+ All Categories
Home > Documents > Revista Regio nr. 12

Revista Regio nr. 12

Date post: 28-Nov-2014
Category:
Upload: programul-operational-regional
View: 373 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
 
28
nr. 12, ianuarie 2012 REVISTA Brăila, o reabilitare mult aşteptată Drumuri ca-n palmă pentru turismul gorjean Sălajul şi Clujul, asociate într-un proiect Regio în valoare de 85,6 milioane de lei Polul de creştere Ploieşti beneciază de investiţii Regio de peste 90 milioane de euro La Ineu s-a construit prima şosea de centură cu fonduri Regio Drumul către Rarău-Pojorâta (judeţul Suceava), reabilitat cu fonduri Regio Regio, instrument de dezvoltare a competitivităţii şi productivităţii
Transcript
Page 1: Revista Regio nr. 12

nr. 12, ianuarie 2012

R E V I S T A

Brăila, o reabilitare mult aşteptată

Drumuri ca-n palmă pentru turismul gorjean

Sălajul şi Clujul, asociate într-un proiect Regio în valoare de 85,6 milioane de lei

Polul de creştere Ploieşti benefi ciază de investiţii Regio de peste 90 milioane de euro

La Ineu s-a construit prima şosea de centură cu fonduri RegioDrumul către Rarău-Pojorâta

(judeţul Suceava), reabilitat cu fonduri Regio

Regio, instrument de dezvoltare a competitivităţii şi productivităţii

Page 2: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

www.inforegio.ro

DRUMURI SPRE EUROPA

La cinci ani după aderarea la UE, sunt încă multe domenii care trebuie dezvoltate ca să ajungem la un nivel comparabil cu al celorlalte state membre. Sănătatea, educaţia, serviciile, industria, toate sunt repere importante în eforturile de modernizare. Câte dintre acestea ar putea fi abordate european în lipsa unei infrastructuri adecvate? La intrarea în Uniunea Europeană, infrastructura României era una dintre cele mai mari provocări ale ţării noastre.

Lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate şi a investiţiilor riscau să afecteze din avântul economic şi să afecteze nu doar transporturile, ci şi dezvoltarea afacerilor.

Modernizarea infrastructurii este pentru România europeană o prioritate pentru perioada 2007-2013, în condiţiile în care fi nanţările alocate prin Fondul de Coeziune de UE pot acoperi acest decalaj de dezvoltare. În 2007, din reţeaua de aproape 80.000 de kilometri de drumuri, doar 20% erau acoperite de drumuri naţionale. Starea lor de uzură era, însă, numai una dintre probleme, în condiţiile în care România era ţara cu cea mai mică densitate de drumuri dintre cele 27 de state membre, respectiv 33,5 km la 100 km2.

Starea precară a infrastructurii era o problemă şi pentru dezvoltarea turismului, potenţială sursă de venituri, iar frumuseţile României ar fi putut rămâne inaccesibile pentru iubitorii naturii, în lipsa unor drumuri adecvate.

Programul Operaţional Regional a devenit, la patru ani de la aderare, unul dintre cele mai de succes motoare ale dezvoltării regionale. Dintre domeniile pe care le fi nanţează acest program, 3,3 miliarde de RON au fost alocate Axei Prioritare 2, pentru infrastructură rutieră. Solicitările au fost, fi resc, pe măsura nevoilor existente. Până la sfârşitul anului 2011, au fost depuse peste 300 de proiecte, valoarea acestora fi ind de trei ori mai mare decât fondurile disponibile. Cele 133 de proiecte contractate, cu o valoare totală de 5,8 miliarde de lei, au depăşit deja nivelul alocărilor. Primăriile şi consiliile judeţene care au depus proiecte pentru a accesa aceste fonduri au reuşit să îmbunătăţească substanţial starea infrastructurii, iar efectele nu au întârziat să apară.

Problema infrastructurii este încă de actualitate în România. Cum banii de la buget pentru drumuri au fost puţini, primăriile şi consiliile judeţene care au înţeles mai repede oportunitatea fi nanţărilor au reuşit să rezolve astfel o parte din problemele legate de starea infrastructurii rutiere.

Această lecţie de succes, oferită de interesul mare acordat pentru obţinerea fi nanţării în vederea reabilitării drumurilor, trebuie să fi e un model de urmat pentru următoarele alocări bugetare.

Banii europeni pot ajuta România să recupereze din decalajele de dezvoltare, mai ales în domeniul infrastructurii, iar bugetul UE pentru perioada 2014-2020 va permite acest lucru prin alocarea unor sume importante în domeniu.

Editorial

REDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: [email protected]

COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU

Dan CĂRBUNARU

Page 3: Revista Regio nr. 12

IANUARIE IANUARIE 20122012 3

Sumar

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

04 1.025 miliarde de euro pentru o Uniune competitivă

REGIO ÎN ROMÂNIA

05 Regio, instrument de dezvoltare a competitivităţii şi productivităţii

07 Polul de creştere Ploieşti benefi ciază de investiţii Regio de peste 90 milioane de euro

9 Drumul către Rarău-Pojorâta (judeţul Suceava), reabilitat cu fonduri Regio

11 Sălajul şi Clujul, asociateîntr-un proiect Regio în valoare de 85,6 milioane de lei

13 Brăila, o reabilitare mult aşteptată

15 La Ineu s-a construit prima şosea de centură cu fonduri Regio

17 Drumuri ca-n palmă pentru turismul gorjean

19 Un proiect pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

21 Rotterdam: reţeta succesului unei vechi artere comerciale, rescrisă cu bani europeni

22 Proiecte de amploare pentru modernizarea infrastructurii şi conservarea patrimoniului Varşoviei

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Page 4: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro4

1.025 MILIARDE DE EURO PENTRU O UNIUNE COMPETITIVĂ

PESTE 1.000 MILIARDE DE EURO VOR STA LA BAZA BUGETULUI

MULTIANUAL AL UNIUNII EUROPENE, PENTRU PERIOADA 2014-2020. CONECTAT LA PRIORITĂŢILE STRATEGIEI UE 2020, BUGETUL ÎŞI VA REGĂSI PRIORITĂŢILE ÎN PLANURILE NAŢIONALE ALE STATELOR MEMBRE, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE BANII SE VOR ÎNTOARCE LA ACESTEA APROAPE INTEGRAL - 95%.

Propunerea lansată de Comisia Europeană vizează alocări substan-ţiale în domenii precum Politica de Coeziune – 33% din bugetul UE şi Politica Agricolă Comună – 36%. În acest context, România ar putea benefi cia de alocări semnifi cative. Creşteri ale fi nanţărilor, faţă de pe-rioada 2007-2013, se înregistrează în domenii cheie precum cerce-tarea şi inovarea +46%, educaţia şi cultura +68% şi fi nanţarea in-fras truc turii +287%. În valoare totală de 1.025 miliarde de euro, bugetul, considerat a fi o propunere ambiţioasă de către Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Euro-pene în România, urmăreşte evita-rea disipării resurselor şi stimularea politicilor de responsabilizare faţă de cheltuirea banilor europeni.

ROMÂNIA AR PUTEA SĂ PRIMEASCĂ MAI MULŢI BANI ÎN URMĂTOAREA PERIOADĂ BUGETARĂ

Pentru România, este esenţial ca sumele alocate să fi e mai mari decât cele acordate în perioada anterioară. În domeniul Politicii Agricole Comune, spre exemplu,

nivelul plăţilor directe către fermi-erii români va atinge, la 1 ianuarie 2017, cota de 100%, ceea ce va în-semna importante sume în plus. O miză importantă va fi şi folo-sirea optimă a alocărilor din cadrul Politicii de Coeziune. Sumele to-tale alocate coeziunii economice, sociale şi teritoriale vor fi de 376 miliarde de euro pentru întreaga perioadă 2014-2020. Se va intro-duce o nouă categorie, cea a „re-giunilor de tranziţie”. Noi dispoziţii în ceea ce priveşte condiţiile im-puse de Uniunea Europeană vor garanta faptul că fi nanţarea se concentrează asupra rezultatelor şi stimulează puternic statele mem-bre pentru a se asigura realizarea efectivă a obiectivelor strategiei Eu-ropa 2020. Se vor încheia contracte de parteneriat cu fi ecare stat mem-bru, cu scopul de a garanta sprijini-rea reciprocă a fi nanţării naţionale şi a celei europene.Atât pentru România, cât şi pen-tru orice alt stat membru, condiţionalităţile propuse de Comi-sia Europeană, cele legate de atin-gerea obiectivelor fi xate de Strate-gia UE 2020, precum şi cele privind politicile macroeconomice sau în-cadrarea în limitele defi citului

bugetar convenit, vor reprezenta constrângeri suplimentare sau chiar riscuri de suspendare sau tăiere de fonduri europene.

40 MILIARDE DE EURO PENTRU „CONECTAREA EUROPEI”

Potrivit Comisiei Europene, un nou fond - „Conectarea Europei”, vizează stimularea valorii paneuro-pene a proiectelor de infrastructură. Având la dispoziţie 40 miliarde de euro, la care se adaugă alte 10 mili-arde din Fondul de Coeziune, acesta include o listă preliminară de pro-iec te din domeniul transporturilor, energiei şi tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor care sporesc interco-nectivitatea în Europa. Aceste cone-xiuni care consolidează creşterea vor îmbunătăţi accesul la piaţa internă şi vor pune capăt izolării anu mitor „insule” economice.

PROGRAMELE DE EDUCAŢIE, FORMARE ŞI TINERET, FINANŢATE CU 15,2 MILIARDEDE EURO

De asemenea, Comisia propune con-solidarea programelor de educaţie şi formare profesională, considerând că a investi în tineri este unul dintre cele mai bune planuri de afaceri. Pentru a depăşi fragmentarea in-strumentelor actuale, Comisia pro-pune crearea unui program integrat în valoare de 15,2 miliarde de euro pentru educaţie, formare şi tineret, orientat în mod clar către dezvol-tarea competenţelor şi mobilitate.

Uniunea Europeană aziBuget european

surs

a: h

ttp:

//ec

.eur

opa.

eu

Dan CÃRBUNARU

Page 5: Revista Regio nr. 12

80 MILIARDE DE EURO PENTRU STIMULAREA COMPETITIVITĂŢII

În următorii şapte ani, investiţiile în cercetare şi inovare vor creşte în mod semnifi cativ. O strategie comună a UE, intitulată „Orizont 2020” şi care benefi ciază de 80 mi-li arde de euro, va stimula competi-tivitatea Europei la nivel mondi-al, va încuraja inovarea şi va con-tribui la crearea de viitoare locuri de muncă.

