Revista Presei/Decembrie... · Web viewPloile din noiembrie şi zăpada căzută în ultimele zile...

18.12.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI18 demebrie 2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

18.12.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme similare...............................................................................................................4Hidroelectrica: Bani din „aer curat”.............................................................................4Venituri suplimentare de peste 6 milioane euro pentru Hidroelectrica......................4Hidroelectrica: 6 milioane euro din reducerea GES.....................................................6Teme de mediu.............................................................................................................7Rovana Plumb: "Am trimis către CE cereri de plată de 187 milioane euro, pe POS Mediu"......................................................................................................................... 7Ponta dă cu flit românilor care nu vor gaze de şist: „Colaborarea cu Chevron rămâne într-o zonă de interes“.................................................................................................8Vapoarele vor respecta norme de mediu mai severe..................................................9Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti trece printr-o situatie dificilă.............11Iesenii au proiecte de 3 milioane de euro, pentru protectia mediului.......................13

PRESA LOCALĂ............................................................................................................14ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORAL......................14

Teme ABA...................................................................................................................14Cât mai rezistă plajele româneşti...............................................................................14Mitrea a primit bani pentru reducerea eroziunii........................................................15Bani europeni pentru reducerea eroziunii costiere...................................................16Reducerea eroziunii costiere......................................................................................17Vezi câţi bani a primit Mitrea pentru reducerea eroziunii costiere............................18UE a aprobat proiectul de reducere a eroziunii costiere............................................19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................19Teme ABA...................................................................................................................19Au nevoie de teren pentru noua pistă a Aeroportului...............................................19Calitatea apelor transfrontaliere din judeţ este în creştere.......................................21În Maramureş se circulă în condiţii de iarnă..............................................................21Teme similare.............................................................................................................23

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

18.12.2012

Podul Viilor, din nou închis. Primăria Baia Mare acuză lucrări făcute de mântuială. .23Start în proiectul pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare din Maramureş: S-a semnat primul contract...................................................................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................24Teme ABA...................................................................................................................24L-au ajutat pe Mos Craciun........................................................................................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................25Teme ABA...................................................................................................................25ABA Olt derulează Proiect pentru prevenirea şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Olt................................................................................................25

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................27Teme ABA...................................................................................................................28Preşedintele CJD a aruncat mănuşa şi anunţă controale la sânge şi amenzi uriaşe. Război balastierelor din Dâmboviţa...........................................................................28

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................29Teme similare.............................................................................................................29Alba Iulia va avea parc de agrement pe malul Mureşului..........................................29Vremea se răceşte accentuat, de mâine, în Transilvania...........................................29Am scăpat de ger! Vremea se încălzeşte uşor în această săptămână........................29Ploile din noiembrie şi zăpada căzută în ultimele zile au redus deficitul de apă din sol................................................................................................................................... 30Teme de mediu...........................................................................................................31“Sărăcia din Apuseni nu mai suportă încă o amânare”!.............................................31Sistem informatic nou la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş..........................34Sistem informatic nou la Agenţia pentru Protecţia Mediului.....................................35

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

18.12.2012

PRESA CENTRALĂTeme similareHidroelectrica: Bani din „aer curat”Hidroelectrica, şi când nu produce, încasează bani. Chiar şi pentru perioada când era activată forţa majoră, generată de lipsa apei din cauza secetei, compania are de primit 6 milioane de euro, contravaloarea certificatelor de emisie rezultate din creşterea eficienţei hidroagregatelor de la Porţile de Fier. Protocolul de la Kyoto permite derularea unor proiecte prin care un stat investeşte în reducerea de emisii CO2 în alt stat şi primeşte, în schimb, cota „de aer curat” astfel rezultată. Prin două astfel de proiecte, hidroagregatele de la Porţile de Fier I şi II au fost retehnologizate, iar surplusul de energie produs generează Unităţi de Reducere a Emisiilor de gaze cu efect de seră (ERU). Partenerul a fost statul olandez, prin NL Energy&Climate Change, pentru 1,2 milioane de ERU, contractul fiind de 5 euro/ERU. Până acum, Hidroelectrica a încasat 2,95 milioane de euro, urmând ca până la sfârşitul anului să mai primească 1,41 milioane de euro, pentru emisiile aferente perioadei 2008 – 2011. Sunt în curs de verificare emisii de încă 1,73 milioane de euro, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/hidroelectrica_bani_din_aer_curat/Curierul Naţional, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-12-18/Hidroelectrica+vrea+sa+vanda+certificate+verzi+de+6+mil.+euro+

Venituri suplimentare de peste 6 milioane euro pentru HidroelectricaCompania a vândut certificatele de tip ERU. Energia produsă în capacităţi noi de producţie, dar şi cea rezultată în urma creşterii puterii instalate, prin retehnologizare, la hidrocentralele Porţile de Fier I şi II, este convertită de către Hidroelectrica, în baza Protocolului de la Kyoto, în Unităţi de Reducere a Emisiilor de gaze cu efect de seră (ERU). Aceste unităţi generează venituri suplimentare de peste 6 milioane euro, prin transferul acestora către alte părţi semnatare ale Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-12-18/Hidroelectrica+vrea+sa+vanda+certificate+verzi+de+6+mil.+euro

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-12-18/Hidroelectrica+vrea+sa+vanda+certificate+verzi+de+6+mil.+euro

http://www.puterea.ro/articol/hidroelectrica_bani_din_aer_curat

18.12.2012

asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), arată un comunicat remis redacţiei. Societatea a încasat, ieri, de la NL Energy&Climate Change, autoritate guvernamentală olandeză, 2,92 milioane euro şi alte 1,41 milioane euro au fost facturate şi vor fi încasate în această lună, ca urmare a confirmării cantităţilor de ERU aferente producţiei suplimentare de energie regenerabilă la Porţile de Fier I şi II, în perioada 2008 - 2011. Sunt în curs de verificare şi Rapoartele de monitorizare a cantităţile de ERU care revin Hidroelectrica pentru energia suplimentară produsă la Porţile de Fier I şi II, în 2012, ca rezultat al retehnologizării, şi pentru energia produsă în capacităţile noi de producţie puse în funcţiune în perioada 2009 - 2012, valoarea estimată a ERU fiind de 1,73 milioane euro. După verificarea Rapoartelor de monitorizare şi certificarea cantităţilor ERU, acestea urmează să fie înregistrate în Registrul naţional al României şi apoi transferate în Registrul olandez, urmând să fie facturate şi încasate de SC Hidroelectrica SA. Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a declarat: "Am luat măsurile necesare ca să putem transmite, în luna decembrie, conform contractului, toate informaţiile solicitate în procesul de verificare şi certificare a cantităţilor ERU care revin Hidroelectrica, astfel încât, la finalul proiectului, transferul de Unităţi de Reducere a Emisiilor de gaze cu efect de seră, către autoritatea olandeză va depăşi 1.200.000 ERU şi va atinge o valoare totală de peste 6 milioane euro. Finalizarea acestui proiect este importantă atât pentru veniturile suplimentare pe care le generează în această perioadă de secetă dar, mai ales, pentru că evidenţiază rolul complex pe care îl are energia regenerabilă produsă de către Hidroelectrica". În baza prevederilor art. 6 din Protocolul de la Kyoto, Hidroelectrica a încheiat cu Agenţia SenterNovem, actualmente NLAgency 2, contracte pentru transferul de unităţi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de tip JI (Joint Implentation). Proiectele de la Porţile de Fier au avut ca scop generarea de unităţi de reducere a emisiilor (ERU), la preţul de 5 euro/tona de CO2. /Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/venituri-suplimentare-de-peste-6-milioane-euro-pentru-hidroelectrica-193325&articol=193325.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

http://www.bursa.ro/companii-afaceri/venituri-suplimentare-de-peste-6-milioane-euro-pentru-hidroelectrica-193325&articol=193325.html

http://www.bursa.ro/companii-afaceri/venituri-suplimentare-de-peste-6-milioane-euro-pentru-hidroelectrica-193325&articol=193325.html

