Revista Regio nr. 2

Bisericile de lemn din Maramureş, incluse în circuitul turistic românesc

INTERVIU Polii de creştere, piatră de încercare pentru România

secretar de stat în MDRT

Reabilitarea DJ 101 sprijină dezvoltarea economiei în zona Brazi

în bazinul Dunării

COOPERARE ŞI DEZVOLTARE

Primul pasaj subteran construit cu fonduri Regio

BACĂU

nr. 2, martie 2011

R E V I S T A

Răzvan MURGEANU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

CORECTITUDINE ŞI COERENŢĂ ÎN RELAŢIILE CU PARTENERII EUROPENI

În timp ce atenţia opiniei publice este concentrată pe modul de implementare a proiectelor cu fi nanţare europeană nerambursabilă şi pe stadiul absorbţiei fondurilor europene, în birourile de la Bucureşti şi Bruxelles, experţii negociază pilonii pe care se va susţine viitoarea politică de coeziune. Miza este extrem de importantă: modul de alocare a fondurilor europene în perioada 2014-2020. Câţi bani va primi România, în ce condiţii şi pentru ce tipuri de activităţi - sunt întrebări la care, deocamdată, nu există răspunsuri concrete, dar care îi frământă pe toţi cei interesaţi.

Pentru a avea, însă, un punct de plecare, ar trebui să ne întrebăm ce vrem, dar şi ce putem oferi. Cu siguranţă, ne dorim să avem susţinerea fi nanciară pentru continuarea marilor proiecte de dezvoltare în transport, agricultură sau mediu. Este esenţial ca regiunile României să se dezvolte unitar şi să iasă din clasamentul celor mai sărace regiuni din Europa, iar pentru acest lucru avem nevoie în continuare de fonduri dedicate şi de proiecte care - încet, dar sigur - să îmbunătăţească condiţiile de trai ale celor din jur. Pentru a produce schimbările dorite, angajatul român trebuie să fi e instruit şi competitiv pe o piaţă a muncii în continuă schimbare. Acestea sunt doar câteva dintre nevoile actuale pe care le cunoaştem toţi.

Pentru a convinge, România trebuie, în primul rând, să dovedească faptul că înţelege principiile care stau la baza actualei construcţii fi nanciare şi că poate utiliza banii deja alocaţi într-un mod efi cient şi transparent. Apoi, cererile noastre trebuie susţinute cu argumente valide. Nu în ultimul rând, o voce unitară cu alte state membre ale Uniunii Europene în susţinerea unor principii ne va ajuta să ne atingem obiectivele. O politică externă coerentă, un mod onest de a ne raporta la partenerii noştri europeni, o corectitudine în a trata politicile europene, toate acestea nu fac decât să ne ajute şi să ne recomande.

Despre ce se va stabili în următoarele luni la Bruxelles, despre nivelul alocării pentru viitoarea perioadă de programare, despre planurile experţilor români veţi citi, număr de număr, în paginile revistei „Regio“, o publicaţie menită să răspundă nevoilor de informare ale benefi ciarilor Programului Operaţional Regional, dar şi ale cetăţeanului simplu, care nu derulează niciun proiect, dar a cărui viaţă se schimbă în bine şi datorită politicilor europene.

Editorial

REDACÞIE Revista Regio

Redactor ºef: Vlad Mircea PUFU

Redactori: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADEReporteri: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDivertisment: Mihaela RÎMNICEANUEditor foto: Daniel PALADECorecturã: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGraficã ºi DTP: Romicã NEAGU

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

www.inforegio.ro

MARTIE 2011MARTIE 2011 3

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI Cooperare şi dezvoltare în bazinul Dunării

REGIO ÎN ROMÂNIA România şi perspectivele politicii de coeziune

Polii de creştere, piatră de încercare pentru România

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Centrul Naţional pentru Sporturi de Iarnă, în cursa pentru aur

Universitatea din Glasgow sprijină întreprinderile mici

Vizita precontractuală, etapă importantă în încheierea contractului de fi nanţare

Bacău: Primul pasaj subteran construit cu fonduri Regio

Bisericile de lemn din Maramureş, incluse în circuitul turistic românesc

Întrebări şi răspunsuri

Provocările Regio în 2011Interviu cu Răzvan Murgeanu, secretar de stat în MDRT

Reabilitarea DJ 101 sprijină dezvoltarea economiei în zona Brazi

SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

AGENDĂ

04

06

07

21

23

09

14

16

18

11

19

26

25

Sumar


COOPERARE ŞI DEZVOLTARE ÎN BAZINUL DUNĂRII

STRATEGIA UNIUNII EUROPENE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII A

APĂRUT DIN NEVOIA DEZVOLTĂRII IMENSULUI POTENŢIAL ECONOMIC, SOCIAL ŞI DE MEDIU PE CARE ÎL ARE ÎNTREAGA REGIUNEA TRAVERSATĂ DE ACEST FLUVIU.

Documentul a fost elaborat la nivel european sub forma unui plan co-mun de lucru având la bază ideea de cooperare între state. Strate-gia porneşte de la un „precedent“ de succes - cooperarea în regiunea Mării Baltice. Concepută ca o pro-vocare în materie de cooperare regională, Strategia Dunării nu va dispune de fonduri suplimentare faţă de fi nanţările UE existente, şi, de asemenea, nu se vor aplica reguli noi şi nici nu se vor crea instituţii speciale pentru punerea ei în apli-care. De fapt, dacă va fi o reuşită, implementarea Strategiei va con-stitui un bun exemplu de cooperare pentru dezvoltare regională pe baza instrumentelor oferite deja de po-litica de coeziune. În implementarea Strategiei au fost cooptate 8 state membre UE (Ger-mania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România) şi alte 6 ţări europene din spaţiul dunărean (Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina, Moldova şi Ucraina). Propunerea de Strategie elaborată de Comisia Europeană a fost lansată în decem-brie 2010 şi a fost rezultatul unei consultări publice lansate în februa-rie 2010, dar şi al unor discuţii punc-tuale cu părţile interesate: state

membre, autorităţi regionale şi lo-cale, ONG-uri. În forma elaborată de Comisia Europeană, Strategia Dunării conţine 11 domenii priori-tare care privesc mobilitatea, ener-gia durabilă, poluarea, inovarea, turismul, locurile de muncă şi se-curitatea.

Planul de acţiune al strategiei se bazează pe patru piloni:

Interconectarea regiunii Dunării (transport internodal, cultură şi turism, reţele de energie);

Protejarea mediului în regiunea Dunării (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor);

Creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate);

Consolidarea regiunii Dunării (capacitate instituţională şi secu-ritate internă).

În luna februarie a acestui an, s-au stabilit şi anunţat coordonatorii celor 11 domenii prioritare ale strategiei. În funcţie de complexitatea acestora, câte un grup format din două până la patru state va fi responsabil de coordonarea unui domeniu strategic. Primele sarcini ale ţărilor coordonatoare vor fi acelea de a stabili un program de lucru şi de a identifi ca sursele de fi nanţare pe programele şi proiectele care vizează dezvoltarea regiunii Dunării. Pe de altă parte, ţările implicate trebuie să îşi găsească noi parteneri în zona ONG-urilor şi a altor factori interesaţi în derularea obiectivelor propuse. De altfel, Strategia, în forma sa elaborată de Comisia Europeană, are deja conturate o serie de obiective pentru care există şi termene de realizare. De exemplu, pentru creşterea cu până la 20% a transportului pe Dunăre este menţionat, ca termen, anul 2020 şi acelaşi termen este prevăzut şi pentru reducerea

Uniunea Europeană aziCãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

14 ţări riverane


Uniunea Europeană azi

nivelului de nutrienţi, în scopul readucerii ecosistemelor de la Marea Neagră la nivelurile de acum cinci decenii. Un termen mult mai apropiat - anul 2013 - este prevăzut pentru un obiectiv mai uşor de atins, respectiv garantarea accesului la internet în bandă largă de mare viteză pentru cetăţenii UE din această regiune. Dincolo de aceste obiective şi termene, Strategia pentru regiunea Dunării are o

perioadă nedeterminată şi a fost gândită în aşa fel încât să asigure realizarea unor obiective mult mai ample ale Strategiei Europa 2020. În ceea ce priveşte coordonarea pe domenii prioritare, statele responsabile au sarcina de a evalua proiectele şi propunerile de impact care corespund liniilor generale ale Strategiei şi de a promova realizarea lor. Planul de acţiune va conţine proiecte prioritare în domeniul transportului, inclusiv

al celui naval, acţiuni şi programe pentru protejarea biodiversităţii din bazinul Dunării, planuri de protejare şi conservare a zonelor riverane fl uviului, dezvoltarea de energii regenerabile. Se preconizează că Strategia va fi supusă aprobării Consiliului European în data de 18 aprilie 2011 şi adoptată în data de 24 iunie 2011. Potrivit calendarului, statele riverane Dunării ar putea trece la realizarea efectivă a angajamentelor asumate, începând cu a doua jumătate a anului 2011.

http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/index_en.htm

11 domenii prioritare

BENEFICIIPENTRU ROMÂNIA

creşterea competitivităţii şi atractivităţii localităţilor de la Dunăre;

avantaje economice rezul-tate din parteneriate între fi rme sau de tip public-privat;

atragerea unor investiţii în domenii strategice precum transporturile, mediul şi ener-gia;

organizarea unor forumuri economice anuale.


