+ All Categories
Home > Documents > Revista Regio nr. 21 / 2013

Revista Regio nr. 21 / 2013

Date post: 31-Jan-2017
Category:
Upload: lekhuong
View: 222 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
32
nr. 21, aprilie 2013 REVISTA „Liceenii” – Varianta Carei 2013 „O viață bună, în limitele planetei noastre” Mona Nicolici: „Mi-am dorit să fiu implicată în proiecte care schimbă lumea” Parcul Tineretului - „Plămânul” Municipiului Băilești Autoritățile din Constanța refac faleza, cu fonduri europene Cu sprijinul Regio, lumina sărbătorilor pascale bucovinene ajunge în toată țara
Transcript
Page 1: Revista Regio nr. 21 / 2013

nr. 21, aprilie 2013

R E V I S T A

„Liceenii” – Varianta Carei 2013

„O viață bună, în limitele planetei noastre”

Mona Nicolici: „Mi-am dorit să fi u implicată în proiecte care schimbă lumea”

Parcul Tineretului - „Plămânul” Municipiului Băilești

Autoritățile din Constanța refac faleza, cu fonduri europene

Cu sprijinul Regio, lumina sărbătorilor pascale bucovinene ajunge în toată țara

Page 2: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro2

Civilizația mediului a pătruns și în România

În 1990, când primii antreprenori au început să scoată capul timid din economia comunistă și să facă trecerea plină de secrete, la acea vreme, spre economia de piață, nimeni nu punea preț pe natură, mai exact pe protejarea ei. Ne rămăseseră tuturor, aproape fără excepție, refl exele perioadei ceaușiste. Marile combinate își de-versau deșeurile direct în râurile vecine, transformând apele în bombe chimice urbane, norii de fum înecăcios de la rafi năriile chimice și petrochimice înghițeau aerul marilor orașe făcându-l irespirabil, praful roșiatic provenit de la uzine de ciment sau zgură de-venise dușmanul fi ecărei gospodine ce trebuia să îl șteargă de pe geamuri sau mobilă, mașinile de pe stradă lăsau în urmă vălătuci negri de ulei și benzină arse. La propriu, România era o țară mur-dară, și în aer și pe pământ. Ne miram cu toții când, trecuți de granițele dinspre vest, vedeam străzi curate, orașe europene cu industrie dezvoltată, dar cu aer respirabil, și nu înțelegeam cum e posibil. Încet, încet, civilizația mediului a pătruns și în România. A fost o lecție pe care am învățat-o greu, dar am învățat-o. Odată cu 1 ianuarie 2007, momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană, lucrurile s-au schimbat radical. În bine. Deschiderea către marea familie europeană ne-a conștientizat de importanța unui mediu sănătos, am învățat că și noi, și copiii noștri, trebuie să ne trăim viețile într-o atmosferă

curată, că sănătatea a generații întregi de aici încolo depinde și de protejarea a ceea ce ne-a lăsat Dumnezeu mai important pe pământ: natura. Marii investitori de afară au venit, atunci când au pus bazele afa-cerilor în România, cu programe stricte de protecție a mediului. Am învățat de la ei că o afacere poate crește și fără poluare, că metodele moderne de eliminare a deșeurilor pot fi implementate și la noi. Europa a început să ne preseze în a ne trata țara cu respect pentru aer și pământ. Din fericire, presiunile nu au venit doar din vorbe. Bugetul stabilit de Comisia Europeană și votat de Parlamentul de la Strasbourg pentru perioada 2007–2013 a alocat României miliarde de euro pentru mediu. Astfel, nume-roasele proiecte fi nanțate din bani europeni nerambursabili au avut ca prioritate, pe lângă dezvoltarea afacerii în sine, și grija pentru ceea ce ne înconjoară. Au apărut companii de colectare a deșeurilor, iar marile fi rme au dezvoltat pro-grame sociale de protejare a me-diului. Un plus de netăgăduit este și faptul că aproape fi ecare guvern din ultimii 10 ani a avut în com-ponență și un minister al mediului. În numărul de față al revistei Regio veți descoperi cum poate fi protejată natura și cum putem salva resursele naturale cu un pic de bunăvoință și cu investiții – nu mici, ce-i drept – dar care, în timp, se întorc înzecit și ne ajută să salvăm Planeta Albastră.Sper, ca de fi ecare dată, să aveți o

Lectură plăcută!

Editorial

REDACTOR-ªEF: Mihai CRAIUREDACTORI: Cãtãlin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP: Lioara MAREª

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA SC TIPOMAR PROD COM IMPEX SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureºti,

Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

COORDONATOR PROIECT AM POR: Daniela SURDEANU

Vlad IONESCU www.inforegio.ro

Page 3: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 3

Sumar

REGIO ÎN ROMÂNIA

04 Mona Nicolici: „Mi-am dorit să fi u implicată în proiecte care schimbă lumea”

08 POLITICA DE MEDIU A U.E., ORIZONT 2020

„O viață bună, în limitele planetei noastre”

10PAȘTE ÎN BUCOVINA

Cu sprijinul Regio, lumina sărbătorilor pascale bucovinene ajunge în toată țara

14 Pledoarie pentru un mediu curat şi sănătos

16„REGIO PROMENADA” LA MALUL MĂRII

Autoritățile din Constanța refac faleza, cu fonduri europene

18 Parcul Tineretului - „Plămânul” Municipiului Băilești

20 „Liceenii” – Varianta Carei 2013

22 Ştiri regionale

24Strategia UE a Regiunii Dunării, un nou instrument de cooperare și dezvoltare macroregională

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 ESTONIA

Deşeurile de ieri, energia de azi

28FRANȚA

400.000 de turiști vizitează în fi ecare an noul parc botanic din Anjou

30 Agendă

31 Să mai și zâmbim!

Page 4: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro4

Regio în RomâniaInterviu

Bogdan IONESCU

Mona Nicolici: „Mi-am dorit să fi u implicată în proiecte care schimbă lumea”

ÎN ULTIMII ANI AȚI DEVENIT CUNOSCUTĂ, DIN POZIȚIA

IMPORTANTĂ PE CARE O DEȚINEȚI ÎN CADRUL CELEI MAI MARI COMPANII DIN ROMÂNIA, CA UN SUSȚINĂTOR PUTERNIC AL CAMPANIILOR SOCIALE. CE V-A FĂCUT SĂ PORNIȚI LA ACEST DRUM?

Corporate Social Responsibility (CSR - responsabilitatea socială a compa-niilor) era un vis mai vechi al meu. Dar, în urmă cu aproape șapte ani, nu avea un nume, nu știam că e posibil. Se pare, totuși, că e adevarat că, atunci când îți dorești ceva foarte mult, toate astrele conspiră. Da, mi-am dorit întotdeauna să fi u implicată în proiecte care schimbă lumea într-un loc mai bun, care îi ajută pe cei de lângă mine să se schimbe, să crească, să se dezvolte, să aibă mai mult și să le fi e mai bine. Și făceam asta și pe vremea când lucram în televiune. Compania pentru care lucrez mi-a oferit, însă, șansa să fac toate aceste lucruri și mai mult decât atât. Să ajut o companie să fi e percepută la adevărata ei valoare. A fost atât de provocator, încât m-am decis să o iau de la capăt și să mă reinventez și eu odată cu ea. Am combinat în meseria asta tot ce știam eu, tot ce învățasem în anii dinainte. Am pus la „bătaie” tot ce acumulasem ca profesionist, dar în acești aproape șapte ani am mai învăţat încă pe-atât pe cât am știut. În domeniul ăsta, când tragi linie, când te uiți la rezultate, vezi comunități dezvoltate, vezi oameni mai fericiți. Sau mai puțin nefericiți. Trebuie să fi m realiști, iar CSR are grijă să te țină mereu cu picioarele pe pământ. Asta, dacă nu-l faci de

la birou și dacă te duci la fi rul ierbii, să simți realitatea.

„ȚARA LUI ANDREI” ȘI „ȘCOALA LUI ANDREI” AU DEVENIT BRANDURI PUTERNICE, PE CARE OAMENII SIMPLI LE ASOCIAZĂ GRIJII PENTRU MEDIU, PENTRU O ȚARĂ MAI CURATĂ, MAI PUȚIN POLUATĂ. CE ÎNSEAMNĂ PENTRU DUMNEAVOASTRĂ ACESTE PROIECTE?

Știți ce se spune – te atașezi de proiectele la care lucrezi cu drag, ca de copiii tăi. Iar când acele proiecte se adresează chiar copiilor din comunități defavorizate sau oamenilor simpli care știu să-ți mulțumească mai sincer decât oricine altcineva, proiectele devin parte din tine. Vă doresc să simțiți măcar o dată sentimentul pe care îl trăim noi, întreaga echipă de CSR, când vedem primele rezultate ale unui demers. E ca și cum readuci un om la viață. E genul acela de

O CUNOAŞTEM PE MONA NICOLICI DE LA TELEVIZOR.

NE-A RĂMAS ÎNTIPĂRITĂ ÎN MINTE ŞI PE RETINĂ PRIN JUR-NALELE PE CARE LE REALIZA ŞI PREZENTA. ÎNTOARCEM CAPUL DUPĂ EA PE STRADĂ, DÂNDU-NE

COATE: „UITE-O PE DOAMNA DE LA ŞTIRI!”. PARCĂ NICI ACUM NU REALIZĂM CĂ NU NE MAI PREZINTĂ JURNALE DE ANI BUNI. CĂ A ALES CU TOTUL ALT DRUM. ACELA AL RESPONSABILIZĂRII SOCIALE. MAI GREU, POATE, DECÂT ORICE BREAKING NEWS PE CARE I-A FOST DAT SĂ-L AIBĂ ÎN DIRECT. VĂ SPUN SINCER, MONA A RĂMAS NESCHIMBATĂ: ACEEAŞI ENERGIE DEBORDANTĂ, ACEEAŞI SINCERITATE DURĂ, ACELAŞI LIDER DINTOTDEAUNA. NUMAI CĂ EFORTURILE ŞI CHI-PUL NU ÎI MAI SUNT LA FEL DE MEDIATIZATE. NEDREPT CUMVA, PENTRU CĂ REZULTATELE ME-RITĂ TOATĂ ADMIRAŢIA. VĂ LAS SĂ ÎI DESCOPERIŢI MUNCA DE-DICATĂ OAMENILOR, DINTR-O

POZIŢIE CHEIE ÎN CEA MAI MARE ŞI PROFITABILĂ COMPANIE ROMÂNESCĂ, ÎN DIALOGUL DE MAI JOS.