18.12.2012

Hidroelectrica: 6 milioane euro din reducerea GESEnergia produsa de Hidroelectrica in capacitati noi de productie, si ca urmare a cresterii puterii instalate, prin retehnologizare, la hidrocentralele Portile de Fier I si II, este convertita de catre companie in Unitati de Reducere a Emisiilor de gaze cu efect de sera (ERU) generand venituri suplimentare de peste 6 milioane euro, prin transferul acestora catre alte parti semnatare ale Conventiei Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC). Astfel, compania a incasat lunide la NL Energy&Climate Change, autoritate guvernamentala olandeza, 2,92 milioane euro si alte 1,41 milioane euro au fost facturate si vor fi incasate in luna decembrie 2012, ca urmare a confirmarii cantitatilor de ERU aferente productiei suplimentare de energie regenerabila la Portile de Fier I si II, in perioada 2008 – 2011. De asemenea, sunt in curs de verificare si rapoartele de monitorizare a cantitatile de ERU care revin Hidroelectrica pentru energia suplimentara produsa la PDF I si II, in 2012, ca rezultat al retehnologizarii, si pentru energia produsa in capacitatile noi de productie puse in functiune in perioada 2009 – 2012, valoarea estimata a ERU fiind de 1,73 milioane euro. Dupa verificarea rapoartelor de monitorizare si certificarea cantitatilor ERU, acestea urmeaza sa fie inregistrate in registrul national al Romaniei si apoi transferate in registrul olandez, urmand sa fie facturate si incasate de Hidroelectric. “Am luat masurile necesare ca sa putem transmite in luna decembrie, conform contractului, toate informatiile solicitate in procesul de verificare si certificare a cantitatilor ERU care revin Hidroelectrica, astfel incat, la finalul proiectului, transferul de Unitati de Reducere a Emisiilor de gaze cu efect de sera, catre autoritatea olandeza va depasi 1.200.000 ERU si va atinge o valoare totala de peste 6 milioane euro”, spune Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Romania este parte la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), ratificata prin Legea nr.24/1994 si totodata la Protocolul de la Kyoto, ratificat prin Legea nr. 3/2001. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-6-milioane-euro-din-reducerea-ges

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-6-milioane-euro-din-reducerea-ges

18.12.2012

Teme de mediuRovana Plumb: "Am trimis către CE cereri de plată de 187 milioane euro, pe POS Mediu"Ţara noastră a trimis către Comisia Europeană (CE) cereri de plată în sumă de 187 de milioane de euro pe Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, care a fost deblocat în noiembrie, a declarat, ieri, la Bruxelles, ministrul mediului Rovana Plumb, citată de Agerpres. Oficialul a precizat: "Noi am intrat deja în program normal de lucru cu CE în ceea ce priveşte plăţile pe POS Mediu. Am transmis către CE cereri de plată în sumă de 187 de milioane de euro. În jurul zilei de 19 decembrie, în România vor sosi 107 milioane de euro şi, de asemenea, până la sfârşitul anului, vom mai primi de la CE în jur de 49 de milioane de euro. Aceasta datorită faptului că avem un parteneriat foarte bun cu CE. Echipa pe care o avem în cadrul autorităţii de management este foarte performantă şi am fost primii care am reuşit să reluăm plăţile după o stagnare de şase luni de zile". Potrivit domniei sale, faptul că plăţile pe POS Mediu s-au întrerupt este din vina guvernului Boc, care "ştia din decembrie 2011 că toate programele operaţionale sectoriale sunt sub lupa CE şi că vor apărea aceste pre-suspendări". "Din decembrie 2011 în martie 2012, CE a retransmis, în ceea ce priveşte POS Mediu, o nouă solicitare de măsuri către România şi nu s-a făcut nimic până când am venit în mai şi am constatat că niciun fel de măsură nu fusese implementată la nivelul autorităţii de management. Şi atunci am turat motoarele la maxim, am schimbat coordonarea echipei de la autoritatea de management, am încercat să schimb şi mentalităţile în ceea ce priveşte rolul pe care îl au mecanismele intermediare în relaţia cu consultanţii şi am reuşit, bineînţeles, pe baza bunei relaţii şi a conlucrării permanente cu CE, în special cu DG Regio, să reluăm aceste plăţi, aşa cum ne-am propus, în luna noiembrie", a mai spus ministrul român al mediului. Rovana Plumb a precizat că cererile de plată cu probabilitate mare de încasare pe care le-a trimis în cele mai puţin de opt luni de zile de când este la conducerea Ministerului Mediului şi Pădurilor reprezintă peste jumătate din toată suma plătită de CE României în perioada 2007 - mai 2012. "Ceea ce vreau să vă mai spun este că între 2007 şi 7 mai 2012, indiferent de data la care a început operaţionalizarea acestui POS Mediu, s-au tras, de la CE, 335 de milioane de euro. Între 7 mai 2012 şi până în prezent

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

18.12.2012

tragem de la CE, cert, în momentul de faţă, suntem în data de 17 decembrie, 160 de milioane de euro, cu perspective de a atrage încă 27 de milioane de euro până pe data de 31 de decembrie", a mai spus ministrul mediului. În ceea ce priveşte deficienţele descoperite de autoritatea de audit în derularea POS Mediu, acestea "sunt legate în primul rând de modul în care au fost licitate, de criteriile care au fost prevăzute în caietele de sarcini la licitaţie, criterii pe care de multe ori autoritatea de audit le-a identificat ca fiind subiective". Principala deficienţă se regăseşte în sistemul de achiziţii publice, potrivit ministrului de resort, care a precizat: "De asemenea, avem trei dosare care au fost transmise către DLAF, în ceea ce priveşte criteriul de incompatibilitate reprezentat de conflictul de interese". /Bursa, http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=193333

Ponta dă cu flit românilor care nu vor gaze de şist: „Colaborarea cu Chevron rămâne într-o zonă de interes“Premierul Victor Ponta a declarat că negocierile cu Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA în ce priveşte explorarea şi explotarea gazelor, va reprezenta „o zonă de interes“ pentru viitorul Guvern. Cel mai mult de pierdut, dacă România scoate gaze de şist, va avea - în opinia premierului - Gazprom. "În primul rând este vorba de gazele la care Exxon şi OMV au descoperit şi urmează într-un termen de 3-4-5 ani să înceapă exploatarea Tocmai a fost o anumită rezoluţie a Parlamentului European, iar Marea Britanie deja a oficializat aceste exploarări (...) Pentru că vreau să explic un lucru: dacă mâine dăm voie să facă explorări pentru gaze de şist şi se găsesc, cel mai devreme peste cinci ani iese primul metru cub. Polonia foloseşte gaze de şist cu 80 de dolari/mia de metri cubi, noi importăm de la Gazprom cu 450 şi eu vreau Oltchim-ul meu cu 450 de dolari/mia de metri cubi să fie competitiv cu firma din Polonia cu 80", a spus Ponta la Realitatea TV.Argumentul americanPrimul-ministru a adăugat că America a devenit din importator un exportator de gaze, folosind gazele de şist şi că cei care au cel mai mult de pierdut dacă România scoate gaze de şist sunt cei de la Gazprom.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=193333

http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=193333

18.12.2012

România încearcă să găsească noi surse de energie pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de gaze naturale din Rusia şi pentru a compensa declinul natural al producţiei interne de hidrocarburi din surse tradiţionale. Pe lângă resursele potenţiale care ar putea fi exploatate în viitor de OMV Petrom şi Exxon Mobil în Marea Neagră, Chevron a obţinut anul trecut licenţe de explorare a gazelor de şist.O decizie amânată din varăMetoda de extracţie prin fracturarea hidraulică a rocilor de şist este controversată şi a provocat proteste şi în România. După învestire, în luna mai, Guvernul Ponta a impus un moratoriu pe extracţia de gaze de şist până la finalizarea studiilor europene privind impactul fracturării hidraulice asupra mediului. În luna iunie, premierul Ponta a declarat că Guvernul vrea să amâne până după alegerile parlamentare deciziile privind gazele de şist. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa. Fostul Guvern a aprobat, în martie, trei acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Chevron pentru perimetrele din judeţul Constanţa, respectiv Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. /Adevărul , http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ponta-flit-romanilor-nu-vor-gaze-sist-colaborarea-chevron-ramane-intr-o-zona-interes-1_50d00223596d720091107e49/index.html

