+ All Categories
Home > Documents > Revista Regio nr. 11

Revista Regio nr. 11

Date post: 12-Jan-2015
Category:
Upload: programul-operational-regional
View: 119 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
 
28
nr. 11, decembrie 2011 REVISTA Turiştii sunt aşteptaţi în Poiana Braşov, la Escalade Vâlcea, tărâm de poveste, susţinut de Europa Interviu cu Gabriel FRIPTU Director General AM POR Regio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile Figa Timişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişarea Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome, un model pentru dezvoltarea regională
Transcript
Page 1: Revista Regio nr. 11

nr. 11, decembrie 2011

R E V I S T A

Turiştii sunt aşteptaţi în Poiana Braşov, la Escalade

Vâlcea, tărâm de poveste, susţinut de Europa

Interviu cu Gabriel FRIPTU

Director General AM POR

Regio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile Figa

Timişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişarea

Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome, un model pentru dezvoltarea regională

Page 2: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

www.inforegio.ro

TURISMUL ROMÂNESCCA RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Proverbul cu omul care sfi nţeşte locul este aplicabil şi atunci când vorbim despre starea destinaţiilor turistice româneşti. Un turist ajuns într-un colţ de Românie va avea propria opinie încă de la momentul sosirii la destinaţie, judecând după cum va fi întâmpinat, după starea infrastructurii de acces şi modul în care obiectivul turistic a fost pus în valoare, evaluând facilităţile existente şi calitatea serviciilor turistice pe care le primeşte. Vorbind despre starea turismului românesc şi despre ceea ce înseam-nă o viziune asupra dezvoltării sale, nu putem ignora niciunul dintre actorii care decide asupra modului în care evoluează acest sector. Primul dintre ei este turistul. În mod incontestabil, comportamentul său infl uenţează modul în care un obiectiv turistic este pus în valoare. Este important felul în care acesta preţuieşte frumuseţea locului în care a ajuns, respectând natura, dar şi regulile unui turism civilizat - şi, în acest caz, am putea începe cu gestul banal, dar de multe ori absent, de a duce resturile menajere la coşul de gunoi - dar şi modul în care înţelege că un obiectiv turistic nu este o marfă de consum, ci un loc de care, peste ani, trebuie să se bucure şi generaţiile următoare. Inevitabil, comportamentul turis-tului infl uenţează şi acţiunea ope-ratorului de turism, prin regulile bazate pe cerere şi ofertă. Dar, operatorul de turism - fi e el pro-prietar de pensiune sau hotel, proprietar de restaurant sau deţi-nătorul altor facilităţi de agrement şi recreere - se impune să aibă propriul discernământ, determinat, în primul rând, de grija pentru locul în care doreşte să-şi dezvolte afacerea. La ce-i va folosi o pensiune la marginea pădurii, dacă va fi ridicată fără nicio noimă, fără vreo grijă pentru mediul înconjurător şi fără respect pentru natură? Singurul rezultat va fi că va

distruge echilibrul natural al zonei, alterându-i frumuseţea. Cu efect de bumerang, acţiunea sa asupra naturii se va refl ecta la nivelul rezulatelor pe care şi-a propus să le aibă de pe urma activităţii de turism. În fi nal, să vorbim şi despre autori-tăţile responsabile de atingerea obiectivului amplu al dezvoltării turismului românesc. Paradigma unui plan de acţiune trebuie să pornească de la ideea unei dez-voltări durabile a turismului. Nu e sufi cient un drum bun, dacă nu ai indicatoare; nu se bucură nimeni de un aşezământ de patrimoniu, dacă nu are la îndemână informaţii despre istoria lui; nu ajunge să-i oferim turistului locuri de cazare, dacă nu gândim pachete turistice efi ciente şi viabile. Sumele investite în ultimii ani în turismul românesc vorbesc despre eforturile autorităţilor, concentrate în această direcţie. Numai în 2011, în primele zece luni, prin Regio - Programul Operaţional Regional, turismul românesc a benefi ciat de investiţii în valoare totală de 118 milioane de euro. Sunt fonduri care au ajuns la autorităţi publice locale, întreprinzători din turism, ONG-uri şi unităţi de cult, pentru activităţi care se înscriu în obiectivul prioritar de dezvoltare durabilă şi promovare a turismului. Sunt investiţii de pe urma cărora începem să culegem roadele, care se vor vedea, la amplitudinea lor maximă, în câţiva ani. Fie că vorbim despre restaurări de monumente istorice sau alte obiective de patrimoniu, despre modernizarea staţiunilor balneoclimaterice, despre crearea infrastructurii de agrement sau despre dezvoltarea unui brand turistic naţional, toate aceste investiţii contribuie la realizarea dezideratului de dezvoltare durabilă a turismului românesc.

Editorial

REDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: [email protected]

COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU

Cătălina JINGOIU

Page 3: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 3

Sumar

REGIO ÎN ROMÂNIA

04 Incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome, un model pentru dezvoltarea regională

06 Turismul european pare să fi ieşit din criză

07 Programul Operaţional Regional – performanţă la nivel naţional

9 „Cu două mici excepţii, Regio este la stadiul pe care ni l-am propus” INTERVIU cu domnul Gabriel FRIPTUDirector General AM POR

10 Timişoara se grăbeşte să îşi schimbe înfăţişarea

12 Turiştii sunt aşteptaţi în Poiana Braşov, la Escalade

14 Regio se implică în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Băile Figa

16 Investiţie pentru turism, la Tulcea

18 Vâlcea, tărâm de poveste, susţinut de Europa

20 La Amara (jud. Ialomiţa), turiştii sunt întâmpinaţi de un parc balnear completreabilitat

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

22 Monumente istorice restaurate cu fonduri europene în Malta

23 Europa participă la dezvoltarea turismului în Zaanse Schans, Olanda

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Page 4: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro4

INCLUZIUNEA CETĂŢENILOR APARŢINÂND MINORITĂŢII ROME, UN MODEL PENTRU DEZVOLTAREA REGIONALĂ

IMPLEMENTAREA STANDARDELOR UNEI SOCIETĂŢI DEMOCRATICE, PRIN REDU-

CEREA DISCRIMINĂRII ŞI PRIN DEZVOL-TAREA CADRULUI LEGISLATIV ŞI ECONO-MIC, CARE SĂ PERMITĂ AFIRMAREA UNEI IDENTITĂŢI CULTURALE, DIVERSITĂŢII CULTURALE ŞI PĂSTRĂRII TRADIŢIILOR CA SURSĂ DE INOVARE – ACESTEA SUNT OBIECTIVELE GUVERNULUI ROMÂNIEI ŞI UNIUNII EUROPENE STABILITE PRIN DOCUMENTELE ŞI PROGRAMELE INIŢIATE ÎN 2011, ÎN VEDEREA INCLUZIUNII CETĂŢENILOR DE ETNIE ROMĂ.

În acest cadru, Guvernul României a început pregătirea unei noi strate-gii de incluziune a cetăţenilor aparţinând minorităţii rome pen-tru perioada 2012-2020. Obiec-tivele Stra tegiei au fost elaborate în contextul pregătirii obiectivelor de dezvoltare pentru următoarea perioadă de programare la nivel eu-ropean. Un rol important, în acest

context, a revenit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), res ponsabil de implementa-rea unor politici de interes naţional şi regional - politica de coeziune şi

politica de locuire sau politicile de creştere a calităţii infrastructurii în localităţile din mediul urban, dar şi din mediul rural. Elaborarea aces-tei Strategii a pus în evidenţă, pe de o parte, rezultatele obţinute în acest domeniu, până în prezent, dar şi nevoia de creştere a gradului de coerenţă între planurile de măsuri cu obiective complementare. Atingerea obiectivelor propuse în Strategie produce un impact pozitiv asupra unor zone, în ansamblul lor, în două moduri. Pe de o parte, se re-duce gradul de risc pentru întreaga populaţie a zonei, pe de altă parte, măsurile întreprinse cresc atracti-vitatea unei zone şi creează locuri de muncă. Altfel spus, construcţia de drumuri, dezvoltarea reţe lei de canalizare şi apă, construcţia de locuinţe sau implementa rea de programe educaţionale sunt măsuri care determină o dezvoltare locală ce va fi resimţită de întrea-

ga populaţie dintr-o comunitate. Iată de ce incluziunea cetăţenilor aparţinând minorităţii rome poate fi considerată un proces care susţine dezvoltarea durabilă.

SOLUŢII PE TERMEN LUNG

Pe baza acestor considerente, con-tri buţia MDRT la elaborarea acestei Strategii a avut în vedere acţiuni con-crete care pot îmbunătăţi condiţiile de locuire şi dezvoltare a infrastruc-turii în zonele populate de cetăţenii romi, astfel încât acestora să li se asigure drepturi constituţionale – la informare şi educaţie permanentă - cu rezultate indirecte în planul redu cerii discriminării.

Extrem de folositor în întregul pro-ces de pregătire a Strategiei a fost spiritul de cooperare şi comuni-care, stabilit între echipele diferi-telor ministere participante la ela-

Regio în RomâniaIncluziune socială

Carmen DUMITRIU | ºef serviciu MDRT

O strategie pentru

10 ani

Page 5: Revista Regio nr. 11

borarea documentului. MDRT a pro-pus dezvoltarea unui cadru de con-sultare interministerial, care să permită creşterea coerenţei planu-lui de măsuri şi procesului de imple-mentare.

PLATFORMĂ LA NIVEL DE EXPERŢI

Plecând de la experienţa europeană cu privire la elaborarea de politici publice şi ţinând cont de creşterea capacităţii de gestionare a aces-tei problematici la nivelul societăţii româneşti şi al guvernării locale, MDRT a propus crearea unei plat-forme, la nivel de experţi, pentru consultare, informare şi proiec tare de soluţii-pilot, care să reunească competenţe de la nivelul tuturor ministerelor implicate, dar şi din alte instituţii publice naţionale şi internaţionale. Conceptul şi formu-la de lucru au fost acceptate atât de către ministerele invitate să parti-cipe la platformă, cât şi de direcţiile generale din cadrul Comisiei Euro-pene cu responsabilităţi în dome-niu.

PROPUNERI CONCRETE PENTRU O STRATEGIE COERENTĂ

La începutul lunii noiembrie 2011 a avut loc prima sesiune de lucru a Plat-formei de consultare interministe-rială pentru implementarea Strate-giei de incluziune a cetăţenilor români de etnie romă. La reuniunea iniţiată de Răzvan Murgeanu, secre-tar de stat, responsabil de activi-ta tea Autorităţii de Management a Regio, au fost invitaţi să partici-pe reprezentanţi ai autorităţilor de management din ministerele impli-cate în elaborarea şi implementa-rea Strategiei. Întâlnirea a consem-nat un progres în activi tatea Guver-nului României privind incluziunea cetăţenilor români de etnie romă şi a fost de un real folos pentru atinge-rea obiectivelor propuse de Strategie.În cadrul acestei întâlniri, par-ticipanţii au subliniat faptul că este necesară o fl exibilizare a modului de implementare, având în vedere că programul strategic va fi imple-mentat pe o perioadă de 10 ani şi

a fost supusă atenţiei necesitatea reevaluării cadrului legislativ, în sen-sul creării unor instrumente de lu-cru adaptate realităţilor de la nivel local. De asemenea, sunt necesare şi implicarea coerentă a diferite-lor nivele de guvernanţă naţională şi europeană, precum şi creşterea gradului de interoperativitate între acestea. Alte obiective conturate în cadrul discuţiilor au vizat atragerea de investiţii pentru susţinerea inovării şi dezvoltării, accentul care trebuie pus pe incluziune şi reduce-rea sărăciei, în cadrul pachetului de politici publice, locale şi naţionale.