Regio în RomâniaDezbateri şi idei

VIITORUL POLITICII DE COEZIUNE ESTE, ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ,

SUBIECTUL CARE GENEREAZĂ CELE MAI INTENSE DEZBATERI ÎN SPAŢIUL EUROPEAN. REFORMAREA POLITICII DE COEZIUNE ÎNCEPÂND CU ANUL 2013 SE DECIDE DEJA, ÎN TERMENII UNOR PRINCIPII CARE VOR STA LA BAZA PROPUNERILOR LEGISLATIVE VIITOARE PRIVIND POLITICA EUROPEANĂ DE COEZIUNE.

În acest context, statele membre UE îşi conturează poziţii clare cu privire la reformarea politicii de coeziune şi le susţin cu ocazia dezbaterilor care au loc la nivel european. Aceste dezbateri şi consultări precedă momentul în care Comisia Europeană va formula propunerile fi nale privind viitoarea politică de coeziune, moment estimat a avea loc în vara anului 2011. Premisele de la care pornesc toate dezbaterile fac referire la faptul că politica de coeziune trebuie să fi e un instrument comunitar important pentru implementarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi trebuie să rămână o politică bazată pe solidaritatea dintre statele membre.

Poziţia României, aşa cum a fost ea prezentată de către Guvernul de la Bucureşti, porneşte de la câteva principii clar stabilite la nivel guvernamental.

În primul rând, reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele şi regiu-nile UE rămâne un deziderat impor-tant şi, de aceea, România susţine

ca ţările şi regiunile cel mai puţin dezvoltate să fi e principalele benefi -ciare ale politicii de coeziune. Prin urmare, alocarea resurselor ar trebui să ţină cont de nivelul de dezvoltare şi convergenţă socio-economică a regiunilor, ca de un criteriu primor-dial. În ceea ce priveşte viitoarea arhitectură a politicii de coeziune, România susţine menţinerea actua-lei confi guraţii bazate pe cele trei obiective, care trebuie să se sprijine reciproc printr-o complementari-tate sporită - convergenţă, competi-tivitate regională şi ocuparea forţei de muncă, cooperare teritorială europeană. Obiectivul convergenţei trebuie să rămână în centrul politicii de coeziune.În privinţa susţinerii politicii de coeziune din bugetul comunitar, ţara noastră a arătat, în permanenţă, că fi nanţarea trebuie să fi e cel puţin la acelaşi nivel ca în perioada 2007-2013. Unele dintre cele mai ample discuţii se poartă, în această

perioadă, pe tema mecanismelor de fi nanţare care vor fi folosite în viitoarea etapă de programare. În această privinţă, România susţine posibilitatea ce ar trebui acordată statelor membre şi regiunilor de a selecta priorităţi şi domenii de intervenţie, în funcţie de condiţiile şi provocările socio-economice şi teritoriale specifi ce. Acesta este motivul pentru care ofi cialii români susţin că ţările şi regiunile cel mai puţin dezvoltate ar trebui să aibă la dispoziţie o gamă mult mai diversifi cată de intervenţii. În acelaşi context al discuţiilor legate de fi nanţarea programelor, România a insistat asupra faptului că posibilitatea revizuirii alocărilor naţionale şi regionale în funcţie de „capacitatea de absorbţie“ nu reprezintă un criteriu obiectiv şi cuantifi cabil. Mai mult decât atât, o astfel de abordare ar avea un efect contrar asupra eforturilor regiunilor mai puţin dezvoltate de a reduce decalajele semnifi cative de ordin economic, social şi teritorial.

ROMÂNIA ŞI PERSPECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE

Se estimează că în al doilea semestru al anu-

lui 2011, Comisia Europeană va prezenta perspectivele fi -nanciare pentru următoarea perioadă de programare, res-pectiv 2014-2020, precum şi un prim proiect al regulamen-telor fondurilor structurale.

Elena OCEANU | Elena OCEANU |

7

Regio în RomâniaPoli de creştere

MARTIE 2011MARTIE 2011

STADIUL DE IMPLEMENTARE A PRO-IECTELOR PROPUSE ÎN CADRUL

AXEI PRIORITARE 1 - „SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII DURABILE A ORAŞELOR – POLI URBANI DE CREŞTERE“ A FĂCUT OBIECTUL UNEI EVALUĂRI RE-CENTE. DISCUŢIILE PE ACEASTĂ TEMĂ S-AU DESFĂŞURAT ÎN PERIOADA 24-26 FEBRUARIE 2011, LA BRAŞOV, CU PARTICIPAREA TUTUROR RESPONSABI-LILOR IMPLICAŢI ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR, COORDONAREA ŞI SU-PERVIZAREA LOR. CONCLUZIILE TUTU-ROR ANALIZELOR DE PÂNĂ ACUM AU ARĂTAT, ÎN PRIMUL RÂND, CĂ EXISTĂ DISCREPANŢE MAJORE, ÎNTRE REGIUNI, ÎN A FORMULA PROPUNERI DE PROIECTE PE AXA 1, CARE BENEFICIAZĂ DE 30% DIN BUGETUL ALOCAT REGIO.

Situaţia actuală este rezultatul unor abordări diferite ale decidenţilor de la nivelul fi ecărui pol de creştere. O parte dintre ei a marşat pe ideea de a propune mai multe proiecte,

de o valoare mai mică, rezolvând probleme punctuale. Ceilalţi au avut o abordare la nivel de proiecte majore, în special de infrastructură, de valori foarte mari.

Discrepanţele au apărut după ce, odată stabilite aceste obiective, la nivel de strategie, ele nu s-au con-cretizat în elaborarea şi depunerea de proiecte corespunzătoare. În mo-mentul de faţă, o analiză a proiec-telor depuse, aprobate şi fi nanţate pe Axa 1 arată că cel mai bine se situează Iaşiul, urmat de oraşele Cluj şi Craiova, la polul opus fi ind Constanţa cu două proiecte depuse şi afl ate în etapa precontractuală sau de evaluare tehnică şi fi nanciară. Discuţiile de la Braşov au urmărit stadiul implementării Planurilor In-tegrate de Dezvoltare, al pregătirii cererilor de fi nanţare şi identifi ca-rea principalelor difi cultăţi întâmpi-nate. Printre problemele identifi -

cate se numără lipsa de colaborare între primarii oraşelor declarate poli de creştere şi coordonatorii de poli, lipsa unei concordanţe între strategiile elaborate la nivel local şi proiectele propuse, evaluarea greşită a oportunităţii unor proiec-te pentru ca, mai apoi, ele să fi e retrase. Întâlnirea a constituit şi o ocazie pentru responsabilii Regio din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului de a trans-mite un avertisment responsabililor polilor de creştere. Este vorba de-spre posibilitatea unei realocări a sumelor disponibile pe Axa Prioritară 1, în condiţiile în care inerţia manifestată în elaborarea proiectelor se va menţine. Realo-carea, dacă va fi decisă, se va face între subdomeniile aceleiaşi axe prioritare. Se preconizează că o de-cizie în acest sens va fi luată după evaluările fi nale care vor avea loc în luna august 2011.

POLII DE CREŞTERE, PIATRĂ DE ÎNCERCARE PENTRU ROMÂNIA

Cãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |


Regio în România

CEI MAI PERFORMANŢI POLI DE CREŞTERE

Poli de creştere

„Polii de creştere şi Axa 1, în general, pun România în poziţia de deschizător de drumuri al Europei. Nu există nicăieri, în Europa, ceva similar; noi suntem primii care experimentăm această idee. De aceea nici nu putem încerca o abordare prin similitudine.“

RĂZVAN MURGEANUsecretar de stat MDRT

Municipiul Iaşi înregistrează cel mai important avans, dintre cei şapte poli de creştere din România, în ceea ce priveşte propunerile de proiecte şi contractele semnate pentru implementarea Planului Integrat de Dezvoltare. Având la dispoziţie circa 111 milioane de euro, fi nanţare nerambursabilă în cadrul POR - Axa Prioritară 1, Iaşiul a reuşit să îşi asigure deja fi nanţarea a patru proiecte majore, a căror valoare totală reprezintă aproape jumătate din alocarea de care benefi ciază ca pol urban de creştere.

Următorul pol de creştere din România, în ordinea dată de ac-cesarea fondurilor disponibile pe această axă, este Cluj- Napoca. Zona metropolitană Cluj include municipiul Cluj Napoca şi 17 co-mune din jurul acestuia, areal în care ar urma să fi e implementate o serie de proiecte fi nanţate prin Programul Regio sau din alte fon-duri structurale. Până la sfârşitul anului 2010, autorităţile clujene aveau deja semnate contracte pentru trei proiecte, vizând re-abilitarea a două linii de tram-vai şi restaurarea unui ansamblu monument istoric, a căror sumă solicitată din FEDR este de circa 35,8 milioane de euro, din to-talul de 82 de milioane de euro disponibile pentru acest pol de creştere.

