Revista Presei/Noiembrie... · Web viewS-au cerut totodata lamuriri, spun sursele, cu privire la...

15.11.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI15 noiembrie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

15.11.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 4

Hidroelectrica cere în instanţă suspendarea deciziei CCIR de anulare a avizelor de forţă majoră.................................................................................................................4Afacerea “Apa de izvor”...............................................................................................5Teme internaționale.....................................................................................................8Canicula, seceta sau inundaţiile vor deveni mult mai frecvente pe viitor....................8Iată sistemul de irigaţii care ar putea combatere seceta...........................................10

PRESA LOCALĂ........................................................................................................11

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................11SURSE - SEDINTA BPN - Liderii PDL au cerut explicatii despre suspiciunile DNA la adresa lui Mircea Man...............................................................................................11Man comentează noul său dosar de la DNA..............................................................12Malurile lacului Varsolt au fost ecologizate...............................................................12Teme similare.............................................................................................................13SECETA - 87.000 de litri de apa menajera au ajuns in fanatanile maramuresenilor din noua localitati............................................................................................................ 13

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................................14SIBIU 100% - Curăţarea lacului Sadu II ne va costa miliarde de lei.............................14Teme de mediu...........................................................................................................16Staţie nouă de epurare a apelor uzate, la Feldioara..................................................16

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI...............................................................17Bătălia pentru apă: Dacă nu este reparat, barajul Leşu pierde jumătate din apa necesară Oradei.........................................................................................................17Proiectul Crisului Repede, in disectie.........................................................................20Santier in dispretul avizelor........................................................................................20

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................21Darea de seamă al ministrului....................................................................................21Teme de mediu...........................................................................................................22

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

15.11.2011

Amenzi pentru proprietarii terenurilor contaminate de la Turda..............................22Roşia Montană ar putea deveni un motor al economiei româneşti...........................25

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD.....................................................26Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va realiza hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad...............................................................26Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad va realiza harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut - Barlad..............................................................27Hărţi de risc pentru prevenirea inundaţiilor...............................................................28Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va realiza harţi de hazard si risc la inundaţii in bazinul hidrografic Prut - Bârlad..............................................................28Hărţi de hazard şi risc de inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad.....................30Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va realiza harţi de hazard si risc la inundaţii in bazinul hidrografic Prut - Bârlad..............................................................30Vom avea harti de hazard si risc la inundatii..............................................................32Cei de la „Apele Române” fac hărţi de risc de inundaţii în bazinul Prut-Bârlad.........33Apele Române vor cheltui patru milioane de euro pentru hărţile de risc la inundaţii pe râurile Prut şi Bârlad..............................................................................................34Se pregatesc harti de risc la inundatiile Prutului........................................................35Vom avea harti de hazard si risc la inundatii..............................................................35Strategii de apărare împotriva inundaţiilor de tot râsul la Iaşi...................................36Proiect pentru prevenirea inundatiilor la Iasi.............................................................37DEZVĂLUIRI Mafia balastului, stăpână pe albia Siretului. A fost confiscat pietriş de un milion de euro............................................................................................................37Seceta îi lasă pe vasluieni fără apă.............................................................................40Teme similare.............................................................................................................41ANM: Rezerva de umiditate din sol, satisfăcătoare în majoritatea zonelor de cultură în această perioadă....................................................................................................41

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................42Teme similare.............................................................................................................42Seceta i-a lăsat pe oameni fără apă în fântâni...........................................................42

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

15.11.2011

Compania franceză Filasa începe investiţiile în construcţia a 11 parcuri eoliene.......44ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................44

Apele Banatului scad dramatic din cauza secetei.......................................................44Teme de mediu...........................................................................................................46GEC NERA, premiat pentru activitatea sa...................................................................46Teme similare.............................................................................................................47Taxă pentru excavări..................................................................................................47

PRESA CENTRALĂ

Hidroelectrica cere în instanţă suspendarea deciziei CCIR de anulare a avizelor de forţă majorăPreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a retras avizele de forţă majoră instituite ca urmare a scăderii debitelor Dunării în cazul contractelor comerciale încheiate de Hidroelectrica, acţiune împotriva căreia compania a depus, vineri, o plângere prin care susţine că s-a dispus în mod nelegal şi abuziv retragerea Avizului de Existenţă a Cazului de Forţă Majoră. Potrivit unui comunicat al Hidroelectrica, citat de Agerpres, conducerea companiei a depus la Curtea de Apel de pe lângă Tribunalul Bucureşti o cerere de suspendare a executării Rezoluţiei Biroului de Conducere al CCIR, prin care a fost declarat nul avizul de existenţă a cazului de forţă majoră eliberat în 27 septembrie 2011 pe baza situaţiei obiective generate de existenţa secetei excesive şi a hidraulicităţii extrem de reduse. „Pentru a putea rezolva favorabil, în numai 24 de ore, cererea depusă de o anumită companie, Biroul de Conducere al CCIR a depăşit orice limită şi a invocat drept motiv pentru retragerea avizului faptul că directorul Direcţiei Drept şi Legislaţie a CCIR nu avea drept de semnătură”, se menţionează în comunicatul Hidroelectrica. În 21 septembrie 2011, Hidroelectrica SA a solicitat CCIR recunoaşterea situaţiei de forţă majoră pentru toate contractele comerciale aflate în derulare, în conformitate cu dispoziţiile legale, cerere justificată de seceta excesivă la nivelul trimestrelor III şi IV ale anului 2011. Conform Hidroelectrica, cererea a fost însoţită de date oficiale furnizate de către Administraţia Naţională Apele Române, Institutul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

15.11.2011

Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor. În deplină conformitate cu legislaţia în vigoare, Camera de Comerţ şi Industrie a României a emis Avizele de existenţă solicitate de către Hidroelectrica, printre care şi Avizul nr. 1240/27.09.2011, care poartă atât ştampila Camerei de Comerţ, cât şi semnătura unei persoane din conducerea executivă a Camerei, respectiv directorul Direcţiei Drept şi Legislaţie, existând în acest fel o prezumţie absolută de legalitate a actului administrativ, prezumţie pe care se întemeiază siguranţa circuitului civil, arată comunicatul Hidroelectrica. Începând cu luna septembrie 2011, deficitul hidrologic sever s-a accentuat atât pe râurile interioare, cât şi pe fluviul Dunărea. Pentru lunile de toamnă şi iarnă, conform estimărilor INH, valorile debitelor medii afluente vor fi cuprinse între 40-50% din valorile normale lunare pentru râurile interioare şi între 50-60% pentru Dunăre.Conducerea Hidroelectrica susţine că nerecunoaşterea situaţiei de forţă majoră este de natură a aduce grave prejudicii patrimoniale societăţii./Puterea, http://www.puterea.ro/articol/hidroelectrica_cere_in_instanta_suspendarea_deciziei_ccir_de_anulare_a_aviz

Afacerea “Apa de izvor”Primăria Măneciu, prin edilul Ştefan Lupu, a cerut în luna septembrie 2011 Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva să respingă documentaţia depusă de firmele Professional Management&Consulting Services SRL (PM&CS) şi „Cumpăna 93 SRL” prin care solicitau un schimb de terenuri în urma căruia ar fi obţinut izvorul Caprei din staţiunea Cheia, care aparţine de comuna Măneciu. Lupu îşi baza cererea pe o sesizare a „unui număr mare de cetăţeni şi societăţi comerciale din Cheia” şi a faptului că izvorul cu pricina însemna 60% din apa necesară comunei. Locuitorii la care făcea referire Lupu fac parte din Asociaţia „Comunitate Cheia” care ameninţa că blochează DN1A şi că va acţiona în judecată Romsilva dacă îşi va da acceptul pentru cele două firme. Interesant este că la adresa formulată de Lupu, cei de la Romsilva au răspuns, în octombrie, că la ei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

http://www.puterea.ro/articol/hidroelectrica_cere_in_instanta_suspendarea_deciziei_ccir_de_anulare_a_aviz

http://www.puterea.ro/articol/hidroelectrica_cere_in_instanta_suspendarea_deciziei_ccir_de_anulare_a_aviz

15.11.2011

„nu se află în analiză nici o documentaţie privind scoaterea din fondul forestier naţional depusă de vreuna din firmele enumerate de dumneavoastră”. Mai mult, îi spun primarului: „În cazul în care nu puteţi dovedi afirmaţiile, vă solicităm să vă cereţi scuze conform uzanţelor”. Lucrurile nu stau însă chiar aşa. PM&CS s-a interesat întra-devăr de acel izvor, ba chiar a primit în 2009 acordul iniţial de a realiza captarea tocmai de la primarul Ştefan Lupu, care spunea atunci că nu are nevoie de el întrucât aprovizionează comunitatea din izvorul Valea Berii. Pentru PM&CS a urmat acceptul de la Direcţia Silvică Prahova, iar în februarie 2011 documentaţia a ajuns la Romsilva, unde cerea scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a unei suprafeţe de 0,91 hectare şi ocuparea temporară a 0,2 hectare, dar solicitarea a fost respinsă la avizare întrucât nu avea toate documentele necesare. Între timp, în august 2011, o altă firmă, Nicoltana SA din Cheia, s-a arătat interesată de perimetrul Capra-Valea Berii, în acest sens solicitând scoaterea din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,14 hectare. Documentaţia se află încă la Direcţia Silvică Prahova. În plus, potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române” în acea zonă au existat solicitări de amenajare a unor izvoare din partea Cumpăna, care au fost refuzate întrucât nu a fost depusă documentaţia tehnică de fundamentare. Cumpăna a început în luna octombrie 2011 demersuri pentru obţinerea izvorului Bratocea. Ce zic investitorii: La Nicoltana nu am putut vorbi cu nimeni pe subiect, Croitoru Tatiana, acţionar în firmă, fiind plecată în SUA, iar directoarea Julieta Tudor ne-a spus tot timpul că e în şedinţă. Croitoru deţine un complex turistic la Cheia, iar în 2004 a candidat la Primăria Sectorului 5 din Bucureşti din partea PUR, condus atunci de Dan Voiculescu. În plus, un alt membru în acţionariat, Croitoru Mihai Adrian, este membru fondator al Asociaţiei „Comunitate Cheia”. De asemenea, Nicoltana îmbuteliază şi vinde apa „Keia” pe care o captează din izvorul Zăganului din masivul Ciucaş. De la Cumpăna am aflat informaţii şi despre firma PM&CS. „Cumpăna nu a făcut demersuri pentru această sursă de apă (izvorul Caprei), dar, evident, suntem şi noi interesaţi în dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie, dar nu în acest izvor. Sorin Dănilă, acţionarul de laPM&CS, este fratele meu, dar el s-a mutat în Germania. Cumpăna s-a arătat interesată de izvorul Babeş şi am făcut demersuri în acest sens. A durat foarte mult cu autorizaţia de mediu, iar acum voiam să mai fac nişte măsurători de debite”, ne-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

15.11.2011

a declarat Florin Dănilă, acţionar la Cumpăna. Cosmin Popescu, avocatul celor de la PM&CS, ne-a declarat că firma este în continuare interesată de izvorul Caprei, de curând completând documentaţia depusă la Romsilva. Mai mult, societatea pe care o reprezintă şi-a arătat disponibilitatea de a renova pe banii ei instalaţiile de captare a apei ce aparţin primăriei Măneciu, fără a condiţiona în vreun fel obţinerea izvorului Caprei. De asemenea, firma nu a desfăşurat până acum activităţi de îmbuteliere şi vânzare a apei sau a băuturilor răcoritoare. Ce spun autorităţile: Subiectul este unul delicat, iar între timp directorul Direcţiei Silvice Prahova, Cozmin Birjaru, a plecat la Ocolul Silvic. „Nu prea ştiu despre ce este vorba, adică ştiu de discuţiile legate de izvorul Caprei, dar nu mi s-a părut a fi un scandal. Acolo lucrurile sunt cam în felul următor. O firmă (PM&CS, n.r.) a solicitat să poată să capteze un izvor, noi i-am dat primul aziv, de fapt nu aviz, ci un accept, dar acceptul nostru este de principiu, urmând ca Romsilva să hotărască mai departe. Pe urmă nu s-a mai întâmplat nimic, atâta tot. Şi Nicoltana a făcut solicitare pentru izvorul Caprei, documentaţia se găseşte în acest moment în lucru. Nu ne-am dat avizul către ei, pentru că tocmai atunci când l-au cerut au început discuţiile. În momentul acesta nu se mai întâmplă nimic, ar fi normal să se reglementeze situaţia. Nu mi-a cerut nimeni să plec de la Direcţia Silvică, dar începând de vineri, 4 noiembrie 2011 - eu lucrez în altă parte, la Ocolul Silvic. Dar nu e nici un scandal, chestiunea a fost de comun acord. Eu am făcut cererea de trecere la Ocolul Silvic şi am avut o discuţie cu directorul general Romsilva. În locul meu a fost numit Anghel Octavian”, ne-a spus Birjaru. La Romsilva situaţia e simplă, „primul venit, primul servit”, potrivit directorului general, Valerian Solovăstru: „Acolo nu s-a întâmplat nimic încă. Eu am o documentaţie, o solicitare de transmitere de teren, atât, care e în lucru. Trebuie să vă dea avizele de la Ape, de la primării, de peste tot. Acolo am văzut că este un studiu. Era o discuţie că de acolo se aprovizionează nu ştiu ce primărie, Cheia parcă, cu apă, dar ei au spus că nu consumă decât 5%. Dacă dânşii solicită ceva din terenul forestier şi sunt îndeplinite condiţiile legale, eu nu am decât să onorez solicitarea. Din partea Direcţiei Silvice s-a dat acceptul către o firmă (PM&CS, n.r.), dar de la Regie nu s-a dat nimic. Principiul este «primul venit, primul servit». În sensul că s-ar putea peste trei luni să mai vină cineva şi e evident că nu mai poate să facă nimic. La noi, să ştiţi, orice transmitere din fondul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