Regio în România

Propuneri strategice

STRATEGIE ÎN CURS DE ADOPTARE

Lucrările pentru elaborarea Strategiei privind incluziu nea

romilor, în următoarea etapă de programare, au început în pri mă-vara anului 2011. O primă formă a documentului a intrat deja în analiza Guvernului, la începutul lunii decem brie, adoptarea fi ind programată până la fi nele lui 2011.

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 5

Page 6: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro6

Uniunea Europeană aziTendinţe în turism

TURISMUL EUROPEAN PARE SĂ FI IEŞIT DIN CRIZĂ

ÎNCEPÂND DIN 2008, COMISIA EUROPEANĂ REALIZEAZĂ, ÎN FIECARE

AN, UN SONDAJ (EUROBAROMETRU) CARE MONITORIZEAZĂ TENDINŢELE CETĂŢENILOR EUROPENI PE TERMEN SCURT ŞI PE TERMEN LUNG, ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CĂLĂTORIILE ŞI TURISMUL.

Acest eurobarometru permite Comisiei Europene, dar şi altor ac-tori interesaţi, să reacţioneze la ten-dinţele cererii în materie de turism, dar şi să contribuie la elaborarea unor politici şi planifi cări în acest do-meniu. Sondajul relevă apetenţa eu-ropenilor pentru turism, preferinţele în ceea ce priveşte alegerea destinaţiilor, informaţii comparabile prezentate în mod analitic pentru fi ecare ţară şi grup demografi c.

În 2011, eurobarometrul a fost reali-zat în luna februarie, pe un eşantion de 30.000 de persoane, cu vârsta minimă de 15 ani, alese din cele 27 de state membre, precum şi din Nor-vegia, Islanda, Croaţia, Turcia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Cea mai importantă concluzie care a constituit un semnal extrem de opti-mist pentru industria de turism a fost aceea că din ce în ce mai mulţi eu-ropeni profi tă din plin de vacanţele lor. „Faptul că 58% dintre rezidenţii UE aleg să-şi petreacă vacanţele în Europa subliniază faptul că, în gene ral, industria de turism începe să-şi revină şi devine din nou o indus-trie în creştere”, a declarat Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru indus-

trie şi antreprenoriat, cu ocazia prezentării datelor Eurobarometru-lui, în cadrul Conferinţei europene a acţionarilor din sectorul turismului, organizată la Budapesta, în luna mai 2011.

Potrivit rezultatelor sondajului, 68% dintre cetăţenii UE au călătorit, în 2010, din motive personale, faţă de 65% în 2009. Turiştii îşi manifestă, în continuare, preferinţa pen-tru destinaţii tradiţionale (58%), în timp ce 28% dintre ei ar dori să des-copere unele noi. Cele mai popu-lare destinaţii de vacanţă, prezente în planurile cetăţenilor europeni, sunt Italia (preferată de 11,5% din-tre respondenţi), Spania (8,6%) şi Franţa (8,2%). La călătorul european continuă să se manifeste tendinţa de a descoperi Europa şi ţara de origine, dovadă stând faptul că, la începutul anului 2011, 58% dintre europeni îşi

programaseră vacanţele în propriile ţări sau în alte state ale Uniunii Eu-ropene. O altă concluzie importantă a sondajului, care confi rmă ieşirea din criză a turismului european, este aceea că europenii manifestă o tendinţă în creştere pentru călătorii. În 2010, aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE au plecat în călătorii de agrement sau de afaceri (faţă de 69% în 2009).

Cristina STERIAN

58% dintre europeni

îşi petrec vacanţele pe

continent

Page 7: Revista Regio nr. 11

7DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011

Regio în RomâniaMoment de bilanţ

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL – PERFORMANŢĂ LA NIVEL NAŢIONAL

REUNIUNEA COMITETULUI DE MONI-TO RIZARE A POR, DESFĂŞURATĂ

LA BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 22-23 NOIEMBRIE 2011, A CONSTITUIT PRILEJUL UNUI NOU BILANŢ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE STADIUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013.

Potrivit datelor existente până la 30 octombrie 2011, în perioada actuală de programare, au fost încheiate peste 2.200 de contracte, având o valoare totală de aproxima tiv

4,5 miliarde de euro. Plăţile efec-tiv reali zate, până la acest mo-ment, către benefi ciari, respectiv sumele utiliza te pentru rambursa-rea cheltu ielilor şi prefi nanţări din valoarea totală alocată, au ajuns la 24,8% din bugetul total al pro-gramului. Se estimează că, până la sfârşitul anului 2011, se va atinge o rată de absorbţie de 13,30%, ceea ce reprezintă cea mai mare rată de absorbţie, în comparaţie cu celelalte programe derulate la nivel naţional. În acelaşi timp, fondurile rambursate

de către Comisia Europeană pentru proiec tele afl ate în derulare au atins nivelul de 7,4% din totalul alocat.

ANUL 2012, ANUL IMPLEMENTĂRII

Următorii doi ani sunt consideraţi decisivi pentru atingerea ţintelor Programului Operaţional Regional. Astfel, în 2012 şi 2013, proiectele contractate vor ajunge la maturitate ceea ce va contribui, în mod major, la creşterea gradului de absorbţie. Ţinta pentru anul 2012 în ceea ce priveşte sumele care vor fi rambur-sate de către Comisia Europeană, în cadrul proiectelor, a fost stabilită la 29,32% din totalul sumelor alocate.

TERMEN LIMITĂ PENTRU PROIECTELE DESTINATE POLILOR DE CREŞTERE

Participanţii la reuniunea Comite-tului de Monitorizare a POR au alo-cat timp dezbaterilor legate de modul în care poate fi îmbunătăţită utilizarea fondurilor alocate Axei

Cãtãlina JINGOIU

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL - proiecte contractate şi fi nalizate - 9 decembrie 2011

Axă prioritară / Domeniu major de intervenţie / Operaţiune lansată

ALOCĂRI 2007-2013 (FEDR) CONTRACTE SEMNATE (FEDR) PROIECTE FINALIZATE (FEDR)

mil. euro mil. euro % mil. euro %

DMI 1.1 Dezvoltare Urbană 1.117,81 598,87 53,58% 0,75 0,07%

Axa prioritară 1 1.117,81 598,87 53,58% 0,75 0,07%

DMI 2.1 Infrastructură rutieră 758,36 945,51 124,68% 70,50 9,30%

Axa prioritară 2 758,36 945,51 124,68% 67,55 8,91%

DMI 3.1 Infrastructura de sănătate 174,20 170,02 97,60% 7,53 4,32%

DMI 3.2 Infrastructură servicii sociale 84,58 66,93 79,14% 4,60 5,43%

DMI 3.3 Echipamente servicii de urgenţă 84,58 69,60 82,29% 7,25 8,57%

DMI 3.4 Infrastructură educaţională 242,19 235,15 97,09% 14,16 5,85%

Axa prioritară 3 585,55 541,70 92,51% 33,54 5,73%

DMI 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de

importanţă regională şi locală246,55 121,61 49,33% 0,31 0,13%

DMI 4.2 Sit-uri industriale 27,24 12,17 44,69% 0,00 0,00%

DMI 4.3 Microîntreprinderi 228,56 165,53 72,42% 28,55 12,49%

Axa prioritară 4 502,35 299,31 59,58% 28,86 5,75%

DMI 5.1 Patrimoniul cultural 239,93 190,70 79,48% 0,29 0,12%

DMI 5.2 Cazare şi agrement turistic 295,59 194,16 65,68% 5,52 1,87%

DMI 5.3 Promovarea turismului 127,80 60,47 47,32% 0,00 0,00%

Axa prioritară 5 663,32 445,33 67,14% 5,82 0,88%

DMI 6.1 Implemetare, management şi evaluare POR 82,62 52,69 63,77% 22,53 27,27%

DMI 6.2 Publicitate şi informare POR 16,01 7,36 45,96% 2,27 14,19%

Axa prioritară 6 98,63 60,05 60,88% 24,80 25,14%

TOTAL POR la 09.12.2011 3.726,02 2.890,78 77,58% 164,27 4,41%

Euro = 4,2 RON

Analizele prezentate la reuniunea Comitetului de Monitorizare a POR (CM POR) indică faptul că programul înregistrează cea mai mare rată de absorbţie din România, la nivelul programelor fi nanţate din fonduri structurale

Page 8: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro8

Regio în RomâniaSchemă nouă de fi nanţare

Prioritare 1 a programului – Sprijini-rea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. O atenţie specială a fost acordată situaţiei sub-domeniu lui Poli de creştere, unde au fost presta bilite alocări ori-entative pentru fi ecare dintre cei şapte poli de creştere, ceea ce a eliminat ideea de competiţie pentru accesarea fondurilor. Pentru a evita întârzierile în contractarea şi imple-mentarea pro iectelor, în şedinţa CM POR, s-a stabi lit data de 15 febru-arie 2012, ca termen limită pentru depunerea proiectelor din listele de proiecte prioritare pentru sub-do-meniul Poli de creştere. Directorul general al AM POR, Gabriel FRIPTU, a subliniat că, în cadrul acestui sub-domeniu, cele mai mari întârzieri se înregistrează la depunerea proiecte-lor care vizează dezvoltarea mediu-lui de afaceri: „Principala noastră preocupare, în perioada următoare, va fi să urmărim aceste proiecte destinate mediului de afaceri, ca să nu eşuăm în atingerea ţintelor pro-puse”.

ALOCARE DE FONDURI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE A LOCUINŢELOR

În contextul analizei referitoare la absorbţia fondurilor alocate Axei Prioritare 1, s-a discutat şi o pro-punere conturată încă de la şedinţa din primăvară a CM POR, referi-toare la alocarea unor fonduri din cadrul programului, pentru proiecte care ar urma să vizeze creşterea efi cienţei energetice a blocurilor de locuinţe din zonele urbane. Conform reglementărilor europene, statele membre au posibilitatea de a alo-

ca maxim 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională pentru această categorie de investiţii, în pe-rioada 2007-2013. Pentru fi nanţarea activităţilor privind efi cienţa ener-ge tică este necesară elaborarea unei scheme de fi nanţare şi contu-rarea unui nou domeniu major de inter venţie în cadrul Axei Prioritare 1 a POR, ceea ce va conduce la modi-fi carea Programului Operaţional Re-gional şi, ulterior, la necesitatea aprobării acestuia de către Comisia Europeană. Discuţiile preliminare au arătat că reprezentanţii DG REGIO au fost interesaţi de propunerea privind această schemă de fi nanţare, iar bugetul de pornire ar putea fi asigu-rat, într-o primă etapă, din sumele necheltuite în cadrul polilor de creştere. Tocmai de aceea, a fost necesar să se impună un termen limită pentru depunerea proiecte-lor referitoare la polii de creştere. În legătură cu viitoarea schemă de fi nanţare, unul dintre obiectivele principale ale acesteia ar urma să fi e creşterea efi cienţei energeti ce a clădirilor. Trebuie menţionat că investiţiile care se vor fi nanţa prin această schemă vor fi mult mai com-

plexe decât cele eligibile în cadrul Programului naţional de reabilita-re energetică, fi ind vorba despre activităţi ce depăşesc o simplă an-velopare a locuinţelor.