AGRICULTURA EUROPEANĂ, FINANŢATĂ CU PESTE 370 MILIARDE DE EURO

Benefi ciind de 371,72 miliarde de euro, Politica Agricolă Comună modernă îşi menţine importanţa stra tegică pentru economia euro-peană şi mediu, pentru producerea de alimente sigure şi sănătoase şi pentru dezvoltarea comunităţilor rurale. În acest sens, 30% din spri-jinul direct acordat agricultorilor va fi condiţionat de ecologizarea exploataţiilor lor.

Regio în România

Bună practică

IANUARIE IANUARIE 20122012 5

REGIO, UN INSTRUMENT DEDEZVOLTARE A COMPETITIVITĂŢII ŞI PRODUCTIVITĂŢII

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGI O-NAL SUSŢINE DEZVOLTAREA MI-

CRO ÎN TREPRINDERILOR PRODUCTIVE ŞI PRESTATOARE DE SERVICII, CARE FOLOSESC POTENŢIALUL INTERN AL REGIUNILOR.

Alocarea fondurilor, în cadrul Do-meniului Major de Intervenţie 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîn-treprinderilor”, încurajează utili-zarea noilor tehnologii şi inovaţii, echipamentelor IT şi serviciilor care au impact la nivelul creşterii competitivităţii, productivităţii şi calităţii serviciilor. În articolul următor vă prezentăm unul din-tre proiectele fi nanţate în cadrul DMI 4.3, a cărui implementare reprezintă un exemplu de bună practică pentru viitorii solicitanţi de fi nanţare.

O OPORTUNITATE VALORIFICATĂ

SC Diacet Co SRL. Bacău a acce-sat o fi nanţare Regio pentru dota-rea unei hale de producţie, toc-mai fi nalizate, cu echipamente şi utilaje specifi ce fabricării unor componente şi echipamente des-tinate transmisiilor de telefonie mobilă şi telecomunicaţii. În tre-cut, fi rma băcăuană realiza do-ar asamblări, pentru că nu dis-punea de utilaje proprii pentru producţie. Faptul că aceasta rea-liza subcomponente în colaborare cu alţi furnizori, pe care doar le asambla în spaţiile proprii, o

făcea vulnerabilă în relaţia cu clienţii majori. Această situaţie constituia o sursă permanentă de tensiune şi incertitudine în relaţia cu benefi ciarii, din cauza imposibilităţii de a controla cos-turile cu care se realizau piesele, reperele şi subansamblurile, dar şi a întârzierilor în livrarea sau executarea acestora. Pentru pregătirea cererii de fi nanţare SC Diacet Co SRL a apelat la serviciile unei fi rme de consultanţă. Pentru o bună fundamentare a specifi caţiilor tehnice ale echipamentelor ce făceau obiectul propunerii de proiect, solicitantul fi nanţării a studiat piaţa furnizorilor de echi-pamente încă din faza redactării cererii de fi nanţare. Obiectivul propus, în cadrul proiectului, a fost creşterea competitivităţii şi

Dr. Pompilia IDU | ºef birou Evaluare Program MDRT

PENTRU O EUROPĂ MAI SIGURĂ

Construirea unei Europe mai sigure înseamnă îmbună-

tă ţi rea mediului înconjurător şi protejarea climei. Comisia Europeană propune integrarea acestor aspecte în toate domeni-ile şi intenţionează să crească cheltuielile legate de combate-rea schimbărilor climatice la cel puţin 20%. De asemenea, propune să se investească 4,1 mili arde de euro în securitatea europeană pentru combaterea infracţiunilor şi a terorismului, precum şi 3,4 miliarde de euro în politicile în domeniul migraţiei şi azilului.

Page 6: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro6

Regio în RomâniaFactori de succes

modernizarea producţiei locale şi regionale prin achiziţia unor echi-pamente şi utilaje specializate.

DE LA INTENŢIE, LA FAPTE

Cererea de fi nanţare a fi rmei Diacet Co SRL a fost depusă în cadrul sesi-unii care avea ca termen limită da-ta de 16 iunie 2008. Contractul de fi nanţare a fost semnat în aprilie 2009, având o perioadă de imple-mentare de şase luni. Cu o fi nanţare FEDR în valoare de 361.371 de lei (valoarea totală a proiectului fi ind de 926.596 de lei), benefi ciarul a achiziţionat echipamentele nece-sare pentru realizarea unei linii de

fabricaţie a confecţiilor metali ce complet funcţională, respectiv o presă hidraulică de îndoit tabla, o foarfecă ghilotină pentru tablă, un aparat de sudură şi un aparat de tăiere cu gaz, un generator de aer comprimat, un utilaj multifuncţional pentru manipulare şi încărcare şi o pompă hidraulică. Pentru a deservi noua linie tehnologică, fi rma Diacet Co SRL a angajat şapte persoane (două femei şi cinci bărbaţi), care au fost instruite pentru a dobândi competenţe în domeniul confecţiilor metalice, proiectul contribuind în acest fel la crearea unor locuri de muncă de calitate.

Implementarea proiectului nu a fost lipsită de difi cultăţi. Pen-tru respectarea grafi cului de lu-cru din contract a fost nevoie de un efort suplimentar din partea ce-lor implicaţi în derularea proiectu-lui. Având în vedere că proiectul s-a derulat într-o perioadă de instabili-tate economică, în care moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro cu aproape 17%, benefi ciarul a luat măsura de a impune condiţii mai severe furnizorilor, respectiv un preţ scăzut. Nu în ultimul rând, benefi ciarul s-a lovit de un defi cit de experienţă şi califi care pe piaţa locală a muncii, dar şi de neseriozi-tatea candidaţilor care s-au pre-

zentat la interviurile de angajare. Pentru a compensa lipsa de califi -care corespunzătoare cerinţelor de lucru pe noile utilaje, benefi ciarul a optat pentru instruire la locul de muncă, asigurată de furnizorii de echipamente.

EVALUARE DUPĂ UN AN

Evaluarea pe care benefi ciarul şi-a făcut-o la un an de la implementa-rea proiectului a arătat o creştere a cifrei de afaceri cu 19,2%. Im-pactul proiectului a constat atât în dezvoltarea societăţii, astfel încât aceasta a trecut din catego-ria microîntreprinderilor în catego-ria între prin derilor mici, cât şi în creşterea fl exibilităţii societăţii şi a capacităţii acesteia de a furniza pieţei interne şi externe produse cu grad de complexitate ridicat şi cu o valoare adăugată superioară. Ca urmare a dotărilor realizate prin proiect cu echipamente şi utilaje de ultimă tehnologie, fi rma şi-a diver-sifi cat gama de produse, incluzând construcţiile metalice şi a părţile componente ale acestora. fabricaţie a confecţiilor metalice

Proiectul nu a dus la dislocarea

unor locuri de muncăprin tehnologizare, ci,

dimpotrivă, a creat locuri de muncă, ce presupun

califi cări înalte, au subliniat

directorul general ºi administratorul

societãþii.

SURSA: SURSA: Informaþii extrase din studiul privind „Evaluarea implementãrii prioritãþilor ºi proiectelor POR 2007-2013, adresate mediului de afaceri”.Informaþii extrase din studiul privind „Evaluarea implementãrii prioritãþilor ºi proiectelor POR 2007-2013, adresate mediului de afaceri”.

La succesul proiectului derulat de SC Diacet Co SRL Bacău au contribuit o serie de factori, fi ecare cu importanţa sa şi cu un rol însemnat în obţinerea rezultatelor propuse. Angajamentul şi implicarea echipei de conducere a fi rmei, dar şi experienţa în lucrul pe bază de proiect şi în domeniul de activitate specifi c, au asigurat echilibru şi concordanţă între cele două etape-proiectare şi implemen-tare. Foarte importantă s-a dovedit a fi şi experienţa benefi ciarului de a lucra pe centre de costuri şi profi t,

ceea ce a facilitat o bună înţelegere a cerinţelor impuse şi a parametrilor de rezultat şi efi cienţă urmăriţi prin POR. Succesul proiectului este refl ec-tat şi de faptul că benefi ciarul a asi-gurat sursele de fi nanţare fără să fi e nevoit să apeleze la un credit bancar care ar fi îngreunat implementarea proiectului şi ar fi atras noi riscuri, în condiţiile crizei economico-fi nancia-re care a caracterizat anul 2009. La implementarea cu succes a proiectu-lui a contribuit şi buna comunicare cu Organismul Intermediar.

FACTORI CHEIE DE SUCCES

Page 7: Revista Regio nr. 12

7IANUARIE IANUARIE 20122012

POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI INCLUDE UN AREAL FORMAT DIN

MUNICIPIUL REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ, TREI ORAŞE, 10 COMUNE ŞI 58 DE SATE, TOATE OCUPÂND O SUPRAFAŢĂ DE 61.165 HECTARE. ZONA ARE UN PROFIL DOMINANT INDUSTRIAL ŞI CONCENTREAZĂ PRINCIPALELE CENTRE INDUSTRIALE ŞI DE SERVICII FIIND CARACTERIZATĂ PRIN DEZVOLTARE URBANĂ ŞI PRINTR-UN GRAD CRESCUT DE POPULARE.

Strategia care stă la baza Planului Integrat de Dezvoltare (PID) pro-pune acţiuni pe două direcţii ma-jore de intervenţie - pe de o parte, se pune accent pe redefi nirea zo-nei metropolitane Ploieşti, ca me-diu concurenţial regional pentru corporaţii, iar pe de altă parte, se urmăreşte schimbarea percepţiei asupra comunelor din această zonă metropolitană, astfel încât aşezările comunale să nu mai fi e privite ca localităţi satelit ale oraşului, ci ca un teritoriu care poate oferi o infrastructură urbană competitivă. Pornind de la această viziune, PID

ţine cont de necesităţile de dezvol-tare a arealului care formează polul urban de creştere Ploieşti. Dacă o primă direcţie este cea a creşterii reputaţiei municipiului Ploieşti în domeniul cercetării şi realizării de tehnologii avansate şi nepoluante, cea de-a doua direcţie urmăreşte creşterea atractivităţii comunelor limitrofe oraşului, ca destinaţii pen-tru localizarea unor obiective eco-nomice şi industriale. Cu o alocare fi nanciară orientativă de 97 mili-oa ne de euro, polul de creştere urmăreşte implementarea unor pro-iecte multisectoriale, proiectate pentru perioada 2009-2025. Lista propunerilor fi nanţabile prin Pro-gramul Operaţional Regional in-clude un număr de 15 proiecte pri-oritare şi alte şapte afl ate în lista de rezervă.