Municipiul Craiova este al treilea pol de creştere, din ţară, în or-dinea dată de sumele accesate pentu fi nanţarea unor proiecte în cadrul axei prioritare 1. Având, deocamdată, un singur proiect în implementare, Craiova va sem-na, în perioada următoare con-tracte de fi nanţare pentru alte cinci proiecte afl ate în prezent în procesul de evaluare tehnică şi fi nanciară, proiecte care ar urma să îmbunătăţească infra-structura rutieră şi de transport şi să revitalizeze centrul istoric al oraşului. Proiectul deja contrac-tat - „Realizare pasaj denivelat suprateran peste intersecţia de la km 0 al municipiului Craiova în vederea preluării trafi cului auto pe E 70, respectiv strada Calea Bucureşti – bulevardul Nicolae Titulescu“ – are o valoare totală de circa 14 milioane de euro, din care aproximativ 11 milioane de euro reprezintă fi nanţare prin Programul Regio şi cofi nanţare asigurată de la bugetul de stat.

Iaşi 111,2 milioane de euro

Constanţa 90,3 de milioane de euro

Ploieşti 97 de milioane de euro

Craiova 95,5 milioane de euro

Timişoara 70,5 milioane de euro

Cluj-Napoca 82,4 milioane de euro

Braşov 74,3 de milioane de euro

Alocare fi nanciară orientativă pentru polii de creştere din România – contribuţie FEDR şi cofi nanţare din bugetul de stat


Regio în România

VIZITA PRECONTRACTUALĂ REPRE-ZINTĂ ULTIMUL PAS ÎNAINTEA

SEMNĂRII CONTRACTULUI DE FINANŢARE ŞI ACOPERĂ VERIFICAREA DE FACTO A REALITĂŢII LA FAŢA LOCULUI (SITE VISIT). CU ACEASTĂ OCAZIE, EXPERŢII ORGANISMULUI INTERMEDIAR, ÎMPRE-UNĂ CU OBSERVATORII AM POR, VERIFICĂ DACĂ DOCUMENTELE DEPUSE ODATĂ CU CEREREA DE FINANŢARE SUNT CONFORME CU ORIGINALUL ŞI PREIAU O SERIE DE DOCUMENTE ÎN ORIGINAL ŞI COPII CERTIFICATE CONFORM CU ORIGINALUL, SEMNATE ŞI ŞTAMPILATE DE CĂTRE REPREZENTANTUL LEGAL AL SOLICITANTULUI.

Vizita precontractuală este o etapă indispensabilă semnării cererii de fi nanţare, deoarece doar în urma derulării cu succes a acesteia se emite recomandarea încheierii con-tractului de fi nanţare. În consecinţă, chiar dacă pare pentru mulţi doar o etapă administrativă, trebuie tratată cu toată seriozitatea. În cursul derulării procedurii de evaluare şi contractare a proiectu-lui, acesta reprezintă singurul mo-ment când experţii Organismului Intermediar şi ai AM POR se întâl-nesc cu solicitantul. Prin urmare, cu ocazia acestor vizite se pot preîntâmpina şi rezolva anumite probleme tipice, determinate de necunoaşterea procedurilor Regio sau a legislaţiei în vigoare, prestaţia consultanţilor, probleme de proiecta-re, neconcordanţe între elementele

descrise în proiect şi realitatea din teren, neconcordanţe ale documen-telor de proprietate, certifi catelor, acordurilor şi avizelor. De multe ori, solicitanţii, fi e ei autorităţi publice locale (APL) sau actori privaţi (IMM), nu cunosc sufi cient regulile accesării fondurilor nerambursabile prin Re-gio. Cele mai grave probleme în acest sens apar în situaţia demarării investiţiei anterior semnării con-tractului de fi nanţare, ceea ce duce automat la respingerea cererii de fi nanţare. De aceea, este recomandabil ca solicitanţii, care consideră că nu au cunoştinţele necesare, să apeleze la consultanţi pentru elaborarea proiectului. Aceasta presupune o muncă în echipă, în care consultanţii trebuie să reprezinte un sprijin se-rios pentru solicitant în ceea ce

priveşte aplicarea procedurilor pro-gramului, a normelor tehnice şi a stabilirii cadrului legal. Dar sunt şi cazuri când, cu ocazia vizitei precontractuale, experţii constată că proiectele au fost scri-se fără o cunoaştere temeinică a realităţii din teren. În astfel de ca-zuri, când se constată neconcordanţe semnifi cative între cererea de fi nanţare şi realitatea existentă la faţa locului, care modifi că obiec-tivele şi indicatorii proiectului, nu mai este vorba de acelaşi proiect. Aceştia au fost evaluaţi iniţial şi au primit un punctaj, iar modifi carea lor ar duce la schimbarea proiectu-lui şi, astfel, ar impune o nouă evalu-are. Sunt şi cazuri când, la vizitele precontractuale, întâlnim solicitanţi care, deşi au angajat consultanţi de renume, aceştia nu se deplasează

VIZITA PRECONTRACTUALĂ, ETAPĂ IMPORTANTĂ ÎN ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE FINANŢARE

Eugen Eugen POPESCUPOPESCU, expert Regio | Katalin , expert Regio | Katalin GALGAL, expert Regio |, expert Regio |

Proceduri Regio


pentru vizita precontractuală, fi ind localizaţi la mare distanţă de locul de implementare al proiectului. Astfel, solicitantul este lăsat des-coperit, necunoscând detaliile de ordin legislativ, economic sau teh-nic menţionate în proiect de către consultanţi.

Cheia unei colaborări de succes este, bineînţeles, la îndemâ-na solicitantului care încheie contractul de colaborare cu proiectanţi, consultanţi; aceştia trebuie să îşi cunoască interesele, competenţele şi limitele şi să defi nească obligaţiile colaborato-rilor, să stabilească modalităţi de verifi -care şi penalizare ale aces-tuia pentru prejudiciile pe care dezinteresul sau neprofesiona-lismul acestuia le poate cauza.

Unii solicitanţi se bazează atât de mult pe serviciile consultanţilor, încât de multe ori nu citesc cu atenţie adresa trimisă de Organis-mul Intermediar în pregătirea vizi-tei (foarte explicită, de altfel). Astfel, se ajunge la situaţii în care fi e documentele solicitate de Orga-nismul Intermediar nu sunt semnate şi ştampilate pe fi ecare pagină, fi e nu este pregătit numărul de copii solicitat, fi e nu sunt disponibile originalele pentru a fi confruntate cu documentele depuse la cererea de fi nanţare, ceea ce presupune aducerea lor de la sediul principal, de acasă sau de la fi rma de conta-bilitate etc. De aceea, pentru o bună derulare a proiectului şi o absorbţie cât mai bună a fondurilor nerambursabile solicitate, Autoritatea de Manage-ment recomandă să se apeleze la

consultanţi care să se poată im-plica direct, atât în faza de scri-ere a proiectului, cât şi la vizita precontractuală şi chiar în imple-mentarea proiectului, inclusiv la în-tocmirea cererilor de rambursare.La proiectele în care solicitanţii sunt autorităţi publice locale se întâmplă uneori să apară discrepanţe în-tre documentele de atestare a proprietăţii publice, regimul ju-ridic al acestora şi extrasele de carte funciară. De asemenea, se constată la vizita la faţa locului că nu pot fi prezentate Hotărârile de Consiliu Local, respectiv Judeţean, solicitate. Aceasta se întâmplă din cauza faptului că, la stabilirea datei vizitei, s-a luat în calcul o anumită dată de întrunire a Consiliului care fi e s-a amânat, fi e nu a mai luat în discuţie aprobarea hotărârii respec-tive. Ca atare, recomandăm sta-bilirea datei vizitei precontractuale după emiterea acestor documente.O altă problemă, deloc neglijabilă, apare din cauza amânării vizitei precontractuale. Dat fi ind faptul că s-au pregătit documentele pentru data stabilită iniţial, nu puţine sunt cazurile când, în urma amânării vizitei, termenul de valabilitate al

certifi catului constatator emis de Ofi ciul Registrul Comerţului, a cer-tifi catelor fi scale privind impozitele şi taxele sau chiar a autorizaţiei de construire este depăşit.Nu există un model universal valabil pentru elaborarea şi implementa-rea unui proiect. Fiecare actor în acest proces trebuie să acţioneze cu responsabilitate: atât solici-tantul, cât şi membrii echipei de proiect, consultanţii, proiectanţii, executanţii.

Situaţiile descrise mai sus nu se pot, totuşi,

generaliza. Cei mai mulţi solicitanţi sunt pregătiţi foarte bine pentru etapa vizitei precontractuale şi o parcurg cu succes, primind recomandarea de semnare a contractului de fi nanţare. Colaborarea cu succes rezultă din cumularea bunelor practici în tot ciclul de management al proiectelor, ceea ce se poate fructifi ca în orice etapă şi perioadă de programare în viitor.

Regio în RomâniaEtape intermediare


CARE SUNT PROVOCĂRILE ANULUI 2011, ÎN CEEA CE

PRIVEŞTE DERULAREA REGIO?

Unul dintre principalele obiective pe care le-am stabilit este cel legat de încheierea etapei de contractare. Până la jumătatea anului trebuie să atragem, având contracte semnate cu benefi ciarii, un miliard de euro. Ar mai putea rămâne, pentru a doua jumătate a anului, câteva acorduri fi ne, dar, doar atât. Pe de altă parte, rata de absorbţie a fondurilor europene trebuie să crească. În această privinţă, avem semnale foarte bune. De pildă, până în prezent, s-au făcut deja plăţi de 700 de milioane lei, din care 320 de milioane sunt contribuţia Uniunii

Europene. În fi ecare zi primim minimum 10 cereri de rambursare, ceea ce este foarte mult. Astfel, de la începutul anului şi până acum, am cheltuit peste 100 de milioane de euro, ceea ce mă face pe mine să cred că vom depăşi acel miliard de euro fi nanţare până la sfârşitul anului.