RĂZVAN MURGEANU Secretar de stat, MDRT:

„Am decis să susţinem o astfel de măsură. Mi se pare fi resc ca şi din POR să disponibilizăm bani pentru această chestiune care urmăreşte, pînă la urmă, o directivă europeană. Lucrăm împreună cu experţii JASPERS* şi pentru zona tehnică şi pentru cea fi nanciară, deoarece lucrurile trebuie armonizate. Vom începe cu Axa Prioritară 1 pentru că este cea mai propice, este cea care vizează dezvoltarea urbană şi ştim că vom avea economii pe această axă. Eu cred că în primele patru luni din 2012 vom avea şi schema tehnică şi pe cea de fi nanţare, în aşa fel încât măsura să devină operaţională.”

*) Iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) reprezintă un parteneriat între DG Regio, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii, cu scopul de a oferi asistenţă tehnică gratuită pentru pregătirea proiectelor mari de infrastructură (valoare minimă proiect: 25 mil. de euro pentru proiecte de mediu, 50 mil. de euro pentru proiecte în domeniul transportului)

Page 9: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 9

Interviu

„CU DOUĂ MICI EXCEPŢII, REGIO ESTE LA STADIUL PE CARE NI L-AM PROPUS”

CUM APRECIAŢI, LA ACEST MOMENT, IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL?

Din punct de vedere al stadiului programului, cu două mici excepţii, lucrurile sunt exact aşa cum ne-am propus la început. Din păcate, sunt şi chestiuni majore. Una dintre ele este întreruperea plăţilor de către Comisia Europeană pe Axa Prioritară 2. Nu este un instrument neobişnuit, este prevăzut de regu lamente, dar presupune foarte multe activităţi de verifi care şi reveri fi care, iar în ultimele şase luni ne-am concen-trat asupra acestor activităţi. A doua chestiune care ne creează în-grijorare este derularea proiecte-lor pe Axa 1, în special sub-dome-niul Poli de creştere. Acesta este şi motivul pentru care s-a stabi-lit un termen-limită pentru depu-nerea proiectelor (n.r. 15 februarie 2012). Nu vrem să ne trezim în 2013 în situaţia neplăcută de a nu mai putea reacţiona la faptul că fon-durile nu pot fi absorbite. Sigur, plasăm acest subiect în contextul celor discutate la reuniunea Co-mitetului de Monitorizare a POR în legătură cu propunerea referi-toare la schema de fi nanţare pentru creşterea efi cienţei energetice a locuinţelor. E o schemă interesantă şi, dacă ne uităm la viitorul pachet fi nanciar, vom vedea că se stabileşte clar nevoia ca statele membre să

propună măsuri în această direcţie, a creşterii efi cienţei energetice. Sperăm ca într-un timp scurt să defi nim, împreună cu JASPERS, Ban-ca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană, această schemă şi să avem fi e o consultare scrisă, fi e o no uă întâlnire a Comitetului de Moni torizare, ca să stabilim clar lu-crurile.

VA FI ACESTA UN PROGRAM MAI COMPLEX DECÂT

PROGRAMUL NAŢIONAL DE REABILITARE TERMICĂ?

Este un program mult mai complex din perspectiva activităţilor. Aici nu vorbim despre reabilitare termică, ci despre efi cienţă energetică, idee care implică o serie de alte activităţi şi acţiuni. Apoi, în condiţiile în care intri pe o fi nanţare europeană, trebuie să fi i atent şi la reglementările din domeniul aces-ta, la nivel european. Să sperăm că prin colaborarea între cele patru instituţii vom ajunge în scurt timp la o schemă operaţională.

ACUM, DUPĂ STABILIREAUNUI TERMEN-LIMITĂ PENTRU

DEPUNEREA PROIECTELOR PE SUB-DOMENIUL POLI DE CREŞTERE, CONTAŢI PE O MOBILIZARE A RESPONSABILILOR DE LA NIVELUL ACESTOR ORAŞE?

Da, pentru că în istoria discuţiilor referitoare la polii de creştere au

mai fost stabilite termene care, din păcate, nu s-au respectat. Nu suntem atât de rigizi, încât să ne închipuim că autorităţile publice lo cale pregătesc proiecte peste noap te. Ştim că întâmpină multe greutăţi, dar, în acelaşi timp, noi trebuie să urmărim interesul programului. Nu vrem să rămânem cu sume neutilizate, în condiţiile în care am avea, poate, disponibilitate pentru alte domenii deja existente în program. Sperăm că se vor mobiliza. În mod sigur, în perioada următoare vom avea întâl-niri de lucru cu participa rea coor-donatorilor polilor de creştere şi a reprezentanţilor asociaţiilor de dez-voltare intercomunitară, astfel încât acest termen limită să nu creeze probleme şi temeri.

Interviu realizat de Cătălina JINGOIU

Interviu cu domnul Gabriel FRIPTUDirector General AM POR

Page 10: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro10

Regio în RomâniaSoluţii urbanistice

POLUL DE CREŞTERE TIMIŞOARA A FOST CREAT, LA ÎNCEPUTUL ANULUI

2009, PRIN CONSTITUIREA ASOCIAŢIEI DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ (ADI) CARE REUNEŞTE MUNICIPIUL TIMIŞOARA, COSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ ŞI ALTE 14 UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE DIN ZONA DE INFLUENŢĂ URBANĂ.

Din arealul de infl uenţă al polului de creştere Timişoara fac parte co-munele Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiro-da, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag, fi ecare cu o medie de 2,5 sate. Polul de creştere Timişoara are o suprafaţă de circa 1.000 km pătraţi şi reuneşte un număr de circa 370.000 de locuitori. Peste 80% din potenţialul economic al judeţului este concen-trat la nivelul municipiului Timişoara, ceea ce face din acest oraş un puter-nic nucleu al mediului de afaceri. Ca urmare, municipiul de pe Bega dis-pune de o infrastructură dezvoltată pentru susţinerea activităţilor eco-nomice, incluzând aici parcuri in-dustriale, incubatoare şi centre re-gionale de afaceri. Fiind, totodată,

un puternic centru universitar şi cul-tural, Timişoara concentrează nu-meroase instituţii de învăţământ superior şi aşezăminte de patrimo-niu. Toate aceste caracteristici ale Timişoarei au fost argumente pen-tru a fi declarat pol de creştere. Pentru dezvoltarea policentrică a arealului său de infl uenţă, polul de creştere Timişoara dispune de o alo-care fi nanciară de 70,49 milioane de euro pentru proiecte care vizează creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă.

OBIECTIVE STRATEGICE ALE POLULUI DE CREŞTERE TIMIŞOARA

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană elaborat pentru polul de creştere Timişoara a fost adoptat în luna mai 2010, la nivelul Adunării Ge nerale a ADI. Strategia care stă la baza Planu-lui Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) a rezultat din colectarea pro-iectelor de la toţi partenerii, iden-tifi carea priorităţilor şi elaborarea unui grafi c de implementare. Această strategie urmăreşte dezvoltarea unei zone moderne şi atractive, atât pen-tru locuitorii oraşului şi comunelor în-vecinate, cât şi pentru turişti, oameni de afaceri şi investitori.

DEZVOLTAREA POLULUI DE CREŞTERE TIMIŞOARA URMĂREŞTE

PATRU OBIECTIVE STRATEGICE:

dezvoltarea economică dura-bilă pe baza industriilor de înaltă tehnologie, a informaticii, telecomunicaţiilor şi serviciilor creative;

dezvoltarea unei infrastructuri tehnice integrate, complexe şi fl exibile;

asigurarea unui mediu social intercultural, coeziv şi stabil, favorabil progresului;

realizarea unui habitat ecologic, confortabil şi atractiv.

PROIECTE PENTRU DEZVOLTARE

Polul de creştere Timişoara a elabo-rat şi propus un număr de 193 de proiecte pentru dezvoltarea întregu-lui său areal. Dintre acestea, 61 sunt considerate prioritare. 33 dintre ele au indicată ca sursă de fi nanţare POR, Axa Prioritară 1, cu o valoare totală de aproximativ 503 milioane lei. Proiectele individuale, incluse în planurile integrate de dezvoltare ce vor fi fi nanţate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de intervenţie 1.1 al POR au în vedere reabilitarea infrastructurii urbane,

TIMIŞOARA SE GRĂBEŞTE SĂ ÎŞI SCHIMBE ÎNFĂŢIŞAREA

Elena OCEANU

Page 11: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 11

Regio în RomâniaDezvoltare durabilă

dezvoltarea mediului de afaceri şi reabilitarea infrastructurii şi servici-ilor sociale. La acest moment, Polul de creştere Timişoara are contracta-te şase proiecte, alte patru sunt în etapa de contractare, iar trei în eta-pa de evaluare tehnică şi fi nanciară. Lista proiectelor depuse include alte două ajunse în etapa de conformi-tate şi verifi care a eligibilităţii, şi alte 9 în pregătire. Lista de rezervă include zece proiecte, dintre care pentru unul deja a fost demarată pregătirea documentaţiei tehnico – economice şi a cererii de fi nanţare. Suma nerambursabilă solicitată prin proiectele depuse spre fi nanţare acoperă 79,54% din alocarea fi nanciară disponibilă pentru polul de creştere Timişoara.

CINCI PROIECTE AU LUAT DEJA STARTUL

Până la momentul actual, polul de creştere Timişoara a contractat şase proiecte, toate semnate în anul 2011. Primele două contracte au fost semnate în luna mai 2011 şi urmăresc rea bilitarea Străzii Iancu Văcărescu şi moder nizarea Parcului Rozelor. Strada Iancu Văcărescu este o importantă arteră de legătură în-tre zonele industriale, comerciale şi rezidenţiale ale Timişoarei şi va fi reabilitată pe tronsonul cuprins între Bd. Regele Carol I şi Bd. 16 Decem-brie 1989. Lucrările benefi ciază de o fi nanţare nerambursabilă de 3,6

mili oane de lei. În ceea ce priveşte moder nizarea Parcului Rozelor, fi nanţarea nerambursabilă ajunge la 4,45 mili oa ne de lei, bani cu care vor fi reabilitate spaţiile verzi şi aleile pieto nale, se va implementa un sistem modern de irigare şi se vor reabilita spaţiile publice de recreere şi agrement. Alte două contracte, demara te în luna iulie 2011, vor con-tribui la amenaja rea unui sistem de informare şi comunicare pentru cetăţeni, precum şi la crearea unei infrastructuri regio nale de afaceri şi inovare în secto rul IT&C. Sistemul de informare cu panouri cu afi şaj electro nic prevede instalarea unui număr de 26 de dispozitive de mici dimensiuni şi a altor trei panouri mari, care vor furniza informaţii de interes public în vederea creşterii gradului de informare a locuitorilor.