Page 5: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 5

Regio în RomâniaInterviu

bucurie pură. Nu vreau să umanizez prea mult domeniul (deși cred că am făcut-o demult), dar, repet, în fi nal, CSR înseamnă Oameni. Oameni nu doar din comunitățile în care noi operăm, dar și oameni care lucrează în fi ecare zi în Petrom și care, în urmă cu câțiva ani, nu se gândeau că pot face mai mult ca profesioniști decât ceea ce li se cere în operațional. Oamenii din Petrom ne-au ajutat pe noi să realizăm toate aceste proiecte și să arătăm că suntem nu doar o companie de petrol și gaze, ci o comunitate de români cărora le

pasă de România. Și sunt mândri că lucrează, nu doar în cea mai mare companie din această țară, ci și în compania care s-a schimbat atât de mult în ultimii ani, încât poate crea o altă lume: Țara lui Andrei, locul celor care vor să facă din România o țară mai bună, în fi ecare zi. O țară în care copiii învață să devină lideri responsabili în comunitățile lor, profesorii să schimbe școala ro-mânească într-un model de urmat, primarii să demonstreze că au viziune antreprenorială.

CARE AU FOST REZULTATELE CAMPANIILOR PE CARE

LE-AȚI COORDONAT? ȘTIM CĂ A FOST VORBA ȘI DE PREMII IMPORTANTE.

În ultimii șase ani (2007-2013) am dezvoltat programe care au con-tribuit la împlinirea unor nevoi în domenii prioritare pentru România și pentru comunitățile locale – edu-cație, sănătate și protecția me-diului. În domeniul educației, am contribuit la îmbunătățirea condițiilor de studiu pentru copiii din mediul rural, prin reabilitarea a aproximativ 80 de unități de învățământ în care învață 15.500 de copii. Prin programele Școala și Tabăra din Țara lui Andrei, le-am dat elevilor și profesorilor din România șansa de a construi o lume mai bună, prin forțe proprii. Din 2009, peste 25.000 de elevi și 1.700 de profesori au înscris peste 900 de proiecte pentru comunitate, iar peste 20 dintre ele s-au transformat, prin fi nanțare, în realitate. Peste 2.600 de copii s-au pregătit să devină liderii de mâine în Tabăra din Țara lui Andrei, unde au învățat, prin joacă, să iubească natura și au fost instruiți în comunicare și management de proiect. Tot în domeniul educației, din 1997 am susținut performanța a 2.600 de tineri olimpici și am acordat peste 300 de burse de studiu în cadrul programului „Olimpicii Petrom”. Împreună cu Ministerul Sănătății, am abordat o problemă stringentă a comunităților din România – acce-sul la servicii medicale de urgență de specialitate. Astfel, în perioada 2010–2011, am extins rețeaua de telemedicină de urgență la 56 de spitale din 19 județe și am creat un nou centru de comandă la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca). Acum, 9,5 milioane de români au acces la rețeaua de

Page 6: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro

Regio în România

6

Interviu

telemedicină de urgență, care per-mite schimbul imediat de informații între spitalele din teritoriu și experții de la centrul de comandă, scurtând timpul de diagnostic și, implicit, salvarea a cât mai multe vieți. Doar în 2012, 225 de cazuri grave au fost gestionate prin telemedicină (apel la Floreasca). În domeniul protecției mediului, am căutat soluții pentru atâtea probleme care țin de siguranța co-munităților, prin acțiuni de plan-tare menite să prevină riscul de inundații, alunecări de teren sau secetă, dar am recreat și conceptul de spațiu verde în mediul urban, prin programul Parcurile Viitorului. Astfel, am plantat peste 67.000 de copaci pe 116 hectare din România și am reabilitat sau construit de la zero 6 parcuri publice în București, Pitești, Moinești, Ploiești, Timișoara și Constanța. Pe lângă direcțiile strategice de im-plicare, am fost alături de români în situații difi cile. Printr-o contribuție de aproximativ trei milioane de euro, am reconstruit 176 de case pentru victimele inundațiilor. În urma căderilor masive de zăpadă din iarna lui 2012, am contribuit la întărirea capacității naționale de reacție în caz de dezastre, prin dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) cu echipament specifi c de intervenție. Prin platforma Țara lui Andrei, am încurajat românii să se implice direct în dezvoltarea comunităților în care trăiesc. Din 2009, printr-un concurs național de proiecte, am fi nanțat aproximativ 90 de soluții comunitare. În tot ceea ce am realizat, am vrut să implicăm alături de noi cât mai mulți oameni, care arată, prin puterea faptelor, că lumea în care trăim se construiește în fi ecare zi. Până anul trecut, peste 21.000 de voluntari au făcut ca toate pro-iectele noastre să prindă viață,

dintre care 6.000 dintre contribuții au fost ale colegilor din Petrom. Tot acest efort a fost apreciat de-a lungul timpului prin distincții, nomi-nalizări și premii în România, dar și la nivel european.

URMĂRIȚI DEZVOLTAREA PROIECTELOR DE MAI SUS LA

SCARĂ ȘI MAI MARE?

Frumusețea acestei responsabilităţi sociale a Petrom este că merge numai la scară mare. Că toate investițiile sunt gândite pe termen mediu și lung. Cu o documentație solidă în spatele proiectelor, cerce-tări și studii specifi ce proiectelor noastre. Nu pornim niciodată la drum fără să avem date reale, ceea ce e o investiție în sine, pe care n-am face-o, dacă nu am avea în minte dezvoltarea pe termen lung. În plus, la sfârșitul unui an, evaluăm rezultatele obținute prin proiect și le integrăm în strategia noastră, ca să vedem cât am parcurs din drumul pe care ni l-am propus. Pentru orice companie care are o strategie de responsabilitate socială, ar fi de mare folos să-și alinieze aceste obiective cu cele naționale, ca să

știm cu cât contribuim fi ecare la dezvoltarea durabilă a României. Dar încă așteptăm aceste date.

COMPANIA PE CARE O REPREZENTAȚI ARE ÎN PLAN ȘI

ALTE PROIECTE ASEMĂNĂTOARE?

Proiectele de responsabilitate so-cială ale Petrom sunt complexe. Și încercăm, în fi ecare an, să le reinventăm, să le dăm relevanță națională, abordând problemele cu care se confruntă România, dar și noi, ca organizație. Suntem tot timpul atenți la impactul nostru de business, dar și la problemele pe care le întâmpinăm în comunitățile în care operăm. Și astfel, iau naștere aceste proiecte ale căror rezultate trebuie să reprezinte un benefi ciu pentru toate părțile implicate și să aibă rezultate pe termen lung. Așadar, e greu să pornești un nou proiect, înainte de a vedea, măcar, rezultate interme-diare în celelalte demersuri înce-pute. Investiția Petrom rămâne, însă, constantă în ultimii șase ani, de aproximativ cinci milioane de euro investiți anual. Și, aproape la fi ecare doi, trei ani, lansăm câte un

Inaugurare Parc Lunca Florilor

Page 7: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 7

Regio în RomâniaInterviu

nou proiect de amploare, așa cum anul acesta am demarat Fabricat în Țara lui Andrei – o competiție care își propune să creeze locuri de muncă la nivel local și să dezvolte comunitățile din România printr-o viziune antreprenorială.

AUTORITĂȚILE STATULUI V-AU SPRIJINIT ÎN DEZVOLTAREA

PROIECTELOR SOCIALE PE CARE LE COORDONAȚI?

Autoritățile locale văd oportunitatea proiectelor pentru domeniile/planu-rile pe care le coordonează. De cele mai multe ori, ideile noastre sunt bine primite. Asta se datorează dialogului constant pe care-l avem cu autoritățile locale și centrale, dar și cu oamenii din aceste localități. În plus, am demonstrat, în acești ani, că suntem un partener solid și de încredere și că ne ținem promisiuni-le. Însă, cred că autoritățile statului ar trebui să acorde o atenție mai mare dezvoltării durabile și res-pon sabilității sociale. Să o pro-moveze ca strategie națională asu-

mată, cu obiective clar asumate și comunicate și, mai ales, cu un plan de proiecte pentru care să-și găsească parteneri în companiile care deja și-au asumat acest demers și în societatea civilă. Fără să ceară companiilor să sponsorizeze diverse inițiative fără viziune strategică. Ci să coaguleze forțele importante din această țară, care să tragă în aceeași direcție, una pe care să o traseze cineva cu viziune, pentru ca România să se dezvolte pe termen lung, conform direcțiilor cerute și la nivel european.

CREDEȚI CĂ ESTE TIMPUL CA MARILE COMPANII DIN

ROMÂNIA, FIE CU CAPITAL STRĂIN, FIE CU CAPITAL AUTOHTON, SĂ VĂ URMEZE EXEMPLUL? SĂ SE IMPLICE MAI MULT ÎN CAMPANII SOCIALE SAU ÎN CAMPANII DE CONȘTIENTIZARE ASUPRA MODULUI ÎN CARE TREBUIE SĂ PROTEJĂM MEDIUL CE NE ÎNCONJOARĂ?

În România sunt multe companii, și nu doar mari, ci și IMM-uri, care derulează proiecte de responsa-bilitate socială. Mai mult sau mai puțin strategice, mai mult sau mai puțin în legătură cu impactul și strategia lor de business, cu bugete mai mari sau mai mici, dar există și fac lucruri pentru oameni și pentru mediu. Chiar și la nivel personal, românii au început să dedice timp pentru astfel de inițiative și să facă voluntariat pentru diverse cauze, ceea ce era greu de imaginat în urmă cu ceva ani. Și asta e foarte bine. Pentru noi, ca națiune.

CE AR TREBUI SĂ FACĂ AUTORITĂȚILE ROMÂNE

PENTRU A SPRIJINI GENUL DE ACȚIUNI PE CARE COMPANIA DVS. LE ÎNTREPRINDE? UNDE SIMȚIȚI NEVOIA DE AJUTOR DIN PARTEA STATULUI?

Așa cum spuneam, autoritățile ar trebui să fi e preocupate, cu ade-vărat, de dezvoltarea durabilă a României, să aibă o strategie nu doar pe hârtie, ci una discutată și agreată cu părțile interesate de acest lucru - companii, societate civilă, lideri de opinie, presă, aliniată cu direcțiile strategice europene. Autoritățile ar trebui să promoveze și să motiveze companiile să investească strategic în problemele României, dar, pentru asta, ar trebui să știm cu toții care sunt, cu adevărat, acestea și nu doar să le intuim sau să le căutăm fi ecare prin comunitățile noastre. Altfel, vom fi cu toții o picătură într-un ocean de probleme, care - cine știe când și dacă se vor rezolva. Sau, cum spune expertul în arta războiului: „Strategia fără tactică este cea mai înceată rută spre victorie, însă tactica fără strategie este zgomotul de dinaintea înfrângerii”.

ÎN CIFRE, CÂT A INVESTIT PETROM ÎN ACȚIUNILE DESPRE

CARE VORBEAM MAI SUS?Între 2007 și 2012, Petrom a alo-cat peste 30 milioane de euro pentru dezvoltarea programelor de responsabilitate socială.

UN CUVÂNT DE ÎNCHEIERE?