CARE ESTE SITUAŢIA PREFINANŢĂRII?

POT BENEFICIARII SUPORTA COFINANŢAREA PROIECTELOR DIN FONDURI PROPRII? CUM ESTE SPRIJINIT MEDIUL DE AFACERI?

Cred că scepticismul unora derivă din faptul că se face o comparaţie cu perioada 2007-2009, când nu

s-a cheltuit nimic. În 2009, nu contractasem decât 30% din suma disponibilă prin Programul Regio. În 2010, am contractat un miliard şi jumătate de euro, iar lucrurile au început să se mişte mai repede decât până atunci. Benefi ciarilor din sistemul public, care au contracte de fi nanţare încheiate, li se acordă o prefi nanţare de 30%, iar benefi ciarilor privaţi 35% (cu scrisoare de garanţie bancară).

Pentru a-i stimula să încheie contractele de lucrări mai repede, prefi nanţarea se acordă în tranşe, cea de-a doua tranşă acordân-du-se după încheierea contractului de lucrări. În plus, TVA–ul aferent cheltuielilor eligibile este suportat

PROVOCĂRILE REGIO ÎN 2011

Interviu

Interviu cu Răzvan Murgeanusecretar de stat în MDRT


din bugetul de stat, respectiv bugetul MDRT, şi este rambursat odată cu rambursarea FEDR şi cofi nanţarea de la bugetul de stat.

Sigur, bugetele locale au o problemă acum. În general, cofi nanţarea de 2% era o încărcare mare pentru administraţii. Dar, anul trecut, s-a adoptat o Hotărâre de Guvern, salutară, aş aprecia eu, potrivit

căreia primarii au voie să ia împrumuturi de la bancă pentru cofi nanţarea proiectelor, peste gradul de îndatorare, iar creditele sunt garantate de stat. Nu toţi primarii au înţeles acest mecanism, dar, prin ADR-uri, ţinem în perma-nenţă legătura cu ei, îi chemăm pe cei de la Direcţiile de Investiţii de la Unitatea de Implementare din cadrul primăriilor şi le explicăm cum funcţionează acest instrument pe care îl au la dispoziţie. În zona privată, am rezolvat problemele de cofi nanţare. Anul trecut, au fost difi cultăţi pe Domeniul de intervenţie 4.3 – „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.“ Dacă o fi rmă cerea 100 de lei, trebuia să aibă cofi nanţarea de 30% din credit bancar. Am renunţat la această condiţie, încă din mai 2010, când am convins Comisia Europeană că băncile nu vor să fi nanţeze astfel de proiecte, pe care le consideră

mici, şi am eliminat contribuţia benefi ciarului, în condiţiile unei fi nanţări de cel mult 200.000 de euro. Şi nu numai că benefi ciarii nu au mai renunţat la proiecte, dar a fost un boom de proiecte primite de la microîntreprinderi.

CREDEŢI CĂ LIPSA PERSONALULUI INSTRUIT,

ÎN ZONA BENEFICIARILOR, AR PUTEA GENERA DIFICULTĂŢI ÎN IMPLEMENTARE?

În această privinţă nu mai discutăm şi nu mai facem concesii. În ceea ce priveşte contractarea, abordarea este următoarea: noi avem disponibili 4,3 miliarde de euro şi avem proiecte de 11 miliarde de euro. Există, aşadar, o listă lungă de rezervă, cu care vom merge mai departe. Dacă discutăm de implementare propriu-zisă, am luat deja decizia ca Organismul Intermediar să realizeze, în această etapă, o instruire permanentă cu benefi ciarii. Această instruire începe de la prima cerere de plată, când benefi ciarul este învăţat cum să întocmească documentele, pentru ca, apoi, să nu primească, cu întârziere, sumele solicitate. Fiecare cerere de rambursare trece prin fi ltrul verifi cărilor procedurale la nivelul Organismului Intermediar responsabil şi al Autorităţii de Management. Prin urmare, nu ar mai trebui să apară probleme. Dacă apar, atunci ele sunt rezultatul unei rele intenţii. Avem exemplul unui benefi ciar care a închis ochii la o modifi care în proiect operată de constructor, iar acum Corpul de Control verifi că investiţia. Probabil, nu se vor face plăţile.

Interviu

„Anul trecut, s-a adoptat o Hotărâre de Guvern potrivit căreia

primarii au voie să ia împru-muturi de la bancă pentru cofi nanţarea proiectelor,

peste gradul de îndatorare, iar creditele sunt

garantate de stat.“


SE VOR MAI FACE REALOCĂRI, ANUL ACESTA?

Nu cred. De altfel, nici nu prea avem de unde. Şi, atenţie, chiar dacă se vor face, în interiorul aceleiaşi axe, nu mai este necesar acordul Comisiei Europene. O decizie vom lua în mai, la şedinţa Comitetului de Monitorizare, dar, dacă vor fi , se vor face în interiorul axelor.

PUTEM VORBI DEJA DESPRE ÎNCEPEREA PREGĂTIRILOR

PENTRU URMĂTOAREA ETAPĂ DE PROGRAMARE?

Am început deja pregătirile. Sunt multe discuţii pe această temă, sub coordonarea şefului AM POR,

domnul director general Gabriel Friptu. Comisia Europeană vrea o chestiune nouă care este legată de populaţia de etnie romă. Intenţia este de a introduce o axă separată pentru incluziunea romilor şi, în ceea ce ne priveşte, am avut deja o primă rundă de discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene. Vom avea propriile propuneri, dar deocamdată le discutăm.

SE DISCUTĂ INTENS ŞI DESPRE SCHIMBAREA

MECANISMULUI DE FINANŢARE. AR AVANTAJA ACEST MECANISM ROMÂNIA?

Dacă vorbim despre transferul către regiuni, discuţia se duce în zona riscului unei abordări subiective. Va trebui să găsim un modus vivendi, în aşa fel încât să-i dăm şi administraţiei locale ce este al ei, pentru că eu, personal, sunt adeptul descentralizării complete, dar trebuie văzut şi cum se poate face acest lucru, aşa încât să fi e efi cient. Este o altă discuţie legată de crearea unui fond – aşa numita „rezervă de performanţă“- care să fi e folosit pentru a încuraja progresele obţinute de anumite state sau regiuni.

Fondurile din această rezervă ar urma să fi e alocate, la jumătatea perioadei de programare, în funcţie de performanţe.

Este o abordare, dar, dacă noi susţinem această formulă, mă tem să nu ajungem la discrepanţe mari între regiuni, ceea ce ar fi în contradicţie cu principiul fundamental al dezvoltării regionale care vorbeşte despre uniformitate. Şi, de aici, ar deriva o serie de probleme sociale, cum ar fi cele de migraţie, de pildă. Se poate discuta despre stimulare, dar cred că nu printr-o fi nanţare suplimentară.

Interviu realizat deCătălina JINGOIU

Interviu

„Comisia Europeană vrea o chestiune nouă

care este legată de populaţia de etnie romă. Intenţia este aceea de a introduce o axă separată

pentru incluziunea romilor.“


SINGURUL PASAJ RUTIER SUBTERAN DIN MUNICIPIUL BACĂU, REALIZAT LA

INIŢIATIVA MUNICIPALITĂŢII, ÎN CADRUL UNUI PROIECT PE AXA PRIORITARĂ 2 – „ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RE-GIONALE ŞI LOCALE DE TRANSPORT“, VA FI DAT ÎN FOLOSINŢĂ ANUL ACESTA.

Investiţia, în valoare de peste 30,7 milioane de lei, va contribui substanţial la fl uidizarea trafi cului, dar şi la asigurarea unui grad sporit de siguranţă a circulaţiei pe o lun-gime de 277 de metri. În momentul de faţă lucrările sunt realizate în proporţie de 61%, iar termenul de fi nalizare a proiectului este luna iu-lie 2011.

SOLUŢIE INEDITĂ

Cea mai grea etapă a proiectului, care a constituit şi cea mai mare provocare, a fost implementa-rea unei soluţii tehnice aplicate în premieră, în România. Procedeul a constat în construirea tunelului propriu-zis în afara pasajului şi in-troducerea lui, concomitent cu re-alizarea săpăturilor, pe sub şinele de cale ferată. Operaţiunea a început în luna septembrie prin construirea prefabricatului din beton, după care a urmat cea mai difi cilă etapă, cea de introducere a mastodontului în pământ, pe sub cele 14 linii de cale ferată. Cel mai mare câştig al acestei soluţii a fost faptul că benefi ciarul a evitat devierea trafi cului feroviar

în perioada derulării proiectului. Procedura, care a inclus săpăturile şi introducerea tunelului de 86,7 metri, s-a fi nalizat în decembrie 2010 fără a întâmpina difi cultăţi de execuţie. Pasajul Oituz-Ştefan Guşe este compus din trei zone distincte: rampa Ştefan Guşe, cu o lungime de 107.07 m, pasajul subteran propriu-zis, care măsoară 86,7 m şi rampa Oituz a cărei lungime are 67,8 metri.