Sistemul va fi completat cu dispozi-tive de monitorizare video. Contractul semnat în luna august 2011, prevede modernizarea străzii Cloşca şi extinderea ei la patru benzi, pe sectorul Bd. Cetăţii - stra-da Ovidiu Balea, investiţie care va primi o fi nanţare nerambursabilă în valoare de 10,8 milioane de lei. Ultimul proiect contractat, pen-tru care s-a semnat un contract de fi nanţare în luna decembrie 2011, se numeşte Structuri locale pen-tru sprijinirea afacerilor în comuna Dumbrăviţa – Incubator de afaceri. Acesta vizează încurajarea iniţiativei antre prenoriale locale - conserva-rea meşteşugurilor tradiţionale - şi crearea de noi locuri de muncă. Valoarea nerambursabilă solicitată prin proiect este de peste 1,7 mili-oane de lei.

Page 12: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro12

Regio în RomâniaTurism şi afaceri

TURIŞTII SUNT AŞTEPTAŢI ÎN POIANA BRAŞOV, LA ESCALADE

NOUL SEZON RECE DIN 2011 A FOST ÎNTÂMPINAT DE CĂTRE

HOTELUL-PENSIUNE ESCALADE DIN STAŢIUNEA POIANA BRAŞOV CU FACILITĂŢI ÎMBUNĂTĂŢITE ŞI O CLASIFICARE SUPERIOARĂ.

Acest lucru a fost posibil în urma unei investiţii Regio în valoare de 13,6 milioane de lei, fi nalizată în luna iunie 2011. Proiectul a apărut din necesitatea de a îmbunătăţi condiţiile de cazare oferite de pro-prietarul Pensiunii Escalade şi din nevoia de a extinde spaţiile de caza-re. Prin investiţia derulată cu sprijin fi nanciar nerambursabil s-a urmărit creşterea numărului de turişti, o creştere a numărului de înnoptări, dar şi schimbarea destinaţiei din pensiune de 4 stele în hotel de 4 stele, odată cu extinderea spaţiului de cazare. După semnarea con-tractului de fi nanţare, în data de 14 septembrie 2009, benefi ciarul a încheiat contractul pentru lucrările de construcţii, demarate două luni mai târziu.

LUCRĂRI DE EXTINDERE ŞI FACILITĂŢI SUPLIMENTARE PENTRU TURIŞTI

Investiţia propriu-zisă a constat în extinderea Pensiunii Escalade cu 42 de camere duble, dispuse într-un nou corp de clădire cu regim demi-

sol, parter, două etaje şi mansardă.

De asemenea, a fost reamenajat

restaurantul, fi indu-i extinsă capa-

citatea (de la 50 la 150 de locuri),

au fost refăcute grupurile sanitare,

s-a lucrat la amenajarea unui bar

şi a unei piscine multifuncţionale

cu anexele necesare. Amenajarea

centrului SPA cu piscine, saună,

spaţii de joacă pentru copii şi a

zonei de bar s-a impus pentru a

le oferi mai multe posibilităţi de

agrement turiştilor. Pentru seg-

mentul de business a fost creată o

sală de conferinţe cu 180 de locuri,

echipată adecvat, ceea ce permite,

în prezent, găzduirea unor eveni-

mente organizate de companii, cum

ar fi cursuri, seminarii, conferinţe

sau întâlniri private de afaceri.

Cãtãlina JINGOIU

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

PROIECT: „EXTINDERE PENSIUNE ESCALADE DIN POIANA BRAŞOV, STR. POIANA SOARELUI NR.160, JUD.BRAŞOV’’

BENEFICIAR S.C. BACSI INVESTMENT GROUP S.R.L.

VALOAREA PROIECTULUI 13.674.580,32

CONTRIBUŢIA UE 6.959.126,31

CONTRIBUŢIA GUVERNULUI ROMÂNIEI -

CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 6.715.454,01

DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI: 14.09.2009

DATA FINALIZĂRII: 14.06.2011

ORGANISM INTERMEDIAR: AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRUAUTORITATE DE MANAGEMENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

CONSTRUCTOR: S.C.CONSTRUCTII INDUSTRIALE CIVILE S.R.L.

Ţ Ş

Page 13: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 13

Investiţii viabile

Regio în România

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Ca urmare a implementării proiectu-lui Regio, pensiunea-hotel Escalade şi-a mărit numărul de angajaţi de la 17, câţi avea înainte, la 29, în prezent. Un alt indicator, care vorbeşte de la sine despre succesul proiectului derulat, este creşterea numărului de turişti care vor apela la serviciile acestei structuri de ca-zare.

Astfel, dacă înaintea lucrărilor de modernizare şi extindere, pensi-unea găzduia în jur de 11.000 de turişti/an, după implementarea proiectului se preconizează o creş-tere a numărului de turişti până la cifra de 27.500. De asemenea, se

estimează că gradul de ocupare va creşte de la 80% la 90%.

Ca urmare, va creşte şi profi tul din exploatare de la 23% la 50%. În plus, administratorul hotelului-pen-siune preconizează că numărul de înnoptări pe sejur se va dubla, aces-ta fi ind de 2 înnoptări înainte de ex-tinderea pensiunii.

Surs

a: E

scal

ade.

ro

Sursa: Escalade.ro

UN AMPLASAMENT FAVORABIL TURISMULUI MONTAN

Pensiunea-hotel Escalade este situată în Poiana Braşov,

într-o zonă favorabilă, atât turiş-tilor interesaţi de sporturile de iarnă, cât şi clienţilor din cate-goria business.

Pentru iubitorii sporturilor de iarnă (schi, patinaj, săniuş

sau snowboard), facilităţile de transport, respectiv telecabina şi telegondola, sunt situate la numai 100 de metri distanţă de hotel.

La aceste activităţi se adaugă posibilitatea recreerii prin

plimbări pe trasee montane şi posibilităţi pentru practicarea echitaţiei.

90%grad de

ocupare dupãinvestiþie

www.escalade.ro Puteţi vizita pagina de internet a

pensiunii-hotel Escalade la adresa

Page 14: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro14

Regio în RomâniaTurism balnear

STAŢIUNEA BALNEARĂ BĂILE FIGA, SITUATĂ LÂNGĂ BECLEAN ŞI AFLATĂ ÎN

ADMINISTRAREA PRIMĂRIEI ACESTUI ORAŞ, SE BUCURĂ DEJA DE UN INTERES CRESCUT, LA DOAR UN AN DE LA MOMENTUL ÎN CARE A FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ.

Ultimul sezon a adus la Figa un număr mare de vizitatori, fi e că a fost vorba despre localnici, fi e des pre turişti veniţi de la distanţe mari. Miile de oameni care au ales, în vara lui 2011, Băile Figa au venit să se relaxeze în complexul balne-ar cu ape sărate şi nămoluri cura-tive. Astfel, pe parcursul a două weekenduri, s-au stabilit recorduri istorice, staţiunea fi ind vizitată de circa 10.000 de turişti/weekend.

Admi nistratorul obiectivului turis tic a remarcat că tot mai mulţi oameni aleg să-şi petreacă vacanţa de vară la Figa, îmbinând utilul (tratamente-le) cu plăcutul. Parcul balnear de lângă Beclean a devenit o atracţie turistică remar-

cabilă, cu multe spaţii verzi, lo-curi de joacă pentru copii, un cen-tru spa, jacuzzi, saună, o piscină cu apă dulce şi alta cu apă sărată, un bazin rustic cu nămol, o cascadă, un lac sărat şi un râu ale cărui ape curg încet, ceea ce le permite turiştilor să plutească pe colace şi bărci gon-fl abile. De asemenea, cele două to-bogane cu jet de apă formează unul dintre locurile favorite ale tutu-ror celor ce se bucură de vacanţe şi timp liber la Figa, copii şi adulţi savurând plini de energie şi bucurie aceste facilităţi de divertisment. Accesibilitatea, sub raport calitate-preţ, a acestui obiectiv turistic a contribuit la creşterea numărului de turişti prezenţi în staţiune. Ac-cesul la locurile de distracţie şi tratament se face pe baza unui bi-let cu o valoare de 10 lei/persoană (cu gratuităţi pentru copii). Această fl exibilitate şi facilităţile care ţin

cont de posibilităţile şi nevoile omu-lui de rând, îi aduce faimă staţiunii de lângă Beclean, Figa fi ind tot mai cunoscută şi mai căutată pe harta turistică.

UN PLAN DE DEZVOLTARE

În luna august a anului 2011, Primăria oraşului Beclean a sem-nat contractul privind extinderea

3,16milioane de lei

pentru extinderea Mini

Aqualand-ului

REGIO SE IMPLICĂ ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD, LA BĂILE FIGA

Cãtãlina JINGOIU

Un proiect în valoare de 3,16 milioane de lei va susţine dezvoltarea unui Mini Aqualand Parc

Page 15: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 15

Mini Aqualand-ului de la Băile Fi-ga, investiţie care se va realiza din fonduri Regio. Odată semnat con-tractul, s-a dat startul celei de-a treia etape de dezvoltare şi extin-dere a parcului turistico-balnear de lângă Beclean, cu termen fi nal în-ceputul sezonului estival 2012. Pro-iectul prevede construirea unei pis-cine exterioare cu dimensiunile de 30 metri/15 metri, cu o adâncime variabilă cuprinsă între 1,1 metri şi 1,8 metri şi o formă deosebită de cea standard, cu apă dulce încălzită. Piscina va fi prelungită cu un jacuzzi ataşat, cu o capacitate de 12 persoane. Încălzirea apei se va face printr-un sistem amplu de panouri solare, ceea ce va creşte durata de funcţionare a parcului ac-vatic cu peste 13% (de la 70 la 96 de zile). Inedit pentru această piscină, va fi utilizarea unui sistem de pom-pe montate în bazin care vor crea efectul de valuri, imitând unduirea mării. În cadrul aceleiaşi investiţii, se va construi încă o piscină cu apă dulce caldă, având lungimea de 18 metri, lăţimea de 15 metri şi o adâncime cuprinsă între 0,8 metri şi 1,2 metri. În această piscină vor plonja utilizatorii celor trei tobo-

gane acvatice, prevăzute a fi reali-zate în cadrul noului proiect turistic de la Beclean. Toboganele vor pleca de la o înălţime de 10 metri şi vor avea diferite elemente dinamice, cu serpentine, bucle şi alte efecte de senzaţie, pe o lungime la sol de peste 35 de metri. Apa din cea de-a doua piscină va fi dirijată, cu ajuto-rul unor sisteme complexe de duze şi pompe, pentru a crea efecte spec-taculoase, precum cel de ciupercă şi de cascadă. Pentru acest al doi-lea sistem de divertisment acvatic apa va fi încălzită de un grup ter-mic format tot din panouri solare. Un alt obiectiv prevăzut în extin-derea parcului balnear cu Mini Aqua-land-ul este o saună exterioară cu o capacitate de zece persoane. Toate noile atracţii acvatice vor fi puse în valoare cu ajutorul unor proiec-toare luminoase subacvatice.