Vapoarele vor respecta norme de mediu mai severeComisia Europeana a impus norme de mediu mai severe pentru combustibilii destinati navelor maritime. Noile reglementari intra in vigoare in aceasta saptamana. Normele privind combustibilii marini vor reduce poluarea aerului si impactul acesteia asupra sanatatii umane. Specialistii Comisiei Europene subliniaza ca poluantii atmosferici proveniti din transportul maritim sunt transportati pe distante lungi. Din acest motiv, ei afecteaza din ce in ce mai grav calitatea aerului in anumite orase europene. Emisiile de sulf ale navelor le-ar putea depasi pe cele din surse terestre. Daca evolutiile de pana acum ar continua, pana in anul 2020 emisiile de sulf provenite din transportul in zonele maritime ale UE le-ar depasi pe cele provenite din toate sursele terestre. Revizuirea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ponta-flit-romanilor-nu-vor-gaze-sist-colaborarea-chevron-ramane-intr-o-zona-interes-1_50d00223596d720091107e49/index.html



18.12.2012

legislatiei vizeaza stoparea acestei evolutii prin reducerea emisiilor de sulf si a pulberilor in suspensie. Directiva intrata in vigoare la data de 17 decembrie 2012 se bazeaza pe standarde elaborate la nivelul Organizatiei Maritime Internationale (OMI). „Europa este in prezent pe drumul cel bun pentru punerea in aplicare a angajamentelor adoptate in unanimitate de statele sale membre in cadrul OMI in 2008. In acelasi timp, suntem constienti de costurile implicate de punerea in conformitate care afecteaza industria de profil si pe care incercam sa le reducem la minimum prin intermediul «pachetului de instrumente pentru transportul sustenabil pe apa» prezentat in septembrie 2011”, a declarat vicepresedintele Comisiei Europene, Siim Kallas. Pe de alta parte, comisarul european pentru Mediu, Janez Potocnik, a subliniat ca „imbunatatirea calitatii aerului este o provocare pe termen lung in materie de mediu. A fost un proces de durata, dar acum sectorul maritim este si el implicat. Cei care au avut cel mai mult de castigat sunt cetatenii europeni, care vor respira un aer mai curat si se vor bucura de o viata mai sanatoasa si de carburantii si tehnologiile ecologice pe care le va oferi industria de profil".Sulful din combustibil - cel mult 0,5 la sutaDirectiva impune reducerea in mod progresiv a continutului maxim de sulf al combustibililor marini, de la nivelul actual de 3,5 % la 0,5 % pana in ianuarie 2020. In unele ecosisteme foarte fragile, cum ar fi Marea Baltica, Marea Nordului si Canalul Manecii, continutul maxim de sulf va fi redus la 0,1 la suta inca din anul 2015. Ca alternativa la carburantii cu continut redus de sulf, navele pot opta pentru metode echivalente de punere in conformitate. Asemenea metode sunt utilizarea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare sau navele propulsate cu GNL. UE si Banca Europeana de Investitii (BEI) acorda sprijin financiar proiectelor ecologice in domeniul transportului maritim. In plus, Comisia Europeana incurajeaza utilizarea GNL drept combustibil pentru nave. Comisia Europeana va continua sa puna in aplicare masuri pe termen mediu si lung pentru a promova tehnologii navale ecologice, combustibili alternativi si dezvoltarea de infrastructuri de transport ecologic, in cadrul “pachetului de instrumente pentru transportul sustenabil pe apa”. Directiva intrata in vigoare la 17 decembrie reprezinta cel mai recent element al cadrului de politici ale UE privind poluarea aerului,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

18.12.2012

dezvoltat in ultimii 30 de ani. Comisia Europeana efectueaza in prezent o revizuire ampla a cadrului politicilor sale de mediu, care vor fi actualizate in anul 2013. Pana la 17 aprilie 2014, statele membre UE trebuie sa-si modifice legislatia privind calitatea combustibililor marini, in vederea armonizarii cu noua directive europeana. Directiva va impune investitiile necesare din partea armatorilor, a operatorilor portuari si a rafinariilor. Incepand din anul 2015, statele UE sunt invitate sa se asigure ca navele utilizeaza combustibili cu un continut de sulf de maximum 0,10 % in Marea Baltica si Marea Nordului, inclusiv in Canalul Manecii. Sunt acceptate metode echivalente de punere in conformitate, cum ar fi sistemele de purificare a gazelor de evacuare. Incepand cu 2020, navele care opereaza in toate celelalte zone maritime europene trebuie sa utilizeze combustibili cu un continut de sulf mai mic de 0,50 %. In mod traditional, navele utilizeaza pacura grea ca mijloc de propulsie. Pacura grea poate avea un continut de sulf de pana la 5 la suta. Prin comparatie, continutul de sulf al combustibililor utilizati de autovehicule nu trebuie sa depaseasca 0,001 %. Emisiile de dioxid de sulf pot cauza ploi acide si pot genera pulberi in suspensie. Aceste pulberi sunt periculoase pentru sanatatea umana, cauzand boli respiratorii si cardiovasculare si reducand speranta de viata in UE cu pana la doi ani. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/vapoarele-vor-respecta-norme-de-mediu-mai-severe

Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti trece printr-o situatie dificilăAtat politica paguboasa a ultimilor ani, cat si proasta gestionare a banului public in primele luni ale acestui an au facut ca Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti sa se confrunte astazi cu o situatie destul de dificila. Asta ne spune directorul A.P.M. Mehedinti, Mihai Demian. - Domnule director, am inteles ca Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti trece printr-o situatie destul de delicata din punct de vedere financiar. Care este situatia la ora actuala si care credeti dumneavoastra ca sunt motivele ce stau la baza problemelor cu care se confrunta astazi aceasta institutie.- Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti trece printr-o situatie financiara mai dificila din cauza faptului ca bugetul pe anul 2012 a fost disproportionat. Mai pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.green-report.ro/stiri/vapoarele-vor-respecta-norme-de-mediu-mai-severe

http://www.green-report.ro/stiri/vapoarele-vor-respecta-norme-de-mediu-mai-severe

18.12.2012

intelesul tuturor, pe trimestrele I si II, institutia a avut alocate sume importante de bani, iar pe trimestrele III si IV sumele sunt foarte mici. Asa s-a ajuns in aceasta situatie dificila de a fi la limita efectuarii platilor la utilitati. - Sperati ca situatia sa se redreseze, din punct de vedere financiar, in perioada imediat urmatoare? - Singura noastra sansa este ca Guvernul sa fie alcatuit cat mai repede cu putinta astfel incat sa avem un buget, bugetul fiind extrem de important pentru o institutie ca aceasta care efectueaza numeroase deplasari in teren pentru identificarea de amplasamente si realizarea de masuratori in domeniul protectiei mediului, iar lipsa banilor ar insemna blocarea acestor activitati strict necesare . - Aveti sustinere din partea Ministerului Mediului sau….- Din activitatile derulate de Ministerul Mediului in ultimele sase luni am simtit o preocupare permanenta a conducerii acestui minister de a repara greselile facute de fosta conducere a acestui important organism. Cu foarte mari eforturi s-au gasit resursele pentru a putea fi la zi cu platile si chiar am avut sume alocate pentru materialele necesare in efectuarea analizelor specifice activitatii Agentiei pentru Protectia Mediului Mehedinti. Mai mult incepand cu sfarsitul acestui an, mai precis mijlocul lunii noiembrie, prin noua reorganizare realizata la nivel national pentru a imbunatati activitatea in domeniul protectiei mediului, A.P.M. Mehedinti a primit puteri sporite, iar raspunderea a crescut foarte mult prin desfiintarea agentiilor regionale.- Ce aduce nou acest transfer de putere?- Activitatea de la agentiile regionale pentru obiectivele mari din judetul Mehedinti s-a transferat catre A.P.M. Mehedinti, cea ce inseamna o activitate suplimentara pe care o vom incerca sa o ducem la bun sfarsit cu profesionalism si implicare din partea tuturor angajatilor agentiei.- Cum vedeti implicarea angajatilor?- Eu personal vreau sa multumesc colegilor din cadrul unitatii pentru modul in care au raspuns cerintelor mele si ale posturilor pe care le ocupa si sper ca noile atributii pe care trebuie sa le asimileze sa le faca intr-un timp cat mai scurt, cu responsabilitate si cu multa daruire. - Este sfarsit de an si vin sarbatorile de iarna. Aveti ceva de transmis angajatilor sau mehedintenilor? Fiind sfarsit de an urez tuturor angajatilor, colaboratorilor si nu in ultimul rand mehedintenilor, sa aiba parte de un mediu mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