În toți anii din urmă am învățat că poți schimba lucrurile din jurul tău, dacă faci oamenii care gândesc ca tine să te urmeze. Și, pentru asta, trebuie multă pasiune, consecvență și un strop de nebunie. Îmi place să le spun celor cu care mă intersectez ceea ce îmi repet mie însămi, de atâția ani, mai ales atunci când mă bântuie îndoielile: „Fii bun măcar din deșteptăciune, dacă nu din sufl et!” Azi aș adăuga: „Și astfel, lumea noastră va fi un pic mai bună. În fi ecare zi!”

Page 8: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro8

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

Analiză

POLITICA DE MEDIU A U.E., ORIZONT 2020

„O viață bună, în limitele planetei noastre”

PRIMA ECONOMIE A LUMII, UNIU NEA EUROPEANĂ, ARE O POLITICĂ DE

MEDIU AVANSATĂ, ÎN COMPARAŢIE CU CELELALTE POLITICI LA NIVEL MONDIAL. CEEA CE DIFERENȚIAZĂ ȘI MAI MULT POLITICA EUROPEANĂ DE MEDIU DE ALTE POLITICI SIMILARE DIN ALTE ZONE ALE LUMII ESTE ÎMPLETIREA STRÂNSĂ A ACESTEIA CU POLITICILE ECONOMICE LA NIVEL CONTINENTAL, DAR ȘI CU CELE LA NIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL. ASTFEL, ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, CONSERVAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ ȘI BIODIVERSITATEA SUNT INSEPARABILE DE DEZVOLTAREA ECO-NOMICĂ, CREAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ȘI ACCESUL EGAL LA ȘANSE ȘI OPORTUNITĂȚI.

În teorie, statutul acesta arată foarte bine. Din păcate, realitatea a demonstrat că un astfel de sistem, cel puțin în prezent, reduce competitivitatea mediului de afa-ceri european în fața concurenței reprezentate de Statele Unite, China, India și Brazilia, țări în care regulile de protecție a mediului sunt mai puțin stricte, oferind, astfel, o mai mare libertate companiilor producătoare de bunuri și energie.Pusă în fața acestei provocări, Comisia Europeană a elaborat Pro-gramul de Acțiune pentru Mediu 2020. Afl at în faza de propunere și analiză, programul țintește rezol-varea problemelor de mediu cu care se confruntă cetățenii U.E. și, în același timp, identifi carea măsurilor necesare pentru a le aborda în mod efi cient.

„Nu putem aștepta până la fi nalul crizei economice pentru a contracara celelalte crize: a resurselor, a mediului și a climei. Trebuie să abordăm toate aceste pro bleme simultan și să includem pre ocuparea pentru mediu și pentru climă în toate politicile noastre. Strategia Europa, în vigoare până în 2020, va da politicienilor și oame-nilor de afaceri un obiectiv pe termen lung, la capătul căruia să încheiem tranziția către o societate sustenabilă și cu o amprentă redusă de carbon în Europa”, a spus Connie Hedegaard, comisar european pen-tru combaterea schimbărilor clima-tice, la evenimentul de lansare a propunerii de program.Programul de Acțiune pentru Mediu 2020, numit „O viață bună, în limi-tele planetei noastre”, propune și o viziune a unei Europe curate în anul 2050. „În 2050 vom avea o viață bună, în limitele ecologice ale pla-netei. Prosperitatea și sănătatea mediului nostru izvorăsc dintr-o eco nomie inovativă, circulară, în care nimic nu este risipit, iar re-

sursele naturale sunt gestionate în așa fel, încât să crească rezistența societății noastre în fața crizelor” se spune în textul programului.Factorii cheie ai noului program sunt protejarea și îmbunătățirea capita-lului natural, încurajarea folosirii efi ciente a resurselor și accelerarea tranziției către o economie cu emi-sii reduse de carbon. Programul „O viață bună, în limitele planetei noastre” se focalizează pe nouă obiective majore: protecția naturii și creșterea rezilienței ecosistemu-lui, creșterea economică prin efi -cientizarea folosirii resurselor și re ducerea emisiilor de carbon, eli-mi narea factorilor de mediu cauza-

Clãdire modernã ecologicã – Universitatea din Varºovia, Polonia

Page 9: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 9

Regio în RomâniaAnaliză

tori de boli, promovarea unei maibune implementări a legislației europene în domeniu, implemen ta-rea celor mai noi descoperiri teh ni-co-științifi ce, asigurarea fon du rilor necesare și îmbunătățirea re fl ec-tării problemelor de mediu în toate domeniile legislative euro pene.Rezultatele preconizate pentru anul 2020 sunt: stimularea unei creșteri sustenabile a economiei, crearea de locuri de muncă și transformarea Uniunii Europene într-o zonă ai cărei cetățeni să ducă un trai mai bun și mai sănătos.Deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul protecției mediului și reducerii poluării, gravitatea problemelor a determinat o schimbare radicală a politicilor europene. Astfel, Pro-gramul de Acțiune pentru Mediu 2020 vine cu o abordare globală și coordonată a acestor provocări. În acest context, merită menționat și faptul că Regulamentul Fondului European pentru Dezvoltare Re-gională cuprinde obligații clare cu privire la mediu, pentru benefi ciarii fi nanțărilor europene fi ind stabilite următoarele priorități: încurajarea investițiilor pentru reabilitarea mediului fi zic, inclusiv siturile și terenurile contaminate, deșertifi cate și necultivate;

promovarea dezvoltării infrastruc-turilor legate de biodiversitate și a investițiilor în siturile Natura 2000, în cazul în care această abordare contribuie la dezvoltarea economică durabilă și/sau la diversifi carea zo-nelor rurale; stimularea efi cienței energetice și a producției de energii regenerabile și dezvoltarea de sisteme efi ciente de gestionare a energiei; promovarea transporturilor publice adecvate și durabile, în special în zonele urbane; elaborarea de planuri și de măsuri de prevenire și de gestionare a ris-curilor naturale (de exemplu, de-

șertifi carea, secetele, incendiile și inundațiile) și tehnologice; protecția și valorifi carea patrimo-niului natural și cultural, în sprijinul dezvoltării socio-economice și pro-movarea resurselor naturale și cul-turale în calitate de potențial pentru dezvoltarea turismului durabil.Reprezentând cea mai mare eco-nomie a planetei, Uniunea Euro-peană este și unul dintre cei mai mari consumatori de energie. Iar acest consum are un impact major asupra calității aerului, a apei, asupra biodiversității și a calității vieții, în general. În aceste condiții, nu este surprinzător că planul de acțiune dă o atenție sporită sec-torului energetic. Așadar, pentru anul 2020 a fost stabilit obiectivul major „20-20-20”, care se traduce printr-o reducere a consumului de energie primară cu 20%, o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% și o pondere de 20% a surselor regenerabile din totalul producției de energie. După unii analiști, ținta „20-20-20” este prea ambițioasă, dar, dacă vrem să trăim într-un mediu curat și sănătos, să conservăm biodiversitatea și, în același timp, să benefi ciem de dezvoltare și creștere economică, această țintă devine o necesitate.

Fermã producãtoare de energie solarã – Spania

Page 10: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro10

Regio în RomâniaTradiţii

Bogdan IONESCU

PAȘTE ÎN BUCOVINA

Cu sprijinul Regio, lumina sărbătorilor pascale bucovinene ajunge în toată țara

SĂRBĂTORILE CREȘTINE SE AȘAZĂ ÎNTRE DOI MARI POLI: NAȘTEREA ȘI

ÎNVIEREA DOMNULUI. ȘI, ÎN TIMP CE SĂRBĂTORIREA CRĂCIUNULUI ORTODOX, AȘEZAT LA CAPĂTUL UNUI POST NU FOARTE ASPRU, A ÎMPRUMUTAT EXUBERANȚA SFÂRȘITULUI DE AN ȘI A ADOPTAT MULTE OBICEIURI DE CONSUM COSMOPOLITE, PAȘTELE A RĂMAS ACEA SĂRBĂTOARE COMPLEXĂ, A SPERANŢEI NĂSCUTE DIN DUREREA SĂPTĂMÂNII PATIMILOR. ȘI UNDE, ÎN ROMÂNIA, SE POT COMEMORA MAI INTENS, MAI

NEALTERAT, CALVARUL RIDICĂRII PE CRUCE ȘI BUCURIA ÎNVIERII, CEA CARE DĂ SENS ÎNTREGULUI CREȘTINISM, DECÂT PE UIMITOARELE TĂRÂMURI BUCOVINENE, NESTEMATA ROMÂNEASCĂ A VECHILOR TRADIȚII?

Autoritățile locale ale județului Suceava sunt, poate, printre cele mai active din țară în recunoașterea valorii capitalului reprezentat de obiceiurile populare, de tradițiile vechi de sute, dacă nu mii, de ani și au înțeles că acest capital este fundamentul pe care se poate

dezvolta acest tărâm de poveste. Consecvent cu sine însuși, Consiliul Județean Suceava a inițiat un pro-iect de promovare, la nivel local și național, al evenimentului „Paște în Bucovina”. Proiectul a fost selectat pentru fi nanțare prin Programul Operațional Regional 2007-2013.

DE LA ÎNCEPUTUL POSTULUI MARE PÂNĂ ÎN NOAPTEA ÎNVIERII

Manifestările evenimentului „Paște în Bucovina” se întind pe aproape toată durata Postului Mare, ofe-

Page 11: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 11

Regio în RomâniaTradiţii

rindu-le participanților, localnici și vizitatori, posibilitatea de a expe-rimenta întregul evantai de tradiții și obiceiuri etno-culturale bucovinene. Începând cu a doua jumătate a lunii martie 2013 se desfășoară Festivalul național al ouălor încondeiate, care cuprinde expoziții, demonstrații de măiestrie în încondeierea ouălor, concursuri și spectacole. În fi e-care zi de joi a Postului Mare se organizează o suită de conferințe religioase sub titulatura „Urcuș spre Înviere”. Una dintre cele mai importante manifestări, devenite deja tradiție, este „Drumul Ouălor Încondeiate”, un periplu cu valențe turistice, artistice, cultu rale și spirituale, care îl poartă pe vizitator prin toate localitățile unde există expoziții ale acestei minunate arte populare. Dintre localitățile în care se organizează evenimente

importante amintim Ciocănești, Moldovița, Câmpulung Moldovenesc, Mănăstirea Humorului, Voroneț, Fundu Moldovei, Izvoarele Sucevei,

Marginea, Rădăuți, Putna, Vatra Moldoviței, Vama, Sucevița. Târgul meșterilor populari și Festivalul de Toacă sunt alte repere ale

Page 12: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro12

Regio în Româniaevenimentului, care vor atrage turiștii. Un aspect inedit al acestui proiect este că manifestările se desfășoară în majoritatea locali-tăților județului Suceava, fi ecare dintre acestea oferind vizitatorilor experiențe dintre cele mai diverse: de la ritualurile creștine, la tra-dițiile populare de primăvară, de la expoziții, la concerte, toate culminând cu Noaptea Învierii, în care Lumina se va aprinde la toate bisericile și mănăstirile ortodoxe din Bucovina.