BENEFICII PENTRU TURISMUL DE LA BECLEAN

Astfel extins, parcul balnear va con-tribui la diversifi carea ofertei turis-tice. Autorităţile locale mizează, după această investiţie, pe o dubla-re a numărului de vizitatori la Băile Figa şi pe o creştere a duratei seju-rurilor cu peste 30%. Proiectul pro-pus va genera o creştere economică prin rezultatele fi nanciare şi prin ocuparea forţei de muncă, dar şi prin creşterea atractivităţii staţiunii balneare. Prin implementarea pro-iectului cu o valoare de 3,16 milioa-ne de lei, se vor crea două locuri de muncă pe o perioadă nedeterminată şi alte 6 locuri de muncă în perioada sezonului estival.

O nouă etapă

Regio în România

Page 16: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro16

Regio în RomâniaPotenţial local

TULCEA ESTE UNUL DINTRE JUDEŢELE ŢĂRII CU UN POTENŢIAL DEOSEBIT

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE OPORTUNITĂŢILE DE TURISM. DIN PĂCATE, TURISMUL LOCAL NU ESTE FOARTE DEZVOLTAT ŞI ACEST LUCRU SE REFLECTĂ INCLUSIV ÎN FAPTUL CĂ, LA NIVEL DE JUDEŢ, ACTIVITATEA DE TURISM REPREZINTĂ DOAR 7% DIN PIB-UL LOCAL.

Specifi cul local constă în faptul că într-un spaţiu relativ restrâns întâl-nim majoritatea formelor de re-lief şi, implicit, o varietate de ecosisteme. În centrul atenţiei turiştilor este, bineînţeles, Delta Dunării, rezervaţie a biosferei afl ată în patrimoniul mondial al UNESCO. Potenţialul zonei este completat de mărturiile unor civilizaţii vechi - greacă, romană şi otomană - încă nevalorifi cate, mănăstirile ortodoxe din zonă, tezaurul muzeistic de excepţie al judeţului, pus în valoare cu sprijinul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale de la Tulcea. Motivele care au împiedicat judeţul Tulcea să exploateze potenţialul

natural pentru a dezvolta turismul în zonă sunt generate de situarea sa geografi că periferică, precari-tatea infrastructurii de transport, slaba calitate a serviciilor în dome-niul turismului, dar şi lipsa de pro-movare a zonei şi lipsa unei imagini recunoscute la nivel european. Sin-gura excepţie o constituie turismul realizat cu nave de croazieră, dar care nu aduce foarte mari benefi cii operatorilor locali, pentru că ma-joritatea serviciilor sunt asigurate la bordul navelor.

STRUCTURĂ DE CAZARE MODERNĂ, TURIŞTI MAI MULŢI

Iniţiativele de dezvoltare a infra-structurii de turism au început să se manifeste, în ultimii ani, încurajate de investiţiile care se fac din fon-duri publice. Un astfel de exem plu îl oferă şi un operator privat care deţine un hotel cu o capacitate redusă, amplasat pe insula de pe Lacul Ciuperca. În 2009, autorităţile tulcene au fi nalizat operaţiunea de

ecologizare a acestui luciu de apă, ceea ce a dat un imbold investito-rilor din zonă. Zona lacului are toate premisele de a deveni o „mină de aur” pentru turismul din această re-giune, dar, în mare măsură, trans-formarea locului într-o destinaţie turistică de succes, depinde de efortul comun al autorităţilor şi agenţilor economici. Societatea comercială MDA SRL Tul-cea, proprietara Hotelului Insu-la Lac Ciuperca, mizează pe dez-

INVESTIŢIE PENTRU TURISM, LA TULCEAHotelul de pe insula Lacului Ciuperca va fi extins şi modernizat

Elena OCEANU

Page 17: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 17

voltarea turismului local şi, toc-mai de aceea, derulează în prezent un proiect cu fi nanţare Regio care urmăreşte dezvoltarea capacităţilor proprii de cazare. Hotelul deţinut pe insula Lacului Ciuperca este una dintre cele mai căutate unităţi de cazare din Tulcea, datorită faptu-lui că se afl ă chiar la poarta de in-trare în Delta Dunării. Având o ca-pacitate iniţială de 11 camere, ho-telul urmează să fi e extins până la 50 de camere. Spaţiile de caza-re vor bene fi cia de utilaje şi echi-pamente performante, dar şi de instalaţii sanitare noi şi moderne. Prin utilizarea unor materiale de construcţii de cali tate, precum lem-nul, panourile OSB (plăci din fi bre de lemn) şi panourile de polipropilenă pentru izolaţie termică, efi cienţa energetică a locaţiei va creşte cu 20% şi se va reduce cu 25% con-sumul de resurse materiale epuiza-bile. Valoarea to tală a investiţiei depăşeşte 3,77 milioane de lei, din care 1,97 mili oane de lei reprezintă fi nanţare nerambursabilă. Con-tractul de fi nan ţare a fost semnat în noiembrie 2009, iar perioada de im-plementare a proiectului este 33 de luni. În acest moment, clădirea este fi nalizată la roşu, urmând ca, pe tim-pul iernii, să se lucreze la fi nisajele şi dotările interioare. Stadiul actu-al al lucrărilor creează posibilitatea

fi nalizării în avans a implementării proiectului, respectiv cu circa trei luni mai devreme, ceea ce va per-mite exploatarea noului hotel în se-zonul estival următor.

DUPĂ MODERNIZARE, PROMOVARE

După fi nalizarea investiţiei, deţină-torul bazei turistice de pe Lacul Ciuperca intenţionează să promo-veze structura de cazare, printr-un amplu program. În acest scop, va fi creat un pachet complex de servicii turistice, conceput să atragă cate-gorii diferite de turişti. Într-o primă etapă, produsul turistic va fi promo-vat prin materiale tipărite care vor fi valorifi cate în cadrul unui târg de turism. Într-o a doua etapă, noua structură de cazare va benefi cia de o pagină proprie de internet. Proprietarul hotelului preconizează că numărul

de înnoptări pe an va creşte de la 1.300, în trecut, la 7.900, în maxim un an de la fi nali zarea pro iectului. De asemenea, durata medie a unui sejur va creşte de la maxim o zi şi jumătate, în pre zent, la 3 zile.

Regio în RomâniaAtracţii turistice

voltarea turismului local şi, toc-

7.900de turiºti

aºteptaþi în noul hotel

MUZEUL DE ARTĂ, PLASAT PE O COLINĂ, CHIAR ÎN INCINTA VECHII

CETĂŢI AEGYSSUSMuzeul găzduieşte o colecţie unică

de monede de aur şi argint de o valoare inestimabilă

CETĂŢILE GRECEŞTI, ROMANE,BIZANTINE ŞI GENOVEZE

MĂNĂSTIRILE CELIC DERE, COCOŞ ŞI SAON, MĂNĂSTIRILE

ORTODOXE DE RIT VECHI – USPENIA ŞI VOVIDENIA

DELTA DUNĂRII

BASILICA PALEOCREŞTINĂ DE LA NICULIŢEL

Ce puteţi vizita în zonă:

Page 18: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro18

Potenţial natural

JUDEŢUL VÂLCEA DISPUNE DE UN POTENŢIAL NATURAL EXTREM

DE VALOROS PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE. PORNIND DE LA ACEST POTENŢIAL, CONSILIUL JUDEŢEAN A ELABORAT O STRATEGIE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL VÂLCEA, PROGRAMATĂ PENTRU PERIOADA 2007-2013, PRIN CARE ÎŞI PROPUNE SĂ VALORIFICE RESURSELE NATURALE, MATERIALE ŞI UMANE, TRADIŢIILE ŞI VALORILE CULTURALE SPECIFICE LOCULUI.

În Vâlcea se regăsesc patru zone de interes turistic.

Zona turismului montan se bazează pe potenţialul oferit de faptul că o treime din suprafaţa judeţului Vâl-cea este reprezentată de arii mon-tane care oferă atracţii extraordina-re: chei, cascade, peşteri, zeci de trasee marcate, posibilităţi de al-pinism, schi, pescuit şi vânătoare sportivă. Din categoria atracţiilor turismului montan mai fac parte pitoreasca Vale a Lotrului, cu pei-saje alpine mirifi ce, asemănătoare celor din Alpi, cu defi lee şi lacuri glaciare.

Staţiunile balneoclimaterice sunt o altă avuţie a judeţului care poate contribui substanţial la dezvoltarea turismului. Călimăneşti - Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora şi Ocne le Mari - Ocniţa sunt staţiuni cunoscute nu numai pe teritoriul ţării, ci şi în Europa şi dincolo de graniţele continentului. Numărul

mare de izvoa re de ape minerale, cu o calitate recunoscută de medici pentru puterile tămăduitoare, re-pre zintă o carte de vizită importantă a judeţului Vâlcea.

Turismul cultural şi monahal este favorizat de salba de mănăstiri şi biserici construite de voievozii munteni, mărturii vii ale istori ei, de mare interes naţional şi inter-naţio nal. Zestrea patrimonială a judeţului Vâlcea constând în 13 mănăstiri, peste 270 de biserici şi 22 de schituri situează judeţul pe locul doi în ţară în privinţa aşezămintelor monahale.

În fi ne, agroturismul este o altă zonă cu perspective de dezvoltare a turis-mului, dat fi ind faptul că jude ţul

Vâlcea păstrează nealterată zestrea de spiritualitate creştin-ortodoxă, de tradiţii, arte şi meşteşuguri.

PROMOVARE CUFINANŢARE EUROPEANĂ

Pentru a crea vizibilitatea necesară judeţului Vâlcea, ca destinaţie de succes pentru turism, Consi-liul Judeţean a iniţiat o serie de proiec te şi acţiuni, parte integrantă a strategiei gândite, în acest scop, la nivel judeţean. Unul din-tre aceste proiecte – „Promovarea potenţialului turistic al judeţului Vâlcea” – a benefi ciat de o fi nanţare nerambursabilă prin intermediul programului Regio, în valoare de aproape 500.000 de lei, din Fon-dul European pentru Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat,

VÂLCEA, TĂRÂM DE POVESTE, SUSŢINUT DE EUROPA

Regio în România„Natura a dat acestui ţinut,

cu amândouă mâinile, din toate frumuseţile şi din toate

comorile cu care-i înzestrată Ţara Românească”

Alexadru Vlahuţă – „România pitorească”

Elena OCEANU

Page 19: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 19

fi ind fi nalizat în decembrie 2011. Prin acest proiect, iniţiatorii au urmărit promovarea, în plan intern şi internaţional, a atracţiilor turis tice din Vâlcea, în special a evenimen-telor şi festivalurilor tradiţionale, dezvoltarea unor pachete turistice specifi ce zonei pentru valorifi ca-rea patrimoniului natu ral şi cultu-ral. Planul de acţiune a proiectului a urmărit, totodată, valorifi carea unor produse turistice tradiţionale cu spe-cifi c local, includerea judeţului Vâl-cea în circuite turistice culturale, de afaceri şi de agrement, interne şi internaţionale. S-a pus, de aseme-nea, accent pe creşterea utilizării mijloacelor informatice şi a inter-netului pentru promovare, infor-mare şi rezervări.