ŞOSEA DE CENTURĂ ÎN NORDUL ORAŞULUI

Primul proiect demarat în polul de creştere, prin Regio, în cadrul Axei Prioritare 1, a fost cel care urmăreşte realizarea unui drum

judeţean de centură în zona de nord a municipiului, între comunele Păuleşti şi Blejoi. Prin realizarea acestei legături rutiere se va obţine decongestionarea trafi cului în zona de nord a oraşului Ploieşti, prin sepa rarea trafi cului de tranzit de trafi cul către zona comercială şi de producţie din nordul oraşului, pre-cum şi de trafi cul din jurul oraşului. Alte rezultate urmărite prin acest proiect sunt creşterea mobilităţii în reţeaua rutieră, reducerea riscului de accidente, a timpului de depla-sare şi a consumului de carburanţi. Drumul judeţean de centură DJ 236 va ocoli centrele comerciale din nordul oraşului Ploieşti, va continua cu un pasaj suprateran peste DN1, cu bretele de legătură, pentru a conecta drumurile naţionale DN1 şi DN1 B. Lucrările vizează construirea unui drum principal cu o lungime de 2,16 kilometri, incluzând pasajul suprateran, şi a unor bretele de ac-ces cu o lungime totală de 1,44 kilo-metri. Până la această dată, au fost executate şi recepţionate lucrări în procent de cca. 30% din totalul

dezvol-ză polul Dacă o

judeţean de centură în zona denord a municipiului, între comunelePăuleşti şi Blejoi. Prin realizarea

POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI BENEFICIAZĂ DE INVESTIŢII REGIO BENEFICIAZĂ DE INVESTIŢII REGIO DE PESTE 90 MILIOANE DE EURODE PESTE 90 MILIOANE DE EURO

Cãtãlina JINGOIU

Page 8: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro8

Regio în RomâniaModernizare urbană

investiţiei. Lucrările au constat în mutări, protejări şi realizare reţele şi conducte (telecomunicaţii, elec-trice, produse petroliere, gaze natu rale), totodată fi nalizându-se şi lucrările de terasamente la drum şi lucrările de cofrare, armare şi beto-nare la elemente ale pasajului.Contractul de fi nanţare în valoare de aproape 44 milioane lei a fost semnat în noiembrie 2010, având o perioadă de implementare de 31 de luni. Printre rezultatele proiec-tului se mai urmăresc şi creşterea mobilităţii în reţeaua rutieră, redu-cerea riscului de accidente, a timpu-lui de deplasare şi a consumului de carburanţi.

INFRASTRUCTURA SOCIALĂ, O PRIORITATE MAJORĂ

În iulie 2011, un al doilea proiect in-clus în PID a luat startul. Este vor-ba despre investiţia care îşi pro-pune reabilitarea, modernizarea, extinderea şi echiparea specifi că a Centrului de primire în regim de urgenţă „Cireşarii”. Proiectul în va-loare de 8,68 milioane de lei, afl at deocamdată în etapa achiziţiilor pu blice, îşi propune asigurarea unui ambient cât mai apropiat ce-lui familial, crearea unor condiţii de igienă în această colec tivitate

şi impunerea unor standarde ridi-cate de calitate. Lucrările vor avea ca rezultat extinderea spaţiilor de cazare, de la 20 la 50 de lo-curi, asigurând astfel o creştere a capacităţii de primire a Centrului. Aşezământul este destinat copiilor cu vârste între 3 şi 18 ani abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi, şi copiilor cu dizabilităţi.

UNUL DINTRE CELE MAI MARI PARCURI DIN ŢARĂ

Cea mai mare alocare fi nanciară, în cadrul unui proiect afl at deja în implementare, la Ploieşti, este cea pentru realizarea Parcului munici-pal Ploieşti Vest. Proiectul, sem-nat în luna august 2011, dispune de o fi nanţare de 93,6 milioane de lei, din care peste 70 milioane de lei reprezintă fonduri nerambursa-bile. Prin acest proiect se va ame-naja vis-a-vis de Gara de Vest, în zona Centurii de Vest a oraşului Ploieşti, un impresionant parc, cu o suprafaţă de 541.643 metri pătraţi. Noul parc va fi unul dintre cele mai mari din ţară. Parcul va avea zone de odihnă şi relaxare, trei spaţii de joacă, fântâni arteziene, tere-nuri sportive, o moară de apă şi un lac artifi cial cu o suprafaţă de pes-te un hecta r. Pe lista oportunităţilor

pentru petrecerea timpului liber se îns criu patinoarul care, pe timpul verii, va fi transformat în pistă de role, locurile amenajate pentru jo-curi de şah şi table. De asemenea, va exista un foişor destinat unei fan-fare, dar şi un rond unde vor fi ofi -ciate căsătorii în aer liber. Proiectul de amenajare a Parcului Municipal Vest Ploieşti are o perioadă de im-plementare de 36 de luni. De asemenea, polul de creştere Ploieşti a mai depus încă şapte pro-iecte ce se afl ă în etapa de verifi -care a conformităţii administra-tive şi eligibilităţii sau de evaluare tehnică şi fi nanciară. Prin urmare, valoarea fi nanţării nerambursa-bile solicitată de polul de creştere Ploieşti, prin cele 13 proiecte de-puse până la sfârşitul anului 2011, se ridică la o valoare de 82,3 mili-oane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din alocarea totală a polului de creştere.

PROIECTELA LINIA DE START

Următoarele contracte de fi nan-ţare din PID, pe care polul de

creştere Ploieşti le va semna, îşi propun continuarea investiţiilor în domeniul infrastructurii sociale şi infrastructurii de afaceri.

Astfel, două dintre proiec tele afl ate în etapa pre con tractuală

vizează reabilitarea şi moderniza-rea a două aşezăminte sociale. Este vorba despre Centrul de recu-perare şi reabilitare neuropsihică pentru persoanele adulte cu han-di cap, afl at în comuna Ariceştii Rahtivani, şi des pre Centrul de îngrijire a persoa nelor adulte cu handicap, afl at în oraşul Băicoi.

Un alt treilea contract care urmează să fi e semnat este cel

pentru construirea unei structuri de afaceri cu o suprafaţă totală de circa 8.000 metri pătraţi, în vecinătatea Parcului Industrial Ploieşti.

Page 9: Revista Regio nr. 12

IANUARIE IANUARIE 20122012 9

Regio în RomâniaCăi de comunicaţie

Cristina STERIAN

SUCEAVA SE ÎNSCRIE ÎN CATEGORIA JUDEŢELOR DIN ROMÂNIA CARE

DISPUN DE UN POTENŢIAL TURISTIC CRESCUT, GENERAT DE VARIETATEA DE OBIECTIVE PE CARE LE OFERĂ VIZITATORILOR, DE LA MĂNĂSTIRI ŞI BISERICI, LA OBIECTIVE DE PATRIMONIU ŞI ZONE MONTANE PROTEJATE. DE FAPT, EXCEPTÂND TURISMUL MARITIM, ÎN JUDEŢUL SUCEAVA SE POT PRACTICA TOATE TIPURILE DE TURISM: CULTURAL, RELIGIOS, TURISM RURAL ŞI AGROTURISM, TURISM BALNEAR, DE AFACERI, TURISM MONTAN ŞI ECOTURISM.

PRIORITĂŢI PENTRU DEZVOLTARE

Un sondaj realizat de Consiliul Judeţean Suceava, în anul 2007, pe un eşantion care a inclus autorităţi locale, grupuri de acţiune locală, organizaţii neguvernamentale şi fi rme private din Suceava, a arătat că priorităţile de dezvoltare a acestui judeţ trebuie să ţină cont de potenţialul turismului montan, ecumenic, istoric şi cultural, în strânsă legătură cu reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii.

Una dintre problemele reclamate era starea critică a drumurilor judeţene şi comunale, gradul de modernizare al acestora fi ind de numai 53%. Pornind de la această realitate, în ierarhia priorităţilor la nivel judeţean, starea infrastruc-turii rutiere a devenit un obiectiv de primă importanţă.

ACCENT PE FINANŢĂRI EUROPENE

Într-o perioadă în care eforturile pentru fi nanţarea unor proiecte majore au întâmpinat obstacole în ceea ce priveşte bugetul dis-ponibil, strategia administraţiei judeţene şi a administraţiilor lo-cale din acest judeţ s-a axat pe ac-cesarea fi nanţărilor europene. De altfel, acest lucru este evidenţiat şi de faptul că judeţul Suceava se afl ă printre primele din ţară, în ceea ce priveşte numărul ridicat de proiecte cu fi nanţare europeană şi guvernamentală, promovate şi im-plementate în ultimii ani. Un ast-fel de proiect, care a ţinut cont de necesităţile şi priorităţile judeţului, dar a fost, totodată, orientat către oportunităţi de fi nanţare imedia te, a fost „Modernizarea DJ 175 B, Km 0+000 - 15+800, Pojorâta-Rarău”.

ŞOSEA IMPORTANTĂ, DAR IMPRACTICABILĂ

Această şosea, iniţial clasifi cată ca drum comunal, avea un carosa bil degradat şi depăşit, din punct de ve-dere tehnic. Asfaltarea acestui tron-son se făcuse în anii 1965-1968, pen-tru ca după aceea să se execute doar reparaţii sumare, aşa că este expli-cabil faptul că pe anumite tronsoane stratul de asfalt nici nu mai exista. Cele mai mari probleme erau pe porţiunea de drum care străbătea pădurea. Tronsonul respectiv deve-nea aproape impracticabil în peri-oade cu precipitaţii abundente şi în sezonul rece, din cauza denivelărilor la care contribuiau atât numeroa-sele izvoare formate după ploi, cât şi trafi cul greu, al utilajelor de mare tonaj folosite în indus-tria lemnului. În antiteză cu starea

DRUMUL CĂTRE RARĂU-POJORÂTA (JUDEŢUL SUCEAVA), REABILITAT CU FONDURI REGIO

Page 10: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro10

Regio în RomâniaImpuls pentru turism

sa, drumul era unul de importanţă deosebită pentru judeţul Suceava, asigurând legătura către Rezervaţia Pietrele Doamnei, codrii seculari Giumalău-Valea Putnei şi Slătioara, Schitul Rarău şi o serie de rezervaţii naturale de interes turistic. În plus, tot acest drum este calea de ac-ces către zonele Rarău şi Giumalău, consacrate drept destinaţii propice practicării sporturilor de iarnă. Proiectul de reabilitare a drumului judeţean DJ 175 B a luat startul în februarie 2009 când a fost semnat contractul de fi nanţare prin Pro-gramul Operaţional Regional, Axa Prioritară 2, cu o valoare totală de aproximativ 32 milioane de lei. Lucrările începute în august 2009 au vizat modernizarea drumului cu o lungime de 15,8 kilometri, reabili-tarea a patru poduri, amenajarea şi reabilitarea a 39 de podeţe, con-

s tru irea unor ziduri de sprijin şi a unor apărări de maluri, precum şi amenajarea a cinci torente de apă. Aceste intervenţii ample s-au deru-lat pe parcursul a doi ani, astfel că, la fi nele lunii octombrie 2011, după o prelungire de două luni impusă de condiţiile concrete din teren, a avut loc recepţia fi nală a lucrării.