PESTE O JUMĂTATE DE MILION DE LEI PRIN REGIO

Costul total al proiectului este de aproape 984.000 lei, dintre care fi nanțarea prin Regio a reprezentat aproximativ 770.000 lei. „Paștele în Bucovina” va avea cinci ediții. Față de ediția precedentă, în acest an se vor organiza, în plus, în municipiul Suceava, Târgul de Paște 2013 și Concertul de Florii (concert de muzică religioasă).Activitățile din cadrul proiectului s-au axat pe promovarea tradițiilor și obiceiurilor pascale din Bucovina și au constat în realizarea a 30.000 broșuri, 1.500 ouă încondeiate, 3.000 DVD-uri de prezentare a tra-dițiilor pascale, 9.000 hărți tu-ristice, difuzarea la două posturi

radio naționale a câte 57 de spoturi de promovare pe fi ecare post, publicarea, în două ziare naționale, a câte 44 inserții de presă, 50 bannere, 200 de afi șe de promovare.

CU ZECE LA SUTĂ MAI MULȚI TURIȘTI

„Proiectul Paștele în Bucovina a avut un impact semnifi cativ asu-

Tradiţii

Page 13: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 13

pra comunităților locale, în sensul că acestea au avut prilejul de a-și promova tradițiile, obice-iurile și portul, ceea ce a dus la recunoașterea specifi cului pascal

bucovinean la nivel regional și na-țional. Acest lucru a dus la ela-borarea brand-ului Paștele în Bucovina și la diversifi carea ofertei turistice. Cu ocazia sărbătorilor

pascale, în județul Suceava numărul turiștilor atrași de eveniment a crescut cu 10,6%, estimându-se, în continuare, o creștere progresivă a numărului acestora”, ne-a declarat Anna Maria Pelin, manager de proiect.Bucovina este un bun exemplu a ceea ce pot face banii europeni pentru dezvoltarea unei regiuni, atunci când sunt folosiți în cadrul unei strategii coerente. „Paștele în Bucovina” face parte dintr-o serie de proiecte fi nanțate prin Programul Operațional Regional, din care amintim renovarea unor mănăstiri, proiectul „Crăciun în Bucovina” și înfi ințarea Centrului pentru Tra diții Bucovinene, despre care pu blicația noastră a relatat, pe larg, în numărul trecut. Aceste proiecte au avut ca rezultat creșterea numărului de turiști, dez-voltarea afacerilor locale, crearea de noi locuri de muncă, conservarea tradițiilor, obiceiurilor și monumen-telor istorice și creșterea economiei locale.

Regio în România

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Paștele în Bucovina

Nume program: Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5, „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, domeniul major de intervenție 5.3 „Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”

Costul proiectului: 983.178 lei

Cheltuieli eligibile: 792.886 lei

Finanțare prin Regio: 777.028 lei

Tradiţii

Page 14: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro14

Regio în RomâniaFlorian SCHIPONCA

Reciclare

Pledoarie pentru un mediu curat şi sănătos

E PRIMĂVARĂ... TIMID LA ÎNCEPUT, RAZELE BLÂNDE ALE SOARELUI

ÎNCĂLZESC PĂMÂNTUL. PETICELE ALBE DE ZĂPADĂ, PE ZI CE TRECE, SUNT TOT MAI MICI... O ADIERE CĂLDUŢĂ MÂNGÂIE PĂMÂNTUL REAVĂN, ADUCÂND MIROS DE IARBĂ PROASPĂTĂ. NATURA SE TREZEŞTE LA VIAŢĂ, VERDE, CRUDĂ, MINUNATĂ, CA ÎN FIECARE AN... PRIVIM, SIMŢIM, SUNTEM MARTORII UNUI ADEVĂRAT MIRACOL, DAR OARE CÂŢI DINTRE NOI SE ÎNTREABĂ CÂT VA MAI AVEA NATURA PUTEREA DE A SE REGENERA, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE ESTE AGRESATĂ ZILNIC DE CANTITĂŢI URIAŞE DE DEŞEURI REZULTATE ÎN URMA CONSUMULUI ŞI A INDUSTRIALIZĂRII EXCESIVE? PE FONDUL CREŞTERII PRODUCŢIEI ŞI, MAI ALES, A CERERII DE BUNURI DE LARG CONSUM, TREBUIE CONŞTIENTIZAT FAPTUL CĂ VOLUMUL DEŞEURILOR A DEVENIT IMENS, IAR SPAŢIILE DE DEPOZITARE A ACESTORA, INSUFICIENTE. GROPILE DE GUNOI SUNT SUPRAÎNCĂRCATE ŞI GENEREAZĂ UN NIVEL RIDICAT DE TOXINE ÎN APĂ, AER ŞI SOL. NICI ALTERNATIVA INCINERĂRII DEŞEURILOR NU SE DOVEDEŞTE A FI MAI PUŢIN PĂGUBOASĂ PENTRU MEDIU, CHIAR DACĂ TEHNOLOGIILE FOLOSITE OFERĂ BENEFICII ECONOMICE SOCIETĂŢII PRIN PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICĂ SAU ELECTRICĂ.

Deşi mai costisitoare, soluţia reu-tilizării şi reciclării deşeurilor este cea corectă din punct de vede-re ecologic, fi ind preferată, la nivel european, conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului Euro-pean şi a Consiliului din 19 noiem-brie 2008. Politica privind deşeu-rile, din fi ecare stat membru, tre-

buie să urmărească reducerea la minim a efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, precum şi reducerea substanţială a consumului de resurse. În acest sens, gestionarea corectă a deşeurilor trebuie să se facă fără riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau fl oră, fără zgomot peste limitele admise, fără mirosuri neplăcute şi fără a afecta peisajul sau zonele de interes. Ţinta României este de a atinge, până în anul 2020, obiectivul de a recicla 50% din deşeurile municipale, în special cele din metal, plastic şi sticlă.Din păcate, în România se reciclează, în acest moment, un procent foarte mic din deşeurile municipale, restul fi ind depozitate în gropi de gunoi. Această realitate ne arată că avem foarte mult de lucru şi vor fi necesare eforturi susţinute pentru recuperarea decalajului existent. Pe acest fond, este de apreciat faptul că S.C. Indeco Grup S.R.L. din Ploiești, benefi ciara proiectului „Achiziţie de utilaje pentru activi-tatea de reciclare deşeuri” a ob-ţinut fi nanţare Regio în valoare de 837.592 lei. Ca urmare a imple-mentării proiectului, S.C. Indeco Grup S.R.L. este în măsură să ofere, în acest moment, servicii complete de tratare, procesare şi reciclare a deşeurilor, benefi ciind de următoarele facilităţi:

O instalație de procesare a uleiurilor uzate care, prin proce-sare, îmbunătăţeşte profund cali-tatea uleiurilor uzate, permiţând reintroducerea lor în circuitul in-dustrial sau folosirea acestora ca materie primă în industria pe-trolieră. Pot fi tratate diverse tipuri de uleiuri reziduale, începând de la cele cu un înalt grad de uzură (de exemplu, uleiurile auto) sau uleiurile folosite în tratamente ter-mice, şi terminând cu cele mai uşor afectate în urma utilizării, cum ar fi uleiurile hidraulice, de turbină sau cele de transformatoare.Uleiurile uzate reprezintă un pericol major pentru mediu, în primul rând, pentru că nu sunt biodegradabile. Un singur litru de ulei uzat poate contamina un milion de litri de apă. Trist este că, în aceste condiţii, în România, 90% din cantitatea de uleiuri uzate este aruncată în canalizare.Majoritatea uleiurilor de motor conţine 85% ulei de bază şi 15% aditivi. Prin procesare, uleiul de bază este curăţat de reziduuri şi reintrodus în circuitul industrial, pentru readitivare. Prin această operaţiune, este redus substanţial impactul asupra mediului, fi ind eco-nomisită cantitatea de energie ne-cesară extracţiei, transportului şi rafi nării petrolului necesar pentru obţinerea aceleiaşi cantităţi de ulei.

Page 15: Revista Regio nr. 21 / 2013

Rezultă o amprentă de carbon mult redusă şi o cantitate substanţial mai mică de factori poluanţi.Serviciile de procesare a uleiurilor uzate sunt oferite tuturor service-urilor auto, fi rmelor care deţin par-curi auto de transport mărfuri sau pasageri şi platformelor industriale.Tot platformelor industriale li se adresează și oferta de servicii a instalației de tratare a deșeurilor lichide apoase, contaminate cu diverse substanțe periculoase. Complet automa tizată, bazată pe o tehnologie avansată, instalaţia elimină complet poluanţii (metale grele, produse petroliere, compuşi organici volatili, diverse substanţe

chimice). Deşe urile care pot fi procesate cu ajutorul acestei instalaţii sunt: emulsiile uzate, lichidele de spălare, diverse soluţii apoase şi orice alt deşeu cu un conţinut mare de apă, rezultat în urma unor activităţi industriale.Linia de reciclare a deșeurilor plastice, complet utilată cu echi-pa mente de ultimă generaţie, asi-gură reciclarea multor categorii de deşeuri (ambalaje, deşeuri din industria auto, etc.) care au în com-poziţie diverse tipuri de materiale plastice (PE, PET, PVC, PP). Prin reciclarea unui singur pahar de plastic este recuperată cantitatea de energie necesară alimentării unui bec de 60W, timp de patru până la şase ore. Ambalajele din material plastic (PET), uşoare şi rezistente, sunt as-tăzi extrem de răspândite în industria alimentară, fi ind folosite, în special, la ambalare și la îmbuteliere. Din păcate, acest material nu este biodegradabil şi a devenit îngrijo-rător faptul că, în ultimii ani, can-titatea acestora aruncată, irespon-sabil, în natură, a devenit uriașă.Colectarea şi reciclarea acestor ambalaje ne aduce numai benefi cii tuturor. În primul rând, este redusă cantitatea deşeurilor depozitate, cu costuri uriaşe, în gropile de gunoi (pet-urile reprezintă 30% din cantitatea totală) şi limitată emisia de dioxină (substanţă extrem de toxică şi bioacumulativă) rezultată

în urma aplicării metodei clasice folosite în România, aceea de incinerare şi îngropare a deşeurilor urbane. În urma procesului de reciclare, se obţin materii prime necesare indus-triei textile, industriei auto, pro-ducției materialelor de construcţii şi producției ambalajelor folosite în industria alimentară.Toate societăţile comerciale parti-cipante la programul de reciclare a materialelor plastice sunt clienţii Indeco Grup.Dincolo de benefi ciile fi nanciare pe care implementarea acestui pro-iect, fi nanțat din Regio, le aduce companiei Indeco Grup, mult mai importante sunt benefi ciile aduse comunităţii locale şi, de ce nu, în-tregii societăţi, prin reducerea agenţilor poluanţi şi a cantităţii emisiilor de bioxid de carbon.Viitorul va trebui să ne aducă tot mai multe astfel de proiecte, pentru că ne dorim un mediu curat şi sănătos, pe măsura frumuseţii naturii cu care a fost binecuvântată România. Suntem, cu toţii, responsabili!