AVANTAJE LA FINAL

Construirea pasajului subteran la ieşirea din partea de vest a municipiului Bacău va permite, la fi nal, realizarea unei legături rutiere directe între strada Ştefan Guşe, centrul municipiului Bacău şi strada Gării, evitându-se, astfel, varianta actuală, în care şoseaua intersectează calea ferată într-un

punct în care se produc frecvent ambuteiaje. De altfel, ruta actuală este singura disponibilă locuitorilor din cartierele Tache şi CFR pentru a ajunge în centrul oraşului Bacău.

Pe de altă parte, proiectul amenajării pasajului rutier sub-teran era necesar în perspectiva dezvoltării zonei. Municipalitatea băcăuană intenţionează să extindă zona rezidenţială prin dezvoltarea cartierului CFR. Tot în cartierul Gării a fost fi nalizată şi investiţia în noul „Centru de Afaceri şi Expoziţional“, ceea ce reclamă o infrastructură de acces corespunzătoare. Nu în ultimul rând, proiectele de dezvol-tare a zonei vizează şi construirea unui complex sportiv format din stadion, pistă de atletism şi sală de sport, în acest caz fi ind vorba despre o investiţie privată.

Regio în RomâniaCãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

BACĂU: PRIMUL PASAJ SUBTERAN CONSTRUIT CU FONDURI REGIO

Inovaţie în construcţie


Trafic mai sigur

Regio în România

SIGURANŢA ÎN TRAFIC Amenajarea pasajului îşi propune şi creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei, obiectiv care va fi atins prin monitorizarea video a trafi cu-lui rutier şi pietonal, de la un capăt la celălalt al pasajului, dar şi prin folosirea unor sisteme electronice luminoase de avertizare la intrarea şi ieşirea din pasaj.

În plus, amenajarea rutieră va benefi cia de un sistem de sen-zori pentru controlul umidităţii şitemperaturii, care monitorizează

stadiul de formare a poleiului şi comandă automat sistemul de încăl-zire din straturile căii de ru-

lare. Pasajul dispune, de asemenea, de senzori de fum şi pentru nivelul apelor în puţurile de evacuare.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

PROIECT „Pasaj rutier subteran Str. Oituz – Str. General Ştefan Guşe, Municipiul Bacău“

BENEFICIAR: Municipiul BacăuVALOAREA PROIECTULUI: 30.765.172 leiASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ : 24.595.342 leiCONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI: 6.169.830 lei DATA ÎNCEPERII: 16.03.2009DATA FINALIZĂRII: 16.06.2011ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului


SIMBOLURI DE MARE ÎNSEMNĂTATE PROTEJATE PRIN INCLUDEREA LOR

ÎN PATRIMONIUL UNESCO, BISERICILE DE LEMN DIN MARAMUREŞ FORMEAZĂ UN ANSAMBLU ARHITECTURAL CU UN STIL APARTE CARE DAU NOTA DE ORIGINALITATE ÎN OFERTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ.

Lucrări colective ai căror autori au rămas, în cele mai multe cazuri, în anonimat, bisericile de lemn

maramureşene se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn şi in-geniozitatea soluţiilor constructive care îmbină pragmatismul cu arta. Ansamblul arhitectural bisericesc din Maramureş a evoluat în timp, în

funcţie de priceperea, experienţa şi fantezia constructorilor locali, ei reuşind să impună un anume stil în redarea plastică a formelor şi mo-tivelor ornamentale. Pentru a reuşi să pună mai bine în valoare acest patrimoniu arhitectural judeţean şi pentru a antrena mai multe zone cu un nivel scăzut de dez-voltare economică, autorităţile maramureşene au inclus un număr de 16 biserici de lemn, afl ate în zone diferite ale judeţului, într-un proiect Regio care a primit o fi nanţare de 15,46 milioane de lei. Investiţia urmăreşte reabili-tarea căilor de acces către cele 16 obiective turistice şi amenajarea de parcări pentru autoturisme şi autocare în proximitatea drumului de acces. În plus, proiectul prevede şi înfi inţarea unor puncte de infor-mare turistică pentru fi ecare dintre cele 16 unităţi de cult, alimentarea cu apă din surse locale individuale sau prin racordarea la sistemul cen-tralizat, canalizarea apelor uzate, iluminatul stradal în zona monu-mentului istoric şi a parcării, ilu-

minatul arhitectural şi de punere în valoare a obiectivului. Plusvaloarea, din punct de vedere al atractivităţii turistice, va fi conferită de sporirea vizibilităţii acestor monumente.

Proiectul, intitulat „Circuitul bi-sericilor de lemn din Transilvania de Nord“, este dezvoltat de Consiliul Judeţean Maramureş în parteneriat cu 14 autorităţi publice locale şi cu

Regio în România

eperea, experienţa ructorilor locali, ei nă un anume stil în

a formelor şi mo-tale. Pentru a reuşi

tru autoturisme şi î

tale. Pentru a reuşi ne în valoare acest tectural judeţean rena mai multe scăzut de dez-

că, autorităţileau inclus unbiserici de one diferite tr-un proiectmit o fi nanţare oane de lei.reşte reabili-cces către celestice şi amenajarea t t t i i

BISERICILE DE LEMN DIN MARAMUREŞ, INCLUSE ÎN CIRCUITUL TURISTIC ROMÂNESC

Patrimoniu pus în valoare

Elena OCEANU | Elena OCEANU |


cele 16 unităţi de cult implicate. Proiectul a fost semnat la 30 iunie 2010 şi are o durată de implemen-tare de 26 de luni. Proiectul are o valoare totală de 19.099.091 lei, din care 13.149.474 lei provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Regio în România


PROIECT „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord“BENEFICIAR: Parteneriatul dintre unitatea administrativ teritorială judeţul Maramureş, 14 unităţi administrative locale comunale şi 16 unităţi de cult VALOAREA PROIECTULUI: 19.099.091 leiCONTRIBUŢIA UE : 13.149.474 lei CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI: 309.399 lei DATA ÎNCEPERII: 01.07.2010DATA FINALIZĂRII: 31.08.2012ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Circuit al bisericilor

„Maramureşul este o regi-une care atrage ca un mag-net turişti români şi străini deopotrivă. Tocmai din acest motiv proiectul Circuitul bi-sericilor de lemn din Tran-silvania de Nord va pune în valoare bisericile de lemn, arta populară, datinile şi obiceiurile maramureşene, valorifi când în acest fel potenţialul turistic de care dispune judeţul nostru. Monumentele istorice sunt documente care vorbesc în

locul ctitorilor. Dacă în Mol-dova şi Ţara Românească, cti-torii proveneau din păturile sociale mai înstărite, în Transilvania sarcina ridicării locaşurilor de închinare a rămas doar pe umerii ţăranilor. Însă, geniul cre-ator românesc nu a suferit, iar bisericile de lemn ridi-cate, cu preponderenţă în nordul ţării noastre, de strămoşii noştri, au devenit reprezentative pentru isto-ria României, în general, şi pentru istoria bisericească, în special, ca adevărate co-mori ale credinţei creştine. Ele trezesc un profund senti-ment de admiraţie în sufl e-tul celor care le vizitează. De aceea, iniţiativa de a derula acest proiect a fost

susţinută atât de Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, cât şi de Episcopia Greco-Catolică a Maramureşului. Prin implementarea proiectu-lui se urmăreşte ridicarea standardului de viaţă în Maramureş prin crearea de noi locuri de muncă şi diver-sifi carea celor existente, cât şi oportunităţi de creştere a economiilor locale.

De asemenea, această inves-tiţie realizată din fonduri europene va aduce noi oportunităţi în sectorul ser-viciilor achiziţionate ulte-rior de turişti şi companii de turism, inclusiv bunuri şi servicii produse de alte sectoare economice cum ar

fi comerţ, construcţii, trans-porturi, industria alimentară, confecţii şi încălţăminte, industria mică şi de arti-zanat.

Turiştii vor avea la dispo-ziţie puncte de informare turistică, accesul la aceste obiective turistice va fi fa-cilitat prin dezvoltarea in-frastructurii, crearea de alei şi parcări. Prin consacrarea monu-mentelor istorice ca desti-natie turistică, proiectul va duce la creşterea cererii de turism în Maramureş şi im-plicit, în România. Printre principalii benefi ciari ai proiectului se vor număra toţi cei care vor dori să se îmbogăţească sufl eteşte.“

MIRCEA MANPreşedinte Consiliul JudeţeanMaramureş

http://www.cjmaramures.ro/detaliu.aspx?eID=593&t= programe&Node=13

Detalii despre acestproiect pot fi consultatepe pagina de web a proiectului:


ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1. CARE SUNT OBLIGAŢIILE

BENEFICIARULUI REGIO PRIVIND PUBLICITATEA PROIECTULUI?

RĂSPUNSOrice benefi ciar de fi nanţare în cadrul Regio îşi asumă, prin sem-narea contractului de fi nanţare, obligaţia să implementeze atât măsurile de informare minime, impuse prin Anexa II la contract, cât şi pe cele incluse în cererea de fi nanţare.