15.11.2011

forestier se face după ce există absolut toate avizele, toate aprobările conform legii. Abia atunci noi facem transmiterea, repet, în condiţiile legii, cu compensare, cu plăţi, cu tot. Nu noi sortăm ofertele. Noi ne dăm avizul în baza a ce trimite Direcţia Silvică, în urma a ceea ce stabileşte în Comitetul Director. Şi nici ei nu pot da aviz către două firme. Dacă primul venit îndeplineşte toate condiţiile legale, la ăla i se dă”. În ceea ce priveşte Ministerul Mediului şi Pădurilor, în grădina căruia de află Romsilva, situaţia e clară: aici nu a ajuns nici un act spre avizare. „Nivelul de competenţă pentru rezolvarea acestui caz (izvorul Caprei, n.r.) rămâne în sfera Romsilva. După ce îşi vor dai ei acordul, dă şi ministerul un aviz. Dar asta se va întâmpla când vor ajunge documentele şi la noi”, ne-a lămurit secretarul de stat, Cristian Apostol. Care e profitul: L-am întrebat pe Florin Dănilă de la Cumpăna ce costuri implică afacerea cu apă şi care este câştigul net. „Noi extragem apa de la Ştefăneştii de Jos şi mai colaborăm cu o firmă din Huedin, iar la Cumpăna avem 400 de angajaţi. Cifra de afaceri pentru anul 2010 a fost în jurul sumei de 8 milioane de euro, cu un profit net aproximativ de 150 de mii de euro. Problema este că la stat trebuie să plătim şi pe ce nu încasăm, multe firme cu care am lucrat au intrat în insolvenţă şi recuperăm greu banii sau nu îi mai vedem niciodată. Pentru anul trecut am plătit la bugetul de stat peste 7 milioane de lei prin taxe pe salarii, TVA şi alte impozite. Redevenţa pe care o plătim pentru fiecare metru cub de apă extras este foarte mică comparativ cu taxele”./Puterea, http://www.puterea.ro/articol/afacerea_apa_de_izvor1

Teme internaționale

Canicula, seceta sau inundaţiile vor deveni mult mai frecvente pe viitorEpisoadele de vreme extremă - valuri de căldură din ce în ce mai intense în Europa, secetă periodică în Africa, inundaţii din ce în ce mai devastoare pe insule - vor fi mult mai frecvente din cauza încălzirii climatice, iar diferenţele regionale se vor accentua, potrivit unui raport citat de AFP. Acest raport al Grupului de experţi interguvernamental pentru evoluţia climatului (Giec), discutat în această săptămână în Uganda şi care urmează să fie publicat în zilele următoare, este munca cea mai completă desfăşurată

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.puterea.ro/articol/afacerea_apa_de_izvor1

15.11.2011

până în prezent în eforturile de măsurare a impactului pe care îl poate avea încălzirea climei asupra intensităţii şi frecvenţei fenomenelor climatice extreme. Potrivit celor mai pesimiste scenarii stabilite de acest organism ştiinţific de referinţă în ceea ce priveşte clima, unele regiuni ar putea deveni practic de nelocuit, avertizează versiunea provizorie a rezumatului raportului, obţinută de AFP. "Dacă dezastrele vor surveni din ce în ce mai frecvent şi/sau cu o amploare mai mare, unele regiuni vor deveni mai inadacvate ca zone de locuit sau de menţinere a activităţilor de subzistenţă", afirmă acesta. "În unele cazuri, emigrarea va deveni permanentă şi va putea introduce noi presiuni în noile zone de primire, pentru regiuni ca atolii", adaugă documentul. Versiunea definitivă a rezumatului va fi dezvăluită vineri la Kampala, la încheierea unei reuniuni care a început luni în capitala ugandeză, cu circa zece zile înaintea deschiderii conferinţei anuale a ONU privind clima, prevăzută pentru perioada 28 noiembrie - 9 decembrie la Durban, în Africa de Sud. Pe un subiect sensibil, asupra căruia climatologii avansează prudent, analiza exhaustivă a mii de studii recente conchide că schimbarea climatică va creşte frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură, a cicloanelor şi secetei. Dar nu toate regiunile vor fi afectate cu aceeaşi intensitate sau în acelaşi mod, subliniază oamenii de ştiinţă. În plus, aminteşte raportul, vulnerabilitatea zonelor populate depinde mai degrabă de gradul de pregătire şi de capacitatea de a acţiona, decât de evenimentele naturale extreme în sine. Europa de vest pare să fie zonă de risc pentru valurile de căldură, mai ales pe ţărmurile Mediteranei. Vara lui 2003, când temperaturile caniculare au provocat moartea a aproximativ 70.000 de persoane pe tot continentul, ar putea să fie o vară obişnuită la jumătatea secolului XXI, apreciază Giec în document. Temperatura medie a planetei a crescut cu aproximativ 1 grad Celsius în secolul trecut. Oamenii de ştiinţă anticipează o creştere suplimentară de 1 până la 5 grade Celsius până în 2100, în funcţie de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Statele Unite şi Caraibii ar urma să se confrunte cu uragane cu potenţial mai devastator decât în prezent din cauza rafalelor puternice de vânt şi ploilor mai intense, arată raportul. În micile state insulare, principala ameninţare o reprezintă creşterea nivelului mării, sursa eroziunii zonelor de coastă, poluarea apei, pierderea terenurilor agricole şi, în caz de furtună, creşterea riscului de inundaţii. Deja măsurabile, aceste impacturi se vor înrăutăţi "foarte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

15.11.2011

probabil" pe măsura trecerii timpului. "În unele cazuri, ar putea fi necesar să se aibă în vedere o evacuare permanentă", apreciază rezumatul provizoriu al raportului. În Africa de Vest, modelele climatice prevăd mai multă secetă în regiunile unde malnutriţia este deja răspândită. În Asia de Sud şi Sud-Est, oamenii de ştiinţă se aşteaptă la o dublare a frecvenţei furtunilor violente. În estul continentului, canicula va fi din ce în ce mai intensă. Acest raport urmează să contribuie la conţinutul celui de-al cincilea mare raport Giec privind schimbările climatice, aşteptat în 2014, în timp ce ultimul datează din 2007./Gândul online, http://www.gandul.info/news/canicula-seceta-sau-inundatiile-vor-deveni-mult-mai-frecvente-pe-viitor-8967524

Iată sistemul de irigaţii care ar putea combatere secetaAustralianul Edward Linacre, în vârstă de numai 27 de ani, a câştigat premiul James Dyson, în valoare de 10.000 lire sterline, pentru sistemul său revoluţionar de irigaţii, capabil să extragă umezeala din aer şi să o transforme în apă. Revoluţionarul sistem, numit Airdrop, este independent din punct de vedere energetic şi poate fi o simplă rezolvare pentru combaterea zonelor secetoase. Domnul Linacre s-a inspirat în realizarea invenţiei sale de la modul de viaţă al gândacului din Deşertul Namib (una dintre cele mai aride zone de pe glob), care supravieţuieşte extrăgând umezeala din aer. Cu nici 2cm3 de precipitaţii pe an, acest gândac supravieţuieşte consumând roua pe care o adună dimineaţa pe suprafaţa pielii sale hidrofile. Airdrop funcţionează pe baza aceluiaşi principiu, bazat pe faptul că până şi cel mai uscat aer conţine molecule de apă ce pot fi extrase prin coborârea temperaturii aerului până la punctul de condensare (fenomenul de sublimare pe sol) - sistemul pompează aerul printr-o reţea de conducte subterane, pentru a-l răci până la punctul în care apa condensează, apoi o transmite direct către rădăcinile plantelor./Adevărul, http://www.adevarul.ro/actualitate/verde/stiinta_si_tehnica-sistem-irigatie-seceta-australia-inventie-Edward_Linacre-web_0_587941556.html

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.adevarul.ro/actualitate/verde/stiinta_si_tehnica-sistem-irigatie-seceta-australia-inventie-Edward_Linacre-web_0_587941556.html

http://www.adevarul.ro/actualitate/verde/stiinta_si_tehnica-sistem-irigatie-seceta-australia-inventie-Edward_Linacre-web_0_587941556.html

http://www.gandul.info/news/canicula-seceta-sau-inundatiile-vor-deveni-mult-mai-frecvente-pe-viitor-8967524

http://www.gandul.info/news/canicula-seceta-sau-inundatiile-vor-deveni-mult-mai-frecvente-pe-viitor-8967524

15.11.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

SURSE - SEDINTA BPN - Liderii PDL au cerut explicatii despre suspiciunile DNA la adresa lui Mircea ManLiderii de la centru ai PDL au discutat astazi, 14 noiembrie, in cadrul sedintei Biroului Permanent National (BPN), problema membrilor arestati pentru fapte de coruptie, cum e cazul primarului din Cluj-Napoca si al altor cativa lideri din Transilvania. In atentia sefilor democrat-liberali s-a aflat, potrivit surselor eMaramures, si presedintele Consiliului Judetean Maramures. Mircea Man nu a fost propus pentru vreo sanctiune, insa s-a discutat despre efectele pe care noul caz investigat de catre procurorii DNA le poate avea asupra desfasurarii activitatii BPN. S-au cerut totodata lamuriri, spun sursele, cu privire la acuzatiile de cumparare de influenta, respectiv de trafic de influenta care au fost lansate, in acest dosar, in privinta a inca doi membri de partid - Flaviu Radu si secretarul general Ioan Oltean. In cursul serii, Man a contactat eMaramures pentru a sublinia ca nici in cadrul Colegiului Director al PDL si nici la BPN nu s-a pus in discutie sanctionarea sa. "Nu sunt motive sa se creada ca sunt vinovat. Datele existente sunt neconcludente si se va dovedi ca nu am nicio treaba in acest caz", a aratat Man.Purtatorul de cuvant al PDL, Sever Voinescu, sublinia, intr-un scurt interviu telefonic acordat eMaramures, ca in cazul lui Mircea Man misiunea de a analiza situatia este a Comisiei de Etica dar ca, la partid, se vor lua masuri clare abia in momentul in care dosarul va fi facut public iar procuorii vor decide inceperea sau neinceperea urmaririi penale. Colegiul Director al partidului, care s-a intrunit in cursul zilei de ieri, a luat decizia de a permite sanctionarea cu excluderea doar in cazul membrilor PDL care sunt arestati preventiv. Dosarul aflat pe masa procurorilor DNA Oradea vizeaza comiterea infractiunii de trafic de influenta. Man este cercetat pentru ca ar fi colaborat la cumparare de influenta alaturi de directorul Autoritatii Bazinale Somes-Tisa (ABST) - maramureseanul Flaviu Radu - pentru a-i permite acestuia din urma sa acceada in functie. Cazul tinteste si spre secretarul general al PDL, Ioan Oltean, care, potrivit datelor de pana acum, ar fi fost cel pe langa care s-a intervenit pentru a-l avantaja pe Radu sa ajunga pe post. Acesta neaga o implicare si subliniaza ca, oricum, functiile de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

15.11.2011

genul celei de la ABST sunt ocupate pe criterii politice. DNA nu a comunicat inca nimic oficial cu privire la acest dosar si la verificarile care se fac in privinta celor trei persoane implicate, care sustin la unison ca nu sunt vinovate de acuzatiile aduse. /emaramures

Man comentează noul său dosar de la DNANoul dosar de la Direcţia Naţionala Anticorupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, Mircea Man nu a fost subiect de discuţie la întâlnirile pe care zilele acestea le-au avut portocaliii din întreaga ţară. Cel puţin aşa susţine Man, cel care spune ca în discuţie au fost luaţi doar cei care sunt arestaţi, respectiv primarul Clujului, Sorin Apostu şi vicepreşedintele CJ Cluj, Radu Bica. Mircea Man nu s-a sfiit să recunoască că o discuţie pe această temă a avut cu premierul Emil Boc, căruia i-a transmis că este nevinovat în toată această poveste cu Flaviu Radu. "Ca să o lămurim. Vreau să vă spun ca nu am fost subiect de discuţie la niciuna din aceste întâlniri ale PDL. Chiar am vorbit cu Sever Voinescu şi l-am întrebat de ce a declarat ce a declarat la presă, iar el mi-a spus ca nu a spus aşa ceva. Eu nu am nicio problemă. Nu am fost propus pentru nicio sancţiune", a declarat, pentru citynews.ro, Mircea Man. Cât priveşte noul său dosar DNA, preşedintele CJ MM nu îşi face nicio grijă: "Sunt nimic. De unde acest dosar? Pentru că am o grămadă aşa-zişi de preieteni lângă mine". /Citynews