Regio în RomâniaReciclare

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Numele proiectului: „Achiziţie de utilaje pentru activitatea de reciclare deşeuri”

Benefi ciar: S.C. INDECO GRUP S.R.L. – Ploiești

Nume program: Programul Operaţional Regional, Axa 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor

Valoarea totală a proiectului: 1.478.647 lei

Valoare nerambursabilă: 837.592 lei

APRILIE 2013 15

Page 16: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro16

Regio în RomâniaCrina Matei KIBEDI

„REGIO PROMENADA” LA MALUL MĂRII

Autoritățile din Constanța refac faleza, cu fonduri europene

Reamenajare

FALEZA CAZINOULUI DIN CONSTANŢA ESTE UNUL DINTRE LOCURILE DE

RELAXARE CARE S-AU PĂSTRAT ÎN TOPUL PREFERINŢELOR TURIŞTILOR, DAR ŞI ALE LOCALNICILOR, INDIFERENT DE NOUTĂŢILE APĂRUTE DE-A LUNGUL ANILOR. IAR TIMPUL A TRECUT PESTE FALEZĂ FĂRĂ SĂ MODIFICE APROAPE NIMIC DIN ASPECTUL EI. DE ANUL VIITOR, ÎNSĂ, LUCRURILE SE VOR SCHIMBA. „REGIO PROMENADA” ÎŞI VA CROI DRUM PE MALUL MĂRII, PENTRU A-I DELECTA PE CONSTĂNŢENI ŞI PE TURIŞTI CU PRIVELIŞTEA MINUNATĂ A MĂRII. PÂNĂ CA ACEST LUCRU SĂ SE ÎNTÂMPLE, CU TOŢII TREBUIE SĂ SUPORTĂM IMAGINEA ŞANTIERULUI CE SE DESFĂŞOARĂ, PENTRU A FACE LOC NOII FALEZE. AU FOST ADUSE AICI TONE DE PIATRĂ PENTRU CONSOLIDAREA PROMENADEI, IAR CEI CARE VIN LA PLIMBARE SUNT NEVOIŢI SĂ ADMIRE MAREA ŞI SĂ FACĂ ABSTRACŢIE DE ÎMPREJURIMI. LA FINALUL LUCRĂRILOR, FALEZA VA ATRAGE, CU SIGURANŢĂ, MAI MULŢI TURIŞTI DECÂT ÎN PREZENT.

Proiectul este unul deosebit de îndrăzneţ şi îşi propune ca, prin fonduri europene, să reabiliteze zona, poate, „cea mai întârziată”, după cum declara primarul Radu Mazăre, citându-i pe localnici. „Asta s-a întâmplat fi indcă reabili-tarea acesteia necesită foarte mulţi bani pe care Primăria nu-i avea la momentul respectiv ca să-i investească în zona Peninsulară, trebuia să facă locuinţe pentru amărâţi, trebuia să facă locuinţe pentru tineri, să repare asfaltul”. - Radu Mazăre

Lucrările au început din zona Poarta 1 a Portului Constanţa şi se întind până în zona portului Tomis, valoarea acestora fi ind de 16.784.145 lei. Din aceştia, 13.195.267 lei repre-zintă fi nanţarea prin Regio. Con-

tractul de fi nanţare a fost semnat în primăvara anului 2012 şi are o durată de implementare de 30 de luni. Sunt vizate reparaţia şi refacerea zidurilor de sprijin, rea-bilitarea aleii de promenadă, rea-

Page 17: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 17

lizarea unei alei pietonale în parc, scări, ziduri de sprijin ale taluzurilor şi rampelor scărilor. Reamenajarea zonei de promenadă va respecta stilul arhitectonic al anilor 1903 - 1905 (Art Nouveau), cu mobilier urban, stâlpi de iluminat de epocă, umbrare. Lucrările de reabilitare vor fi efectuate în etape care pre-supun închiderea temporară a unor porţiuni ale falezei. Totul ar trebui să fi e gata în toamna anului 2014, dar fi rma de construcții care derulează lucrările anunţă că proiectul ar putea fi terminat cu câteva luni mai devreme. Constănţenilor încă nu le vine să creadă că cea mai veche faleză din orașul lor a ajuns, până la urmă, în atenţia autorităţilor. Localnicii şi turiştii, în egală măsură, apreciază plimbările în lumina apusului şi adierea brizei, iar Primăria alo-că fonduri însemnate pentru men-ţi nerea parcului de pe faleză într-o stare bună. În prezent, Constanţa se dezvoltă folosind sume uriaşe alocate dezvoltării Zonei Metropolitane.

Regio în RomâniaReamenajare

Page 18: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro18

Regio în RomâniaFlorian SCHIPONCA

Parcul Tineretului - „Plămânul” Municipiului Băilești

Mai mult verde

CÂND AUD VORBINDU-SE DESPRE BĂILEŞTI, INVARIABIL, ÎMI VIN ÎN

MINTE MARELE ACTOR AMZA PELLEA SAU „NEA MĂRIN”, AŞA CUM MAI ESTE CUNOSCUT PUBLICULUI LARG, DUPĂ NUMELE UNUIA DINTRE PERSONAJELE CARE L-AU FĂCUT CELEBRU ŞI ZAIBĂRUL. DE FAPT, AMBELE REPREZINTĂ DOUĂ BRAND-URI DE SUFLET ALE OLTENILOR. „ZAIBĂRUL DE BĂILEŞTI” ESTE, DEJA, MARCĂ ÎNREGISTRATĂ LA OSIM. CRED, ÎNSĂ, CĂ PUŢINI SUNT CEI CARE ŞTIU CĂ TOT ÎN BĂILEŞTI S-AU NĂSCUT: CELEBRUL ACTOR MARCEL IUREŞ, SCRIITORUL PETRE ANGHEL SAU GENERALUL GHEORGHE MAGHERU, DACĂ MERGEM MAI ADÂNC ÎN ISTORIE. SE PARE CĂ LOCUL ARE CEVA MAGIC ŞI MERITĂ O DEZVOLTARE PE MĂSURA PERSONALITĂŢILOR PE CARE LE-A DAT, DE-A LUNGUL TIMPULUI, ROMÂNIEI.

În urmă cu doi ani, Municipiul Băileşti a inițiat proiectul „Modernizare și extindere Parcul Tineretului în Municipiul Băileşti”, pentru care a obținut fi nanțare Regio în valoare de 2,824,830 lei. Situat în centrul municipiului, te-renul pe care se afl ă Parcul Tine-retului a aparținut Prinţului Gheor-ghe Știrbei, proprietarul moșiei băileștene, care l-a donat autori-tă ților locale la fi nele anului 1828, când a mutat vatra satului pe locul actual şi a trasat, personal, străzile şi intersecţiile municipiului de as-tăzi. Pe acest loc erau construite, la acea vreme, depozitele de cere-ale în locul cărora s-a amenajat, pentru prima dată, parcul orașului. Astăzi, prin proiectul Regio, Parcul Tineretului a căpătat o nouă și

modernă înfățișare. Suprafața totală a fost extinsă de la 18.000 metri pătrați la 21.600 metri pătrați, din care 5.832 metri pătrați reprezintă alei, iar restul, 15.768 metri pătraţi amenajare peisagistică. În noua con fi gurație, suprafața spațiului verde a crescut cu aproape 7.000 metri pătrați, aducând, astfel, un spor important calității vieții, prin îmbunătățirea mediului. Au fost plantați 265 de arbori și arbuști noi, împreună cu 75 de metri pătrați de gard viu. Au fost instalați 217 stâlpi de iluminat, s-au montat 145 de

bănci și 65 de coșuri de gunoi, s-au construit două fântâni arteziene, trei movile ornamentale de piatră și pergole din lemn. Scopul urmărit a fost crearea unui ambient civilizat, modern, cu un design încadrat în arhitectura locală, care să ofere oaze de verdeață şi relaxare. Despre proiectele implementate în Municipiul Băileşti, fi nanțate din fonduri europene, domnul primar Costel Pistritu ne-a declarat:„Un impact major îl au dezvoltarea și implementarea, de către adminis-trația publică locală a proiectelor

Page 19: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 19

cu fi nanțare din fonduri europene nerambursabile, proiecte ce vizea-ză, în special, dezvoltarea infra-structurii rutiere sau de utilități, urmărindu-se, prin acestea, ofe-ri rea de oportunități tinerilor din zonă, crearea și diversifi carea locu-rilor de muncă, dezvoltarea de programe de absorbție a forței de muncă, etc.În Băileşti, datorită implementării acestor proiecte, schimbările de natură economică și socială sunt resimțite de fi ecare dintre noi, iar prin aceste oportunități ar trebui să se îmbunătățească condițiile de trai, mai ales prin crearea de lo-curi de muncă și prin atragerea de investitori puternici.Proiectul Modernizarea și extin-derea Parcului Tineretului din Municipiul Băileşti a urmărit îm-bunătățirea factorilor de mediu

și a calității vieții. Prin creșterea suprafețelor reprezentate de spa-țiile verzi s-au urmărit păstrarea fondului genetic vegetal, păstrarea și dezvoltarea arhitecturii peisa-gere, recreerea populației, dar și micșorarea factorilor de poluare a aerului şi apelor.Adăugând și proiectul de moder-nizare a străzilor și trotuarelor, sunt convins că întregul municipiu Băileşti va arăta că un oraș aerisit, modern și mulțumitor pentru toți cei care trăiesc aici, într-un cuvânt, așa cum trebuie să fi e”.Locuitorii Municipiului Băileşti, prin-cipalii benefi ciari ai proiectului, sunt foarte încântați de noul parc:„La inaugurare, zeci de copii din municipiul Băileşti au avut parte de cea mai frumoasă zi. Alături de aceștia, și copilul meu s-a bucurat de locul de joacă nou creat”, a declarat Iuliana, mămica lui Mihnea, care locuiește în cartierul amplasat vizavi de parc.

Câteva persoane în vârstă, care obișnuiesc să se plimbe frecvent prin parc, ne-au spus: „Noul parc, pentru amenajarea căruia s-au depus eforturi considerabile, ne-a încântat din prima pe noi, locuitorii cartierului, care venim dimineața să ne plimbăm, să stăm pe bănci și să ascultăm susurul fântânii arteziene. Nici copiii nu au fost uități, pentru că, pe lângă spații verzi, noul parc are și un loc de joacă, cu nisip și leagăne. S-a îmbunătățit și iluminatul public”.Locatarii blocurilor vecine consideră că „odată cu modernizarea parcului, centrul orașului a revenit la viață. Vară este o plăcere să te plimbi pe alei, să respiri aer curat și să te bucuri de frumusețea mediului înconjurător.”Oameni gospodari și veseli, olteni mândri, așa cum a fost Amza, băileş tenii merită un parc și un oraș asemeni lor.