EFORTURI CONJUGATE PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI VÂLCEAN

O primă activitate a proiectului Regio a constat în realizarea unui portal web cu informaţii despre tu-rismul vâlcean. Într-o a doua etapă, au fost realizate ghiduri turistice, al-bume, materiale informative, hărţi turistice, cărţi poştale, ilustrate, afi şe, bannere şi panouri publici-tare. O mare parte din aceste ma-

teriale tipărite au fost distribuite în cadrul târgurilor de turism şi eveni-mentelor locale şi regionale la care Consiliul Judeţean Vâlcea a partici-pat. Este vorba despre 11 târguri, serbări folclorice sau festivaluri or-ganizate în judeţul Vâlcea sau în alte judeţe ale ţării, dar şi despre 10 târguri de turism/evenimente cu caracter naţional. O altă activi-tate a proiectului a constat în re-alizarea unui fi lm turistic de pre-zentare a judeţului Vâlcea realizat pe suport electronic în 100 de copii. Produsele turistice promovate prin intermediul materialelor realizate în cadrul proiectului sunt: Festiva-lul internaţional Cocoşul de Hurez, Traseul cultural-religios, care in-clude Mănăstirea Cozia – Muzeul

Trovanţilor – Peştera Liliecilor – Mănăstirea Arnota – Mănăstirea Bistriţa – Mănăstirea Hurezi (monu-ment UNESCO) – Mănăstirea Govora. De asemenea, au fost intens promo-vate produse precum apele balne a-re, recunoscute pe plan european, de la Băile Olăneşti, Băile Govora şi Călimăneşti-Căciulata. Nu în ul-timul rând, a fost promovat Festi-valul Internaţional „Cântecele Oltului”, Învârtita Dorului, Flori le Govo rei, Târgul Internaţional al ţiganilor, Festivalul de interpre-tare instrumentală „Lăutarul“.

Portalul web al proiectului poate fi vizitat la http://www.valcea-infoturism.ro

Regio în RomâniaPromovare turistică

Trovanţilor – Peştera Liliecilor –

Se estimeazã cã numãrul de

turiºti care vor vizita judeþul Vâlcea în

2012 va creºte cu

15%

Page 20: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro20

Staţiune cu tradiţie

Regio în România

STAŢIUNEA AMARA, SITUATĂ LA DOI KILOMETRI DE ORAŞUL IALOMIŢEAN

CU ACELAŞI NUME, ESTE UNA DINTRE CELE MAI CUNOSCUTE ŞI APRECIATE DESTINAŢII PENTRU TURISMUL BALNEAR DIN ROMÂNIA. ATRACŢIA PRINCIPALĂ ESTE NĂMOLUL TERAPEUTIC FOLOSIT ÎN DIFERITE PROCEDURI MEDICALE DE RECUPERARE.

În ciuda potenţialului şi recu noaş-terii sale, staţiunea a avut, după 1989, acelaşi parcurs ca majoritatea destinaţiilor de turism balnear din România, ceea ce a contribuit la o scădere dramatică a numărului de turişti care o vizitează. Totuşi, în

2008, autorităţile locale din Amara au pus la punct o strategie denumită „Dezvoltarea Turismului Balnear în Staţiunea Amara”, proiectată pe o perioadă de 10 ani şi menită să revi-talizeze turismul din staţiune. Prin această strategie, administraţia locală îşi propune să aloce, per-manent şi constant, fonduri pentru activităţi de dezvoltare, întreţinere, informare şi publicitate pentru sec-torul de turism balnear.

REABILITAREA PARCULUI, O INVESTIŢIE DE PESTE 17,5 MILIOANE DE LEI

În strânsă concordanţă cu obiec-tivele fi xate prin această strategie, Primăria oraşului Amara a iniţiat, în 2008, un proiect pentru reabili-tarea parcului balnear din staţiune. Cererea de fi nanţare a fost gândită aşa încât investiţia să ofere conti-nuitate lucrărilor de infrastructură de utilitate publică, deja existente sau afl ate în curs de realizare.

Proiectul cu o valoare totală de peste 17,5 milioane de lei, din care apro ximativ 13 milioane de lei reprezintă fi nanţare nerambursabilă prin programul Regio, a primit undă verde în decembrie 2009, când a fost semnat contractul de fi nanţare. Lucrările propuse de autorităţile locale au vizat reorganizarea circulaţiei în spaţiul natural al par-cului, modernizarea şi extinderea căilor de acces, amenajarea unor locuri de agrement, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. În mod etapizat, au fost refăcute şi asfal-tate vechile alei, dar au fost proiec-tate şi amenajate şi unele noi, s-au realizat o serie de piaţete, s-a înlo-cuit mobilierul specifi c, s-au derulat lucrări de amenajare peisagistică şi s-a refăcut perdeaua de protecţie din jurul lacului. Investiţia a avut, totodată, în ve-dere, extinderea reţelei de iluminat public şi amenajarea unor terenuri de tenis şi volei, precum şi a unor

2008 t ităţil l l di A

13milioane de lei, finanþare

nerambursabilã pentru Amara

Elena OCEANU

LA AMARA (JUD. IALOMIŢA), TURIŞTII SUNT ÎNTÂMPINAŢI DE UN PARC BALNEAR COMPLET REABILITAT

Page 21: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 21

Atractivitate turistică

spaţii de joacă. Pe lângă aceste lucrări, prin proiectul Regio au fost achiziţionate utilaje şi ustensile pentru întreţinerea parcului, a fost angajat şi pregătit personalul ad-ministrativ.

UN OBIECTIV REDAT CIRCUITULUI TURISTIC

Proiectul Regio implementat în staţiunea Amara s-a dorit a fi un instrument de revitalizare a turis-mului balnear practicat în oraşul ialomiţean. Staţiunea, aşa cum este ea în prezent, se confruntă cu un paradox. Benefi ciile terapeutice sunt cunoscute şi se bucură de o largă apreciere, dar acestea vin în contradicţie cu baza materială a staţiunii. Dotările şi amenajările s-au deteriorat în timp, iar din punct de vedere economic, zona nu este dezvoltată. Staţiunea balneară are posibilitatea de a reveni în circui-tul turistic permanent dar, pentru realizarea acestui obiectiv, este ne-

voie de proiecte care să contribuie

la sporirea atractivităţii turistice,

la revitalizarea economiei locale şi

la promovarea zonei ca destinaţie

turistică. Investiţia Regio pentru

modernizarea parcului balnear a

atins toate aceste obiective, dar este necesar ca dezvoltarea staţiunii să continue cu pro iecte similare.

Pentru dezvoltarea şi valorifi ca rea potenţialului turistic al staţiunii Amara, Ministerul Dezvoltării Regi-onale şi Turismului mai fi nanţează lucrări de reabilitare şi moderniza-re a infrastructurii de transport, atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat, investiţii pen-tru extinderea reţelei de alimenta-re cu apă şi completarea sistemu-lui de epurare, precum şi realiza-rea unui proiect de promovare a staţiunii.

Localitatea Amara a căpătat statutul de staţiune balneară în anul 1937.

Tratamentul balnear din staţiunea Amara este benefi c pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiuni şi/sau sechele post-traumatice, afecţiuni neurologice periferice.

Apa lacului Amara are un conţinut ridicat de sulfat, de clorură de sodium şi de magneziu.

Lacul Amara are o lungime de 4 kilometri şi conţine apă sărată provenită din izvoare subterane.

Temperatura din zona oraşului Amara se înscrie în media anuală de 22 de grade Celsius.

Regio în RomâniaŞ aţi că...

Page 22: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.ro22

Istorie şi turism

*MEUSAC – „Comitetul maltez pentru UE - Conducere şi Acţiune” este o instituţie publică responsabilă de procesul de consultare a ordinelor şi a legislaţiei între instituţiile Guvernului, partidele politice şi societatea civilă, care acordă asistenţă gratuită ONG-urilor şi Consiliilor Locale pentru obţinerea Fondurilor Europene. De asemenea, MEUSAC furnizează informaţii publicului larg despre metode şi oportunităţi de a obţine fonduri UE.

Bani europeni în Uniunea Europeană

FUNDAŢIA WIRT ARTNA (TRUSTUL PENTRU PATRIMONIU MALTA) ESTE

O ORGANIZAŢIE NEGUVERNAMENTALĂ BAZATĂ PE VOLUNTARIAT, CARE ACŢIONEAZĂ ÎN DOMENIUL CONSERVĂRII OBIECTIVELOR DE PATRIMONIU.

Fundaţia Fundaţia se ocupă de identifica-se ocupă de identifica-rea clădirilor rea clădirilor şi siturilor cu rol im-şi siturilor cu rol im-portant în istoria Maltei, deschise portant în istoria Maltei, deschise publicului larg. MEUSAC* este publicului larg. MEUSAC* este instituţia care ajută ONG-urile la instituţia care ajută ONG-urile la identificarea posibilelor surse de identificarea posibilelor surse de cofinanţare pentru reabilitarea cofinanţare pentru reabilitarea şi transformarea obiectivelor de şi transformarea obiectivelor de patrimoniu. Primele clădiri care patrimoniu. Primele clădiri care au beneficiat de fonduri europene au beneficiat de fonduri europene pentru restaurare, în Malta, sunt pentru restaurare, în Malta, sunt amplasamentul folosit de Garda amplasamentul folosit de Garda de Onoare din La Valetta şi Poar-de Onoare din La Valetta şi Poar-ta Notre Dame din Vittoriosa. Pen-ta Notre Dame din Vittoriosa. Pen-tru reabilitarea acestor obiective, tru reabilitarea acestor obiective, Wirt Artna a primit 2,3 milioane Wirt Artna a primit 2,3 milioane de euro din fonduri europene, în de euro din fonduri europene, în cadrul unor proiecte programate cadrul unor proiecte programate să se desfăşoare să se desfăşoare în perioada 2010-în perioada 2010-2012. 2012. Garda de onoare din La ValettaGarda de onoare din La Valetta prezintă zilnic, în fortul aflat în prezintă zilnic, în fortul aflat în interiorul Grădinilor Barraca, un interiorul Grădinilor Barraca, un ritual foarte apreciat. Publicul ritual foarte apreciat. Publicul aflat în incinta grădinilor, format aflat în incinta grădinilor, format în mare parte din turişti, este sa-în mare parte din turişti, este sa-lutat cu salve de tun care se aud lutat cu salve de tun care se aud de fiecare dată când ceasul bate de fiecare dată când ceasul bate

ora 12.00. Acest ritual se reora 12.00. Acest ritual se repetă petă zilnic încă din 2004 când a fost zilnic încă din 2004 când a fost finalizată prima restaurare şi când finalizată prima restaurare şi când a fost reluată tradiţia de secole a fost reluată tradiţia de secole din La Valetta, aceea de a anunţa din La Valetta, aceea de a anunţa anumite momente importante ale anumite momente importante ale zilei, cu salve de tun. zilei, cu salve de tun. Restaurarea amplasamentului pre -Restaurarea amplasamentului pre -supune şi înlocuirea tunurilor supune şi înlocuirea tunurilor originale cu unele în copie, astfel originale cu unele în copie, astfel