O SINGURĂ ŞOSEA, MULTE PROBLEME REZOLVATE

Noua şosea asigură conectarea zo-nei turistice Rarău, prin interme-diul drumului judeţean DJ 175 B, la drumul naţional DN 17. Efecte-le investiţiei au fost imediate. Şoseaua care înainte era parcursă în două ore şi jumătate, poate fi acum tranzitată în 20 de minute. După re-abilitare, valorile de trafi c au crescut, lu-cru preconizat, de altfel, de benefi cia-rul proiectului care a estimat că, până în 2015, trafi cul de marfă şi pasageri se va dubla. Reabilita-rea acestui drum nu este importantă doar pentru turismul judeţului Sucea va, ci şi pentru dezvoltarea localităţilor afl ate de-a lungul şo-

selei şi eliminarea disparităţilor de dezvoltare existente. Noua şo sea facilitează desfăşurarea activită-ţilor economice de transport, apro-vizi onare şi distribuţie şi contribuie la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvolta-

rea de noi sectoare de activitate. În plus, favorizează creşterea vitezei de intervenţie în ca-zul unor urgenţe, se reduce gradul de uzură al mijloacelor

de transport ca re traversează dru-mul şi scad costurile de întreţinere a drumului şi costurile presupuse de reparaţii periodice.

OBIECTIVE TURISTICE LA CARE SE POATE AJUNGE PE DJ 175 B

Rezervaţia Pietrele Doamnei. Din punct de vedere peisagistic, această rezervaţie se prezintă ca un loc unic în Carpaţi. Întreaga zonă este alcătuită din calcare cu încrustaţii de corali, amoniţi, al-ge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, în perioada cretacică, când acest teritoriu a fost acoperit de mările calde ale oceanului. În pe-rimetrul rezervaţiei, pe povârnişul sudic, se afl ă Peştera Liliecilor;

„Stratele de Pojorîta”- rezer-va ţie geologică care păstrează vechi sedimente ce pot fi văzute în peretele stâncos al Dealului Măgura;

Codrul Secular Giumalău - Valea Putnei;

Codrul Secular Slătioara;

Rezervaţia botanică Todirescu;

Rezervaţia Piatra Buhei;

Biserica Sf. Nicolaie (unică în Europa pentru cele şapte turnuri);

Schitul Rarău, care se afl ă la altitudinea de 1.300 m în Masivul Rarău, pe drumul de acces către Pietrele Doamnei-Rarău;

Crucea de pe Masivul Giumalău.

„Rarãul are toate ºansele „Rarãul are toate ºansele sã devinã Poiana Bucovinei”, sã devinã Poiana Bucovinei”, a declarat Gheorghe Flutur, a declarat Gheorghe Flutur,

preºedintele Consiliului Judeþean preºedintele Consiliului Judeþean Suceava la inaugurarea Suceava la inaugurarea

DJ 175 B. DJ 175 B.

Page 11: Revista Regio nr. 12

IANUARIE IANUARIE 20122012 11

Regio în RomâniaParteneriat public

Cãtãlina JINGOIU

ÎN DECEMBRIE 2011, AUTORITĂŢILE DIN JUDEŢELE SĂLAJ ŞI CLUJ AU

INAUGURAT CEA MAI IMPORTANTĂ INVESTIŢIE DERULATĂ ÎN ULTIMII ANI ÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ A CE LOR DOUĂ JUDEŢE. ESTE VORBA DESPRE ŞOSEAUA CIUCEA – CRASNA – VÂRŞOLŢ, CARE FACE LEGĂTURA ÎNTRE CELE DOUĂ JUDEŢE ŞI CARE A FOST REABILITATĂ PE O LUNGIME TOTALĂ DE 37,6 KILOMETRI (30 DE KILOMETRI ÎN JUDEŢUL SĂLAJ ŞI 7,6 KILOMETRI ÎN JUDEŢUL CLUJ). PROIECTUL ÎN VALOARE DE 85,6 MILIOANE LEI A FOST FINANŢAT PRIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 2, BENEFICIAR FIIND PARTENERIATUL DINTRE CONSILIILE JUDE ŢENE SĂLAJ ŞI CLUJ.

UN DRUM GREU DE PARCURS

Drumul Judeţean Ciucea - Crasna - Vârşolţ este artera care asigură legătura dintre judeţele Sălaj şi Cluj. Înainte de derularea proiectu-lui Regio de reabilitare, şoseaua nu mai fusese supusă nici unei intervenţii timp de circa patru de-cenii, în condiţiile în care durata de exploatare normală este de 15 ani. Din cauza denivelărilor şi gropilor din carosabil, distanţa de 37 de ki-lometri, cât măsoară artera rutieră, era parcursă de şoferi în aproxima-tiv două ore, chiar dacă distanţa poate fi străbătută, în condiţii nor-male de trafi c, în mai puţin de 50 de minute. Anumite sectoare de drum erau afectate de alunecări de

teren şi tasări determinate de insta-bilitatea reliefului colinar din zonă. Şoseaua era degradată şi din cauza faptului că fusese proiectată la o ca-pacitate portantă mai mică, în timp ce valorile de trafi c din ultimele două decenii au crescut simţitor. Acest lucru a generat deteriorarea şoselei la nivelul structurii sale, iar remedierea nu a fost posibilă prin lucrări de întreţinere curentă sau periodică. Nu în ultimul rând, lipsa şanţurilor de scurgere a apei pluvi-ale sau colmatarea celor existente conduceau frecvent la acoperirea şoselei cu noroi adus de precipitaţii de pe coline.

O SOLUŢIE ÎN PARTENERIAT

Iniţiativa de a propune reabilita rea acestui drum, în cadrul unui proiect Regio, în parteneriat, a aparţinut Consiliu lui Jude ţean Sălaj, pentru că şoseaua străbate şi judeţul Cluj, pe o porţiune de 7,6 kilometri. Con-siliul Judeţean Cluj a devenit, ast-fel, partener în proiect, contribuind

la cofi nanţarea lucrărilor. Contrac-tul, a cărui valoare totală a fost de 85,6 milioane de lei, a fost semnat în august 2008, având o durată de implementare de 48 de luni. Cele două unităţi administrativ-terito-riale au benefi ciat de o fi nanţare nerambursabilă de 71,7 milioane de lei, fonduri europene şi de la bugetul de stat. Proiectul a vizat refacerea totală a drumului, până la nivelul structurii de rezistenţă, construirea a opt poduri noi şi reabilitarea al-tor trei deja existente, realizarea sau reabilitarea unui număr total de peste o mie de podeţe tubulare.

DIFICULTĂŢI ÎN DERULAREA PROIECTULUI

Implementarea proiectului Regio nu a fost lipsită de difi cultăţi. Una dintre probleme au constituit-o nume roasele contestaţii apărute în cadrul procedurilor de achiziţie publică, unele soluţionate de Con-si liul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, altele de instanţe.

SĂLAJUL ŞI CLUJUL, ASOCIATE ÎNTR-UN PROIECT REGIO ÎN VALOARE DE 85,6 MILIOANE DE LEI

Page 12: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro12

Regio în RomâniaCondiţii pentru progres

Întârzierile generate de aceste contestaţii au fost recuperate prin reducerea perioadei de execuţie a lucrărilor, astfel că nu a fost nece sară prelungirea perioadei de implemen tare. O altă problemă a fost faptul că, în toamna anului 2010, judeţele Cluj şi Sălaj s-au con-fruntat cu cele mai grave inundaţii din ultimul secol, care a provocat, ulterior, alunecări de teren, cu im-pact asupra nivelului de degradare a şoselei. Din acelaşi motiv au apărut eroziuni în zona podurilor, fi ind necesare măsuri suplimentare de corecţie a albiei apelor curgătoare, pentru a nu periclita siguranţa ex ploatării acestora. Cea mai gravă problemă apărută în timpul execuţiei lucrărilor a fost semnalată la podul din vecinătatea lacului de acumulare de la Vârşolţ. O serie de lucrări hidrotehnice desfăşurate la acest lac de acumulare au condus la creşterea nivelului apei. Pentru că podul se afl ă exact la coada lacului, deversarea apelor a condus la inun-darea zonei, ceea ce a impus lucrări

de supraînălţare a acestui obiectiv cu 1,2 metri.Reabilitarea şoselei care leagă localităţile Ciucea, Crasna şi Vârşolţ a dus la creşterea trafi cului pe acest tronson. O mare parte din trafi cul care, până acum, s-a desfăşurat pe reţeaua de drumuri naţionale din regiune, este acum preluat de şoseaua reabilitată. Prin investiţia derulată, autorităţile din judeţele Sălaj şi Cluj şi-au propus să con-tribuie la dezvoltarea microregiunii Ţara Silvaniei - Zona Meseş, unul dintre cele mai pitoreşti ţinuturi din Munţii Apuseni. În pofi da resurselor naturale de care dispune, starea precară a infrastructurii rutiere a contribuit la stagnarea economică

a acestei microregiuni. La dezvol-tarea economică este de aşteptat să contribuie şi turismul local care benefi ciază din plin de rezul-tatele proiectului Regio. Potenţialul turis tic generos din zona riverană drumului va putea fi mai bine valo-rifi cat, odată cu fi nalizarea acestei investiţii. În zonă există pârtia de la Vânători, dar şi o serie de alte pârtii de schi neamenajate în Munţii Plopişului, de interes pentru turiştii în căutare de locuri mai puţin aglomerate şi peisaje excepţionale. Reabilitarea şoselei creează condiţii pentru dezvoltarea unor noi unităţi turistice şi de agroturism în zona turistică Ciucea - Vânători şi în îm-prejurimi.

TABLOU SINTETIC AL REZULTATELOR PROIECTULUI REGIO

37,62 km de drum reabilitat şi modernizat; 8 poduri nou construite; 3 poduri reabilitate şi consolidate; peste 1.000 podeţe tubulare noi şi reabilitate.

Page 13: Revista Regio nr. 12

IANUARIE IANUARIE 20122012 13

Investiţii urbane

Regio în RomâniaCãtãlina JINGOIU

ÎNCEPUTUL ANULUI 2012 MAR-CHEAZĂ PENTRU ADMINISTRAŢIA

ŞI LOCUITORII ORAŞULUI BRĂILA O REALIZARE LA CAPITOLUL INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ URBANĂ. DUPĂ O PERIOADĂ DE 33 DE LUNI DE IMPLEMENTARE, PROIECTUL DE REABILITARE A UNEIA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ARTERE A ORAŞULUI - STRA DA GRIVIŢA - A AJUNS LA FINAL. LUCRĂRILE AMPLE REALIZATE LA ACEST OBIECTIV AU FOST FINANŢATE PRINTR-UN PROIECT REGIO ÎN VALOARE TOTALĂ DE 25,7 MILIOANE DE LEI.