18.12.2012

sanatos prin implicarea noastra, a tuturor si le doresc sarbatori de iarna cu multa sanatate, belsug pe masa si un sincer La Multi Ani! /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/agentia-pentru-protectia-mediului-mehedinti-trece-printr-o-situatie-dificila/

Iesenii au proiecte de 3 milioane de euro, pentru protectia mediuluiPlatile pentru proiectele finantate in judetul Iasi, in acest an, prin Programul Operational Sectorial Mediu, nu vor fi intarziate. Banii primiti de la Uniunea Europeana pentru dezvoltarea acestora vor fi directionati catre aceste proiecte. In total, au fost aprobate cinci proiecte care valoreaza aproape 3 milioane de lei si vizeaza protectia zonelor declarate arii protejate, dar si extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa. In judetul Iasi, un proiect in zonele din judet, unde nu exista canalizare, este “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iasi “, care valoreaza 590.489.248 lei, fara TVA. Un alt tip de proiect este “Reabilitarea sistemului de termoficare in municipiul Iasi, in vederea conformarii cu standardele de mediu privind emisiile in atmosfera si pentru cresterea eficientei energetice in alimentarea cu caldura urbana”. Suma primita prin POS Mediu in vederea finalizarii acestui proiect este in valoare de 253.279.177 lei, fara TVA. In ceea ce priveste ariile protejate din judet, cele mai mari sume vor fi alocate acestor proiecte care vizeaza protejarea celor mai cunoscute arii din Iasi. Este vorba de “Dezvoltarea managementului in siturile Natura 2000: Dealul lui Dumnezeu si Padurea si pajistile de la Marzesti”, proiect care valoreaza 1.395.256 lei fara TVA, dar si “Management durabil in Siturile Natura 2000: ROSCI0117 Movila lui Burcel si ROSCI0221 Saraturile din Valea Ilenei”, proiect finantat prin POS Mediu cu 1.395.256 lei fara TVA. Un alt proiect care face referire la ariile protejate din judet este “Model de management privind ariile naturale protejate atribuite in custodie in judetele Neamt si Iasi”, care insa va fi finantat cu o suma mai mica, de 705.323 lei. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/iesenii-au-proiecte-de-3-milioane-de-euro-pentru-protectia-mediului/

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.ecomagazin.ro/iesenii-au-proiecte-de-3-milioane-de-euro-pentru-protectia-mediului/

http://www.ecomagazin.ro/iesenii-au-proiecte-de-3-milioane-de-euro-pentru-protectia-mediului/

http://www.ecomagazin.ro/agentia-pentru-protectia-mediului-mehedinti-trece-printr-o-situatie-dificila/

http://www.ecomagazin.ro/agentia-pentru-protectia-mediului-mehedinti-trece-printr-o-situatie-dificila/

18.12.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORALTeme ABACât mai rezistă plajele româneştiPlajele de pe litoralul românesc pierd cel puţin doi metri pe an. Administraţia Bazinală de Apă „Dobrogea - Litoral” a făcut numeroase cercetări, iar rezultatele sunt alarmante. Eroziunea costieră avansează într-un ritm foarte rapid, marea înghiţind, în ultimii ani, bucăţi mari din plajele din toate staţiunile. Sectoarele afectate de fenomene de eroziune sunt în Mamaia Nord, Mamaia Sud, Tomis, Eforie Centru, Eforie Sud, Tuzla, Olimp - Venus, Saturn - Mangalia, 2 Mai - Vama Veche. De departe, însă, eroziunea cea mai accentuată se manifestă în staţiunea Mamaia, unde se estimează o retragere a liniei ţărmului de aproximativ 40 de metri în următorii 20 de ani. Peste 27 de milioane de lei pentru asistenţa tehnică În al unsprezecelea ceas, Administraţia Bazinală de Apă „Dobrogea - Litoral” a reuşit să facă un plan de bătaie pentru aceste lucrări, intitulat Master Planul Zonei Costiere. Numai asistenţa tehnică costă aproximativ cinci milioane de euro şi cuprinde elaborarea propriu-zisă a Master Planului, Aplicaţia de finanţare, Evaluarea Strategică de Mediu şi elaborarea tuturor documentaţiilor necesare atribuirii contractelor pentru implementarea lucrărilor de combatere a eroziunii costiere. Vestea bună este că aproape toţi banii vin de la Uniunea Europeană şi nu sunt deloc puţini. În mai multe etape, în falezele româneşti vor intra cel puţin 150 de milioane de euro. Mai mult decât atât, se pare că lucrările vor începe, în sfârşit, în anul 2013.„Uniunea Europeană a finanţat prin POS Mediu proiectul «Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte Axa Prioritară 5 - Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc. Domeniul major de intervenţie 2 - Reducerea eroziunii costiere». Beneficiarul contractului este Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă „Dobrogea - Litoral”, valoarea contractului de finanţare fiind de 27.339.598 de lei”, explică purtătorul de cuvânt al ABADL, Cătălin Anton. La anul încep lucrările în Mamaia SudÎn urma finalizării Asistenţei tehnice, prin Master Planul elaborat au fost identificate mai multe zone de risc mare de eroziune şi s-au propus spre implementare două faze

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

18.12.2012

prioritare. În faza întâi, intitulată „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud) şi zona Eforie Nord”, judeţul Constanţa. Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune, iar valoarea totală estimată a investiţiilor este de 170.450.000 de euro, inclusiv TVA. „Cererea de finanţare urmează să fie aprobată în primul trimestru al anului 2013 de către Comisia Europeană. Se preconizează că, începând cu trimestrul întâi al anului 2013, să se finalizeze evaluarea ofertelor de contracte pentru lucrări şi servicii şi să demareze implementarea proiectului, având ca termen de finalizare anul 2015”, mai precizează Cătălin Anton. Mai e timp, până în 2020În faza a doua se va realiza „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa, Mamaia Centru şi Mamaia Nord” şi „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în judeţul Constanţa, localitatea Agigea”, judeţul Constanţa. Proiectul va fi cofinanţat în următoarea perioadă de programare 2014 - 2020. /Cuget liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-cat-mai-rezista-plajele-romanesti-157957

Mitrea a primit bani pentru reducerea eroziunii Uniunea Europeană a finanţat prin POS Mediu proiectul Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte AXA PRIORITARĂ 5 - Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc. Domeniul major de intervenţie 2 - Reducerea eroziunii costiere. Beneficiarul contractului este Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, manageriată de Marian Mitrea, valoarea contractului de finanţare fiind de 27.339.598 lei cu TVA. În urma finalizării Asistenţei tehnice, prin Master Planul elaborat au fost identificate mai multe zone cu risc mare de eroziune şi s-au propus spre implementare două faze prioritare: Faza I Protecţia şi Reabilitarea Părţii Sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre in Zona Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Zona Eforie Nord. Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune, iar valoarea totală estimată a investiţiilor este de 170.450.000 euro. Cererea de Finanţare urmează să fie aprobată în primul trimestru al anului 2013 de către Comisia Europeană. Se preconizeză că începând

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-cat-mai-rezista-plajele-romanesti-157957

18.12.2012

cu trimestrul I al anului 2013 să se finalizeze evaluarea ofertelor de contracte pentru lucrări/ servicii şi să demareze implementarea proiectului, având termen de finalizare anul 2015. Faza II Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa, Mamaia Centru şi Mamaia Nord şi Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în localitatea Agigea. Proiectul va fi cofinanţat în următoarea perioadă de programare 2014-2020. / Replica, http://www.replicaonline.ro/mitrea-a-primit-bani-pentru-reducerea-eroziunii-costiere-94567/