Regio în România

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Numele proiectului: Modernizare și extindere Parcul Tineretului în Municipiul Băilești, Județul Dolj

Sursa de fi nanțare: Programul Operațional Regional, Axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor

Benefi ciar: Municipiul Băilești

Valoare totală a proiectului: 4.349.781,96 lei

Contribuția Uniunii Europene: 2.824.930,03 lei

Contribuția benefi ciarului: 70.315,62 lei

Mai mult verde

Page 20: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro20

Regio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaVlad IONESCU

„Liceenii” – Varianta Carei 2013

Educaţie

LA JUMĂTATEA ANILOR ’80 – VĂ AMINTIŢI CU TOŢII, SUNT SIGUR

– FĂCEA FURORI FILMUL LICEENII, REGIZAT DE NICOLAE CORJOS, CU OANA SÂRBU ŞI ȘTEFAN BĂNICĂ JUNIOR ÎN ROLURILE PRINCIPALE. PELICULA SE VOIA O OGLINDĂ A ADOLESCENŢILOR DE ATUNCI, O INCURSIUNE ÎN VIEŢILE LOR DE ZI CU ZI. BINEÎNŢELES CĂ PROPAGANDA COMUNISTĂ ŞI-A PUS AMPRENTA PE SCENARIU ŞI PE REGIE, DAR, UNA PESTE ALTA, FILMUL A AVUT UN SUCCES ENORM. GENERAŢII ÎNTREGI DE ELEVI S-AU REGĂSIT ÎN POVEŞTILE LUI MIHAI, ALE DANEI SAU ALE LUI IONICĂ. LA APROAPE 30 DE ANI DE LA ACEL FILM, ÎNCERCĂM SĂ VEDEM, ÎN ACTUALUL NUMĂR AL REVISTEI REGIO, DACĂ LICEENII DE ACUM MAI AU CEVA ÎN COMUN CU CEI DE ATUNCI. DACĂ „EUROPENIZAREA” DIN ULTIMII ANI LE-A SCHIMBAT COTIDIANUL, MENTA-LITATEA ŞI GRIJA FAŢĂ DE CEEA CE NE ÎNCONJOARĂ. DRUMURILE PRIN ŢARĂ, PENTRU DIVERSE ARTICOLE DIN REVISTĂ, S-AU OPRIT PENTRU CÂTEVA ORE LA LICEUL TEORETIC DIN CAREI, UN VÂRF DE LANCE PENTRU ACEASTĂ ZONĂ A ŢĂRII. DE CE? VĂ SPUNEM ÎN RÂNDURILE CARE URMEAZĂ.

CAREI – ISTORIE DE PESTE 700 DE ANI

În nord-vestul ţării, la 100 de kilometri de Oradea şi la 35 de kilometri de Satu Mare, îşi duce viaţa molcom oraşul Carei. Urbea transilvană păstrează şi acum ceva din parfumul Imperiului Austro-Ungar. Inclusiv sigiliul şi stema oraşului au fost întărite la începutul secolului al XX-lea de împăratul Franz Josef. Primăria, castelul

Karolyi, parcul castelului, teatrul, Monumentul Ostaşului Român – toate reprezintă atracţii pentru turişti şi mândrie pentru locuitori. Prima atestare documentară a oraşului datează din anul 1320 – villa Karul, aşa se numea atunci – dar istoricii spun că întemeierea localităţii da-tează cu mult înainte. Carei nu este un oraş mare: are ceva mai mult de 23.000 de locuitori. Jumătate sunt de naţionalitate maghiară şi peste o treime sunt români.

LICEUL TEORETIC – DEZVOLTARE DURABILĂ PRIN PROGRAMUL REGIO

Una dintre cele mai importante şcoli din Carei este Liceul Teoretic. Instituţia de învăţământ a luat fi inţă imediat după Revoluţia din 1989, atunci când aproape toate şcolile din ţară au simţit nevoia să se debaraseze de balastul comunist. Mai exact, pe 1 septembrie 1990. Însă clădirea şcolii a fost dată în folosinţă cu mult înainte, pe 15 septembrie 1969, ca sediu al Liceului Pedagogic al judeţului Satu Mare. De altfel,

şi acum, la 44 de ani de la primul clopoţel, majoritatea educatoarelor şi învăţătoarelor din Carei, dar şi din judeţul Satu Mare, sunt absolvenţi ai Liceului Pedagogic, actualul Liceu Teoretic. Revenim, însă, la întrebarea din preambulul reportajului. De ce este Liceul Teoretic din Carei un vârf de lance pentru întregul învăţământ din zonă şi nu numai? Ei bine, şcoala despre care vorbim a reprezentat primul proiect fi nanţat prin Regio - Programul Operaţional Regional -în Transilvania de Nord prin care a fost montat un sistem de creare a energiei verzi. Managementul insti-tuţiei şi autorităţile locale au avut această idee şi nu s-au lăsat până nu au dus-o la capăt. N-a fost uşor deloc, pentru că investiţia nu a fost deloc ieftină. Era nevoie de un milion de euro, bani foarte mulţi pentru un simplu liceu dintr-un oraş mic, bugetul local nici vorbă să poată suporta această sumă. Şi atunci, gândirea, efortul s-au îndreptat automat către singura so luţie viabilă: banii europeni. Im-plicarea totală a factorilor de de-

Page 21: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 21

cizie, proiectul bine pus la punct, perspectiva unei şcoli moderne, independenţa energetică şi dorința de a proteja mediul au avut un rol decisiv în aprobarea proiectului şi fi nanţarea nerambursabilă cu peste 800.000 de euro.Şi iată cum proiectul a demarat în entuziasmul general. Cei 2.500 de metri pătraţi ai şcolii au fost com-plet renovaţi, ba chiar liceul a fost extins cu încă aproape 1.400 de metri pătraţi, au fost cumpărate bănci şi scaune comode, echipamentul tehnic al şcolii a fost aproape în întregime schimbat. Veţi spune că nu este singura şcoală care a benefi ciat de astfel de modernizări. Noutatea, însă, abia acum apare. Cu ajutorul fondurilor nerambursabile venite prin programul Regio, unitatea de învăţământ a achiziţionat şi montat un sistem de creare a energiei verzi, având asigurată apa caldă prin intermediul celor șase panouri so-lare instalate şi curentul electric prin cele 50 de celule fotovoltaice montate. Curent electric din care, atenţie, cedează şi în sistemul de distribuţie naţional o parte însem-nată. Proiectul „Extindere şi reabilitare la Liceul Teoretic Carei”, fi nanţat prin Regio, a început în 2009 şi a fost

fi nalizat în martie 2011, iar de atunci aproape 700 de tineri benefi ciază de condiţii deosebite de studiu, alături de peste 40 de profesori. Frigul, apa rece, infi ltraţiile, băncile roase de timp, laboratoarele învechite, ho-lurile degradate, pereţii jupuiţi, toate sunt acum istorie. Dar, pre-cum în fi lmul lui Corjos despre care vorbeam la început, şi în Liceul Teoretic din Carei găsim un Mihai, o Dana şi un Ionică. Sau poate mai mulţi. Unii mai veseli, alţii mai

serioşi, unii mai visători, alţii mai pragmatici. Dar nu poate fi o coin-cidenţă faptul că, odată cu fi nali-zarea proiectului, şcoala la care am făcut referire a urcat câteva zeci de locuri în topul liceelor naţionale. Iată cum o investiţie bine gândită aduce benefi cii imediate. Condiţii mai bune de învăţământ înseamnă, automat, dezvoltarea unei generaţii mai active, profunde, ce trebuie să ducă România acolo unde îi este locul.

Regio în RomâniaEducaţie

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Extindere şi reabilitare la Liceul Teoretic Carei

Finanțare: Programul Operațional Regional, Axa 3, Îmbunătățirea infrastructurii sociale

Valoare totală: 4.457.693,95 lei

Valoare nerambursabilă: 3.640.523,09 lei

Page 22: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro22

Ştiri regionale

Regio în România

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

ConferinţăADR Nord-Vest a organizat, în luna martie, work-shop-ul de comunicare intitulat „Conferința rețelelor de informare și asistență pe teme europene din Transilvania de Nord”. Scopul workshop-ului a fost întărirea colaborării și o mai bună coordonare între diferiți actori responsabili de comunicarea pe teme europene în regiunea Transilvania de Nord, județele Bistrița-Năsăud, Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Evenimentul a fost organizat prin centrul de informare Europe Direct Transilvania de Nord, cu sprijinul partenerilor Prefectura Cluj, UBB Radio Online, BisNet Transilvania, Punctul Local Euraxess, precum și al Rețelei Comunicatorilor Regio.

Efi ciență energeticăADR Nord-Est a organizat, în luna martie, în cadrul pro-iectului EFFECT, două sesiuni de instruire în domeniul achizițiilor publice efi ciente energetic. 76 de repre-zentanți ai autorităților publice locale și regionale au avut ocazia să își îmbunătățească cunoștințele teore-tice și practice privind reglementările și principiile ce guvernează abordarea efi cienței energetice, inclusiv prin prezentarea unor situații concrete și a unui instru-ment pentru calculul ciclului de viață. ADR Nord-Est va publica în curând un Ghid privind Achizițiile Publice Efi ciente Energetic și va organiza sesiuni informative adresate reprezentanților mediului privat. Pentru deta-lii, accesați: www.adrnordest.ro .

Târgul Regional de Inovare InnoMatchADR Vest, în parteneriat cu Asociația Tehimpuls, Agenția de Inovare Szeged, Institutul Fraunhofer IPA și cele două clustere ale Regiunii Vest au organizat prima ediție a Târgului Regional de Inovare InnoMatch, ce a avut loc în luna aprilie, la Expo Arad Internațional. Acesta a avut 47 de standuri unde au fost prezentate 97 de produse inovative. Au fost organizate demonstrații de bune practici destinate vizitatorilor și participanților. Au fost prezentate: imprimante 3D, table inteligente, sisteme de irigare pe bază de energie solară, modele de sere care se autosusțin, ouă lichide pasteurizate, propuneri de scădere a costurilor de încălzire pentru locuințe.

Produse de informareADR Centru pune la dispoziția publicului interesat noi tipuri de informații, în format electronic, pe site-ulwww.regio-adrcentru.ro și pe pagina de Facebook. Astfel, ADR Centru ține permanent la curent toți potențialii solicitanți de fonduri nerambursabile, precum și pe benefi ciarii proiectelor fi nanțate, atât din rândul administrației publice locale, cât și din cel al organizațiilor neguvernamentale sau al mediului de afaceri, cu oportunitățile de fi nanțare, precum și cu modalitățile de implementare a unor proiecte de interes local și regional. Platforma online a site-ului vine și cu o aplicație dedicată, bazată pe tehnologia GIS, care face posibilă localizarea proiec telor și prezentarea unor informații relevante despre fi ecare inițiativă în parte.