TRAFIC INTENS, PROBLEME MARI

Strada Griviţa este una dintre ar-terele principale ale municipiului Brăila, care traversează oraşul de la sud la nord, fi ind considerată o centură de comunicaţie rutieră. Cu o lungime totală de 3,25 kilo-metri, aceasta asigură legătura în-tre cartiere dens populate şi ac-cesul la o serie de centre comer-

ciale, sociale şi culturale. De-a lun-gul timpului, trafi cul greu şi foarte greu şi condiţiile climatice au con-tribuit la degradarea căii de rulare auto. Creşterea trafi cului, în spe-cial a trafi cului greu, de tranzit, pe o stradă cu un carosabil degradat şi cu un sistem rutier depăşit din punct de vedere tehnic, crea riscuri de degradare pentru construcţii, monumente istorice şi de artă, din cauza vibraţiilor puternice. Înainte de implementarea proiectului Re-gio, strada Griviţa era clasifi cată cu indicele de degradare „foarte rău”, având un permanent risc de pro-ducere a unor accidente rutiere. Carosabilul suferise o degradare continuă, în ciuda lucrărilor perio-dice de plombare, stratul de asfalt prezentând fi suri şi crăpături multi-ple, ceea ce făcea absolut necesară o amplă lucrare de reabilitare a acestei artere. În plus, în zonele traversate de această stradă erau necesare şi lucrări de refacere şi redimensionare a canalizării pluvi-ale. Dezvoltarea oraşului impunea,

de asemenea, o nouă sistematizare şi organizare a trotuarelor, spaţiilor verzi şi parcărilor, în concordanţă cu normele tehnice actuale.

LUCRĂRI AMPLE PENTRU CONDIŢII MAI BUNE DE TRAFIC

Oportunitatea unor astfel de lucrări a apărut prin accesarea fondurilor nerambursabile disponibile prin Programul Operaţional Regional

2007-2013. Proiectul municipalităţii brăilene a primit aprobarea în aprilie 2009, iar în primăvara anu lui

BRĂILA, O REABILITARE MULT AŞTEPTATĂ

25,7 milioane de lei,

valoarea totalã a proiectului

Page 14: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro14

Regio în RomâniaSiguranţă şi confort

următor au fost demarate lucrările de execuţie. Investiţia a fost abordată pe tronsoane, pentru a nu crea difi cultăţi majore în trafi c. Chiar şi aşa, derularea lucrărilor a impus devierea circulaţiei, inclu-siv modifi carea traseelor mijloace-lor de transport în comun. Investiţia a inclus şi lucrări la infrastructu-ra de utilităţi. Înainte de aborda-rea lucrărilor la partea carosabilă, au avut loc intervenţii pentru refacerea sistemului de canaliza-re pluvială şi a reţelei de alimen-tare cu apă pe cele două părţi ale străzii. Conductele au fost înlocuite cu unele noi, care au o durabilitate de peste 25 de ani. De asemenea, s-au făcut lucrări pentru protejarea reţelelor de gaze, de termofi care şi de telecomunicaţii. În plus, stâlpii de iluminat stradal au fost înlocuiţi. Toate aceste lucrări au fost conveni-

te, printr-un calendar, cu furnizorii de utilităţi, în aşa fel încât, după reabilitare, să nu mai aibă loc alte intervenţii care să deterioreze sta-rea carosabilului. Proiectul Regio derulat la Brăila a urmărit lărgirea străzii la trei sau patru benzi, modernizarea trotu-arelor şi crearea unor spaţii verzi la marginea lor, precum şi asigura-rea accesului riveranilor la partea carosabilă. Fundaţia străzii a fost consolidată, iar asfaltarea s-a făcut după o tehnologie care asigură rezistenţa la zece tone pe osie şi la o intensitate medie a trafi cu-lui de zece mii de vehicule pe an. Infrastructura nou creată a fost proiectată să reziste cel puţin 20 de ani. În acest timp vor fi nece-sare doar lucrări de întreţinere şi, o dată la şapte ani, reparaţii mai complexe.

REZULTATE DEJA PALPABILE

Refacerea acestei artere are deja rezultate care pot fi

cuantifi cate pe teren. În primul rând, trafi cul auto şi pieto-nal a fost fl uidizat şi se poate desfăşura în condiţii de siguranţă şi confort. Pentru trafi cul auto greu, principalul benefi ciu este mobilitatea crescută. De partea cealaltă, a autorităţilor, investiţia degrevează bugetul lo-cal de o serie de cheltuieli de reparaţii şi întreţinere, care ar fi trebuit să fi e realizate în timp, dacă artera respectivă nu ar fi fost modernizată. Pe termen lung, se preconizează o creştere a valorii de piaţă a imobilelor din zonă şi un interes în creştere al agenţilor economici pentru a-şi desfăşura activitatea de-a lungul acestei străzi.

Page 15: Revista Regio nr. 12

IANUARIE IANUARIE 20122012 15

Soluţii pentru trafi c

Regio în RomâniaCristina STERIAN

PRIMUL PROIECT DE INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT ÎNCHEIAT ÎN CADRUL

PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013 A FOST CENTURA SUD INEU, O INVESTIŢIE CU UN BUGET DE CIRCA 14 MILIOANE DE LEI, DIN CARE VALOAREA NERAMBURSABILĂ A FOST DE 13,7 MILIOANE DE LEI. AUTORITĂŢILE ORAŞULUI INEU AU SEMNAT ÎN OC TOM-BRIE 2008 CONTRACTUL DE FINAN-ŢARE PENTRU CONSTRUIREA ACESTUI TRONSON. DUPĂ APROAPE UN AN, ÎN AUGUST 2009, AU FOST DEMARATE LUCRĂRILE DE EXECUŢIE.

4 KILOMETRI DE ŞOSEA, NENUMĂRATE BENEFICII

Prin proiect a fost prevăzută con-struirea unei şosele de centură cu o lungime totală de 4,1 kilometri care să asigure legătura rutieră între drumul judeţean DJ 792 Arad-Ineu şi drumul Naţional DN 79A. Şoseaua de Centură Sud începe din DN 79A, înainte de oraşul Ineu, unde a fost amenajată o intersecţie în formă de T, cu prioritate pe direcţia ac-tualului drum naţional. Racordarea la drumul judeţean DJ792 s-a făcut tot printr-o intersecţie în formă de T cu fl uenţă pe direcţia actualului drum judeţean. Construirea unei şosele de centură a oraşului Ineu a urmărit fl uidizarea trafi cului urban, reducerea timpului de transport şi traversarea localităţii în condiţii de

siguranţă. Odată realizată această şosea, trafi cul greu care se realiza înainte prin oraş, a fost direcţionat în afara zonei urbane ceea ce a eliminat blocajele rutiere, a redus timpul de transport şi a contribuit la reducerea poluării oraşului şi la creşterea nivelului de sănătate a lo-cuitorilor din Ineu. Devierea trafi cu-lui greu dinspre oraş către şoseaua de centură reprezintă un pas impor-tant în vederea conservării obiec-tivelor de patrimoniu şi a celorlalte clădiri din oraşul Ineu, prin elimin-area vibraţiilor generate de trafi ul greu. Odată cu utilizarea noului tra-seu, s-a scos o parte din trafi cul de marfă şi tranzit din oraş şi s-a asigu-

rat o circulaţie modernă, proiectată corespunzător unui trafi c greu pen-tru o periodă de cel puţin 20 ani.

Noua şosea a facilitat şi accesul lucrătorilor angajaţi la obiectivele afl ate în zona industrială a oraşului

LA INEU S-A CONSTRUIT PRIMA ŞOSEA DE CENTURĂCU FONDURI REGIO

Oraş mic, ambiţii mari

INVESTIŢIA A FOST FINALIZATĂ ÎN PRIMĂVARA ANULUI 2010

5.000de navetiºti

folosesc, zilnic, ºoseaua

de centurã din Ineu

Page 16: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro16

Regio în RomâniaAcces facil

Ineu. Prin fl uidizarea trafi cului, Cen-tura Sud Ineu facilitează accesul în zona industrială unde, în pre zent, sunt angajate 6.000 de persoane (aproximativ 5.000 de navetişti, de pe o rază de 50 de kilometri). De altfel, toate aceste benefi cii aduse

oraşului, prin construirea şoselei de centură, sunt evidenţiate de indica-tori prevăzuţi în proiect. Autorităţile au preconizat, încă de la început, că trafi cul prin oraş se va reduce prin devierea unui număr de circa 2700 de autovehicule care înainte tran-zitau oraşul. Poluarea fonică se re-duce, de asemenea considerabil, de la un nivel de până la 72,7 decibeli, înainte, la 47 decibeli, în prezent. De asemenea, iniţiatorii proiectului au preconizat o creştere a volumu-lui de mărfuri transportate pe noua şosea.

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

Şoseaua Centura Sud Ineu a fost inaugurată în aprilie 2010, la doi ani de la semnarea contractului de fi nanţare. A fost, de altfel, primul obiectiv fi nalizat în cadrul Progra-mului Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 2. Pentru eco-nomia oraşului Ineu, realizarea

acestei investiţii a constituit un prim pas către un amplu proces de dezvoltare. În primul rând, re-alizarea căii de acces a constitu-it un imbold pentru posibilii inves-titori care au acum infrastructura rutieră necesară desfăşurării aface-rilor. Având în vedere că şoseaua de centură asigură accesul către zona industrială a oraşului s-au creat, odată cu fi nalizarea lucrărilor, premisele dezvoltării acestei zone.

„Este un proiect extrem de important, este primul drum realizat din bani europeni, care, în mod cert, va ajuta la dezvoltarea economică a acestei zone. Proiectul răspunde nevoii pe care o avem de a investi în reabilitarea şi construirea de drumuri în România. Faptul că am reuşit să realizăm centura de sud din Ineu cu bani europeni este de bun augur. Investiţia de la Ineu este un proiect model, ne bucurăm că a fost fi nalizat repede şi că poate fi un exemplu pentru cei care sunt benefi ciari de astfel de fonduri”, a declarat, la inaugurarea ºoselei, a declarat, la inaugurarea ºoselei, ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea. Elena Udrea.

l i i t i l i d

Valoarea investiþiei:

14 milioane de

lei

Situat la 57 de kilometri de Situat la 57 de kilometri de municipiul Arad, oraºul Ineu se municipiul Arad, oraºul Ineu se

înscrie în categoria aºezãrilor urbane înscrie în categoria aºezãrilor urbane de mici dimensiuni, cu o suprafaþã de mici dimensiuni, cu o suprafaþã

de 116,6 kilometri ºi o populaþie de de 116,6 kilometri ºi o populaþie de circa 10.000 de locuitori.circa 10.000 de locuitori.