Bani europeni pentru reducerea eroziunii costiereMăsurile de reducere a eroziunii zonei costiere din municipiul Constanţa şi Eforie Nord vor fi implementate de anul viitor. Potrivit purtătorului de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral (A.B.A.D.L.) Constanţa, Cătălin Anton, Uniunea Europeană a finanţat proiectul pentru reducerea eroziunii costiere. În urma finalizării analizei, au fost identificate mai multe zone cu risc mare de eroziune şi s-au propus spre implementare două faze prioritare. În prima fază, numită „Protecţia şi Reabilitarea Părţii Sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în Zona Municipiului Constanţa şi a Eforie Nord“, vor intra zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, dar şi zona Eforie Nord. Proiectul este co-finanţat din Fondul de Coeziune, iar valoarea totală estimată a investiţiilor este de 170.450.000 de euro, T.V.A. inclus. Cererea de finanţare urmează să fie aprobată în primul trimestru al anului 2013, de către Comisia Europeană. Se preconizează că, începând cu trimestrul I al anului 2013, să se finalizeze evaluarea ofertelor de contracte pentru lucrări sau servicii şi proiectul să demareze, termenul de finalizare fiind anul 2015. Cea de-a doua fază a proiectului cuprinde protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în zona municipiului Constanţa, Mamaia Centru şi Mamaia Nord, dar şi a părţii sudice a litoralului, în zona localităţii Agigea. Proiectul intitulat „Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte – Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc. Reducerea eroziunii costiere“ are ca termen de realizare perioada 2014-2020, iar valoarea contractului de finanţare este de 27.339.598 de lei, cu T.V.A.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.replicaonline.ro/mitrea-a-primit-bani-pentru-reducerea-eroziunii-costiere-94567/

http://www.replicaonline.ro/mitrea-a-primit-bani-pentru-reducerea-eroziunii-costiere-94567/

18.12.2012

/Observator, http://observator.ro/179076/bani-europeni-pentru-reducerea-eroziunii-costiere-179076.html

Reducerea eroziunii costiere Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) este beneficiarul unui contract de finanţare european în valoare de 27.339.598 lei pentru reducerea eroziunii costiere. Au fost identificate mai multe zone cu risc mare de eroziune şi s-au propus spre implementare două faze prioritare. Faza I vizează „Protecţia şi Reabilitarea Părţii Sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud) şi zona Eforie Nord“. Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune, iar valoarea totală estimată a investiţiilor este de 170.450.000 euro. Se preconizează că începând cu trimestrul I al anului 2013 să se finalizeze evaluarea ofertelor de contracte pentru lucrări/servicii şi să demareze implementarea proiectului, având termen de finalizare în anul 2015. Cea de-a doua Fază reglementează „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa, Mamaia Centru şi Mamaia Nord“ şi „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în localitatea Agigea“. Proiectul va fi cofinanţat între 2014-2020. Liderul de opinie /Liderul de Opinie, http://lideruldeopinie.ro/85542/reducerea-eroziunii-costiere

Vezi câţi bani a primit Mitrea pentru reducerea eroziunii costiereUniunea Europeană a finanţat prin POS Mediu proiectul Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte AXA PRIORITARĂ 5 - Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc. Domeniul major de intervenţie 2 - Reducerea eroziunii costiere. Beneficiarul contractului este Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, manageriată de Marian Mitrea, valoarea contractului de finantare fiind de 27.339.598 lei cu TVA. In urma finalizarii Asistentei tehnice, prin Master Planul elaborat au fost identificate mai multe zone cu risc mare de eroziune si s-au propus spre implementare doua faze prioritare: Faza I Protecţia si Reabilitarea Părţii Sudice a Litoralului Românesc

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://lideruldeopinie.ro/85542/reducerea-eroziunii-costiere

http://observator.ro/179076/bani-europeni-pentru-reducerea-eroziunii-costiere-179076.html

http://observator.ro/179076/bani-europeni-pentru-reducerea-eroziunii-costiere-179076.html

18.12.2012

al Mării Negre in Zona Municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud) si Zona Eforie Nord judetul Constanta. Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune, iar valoarea totala estimata a investitiilor este de 170.450.000 Euro incusiv TVA. Cererea de Finantare urmeaza sa fie aprobata in primul trimestru al anului 2013 de catre Comisia Europeana. Se preconizeza ca incepand cu trimestrul I al anului 2013 sa se finalizeze evaluarea ofertelor de contracte pentru lucrari/ servicii si sa demareze implementarea proiectului, avand termen de finalizare anul 2015. Faza II Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta, Mamaia Centru si Mamaia Nordsi Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in Judetul Constanta, localitatea Agigea judetul Constanta. Proiectul va fi cofinantat in urmatoarea perioada de programare 2014-2020. /Replica, http://www.replicaonline.ro/vezi-cati-bani-a-primit-mitrea-pentru-reducerea-eroziunii-costiere-94469/

UE a aprobat proiectul de reducere a eroziunii costiereUniunea Europeană a finanţat prin POS Mediu proiectul “Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte AXA PRIORITARĂ 5 – Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc. Domeniul major de intervenţie 2 – Reducerea eroziunii costiere”. Valoarea contractului de finantare este de 27.339.598 lei cu TVA. Au fost identificate mai multe zone cu risc mare de eroziune si s-au propus spre implementare doua faze prioritare: Faza I “Protecţia si Reabilitarea Părţii Sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre in Zona Municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud) si Zona Eforie Nord” judetul Constanta. Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune, iar valoarea totala estimata a investitiilor este de 170.450.000 Euro incusiv TVA. Cererea de Finantare urmeaza sa fie aprobata in primul trimestru al anului 2013 de catre Comisia Europeana. Se preconizeza ca incepand cu trimestrul I al anului 2013 sa se finalizeze evaluarea ofertelor de contracte pentru lucrari/ servicii si sa demareze implementarea proiectului, avand termen de finalizare anul 2015.n Faza II „Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta, Mamaia Centru si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.replicaonline.ro/vezi-cati-bani-a-primit-mitrea-pentru-reducerea-eroziunii-costiere-94469/

http://www.replicaonline.ro/vezi-cati-bani-a-primit-mitrea-pentru-reducerea-eroziunii-costiere-94469/

18.12.2012

Mamaia Nord”si „Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in Judetul Constanta, localitatea Agigea” judetul Constanta. Proiectul va fi cofinantat in urmatoarea perioada de programare 2014-2020. TV Neptun. /Reporter Ntv, http://www.reporterntv.ro/stire/ue-a-aprobat-proiectul-de-reducere-a-eroziunii-costiere

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAAu nevoie de teren pentru noua pistă a AeroportuluiO serie de parcele din zona Aeroportului Cluj, care au fost expropriate în vederea construcţiei noii piste de aterizare-decolare vor fi transferate Administraţiei Bazinale de Ape Someş Tisa, pentru devierea râului Someş. Situaţia proiectului noii piste de aterizare-decolare a Aeroportului clujean nu este pe deplin rezolvată, atâta timp cât pentru finalizarea lucrărilor se mai impune reolvarea unor exproprieri precum şi a unor transferuri de amplasamente. La ultima şedinţă de Consiliu Judeţean, executivul nu a reuşit să obţină un număr suficient de voturi, astfel încât să poată tranfera spre Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa (ABAST), terenurile necesare realizării lucrărilor de deviere a Someşului Mic. Lucrările ce implică devierea Someşului vor permite ca pista Aeroportului Cluj-Napoca să poată fi construită până la o lungime de 3.500 de metri. La şedinţa Consiliului Judeţean de mâine va fi propus un nou proiect de hotărâre, privind transferul unor parcele de teren în custodia ABAST, în vederea demarării lucrărilor de deviere a rului Someş. De asemenea, două parcele în suprafaţă totală de 5500 de mp vor fi transferate Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian, pentru amenajarea sistemului de coordonare a aterizării aeronavelor. Până în prezent, Consiliul Judeţean nu a reuşit să soluţioneaze în totalitate această problemă a transferurilor şi a exproprierilor, însă, cu toate acestea, atât preşedintele instituţiei, Horea Uioreanu, cât şi directorul aeroportului, David Ciceo, au apreciat că până în vara anului 2013, pista de aterizare decolare, în lungime de 2.100 de metri (în această primă etapă), va fi finalizată. Între timp, ABAST a anunţat că va demara lucrările de deviere a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.reporterntv.ro/stire/ue-a-aprobat-proiectul-de-reducere-a-eroziunii-costiere

http://www.reporterntv.ro/stire/ue-a-aprobat-proiectul-de-reducere-a-eroziunii-costiere

