUL MEDICAL REVIGOREAZĂ STAŢIUNILE MONTANE

Condiţiile climaterice din apropierea cascadei Krimml, cea mai înaltă din Europa (380 m), sunt ideale pentru tratarea astmului bronşic şi a alergiilor de către o reţea de 11 hoteluri de 3 şi 4 stele, care au înregistrat o creştere cu 30% a turiştilor între 2008 şi 2010.

plătească oricât pentru medica-mente care să le aline suferinţa, iar în cazul unor pacienţi efectele tra-tamentelor întârzie.

O altfel de abordare a maladiilor menţionate şi-a demonstrat efica-citatea prin proiectul „Sănătate în Hohe Tauern“ (numele unui mare parc naţional din Austria) imple-mentat în regiunea Oberpinzgau din

IULIE 2014 29

Regiuni europene

cercetătorii de la Universitatea Me-dicală Paracelsius din Salzburg. Par-ticulele foarte fine degajate de că-derea apei, poluarea foarte redusă, nivelul mic al sporilor alergeni şi pe-rioada de înflorire scurtă a plante-lor (al căror polen provoacă alergii) au fost factorii care au recomandat transformarea zonei într-una numai bună pentru turismul medical.

Potrivit cercetătorilor, câteva zile de plimbare prin parcul naţio-nal sunt suficiente pentru a redu-ce considerabil simptomele rinitei alergice — una dintre afecţiunile

Pe baza concluziilor ştiinţifice a fost elaborat un studiu de fezabili-tate privind condiţiile pe care ho-telurile ar trebui să le îndeplineas-că pentru a primi certificarea care să ateste că un sejur acolo nu este doar recreativ, ci şi benefic pentru sănătate.

În urma analizelor, 11 hoteluri de 3 şi 4 stele au primit certificarea şi s-au asociat pentru a participa la proiectul „Sănătate în Hohe Tauern“. Proprietarii unităţilor de cazare au investit în renovare şi eliminarea tuturor substanţelor susceptibile a provoca alergii din mobilier, decora-

ţiunile camerelor şi mai ales din aş-ternuturi. Mai mult, hotelurile au pri-mit certificări suplimentare şi pentru a oferi anumite servicii medicale.

Agenţii economici care livrează produse alimentare hotelurilor au fost cooptaţi la iniţiativa de oferi-re a unor produse şi servicii „anti-alergice“, iar modelul s-a extins şi asupra altor ramuri economice. In-dustria locală a lemnului a preluat modelul şi acum promovează mobi-lier şi materiale de construcţie an-tialergice.

Dintr-o regiune în care afluxul de turişti era în scădere la începutul anilor 2000, Oberpinzgau a devenit foarte căutată de către oameni dor-nici să se întoarcă din vacanţă nu doar mai odihniţi, ci şi mai sănă-toşi. În mica staţiune Krimml, care numără mai puţin de 900 de locu-itori, prezenţa turiştilor a crescut spectaculos: de la 60.000 în 2008, la 70.000 în 2009, respectiv la 78.000 în 2010.

cronice cu cea mai largă răspândire în Europa de Vest. Efectele pozitive se cunosc nu doar pe durata şederii la munte, dar şi după ce turiştii se întorc acasă.

• Titlul proiectului: „Sănătate în Hohe Tauern“• Beneficiari: Asociaţia Oberpinzgau, Comunitatea Krimml, Compania

Hohe Tauern GmbH, Camera de Comerţ Salzburg• Buget total: 500.000 de euro• Contribuţie FEDR: 125.000 de euro• Adresă web: www.hohe-tauern-health.at


www.inforegio.ro30

Informaţii utile

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

Autoritatea de Management pentruPOR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected],Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,

cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020076, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Organism Intermediar pentruTurism (Autoritatea Naţională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

CONFERINŢA ANUALĂ „EUROPA CENTRALĂ“ Viena, 1-2 iulie 2014

Evenimentul va aduce în prim-plan priorităţile viitoare de finanţare din Programul transnaţional „Europa Centrală“, pentru bugetul 2014-2020. Acestea vor fi discutate cu factori de decizie din regiune şi de la nivelul UE. Conferinţa va funcţiona ca un „târg“ de idei pentru sesiunea de cereri de proiecte şi se adresează celor interesaţi de proiecte de cooperare în regiune, în domeniile inovaţie, mediu, cultură sau transport.