Prin Anexa II la contractul de fi nanţare, denumită „Măsurile de Informare şi Publicitate“, bene-fi ciarul va anunţa începerea activităţilor proiectului, printr-un comunicat de presă într-un ziar local, iar la fi nalizarea proiectu-lui, va publica un anunţ de presă privind rezultatele proiectului, în ziarul local cu cea mai mare audienţă. În plus, faţă de aceste două materiale de presă, bene-fi ciarul va implementa toate măsurile de publicitate incluse în cererea de fi nanţare. Dacă, de exemplu, comunicatul de presă/

anunţul de rezultate, prevăzut prin Anexa II, coincide cu un co-municat de presă / anunţ de presă prevăzut în cererea de fi nanţare, atunci este sufi cientă o singură publicare a acestuia.

2. DUPĂ ÎNCHEIEREA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI BENEFICIARUL POATE

VINDE SPAŢIUL DE PRODUCŢIE CREAT?

RĂSPUNSConform contractului de fi nan-ţare, benefi ciarul se obligă să nu înstrăineze, să nu instituie gaj sau o altă garanţie bancară, sub nicio formă, asupra obiecte-lor/bunurilor, fi e ele mobile sau imobile, fi nanţate în cadrul proiectului, pe perioada de va-labilitate a contractului (3 ani după expirarea perioadei de implementare a proiectului).

3. PE PARCURSUL IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI, BENEFICIARUL POATE MODIFICA LOCUL DE IMPLEMENTARE?

RĂSPUNSDacă proiectul prevede numai achiziţionarea de bunuri, schim-barea spaţiului în care benefi cia-rul desfăşoară activitatea pen-tru care au fost achiziţionate este permisă doar cu notifi carea prealabilă, în scris, a OI şi AM POR şi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) schimbarea spaţiului nu este de natură să afecteze îndeplinirea indicatorilor stabiliţi prin cererea de fi nanţare pentru măsurarea atingerii rezultatelor şi obiectivelor proiectului;b) noul spaţiu se afl ă în mediul urban (într-o localitate urbană), în România;c) în cazul închirierii noului spaţiu, contractul de închiriere acoperă perioada de minim 3 ani de la data fi nalizării imple-mentării proiectului sau frac-ţiunea rămasă din această perioadă, în funcţie de momen-tul la care intervine schimbarea spaţiului.

4. DACĂ O MICROÎNTREPRINDERE

DEPUNE PROIECT ÎN CADRUL DMI 4.3 “SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII MICROÎNTREPRINDERILOR”, IAR PÂNĂ LA MOMENTUL VIZITEI DE

PRECONTRACTARE ÎŞI PIERDE CALITATEA DE MICROÎNTREPRINDERE, SE VA

ÎNCHEIA CONTRACTUL DE FINANŢARE?

RĂSPUNSNu. Pierderea calităţii de microîntreprindere conduce la nerespectarea criteriilor de eligibilitate, caz în care proiectul nu mai poate fi acceptat pentru contractare.

Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa:

www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_INFO

Util pentru beneficiari

Regio în Româniaw

ww.in

fore

gio.

ro


REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN ÎN LUNGIME DE 30 DE KILOMETRI,

CARE TRANZITEAZĂ JUDEŢELE PRAHOVA ŞI DÂMBOVIŢA ESTE UNUL DINTRE PRI-MELE PROIECTE FINALIZATE ŞI FINANŢATE DIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGI-ONAL 2007-2013. PROIECTUL, ÎN VALOARE TOTALĂ DE 45,8 MILIOANE DE LEI, CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ZONEI INDUSTRIALE BRAZI, DAR ŞI A ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE ALE SOCIETĂŢILOR CARE OPEREAZĂ ÎN LOCALITĂŢILE ADIACENTE ŞOSELEI.

Proiectul a fost realizat în partene-riat de către Consiliul Judeţean Pra-hova şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi a avut ca obiectiv reabilitarea drumului judeţean 101G, tronsonul Tătărani – Brazi – Brazii de Jos – Ti-nosu – Şirna – Hăbăud – Crivăţu, fi ind fi nanţat din Axa Prioritară 2, Dome-niul major de intervenţie 2.1 - „Re-abilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane şi reabilitarea şoselelor de centură“. Lucrările au fost fi nalizate în termen de un an de la semnarea contractu-lui de fi nanţare, iar recepţia a fost făcută pe 3 iunie 2010.

DESCONGESTIONAREA TRAFICULUI

Reabilitarea DJ 101G are o impor-tanţă semnifi cativă pentru trafi cul rutier din judeţul Prahova. Şoseaua leagă oraşul reşedinţă de judeţ al Prahovei de câteva comune, iar rea-bilitarea ei contribuie la desconges-

tionarea celui mai aglomerat drum din România, DN 1 Bucureşti – Braşov. Prin îmbunătăţirea conexiunii dintre DN 1A şi DN 1 şi facilitarea trans-portului de marfă pe ruta Ploieşti – Târgovişte – Bucureşti, operatorii de transport realizează economii, iar activitatea societăţilor comer-ciale din zonă a cunoscut un apre-ciabil reviriment. Pentru cetăţenii şi autorităţile locale din localităţile prin care trece drumul reabilitat, investiţia reprezintă o oportunitate pentru revitalizarea afacerilor, dar şi pentru viaţa de zi cu zi.

Marian Zaharia e mulţumit de investiţie şi de calitatea lucrării: „Era rău tare înainte, aveam un drum de piatră pe care abia mergeau căruţele. Acum avem o şosea adevărată“, spune primarul comunei Şirna.

Vasile Şerban, primarul comunei Corneşti, afi rmă că drumul face mai uşoară viaţa oamenilor din locali-tatea sa, care pot ajunge mai uşor la artere importante ce duc către Bucureşti sau Braşov: „Sunt bucuros că s-a putut fi naliza un asemenea

Doru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |

REABILITAREA DJ 101 SPRIJINĂ DEZVOLTAREA ECONOMIEI ÎN ZONA BRAZI

De la piatră la asfalt

Regio în România


Descongestionarea trafi cului pe DN-1

proiect fi nanţat cu bani europeni. DJ 101G are o importanţă foarte mare pentru că face legătura cu DN1, iar cetăţenii pot ajunge mult mai repede şi mai comod la Bucureşti, Ploieşti sau Braşov.“

RELANSAREA ZONEI ECONOMICE BRAZI

Dana Traian, şef Serviciu Comuni-care din Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, declară că proiectul relansează activitatea economică în zona economică Brazi:

„DJ 101G leagă sudul Ploieştiului de comunele Bărcăneşti, Brazi, Şirna, Tinosu şi Corneşti, putând astfel să descongestioneze trafi cul pe DN1, sectorul Ploieşti-Bucureşti şi, totodată, să faciliteze legătura rutieră cu municipiul Târgovişte pe Valea Ialomiţei. DJ 101G, având un traseu paralel cu magistrala de cale ferată 300 Bucureşti-Ploieşti, colectează marfa transportată pe această magistrală, manevrată prin staţiile Crivina, Brazi şi Ploieşti Triaj. Prin implementarea proiec-tului se asigură extinderea şi îmbunătăţirea deservirii zonei eco-nomice Brazi“.


VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI: 45.802.088 LEIVALOAREA NEELIGIBILĂ A PROIECTULUI: 142.475 LEIVALOAREA ELIGIBILĂ A PROIECTULUI: 38.416.128 LEITVA: 7.243.485 LEICONTRIBUŢIA PROPRIE ÎN PROIECT: 910.798 LEICONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI ŞI A PARTENERULUI LA CHELTUIELI ELIGIBILE: 768.323 LEICONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI ŞI A PARTENERULUI LA CHELTUIELI NEELIGIBILE: 142.475 LEITVA: 7.243.485 LEIASISTENŢA FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ: 37.647.806 LEIDATA ÎNCEPERII LUCRĂRILOR - 01.11.2009DATA FINALIZĂRII PROIECTULUI - 01.06.2011DATA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE - 31.05.2010 ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-MunteniaAUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Regio în România


Pol al performanţei sportive

UN MILION DE EURO INVESTIT DIN FONDUL EUROPEAN PENTRU

DEZVOLTARE REGIONALĂ, CÂTEVA IDEI BUNE ŞI O EXPERIENŢĂ ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ BOGATĂ AU FĂCUT DINTR-UN ORAŞ SUEDEZ UN POL AL PERFORMANŢEI ŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE. LA ÖSTERSUND FUNCŢIONEAZĂ UN CENTRU NAŢIONAL PENTRU SPORTURI DE IARNĂ, CARE A DEVENIT UN LOC IDEAL DE ÎNTÂLNIRE PENTRU CEI CARE ASPIRĂ SĂ DEVINĂ SPORTIVI PROFESIONIŞTI.

Zona atrage acum mulţi atleţi – majoritatea schiorilor fondişti şi membrii echipelor de biatlon locuiesc şi se antrenează în Östersund. Odată cu această evoluţie, au fost create noi locuri de muncă, iar Centrul a ajuns să fi e renumit în întreaga lume pentru tehnologia avansată în cercetarea sporturilor de iarnă.

CALEA CĂTRE CREAREA ECHIPEI CÂŞTIGĂTOARE

Ideea construirii unui centru pentru sporturi de iarnă în Östersund, Jämtland, chiar în inima Suediei, s-a născut în cadrul Confederaţiei Sportive Regionale din Jämtland-Härjedalen. Această confederaţie sportivă a încheiat acorduri de parteneriat cu Consiliul Local Östersund, Consiliul Judeţean Jämtland şi diverse companii private pentru crearea unui centru sportiv de talie mondială, cu accent pe dezvoltarea sporturilor de iarnă şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei.