Page 23: Revista Regio nr. 21 / 2013

Cum promovăm mai efi cient Regio?

În perioada 11-12 aprilie 2013, Autoritatea de Ma-nagement a Programului Operațional Regional a orga-nizat, la Sinaia, o întâlnire de lucru pe tema achizițiilor publice. În cadrul întâlnirii, au fost discutate pro-vocările întâmpinate de experții Autorității de Ma-nagement și ai organismelor intermediare Regio cu privire la elaborarea docu mentațiilor de atribuire pentru achiziția serviciilor specifi ce de publicitate, necesare promovării programului Regio.De asemenea, participanții au discutat pregătirea contractelor de asistență tehnică, prin care vor fi fi nanțate activitățile de informare și publicitate pentru Regio, în perioada 2013-2015.

Întâlniri de lucru ADR Sud-Est organi zează, în luna aprilie, în județele regiunii, întâlniri de lucru ale Grupului Tematic Regional „Dezvoltarea infrastructurii regio nale și locale”, privind elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud-Est (PDR Sud-Est) și pre gă tirea perioadei de programare 2014-2020. Participanții vor dezbate aspecte importante ale Analizei socio-economice a Regiunii Sud-Est, ale Analizei SWOT și ale Strategiei de dezvoltare regională, aducându-și contribuția la fi nalizarea PDR Sud-Est 2014-2020 și la identifi carea propunerilor de investiții și proiecte strategice la nivel local și regional, ce vor putea fi implementate în următoarea perioadă de programare.

APRILIE 2013 23

Ştiri regionale

Regio în România

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUDMUNTENIA AMPOR

DezbateriADR SV Oltenia a organizat, în luna martie, cinci întâl-niri ale grupurilor de lucru județene, în: Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Dolj, constituite în vederea ela bo-rării documentelor de programare și planifi care pen tru perioada 2014-2020. La întâlniri au participat repre-zentanți ai organizațiilor cu atribuții în dezvoltare regională și locală, precum: consilii județene, pri mă-rii, prefecturi, patronate, universități, servicii decon-certate ale Guvernului în teritoriu, ONG-uri, camere de comerț. Astfel, au fost prezentate și supuse dezbaterilor variantele de lucru pentru Strategia de dezvoltare a regiunii SV Oltenia 2014-2020, Profi lul socio-economic și Analiza SWOT.

Întâlniri de lucruADR Sud-Muntenia a organizat, în perioada martie - aprilie, o serie de întâlniri de lucru destinate Grupurilor Tematice Regionale. Evenimentele au avut loc în cele șapte județe ale regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia: Târgoviște, Călărași, Alexandria, Ploiești, Giurgiu, Pitești și Slobozia. La aceste workshop-uri au participat aproximativ 340 de persoane, reprezentând autorități publice locale, organizații neguvernamentale, mediul academic și mediul privat și s-au dezbătut teme precum analiza socio-economică a regiunii Sud-Muntenia. Una dintre activitățile principale desfășurate, în prezent, de ADR Sud-Muntenia este cea de elaborare a Planului de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia 2014–2020, atât la nivel județean, cât și la nivel regional.

Page 24: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro24

Studiu de caz

Regio în RomâniaCarmen IVANOV

Strategia UE a Regiunii Dunării, un nou instrument de cooperare și dezvoltare macroregională

14 țări din macroregiunea Dunării participă la Strategia UE a Regiunii Dunării, program lansat în 2011, la cererea guvernelor din UE. Programul este construit pe patru piloni. Primul dintre aceștia este conectivitatea și aici vorbim despre transport intermodal, cultură, turism, rețele de energie. Un alt pilon este repre-zentat de protecția mediului, ce vizează managementul resurselor de apă, protecția biodiversității și managementul riscurilor; al treilea pilon vizează creșterea prosperității regiunii Dunării, domeniu care se referă la educație, cercetare, competitivitate și, nu în ultimul rând, stategia are, drept obiectiv, îmbunătățirea sistemului de guver-nare, de la capacitatea instituțio-nală, la securitate internă.Cele 14 state participante la stra-tegie, opt state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulga-ria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ger-mania – landurile Bavaria și Baden-Wurttemberg, Ungaria) și șase state ne-membre UE (Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Croația, Republica Moldova și Ucraina), s-au angajat să găsească soluții comune la problemele comune ce vizează regiunea Dunării.

Primul Forum Anual al Strategiei UE a Regiunii Dunării a avut loc la Regensburg, în Germania, în noiembrie 2012 și a fost prezidat de cancelarul Angela Merkel. Anul acesta, Forumul va avea loc la București, în zilele de 28 și 29 octombrie. Comisia Europeană a publicat, pe 9 aprilie 2013, un prim raport intermediar privind Strategia UE a Regiunii Dunării, la doi ani de la lansarea acesteia și face un apel la guvernele celor 14 țări riverane să includă prioritățile Strategiei în

viitoarele programe de fi nanțare cu fonduri europene, în exercițiul 2014-2020.

„Obiectivul nostru este ca, prin organi-zarea Forumului la Bucureşti, să con-solidăm profi lul României în cadrul Strategiei UE a Regiunii Dunării şi al Uniunii Europene, iar Bucureştiul să ofere cadrul unor contacte productive între actorii din regiune, care să conducă la intensifi carea cooperării şi generarea de proiecte cu impact macro-regional, care să susţină obiectivele Strategiei”,

a declarat Carmen PODGOREANU, Director general, Coordonator naþional pentru Strategia

UE a Regiunii Dunãrii

„Este prioritară organizarea, de către Guvernul României împreună cu Comisia Europeană, a principalului eveniment politic al Strategiei – cel de-al doilea Forum Anual al Strategiei Dunării (Bucureşti, Palatul Parlamentului, 28-29 octombrie 2013). Pentru prima dată, reuniunea anuală a miniştrilor de externe din regiunea Dunării se va desfăşura în cadrul Forumului, urmând să ofere orientarea politică de ansamblu pentru procesele desfăşurate sub egida Strategiei.” - Carmen Podgoreanu

Page 25: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 25

Studiu de caz

Regio în România

CE BENEFICII ADUCE STRATEGIA DUNĂRII?

Pentru România, și nu numai, un efort comun al statelor implicate în această strategie ar duce la ob-ținerea de avantaje economice, prin încheierea de parteneriate de afaceri și prin cooperări între sectorul public și cel privat. De asemenea, pe zonele de transport, mediu și energie, pot fi atrase fonduri prin investiții, ceea ce ar determina o creștere economică a zonei, dezvoltarea calității vieții și, evident, creșterea numărului de locuri de muncă. Pentru că Strategia UE a Regiunii Dunării are o abordare bottom-up (guvernarea strategiei pornește de la baza piramidei administrative către vârful acesteia), toți actorii interesați contribuie la realizarea acțiunilor din cadrul strategiei, prin participarea la evenimente publice și la forumuri de dezbatere destinate acestora.Principiile de bază ale strategiei, la momentul lansării, au fost: fără

noi instituții, fără noi fonduri, fără modifi carea legislației comunitare.

CE FACE ROMÂNIA ÎN CADRUL STRATEGIEI DUNĂRII?

România participă, în cadrul acestei strategii, la: îmbunătățirea mobilității și a in-termodalității - căi navigabile interi-oare, împreună cu Austria; promovarea culturii și a turismului, a contractelor directe între oameni, împreună cu Bulgaria; gestionarea resurselor de mediu împreună cu Ungaria.Ministerul Afacerilor Externe asigu-ră coordonarea inter-instituționa-lă, precum și reprezentarea externă a României pe acest subiect. În acest moment, strategia se afl ă

în faza implementării de proiecte concrete la nivel național și macro-regional. Bilanțul, după primul an de implementare a strategiei de către România, indică un număr de circa 300 de proiecte cu relevanță pentru regiunea Dunării, care se afl ă în faze diferite de realizare.„Prioritară pentru România în acest an, este asigurarea fi nanţării din fonduri europene a proiectelor din cadrul Strategiei pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020, prin includerea obiectivelor Strategiei în cadrul Acordului de Parteneriat care va fi încheiat de România cu Comisia Europeană, cât și în programele operaţionale naţionale, sectoriale sau de coope-rare teritorială transnațională și transfrontalieră”, a mai declarat Carmen Podgoreanu.

„Strategia UE pentru regiunea Dunării oferă oportunitatea de a contribui la modernizarea României, prin promovarea de proiecte concrete, care răspund nevoilor cetăţenilor şi comunităţilor regiunii Dunării.”

Carmen Podgoreanu

Page 26: Revista Regio nr. 21 / 2013

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro26

ESTONIA

Deşeurile de ieri, energia de aziEuropa produce anual peste două miliarde de tone de deșeuri, o cantitate care depășește chiar și puterea imaginației. Dacă în statele membre cu vechime ale Uniunii Europene problema deșeurilor a fost atacată încă din anii ’70 ai secolului trecut, în cazul fostelor țări comuniste acest lucru a început să se întâmple mult mai recent. Un exemplu ilustrativ este Estonia, stat baltic intrat în Uniunea Europeană în anul 2004. Pentru a se alinia la legislația comunitară, mica țară a demarat un program cu o durată de 10 ani, având ca scop închiderea sau transformarea celor peste 350 de gropi de gunoi primitive. La fi nalul programului, locul celor 350 de gropi de gunoi a fost luat de cinci sisteme complexe de depozitare și management al deșeurilor.Una dintre acestea, groapa de gunoi Pääsküla, situată în apropiere de capitala Tallinn, reprezenta una dintre cele mai mari probleme de acest tip din Estonia. Peste 200.000 de tone de deșeuri erau descărcate anual în acest sit în care gunoaiele au ajuns să formeze, în 40 de ani de folosință, o structură de relief înaltă de 40 de metri și întinsă pe o suprafață de 30 de hectare . Cantitatea uriașă de deșeuri a creat probleme majore, de la mirosurile pestilențiale, la poluarea aerului, apei și dispariția vegetației și a faunei, la invazia șobolanilor pur-tători de boli și a stolurilor de pescăruși.În anul 2003, autoritățile au decis interzicerea depozitării de deșeuri la groapa Pääsküla, iar un an mai târziu a fost inițiat un proiect de depoluare și reabilitare a zonei. Cu sprijinul fi nanțării din fondurile