Page 17: Revista Regio nr. 12

IANUARIE IANUARIE 20122012 17

Regio în RomâniaŞosele modernizate

17poduri au fost modernizate

PRIMUL CONTRACT SEMNAT ÎN CA-DRUL REGIO ŞI UNA DINTRE CELE

MAI IMPORTANTE INVESTIŢII DERULATE ÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ DE INTERES JUDEŢEAN DIN GORJ A FOST, REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN DJ 665 ŞI A DRUMULUI JUDEŢEAN DJ 675 C. DERULATĂ ÎN PERIOADA APRILIE 2088 - IUNIE 2011, IN-VES TIŢIA DE STRICTĂ NECESITATE, A CONTRIBUIT CONSIDERABIL LA DEZ-VOL TAREA SOCIO-ECONOMICĂ A LOCA-LITĂŢILOR AFLATE DE-A LUNGUL CELOR DOUĂ TRONSOANE REABILITATE.

DJ 665, cunoscut şi sub denumirea de „Oltenia de sub munte”, face legătura între localităţile Curţişoara - Muşeteşti - Crasna - Novaci - Polo vragi. DJ 675 C leagă Târgu-Cărbuneşti de Ţicleni şi Peştera - Jianu. Împreună, cele două artere traversează, pe tronsoanele reabili-tate, 20 de localităţi gorjene, afl ate în zona submontană. Prin proiectul

Regio, aceste localităţi, care reu-nesc aproape 32.000 de locuitori, au fost conectate la reţeaua de drumuri naţionale (DN 67, DN 67 C şi DN 66) şi la drumul european

E79-DN 66. Studiul de fezabilitate al proiectului a arătat că cele două şosele erau tranzitate, înainte de modernizare, de peste 1.600 de au-tovehicule, zilnic. Starea celor două artere rutiere făcea ca circulaţia să se desfăşoare anevoios, ceea ce constituia un impediment şi pentru cei peste 400 de agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul localităţilor traversate de DJ 665 şi DJ 675 C.

STARTUL A FOST DAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI 2008

Contractul pentru fi nanţarea lucrărilor de reabilitare a fost sem-nat în 22 aprilie 2008, iar valoarea sa totală a fost de 92,3 milioane de lei. La începutul anului 2009, Con-siliul Judeţean Gorj, în calitate de benefi ciar al investiţiei, a semnat contractul de execuţie a lucrărilor cu o companie italiană. Contractul prevedea lucrări de modernizare, de siguranţă a trafi cului rutier şi de reabilitare a două poduri cu lungime

mai mare de cinci metri. De aseme-nea, pe întregul traseu urmau să fi e reparate şi celelalte 17 poduri, să fi e modernizate 79 de podeţe şi să fi e construit unul nou.

PROIECTE SUPRAPUSE

Imediat după ce constructorul a de-marat lucrările, Consiliul Judeţean Gorj a primit, printr-un alt pro-gram, o fi nanţare nerambursabilă importantă pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de alimenta-re cu apă şi apă uzată, inclusiv în localităţile traversate de cele două drumuri afl ate în reabilitare. Ast-fel, pe tronsonul de drum judeţean DJ 665 s-au efectuat lucrări de in-troducere a reţelelor de canali-zare, pe o lungime de 7 kilometri. Aceste investiţii s-au derulat în pe-rioada aprilie - august 2010, ceea ce a determinat prelungirea duratei de execuţie a contractului pen-tru lucrările la această şosea. În-tre timp, însă, constructorul a lu-crat la cealaltă şosea, DJ 675 C, fi nalizată la sfârşitul lunii august

DRUMURI CA-N PALMĂ PENTRU TURISMUL GORJEAN

Cristina STERIAN

Page 18: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro18

Beneficii regionale

2009. Drumul judeţean DJ 665 a fost fi nali zat în mai 2011, iar recepţia fi nală a lucrărilor, la ambele tron-soane, a avut loc în iunie 2011.

BENEFICIILE PROIECTULUI REGIO

Realizarea proiectului Reabilitar-ea drumurilor judeţene DJ 665 Km 0+000 - 54+500 şi DJ 675 C Km 0+000 - 4+300 asigură la această dată o infrastructură de transport extinsă, modernă şi durabilă, precum şi condiţii favorabile pentru dezvol-tarea sustenabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zo-na de nord–est a judeţului Gorj. Prin modernizarea şi reabilitarea aces-tor drumuri judeţene, accesul către zonele cu potenţial turistic a devenit mult mai facil. Turiştii pot ajunge mult mai uşor în zona staţiunii Rân-ca – Novaci, la Baia de Fier, Polovragi sau Crasna. De asemenea, şoseaua modernizată asigură accesul facil la staţiunea balneară Săcelu. In-direct, reabilitarea infrastructurii rutiere a contribuit şi la creşterea activităţilor de turism în zonă şi la crearea de noi afaceri. Investiţia

a fost importantă, pentru mediul economic, şi din altă perspectivă: şoseaua reabilitată facilitează ac-cesul la zone industriale precum Parcul Industrial Bumbeşti Jiu.

Regio în România

ALTE BENEFICII ALE PROIECTULUI

Proiectul Regio de reabilitare a celor două drumuri judeţene din Gorj a creat şi oportunităţi de angajare pentru forţa de muncă din zonă. Astfel, pe dura-ta implementării proiectului au fost create 150 de locuri noi de muncă, ocupate, în general, de personal califi cat şi necalifi cat din localităţile traversate de tron-soanele modernizate.

Reabilitarea şi modernizarea celor două drumuri judeţene a dus la creşterea vitezei şi a siguranţei trafi cului, în paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

Impactul economic pozitiv s-a concretizat în reducerea timpu-lui de parcurs şi a consumului de carburanţi, reducerea costurilor de operare a vehiculelor şi re-ducerea costurilor de operare şi întreţinere a infrastructurii.

57,7km de ºosea reabilitatã

Page 19: Revista Regio nr. 12

IANUARIE IANUARIE 20122012 19

Regio în RomâniaInvestiţie oportună

Elena OCEANU

CONSILIUL JUDEŢEAN GIURGIU ESTE BENEFICIARUL UNEIA

DINTRE CELE MAI MARI INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. PRIN PROGRAMUL OPRAŢIONAL REGIONAL, ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A PRIMIT O FINANŢARE DE PESTE 86 MILIOANE DE LEI, FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE ŞI DE LA BUGETUL DE STAT, REPREZENTÂND 98% DIN VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI CARE PREVEDE REABILITAREA UNUI DRUM JUDEŢEAN DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ. ESTE VORBA DESPRE DJ 411 CARE VA FI REABILITAT PE O LUNGIME DE 46,2 KILOMETRI, PRINTR-O INVESTIŢIE A CĂREI VALOARE TOTALĂ ESTE DE 109,2 MILIOANE DE LEI.

Drumul Judeţean 411 este una din-tre cele mai importante artere din judeţul Giurgiu. Şoseaua străbate judeţul de la est la vest, pe o lun-gime de circa 55 de kilometri, şi se intersectează cu trei drumuri naţionale (DN5A, DN 5 Bucureşti - Giurgiu şi DN5B Giurgiu - Găeşti).

Înaintea demarării proiectului de reabilitare, starea acestui drum era precară. Şoseaua nu mai tre-cuse prin reparaţii capitale de pes-te trei decenii. Cele mai tranzi-tate tronsoane erau pline de gropi şi rămăseseră accesibile doar pen-tru căruţe şi tractoare, în timp ce anumite porţiuni rămăseseră, aşa cum au fost proiectate iniţial, ca drumuri neasfaltate, acoperite doar cu pietriş, sau drumuri de pământ.

O INVESTIŢIE CARE ADUCE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Reabilitarea DJ 411 a fost considerată de autorităţile administraţiei publi-ce judeţene ca o oportunitate de dezvoltare economică a celor şapte comune afl ate de-a lungul şoselei. Localităţile afl ate pe traseul aces-tui drum numără peste 27.000 locu-itori, cărora le va fi facilitat accesul

către diferite zone. În plus, şoseaua este de mare importanţă şi pentru agenţii economici din zonă, pentru transportatori şi turişti. Tronsonul propus spre reabilitare măsoară 46,2 kilometri, include trei poduri, peste râurile Neajlov şi Bălăria, şi, pentru abordarea lucrărilor de moder nizare, a fost împărţit în pa-tru sectoare distincte.

UNDĂ VERDE PENTRU LUCRĂRI

Contractul de fi nanţare a proiectu-lui Reabilitarea şi modernizarea DJ 411: Limită judeţ Călăraşi - Hota-rele - Isvoarele - Teiuşu - Mironeşti - Comana - Budeni - Brăniştari - Călugăreni - Crânguri - Singureni - Iepureşti - Bulbucata - Podu Doam-nei - Clejani (DN 61) a fost semnat

UN PROIECT PENTRU DEZVOLTAREA JUDEŢULUI GIURGIU

Locuitorii a

7comune sunt

beneficiari direcþi ai investiþiei

Page 20: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro20

Dezvoltare accelerată

Regio în România

în data de 4 martie 2011 de Consi-liul Judeţean Giurgiu şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. A fost deschisă, astfel, o fi nanţare cu o valoare totală de 109,2 mili-oane de lei. Lansarea ofi cială a pro-iectului a avut loc în aprilie 2011, iar în luna august a aceluiaşi an a fost semnat contractul de execuţie a lucrărilor cu un consorţiu format din două fi rme cu portofoliu con-siderabil de lucrări în domeniu. Cei doi executanţi au la dispoziţie doi

ani pentru a reabilita şoseaua pe lungimea de 46,2 kilometri, în timp ce durata de implementare a pro-iectului, asumată prin contract, este de 32 de luni.

STADIUL EXECUŢIEI: 20%

Imediat după semnarea contractului de execuţie, constructorii au trecut la organizarea de şantier şi au de-marat lucrările pregătitoare - tăiere de arbuşti şi curăţarea terenului – pentru ca la începutul toamnei să fi e aduse utilajele pentru demara-rea lucrărilor. În acest scop, şoseaua a fost împărţită în patru tronsoane distincte. Până la venirea frigului, constructorii au reuşit să realizeze 20% din volumul total de lucrări, ur-

mând să reia execuţia în primăvară. Chiar dacă există un termen de doi ani pentru execuţia efectivă în teren, lucrările înregistrează deja un avans şi ar putea fi încheiate mai devreme. Prognozele benefi ciaru-lui arată că, dacă ritmul de lucru va

rămâne constant, şoseaua ar putea fi complet reabilitată la fi nele anu-lui 2012. Tot pe parcursul anului 2012 se vor desfăşura şi investiţiile la cele trei poduri afl ate de-a lun-gul DJ 411, lucrări cu o complexi-tate crescută.