18.12.2012

râului Someş imediat ce va dispune de terenurile din zona vizată pentru lucrări. "Noi avem deja autorizaţia de construire. Pentru a nu pierde sumele care ne-au fost alocate anul acesta, am demarat şi partea de proiectare. În privinţa lucrărilor de execuţie, ne-am făcut deja un grafic. Estimez că în maxim doi ani - începând din 2013 - vom finaliza lucrările de deviere a Someşului", explica directorul ABAST, Dan Canta. Investiţia de amenjare a malurilor Someşului Mic, ce include şi lucrările de deviere a cursului apei, este evaluată la 25 de milioane de euro. Imediat ce lucrările de deviere a Someşului se vor încheia, Consiliul Judeţean va demara o nouă licitaţie publică, în vederea atribuirii contractului pentru extinderea pistei Aeroportului Cluj la 3.500 de metri. Deocamdată se lucrează la prima porţiune de 2.100 de metri. Contractul pentru această etapă a fost obţinut de consorţiul Construcţii Napoca SA - Icco Systems - Geo Arc Otopeni şi a avut o valoare iniţială de 137.808.522 de lei (fără TVA). Ulterior, suma a fost suplimentată cu 20%, din pricina unor probleme cu pânza freatică, invocate de constructori. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/au-nevoie-de-teren-pentru-noua-pista-a-aeroportului--103523.html

Calitatea apelor transfrontaliere din judeţ este în creşterePe râul Crasna a fost semnalat somnul, iar la Turulung, pe Tur – broasca ţestoasă de stepă. Monitorizarea cursurilor de apă în general şi a celor transfrontaliere în special a devenit o preocupare, dar şi o sarcină a autorităţilor româneşti şi maghiare. Ihtiofauna principalelor cursuri de apă din judeţ dovedeşte o îmbunătăţire a calităţii apei. Începând cu anul 2005, după cum spunea Vasile Adrieş, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Satu Mare şi chimistul Vlad Farcaş, în fiecare an, o formaţiune specializată face studii asupra faunei piscicole, dar şi a vegetaţiei.Monitorizarea se face de către România şi Ungaria. Rezultatele sunt consemnate într-un document final care se compară cu ceea ce au determinat specialiştii maghiari la traversarea apelor de frontieră în Ungaria. Pe seama acestor studii se caută în fapt monitorizarea calităţii apei pe ambele sectoare. În acest an, la nivel de judeţ au fost monitorizate râuri precum Someş, Crasna şi Tur, alături de Valea Rea şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/au-nevoie-de-teren-pentru-noua-pista-a-aeroportului--103523.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/au-nevoie-de-teren-pentru-noua-pista-a-aeroportului--103523.html

18.12.2012

Talna. /Informaţia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/sm/locale/calitatea-apelor-transfrontaliere-din-judet-este-in-crestere/

În Maramureş se circulă în condiţii de iarnăCirculaţia rutieră se desfăşoară în condiţii de iarnă pe drumurile din Maramureş. Şoferii mai întâlnesc zăpadă frământată pe carosabil în pasul Prislop. Cursa aeriană de pasageri pe relaţia Baia Mare-Bucureşti a decolat, în această dimineaţă, fără întârziere de pe Aeroportul Internaţional Baia Mare. Circulaţia rutieră se desfăşoară în condiţii normale de trafic, dar de iarnă pe toate drumurile publice din Maramureş. Vizibilitatea în trafic este bună. Vântul suflă slab, la moderat. Pe arii restranse in zonele joase s-a semnalat ceata. Stratul de zapada avea valoarea maxima de 23 cm la Iezer. Zăpadă mai este la Cavnic - 15 cm; Dragomireşti - 14 cm; Mara- 9 cm; în Poiana Borşa şi Cosău - 8cm; Baia Borşa - 6 cm; Suciu de Jis, Viseu de Sus, Strâmtura şi Săcel- 5 cm. Conducătorii auto aflaţi în trafic întâlnesc un strat de zăpadă frământată care are grosimea cuprinsă între 0-1 cm pe DN18, în Pasul Prislop (între km 156 şi km180). Celelalte sectoare de drumuri naţionale au carosabilul curat, dar umed. Angajaţii societăţilor care asigură şi întreţin pe timp de iarnă sectoarele de drumuri judeţene au acţionat cu opt utilaje şi au răspândit 51 tone de material antiderapant (18 tone în Pasul Gutâi, patru tone pe DN18 la Sighetu Marmaţiei, patru tone pe DN19, Dealul Huta Certeze, 12 tone pe DN18, la Petrova, două tone pe DN18B, Dealul Huta Certeze şi cinci tone în Pasul Prislop) pentru prevenirea poleiului, dar şi pentru combaterea celui format în zona viaductelor, podurilor, podeţelor şi a zonelor de munte unde există curenţi de aer rece. Pe DN17C, Dealul Ştefăniţei s-a intervenit cu un utilaj cu lamă pentru îndepărtarea zăpezii de pe carosabil.Precipitaţii sub formă de ploaie care ulterior s-au transformat în lapoviţă şi ninsoare au căzut pe drumurile judeţene de la Cavnic şi Izvoare. Stratul de zăpadă proaspăt depus în afara părţii carosabile măsura între 10-15 cm. Drumarii maramureşeni au intervenit cu 20 utilaje pentru îndepărtarea zăpezii şi au împrăştiat 206 tone de material antiderapant pentru a preveni şi combate poleiul. Pe sectoarele de drumuri judeţene carosabilul este curat şi umed . Cursa aeriană de pasageri pe relaţia Baia Mare-Bucureşti a decolat, în această dimineaţă, fără întârziere de pe Aeroportul Internaţional Baia Mare. Vizibilitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.informatia-zilei.ro/sm/locale/calitatea-apelor-transfrontaliere-din-judet-este-in-crestere/

http://www.informatia-zilei.ro/sm/locale/calitatea-apelor-transfrontaliere-din-judet-este-in-crestere/

18.12.2012

este bună, temperatura aerului are valoarea de 2 grade Celsius. Cea mai scăzută temperatură înregistrată în cursul nopţii a fost la Târgu Lăpuş - 1 grad Celsius; 0 grade Celsius au fost în Fereşti, Leordina şi partea montană a oraşului Cavnic.HIDRODebitele şi cursurile principalelor cursuri de apă din judeţ au fost uşor variabile. Nu au fost semnalate probleme. Precipitaţiile sub formă de ploaie şi temperaturile pozitive au contribuit la topirea podurilor de gheaţă. De asemenea, pe niciun râu din judeţ nu mai există gheaţă la maluri. Exploatarea amenajării hidrotehnice se efectuează în condiţii de siguranţă, de iarnă. Coeficientul de umplere al lacului este de 85%.Drumuri închise pe perioada de iarnăRămân închise de administratorul de drum, pe perioada de iarnă, drumul judeţean 109 F, pe relaţia Cavnic-Strâmbu Băiuţ, tronsonul drumului judeţean 183, pe relaţia Izvoare-legătura cu DN18, în Pasul Gutâi şi DC 19, pe relaţia Botiza-Groşii Ţibleşului (un tronson de 6 km). /Infomm, http://www.infomm.ro/ro/detalii/a-13/Citynews,.http://maramures.citynews.ro/eveniment/infotrafic-zapada-frimantata-pasul-prislop-1228813

Teme similarePodul Viilor, din nou închis. Primăria Baia Mare acuză lucrări făcute de mântuialăTelenovela legată de Podul Viilor din Baia Mare continuă. La doar câteva zile de la redeschiderea sa pentru circulaţia rutieră iată că municipalitatea a luat decizia închiderii lui din nou. Motivul: deficienţe constatate de oficialii Primăriei Baia Mare privind executarea acestor lucrări. Deocamdată singura sancţiune aplicată constructorului a fost aceea legată de faptul că firma va reface lucrările executate greşit de la bun început. În caz contrar se poate merge până la rezilierea contractului. "Am constatat începând de sâmbătă că există deprecieri pe lucrarea chiar şi provizorie din zona Podului Viilor, respectiv de la intersecţia cu strada Minerilor până la intersecţia cu strada Şteampului. Am cerut o evaluare pentru a vedea dacă această depreciere a pavelelor este din cauza execuţiei sau a proiectului defectuos făcut. Am dispus oprirea circulaţiei pe Podul Viilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://maramures.citynews.ro/eveniment/infotrafic-zapada-frimantata-pasul-prislop-1228813

http://maramures.citynews.ro/eveniment/infotrafic-zapada-frimantata-pasul-prislop-1228813

http://www.infomm.ro/ro/detalii/a-13

18.12.2012

şi am dat un termen de 5 zile până la care să fie remediate problemele. Cred că până la finele acestei săptămâni aceste deficienţe vor fi reparate. Cei care au greşit, vor plăti. Din păcate sunt chestiuni care ţin de deranj şi astea nu mai pot fi înlocuite. Din perspectiva noastră acest drum este în monitorizare", a declarat Cherecheş. De menţionat faptul că lucrarea avea o garanţie de 5 ani de zile, însă nu a rezistat nici măcar o lună de zile. Peste un milion de lei daţi aiurea dacă este să ne luăm după cele văzute astăzi pe Podul Viilor. Cum era de aşteptat, băimărenii se declară extrem de nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă, însă spun că s-a lucrat...româneşte. Rămâne de văzut dacă problema va fi remediată sau ne vom trrezi în ajun de Crăciun că Podul Viilor va mai trebui închis odată pentru alte reparaţii. Oricum reprezentantul firmei care se ocupă de acest pod nu a vrut să stea de vorbă cu presa pentru că ...era supărat. /Citynews, http://maramures.citynews.ro/din-oras/podul-viilor-din-nou-inchis-primaria-acuza-lucrari-facute-de-mantuiala-1228849