încât obiectele de artă să poată fi încât obiectele de artă să poată fi conservate. Proiectul prevede, de conservate. Proiectul prevede, de asemenea, restaurarea camerei asemenea, restaurarea camerei de artilerie, construită iniţial pen-de artilerie, construită iniţial pen-tru a fi utilizată ca pivniţă de vi-tru a fi utilizată ca pivniţă de vi-nuri. Încăperea va fi transformată nuri. Încăperea va fi transformată într-o zonă destinată publicului şi într-o zonă destinată publicului şi va găzdui câteva exponate referi-va găzdui câteva exponate referi-toare la istoria luptelor purtate în toare la istoria luptelor purtate în La Valetta. În plus, vor fi amena-La Valetta. În plus, vor fi amena-jate un spaţiu pentru proiecţii au-jate un spaţiu pentru proiecţii au-dio-vizuale, un spaţiu de expoziţie dio-vizuale, un spaţiu de expoziţie şi un magazin al muzeului. Îm-şi un magazin al muzeului. Îm-bu nătăţirile aduse sitului din La bu nătăţirile aduse sitului din La Valletta constau în instalarea unui Valletta constau în instalarea unui echipament audio wireless, un nou echipament audio wireless, un nou sistem pentru traducere şi o nouă sistem pentru traducere şi o nouă schemă de iluminare, care să facă schemă de iluminare, care să facă din acest obiectiv unul eficient şi din acest obiectiv unul eficient şi durabil în ceea ce priveşte con-durabil în ceea ce priveşte con-sumul de energie. sumul de energie. Poarta Notre Dame Poarta Notre Dame a fost cons-a fost cons-truită în 1675 de Prinţul şi Marele truită în 1675 de Prinţul şi Marele Maestru al Ordinului Maltez, Maestru al Ordinului Maltez,

MONUMENTE ISTORICE RESTAURATE CU FONDURI EUROPENE ÎN MALTA

Cristina STERIAN

Amplasamentul Gărzii de Onoare din La Valetta şi Poarta Notre Dame din Vittoriosa au primit fi nanţare pentru restaurare

Page 23: Revista Regio nr. 11

23

Sit natural

Bani europeni în Uniunea Europeană

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011

ZAANSE SCHANS ESTE UNA DIN CELE 10 DESTINAŢII TURISTICE DE TOP

DIN OLANDA. CASELE TRADIŢIONALE VOPSITE ÎN VERDE, MAGAZINELE VECHI ŞI MORILE DE VÂNT DIN ACEASTĂ REGIUNE ÎŢI CREAZĂ SENZAŢIA CĂ TE-AI ÎNTORS ÎN TIMP, ÎN SECOLUL AL XII-LEA SAU AL XIII-LEA.

FFascinant este faptul că nu avem ascinant este faptul că nu avem de-a face cu un muzeu în aer liber, de-a face cu un muzeu în aer liber, ci cu o regiune plină de viaţă şi cu-ci cu o regiune plină de viaţă şi cu-loare, cu un mod de viaţă auten-loare, cu un mod de viaţă auten-tic. Regiunea Zaane Schans oferă tic. Regiunea Zaane Schans oferă o privelişte magnifică a vieţii co-o privelişte magnifică a vieţii co-tidiene aşa cum era ea înainte tidiene aşa cum era ea înainte de revoluţia industrială. Ampla-de revoluţia industrială. Ampla-sarea originală a fost făcută fără sarea originală a fost făcută fără un proiect prealabil care să faci-un proiect prealabil care să faci-liteze accesul sutelor de turiştiliteze accesul sutelor de turişti, ,

ce ajung în zonă cu mijloacele ce ajung în zonă cu mijloacele de transoprt în comun sau pe jos. de transoprt în comun sau pe jos. Deloc surprinzător, aspectul şi di-Deloc surprinzător, aspectul şi di-mensiunile drumurilor din zonă nu mensiunile drumurilor din zonă nu au luat în considerare creşterea au luat în considerare creşterea populaţiei şi construirea unor noi populaţiei şi construirea unor noi imobile, la momentul construirii imobile, la momentul construirii parcării şi Muzeului Zaans. parcării şi Muzeului Zaans.

MAI MULTE ATRACŢII PENTRU PUBLIC

Ca să îi încurajeze pe turişti să Ca să îi încurajeze pe turişti să zăbovească mai mult în Zaanse zăbovească mai mult în Zaanse Schans, iniţiatorii proiectului s-au Schans, iniţiatorii proiectului s-au gândit că trebuie să creeze clădiri gândit că trebuie să creeze clădiri şi produse mai atrăgătoare pentru şi produse mai atrăgătoare pentru

Fra Nicolas Cotoner, ca poartă Fra Nicolas Cotoner, ca poartă principală a oraşului Cottonera. principală a oraşului Cottonera. Construcţia este compusă din Construcţia este compusă din aproape 9 km de fortificaţii care aproape 9 km de fortificaţii care înconjoară cele trei oraşe princi-înconjoară cele trei oraşe princi-pale ale Maltei - Vittoriosa, Sen-pale ale Maltei - Vittoriosa, Sen-glea şi Cospicua. Este de departe glea şi Cospicua. Este de departe cea mai impunătoare şi frumoasă cea mai impunătoare şi frumoasă construcţie, între porţile vechi de construcţie, între porţile vechi de secole, care încă dăinuie pe insulă. secole, care încă dăinuie pe insulă. Poarta Notre Dame este construită Poarta Notre Dame este construită pe cinci nivele, ceea ce face ca ea pe cinci nivele, ceea ce face ca ea să fie cea mai înaltă construcţie să fie cea mai înaltă construcţie din regiune. De pe terasă şi din regiune. De pe terasă şi acoperiş, turiştii pot admira in-acoperiş, turiştii pot admira in-sula în toate direcţiile. Poarta îşi sula în toate direcţiile. Poarta îşi păstrează încă grandoarea de altă păstrează încă grandoarea de altă dată. Este o perlă arhitecturală dată. Este o perlă arhitecturală fără egal şi face parte din Muzeul fără egal şi face parte din Muzeul

„Malta în lupt㔄Malta în luptă”, sit inclus în , sit inclus în acest proiect. Reabilitarea Porţii acest proiect. Reabilitarea Porţii Notre Dame presupune redeschi-Notre Dame presupune redeschi-derea Portului Cullis şi restaura-derea Portului Cullis şi restaura-rea tencuielii porţii şi a pivniţelor. rea tencuielii porţii şi a pivniţelor. Cele din urmă vor fi transformate Cele din urmă vor fi transformate pentru a servi unui centru turis-pentru a servi unui centru turis-tic care va dispune de o zonă au-tic care va dispune de o zonă au-dio-video, o cameră obscură şi o dio-video, o cameră obscură şi o zonă pentru expoziţii. Magazinul zonă pentru expoziţii. Magazinul muzeului şi serviciul de aprovizio-muzeului şi serviciul de aprovizio-nare vor funcţiona în spaţiul astfel nare vor funcţiona în spaţiul astfel transformat. Pe lângă cosmetiza-transformat. Pe lângă cosmetiza-rea părţilor exterioare şi monta-rea părţilor exterioare şi monta-rea unor balustrade de siguranţă, rea unor balustrade de siguranţă, vor mai fi introduse şi noi scheme vor mai fi introduse şi noi scheme de iluminat şi un sistem de secu-de iluminat şi un sistem de secu-ritate cu camere de supraveghe-ritate cu camere de supraveghe-re, un ascensor şi o platformă re, un ascensor şi o platformă

pentru vizionare încorporată ca o pentru vizionare încorporată ca o terasă în acoperiş. Muzeulterasă în acoperiş. Muzeul „Malta „Malta în luptă”în luptă” care funcţionează deja care funcţionează deja în încăperile Notre Dame, este, în încăperile Notre Dame, este, de asemenea, inclus în proiect. de asemenea, inclus în proiect. Intervenţiile prevăzute pentru Intervenţiile prevăzute pentru acest obiectiv cuprind restaura-acest obiectiv cuprind restaura-rea încăperilor din Couvre Porte rea încăperilor din Couvre Porte (partea de la intrare) şi conversia (partea de la intrare) şi conversia lor, în aşa fel încât să se îmbine lor, în aşa fel încât să se îmbine cu extinderea centrului pentru cu extinderea centrului pentru turişti, care va arăta istoria fron-turişti, care va arăta istoria fron-tului de luptă La Valletta din tim-tului de luptă La Valletta din tim-pul celui de-al doilea Război Mon-pul celui de-al doilea Război Mon-dial. Accesul facil şi reabilitarea dial. Accesul facil şi reabilitarea prevăzută în proiect vor face ca prevăzută în proiect vor face ca aceste două obiective turistice, aceste două obiective turistice, cele mai importante din Malta, să cele mai importante din Malta, să fie mai atractive pentru turişti. fie mai atractive pentru turişti.

EUROPA PARTICIPĂ LA DEZVOLTAREA TURISMULUIÎN ZAANSE SCHANS, OLANDA

Cristina STERIAN

Page 24: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro24

Tradiţie şi inovaţie

Bani europeni în Uniunea Europeană

un public un public ţintă mai larg. În acest ţintă mai larg. În acest fel, regiunea putea contribui la fel, regiunea putea contribui la dezvoltarea turismului, dând ast-dezvoltarea turismului, dând ast-fel un impuls dezvoltării econo-fel un impuls dezvoltării econo-miei locale. Proiectul a fost iniţiat miei locale. Proiectul a fost iniţiat în cadrul unui parteneriat între în cadrul unui parteneriat între Fundaţia Zaanse Schans, Consiliul Fundaţia Zaanse Schans, Consiliul Municipal Zaanstad şi Provincia Municipal Zaanstad şi Provincia Olanda de Nord. Valoarea totală a Olanda de Nord. Valoarea totală a proiec tului este de 4,07 milioane proiec tului este de 4,07 milioane de euro, din care peste 880.000 de euro, din care peste 880.000 de euro reprezintă contribuţia de euro reprezintă contribuţia Fondului European pentru Dez-Fondului European pentru Dez-voltare Regională. Demarată la voltare Regională. Demarată la 1 ianuarie 2009, implementarea 1 ianuarie 2009, implementarea proiectului urmează să se încheie proiectului urmează să se încheie în vara anului 2012. în vara anului 2012. Îmbunătăţirile constau, printre Îmbunătăţirile constau, printre altele, în renovarea şi inovarea altele, în renovarea şi inovarea facilităţilor existente, cum ar fi facilităţilor existente, cum ar fi debarcaderul, care a fost transfor-debarcaderul, care a fost transfor-mat într-o dogărie (atelier în care mat într-o dogărie (atelier în care se confecţionează butoaie). De se confecţionează butoaie). De ase menea, se pune accent pe crea-ase menea, se pune accent pe crea-rea unor noi oportunităţi de recre-rea unor noi oportunităţi de recre-ere, pe lângă cele existente. Nu în ere, pe lângă cele existente. Nu în ultimul rând, proiectul urmăreştultimul rând, proiectul urmăreşte e creareacrearea unor căi noi de acces şi unor căi noi de acces şi

marcarea unor căi navigabile. În marcarea unor căi navigabile. În Kalverpolder, de exemplu, vor fi Kalverpolder, de exemplu, vor fi construite un pavilion de acces construite un pavilion de acces şi spaţii de joacă pentru copii. şi spaţii de joacă pentru copii. Printre facilităţile realizate până Printre facilităţile realizate până acum sunt croazierele pe râu, dar acum sunt croazierele pe râu, dar şi muzeul – distilerie, unde turiştii şi muzeul – distilerie, unde turiştii pot urmări olandezi care lucrează pot urmări olandezi care lucrează la distilarea alcoolului printr-un la distilarea alcoolului printr-un procedeu vechi de 150 de ani. procedeu vechi de 150 de ani. Planurile de marketing bine defi-Planurile de marketing bine defi-nite ar putea să îmbunătăţească nite ar putea să îmbunătăţească semnificativ profilul internaţional semnificativ profilul internaţional al regial regiunii. unii.