24de luni va

dura execuþia lucrãrilor

REZULTATELE PRECONIZATE ALE PROIECTULUI

Iniţiatorii proiectului au avut în vedere benefi ciile pe care le va aduce reabilitarea acestui tronson de drum judeţean. În primul rând, proiectul

contribuie la accelerarea dezvoltării economice a localităţilor afl ate pe traseul drumului judeţean prin:

sporirea accesibilităţii şi a mobilităţii forţei de muncă spre zonele cu defi cit, în vederea echilibrării cererii şi ofertei de pe piaţa de muncă regională;

facilitarea accesului agenţilor economici la centrele comerciale urbane şi la nodurile generatoare de trafi c;

valorifi carea potenţialului turistic, prin facilitarea accesului la obiectivele turistice şi culturale afl ate pe traseul DJ 411;

facilitarea accesului investitorilor privaţi la potenţiale pieţe noi, în regiune;

asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne şi durabile, în vederea dezvoltării durabile a economiei şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii.

Page 21: Revista Regio nr. 12

IANUARIE IANUARIE 20122012 21

Vechi şi nou

Bani europeni în Uniunea Europeană

CONSIDERAT A FI UNUL DINTRE ORAŞELE CELE MAI ECLECTICE DIN

EUROPA, ROTTERDAM NU SE ÎNSCRIE ÎN TIPOLOGIA ORAŞELOR OLANDEZE, CU CANALE, PASAJE PIETRUITE ŞI CASE DIN SECOLUL AL XVII-LEA, CI SE REMARCĂ PRIN MODERNISM ŞI INOVARE. DISTRUS DE BOMBARDAMENTELE AVIAŢIE GERMANE – LUFTWAFFE, ÎN PRIMĂVARA ANULUI 1940, ORAŞUL S-A REINVENTAT, PRACTIC, DEVENIND UN REPER DE BUN GUST ÎN ARHITECTURĂ ŞI DESIGN.

NIEUEW BINNENWEG, ISTORIA UNEI VII ARTERE COMERCIALE

Construită între 1880 şi 1910, stra-da Nieuwe Binnenweg a fost cândva o arteră preferată de comercianţi şi o atracţie pentru cumpărători şi turişti. După ce, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, centrul oraşului Rotterdam a fost distrus de bombardamente, Nieuwe Binnen-weg a fost refăcută şi a devenit una dintre cele mai importante străzi ale oraşului pentru cumpărături şi petrecerea timpului liber.

Cu toate acestea, începând cu anii ’60, strada şi cartierele în con-jurătoare s-au degradat, iar starea acestora s-a deteriorat substanţial. Unele zone ale străzii Binnenweg au ajuns să semene cu adevărate ruine: o parte din clădiri erau dărăpănate, din ce în ce mai multe magazine se închideau, proprietarii se simţeau în nesiguranţă, iar spaţiul public a devenit învechit şi depăşit.

În ultimii 25 de ani, municipali-tatea din Rotterdam s-a străduit din răsputeri să convingă fi rmele care oferă locuinţe spre închiriere să îmbunătăţească zonele rezidenţiale înconjurătoare. Deşi autorităţile s-au aşteptat ca proprietarii maga-zinelor, dar şi locuitorii din zonă să se implice în refacerea zonei, iniţiativele particulare, în această direcţie, nu au apărut.

INVESTIŢII DE PESTE 17 MILIOANE DE EURO

Soluţia pentru care au optat autorităţile a fost utilizarea fon-durilor europene. Astfel, proiec-tul de refacere a străzii Nieuwe Binnen weg a fost inclus în Programul „Oportunităţi pentru Vest” (Kansen voor West), care este fi nanţat din

Fondul European pentru Dezvoltare Regională, destinat dezvoltării regi-unii olandeze Randstad. Proiectul, al cărui benefi ciar este Agenţia pentru dezvoltare urbană Rotterdam, este realizat în cooperare cu Develop-ment Company Rotterdam, Consiliul Districtului Delfshaven, Consiliul ora şului Rotterdam şi Colegiul Albe-da. Proiectul include reabilitarea a 6.000 m2 de spaţii comerciale şi faţade ale clădirilor. Compania Rot-terdam Development joacă un rol foarte important în îmbunătăţirea şi renovarea spaţiilor destinate maga-zinelor şi a zonei înconjurătoare. Lucrările sunt încă în derulare, peri-oada de desfăşurare a acestora fi ind între 1 ianuarie 2008 şi 31 decem-brie 2012. Investiţiile benefi ciază de o fi nanţare europeană în valoare de 6,9 milioane de euro, la care se

ROTTERDAM: REŢETA SUCCESULUI UNEI VECHI ARTERE COMERCIALE, RESCRISĂ CU BANI EUROPENI

Dan CÃRBUNARU

Page 22: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.ro22

Infrastructură dezvoltată

Bani europeni în Uniunea Europeană

adaugă o cofi nanţare din bugetul public, în valoare de circa 10,7 mili-oane de euro.

ZECI DE NOI LOCURI DE MUNCĂ

Este de aşteptat ca până la sfârşitul acestui an, noi antreprenori să îşi deschidă magazine în zonă. În cadrul proiectului, peste 1 Km de stradă va fi îmbunătăţit, vor fi mai puţine spaţii comerciale neutili-

zate şi vor fi mai multe locuri de muncă. Iniţiatorii acestui proiect speră ca revitalizarea zonei să readucă la viaţă străzile până de curând pustii, dar cu potenţial, din vestul Rotterdamului şi să le facă din nou atractive. Re-proiectarea celor peste 1.100 metri de stradă va crea o arteră comercială de in-teres, iar acest lucru va avea, la rândul său, o infl uenţă pozitivă asupra cartierelor învecinate. Mai

multe persoane cu venituri medii şi mijlocii sunt aşteptate să se mute în zonă, îmbunătăţind rata de ocu-pare a locuinţelor şi contribuind la întreţinerea celor peste 80 de spaţii deja existente. Pe de altă parte, o atenţie supli-mentară este acordată siguranţei şi securităţii. Profi tând de îmbunătă-ţirea oportunităţilor profesionale, 20 de noi antreprenori şi-au deschis mici afaceri pe artera comercială, în timp ce rămân tot mai puţine spaţii goale destinate comercianţilor. Zeci de noi locuri de muncă, ast-fel create, reprezintă, la rândul lor, stimulente folosite pentru a atrage alţi antreprenori.

www.kansenvoorwest.nl

Surse:

www.rotterdam.nl

RECUNOSCUŢI PENTRU PERFORMAN-ŢELE ÎNREGISTRATE ÎN ULTIMII ANI

ÎN ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE, POLONEZII AU REUŞIT SĂ CHELTUIASCĂ, ANUL TRECUT, 10 MILIARDE DE EURO DIN FONDURI EUROPENE.

Sistemul de fi nanţare polonez se bazează pe cinci programe ope ra-ţionale naţionale gestiona te la nivel central şi 16 programe operaţionale

regionale planifi cate şi gestionate de către fi ecare regiune în parte.O serie de obiective atinse prin Pro-gramul Operaţional Regional din Re-giunea Mazowieckie, din care face parte şi Varşovia, reprezintă un ex-emplu elocvent. Regiunea Mazo-wieckie este cea mai mare dintre regiunile administrative ale Polo-niei, în ceea ce priveşte întinderea teritorială şi populaţia. Varşovia a

PROIECTE DE AMPLOARE PENTRU MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI CONSERVAREA PATRIMONIULUI VARŞOVIEI

Dan CÃRBUNARU

Page 23: Revista Regio nr. 12

23

Sprijin european

Bani europeni în Uniunea Europeană

IANUARIE IANUARIE 20122012

benefi ciat din plin de pe urma pro-iectelor implementate în această regiune. Mărturie în acest sens sunt iniţiative precum: „Construirea DN 2 şi a intersecţiilor cu ruta Siekier-kowska”, „Reconstrucţia şi moder-nizarea Teatrului Powszechny numit după Zygmunt Hubner” şi „Renova-rea Bisericii Sfânta Cruce alături de clădirea Sfi ntei Mânăstiri din Varşovia, ca obiective importante ale patrimoniului cultural”.

41 MILIOANE DE EURO PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERĂ A VARŞOVIEI

Construcţia DN 2 şi a intersecţiilor cu ruta Siekierkowska au fost posi-bile ca urmare a utilizării unei fi -nan ţări de peste 41 milioane de eu-ro, din care cofi nanţarea europeană a reprezentat aproape 30 milioa-ne de euro. Începute la data de 1 ianuarie 2007, lucrările au avut ca

termen de realizare 31 decembrie 2011. Proiectul s-a înscris într-o etapă complementară celor deja fi nali zate, parte a rutei Siekierkow-ska, unul dintre cele mai importante noduri de comunicaţii din Varşovia. Aceasta uneşte două districte din partea de sud şi facilitează comuni-carea cu regiuni din estul Poloniei. Lucrările au constat în constru irea unei intersecţii unde se întâlneau două ieşiri aglome rate care legau Varşovia de regiunile din est. Pro-iectul a contribuit la îmbunătăţirea trafi cului, ceea ce a dus la scăderea difi cultăţilor în tra fi c şi a îmbunătăţit comunicarea cu regiunile din estul Poloniei.

Practic, lucrările au avut în vedere construcţia unei părţi a intersecţiei „Mars”, situate în estul oraşului, împreună cu: reconstrucţia unei secţiuni din strada „Marsa”; recon-

strucţia unei mici porţiuni din stra-da Ploweicka, contrucţia trotua-rului şi a rutelor pentru biciclete;

contrucţia unui sistem de colecta-re a apei pluviale, a unui sistem ener getic şi a unuia de alimentare cu apă. În cadrul proiectului au fost amenajate spaţii verzi şi au fost create sisteme de reducere a zgo-motului, au fost amplasate sisteme de monitorizare a trafi cului şi sema-forizare nouă.