Malurile lacului Varsolt au fost ecologizateO ampla actiune de ecologizare a fost realizata in imprejurimile lacului Varsolt, sub coordonarea Asociatiei Tineretului Maghiar din Ardeal – Filiala Salaj si al Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Salaj. Organizatorii au reusit mobilizarea a peste 40 de tineri din Varsolt, Crasna, Borla si Zalau, care au curatat malurile lacului de deseuri. Actiunea a avut si scopul de a-i sensibiliza pe pescarii salajeni in privinta ingrijirii si intretinerii mediului inconjurator, intrucat „un mal de apa curat inseamna apa curata si peste sanatos” - acesta fiind si motivul pentru care la actiunea de ecologizare a luat parte si vicecampioana de senioare la pescuit sportiv, Veronica Ispas. Parteneri in acest proiect au fost Primaria Zalau si Asociatia EMNT Salaj. Aflat la circa 25 de kilometri de Zalau, barajul respectiv are un volum brut de circa 40 de milioane de metri cubi si, pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

15.11.2011

langa functia de lac piscicol, asigura apa potabila pentru localitatile Zalau si Simleu Silvaniei. De asemenea, barajul Varsolt este considerat cel mai bun loc de pescuit din Transilvania, din punct de vedere al omogenitatii, digul lung de doi kilometri oferind pescarilor aceleasi posibilitati de pescuit. un articol de Mihaela Moldovan (15 Noiembrie 2011) / Magazin Salajean

Teme similare

SECETA - 87.000 de litri de apa menajera au ajuns in fanatanile maramuresenilor din noua localitatiUn nou transport de apa au facut pompierii maramureseni, in mai multe localitati din judet afectate de seceta prelungita. Peste 85.000 de litri de apa menajera au ajuns in fanatanile secate ale oamenilor, ultimele masini fiind solicitate chiar astazi, 14 noiembrie, sa intervina acolo unde gospodarii n-au mai avut cu ce isi adapa animalele.Cu toate ca vremea s-a racit, lipsa precipitatiilor a prelungit seceta in Maramures. Pompierii militari din cadrul Detasamentului Sighetu Marmatiei, Pichetului de Pompieri Targu Lapus si Garzii de Interventie "Adrian Marchis" Somcuta Mare au transportat si distribuit, la sfarsitul saptamanii trecute, peste 60.000 litri de apa menajera in fantanile populatiei. Autospecialele pompierilor s-au deplasat in municipiul Sighetu Marmatiei si localitatile Bocicoiu Mare, Libotin, Cufoaia, Miresu Mare si Ungureni. In cursul zilei de astazi, 14 noiembrie, au mai beneficiat de ajutorul militarilor cetatenii din Valenii Somcutei, Viseu de Sus si Ariesul de Camp, unde s-au transportat 27.000 litri de apa menajera. Apa menajera transportata si distribuita provine din surse suplimentare de apa, identificate la nivel local. Maramuresenii au fost informati ca apa poate fi folosita doar pentru adaparea animalelor din gospodarii si a pasarilor de curte.Ioana Osan/emaramureshttp://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/apa-menajera-continua-sa-ajunga-la-nevoiasii-din-judet-207721/http://www.ziarmm.ro/maramures-apa-menajera-distribuita-in-continuare%C2%A0de-pompieri-in-localitatile-afectate-de-seceta/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.ziarmm.ro/maramures-apa-menajera-distribuita-in-continuare%C2%A0de-pompieri-in-localitatile-afectate-de-seceta/

http://www.ziarmm.ro/maramures-apa-menajera-distribuita-in-continuare%C2%A0de-pompieri-in-localitatile-afectate-de-seceta/

http://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/apa-menajera-continua-sa-ajunga-la-nevoiasii-din-judet-207721/

http://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/apa-menajera-continua-sa-ajunga-la-nevoiasii-din-judet-207721/

15.11.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

SIBIU 100% - Curăţarea lacului Sadu II ne va costa miliarde de leiUna dintre mândriile sibienilor a fost întotdeauna apa bună care curge la robinete. Cei care au grijă să verifice acest lucru sunt cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu (SGA), care fac parte din administraţia bazinală Olt. Despre calitatea apei la Sibiu, dar şi despre raportul instituţiei despre apa murdară care curge din robinetele cisnădienilor în această perioadă, ne vorbeşte Mircea Bîrs, directorul SGA Sibiu.Reporter: Care este calitatea apei în judeţul Sibiu?Mircea Bîrs: Ţinta noastră este să ajungem la un standard de calitate a apei de clasa a II-a, adică bună. Noi efectuăm analize şi centralizăm date de la cele 28 de secţiuni, pe care le avem prin planul de monitorizare; măsurăm indicatorii chimici, biologici, metale etc., iar cele mai defavorabile valori indică clasa râului. Râul Cibin are clasa I. (n. red., clasa de calitate I - stare foarte bună, nu exista alterări (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice de calitate. Se disting 5 clase de calitate, definite conform Legii nr. 310/2004, de la cal I – foarte bună, la cal. V - proastă) Avem două servicii care se ocupă de asta, Gospodărirea Resurselor de Apă şi Laboratorul de Calitate a Apelor, care este acreditat RENAR. Asta înseamnă că analizele făcute de colegii mei stau în picioare în faţa oricărei contestaţii. Rep.: Care sunt marii poluatori?M.B.: Nu avem mari poluatori. Am reuşit, prin munca colegilor din ultimii 20 de ani şi de când s-a schimbat legislaţia, să nu mai avem probleme. Noi monitorizăm valorile apei, iar când constatăm depăşiri faţă de ce este scris în autorizaţie, aplicăm penalităţi în bani. Şi atunci nu îşi prea permite societatea comercială să deverseze în râu prin propria staţia de epurare, care la rândul ei a costat bani, pentru că se trezesc cu noi la poartă când considerăm că e nevoie. Dar minim de patru ori pe an, iar dacă sunt sesizări, şi de două ori pe zi. La rândul lor, sunt obligaţi să monitorizeze valorile la un laborator acreditat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

15.11.2011

Rep.: În septembrie s-au semnalat probleme la Cisnădie privind calitatea apei potabile, iar singura soluţie, anunţată de primarul oraşului, a fost decolmatarea lacului de acumulare Sadu II. Care este raportul SGA privind situaţia apei?M.B.: Din păcate, la Cisnădie s-au suprapus doi factori, care nu ţin nici de voinţa umană, nici de puterea economică, şi care au dus la o calitate mai puţin bună a apei, dar în continuare e de calitatea a II-a. Calitatea apei din Cisnădie este una brută, de la sursă, care poate fi tratată, dar cu costuri. Alimentarea cu apă se face din lacul de acumularea Sadu II, care nu este în administrarea Apelor Române. Ele sunt investiţia Hidroelectricii, care le-a construit pentru producţia de energie electrică. Abia ulterior, s-au făcut captări pentru alimentarea cu apă a populaţiei. Din Sadu II pleacă două conducte, puţină lume ştie asta. Prima alimentează oraşul Cisnădie şi are o vechime destul de mare, iar cei de la Apă-Canal vor să o înlocuiască, prin proiectul lor de dezvoltare. A doua conductă, mai nouă, construită imediat după Revoluţie, alimentează cu apă oraşul Sibiu. Nu cred că aţi auzit de probleme în oraşul Sibiu. Această apă ajunge la staţia de tratare, unde din apă brută devine apă potabilă la standardele lor pentru potabilizare. În septembrie, în aceeaşi perioadă cu seceta, barajul Sadu II a fost golit pentru curăţenie şi mentenanţa instalaţiilor. Lucrările trebuiau făcute în august, însă, datorită traseului lung de la semnarea contractului cu furnizorul de echipamente până la faza de efectuare a lucrărilor la Sadu, a mai trecut o lună. Din această cauză, râul Sadu a curs liber prin lac, fără să mai aibă timp să se sedimenteze. Atunci el spală şi aduce o încărcare cu suspensii, care nu sunt toxice, dar creează acel aspect neplăcut al apei. De 25 de ani de când s-a mai golit lacul, s-au sedimentat pe fund toate denisipatoarele din toate instalaţiile. Atunci cei de la Apă-Canal au fost nevoiţi să folosească o cantitate mai mare de substanţe pentru a o face potabilă. Asta este problema în continuare. La Consiliul Prefectural s-a propus crearea unei asociaţii, prin care Apele Române, Hidroelectrica, Primăria Cisnădie şi Apă-Canal Sibiu să găsim o formă legală prin care să putem contribui material la decolmatarea lacului Sadu II. Costurile s-ar ridica la miliarde de lei, dar nu noi am făcut studiul de fezabilitate, ci Hidroelectrică. Nu vreau să estimez un preţ, pentru că nu noi am făcut studiul. Din studiul nostru reiese că ar fi nevoie de o cantitate de aproximativ 50.000 de metri cubi de agregate, care trebuie scoase din lac şi depozitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

15.11.2011

undeva. Trebuie utilaje şi este de durată, va dura câteva luni. De vineri, lacul Sadu V, de la Negoveanu începe să acumuleze apă. Asta înseamnă că nu vor mai veni atâtea suspensii./Tribuna de Sibiu

Teme de mediu

Staţie nouă de epurare a apelor uzate, la FeldioaraLocuitorii comunei Feldioara vor avea o Staţie nouă de epurare a apelor uzate. Compania Apa Braşov SA implementează un nou proiect, co-finanţat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, în valoare totală de aproximativ 189 milioane de euro. Parte a acestui proiect complex este şi Staţia nouă de Epurare la Feldioara. Capacitatea sa este proiectată pentru 140.000 de locuitori. Noua staţie va epura apele uzate colectate de la sistemele de canalizare din zonă, mai exact din localităţile Feldioara, Hălchiu, Codlea şi o parte din Braşov. Pe lângă staţia de epurare din localitate, vor mai fi construite un colector de ape uzate Braşov-Feldioara, precum şi reţele noi de canalizare în Feldioara. Buna Ziua Brasov

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

Bătălia pentru apă: Dacă nu este reparat, barajul Leşu pierde jumătate din apa necesară OradeiREZERVOR PENTRU VIITOR. Şeful Administraţiei Bazinale Ape Crişuri, Pasztor Sandor (medalion), Administraţia Bazinală de Ape Crişuri pregăteşte un proiect despre care şeful instituţiei, Pasztor Sandor, spune că e cel mai important dintre cele derulate în Bihor în ultimii 21 de ani: reparaţia capitală a barajului Leşu, sursa de apă vitală pentru toată zona din aval, până la Oradea. Cum viitorul se pare că va fi tot mai secetos,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

15.11.2011

acumularea de la Leşu va însemna, practic, viaţă, aşa cum suntem obişnuiţi s-o trăim de sute de ani. Nu aducând apă de la distanţă, cum se întâmplă în alte colţuri ale lumii, cu preţuri exorbitante... Obiectiv strategic: Construcţia barajului Leşu, cu o capacitate de retenţie a apei de 27 milioane de metri cubi, a început în 1969 şi s-a finalizat în 1973, acumularea şi barajul propriu-zis fiind concepute în legătură cu alte asemenea lucrări din aceeaşi zonă. "Barajul Leşu este interconectat în acelaşi sistem hidrotehnic delimitat de acumulările şi barajele aferente de la Secuieni, de lângă Huedin, Drăganu, Roşu Munteni, Bulz, Lugaşu de Jos şi Tileagd. Sistemul numără în total 13 baraje de diferite dimensiuni, dar inima lui este barajul Leşu", spune directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor. Încă din proiect, rolul construcţiei de la Leşu era atât acumularea de apă de toamna până primăvara, astfel încât în timpul verilor apa să fie lăsată controlat spre localităţile din aval în cantităţi suficiente pentru consumul industrial şi casnic, cât şi pentru producţia de electricitate. "Din apa furnizată de la Leşu, Hidroelectrica poate produce 3,4 megawaţi pe oră în condiţii normale, ceea ce înseamnă că barajul de aici este unul de capacitate medie, deci important şi pentru sistemul energetic naţional", spune Pasztor. Motivul pentru care s-a construit barajul de la Leşu este şi el simplu de înţeles, chiar şi pentru profani: circulaţia aerului cald din sud-estul Europei se loveşte aici de munţi, astfel că în el se adună cele mai bogate precipitaţii din România, care - de 130 de ani, de când se fac măsurători - cad în apropiere, puţin mai sus spre munte, la Stâna de Vale. Pe golite: Ca orice lucrare hidrotehnică, şi barajul Leşu are o durată de viaţă normată la parametri normali, pe care a atins-o la începutul anilor '90, la împlinirea a trei decenii de funcţionare. "Atunci s-au făcut nişte lucrări de reabilitare dar, din cauza finanţării inexistente şi a înapoierii tehnologice, scopul nu a fost atins", spune directorul ABA. Astă-vară, de pildă, în condiţiile în care aerul cald din sudul Balcanilor a continuat să se lovească de munţi şi precipitaţiile de la Stâna de Vale s-au menţinut la fel de bogate, volumul de apă din acumulare a scăzut dramatic, de la 27 de milioane de metri cubi la doar 5 milioane. Cauza? "În corpul barajului s-au produs sute şi sute de infiltraţii, astfel că, în loc ca acumularea să piardă 250-300 de litri pe secundă, cât e normal, pierde circa 1.000 de litri pe secundă. Apa se pierde pur şi simplu pe sub munţi. Pentru comparaţie, înseamnă jumătate din necesarul de consum al Oradiei, care este de 2.000