Start în proiectul pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare din Maramureş: S-a semnat primul contractPrimul contract din cadrul celui mai mare proiect din judetul Maramures, cel privind extinderea si reabilitarea retelelor de apa si canalizare, a fost semnat luni, 17 decembrie. Contractul prevede reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile, statiilor de pompare si a conductei de aductiune din localitatile Targu Lapus, Viseu de Sus si Sighetu Marmatiei. “Sunt 12 proiecte in care sunt incluse marile aglomerari la nivelul judetului si astazi avem placerea sa semnam primul contract, contract privind reabilitarea statiilor de tratare apa potabila, conducta de aductiune si statii de pompare in Targu Lapus, Viseu de Sus si Sighetu Marmatiei. In urmatoarea perioada, intr-un ritm accelerat, vom continua semnarea contractelor de executie pentru lucrarile care cuprind Municipiul Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Targu Lapus, Viseu de Sus, Seini, Tautii Magheraus si celelalte localitati, pe masura ce vom avea finalizate licitatiile”, a declarat Catalin Chereches, presedintele Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Maramures.Intregul proiect se ridica la aproximativ 120 de milioane de euro. /Ziarmm,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.ziarmm.ro/start-in-proiectul-pentru-extinderea-si-reabilitarea-retelelor-de-apa-si-canalizare-din-maramures-s-a-semnat-primul-contract/


http://maramures.citynews.ro/din-oras/podul-viilor-din-nou-inchis-primaria-acuza-lucrari-facute-de-mantuiala-1228849

http://maramures.citynews.ro/din-oras/podul-viilor-din-nou-inchis-primaria-acuza-lucrari-facute-de-mantuiala-1228849

18.12.2012


ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURITeme ABA L-au ajutat pe Mos Craciun Copiii de de Centrul Rontău au susţinut luni un moment artistic la sediul ABA Crişuri. Evenimentul face parte din proiectul social „Ajută-l pe Moş Crăciun”, proiect desfăşurat în cadrul instituţiei ABA Crişuri în perioada 3-17 decembrie. Angajaţii ABA au strâns 1.500 lei pentru copiii de la Centrul Social din Rontău. În cadrul acestui proiect angajaţii ABA Crişuri au organizat o tombolă cu scop caritabil. Beneficiarii proiectului sunt copilaşii din localitatea Rontău care, în această iarnă, nu vor mai avea probleme cu încălzirea Centrului Educaţional patronat de fundaţia „Familia mea”. „Micii colindători au primi atât darurile trimise de Moş Crăciun cât şi finanţarea pentru Centrul Educaţional Rontău” a declarat Dumitru Voloşeniuc, directorul ABA Crişuri. În cadrul tombolei s-au strâns 1.500 de lei care vor fi folosiţi la încălzirea centrului. După ce au servit un pahar cu lapte şi o prăjiturică, copiii au urmărit un desen aminat cu Stropi. Laboratoarele au fost însă cele care s-au trezit cu adevărat interesul micuţilor. Melicii şi gâzele în eprubete au fost date din mână în mâna pentru ca toţi să le poată vedea. Ajutaţi Fundaţia „Familia mea” cea care păstoreşte centrul de la Rontău are în grijă în jur de 200 de copiii din familii cu o stituaţie specială. Aceştia vin la Centrul, amenajat în mansarda bisericii din localitatea, unde primesc pe lângă afecţiunea de care cei mai mulţi nu au parte acasă, o gustare. De asemenea, aici au parte de tot felul de activităţi educative. Hăinuţe, medicamente şi multe altele tot de la Centru primesc. „Spre deosebire de alţii copii care sunt duşi şi aduşi de la şcoală de părinţi, aceşti copii vin singuri la Centru pentru că aici primesc ce nu au acasă”, a precizat Angelina Radu, reprezentanta Centrului. O alătă fundaţie,„În braţe, înfiinţată tot de americanul Dwight DeLong, cel care a pus bazele şi fundaţiei „Familia mea” se ocupă de copiii cu situaţii specialea din Maternitatea Oradea şi de la Spitalul de copii. Personal calificat se ocupă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24



18.12.2012

de bebeluşii şi preşcolarii abandonaţi sau proveniţi din familii cu probleme. /Jurnal Bihorean, http://www.bihon.ro/l-au-ajutat-pe-mos-craciun/1221937

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAABA Olt derulează Proiect pentru prevenirea şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic OltLuni, 17 decembrie a.c., la Administraţia Bazinală de Apă Olt, a avut loc şedinţa Comitetului de Bazin Olt. Principalele subiecte abordate pe ordinea de zi au fost: 1. Prezentarea proiectului „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Olt”, stadiul privind implementarea proiectului; 2, Realizarea programului de investiţii pe anul 2012 şi propuneri privind execuţia lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul hidrografic Olt pentru anul 2013; 3. Aplicarea Planului de Acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, la nivel naţional şi la nivelul Bazinului hidrografic al Râului Olt. La eveniment au participat membrii ai Comitetului de Bazin Olt, reprezentanţi ai instituţiilor din Vâlcea, dar şi din alte judeţe, dintre care amintim: prefectul Mircea Nadolu –preşedinte Comitet de Bazin Olt, Ion Stoenescu -directorul Administraţiei Bazinale de Apă Olt; Ion Matei –viceprimarul Râmnicului etc. Proiect cu fonduri europene Administraţia Bazinală de Apă Olt are în derulare proiectului „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Olt” cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Proiectul îşi propune abordarea prevenirii, protecţiei, şi diminuării efectelor inundaţiilor la nivelul bazinului hidrografic Olt, aflat în administrarea ABA Olt, al patrulea ca mărime din ţară, în suprafaţă de aproximativ 24.849 kilometri pătraţi şi lungime totală a reţelei hidrografice de 9.974 km. Valoarea totală a proiectului este de 40.059.332 lei în conformitate cu Ordinul nr. 1265/18.04.2011 al ministrului Mediului şi Pădurilor, din care: 1. valoarea eligibilă este de 32.305.913 lei (finanţare nerambursabilă din Fondul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.bihon.ro/l-au-ajutat-pe-mos-craciun/1221937

18.12.2012

coeziune şi buget de stat); 2. valoarea, alta decât cea eligibilă (valoarea TVA aferentă valorii eligibile a proiectului) este de 7.753.419 lei. Proiectul „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor (PPPDEI) în Bazinul Hidrografic Olt” a început să fie implementat în luna mai 2011. Acesta face parte integrantă din politica naţională în domeniul gospodăririi apelor, constituind un instrument de baza pentru coordonarea la nivel naţional şi corelarea la nivel bazinal a lucrărilor de investiţii pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor. Obiective specifice Obiectivul general al programului îl reprezintă reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: Întocmirea hărţilor cu limitele zonelor inundabile, detalierea hărţii de hazard la inundaţii, la nivelul localităţilor unde sunt promovate lucrări de investiţii; Elaborarea planului de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor ]n bazinul hidrografic Olt;Îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de apărare împotriva inundaţiilor; Revizuirea Planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice din administrare, a celor locale, judeţene şi pe bazine hidrografice; Stabilirea unui program pentru informarea şi participarea publicului în procesul luării de decizii; Instruire în domeniul reducerii riscurilor. Publicul ţintă îl constituie: n Autorităţile locale din judeţele aferente bazinului hidrografic Olt (cu pondere mare din judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt, parţial din judeţele Argeş, Dolj, Teleorman şi Gorj); Autorităţile judeţene aferente b.h. Olt (Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt, Argeş, Dolj, Teleorman şi Gorj). Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din judeţele aferente Bazinului hidrografic Olt; Populaţia riverană cursurilor de apă din bazinul hidrografic Olt. Prin acest proiect se realizează hărţi de hazard la inundaţii (inundabilitate), la diferite probabilităţi de depăşire (0,2%, 0,5%, 1% şi 10%) în bazinul hidrografic Olt. Aceste hărţi vor sta la baza întocmirii Planului pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. O altă componentă importantaă a proiectului cuprinde activităţile de realizare a scenariilor de amenajare, elaborarea Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