Pentru detalii, accesaţi: http://goo.gl/TwqIS6

SOCIAL MEDIA ÎN SECTORUL TELECOMLondra, 16-17 iulie 2014

Compania britanică SMI organizează o conferinţă despre Social Media ca instrument de marketing în domeniul telecomunicaţiilor. Specialişti din industria comunicării şi din telecom vor căuta soluţii pentru măsurarea eficienţei şi a rentabilităţii campaniilor de social media şi vor trece în revistă cele mai noi tehnici de atragere a audienţei.

Pentru detalii, accesaţi: http://goo.gl/C1J3rI

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „SPAŢIUL RURAL ŞI DEZVOLTAREA LOCALĂ“Cluj, 23-27 iulie 2014

Facultatea de Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai organizează a VI-a ediţie a conferinţei academice „Spaţiul rural şi dezvoltarea locală“, pentru a dezbate situaţia zonelor rurale periferice, care se zbat între subzistenţă şi dezvoltare incertă.

Organizatorii se vor concentra pe subiecte relevante legate de dezvoltare rurală, în contextul dezvoltării regionale.

Pentru detalii, accesaţi: http://goo.gl/bp653x

AGENDA

IULIE 2014 31

CĂLĂTORIE CULINARĂ PRIN EUROPAEUROPENII AU VOTAT MÂNCĂRURILE TRADIŢIONALE PREFERATE. Trăieşti în Europa, lucrezi în Europa, dar te-ai întrebat vreodată care e „gustul Europei“? Sub acest slogan s-a desfăşurat, în mai 2014, un sondaj de opinie. Mii de persoane au votat pe pagina de Facebook a Parlamentului European ce mâncăruri tradiţionale din fiecare ţară le sunt pe plac. Rezultatele au fost surprinzătoare!

Euro-tur

Rezultatul votului a stârnit reacţii aprinse între internauţi: unii susţin că salata bulgărească e de fapt o reţetă tradiţională macedoneană, iar alţii spun că salata grecească cu brânză feta e mult peste cea a vecinilor noş-tri bulgari. Puteţi găsi, pe larg, toate reţetele preparatelor tradiţionale la adresa http://goo.gl/ezFBMb

LOCUL 2, supa de sfeclă roşie din Li-tuania, cu peste 6.000 de aprecieri! Merită încercat, susţin cunoscătorii în materie de gătit, mai ales că supa ro-zalie este foarte uşor de preparat. Aveţi nevoie de 4-5 ouă — fierte în coajă, fin tocate, 2-3 sfecle mici, 2-3 castraveţi, 2-3 cartofi, ceapă verde, pătrunjel, mărar, 1 litru de iaurt şi 100 g smântână. Fierbeţi legumele, tăiaţi mărunt ouăle fierte şi castraveţii. Adăugaţi apoi totul, inclusiv iaurtul, în supă. Deliciu garantat!

Pe LOCUL 3 s-au clasat sarma-lele româneşti! Acestea au adunat peste 1.300 de like-uri, semn clar că gustosul amestec de carne tocată şi orez învelit

în foi de varză i-a fermecat pe turiştii care au ajuns în România!

LOCUL 1 cu „coroniţă“ (peste 20.000 de like-uri) a fost obţinut de salata bulgărească! Votanţii au decis astfel că preparatul este cel mai popular din Europa, întrecând la mare distanţă celebrele paste carbonara sau şniţelul vienez! Aşadar, dacă ajungeţi în vara aceasta în Bulgaria, nu rataţi o porţie de salată tradiţională, care se face foarte simplu: roşii, castraveţi, ceapă, ardei, brânză de oaie, sare, piper şi puţin ulei.

LOCUL 4, dolmathakia din Grecia! Se aseamănă destul de mult cu săr-măluţele noastre. Este vorba despre rulouri din orez şi legume învelite în foi de viţă. Aproape 1.000 de vo-tanţi s-au declarat încântaţi de acest fel tradiţional de mâncare.

ALTE PREPARATE

VOTATE

Faimoasele paste carbonara ale italienilor, supa gazpacho din Spa-

nia sau celebrul fish and chips britanic au obţinut sub 1.000 de like-uri fiecare. Şniţelul vienez abia a reuşit să strângă 768 de apreci-eri la nivel european. Culmea, celebrele chif-teluţe suedeze Kottbullar (promovate de un mare lanţ de magazine) au fost în „coada“

clasamentului, alături de mâncarea de sparanghel adorată de nemţi

sau de clătitele tradiţionale olandeze.

20.227

6.165

956

1.341

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: iulie 2014

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

)0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Date post:	28-Nov-2014
Category:	Health & Medicine
Upload:	programul-operational-regional
View:	327 times
Download:	6 times

Revista Regio nr.30 iulie 2014

Health & Medicine