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

15.11.2011

de litri pe secundă. Foarte mult!", spune Pasztor. Oricine îşi poate da seama de gravitatea situaţiei chiar şi observând cu ochiul liber suprafaţa acumulării. "Întinderea de apă este acum la 1,5 kilometri depărtare de Coada Lacului, în timp ce în trecut casele se aflau la mai puţin de 200 de metri de marginea lacului. În extremitatea cealaltă, în zona digului, nivelul apei este atât de mic, încât diferenţa de nivel este de 20 de metri faţă de adâncimea normală. Aproape cât un bloc-turn! Premieră financiară... Pericolul "îmbătrânirii" barajului Leşu nu este, aşadar, cel acreditat de amatorii de senzaţional, şi anume că barajul s-ar putea surpa, iar apa ar înghiţi în câteva ore cam toate localităţile până spre Lugaşu de Jos, ci pierderile uriaşe de apă. Ceea ce, însă, dacă se perpetuează, în timp ar fi un dezastru la fel de mare, chiar dacă nu la fel de spectaculos ca o viitură gigantică de o zi. Specialiştii ABA au făcut demersuri încă de acum 10 ani pentru ca barajul să intre în reparaţii capitale, dar toate schemele de finanţare externă au "picat". Abia anul acesta, când s-a lansat Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, conducerea instituţiei a convins Ministerul Mediului să aprobe finanţarea necesară, în valoare totală de 13,27 milioane de euro. "După studii care înseamnă metri cubi de dosare, la începutul lunii septembrie am semnat contractul de finanţare, iar pe 26 septembrie a avut loc licitaţia pentru desemnarea companiei care va face proiectarea şi execuţia lucrărilor. S-au prezentat două firme, Selina şi Repcon, câştigând aceasta din urmă. Conform graficelor, proiectul trebuie să fie gata până în aprilie anul viitor, când va începe execuţia, iar aceasta trebuie finalizată până în 2015", spune Pasztor Sandor, care precizează că reparaţia capitală a barajului Leşu este prima lucrare de acest gen care are loc la noi şi este finanţată din fondurile PNDI. ... şi tehnologică. Şi mai important, însă, este că lucrarea se va face conform unei tehnologii revoluţionare, încă neîncercate în România, dar care s-a dovedit atât economicoasă, cât şi ecologică şi eficientă la baraje de acelaşi tip din Suedia, Italia şi America de Sud. "Taluzul barajului nu se va impermeabiliza prin turnarea de betoane, ci prin îmbrăcarea betonului existent cu o membrană specială, cu proprietăţi elastice, care apoi se plastifiază. Apoi, în fiecare loc unde există infiltraţii de apă, la intervale de câte 1,5 metri, se vor face aşa-numite injecţii de îndesire, care vor crea liantul între materialele naturale poroase", spune Pasztor. Totodată, vor fi modernizate şi sistemele de monitorizare şi alarmare de la baraj

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

15.11.2011

până la Aleşd, precum şi mecanismele aferente casei de troliu, adică ale uriaşelor încăperi unde apa este ridicată mecanic, ca un fel de stăvilar, pentru a crea presiunea necesară acţionării turbinelor care produc electricitatea. Şeful ABA adaugă că vor fi consolidate şi malurile din rocă pe o lungime de 400 de metri în aval, cu aşa-numite gabioane, adică stânci prinse în plase de sârmă oţelită, pentru ca impactul estetic asupra mediului să fie cât mai redus cu putinţă. Zona, spune Pasztor, ar trebui valorizată cât mai mult şi din punct de vedere turistic. Aşa, Leşu ar rămâne tărâmul idilic: şi frumos, şi dătător de viaţă! MIT SPULBERATPoţi da cu tunurile! Directorul ABA Crişuri afirmă că, în ciuda "îmbătrânirii" sale, barajul Leşu este unul dintre cele mai sigure din România. "La Revoluţie, mai ales, s-a zvonit că teroriştii pot arunca barajul în aer. E complet fals", spune Pasztor Sandor. Secretul trăiniciei constă în faptul că e un baraj de greutate, adică a cărui greutate este mai mare decât cea provocată de presiunea apei din acumulare, chiar şi la nivelul maxim de 27 milioane metri cubi. În plus, la rezistenţa lui contribuie şi materialele folosite (roca, nu betonul), şi forma de trunchi de con, cu o grosime de peste 100 de metri la bază şi de 60 metri la vârf. "Practic, ca să fie aruncat în aer, ar trebui să tragă în el câteva tunuri, ore sau zile în şir", spune Pasztor. De altfel, la 20 de metri sub adâncul barajului există o galerie de vizitare plină cu aparatură de monitorizare. "Din loc în loc sunt înfipte în pereţi plăcuţe de metal şi zilnic se măsoară cu şublerul distanţa dintre ele, pentru a verifica dacă există deformări în corpul barajului", explică şeful ABA Crişuri./EBihoreanul

Proiectul Crisului Repede, in disectieAdministraţia Bazinală Ape (ABA) Crişuri are toate autorizaţiile pentru lucrările pe care le face, spune directorul Pasztor Sandor în apărarea instituţiei pe care o conduce.Pentru a tranşa problema cu public, acesta spune că a convocat pentru mâine la ora 10.00 o întâlnire cu reprezentanţi Centrului Regional de Supraveghere Ecologică, cu proiectantul şi cu executantul lucrării. Construirea unei grinzi de beton şi a unui perete de susţinere a malului nu erau prevăzute în avizul iniţial, recunoaşte Pasztor: „când s-au făcut lucrări de decolmatare şi s-a pus piatra a devenit necesar peretele de susţinere a malului. Soluţia tehnică a fost dată de proiectant”. Acesta spune că grinda de susţinere

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

15.11.2011

care se toarnă acum are acelaşi rost ca şi cea construită pe porţiunea de vizavi de Primărie sau ca şi cea care susţine trotuarul de-a lungul Aleii Gojdu. „Bucata de la pasarela Informatica până la podul Decebal este ultima care se mai face în Oradea”, anunţă directorul. Malul drept al Crişului Repede pe porţiunea cuprinsă între Podurile Dacia şi Ferdinand rămâne în continuare cu aspectul de luncă, la fel ca şi porţiunea prinsă în actualele lucrări. /Jurnal Bihorean

Santier in dispretul avizelorCRSE cere oprirea lucrărilor de lângă Podul Decebal şi readucerea la staţiul iniţial al terenului. În plină betonare a promenadei de pe malul Crişului între pasarela de la Informatica şi Podul Decebal, reprezentanţii Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) contestă atât legalitatea cât şi şi utilitatea lucrării. „Am constatat cu regret că Administraţia Bazinală Ape (ABA) Crişuri execută lucrări în dispreţul avizelor pe care le are”, declară Mihai Togor, preşedinte interimar al CRSE. Acesta spune că în avizul de gospodărire dat de Administraţia Naţională în 2012 pentru acest tronson a fost prevăzută numai tăierea arborilor uscaţi şi putreziţi sau a celor căzuţi în albie şi a tufărişului, ori malul drept al Crişului pe tronsonul în lucru este ca ras. „Tăierile s-au făcut hoţeşte, dimineaţa devreme când nu vede lumea. Şi s-au tăiat unul câte unul, nu toţi odată”, acuză Togor. Ca lucrări, au fost prevăzute în avizul iniţial doar decolmatarea albiei şi turnarea de piatră. Utilitatea: Ecologiştii contestă şi utilitatea promenadei în această zonă a oraşului. „Era un mal natural care stătea foarte bine. Nu contestăm că trebuie făcute amenajări de promenadă dar nu în orice condiţii. Dacă era promenadă sus pe mal, cea de jos nu se justifică. Malul era foarte bun”, declară Togor. Drept urmare, vinerea trecută CRSE a înregistrat la Administraţia Naţională Apele Române o adresă prin care cere „suspendarea lucrărilor suplimentare în execuţie faţă de aviz” şi „refacerea la stadiul natural iniţial al malului”. De urgenţă: Ceea ce a pornit cu ani în urmă ca o lucrare urgentă la digul de vizavi de Hotel Dacia, sub presupusa ameninţare a unor ipotetice inundaţii este acum un şantier pentru betonarea de promenade de-a lungul Crişului. În opinia membrilor CRSE, întreaga investiţie este inutilă pentru că pericolul de inundaţii în Oradea este foarte redus. „Debitul Crişului s-a văzut vara asta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

15.11.2011

care a fost. Dar şi în caz de ploi serioase, sunt două bazine în amonte pe Criş înainte de Oradea aşa că riscul de inundaţie este nul”, susţine Mihai Togor. „Sunt nişte bani care trebuiau cheltuiţi şi încă repede, anul ăsta”, consideră ecologistul. Jurnal Bihorean

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Darea de seamă al ministrului (traducere)Iluminat pe dig. La sediul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş -lângă barajul vechi din Tg Mureş - în cadrul conferinţei de presă a ministrului mediului Borbély László, a directorului general al ANAR David Csaba şi Nicolae Bărbieru directorul SGA Mureş –acesta nu a ascuns faptul, că a dorit să se întâlnească cu reprezentanţii mass-mediei, pentru că doreşte să relateze despre fapte, rezultate şi realizări. Acesta este un răspuns la afirmaţiile pe care primarul, dr. Dorin Florea le-a făcut în ultima vreme în legătură cu persoana sa. Investiţii de mare anvergură. Înainte de darea de seamă al ministrului, inginerul Bărbieru Nicolae a prezentat lucrările de consolidare a malului Mureşului între cele două baraje respectiv de reabilitare a celor două baraje. Acestea au fost finanţate din bugetul de stat, din fondul de mediu respectiv din fondul de solidaritate al UE. Datorită investiţiei de circa 5,6 milioane de lei, pe porţiunea amintită a fost consolidat digul de apărare împotriva inundaţiilor pe ambele maluri ale râului, pe acesta, pistă pentru biciclişti, în acelaşi timp au fost reparate stavilele ambelor baraje, mecanismele interne, într-un cuvânt funcţionarea a devenit mai sigură. Borbély László a relatat, că şi aceasta este o investiţie care se realizează cu ajutorul Ministerului, în interesul Tg-Mureşului. În decurs de 2 ani ministerul a demarat mai multe programe de succes. Din bugetul de stat şi din fondul de mediu au fost cheltuite în total 1,3 miliarde de euro pe investiţii de mediu...... S-au alocat sume importante (mai mult de 100 milioane de lei fiecare) pentru construirea a trei baraje de acumulare cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. În cadrul proiectului naţional de dezvoltare a infrastructurii s-au cheltuit 900 milioane lei pe canalizare respectiv pe introducerea apei potabile şi au fost prevăzute 2,4 miliarde de lei pentru perioada următoare. Şi ceea ce este foarte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

15.11.2011

important- a subliniat ministrul- a fost elaborată strategia de investiţii până în 2035. Şi judeţul Mureş a beneficiat de investiţii importante...Pe lângă lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi de consolidare a malurilor, se realizează alte 24 de obiective similare în judeţ cu sprijinul Ministerului...În 12 localităţi (în valoare de 58 milioane lei în total) se realizează reţeaua de apă potabilă, cu finanţarea parţială de la Minister. Din fondul de mediu anul acesta judeţul a beneficiat de 126 milioane lei, iar prin licitarea proiectului operativ sectorial, Consiliul Judeţean poate utiliza 120 de milioane de euro pentru introducerea apei potabile şi 43 de milioane de euro pentru gestionarea deşeurilor... După conferinţa de presă, ministrul Borbély László şi anturajul, a vizitat la faţa locului lucrările de reabilitare a digului de apărare împotriva inundaţiilor, apoi ca inaugurare simbolică a aprins felinarele care iluminează aleea de pe dig. Nepujsag MS

Teme de mediu

Amenzi pentru proprietarii terenurilor contaminate de la TurdaMunicipalitatea a cerut organismelor de mediu sancţionarea aspră a proprietarilor ce nu asigură paza terenurilor contaminate. La sediul Primăriei Turda a avut loc o întâlnire pe tema depozitelor de deşeuri de la marginea oraşului la care au participat reprezentanţi ai Primăriei, proprietari ai terenurilor contaminate din zona Uzinelor Chimice şi reprezentanţi ai organismelor judeţene de mediu. Autorităţile de mediu au inspectat zona fostelor Uzine Chimice, iar municipalitatea a cerut inspectorilor de mediu să aplice amenzi serioase celor care nu îşi respectă obligaţiile de proprietari. “Noi am cerut aplicarea unor amenzi dure pentru cei care nu asigură paza zonelor, în calitate de proprietari ai terenurilor, nu asigură inscripţionarea cu plăcute de avertizare şi împrejmuirea zonelor contaminate”, a declarat viceprimarul Mircea Irimie. Pe de altă parte, reprezentanţii proprietarilor au cerut ca autorităţile să ia în calcul şi un schimb de terenuri, prin care statul să ofere, în schimbul zonelor contaminate, alte terenuri industriale. Subiectul schimbului de terenuri, care e prea puţin probabil să fie pus în practică, este unul delicat. Pe de-o parte, statul nu poate susţine din punct de vedere legal decontaminarea unor terenuri private, pe de alta propriatarii nu au resursele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