TEATRUL POWSZECHNY, O NOUĂ ÎNFĂŢIŞARE

Varşovia a benefi ciat de fonduri europene considerabile şi pen-tru reconstrucţia şi modernizarea Teatrului Powszechny. Instituţia culturală poartă numele lui Zygmunt Hubner (1930-1989), regizor remar-cabil, actor şi pedagog, director de teatre şi publicist. După 35 de ani, Teatrul Powszechny a căpătat o nouă înfăţişare, în urma investiţiilor de peste 6,5 milioane de euro, din care cofi nanţarea europeană nerambursabilă a fost de aproxima-tiv 1,2 milioane de euro.Întreaga clădire a fost extinsă şi mo dernizată. Lucrările efectuate nu au avut în vedere numai exteriorul.

contrucţia unui sistem de colecta

Poloniaa atras cele mai mari sume din

bugetul UE

Page 24: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro24

Patrimoniu restaurat

Bani europeni în Uniunea Europeană

Interiorul teatrului a suferit, de asemenea, numeroase modifi cări, de la cele de bază, menite să îl aducă la standarde moderne, la

schimbări majore ale sălilor, ce vor fi , cu siguranţă, observate şi apre-ciate de spectatori. Procesul de modernizare a inclus cumpărarea şi instalarea de lifturi pentru per-soanele cu dizabilităţi, montarea unor sisteme moderne de iluminat, sunet, ventilaţie şi aer condiţionat. Scenele au fost mărite, ceea ce a dus şi la creşterea numărului de scaune (în tot teatrul acesta a cres-cut de la 470 la 600). De aici şi nu-

mele celor trei scene: 100, 200 şi 300. Scena 200, numită cândva „Scena mică”, a fost reconstruită în totalitate.

BISERICA SFÂNTA CRUCE – CINCI SECOLE DE ISTORIE

Parohia Sfânta Cruce din Varşovia a benefi ciat de fonduri de pes-te 4,8 milioane de euro, din care 4,09 milioane de euro cofi nanţare europeană, pentru renovarea une-ia dintre cele mai vechi şi încărcate de istorie biserici din Polonia. Fon-durile au fost destinate lucrărilor desfăşurate la Biserica Sfânta Cruce şi la clădirea Sfi ntei Mânăstiri din Varşovia, ambele fi ind considerate obiecte de patrimoniu cultural. Biserica Sfânta Cruce este o clădire construită în sec. al XVI-lea, în stil baroc, unul dintre cele mai cunoscute şi importante edi-fi cii din Varşovia şi din istoria Polo-niei, locul de rugăciune a numeroşi regi, cardinali şi episcopi. Istoria clădirii se împleteşte deopotrivă atât cu evenimente tragice, cât şi cu evenimente fericite din isto-ria ţării. Lăcaşul de cult reprezintă un adevărat bastion al catolicismu-lui polonez. Distrusă în timpul celei

de-a doua confl agraţii mondiale, biserica a fost reconstruită după război, şi a continuat să fi e un sim-bol al Varşoviei şi al statorniciei credinţei poporului polonez.După reconstrucţia dintre anii 1945-1953, până în prezent, nicio renovare completă sau lucrări de conservare nu au fost efectuate. Astfel, fi nanţarea UE a permis bise-ricii să-şi recapete splendoarea.

În cadrul proiectului, printre altele, a fost curăţată vechea vopsea şi a fost aplicată una nouă, s-au realizat lucrări de izolare (atât la interior, cât şi la exterior) şi de dezumidifi -care şi a fost înlocuită tâmplăria. Or-gile, locurile de confesiune, balus-tradele, stranele şi platformele au fost supuse lucrărilor de conserva-re. Sistemul electric a fost înlocuit şi a fost instalat un sistem pentru stingerea incendiilor. În cadrul pro-iectului a fost restaurată şi partea inferioară a bisericii - a fost instalat un lift şi construit un grup sanitar pentru persoanele cu dizabilităţi.

mele celor trei scene: 100 200 şi

600de locuri are

TeatrulPowszechny,

dupã reabilitare

Page 25: Revista Regio nr. 12

IANUARIE IANUARIE 20122012 25

Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected]: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: [email protected]

ORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: [email protected]: www.adrbi.rowww.regioadrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 018Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, PAVILIONUL ROMEXPO, 16-17 FEBRUARIE 2012Târg pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

Evenimentul se va desfăşura sub forma unui forum în cadrul căruia reprezentanţii IMM-urilor vor avea oportunităţi de întălnire cu autorităţi şi fi rme care oferă servicii pentru IMM-uri. În cadrul formului vor avea loc conferinţe, seminarii, ateliere de lucru. IMM-urile vor avea posibilitatea de a-şi prezenta activitatea în cadrul unor standuri de expunere. Evenimentul este organizat de Romexpo.

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, ATHENEE PALACE HILTON, 25-26 FEBRUARIETârgul Educaţiei Europene

Elevii, studenţii şi părinţii interesaţi de oportunităţile de studiu în spaţiul european pot consulta ofertele unor prestigioase instituţii de învăţământ care participă la târg. Vor participa universităţi şi licee prestigioase din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Finlanda, Elveţia şi Germania, care îşi vor prezenta ofertele de studiu potenţialilor aplicanţi. Organizatorul evenimentului este EDvisory Education, o reţea internaţională de organizaţii neguvernamentale şi companii active în domeniul educaţional. Principalul co-organizator din România este International Education Center, o organizaţie neguvernamentală care oferă asistenţă tinerilor români în efortul lor de a accesa sistemul global de educaţie.

BRUXELLES, BELGIA, 7-8 FEBRUARIE 2011Conferinţa societăţii civile europene în perspectiva reuniunii Rio +20

Organizaţia Naţiunilor Unite va convoca, în vara anului 2012, Summitul de la Rio (Rio +20) privind dezvoltarea durabilă la nivel mondial. Comitetul Economic şi Social European consideră că Rio +20 ar trebui să transmită un semnal clar pentru comunitatea mondială pentru schimbări care să conducă la o dezvoltare durabilă a lumii, la eliminarea sărăciei şi inechităţilor sociale şi la conservarea resurselor naturale pentru generaţiile viitoare. Conferinţa „Acţionează durabil, fi i responsabil! Societatea civilă pe drumul către Rio +20” este un preambul al evenimentului din vară, un prilej ca vocile din zona societăţii civile să îşi facă auzite opiniile în legătură cu temele summit-ului Rio +20. Conferinţa este organizată de Comitetul Economic şi Social European şi se adresează organizaţiilor neguvernamentale, factorilor de decizie din statele membre, ofi cialilor europeni şi funcţionarilor publici. Prima dezbatere generală a conferinţei va aborda contribuţia europeană la dezvoltarea durabilă, iar a doua dezbatere generală va aborda dezvoltarea durabilă în ţările din afara Uniunii Europene. Ulterior, patru ateliere de lucru vor da posibilitatea de a aprofunda discuţiile şi de a concluziona asupra subiectelor abordate în cadrul conferinţei.

Page 26: Revista Regio nr. 12

www.inforegio.rowww.inforegio.ro26

Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe [email protected], noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

Sursa: http://www.openeurope.org.uk

C cu finanţare europeană

12 MILIOANE DE EURO PENTRU A CULTIVA „TĂRÂMUL MORŢILOR”

Douăsprezece persoane, posesorii a trei ferme diferite în Sicilia, pentru care au primit 12 milioane de euro de la Fondul European de Garantare pentru Agricultură pentru cultivarea de portocali şi lămâi. Garda fi nanciară italiană şi organele de poliţie de frontieră au descoperit că terenurile pe care urmau să se cultive portocalii şi lămâii, fi e aparţineau unor persoane decedate, fi e aveau şcoli şi căi ferate pe ele.

2,4 MILIOANE DE EURO PENTRU CONSTRUIREA UNUI PLANETARIUM PENTRU COPII, VÂNDUT CU 150.000 DE EURO

Un planetarium construit într-un parc tematic pentru copii din Nordul Suediei, a costat contribuabilii 25 milioane de coroane suedeze (2,4 milioane de euro), când a fost deschis în 2000, 850.000 euro provenind din fonduri europene. Cinci ani mai târziu proiectul s-a demonstrat a fi un fi asco total şi a fost vândut unor cumpărători privaţi pentru suma de 150.000 de euro.

725.000 DE EURO PENTRU „SCANERE CORPORALE” LĂSATE SĂ RUGINEASCĂ ÎNTR-UN SUBSOL

În urma atacurilor teroriste din New York din septembrie 2001, Comisia Europeană a cheltuit 725.000 de euro pe şase „scanere corporale” acestea urmând a fi instalate în aeroporturile din Europa. În octombrie 2008, Parlamentul European a votat împotriva utilizării acestor tipuri de scanere, lăsându-le neutilizate.

30 MILIOANE DE EURO INVESTIŢI ÎN HOTELURI ILEGALE ÎN LANZAROTE (INSULELE CANARE)

Între anii 1994 şi 2006, au fost investiţi 30 milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea unor hoteluri considerate, ulterior, ilegale pe insula Lanzarote. Înalta Curte de Justiţie din Canare a declarat hotelurile ilegale după ce s-a dovedit că municipalităţile încălcaseră limita care stabilea numărul maxim de hoteluri pe insulă. Hoteluri precum The Timanfaya Palace, The Princesa Yaiza, Nature Palace şi The Rubicón Palace au primit între 1 şi 7 milioane de euro, dar au fost declarate ilegale în 2007. Hotelul Playa, deţinut de José María Rosell, soţul senatoarei María del Mar Agüero, nu a fost niciodată terminat, deşi primise 1,6 milioane de euro în anul 2000.

â

O

e aveau şcoli şi căi e.

neutilizate.

Page 27: Revista Regio nr. 12

„SUPEREROII” ANTI-FUMAT: 72 MILIOANE

DE EURO LUPTA ÎMPOTRIVA FUMATULUI,

293 MILIOANE DE EURO

PENTRU A-L PROMOVA

Comisia Europeană este

iniţiatorul unei serii web

animate care conţine

12 videoclipuri, numite

„Helpisodes”, cu personaje

pline de culoare, descrise ca

„Helpers” (ajutoare) al căror

scop este acela de a sprijini

oamenii să se lase de fumat.

Episodul pilot introduce

personajele principale şi

explică modul în care acestea

au ajuns să colaboreze şi

au devenit „super eroi anti-

fumat”. Această campanie

în valoare de 72 milioane de

euro - „AJUTOR – Pentru o

viaţă fără tutun” a inclus „o

structură gigant gonfl abilă

ce zbura deasupra celor

25 de capitale ale statelor

membre UE” şi campania TV

- „AJUTOR publicitate la TV

şi la cinema”.

Între timp, Uniunea

Europeană a continuat să

subvenţioneze cultivatorii

de tutun din Europa, cu un

buget de 293 milioane de

euro anual, lucru pentru a

cărui continuare membrii

Parlamentului European au

votat în mai 2008.

IANUARIE 2012IANUARIE 2012 27

Să m

ai ş

i zâm

bim

!

Iarba verdeIarba verdede acasã!de acasã!

Page 28: Revista Regio nr. 12

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: ianuarie 2012


Recommended