Page 27: Revista Regio nr. 21 / 2013

europene, care au asigurat 75% din costul total al proiectului ce s-a întins pe o perioadă de trei ani, milioanele de tone de deșeuri au fost izolate de mediul înconjurător cu ajutorul unei membrane de vinil. Peste muntele de gunoi a fost amplasat gazon și a fost construit un sistem de captare și purifi care a apelor reziduale care alimentează azi un sistem de irigații. Implementarea unui sistem de monitorizare a poluanților și un sistem de colectare a biogazului compus din șapte kilometri de con-ducte, trei stații de regularizare, un compresor și un arzător de gaz au completat proiectul de reabilitare.Rezultatele au fost imediate și spectaculoase: nivelul noxelor din aer a scăzut de peste zece ori, au dispărut șobolanii și pescărușii, locul lor fi ind luat de fauna specifi că zonei: căprioare, vulpi și iepuri de câmp, apele de suprafață și freatice sunt curate, au dispărut mirosurile insuportabile, iar peisajul nu mai poartă cicatricea milioanelor de tone de gunoi. Biogazul colectat este convertit în energie termică și electrică, sistemul de lângă Tallinn furnizând anual peste 10 GWh. Printr-un management judicios al cheltuielilor, au fost economisite fonduri cu care s-a construit un centru de primire, sortare și re-ciclare a deșeurilor accesibil comu-nității locale și s-au depoluat te-renuri suplimentare pe o rază de

300 de metri în jurul fostei gropi de gunoi. Modifi carea peisajului a fost atât de dramatică, încât

autoritățile locale intenționează să transforme întreaga zonă într-un parc recreațional.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

APRILIE 2013 27

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Deșeurile de ieri, energia de azi

Sursa de fi nanțare: Fondul European pentru Coeziune, 2004-2008

Finanțare UE: 7.140.000 euro, reprezentând 75% din costul proiectului

Page 28: Revista Regio nr. 21 / 2013

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro28

FRANȚA

400.000 de turiști vizitează în fi ecare an noul parc botanic din Anjou

CE ZI EXTRAORDINARĂ AM PETRECUT PE 27 IULIE LA TERRA BOTANICA

DIN ANJOU! AM AVUT ATÂTEA LUCRURI DE VĂZUT ȘI DE FĂCUT! EXPLORAREA PARCULUI ESTE EXTREM DE INTERACTIVĂ ȘI STIMULATIVĂ! TERRA BOTANICA ESTE ÎMPĂRȚITĂ ÎN PATRU SECȚIUNI, FIECARE DINTRE ELE AVÂND EXPOZIȚII INTERACTIVE PENTRU COPII ȘI UIMITOARE PLANTE, FLORI ȘI ARBORI. NE-AU PLĂCUT, ÎN MOD DEOSEBIT, SPECTACOLELE „CĂLĂTORIA UNEI PICĂTURI DE APĂ” ȘI „EXCURSIA EXPLORATORILOR”. INIȚIAL, NI S-A PĂRUT SCUMP, DAR, ODATĂ PRINȘI ÎN MREJELE GRĂDINII, AM REALIZAT CĂ AM PLĂTIT PREA PUȚIN, PENTRU CÂT AM PRIMIT!”.

Așa sună, în traducere, opinia pos-tată pe site-ul Tripadvisor.com (site cu recomandări despre călătorii) de un utilizator din Lancashire, Anglia. Celelalte 196 de opinii ale altor vizi-tatori sunt la fel de pline de semne de exclamare. Cum a ajuns un parc botanic deschis în anul 2010 să provoace atât de mult entuziasm?Totul a început cu un proiect al Prefecturii din Ținutul Loire, care a fost selecționat pentru fi nanțare prin Fondul European pentru Dez-voltare Regională. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la aproape 90 de milioane euro, din care fi nan-țarea europeană a acoperit 16,5 milioane euro. Rezultatul a fost crearea unui parc botanic unic în Europa. Cei 110.000 de metri pătrați ai parcului sunt împărțiți astfel: 60.000 de metri pătrați sunt

Page 29: Revista Regio nr. 21 / 2013

dedicați grădinilor și amenajărilor peisagistice, 25.000 de metri pătrați de zone acvatice, 15.000 de metri pătrați de alei, poteci și alte căi de acces și 10.000 de metri pătrați de sere, toate acestea punând în valoare și promovând fl ora locală a regiunii.Pe lângă acestea, vizitatorilor le sunt puse la dispoziție restaurante, terase, un cinematograf, magazine, spații educaționale, expoziții, săli multifuncționale, zone de afaceri, arie de picnic, ateliere culinare și de aranjamente fl orale, un labirint format din plante. Un complex de atracții și servicii dedicat tuturor vârstelor și tuturor gusturilor.O atenție specială a fost acordată educației și divertismentului pentru cei mici. Activitățile pentru copii, care combină joaca și învățătura, sunt o dovadă de imaginație crea-tivă. Copiii pot practica grădinăritul în grădina de legume, se pot juca de-a paleobotaniștii dezgropând plante fosilizate, pot afl a despre moleculele ADN și rolul lor în creș-terea plantelor, se pot înfrunta cu „căpcăunii vegetali” – o colecție de plante carnivore, fosforescente sau urât mirositoare, se pot pierde în labirintul fl oral sau pot experimenta gustul mirodeniilor exotice.Preocuparea pentru sustenabilitate

și conservare a fost unul dintre elementele principale ale proiec-tului, încă din fazele preliminare. Inițiatorii, dar și executanții, au pus foarte mare accent pe integrarea și folosirea tehnologiilor nepoluante și pe optimizarea consumului de energie. Dincolo de benefi ciile ime-diate și evidente, această abordare mai are un scop: acela de a le de-monstra „pe viu” vizitatorilor ce înseamnă respectul pentru mediul înconjurător.Benefi ciile pentru comunitatea lo-cală din Anjou și pentru Regiunea de dezvoltare Vest din Franța sunt palpabile: au fost create peste o sută de locuri de muncă, turismul a căpătat un impuls major datorită celor peste 400.000 de turiști care vizitează anual Terra Botanica. Veniturile aduse în mod direct de parc însumează 21,3 milioane de euro pe an (fără TVA), iar veniturile din activitățile și serviciile conexe oferite de mediul de afaceri local

au crescut proporțional, mărimea și complexitatea obiectivului fă-cându-i pe vizitatori să rămână în zonă pentru mai mult de o zi.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

APRILIE 2013 29

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Țara minunilor botanice la Anjou

Program: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, perioada de programare 2007-2013

Valoarea proiectului: 89.708.200 euro

Finanțare UE: 16.508.500 euro

Page 30: Revista Regio nr. 21 / 2013

www.inforegio.ro30

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICEStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: [email protected], Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167

E-mail: offi [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: offi [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: offi [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093

Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: offi [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU TURISM (Autoritatea Națională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

CENTRUL DE INFORMARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: [email protected]

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional

Agendă BELGIA, BRUXELLES, 13 MAI 2013Conferinţa „Investiţii în regiunile şi oraşele europene”

Conferinţa este organizată de Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii, cu sprijinul președinţiei Irlandei, în cadrul Consiliului European. Evenimentul oferă posibilitatea autorităţilor locale şi regionale să-şi prezinte punctele de vedere cu privire la tendinţele finanţelor publice şi să aducă în discuţie capacitatea guvernelor locale şi regionale de a respecta proiectul Europa 2020 în ceea ce priveşte strategiile de dezvoltare. Experţii invitaţi vor analiza evoluţiile recente şi practicile rezultate din parteneriatele publice-private legate de bugete locale, la nivel regional şi local. Formularul de înregistrare se completează aici:http://selectsurvey-gen.cor.europa.eu/TakeSurvey.aspx?PageNumber=1&SurveyID=882J4o4&Preview=true

BUCUREȘTI, ROMÂNIA, 28-29 MAI 2013 „Reuniunea Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Regional”

În cadrul reuniunii Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Regional vor fi analizate stadiul implementării programului și difi cultățile întâmpinate de către benefi ciarii Regio, precum și soluțiile identifi cate de instituțiile implicate în gestionarea programului. Detalii despre eveniment vor fi publicate pe site-ul http://www.inforegio.ro/

IAȘI, ROMÂNIA, 30 MAI-2 IUNIE 2013Seminar „BioReMed’2013”

Evenimentul este organizat de Societatea Română de Biomateriale, în parteneriat cu Filiala Iași a Societății Române de Biologie Celulară, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași și va avea loc la Hotelul Ramada. În cadrul seminarului se va desfășura și „Forumul tinerilor cercetători”, unde vor fi dezbătute teme ca: modelarea computerizată, educația în știința și ingineria biomaterialelor. Sunt așteptați membri ai Societății Române de Biomateriale, dar și alte persoane interesate, doctoranzi, tineri cercetători și studenți. Mai multe detalii găsiți aici: http://www.informatiamedicala.ro/eveniment-medical/2770_BioReMed-2013-Iasi-30-mai-2-iunie-2013.html

CLUJ-NAPOCA, 31 MAI-9 IUNIE; SIBIU 19-23 IUNIE, ROMÂNIATIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania

Cea de-a 12-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania va avea loc atât la Cluj, cât și la Sibiu. Potrivit organizatorilor, festivalul va oferi pasionaților de fi lm proiecții maraton, retrospective, expoziții, concerte și multe alte evenimente. La ediția din acest an vor continua proiectele „EducaTILL”, conceput pentru elevii din clasele primare și gimanziu, „Let’s Go Digital”, pentru liceenii pasionați de fi lm și „Transilvania TalentLab”, pentru tinerii profesioniști și amatori din domeniu. Printre cele mai importante proiecții care vor avea loc în premieră în România, se numără „Penance” („Shokuzai”) a maestrului Kiyoshi Kurosawa, „Paradise” de Ulrich Sejdl, iar secțiunea Supernova, dedicată fi lmelor cu succes internațional, aduce titluri precum „Apres mai” al lui Olivier Assavas, „Laurence Anyways” de Xavier Dolan sau „Like Someone in Love” al lui Abbas Kiarostami. Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația Română pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR).

Page 31: Revista Regio nr. 21 / 2013

APRILIE 2013 31

Să mai şi zâmbim!

Era în perioada Paştelui. Cocoşul, auzindu-i pe toţi vorbind despre

ouăle de Paşti, a intrat în casă pentru a vedea

frumoasele ouă galbene, verzi, albastre şi roşii.

Fără să mai stea pe gânduri, a ieşit şi s-a dus

în spatele grădinii şi a început să-l bată

pe păun!

De ce-i luceşte nasul Iepuraşului de

Paşte? Pentru că puful

pentru pudrat este la capătul greşit.

Pentru că nu era sezonul în care Iepuraşul era nevoit să îşi facă datoria, acesta se plictisea. Intră într-o farmacie şi întreabă:- Morcovi aveţi?- Măi Iepuraşule, tu nu ai minte? Asta e farmacie, tu intri să întrebi de morcovi? Aşa ceva găseşti la piaţă.- Dar de ce vă enervaţi? întreabă surprins Iepuraşul. Eu, dacă aş fi farmacist şi cineva m-ar întreba dacă am morcovi, nu m-aş enerva.- Bine, atunci, schimbăm rolurile, propune farmacistul. Vino aici în locul meu şi eu sunt clientul.- Bine.- Aveţi morcovi? întreabă farmacistul.- Da, reţetă pentru ei aveţi?

Page 32: Revista Regio nr. 21 / 2013

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: aprilie 2013


Recommended