15.11.2011

financiare pentru decontaminare, care şi aşa trebuie să fie făcută în cadrul unui proiect şi nu pe bucaţi. O altă problemă care grefează un schimb de terenuri între proprietari şi stat este aceea a preluării sarcinilor de mediu din momentul privatizării Uzinelor Chimice. În mod normal, cei care au cumpărat active în zona UCT au preluat şi sarcinile de mediu, cu obligaţiile ce decurg de aici. Proprietarii spun însă că în momentul privatizării sarcinile de mediu nu au fost în totalitate scoase la lumină şi amploarea contaminării terenurilor a fost mascată. Viceprimarul vrea să conteste premiul Antenei 3. Carmen Avram şi echipa emisiunii "În Premieră" de la Antena 3 au câştigat premiul special din partea Juriului AIB (The AIB's International Jury Highly Commends), pentru documentarul "Oraşul Otrăvit". Documentarul a fost premiat la cea mai râvnită categorie a competiţiei International Media Excellence Awards, categoria "Best Investigative documentary - TV" (Cel mai bun documentar de investigaţie pentru TV). Viceprimarul Turzii spune că vrea să conteste acordarea acestui premiu şi spune că documentarul a fost realizat părtinitor. “În tot acel material ideea de bază era că autorităţile locale nu fac nimic fără a se lua în calcul care este limita până la care autoritatea locală poate interveni. În cazul terenurilor din zona Uzinelor Chimice, vorbim de terenuri private şi nu de terenuri publice, proiectele de decontaminare costă zeci de milioane de euro”, a mai explicat Irimie care este hotarât să ceară celor de la Antena 3 un timp de emisie la nivel naţional pentru a explica rolul limitat al administraţiei publice locale. Viceprimarul Turzii mai spune că autorităţile s-au implicat în condiţiile în care a fost câştigat un proiect de peste 24 de milioane de euro pentru decontaminarea zonei. “Zona de la Turda a fost aleasă din alte 1860 de situ-uri poluate şi e unul din cele trei proiecte pilot la nivel naţional pentru decontaminare”, a mai declarat Irimie . Consilerul Anca, pe urmele poluării. Consilierul local Doru Anca şi-a exprimat rezervele în legătură cu proiectul de decontaminare a unei alte zone din Turda. Anca spune că este neclară situaţia în cazul sit-ului din cartierul turdean Poştarât. În această lună Consiliul local Turda a aprobat participarea şi asigurarea unei cote de co-finanţare pentru un proiect de circa 24 de milioane de euro pentru decontaminarea zonei de la marginea cartierului Poştarât. “În anexele şi informaţiile Agenţiei de Mediu, dar şi în documente ale Primăriei se vorbea iniţial de 1 hectar contaminat, care aparţinea Ocolului Silvic. În 2008, când

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

15.11.2011

Primăria a preluat terenul din Poştarât, s-a vorbit de 10 hectare, iar cei de la APM spun că măsurătorile indică 4 hectare de teren contaminat. Am cerut în cursul săptămânii trecute celor de la ARPM să îmi confirme care este suprafaţa pe care s-au făcut analizele la sol”, explica Anca. Temerile lui Anca sunt că cele 10 hectare declarate contaminate în Poştarât sunt stabilite incorect, fapt care umflă costurile proiectului. Acest lucru înseamnă şi faptul că bugetul local ar plăti o cotă de cofinanţare a proiectului prea mare faţă de cât ar trebui să plătească în realitate. Reprezentanţii Primăriei refuză însă să comenteze ideile consilerului PRM. Viceprimarul Mircea Irimie spune că stabilirea zonei contaminate este o problemă a experţilor şi nu a executivului local. “S-au făcut studii pentru determinarea zonei, au fost experţi şi consultanţi care s-au ocupat de asta. Din câte am înţeles depozitul iniţial ar fi fost de 4 hectare, dar inundaţiile repetate şi ieşirile din matcă ale Arieşului, precum şi factorii climatici au dus la extinderea zonei contaminate”, a mai arătat Irimie. Ziarul 21 CJ –

Roşia Montană ar putea deveni un motor al economiei româneştiRomânia poate urma exemplul Suediei în ceea ce priveşte exploatarea cu succes a resurselor din subteran. Investiţiile în industrie sunt esenţiale pentru oprirea procesului de depopulare a zonelor izolate din Europa, a declarat Grunilla Lundgren, politician social-democrat şi fost primar al localităţii Storuman din Suedia. Storuman este o unitate administrativă din nordul Suediei, cu o suprafaţă de 8.200 kmp şi sub 7.000 de locuitori, adică una dintre cele mai mici densităţi a populaţiei din acest stat scandinav. Grunilla Lundgren a condus administraţia locală în perioada 2000-2010, atunci când compania australiană Dragon Mining a început operaţiunile de exploatare a aurului în localitatea Svartliden. „Am avut probleme cu depopularea, oamenii părăseau zona. Mineritul face ca lumea să rămână în Storuman, pentru că generează un grad ridicat de dezvoltare, investiţii în turism, infrastructură şi spitale. Oamenii au un sentiment pozitiv, sunt dornici să înceapă o afacere, iar aceasta este important pentru viitor”, a afirmat Grunilla Lundgren. În 2004, Dragon Mining Sweden AB, unde compania australiană Dragon Mining LTD deţine 80% din acţiuni, a început producţia de aur la mina Svartliden. Procesarea aurului se face prin metoda cianurării, producţia din 2010 fiind de 1,2 tone.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

15.11.2011

La mină, sunt angajate direct 100 de persoane, iar indicele de multiplicare este 3, ceea ce înseamnă că un loc de muncă de la mină susţine alte trei locuri de muncă în comunitate. Cel mai mult au avut de câştigat companiile locale de transport, construcţii, prestări servicii şi comerţ. În următorii 10 ani, sunt aşteptate investiţii de aproximativ 2,5 miliarde de euro în zonă, în minerit, turism, industria lemnului şi energie eoliană. În România, subiectul efectelor economice ale deschiderii unei mine este în atenţia publică, în contextul dezbaterii despre autorizarea proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană. Informația de Alba AB - Sorin Poparadu –

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va realiza hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-BârladAdministraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad implementează proiectul „Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad “, ce va fi finalizat până la 31 ianuarie 2013, se precizează într-un comunicat de presă. Proiectul beneficiază de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, în cadrul AXEI PRIORITARE 5 – “Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, Domeniul major de intervenţie 1 – “Protecţia împotriva inundaţiilor”. Proiectul presupune realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Prut-Bârlad in conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC, cunoscută sub denumirea de Directiva pentru managementul riscului la inundaţii. Acestea vor fi un instrument eficient de informare, necesar la stabilirea priorităţilor şi pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice şi financiare privind gestionarea eficienta a riscului de inundaţii. Hărţile de hazard şi risc la inundaţii vor evidentia de asemenea şi potenţialele consecinţe negative asociate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

15.11.2011

diferitelor cazuri de inundaţii, inclusiv informaţii privind surse potenţiale de poluare a mediului ca urmare a inundaţiilor. Pentru realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii, în conformitate cu prevederile documentaţiilor tehnice aprobate, se parcurg mai multe etape :

transpunerea configuraţiei terenului în modele digitale. Pentru realizarea modelului digital al terenului, este necesară o gamă largă de măsurători de precizie realizate cu tehnologii moderne ( tehnologia LIDAR, scanare laser terestra, etc);

generarea în format electronic, cu ajutorul unui software specializat, a zonelor potenţial afectate de inundaţii şi a hărţilor aferente.

Implementarea proiectului „Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad “ a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. Zborurile se vor realiza in perioada urmatoare, în sezon de toamnă târzie, astfel încât suprafata solului sa fie cât mai liberă de vegetaţie. În paralel, vor fi executate măsuratorile terestre necesare completării bazei de date. Pe baza modelului digital astfel creat, se vor elabora modelele hidrologice si hidraulice care vor conduce in final la realizarea hărţilor de hazard şi risc ce vor ajuta autoritatile competente să stabilească priorităţile şi să ia deciziile tehnice şi financiare, cu privire la gestionarea eficientă a riscurilor la inundaţii din bazinul hidrografic Prut – Barlad. La finalizarea acestui proiect, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va utiliza hărtile de hazard şi risc în elaborarea unui plan de măsuri pentru prevenirea, protejarea şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Valoarea totală a proiectului „Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” este de de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat.Botosaninews

Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad va realiza harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut - Barlad

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

15.11.2011

Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad va realiza harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut - Barlad, in cadrul unui proiect cu finantare europeana. Implementarea proiectului Harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut - Barlad a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se afla in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Prut-Barlad.Zborurile se vor realiza in perioada urmatoare, in sezon de toamna tarzie, astfel incat suprafata solului sa fie cat mai libera de vegetatie. In paralel, vor fi executate masuratorile terestre necesare completarii bazei de date. Valoarea totala a proiectului Harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut-Barlad este de de 25,3 milioane de lei (fara TVA), din care 80% reprezinta finantare europeana si 20% cofinantare de la bugetul de stat.Tele M

Hărţi de risc pentru prevenirea inundaţiilorLead: Proiectul presupune realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Prut-Bârlad în conformitate cu directiva europeană pentru managementul riscului la inundaţii.Imagini de acoperire inundaţiiBeta: Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad a demarat implementarea unui proiectul unic la nivel naţional, a cărui punere în practică va însemna limitarea distrugerilor şi a pierderilor de vieţi omeneşti în cazul producerii unor inundaţii. Practic, hărţile de hazard şi risc la inundaţii vor deveni un instrument eficient de informare, necesar la stabilirea priorităţilor şi gestionarea eficientă a riscului de inundaţii. Sincron Dan Buruiană, purtător de cuvânt ABA Prut Imagini de acoperire inundaţiiBeta: Proiectul a început deja prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. Pe baza modelului digital astfel creat, se vor elabora modelele hidrologice si hidraulice, care vor conduce in final la realizarea hărţilor de hazard şi risc, ce vor ajuta autoritatile competente să stabilească priorităţile şi să ia deciziile tehnice şi financiare cu privire la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

15.11.2011

gestionarea eficientă a riscurilor la inundaţii din bazinul hidrografic Prut – Barlad. TV Galati

Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va realiza harţi de hazard si risc la inundaţii in bazinul hidrografic Prut - BârladProiect cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial 'Mediu'. Administraţia Naţională 'Apele Române' prin Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad implementează proiectul ' Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Prut-Barlad ' Administraţia Naţională 'Apele Române' prin Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad implementează proiectul 'Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad ', ce va fi finalizat până la 31 ianuarie 2013. Proiectul beneficiază de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, în cadrul AXEI PRIORITARE 5 - 'Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc', Domeniul major de intervenţie 1 - 'Protecţia împotriva inundaţiilor'. Proiectul presupune realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Prut-Bârlad in conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC, cunoscută sub denumirea de Directiva pentru managementul riscului la inundaţii. Acestea vor fi un instrument eficient de informare, necesar la stabilirea priorităţilor şi pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice şi financiare privind gestionarea eficienta a riscului de inundaţii. Hărţile de hazard şi risc la inundaţii vor evidentia de asemenea şi potenţialele consecinţe negative asociate diferitelor cazuri de inundaţii, inclusiv informaţii privind surse potenţiale de poluare a mediului ca urmare a inundaţiilor. Pentru realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii, în conformitate cu prevederile documentaţiilor tehnice aprobate, se parcurg mai multe etape: transpunerea configuraţiei terenului în modele digitale. Pentru realizarea modelului digital al terenului, este necesară o gamă largă de măsurători de precizie realizate cu tehnologii moderne ( tehnologia LIDAR, scanare laser terestra, etc); generarea în format electronic, cu ajutorul unui software specializat, a zonelor potenţial afectate de inundaţii şi a hărţilor aferente. Implementarea proiectului 'Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad ' a demarat prin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

15.11.2011

stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. Zborurile se vor realiza in perioada urmatoare, în sezon de toamnă târzie, astfel încât suprafata solului sa fie cât mai liberă de vegetaţie. În paralel, vor fi executate măsuratorile terestre necesare completării bazei de date. Pe baza modelului digital astfel creat, se vor elabora modelele hidrologice si hidraulice care vor conduce in final la realizarea hărţilor de hazard şi risc ce vor ajuta autoritatile competente să stabilească priorităţile şi să ia deciziile tehnice şi financiare, cu privire la gestionarea eficientă a riscurilor la inundaţii din bazinul hidrografic Prut - Barlad. La finalizarea acestui proiect, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va utiliza hărtile de hazard şi risc în elaborarea unui plan de măsuri pentru prevenirea, protejarea şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Valoarea totală a proiectului 'Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad' este de de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat.Agerpres