Centrul a devenit parte a campusului Universităţii Mid Sweden din Öster-sund în 2007 şi este administrat de organizaţii sportive, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean. Dezvoltarea lui s-a bazat pe patru direcţii dis-tincte: promovarea dezvoltării şi cercetării, găzduirea unui labora-tor universitar pentru studenţii la ştiinţe sportive, funcţionarea ca centru de testare pentru sporturi de clasă mondială şi asigurarea pregătirii pentru Comitetul Olimpic Suedez.Şase echipe de atleţi, ale căror dis-cipline includ schi fond, biatlon, alpin, freestyle, snow-boarding şi patinaj, lucrează cu tehnicile şi tehnologiile centrului, în baza unui aranjament cu benefi cii reciproce. Graţie aportului sportivilor de elită, Centrul are posibilitatea să creeze

şi să îmbunătăţească echipamente-le sportive profesionale. Pornind de la practicarea unor tehnici noi în schiul de fond şi în săritura cu prăjina, a căror valoare a fost demonstrată de câştigătoarea medaliei olimpice de aur la Torino în 2006, Björn Lind, şi mergând până la alegeri înţelepte privind nutriţia, graţie cercetărilor în metabolismul zaharurilor din timpul antrenamentelor dure, Centrul este o mină de aur pentru atleţii care vor să îşi îmbunătăţească performanţele.

MARCAREA PE HARTĂ

Östersund a devenit unul dintre marile centre de cercetare şi dezvol-tare sportivă din Suedia. Prin com-binarea sportului de performanţă

ÖSTERSUND, SUEDIA

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU SPORTURI DE IARNĂ,ÎN CURSA PENTRU AUR

Bani europeni în Uniunea EuropeanăDoru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |


Bani europeni în Uniunea Europeană

Sport şi studii universitare

Doru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |

cu cercetarea, Centrul ajută şi atleţii şi Universitatea. Atleţii au ocazia să-şi îmbunătăţească teh-nicile şi să-şi continue studiile. Uni-versitatea câştigă de pe urma labo-ratoarelor de cercetare la standarde internaţionale, mai ales în fi ziologie şi biomecanică.

STUDIU DE ADAPTARE A PRACTICANŢILOR DE BIATLON

În prezent, la Centrul Naţional pentru Sporturi de Iarnă, se afl ă în derulare un studiu care urmăreşte modul în care rezultatele sportive ale biatloniştilor sunt afectate de frig. Cercetările de până acum, realizate de specialişti ai Universităţii Mid Sweden, au arătat că abilitatea practicanţilor de biatlon este afec-tată în mod negativ de vremea rece, în sensul că precizia în proba de tragere la ţintă se pierde atunci când temperaturile sunt scăzute.

Astfel, la centrul din Östersund, s-a iniţiat un proiect pentru studierea performanţelor în funcţie de adap-tarea sportivilor la mediul rece şi adaptarea biatloniştilor la condiţii de temperatură scăzută. Şapte biatlonişti de elită din Suedia au fost introduşi în program, fi ind supuşi la două teste ale funcţiilor motorii în anumite condiţii de mediu. În plus, sportivii au efectuat şi un test de tragere cu arma, prima dată la temperatura camerei, iar a doua oară, după ce şi-au răcit mâinile şi antebraţele în apă cu temperatura de 10 grade Celsius, timp de 20 de minute. Rezultatele se afl ă în perioada de procesare, dar profeso-

rul Erika Schagatay, şeful de proiect, spune că abilitatea sportivilor de a se adapta la temperaturile scăzute, ar fi un pas înainte pentru creşterea performanţelor. Deşi la început cercetările se axau doar pe atleţii cu performanţe, aceleaşi echipamente pot fi folosite, în prezent, pentru evaluarea unor proiecte de sănătate publică. În ultimii ani, Centrul Naţional pentru Sporturi de Iarnă a colaborat cu alte universităţi din Austria, Germania, Franţa, Italia, Finlanda, Norvegia şi SUA în derularea unor proiecte din acest domeniu. Una dintre colaborări vizează chiar dezvoltarea omului şi procesul de îmbătrânire.

R e g i u n e a Östersund are

acum un loc bine de-limitat pe harta lumii spor-turilor de iarnă. Majoritatea participanţilor la Sporturile Olimpice de iarnă de la Van-couver din 2010 au o legătură strânsă cu Centrul şi Univer-sitatea, folosind avantajele acestora. Utilizând sistemele de poziţionare globală, Cen-trul poate reproduce anumite decoruri, cum ar fi pârtia de schi din Vancouver. Astfel de simulări avantajează sportivii în competiţii.


Bani europeni în Uniunea Europeană

Parteneriat între comunitate şi cercetători

SUTE DE ÎNTREPRINDERI SCOŢIENE ŞI-AU GĂSIT UN LOC PE PIAŢĂ ŞI

AU PROSPERAT DUPĂ CE AU PRIMIT ASISTENŢĂ DE SPECIALITATE DIN PARTEA UNIVERSITĂŢII DIN GLASGOW.

Scopul iniţiativei fi nanţate cu peste 700 de mii de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională a fost să ajute afacerile private de pe coasta de vest a Scoţiei accesând potenţialul şi avantajele unui mare centru universitar din Regatul Unit al Marii Britanii. Proiectul Dialoguri, derulat între anii 2002-2006, a fost fi nanţat cu 707.500 euro şi a ajutat şi consiliat 265 de întreprinderi, creând 50 de noi locuri de muncă.

DIALOGURI, UN REAL SUCCES

O cercetare a mediului economic a demonstrat faptul că afacerile scoţiene aveau defi cienţe în ceea ce priveşte exploatarea experienţei cadrelor universitare sau academicie-nilor de profi l de către companiile private. Proiectul Dialoguri propunea tocmai identifi carea şi comunicarea oportunităţilor de afaceri pentru a completa golurile prezente în piaţă. Pentru dezvoltarea economică a re-giunii, echipa proiectului Dialoguri a reunit cei mai importanţi jucători din domeniu, de la comunitatea de cercetători până la Consiliul Local, sectorul întreprinzătorilor privaţi, Serviciul Naţional de Sănătate sau

Scottish Enterprise. Proiectul a dez-voltat un sistem de schimb de date on-line care ajută micile întreprin-deri să găsească soluţiile potrivi-te cu necesităţile şi interesele lor. De asemenea, proiectul a pus la dispoziţia utilizatorilor un site care permite partenerilor dintr-un contract semnarea mult mai rapidă a acestuia, şi implicit, rezolvarea în timp real a formalităţilor con-tractuale.

REZULTATE ALE PROIECTULUI DIALOGURI

Dialoguri a creat posibilitatea unui parteneriat între comunitatea regională de afaceri şi cercetători. O companie locală, producătoare de softuri pentru întreprinderi din in-dustria petrolului şi gazelor, Science Soft, a prosperat în urma partene-

riatului asigurat de acest proiect. Din această colaborare a rezultat dezvoltarea unui pachet de programe tehnice, care le-a permis, pentru prima dată, companiilor energetice să extragă ţiţei prin folosirea analizelor ştiinţifi ce. A fost creat şi un incubator de afaceri, cu o gamă largă de activităţi şi seminarii organizate tocmai pentru a iniţia noi parteneriate şi pentru a mediatiza profi lul proiectului în comunităţile de afaceri. Un exemplu de idee transformat într-o afacere prin proiectul Dialoguri este Paper Filament. Dialoguri a ajutat doi studenţi la inginerie şi design de produs să pună pe picioare o afacere de design inovativ, care prezenta soluţii pentru probleme întâlnite zi de zi. Invenţiile lor patentate sunt balamalele pentru uşi sigure pentru

GLASGOW, SCOŢIA DE SUD-VEST, REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

UNIVERSITATEA DIN GLASGOW SPRIJINĂ ÎNTREPRINDERILE MICI


Baze de date pentru studenţi

Proiectul Dialoguri a primit 707.500 euro de la FEDR, în perioada 2002-2006

copii şi alarma portabilă pentru suferinzii de epilepsie.

O EXPERIENŢĂ PLINĂ DE SATISFACŢII

O varietate largă de activităţi s-a pus în mişcare în urma implementării proiectului Dialoguri. Un program care continuă această iniţiativă pre-supune ca reprezentanţii proiectului Dialoguri să viziteze întreprinderile mici şi să le ofere acestora o bază de date cu studenţi ai universităţii din Glasgow care pot fi recrutaţi sau consultaţi în domenii precum inovaţii de produs şi studii de piaţă. De asemenea, proiectul a mai asigu-rat crearea unei baze de date, care să sprijine companiile de profi l pre-zente deja pe piaţa din regiune şi să stabilească colaborări cu centrul de cercetare. Lecţiile învăţate în urma derulării acestui proiect au ajutat la menţinerea unor legături apro-

piate între organizaţiile publice şi private implicate în livrarea şi trans-ferul de cunoştinţe. În urma succesu-lui înregistrat de proiectul Dialoguri, Universitatea a lansat „Reţeaua de inovaţie“, creată pentru a spori implicarea companiilor scoţiene în inovaţia şi perfecţionarea pro-duselor şi crearea unor noi lanţuri de furnizori. Companiile pot accesa fonduri de până la 5.700 euro pen-tru proiecte de colaborare în dome-niul cercetării şi dezvoltării, dând astfel companiilor oportunitatea să realizeze parteneriate puternice şi sustenabile cu Universitatea.