ACCENT PE TRADIŢIE

În Zaanse Schans, graţie proiec-În Zaanse Schans, graţie proiec-tului, au fost înfiinţate atelie-tului, au fost înfiinţate atelie-re de meşteşuguri şi magazine. re de meşteşuguri şi magazine. Meşteşugarii încă îşi câştigă traiul Meşteşugarii încă îşi câştigă traiul din aceste meserii în fiecare zi în din aceste meserii în fiecare zi în Zaanse Schans. Într-o atmosferă Zaanse Schans. Într-o atmosferă care te duce înapoi în timp cu care te duce înapoi în timp cu câteva sute de ani, îi găsim pe câteva sute de ani, îi găsim pe olandezii pricepuţi lucrând în olandezii pricepuţi lucrând în morile tradiţionale situate pe morile tradiţionale situate pe mar ginea râului Zaan. mar ginea râului Zaan.

Este vorba despre două mori pentru Este vorba despre două mori pentru ulei, una pentru muştar, alta pen-ulei, una pentru muştar, alta pen-tru vopsea şi două pentru joagăr. tru vopsea şi două pentru joagăr. Regiunea turistică olandeză este, Regiunea turistică olandeză este, de asemenea, un loc perfect unde de asemenea, un loc perfect unde se pot vedea îndeletnicirile an-se pot vedea îndeletnicirile an-cestrale, cum ar fi confecţionarea cestrale, cum ar fi confecţionarea pantofilor de lemn, a brânzei sau pantofilor de lemn, a brânzei sau a vaselor cosi torite. Toate aceste a vaselor cosi torite. Toate aceste tehnici vechi de sute de ani sunt tehnici vechi de sute de ani sunt prezentate de-a lungul râului prezentate de-a lungul râului Zaans. Turiştii pot fi martori şi la Zaans. Turiştii pot fi martori şi la producerea uleiului de alune sau a producerea uleiului de alune sau a pigmenţilor pentru vopsea. O altă pigmenţilor pentru vopsea. O altă îndeletni cire veche de secole, se îndeletni cire veche de secole, se poate observa într-o casă din 1658 poate observa într-o casă din 1658 care a aparţinut unui brutar. Casa care a aparţinut unui brutar. Casa are încă un cuptor original în care are încă un cuptor original în care se făceau turtă dulce şi alte dulciuri se făceau turtă dulce şi alte dulciuri tradiţionale. tradiţionale.

www.zaanseschansmuseum.nl

Pentru mai multedetalii, sunteţi invitaţi să accesaţi pagina de internet a regiunii turistice Zaanse Schans:

Page 25: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 25

Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected]: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: [email protected]

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi [email protected]: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi [email protected]: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: [email protected]: www.adrbi.rowww.regioadrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 018Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

BRAN, ROMÂNIA, 6 DECEMBRIE 2011 - 7 IANUARIE 2012„Magia sărbătorilor de iarnă”, festival de de colinde şi obiceiuri de iarnă.

Evenimentul va crea atmosfera unui Crăciun tradiţional. În programul manifestărilor sunt incluse o serbare folclorică de cântec şi joc românesc, organizarea unui Crăciun tradiţional la Bran, concert de colinde şi dansuri populare. Vor participa formaţii artistice, coruri, cete de colindători, ansambluri folclorice şi dansatori mascaţi din Bran. Spectacolul îşi propune să promoveze măiestria artiştilor, bogăţia şi varietatea folclorului din zonă, frumuseţea şi originalitatea costumelor şi a măştilor, autenticitatea obiceiurilor locului. Turiştii vor colinda alături de artişti.

FRANKFURT, GERMANIA, 12 IANUARIE 2012Reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale (BCE), urmată de o conferinţă de presă

În cadrul acestei reuniuni, Consiliul Guvernatorilor BCE urmează să adopte deciziile privind politica monetară pentru zona euro. Imediat după întrunire, preşedintele Băncii Centrale Europene va explica deciziile, în cadrul unei conferinţe de presă. Transcrierea conferinţei va fi publicată pe site-ul Băncii Centrale Europene (www.ecb.int). Încă din anul 2001 s-a stabilit ca orientarea de politică monetară a BCE să fi e decisă de către Consiliul Guvernatorilor, la această primă reuniune care are loc la începutul fi ecărui an. În cursul acestei şedinţe se decid ratele dobânzilor reprezentative ale BCE. Dacă se impune, Consiliul Guvernatorilor poate reevalua, ulterior, orientarea politicii monetare şi poate decide modifi carea ratelor dobânzilor, în orice moment, indiferent de calendarul stabilit.

BERLIN, GERMANIA, 20-29 IANUARIE 2012Participarea înalţilor reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE) la Săptămâna Internaţională Verde, cu scopul de a promova noutăţile Politicii Agricole Comune (PAC)

În prezent, Politica Agricolă Comună este pe cale să fi e revizuită. Sistemele vechi fac loc unora noi, ecologice, care îi vor ajuta pe agricultori şi zonele rurale să facă faţă provocărilor viitorului. Pentru a clarifi ca modul în care afacerile, mediul sau starea alimentelor vor fi afectate de noile modifi cări propuse, experţii CE, prezenţi la eveniment, vor oferi răspunsurile necesare. 2012 este, de asemenea, un an special, pentru Politica Agricolă Comună. Este momentul celebrării, pentru că PAC este de 50 de ani în serviciul europenilor. Cu acest prilej, va fi organizat un eveniment de lansare, la standul UE, pentru a marca cei 50 de ani de Politică Agricolă Comună. Vor avea loc dezbateri cu înalţi ofi ciali, responsabili pentru PAC, se vor face demonstraţii de artă culinară cu produse de calitate, se vor aplica chestionare, participanţii urmând să fi e premiaţi. Săptămâna Internaţională Verde este o expoziţie internaţională cu prezentări de produse alimentare, agricole, horticole şi industriale. Acest eveniment este unul cu tradiţie, înfi inţat în anul 1926, şi constituie un prilej, pentru participanţi, de a-şi testa produsele.

Page 26: Revista Regio nr. 11

www.inforegio.rowww.inforegio.ro26

Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe [email protected], noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

Sursa: http://www.openeurope.org.uk

C cu finanţare europeană

E (U) DE CALITATE În perioada iulie 2007 - iunie 2008, UE a fi nanţat un proiect menit să răspundă întrebărilor: „Cât este de folositoare Uniunea Europeană pentru femei?” şi „Care sunt aşteptările şi nevoile femeilor faţă de UE?”. Aceasta a însemnat instituirea a 11 „E(U)quality cafenele de discuţii” în diferite oraşe din Austria, Slovacia şi Germania, cu scopul de a oferi femeilor „posibilitatea de a se apropia de UE (pe care ele o consideră ca fi ind un concept foarte abstract), de a întreba ce le poate oferi UE, ce aşteptări au de la UE şi modul în care se pot implica”.

„BAR IRLANDEZ” ŞI „BEACH CLUB” PE GIBRALTAR Firma Lord Nelson Ltd. din Gibraltar a primit 145,422 £ din Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul proiectului numit „Bar irlandez”. Gemenii Andy si John Hunter, care deţin Lord Nelson Ltd., sunt şi proprietarii a patru baruri diferite în Gibraltar, cu tematică irlandeză – pub-urile O’Reilly, care au fost deschise în ziua de Sf. Patrick din 2009. Alte proiecte fi nanţate în Gibraltar includ „Restaurantul Sporting”, deţinut de KOP Limited şi „Beach Club”, deţinut de Jazz Nights Ltd., care au primit 80.000 £ şi, respectiv, 114,000 £ din fonduri europene.

CARAVANA DANSULUI EUROPEAN Comisia Europeană a fi nanţat proiectul „Caravana dansului european” - un proiect descris ca o „extravagantă călătorie a dansului, care preia cea mai bună muzică şi cele mai bune dansuri tradiţionale de la opt popoare europene”. Caravana se derulează pe teritoriul celor opt state. Proiectul a fost descris ca fi ind încă o demonstraţie a efectelor puternice ale succesului interculturalităţii.

400,000 DE EURO PENTRU PORTRETE FĂCUTE DE COPII PENTRU COPII ÎN NUMELE CETĂŢENIEI EUROPENE „Alter Ego” este un concurs de artă care se desfăşoară în cel puţin 22 de ţări ale Uniunii Europene. Scopul proiectului, care a utilizat 400.000 de euro din fonduri europene, este acela de a încuraja tinerii cu vârste între 14 şi 18 ani să „exploreze identităţi diferite, prin crearea unui portret dublu” - un autoportret şi portretul unui copil dintr-un mediu cultural diferit. Concursul este destinat „creşterii gradului de conştientizare a tuturor celor care trăiesc în UE, în special a tinerilor, cu privire la importanţa dezvoltării unei cetăţenii europene active.”

â

UE, ce aşteptări şi modul ot

interculturalităţii.

Page 27: Revista Regio nr. 11

DECEMBRIEDECEMBRIE 2011 2011 27

2,3 MILIOANE € PENTRU

CAMPANIA MTV „EUROPA,

MĂ AUZI?” În perioada

premergătoare alegerilor

europene din iunie 2009,

Comisarul european

al Comunicării, Margot

Wallström, a anunţat

lansarea unei campanii,

care viza grupul de vârstă

18-24 ani, cu scopul de

a creşte participarea la

alegeri. Campania MTV, cu

un buget de 2,3 milioane

de euro, a culminat, la 30

aprilie, cu participarea

tinerilor din oraşe europene

la un concert unde au

strigat: „Europa, mă auzi?”

Printre artiştii invitaţi să

susţină strigătul tinerilor au

fost grupul Depeche Mode

şi cântăreţul italian Tiziano

Ferro. Impactul scăzut

al acestei campanii s-a

refl ectat şi în rata scăzută

de participare la alegeri,

respectiv 43%.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiMinisterul Dezvoltării Regionale şi Turismuluişişi

Autoritatea de Management a Regio – Autoritatea de Management a Regio – Programul Operaţional Regional Programul Operaţional Regional

urează tuturor colaboratorilor urează tuturor colaboratorilor şi benefi ciarilor şi benefi ciarilor

SÃRBÃTORI FERICITE !SÃRBÃTORI FERICITE !

Page 28: Revista Regio nr. 11

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: decembrie 2011


Recommended