Hărţi de hazard şi risc de inundaţii în bazinul hidrografic Prut – BârladAdministraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad implementează proiectul „Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad “, ce va fi finalizat până la 31 ianuarie 2013. Proiectul beneficiază de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu. Hărţile vor fi un instrument eficient de informare, necesar la stabilirea priorităţilor şi pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice şi financiare privind gestionarea eficienta a riscului de inundaţii. Hărţile de hazard şi risc la inundaţii vor evidenţia şi potenţialele consecinţe negative asociate diferitelor cazuri de inundaţii, inclusiv informaţii privind surse potenţiale de poluare a mediului ca urmare a inundaţiilor. Implementarea proiectului „Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad “ a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. Pe baza modelului digital astfel creat, se vor elabora modelele hidrologice si hidraulice care vor conduce, în final, la realizarea hărţilor de hazard şi risc ce vor ajuta autorităţile competente să stabilească priorităţile şi să ia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

15.11.2011

deciziile tehnice şi financiare, cu privire la gestionarea eficienţă a riscurilor la inundaţii din bazinul hidrografic Prut – Bârlad. Valoarea totală a proiectului „Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” este de de 25.367.640 lei fără TVA, din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat.Ora de stiri

Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va realiza harţi de hazard si risc la inundaţii in bazinul hidrografic Prut - BârladAdministraţia Naţională Apele Române prin Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad implementează proiectul Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad “, ce va fi finalizat până la 31 ianuarie 2013. Proiectul beneficiază de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, în cadrul AXEI PRIORITARE 5 – “Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc, Domeniul major de intervenţie 1 – “Protecţia împotriva inundaţiilor. Proiectul presupune realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Prut-Bârlad in conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC, cunoscută sub denumirea de Directiva pentru managementul riscului la inundaţii. Acestea vor fi un instrument eficient de informare, necesar la stabilirea priorităţilor şi pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice şi financiare privind gestionarea eficienta a riscului de inundaţii. Hărţile de hazard şi risc la inundaţii vor evidentia de asemenea şi potenţialele consecinţe negative asociate diferitelor cazuri de inundaţii, inclusiv informaţii privind surse potenţiale de poluare a mediului ca urmare a inundaţiilor. Pentru realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii, în conformitate cu prevederile documentaţiilor tehnice aprobate, se parcurg mai multe etape :

transpunerea configuraţiei terenului în modele digitale. Pentru realizarea modelului digital al terenului, este necesară o gamă largă de măsurători de precizie realizate cu tehnologii moderne ( tehnologia LIDAR, scanare laser terestra, etc);

generarea în format electronic, cu ajutorul unui software specializat, a zonelor potenţial afectate de inundaţii şi a hărţilor aferente.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

15.11.2011

Implementarea proiectului Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad “ a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad.Zborurile se vor realiza in perioada urmatoare, în sezon de toamnă târzie, astfel încât suprafata solului sa fie cât mai liberă de vegetaţie. În paralel, vor fi executate măsuratorile terestre necesare completării bazei de date. Pe baza modelului digital astfel creat, se vor elabora modelele hidrologice si hidraulice care vor conduce in final la realizarea hărţilor de hazard şi risc ce vor ajuta autoritatile competente să stabilească priorităţile şi să ia deciziile tehnice şi financiare, cu privire la gestionarea eficientă a riscurilor la inundaţii din bazinul hidrografic Prut - Barlad. La finalizarea acestui proiect, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va utiliza hărtile de hazard şi risc în elaborarea unui plan de măsuri pentru prevenirea, protejarea şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Valoarea totală a proiectului Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad este de de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat. Botosani.ro

Vom avea harti de hazard si risc la inundatiiAdministratia Bazinalã de Apã Prut-Bârlad va întocmi hãrti de hazard si risc la inundatii pentru bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Acestea vor acoperi toate cursurile de apã si vor fi instrumente valoroase în gestionarea corectã a riscului de inundatii. Operatiunea a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kilometri pãtrati care se aflã în gestiunea Administratiei Prut-Bârlad. Administratia Bazinalã de Apã (ABA) Prut-Bârlad implementeazã proiectul “Hãrti de hazard si risc la inundatii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad”, ce va fi finalizat pânã la 31 ianuarie 2013. Proiectul beneficiazã de finantare de la Uniunea Europeanã, prin POS Mediu, în cadrul Axei Prioritare. Proiectul presupune realizarea hãrtilor de hazard si risc la inundatii pe cursurile de apã din bazinul hidrografic Prut-Bârlad în conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC. Hãrtile vor fi un instrument eficient de informare, necesar la stabilirea prioritãtilor si pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice si financiare privind

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

15.11.2011

gestionarea eficientã a riscului de inundatii. De asemenea, hãrtile de hazard si risc la inundatii vor evidentia si potentialele consecinte negative asociate diferitelor cazuri de inundatii, inclusiv informatii privind surse potentiale de poluare a mediului ca urmare a inundatiilor. Pentru realizarea hãrtilor se parcurg mai multe etape: transpunerea configuratiei terenului în modele digitale; generarea în format electronic, cu ajutorul unui software specializat, a zonelor potential afectate de inundatii si a hãrtilor aferente. Implementarea proiectului “Hãrti de hazard si risc la inundatii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se aflã în administrarea ABA Prut-Bârlad. “Zborurile se vor realiza în perioada urmatoare, în sezon de toamnã târzie, astfel încât suprafata solului sa fie cât mai liberã de vegetatie. În paralel, vor fi executate mãsuratorile terestre necesare completãrii bazei de date. Pe baza modelului digital astfel creat, se vor elabora modelele hidrologice si hidraulice care vor conduce în final la realizarea hãrtilor de hazard si risc ce vor ajuta autoritãtile competente sã stabileascã prioritãtile si sã ia deciziile tehnice si financiare, cu privire la gestionarea eficientã a riscurilor la inundatii din bazinul hidrografic Prut – Bârlad”, a spus Dan Buruianã, purtãtorul de cuvânt al ABA Prut-Bârlad. Valoarea totalã a proiectului “Hãrti de hazard si risc la inundatii în bazinul hidrografic Prut- Bârlad” este de de 25.367.640,00 lei (fãrã TVA), din care 80% reprezintã finantare europeanã si 20% cofinantare de la bugetul de stat.Monitorul de Vaslui

Cei de la „Apele Române” fac hărţi de risc de inundaţii în bazinul Prut-Bârlad Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va realiza harţi de hazard şi risc de inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, au anunţat reprezentanţii instituţiei. „Hărţile vor fi un instrument eficient de informare, necesar la stabilirea priorităţilor şi pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice şi financiare privind gestionarea eficientă a riscului de inundaţii. Hărţile de hazard şi risc la inundaţii vor evidenţia, de asemenea, şi potenţialele consecinţe negative asociate diferitelor cazuri de inundaţii, inclusiv informaţii privind surse potenţiale de poluare a mediului ca urmare a inundaţiilor”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale Prut-Bârlad, Dan Buruiană.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

15.11.2011

Proiectul are două etape: transpunerea configuraţiei terenului în modele digitale şi generarea, cu ajutorul unui soft specializat, a zonelor inundabile şi a hărţilor de risc. Întâi de toate este necesară, însă, scanarea din aer şi măsurarea de la sol a celor 20.000 de kilometri pătraţi de teren din bazinul hidrografic Prut-Bârlad. „Zborurile se vor realiza în perioada următoare, în sezon de toamnă târzie, astfel încât suprafaţa solului să fie cât mai liberă de vegetaţie. În paralel, vor fi executate măsuratorile terestre necesare completării bazei de date. Pe baza modelului digital astfel creat, se vor elabora modelele hidrologice şi hidraulice care vor conduce la realizarea hărţilor de hazard şi risc”, a explicat Buruiană. Potrivit acestuia, hărţile vor fi gata până la începutul anului 2013, iar costurile vor depăşi 25 de milioane de lei, fără TVA. Din bugetul total, 80 la sută va fi acoperit de Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, şi 20 la sută va fi suportat de bugetul de stat.Viata Libera

Apele Române vor cheltui patru milioane de euro pentru hărţile de risc la inundaţii pe râurile Prut şi Bârlad Administraţia Naţională „Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad implementează proiectul „Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad ", ce va fi finalizat până la 31 ianuarie 2013. Valoarea totală a proiectului este de de 25.367.640 lei (fără TVA). Proiectul beneficiază de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, în cadrul AXEI PRIORITARE 5 - "Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc", Domeniul major de intervenţie 1 - "Protecţia împotriva inundaţiilor". Proiectul presupune realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Prut-Bârlad in conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC, cunoscută sub denumirea de Directiva pentru managementul riscului la inundaţii. Acestea vor fi un instrument eficient de informare, necesar la stabilirea priorităţilor şi pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice şi financiare privind gestionarea eficienta a riscului de inundaţii. Hărţile de hazard şi risc la inundaţii vor evidentia de asemenea şi potenţialele consecinţe negative asociate diferitelor cazuri de inundaţii, inclusiv informaţii privind surse potenţiale de poluare a mediului ca urmare a inundaţiilor. Implementarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

15.11.2011

proiectului „Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad " a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. Zborurile se vor realiza in perioada urmatoare, în sezon de toamnă târzie, astfel încât suprafata solului sa fie cât mai liberă de vegetaţie. În paralel, vor fi executate măsuratorile terestre necesare completării bazei de date. Pe baza modelului digital astfel creat, se vor elabora modelele hidrologice si hidraulice care vor conduce in final la realizarea hărţilor de hazard şi risc ce vor ajuta autoritatile competente să stabilească priorităţile şi să ia deciziile tehnice şi financiare, cu privire la gestionarea eficientă a riscurilor la inundaţii din bazinul hidrografic Prut - Barlad. La finalizarea acestui proiect, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va utiliza hărtile de hazard şi risc în elaborarea unui plan de măsuri pentru prevenirea, protejarea şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Valoarea totală a proiectului „Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad" este de de 25.367.640 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat.Adevarul de seara Galati

Se pregatesc harti de risc la inundatiile PrutuluiAdministratia Bazinala de Apa Prut-Barlad va realiza harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut – Barlad, in cadrul unui proiect cu finantare europeana. Implementarea proiectului „Harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut - Barlad “ a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se afla in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Prut-Barlad. Zborurile se vor realiza in perioada urmatoare, in sezon de toamna tarzie, astfel incat suprafata solului sa fie cat mai libera de vegetatie. In paralel, vor fi executate masuratorile terestre necesare completarii bazei de date. Valoarea totala a proiectului „Harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut-Barlad” este de de 25.367.640,00 lei (fara TVA), din care 80% reprezinta finantare europeana si 20% cofinantare de la bugetul de stat.IasiPlus

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

15.11.2011

Vom avea harti de hazard si risc la inundatiiAdministratia Bazinala de Apa Prut-Barlad va intocmi harti de hazard si risc la inundatii pentru bazinul hidrografic Prut-Barlad. Acestea vor acoperi toate cursurile de apa si vor fi instrumente valoroase in gestionarea corecta a riscului de inundatii. Operatiunea a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kilometri patrati care se afla in gestiunea Administratiei Prut-Barlad. Administratia Bazinala de Apa (ABA) Prut-Barlad implementeaza proiectul “Harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut-Barlad”, ce va fi finalizat pana la 31 ianuarie 2013. Proiectul beneficiaza de finantare de la Uniunea Europeana, prin POS Mediu, in cadrul Axei Prioritare. Proiectul presupune realizarea hartilor de hazard si risc la inundatii pe cursurile de apa din bazinul hidrografic Prut-Barlad in conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC. Hartile vor fi un instrument eficient de informare, necesar la stabilirea prioritatilor si pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice si financiare privind gestionarea eficienta a riscului de inundatii. De asemenea, hartile de hazard si risc la inundatii vor evidentia si potentialele consecinte negative asociate diferitelor cazuri de inundatii, inclusiv informatii privind surse potentiale de poluare a mediului ca urmare a inundatiilor. Pentru realizarea hartilor se parcurg mai multe etape: transpunerea configuratiei terenului in modele digitale; generarea in format electronic, cu ajutorul unui software specializat, a zonelor potential afectate de inundatii si a hartilor aferente. Implementarea proiectului “Harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut-Barlad” a demarat prin stabilirea traiectoriilor de zbor pentru scanarea celor 20.000 kmp care se afla in administrarea ABA Prut-Barlad. “Zborurile se vor realiza in perioada urmatoare, in sezon de toamna tarzie, astfel incat suprafata solului sa fie cat mai libera de vegetatie. In paralel, vor fi executate masuratorile terestre necesare completarii bazei de date. Pe baza modelului digital astfel creat, se vor elabora modelele hidrologice si hidraulice care vor conduce in final la realizarea hartilor de hazard si risc ce vor ajuta autoritatile competente sa stabileasca prioritatile si sa ia deciziile tehnice si financiare, cu privire la gestionarea eficienta a riscurilor la inundatii din bazinul hidrografic Prut – Barlad”, a spus Dan Buruiana, purtatorul de cuvant al ABA Prut-Barlad. Valoarea totala a proiectului “Harti de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut- Barlad” este de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