O ALTĂ AFACERE DE SUCCES

O altă afacere de succes care a de-marat prin Dialoguri se referă la evoluţia aplicaţiilor iPhone, un stu-diu de caz al secţiunii Eu şi giganţii din cadrul universităţii. Este vorba

despre o nouă gamă de jocuri iefti-ne şi educaţionale pentru telefonul mobil dedicate copiilor, dezvoltată de o fi rmă din Glasgow în colabo-rare cu Universitatea din aceeaşi localitate pentru a satisface chiar nevoile bebeluşilor. Cele cinci jocuri din seria „Privirea copilului“ pentru iPhone încurajează recunoaşterea formelor, culorilor şi contrastului, urmărirea şi abilităţile motorii, şi, de asemenea, distincţia dintre dispoziţie şi emoţii.

Compania respectivă a colaborat şi cu experţi în psihologie pentru a exista siguranţa că jocurile vor stimula, educa şi delecta copiii. Jo-curile au fost proiectate şi pentru a permite părinţilor să se joace cu copiii. Eu şi giganţii plănuieşte după succesul aplicaţiilor să dezvolte şi o relaţie cu univestitatea privind activităţi de educaţie.


Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected]: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: [email protected]

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Munte-nia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi [email protected]: www.adrcentru.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

BIRMINGHAM, MAREA BRITANIE, 22-23 MARTIE 2011 Forumul European al Eco-Inovaţiei, ediţia a zecea, organizat în parteneriat de Departamentul pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale al Marii Britanii (DEFRA) şi Comisia Europeană (DG pentru Mediu).

Evenimentul aduce în prim plan tendinţele din domeniul eco-inovaţiei şi tehnologiei de mediu şi sprijină Planul de Acţiune pentru Tehnologii de Mediu (ETAP) al Uniunii Europene. Forumul va reuni jucători-cheie din domeniul afacerilor, din mediul academic, domeniul fi nanciar şi protecţia mediului. La ediţia de anul acesta se vor formula propuneri în legătură cu domeniile prioritare ale acţiunilor viitoare în ceea ce priveşte efi cienţa resurselor şi securitatea produselor.

BUDAPESTA, UNGARIA, 24-25 MARTIE 2011 Conferinţa „Abordări viitoare în problema apelor Europei”

Conferinţa face parte din programul preşedinţiei ungare a UE. Discuţiile vor clarifi ca diferitele viziuni în legătură cu resursele de apă ale Europei, în termenii cantităţii şi calităţii acestora, modului de utilizare a apei şi posibilităţilor de exploatare în timp. De asemenea, în cadrul acestui eveniment, se va discuta despre strategiile care privesc conservarea rezervelor de apă în următoarele decenii, în Europa. Conferinţa se adresează strategilor din domeniul gestionării apelor, de la nivel naţional şi internaţional, managerilor de programe, organizaţiilor neguvernamentale şi comunităţii ştiinţifi ce. Înscrierile se fac în perioada 10-15 martie 2011.

BRUXELLES, BELGIA, 28-29 MARTIE 2011Forumul Taxelor de la Bruxelles

Forumul este o conferinţă anuală care aduce la aceeaşi masă decidenţi din zona elaborării politicilor globale, experţi, părţi interesate şi public general din întreaga lume, pentru a discuta despre problematica taxelor. Este găzduit la Bruxelles şi are loc sub directa coordonare a comisarului pentru Taxe, Uniune Vamală, Luptă Anti-Fraudă şi Audit. Tema de anul acesta a forumului este „Taxarea în sectorul fi nanciar”. Înscrierile se fac până pe 18 martie 2011.

ALBA IULIA, ROMÂNIA, 17 MARTIE 2011Conferinţa Regională privind Implementarea Planului de Comunicare pentru Regio-Programul Operaţional Regional şi Reuniunea Comunicatorilor Regio din Regiunea de Dezvoltare Centru.

La eveniment vor participa membrii reţelei de comunicatori Regio, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai IMM-urilor şi ONG-urilor relevante în implementarea programului în această zonă.

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 31 MARTIE -3 APRILIE 2011Târgul de Turism al României, ediţia a 25-a, eveniment patronat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi găzduit de Romexpo

Târgul se adresează agenţiilor de turism, tour operatorilor, autorităţilor şi asociaţiilor profesionale din domeniul turismului, staţiunilor turistice şi complexelor balneare, hotelurilor, pensiunilor publicului general. Evenimentul are caracter internaţional şi este destinat, după cum rezultă din cele menţionate mai sus, atât specialiştilor, cât şi publicului larg.


Să mai şi zâmbim!Ţie ce culoare ţi se potriveşte?Culorile Regio

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe [email protected], noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

ROŞUL este o culoare puternică, contrastantă, motivantă, entuziastă, care oferă predispoziţie spre aventură. Reprezintă pasiune, dar şi nervoziate, uneori, chiar pericole sau violenţă.

VERDELE este cea mai relaxantă culoare pentru ochi şi, totodată, este culoarea naturii, inducând ideea de bucurie, copilărie, joacă, libertate. Este o culoare care face o persoană să se simtă plină de energie, revigorată, sănătoasă. Verdele este culoarea speranţei, a pozitivismului, a echilibrului şi autocontrolului.

GALBENUL este cea mai tonică dintre culori. Stimulează memoria şi atenţia şi este cea mai indicată culoare pentru cei care învaţă sau lucrează într-un mediu care necesită aceste abilităţi. Este culoarea soarelui, a verii, a fl orilor, culoarea optimismului.

ALBASTRUL se asociază cu gândirea, statornicia şi adevărul. Este liniştitor, introspectiv şi responsabil. Albastrul închis adaugă spiritualitate şi intuiţie.

ORANGE este culoarea care îndeamnă la un puternic sentiment matern, la nevoia de a oferi protecţie. Are un efect stimulator, emotiv, creează senzaţia de apropiere.

ALBASTRUL ELECTRIC este culoarea înţelepciunii, a păcii, dar şi a profunzimii, a necunoscutului şi a frumuseţii. Este, de asemenea, o culoare a protecţiei şi dragostei sincere.

VIOLETUL stimulează intelectul. Este culoarea înţelepciunii şi sugerează luxul, sofi sticatul, romantismul, emoţiile.

NEGRUL reprezintă neantul. Negrul absoarbe celelalte culori, este simbol de austeritate şi rigoare. Pe de altă parte, evocă adesea calmul şi meditaţia. Este, totodată, o culoare a seriozităţii, fi ind nonculoarea formală şi convenţională.


Descoperă soluţia integramei de mai jos şi trimite-o până la 1 aprilie 2011 la adresa de e-mail [email protected], cu menţiunea Regio Rebus împreună cu datele tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio. Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio.

Să mai şi zâmbim!

F P O R

U R A E

I N P G

O N A I

R A D I O

1

2

3

4

5

1 2 3 4 5

REZOLVARE REBUS Revista Regio nr. 1Cuvântul cheie: R E G I O

CAMERA ASCUNSĂ… REGIO

REGIO REBUS

Întâmplarea din numărul curent a avut loc în momentul realizării celui de-al doilea fi lm de promovare a Regio, cel din 2010. Soluţia tehnică a fost aceea a unui colaj de intervenţii - ceea ce în limbaj de televiziune se cheamă „sincroane“. Cei care urmau să susţină aceste intervenţii erau colegi din organizaţia noastră, care aveau sarcina de a vorbi despre aspecte practice ale programului.

La momentul fi lmărilor, unul dintre colegi îşi sărbătorea ziua de naştere, iar colegii lui, s-au gândit să-i pregătească o farsă împreună cu echipa de producţie. Cu o zi înainte, a fost anunţat că, în locul unui sincron de un minut, acesta va dura trei minute şi, în consecinţă, va trebui să memoreze şi să reproducă un text de cinci pagini. Pentru colegul în cauză, ziua fi lmărilor a debutat cu tot felul de probleme - create intenţionat de cei care ştiau ce va urma - pentru ca, la momentul apariţiei în faţa camerei, să fi e deja sufi cient de tracasat, iar intervenţia sa să fi e compromisă. La sfârşitul fi lmărilor, operatorul a concluzionat:

- Imaginile le vom prezenta conducerii pentru a selecta ceea ce este relevant. Dar, trebuie să ştii că momentele în care ai avut anumite ezitări vor fi acoperite cu secvenţe din diferite proiecte.

Ceea ce, în mod practic, a însemnat că, după circa zece secunde de înregistrare, în care colegul vorbea liber despreRegio, locul său, în imagine, era luat de poze profesioniste ale unor modele celebre.

- Bine, dar asta nu are nici o legătură cu ceea ce spun eu, a replicat subiectul nostru.

- E adevărat, dar pentru că te-ai bâlbâit, am zis să distragem atenţia cu imagini, iar pe tine să te scăpăm de chinuri şi să îţi urăm:

LA MULŢI ANI!

LABIRINT REGIO

IDEEDE PROIECT

Câştigătorii numărului trecut sunt:

NUŢĂ AIDA - CONSUELA

Craiova

MARIN OVIDIU MARIUS

Craiova

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: martie 2011

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Date post:	28-Nov-2014
Category:	Documents
Upload:	programul-operational-regional
View:	321 times
Download:	3 times

Revista Regio nr. 2

Documents