15.11.2011

de 25.367.640,00 lei (fara TVA), din care 80% reprezinta finantare europeana si 20% cofinantare de la bugetul de stat.Radio Iasi

Strategii de apărare împotriva inundaţiilor de tot râsul la IaşiÎn loc să consolideze sau să construiască diguri pe cursurile de apă din judeţului Iaşi expuse riscului inundaţiilor, şefii Administraţiei Bazinale „Apele Române“ vor cheltui din fonduri europene 25,36 de milioane de lei pentru a întocmi hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Noile hărţi de risc ar trebui să ajute specialiştii de la Iaşi să se protejeze împotriva inundaţiilor şi să ia deciziile tehnice şi financiare pentru a gestiona eficient situaţiile de urgenţă. „La finalizarea acestui proiect, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va utiliza hărţile de hazard şi risc în elaborarea unui plan de măsuri pentru prevenirea, protejarea şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Prut-Bârlad", a spus Dan Buruiană, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Pentru realizarea noilor hărţi, şefii administraţiei vor scana cei 20.000 de kilometri pătraţi ai bazinului hidrografic în zbor, survolarea fiind programată pentru sfârşitul toamnei, atunci când suprafaţa solului este liberă de vegetaţie. Ulterior, vor fi realizate măsurătorile pe teren, iar toate datele care ţin de configuraţia terenului vor fi transpuse în modele digitale. Noile hărţi de risc vor fi utile din ianuarie 2013. Adevarul de seara Iasi

Proiect pentru prevenirea inundatiilor la IasiAutoritatile au i9mplementat un nou proiect pentru prevenirea calamitatilor produse de revarsarea apelor. Astfel, Administraţia Naţionala “Apele Romane” prin Administraţia Bazinală de Apă Prut-Barlad a implementat un proiect ce vizeaza unele hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Barlad , proiect care ar urma sa fie finalizat ce va fi finalizat pana la 31 ianuarie 2013. Proiectul beneficiaza de finantare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu. Practic, pe baza modelului digital creat se pot elabora modelele hidrologice si hidraulice care vor conduce la realizarea unor harti de hazard şi risc ce vor ajuta autorităţile competente să stabilească priorităţile şi să ia deciziile tehnice şi financiare, cu privire la gestionarea eficienţă a riscurilor la inundaţii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

15.11.2011

din bazinul hidrografic respectiv. Valoarea totală a acestui proiect este de de 25.367.640 le, suma care nu include TVA. Din aceasta sumam, 80 la suta reprezinta finantare europeana, iar alte 20 procente o reprezinta cofinantarea de la bugetul de stat. Iasinews

DEZVĂLUIRI Mafia balastului, stăpână pe albia Siretului. A fost confiscat pietriş de un milion de euro Un control integrat, făcut de autorităţile de Mediu, ITM, Garda Financiară, Apele Române şi Poliţie, a scos la iveală grave nereguli în activitatea celor 17 firme care au balastiere pe râul Siret, pe raza judeţului Galaţi. „Este o mafie incredibilă", a caracterizat, sec, situaţia unul dintre inspectorii care au participat la control. Absolut toate firmele au fost amendate, fie de una, fie de mai multe dintre instituţiile menţionate. La balastiera Movileni, în cele două puncte de lucru - pustiu. Utilaje amorţite, grămezi de balast. Cel puţin teoretic, aici ar trebuie să scoată pietriş din râu două firme din Vrancea: Micky Rock SRL şi Solid Rock SRL. Patronii spun că nu mai lucrează de ceva vreme. Urmele de roţi de camioane mari din zonă, precum şi drumurile bătătorite trădează însă faptul că de fapt există o activitate intensă la balastieră. Prima dintre firme nu mai are autorizaţie de exploatare şi de la „Ape" din 3 septembrie 2011, iar staţia de sortare este oprită deoarece este în litigiu cu Solid Rock SRL. Unde nu se lucrează - teoretic - dar sunt urme foarte proaspete de excavare. Culmea, firma fusese amendată de Garda Naţională de Mediu, în 20 iulie, cu 30.000 de lei pentru că exploata balast fără a avea autorizaţie de mediu, însă tot nu a intrat în legalitate. Firma amintită are o situaţie financiară suspectă, prin comparaţie cu volumul mare de excavaţii din albia Siretului. Pe 2010 a înregistrat, oficial, venituri înregistrate de doar 26.000 de lei. Cum o basculantă de balast se vinde cu circa 500 de lei, ar însemna că tot anul, firma n-a vândut decât vreo 50 de transporturi, lucru contrazis de sătenii din zonă. „Cum? Spun că nu lucrează? Eu văd 5-6 camioane pe zi, chiar şi în zilele proaste. Măcar 30 pe săptămână se scot", spune săteanul Victor Marcu. Balast falimentar: Onuxal SRL din Blânzi scoate balast din aceaşi zonă şi pare să fie un fel de asociaţie filantropică. Nu de alta dar situaţia ei financiară, pe ultimii doi ani, este dezastruoasă. Cheltuielie sunt duble

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

15.11.2011

în comparaţie cu veniturile, iar pierderile depăşesc 200.000 de lei pe an. De ce lucrează în pierdere? O explicaţie o oferă Garda Financiară, care a găsit firma în ofsaid, în august 2011. Mai precis, comisarii au constatat că activitatea se desfăşoară de-a valma, fără acte, motiv pentru care au amendat societatea. Şi Negredor SRL Tecuci (balastiera Ionăşeşti) are o situaţie financiară la fel de controversată. Firma declară venituri de doar 5.743 de lei pe întreg anul 2010, în vreme ce cheltuielile sunt de de 50 de ori (!) mai mari şi se transformă în pierderi. Datoriile firmei „bat" la 1,2 milioane de lei, iar activitatea, cel puţin pe hârtie, tinde către zero. Cert este că echipa de inspecţie a constatat că activităţile din cariera de la Ionăşeşti au fost concesionate către firma Dicaro Construct SRL Tecuci, care nici ea nu pare mai decisă să facă afacerile „la vedere". Garda Financiară i-a dat o amendă de 1.000 de lei deoarece la balastieră nu existau actele contabile stabilite de lege. Transport ilegal, egal dosar penal: La balastiera Salcia, firmele Redoxim 98 SRL Tecuci (administrator Tatiana Taşcă) şi Blastador SRL Suraia (administrator Marin Vasile Sorin) aveau avizele necesare, lucrau la scoatea balastului, dar nu aveau registru de livrări, motiv pentru care au fost amendate de Garda Financiară cu câte 1.000 de lei. Explicaţia acestora a fost că în ultima vreme n-au mai vândut balast, de aceea nu au operat în registru dar - surpriză! - în apropiere este depistat basculanta cu numărul B-05-UHE, proprietatea Redoxim 98 SRL, care transporta pietriş fără a deţine licenţă de transport şi alte documente. De altfel, în această cauză a fost întocmit şi un dosar penal, care este instrumentat de Poliţia Tecuci. Evaziune fiscală: Probleme au fost descoperite şi la balastiera Salcia. Aici sunt înregistrate două firme obscure cu sediul în Iaşi. Prima, Biotehnic Grup SRL a exploatat balast până în primăvara anului 2011, când a cedat amplasamentul unei firme pe nume West Minerals SRL. Înainte de asta, a fost amendată de ITM Galaţi pentru că a fost prinsă cu mai mulţi angajaţi care lucrau „la negru". Despre Biotehnic Grup SRL vă putem spune că are o activitate dubioasă din punct de vedere fiscal. În ultimii trei ani, activităţile de extracţie şi comercializare a balastului i-au produs pierderi totale cifrate la peste 2,5 milioane de lei noi, cheltuielile fiind de regulă de 3-4 ori mai mari decât veniturile înregistrate. Deoarece există indicii clare de evaziune fiscală, comisarii Gărzii Financiare Galaţi a cerut sprijinul colegilor lor de la Iaşi pentru un control încrucişat. Nici West Minerals SRL nu are, în ciuda denumirii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

15.11.2011

sofisticate, rezultate mai bune. Mai precis, firma nu a declarat pe anul 2010 niciun fel de rezultate financiare. Mai mult, reprezentanţii acesteia au declarat că nici la Salcia nu s-au apucat de treabă. În schimb, la faţa locului a fost găsită o organizare de balastieră în toată regula, utilaje şi un mic depozit de carburanţi. De altfel, Garda de Mediu a şi dat o amendă de 3.000 de lei pentru că depozitul de carburanţi era amenajat necorespunzător şi polua solul. Mai mult decât atât, în imediata apropiere a balastierei a fost depistat un autovehicul care transporta agregate minerale, pentru Gavrilă Gheorghe. Marfa n-avea acte, maşina n-avea licenţă de transport, deci s-a întocmit un dosar penal care a fost preluat de Poliţia Tecuci. Potop de amenzi şi confiscări. Mafia rezistă! Potrivit Apelor Române, balastierele de pe Siret provoacă mari probleme în fiecare an. În 2010 şi 2011, instituţia a dat amenzi de peste 350.000 de lei şi a confiscat balast de circa un milion de euro. „Pe zona Galaţi ar trebui să se scoată din Siret circa 750.000 de metri cubi de balast pe an, dar pe acte se scoate mult mai puţin", spune Dan Buruiană, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Apelor „Prut", care are în responsabilitate zona. Pe acte puţin, în teren foarte mult, am completa noi. Patronii balastierelor vând peste 90% din marfă fără acte, evitând astfel să plătească impozitul pe profit, TVA, dar şi redevenţa de 4,47 de lei pe metrul cub înregistrat în acte.Adevarul de Seara Galati

Seceta îi lasă pe vasluieni fără apă (ASIS) - Seceta a răpit liniştea furnizorului de apă potabilă din judeţul Vaslui. Soleştiul, barajul de unde vine apa vasluienilor are un coeficient de umplere puţin peste 60%, iar sursa suplimentară, barajul de la Puşcaşi e desecat pentru lucrări. Chiar dacă la acestă oră nu sunt probleme, dacă nu va ploua, lucrurile nu vor fi prea roz. Vasluienii ar putea primi apă cu porţia. Lucrările la barajul Puşcaşi au început în luna iunie. Deşi a trecut aproape jumătate de an, investiţia este departe de finalizare. Între timp, cei de la SC Aquavas SA nu se pot baza pe această sursă suplimentară de apă. Trebuie să asigure apă municipiului doar din barajul de la Soleşti. Din pricina secetei, coeficientul de umplere a acestuia este de numai 68%. „Din nefericire aceste lucrări de investiţii au trenat din motive care nu ţin de noi şi la această dată acumularea este golită. Vom intra în iarnă fără a ne putea baza pe ea. În condiţii normale nu ar fi nici o problemă, dar din cauza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

15.11.2011

secetei pot apărea probleme pe Soleşti. Atunci gradul nostru de siguranţă va scădea”, ne-a declarat Dorin Bălănescu, directorul SC Aquavas SA. Reprezentanţii Apelor Române afirmă că barajul Puşacaşi este cuprins într-o lucrare amplă de montare a unor echipamente hidromencanice care să poată reţine precipitaţiile ce vor cădea în cursul iernii, iar lucrările sunt în grafic. Se preconizează ca investiţia să fie finalizată cel mai târziu în luna iunie a anului viitor. Evenimentul de Iasi

Teme similare

ANM: Rezerva de umiditate din sol, satisfăcătoare în majoritatea zonelor de cultură în această perioadăRezerva de umiditate în stratul de sol se va menţine la valori satisfăcătoare şi apropiate de optim în cea mai mare parte a zonelor de cultură, în timp ce fenomenul de secetă pedologică va fi semnalat în estul, sud-estul şi vestul teritoriului, relevă prognoza agrometeorologică emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie, valabilă pentru intervalul 10-16 noiembrie. Potrivit sursei citate, din punct de vedere meteorologic, vremea normală de la începutul perioadei analizate va intra într-un proces de răcire accentuată, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Astfel, temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -2 şi 9 grade Celsius în primele zile, valori apropiate de normele climatologice şi între -5 şi 6 grade Celsius spre sfârşitul intervalului, abaterile termice negative fiind de 1-6 grade Celsius. Totodată, temperatura maximă a aerului se va situa între 0 şi 13 grade Celsius, la nivelul întregii ţări, în timp ce minima va fi cuprinsă între -10 şi 4 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole, posibil mai scăzute în depresiuni, unde, local, se va produce brumă şi îngheţ la sol. Din punct de vedere al precipitaţiilor, sunt posibile ploi în cea mai mare parte a zonelor agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), îndeosebi în sud-estul ţării, fiind însoţite de intensificări ale vântului. Pe de altă parte, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă în stratul de sol 0-20 cm se va menţine la valori satisfăcătoare şi apropiate de optim, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Seceta pedologică cu diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, se va semnala în continuare în estul, sud-estul şi vestul teritoriului agricol. Pe fondul regimului termic din aer şi sol mai scăzut decât în mod

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

15.11.2011

normal, procesele fiziologice ale speciilor de toamnă vor înregistra o încetinire a ritmurilor de vegetaţie, mergând până la stagnarea temporară a proceselor vegetative, îndeosebi în nordul şi centrul ţării. Specialiştii ANM menţionează că lucrările agricole în câmp se vor efectua în condiţii relativ bune, exceptând zilele cu precipitaţii şi definitivarea lucrărilor de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale. De asemenea, este recomandată continuarea efectuării arăturilor adânci de toamnă, administrarea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor la culturile de toamnă semănate în perioada optimă, precum şi efectuarea de tratamente fito-sanitare în plantaţiile pomi-viticole.Vremea Noua

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme similare

Seceta i-a lăsat pe oameni fără apă în fântâni■ Din puţurile săpate în curţile oamenilor mai iese doar apă gălbuie, cu mâl■ Disperaţi, sătenii cară apa cu bidoanele, de la un pârâu, sau plătesc cisterne să le bage apă în fântână. De mai bine de o lună de zile, sute de familii din satul sucevean Sf. Ilie se luptă cu seceta, care le-a golit fântânile. Disperaţi, oamenii cară apa cu bidoanele, de la un izvor de lângă biserică, sau plătesc să le fie aduse cisterne cu apă, pe care le golesc în fântânile "uscate". De la apă prea multă, la fântâni secate: Dacă cineva le-ar fi spus celor din Sf. Ilie că seceta le va goli fântânile, şi nu în vară, ci în plină iarnă, ar fi râs de el. Satul stă pe o imensă pânză freatică, fiecare casă are fântână în curte, pentru că de cum sapi la o adâncime de câţiva metri dai de apă, iar apa din fântâni le ajungea nu doar pentru consumul zilnic, ci să ude şi grădinile, fără să le scadă nivelul mai mult de câteva degete. "Acum câţiva ani am vrut să sap un beci sub şură, dar nu am putut, că după câţiva metri am dat de apă. Acum n-am apă în fântână nici măcar să beau...", spune cu amărăciune Vasile Bocăneţ, un gospodar din Sf. Ilie. În lipsa apei, oamenii au apelat la mijloace străvechi, prin care să folosească cât mai puţină apă pentru nevoile zilnice - se spală la lighean, spală rufele la mână, toarnă apă în toaletă sau folosesc din nou WC-urile din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

15.11.2011

curte. "Facem ca pe timpuri, spălăm rufe într-o găleată de apă", spune o gospodină, cu năduf, după care se întoarce rapid la treaba ei. Norocul oamenilor, dacă se poate spune aşa, e că fântânile au secat în iarnă, când deja au terminat de strâns prin grădină şi nu mai au nimic de udat. Chiar şi aşa, puţina apă pe care unii reuşesc să o mai scoată din fântână nu le ajunge pentru animale, iar pentru ei nu e bună de băut, pentru că iese tulbure, amestecată cu mâl. "Eu sunt singură şi nu am nevoie de prea multă apă. Ce scot fierb şi fac ceai, că aşa nu poate fi băută", spune Olga Păstru, o femeie care şi-a îngropat bărbatul nu cu multă vreme în urmă. Fântâni umplute cu apă cumpărată: În schimb, cei cu familii numeroase şi cu animale în gospodărie, cu case mari, dotate cu instalaţii de apă moderne, s-au trezit acum că au rămas ca peştele pe uscat. Robinetele din casă, maşina de spălat, duşul, au devenit simple obiecte de decor, la fel ca şi fântânile din curţi. Împinşi de nevoie, oamenii cumpără apa adusă de alţii cu cisternele sau butoaiele. O afacere care exista pe vremuri, când sacagiii aduceau apă din casă în casă, e pe cale să renască acum, dar sub altă formă. Pentru o căruţă cu trei butoaie de apă, oamenii plătesc 10 lei, pentru o cisternă cu 2,5 tone de apă - 50 de lei, în vreme ce una de 7 tone costă cam 200 de lei. De cele mai multe ori, oamenii toarnă apa în fântâni, iar de acolo scot câte puţin, atunci când au nevoie. Există şi riscuri, pentru că mulţi dintre ei s-au trezit că după ce au umplut seara fântâna, dimineaţa nu mai aveau nici măcar o găleată de apă, toată scurgându-se în adâncuri. Apa din cer, cea mai sigură sursă de apă: Acum, principala sursă de apă a celor din Sf. Ilie a rămas izvorul din apropierea bisericii, "la Huc", cum îi spun oamenii acelui loc amenajat din timpul războiului, în care apa răzbate din peretele dealului şi se adună într-un fel de bazin de care nimeni nu a mai avut grijă şi acum e încărcat cu gunoaie. Seceta din această iarnă nu i-ar fi afec¬tat pe săteni dacă gospodăriile lor ar fi fost racordate la reţeaua de apă potabilă care a ajuns doar la o mică parte dintre ei. "În vârful muntelui au acum apă potabilă, lumină şi canalizare, iar la noi, la o aruncătură de băţ de Suceava, nu se poate", răbufneşte Vasile Bocăneţ, care a fost împreună cu alţi săteni de mai multe ori la primărie, cerând să ajungă apa potabilă şi la ei. Primarul comunei Şcheia, Vasile Andriciuc, spune că oamenii vor mai avea de aşteptat până când tot satul va avea utilităţile aduse la poartă: "Acum accesăm fonduri europene pentru a extinde reţeaua de canalizare cu 35 de kilometri şi să facem stradă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

15.11.2011

pe încă nouă kilometri. Vom face un proiect şi pentru a aduce apa potabilă, dar nu putem spune acum în cât timp se va concretiza această idee". Până atunci, singura speranţă a oamenilor care acum preţuiesc fiecare picătură de apă rămâne tot în cer, care le poate readuce apa în fântâni mult mai rapid decât vor vedea ei conductele de apă în faţa porţilor. Monitorul de Suceava

Compania franceză Filasa începe investiţiile în construcţia a 11 parcuri eoliene■ În judeţul Suceava vor fi construite 170 de centrale eoliene, valoarea investiţiei ridicându-se la 780 de milioane de euro. Compania franceză Filasa International va da startul, la mijlocul acestei săptămâni, la proiectul „Parcurile Eoliene de Nord-Est Suceava". Inaugurarea lucrărilor în cadrul acestui proiect va avea loc joi, 17 noiembrie a.c, în localitatea Ciprian Porumbescu, în prezenţa reprezentanţilor companiei franceze, precum şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Până în momentul de faţă, compania Filasa International a ame¬najat deja sediul administrativ pentru viitorul parc eolian din această comună, care va avea 29 de turbine. Construcţia acestora ar urma să demareze la începutul anului viitor. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat la sfârşitul lunii octombrie 2011 că Filasa International va investi 780 de milioane de euro în producerea de energie verde în judeţul Suceava. El a precizat că în judeţul Suceava vor fi construite 11 parcuri eoliene, în nouă localităţi sucevene, respectiv Ciprian Porumbescu, Horodniceni, Capu Câmpului, Drăgoieşti, Berchişeşti, Moara, Stroieşti, Ilişeşti şi Udeşti. Compania franceză va construi 170 de centrale eoliene, care vor fi amplasate pe o suprafaţă de 4.000 de hectare, iar energia produsă va fi vândută companiei naţionale Transelectrica. Puterea instalată a centralelor eoliene va fi de 516 MW, adică de zece ori consumul de energie electrică al municipiului Suceava într-un an de zile. O turbină va avea o înălţime de 120 de metri, iar elicele au deschiderea de 45 de metri. Monitorul de Suceava

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

15.11.2011

Apele Banatului scad dramatic din cauza secetei■Timişul şi Bega au ajuns la cote foarte joase,nemaiântâlnite de câţiva ani ■"Am fost nevoiţi să folosim apă din lacul Surduc pentru a suplimenta debitele",declară Constantin Sandu directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat ■În unele locuri,Timişul a scăzut atât de mult,încât poate fi traversat de la un mal la altul pe jos,iar apa nu trece de genunchi! După ce în 2011 am avut recolte record ,anul 2012 se anunţă a fi unul care va da multe bătăi de cap agricultorilor .Timp de câteva luni,ploaia a ocolit plaiurile mioritice ,lucru care va pune în dificultate producţia de cereale de anul viitor.Pămânzul este uscat,aşa încât doar 60% din suprafaţa cultivată cu grâu a fost însămânţată la timp susţin cei mai mulţi agricultori.Alţii spun că pierderea mare a fost la însămânţare,când s-a consumat mult mai multă motorină din cauza pământului foarte uscat.Viorel Matei,preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli (FNPA),ne-a declarat : "Cu toate că a fost secetă,anul acesta s-a însămânţat o suprafaţă mult mai mare de grâu ,de un milion dehectare,în timp ce anul trecut aveam cultivate doar 950 de mii de hectare.Acelaşi lucru se înregistrează şi la orz şi orzoaică.Doar cultura de rapiţă nu a răsărit şi ar putea fi compromisă". Timişul e până la genunchi: Constantin Sandu ,directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat,ne-a declarat că din cauza lipsei precipitaţiilor ,cotele Timişului şi Begăi sunt scăzute."În ultimul timp am fost nevoiţi să folosim apă din lacul Surduc pentru a suplimenta debitele .Aqvatimul are nevoie de un debit de doi metri cubi pe secundă,dar nu pot fi extraşi decât din şapte metri cubi pe secundă.Aşa că au fost perioade când am apelat la apa de rezervă din lac.În Timişoara ,cota Begăi e menţinută de stăvilarul de la Sânmihai,dar viteza de curgere a apei este foarte mică.Timişul a scăzut atât de mult,încât poate fi trecut uşor de la un mal la altul,iar apa nu trece de genunchi.Eu de ani buni nu ţin minte să fi văzut râul atât de secat!".Din volumul de 25 de milioane de metri cubi al lacului Surduc,în prezent mai sunt doar 18,6 milioane de metri cubi de apă. "În aceste condiţii, nu e cazul să reducem consumul de apă la consumatori,însă sperăm că în perioada ce va veni vor apărea şi precipitaţiile,cu toate că în următoarele zile meteorologii nu anunţă ploi sau ninsori",a mai spus directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat. Secetă şi în sol: Potrivit site-ului Administraţiei Naţionale de Meteorologie,fenomenul de secetă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

15.11.2011

pedologică cu diferite grade de intensitate,respectiv moderată,puternică,şi izolat chiar extremă,se semnalează pe suprafeţe agricole extinse din sud-estul,estul,vestul şi local,în sudul ţării. (www.renasterea.ro/15.11.2011)

Teme de mediu

GEC NERA, premiat pentru activitatea sa REŞIŢA – Grupul Ecologic de Colaborare Nera a luat un premiu în cadrul unui concurs de proiecte destinat protecţiei mediului. Aşa cum se cunoaşte deja, GEC Nera implementează, în perioada 17 decembrie 2010 – 16 decembrie 2011, proiectul de interes public „Poluarea cu deşeuri miniere pe Dunăre, realitate şi în acelaşi timp bombă mediatică“, care este destinat reducerii poluării cu deşeuri miniere antrenate de vânt pe teritoriul localităţilor Moldova Nouă, Coronini şi Pojejena, din România, şi pe teritoriul comunelor Veliko Gradište şi Bela Crkva din Serbia. Proiectul este finanţat în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România -Republica Serbia. În acest context, GEC Nera a participat la concursul naţional de proiecte elaborate de către ONG-uri care au ca scop consultarea publicului în elaborarea unor strategii şi reglementări care să îmbunătăţească mediul social, economic şi ecologic la nivelul comunităţilor locale. Juriul a fost format din personalităţi importante care lucrează în presă, sectorul ONG şi în cadrul autorităţilor publice centrale şi locale. GEC Nera a introdus în acest concurs activitatea de consultare a publicului în procesul de elaborare şi implementare a Planului local de acţiune pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor minier (PLAIMDM) din incinta iazului Tăuşani – Boşneag, care aparţine SC Moldomin Moldova Nouă. Gala de premiere a avut loc în 10 noiembrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Au fost premiate zece proiecte, dintre cele 68 care au participat la concurs, iar GEC Nera a obţinut premiul „Mina de Civism şi Ecologie“. „Când ni s-a acordat acest premiu, cred că juriul a fost impresionat, în primul rând, de suferinţa locuitorilor din România şi Serbia, care sunt afectaţi grav de poluarea cu deşeuri miniere“, a declarat preşedintele GEC Nera, Corneliu Popovici Sturza.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

15.11.2011

(www.caon.ro/14.11.2011/21:40/Roxana Bălan Nafiru)

Teme similare

Taxă pentru excavări Consiliul Local al municipiului Caransebeş a aprobat instituirea unei taxe pentru eliberarea autorizaţiei pentru excavări, necesară exploatării balastierelor. Taxa va fi de 7 lei pe m.p pentru suprafaţa afectată, în conformitate cu legea. Consilierii solicită de asemenea, ca, la depunerea documentelor pentru obţinerea sau reînnoirea licenţelor de exploatare, doritorii să prezinte un acord de reabilitare încheiat cu administraţia publică locală. Acordul este necesar pentru cazul în care transportul rutier al resurselor minerale afectează infrastructura rutieră şi clădirile adiacente din municipiu, conform legii 85 din 2003. (http://www.radio-resita.ro/taxa-pentru-excavari)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

Date post:	10-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Revista Presei/Noiembrie... · Web viewS-au cerut totodata lamuriri, spun sursele, cu privire la...

Documents