18.12.2012

inundaţiilor şi prioritizarea măsurilor şi acţiunilor necesare pentru reducerea riscului la inundaţii. Laura Zamfiroiu /Viaţa Vâlcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/10315-aba-olt-deruleaz-proiect-pentru-prevenirea-i-diminuarea-efectelor-inundaiilor-in-bazinul-hidrografic-olt-.html/Monitorul de Vâlcea, http://www.monitoruldevalcea.ro/administratie/36164/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme ABAPreşedintele CJD a aruncat mănuşa şi anunţă controale la sânge şi amenzi uriaşe. Război balastierelor din DâmboviţaTransportatorii de produse de balastieră şi proprietarii de balastiere sunt în colimatorul Consiliului Judeţean, iar de la 1 ianuarie 2013 cine nu va respecta legea va suporta consecinţele şi va plăti la bugete până la ultimul leuţ din ceea ce a distrus. Printre neregulile grave identificate în doar câteva luni în acest domeniu se numără: exploatări fără reguli, fără autorizaţii, nerespectarea legilor privind autorizarea lucrărilor la amenajări de albii şi nici a condiţiilor şi formelor legale de funcţionare, amenajări piscicole fictive . În topul problemelor pentru care se va tăia în carne vie sunt distrugerea caselor şi a drumurilor judeţene. 234 de km sunt praf şi necesită 30 miliarde lei anual reparaţii, iar Drumul Sudului - abia inaugurat, a fost făcut zob pe porţiuni importante în doar două nopţi în care Poliţia nu a fost în zonă. Transportatorii de produse de balastieră şi proprietarii de balastiere din judeţ au intrat în colimatorul preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu! Acesta şi-a propus ca în perioada următoare să facă ordine în haosul care domneşte de ani de zile în acest domeniu de activitate, haos tolerat de fostele conduceri ale forului judeţean. În doar câteva luni, Adrian Ţuţuianu a descoperit nereguli cu toptanul pe care vrea să le îndrepte de la 1 ianuarie 2013, nu înainte de a-i atenţiona pe cei vizaţi că trebuie să intre în legalitate cât mai repede. Exploatarea produselor de balastieră fără nici o regulă, fără autorizaţii de construcţie; degradarea drumurilor judeţene şi a caselor din cauza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.monitoruldevalcea.ro/administratie/36164/

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/10315-aba-olt-deruleaz-proiect-pentru-prevenirea-i-diminuarea-efectelor-inundaiilor-in-bazinul-hidrografic-olt-.html



18.12.2012

tonajului şi a vitezei; nerespectarea prevederilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru amenajări de albii, exploatări prin cariere şi balastiere; nerespectarea condiţiilor şi a formelor legale de funcţionare; amenajări piscicole fictive pe post de balastiere etc. /Jurnal de Dâmboviţa, http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--razboi-balastierelor-din-dambovita,13181.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similareAlba Iulia va avea parc de agrement pe malul MureşuluiÎn lungul limitei estice a teritoriului administrativ al municipiului cu terenurile comunei Ciugud este propusă păstrarea şi amenajarea unui coridor verde. Spaţiul ar primi forma unui parc de agrement, pe malurile râului Ampoi până la vărsarea în Mureş, ce ar acoperi necesarul de spaţii verzi şi dotări de agrement şi sport în cartierele limitrofe. Este necesară rezervarea acestui culoar de-a lungul albiei râului Mureş pe ambele maluri, unde va fi amenajat traseu pietonal şi de biciclete înconjurat de spaţiu verde. /Alba 24 AB, http://alba24.ro/plan-urbanistic-general-varianta-ocolitoare-spre-muntii-apuseni-parc-de-agrement-pe-malul-ampoiului-si-al-muresului-vezi-alte-propuneri-154569.html

Vremea se răceşte accentuat, de mâine, în TransilvaniaMeteorologii anunţă o vreme în răcire de mâine, în toată Transilvania, temperaturile maxime urmând să se încadreze între -4 şi +3 grade Celsius iar cele minime, între -14 grade, în depresiuni, şi -4 grade Celsius. Miercuri şi joi, vremea continuă să se răcească şi să fie geroasă seara şi dimineaţa, temperaturile maxime urmând să fie cuprinse între -5 şi - 10 grade iar cele minime, între -23 de grade şi -8 Celsius. Ninsori slabe se anunţă doar la munte, în următoarele trei zile şi cu totul izolat. /Radio Mureş MS,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://alba24.ro/plan-urbanistic-general-varianta-ocolitoare-spre-muntii-apuseni-parc-de-agrement-pe-malul-ampoiului-si-al-muresului-vezi-alte-propuneri-154569.html



http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--razboi-balastierelor-din-dambovita,13181.html

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--razboi-balastierelor-din-dambovita,13181.html

18.12.2012

http://www.radiomures.ro/stiri/vremea_se_race_te_accentuat_de_maine_in_transilvania.html

Am scăpat de ger! Vremea se încălzeşte uşor în această săptămânăDupă ce săptămâna trecută am avut parte de ninsori abundente şi de temperaturi extrem de scăzute, a venit timpul ca vremea să revină la limitele termice normale pentru această perioadă a anului. Până la sfârşitul săptămânii, când sunt prognozate noi căderi de zăpadă, mureşenii se vor bucura de soare din belşug, în zilele lucrătoare, temperaturile ajungând chiar la 2-3 grade Celsius în jurul amiezii. Vor exista, normal, şi momente când mercurul termometrelor nu va urca peste zero grade, dar vremea va fi în general frumoasă. Nopţile vor fi reci, dar temperaturile de până la -5 grade Celius vor fi incomparabil mai ridicate decât cele înregistrate săptămâna trecută.În weekend, starea vremii se va înrăutăţii, urmând ca sâmbătă să avem parte de nori şi de maxime de -4 grade Celsius, în timp ce duminic va ninge cel mai probabil toată ziua, urmând să se înregistreze o maximă termică de -2 grade.Zăpezile căzute săptămâna trecută se vor topi, proces început încă de ieri, astfel că nu trebuie să ne mire dacă bălţile ne vor încuraja la tot pasul. /Adevărul de Seară MS, http://adevarul.ro/locale/targu-mures/am-scapat-ger-vremea-incalzeste-usor-saptamana-1_50cefbd6596d7200910cc12e/index.html

Ploile din noiembrie şi zăpada căzută în ultimele zile au redus deficitul de apă din sol Primele cantităţi de zăpadă căzute în luna decembrie şi ploile din noiembrie au reuşit să reducă o mare parte din deficitul de apă din sol. Culturile însămânţate în toamnă au răsărit deja, iar specialiştii se arată optimişti cu privire la noul an agricol. Agricultura judeţului Hunedoara a avut de suferit pe toată perioada anului, din cauza secetei prelungite. Acest fenomen a afectat în mod negativ producţia de cereale. Cantitatea mare de zăpadă şi ploile din luna noiembrie sunt “mană cerească” pentru agricultori, deficitul de apă din sol fiind redus considerabil. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei pentru Agricultură Hunedoara culturile agricole din primăvară se anunţă a fi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://adevarul.ro/locale/targu-mures/am-scapat-ger-vremea-incalzeste-usor-saptamana-1_50cefbd6596d7200910cc12e/index.html

http://adevarul.ro/locale/targu-mures/am-scapat-ger-vremea-incalzeste-usor-saptamana-1_50cefbd6596d7200910cc12e/index.html



18.12.2012

printre cele mai bune. „Ploile căzute în proporţie de 60-70 de litri pe metru pătrat şi zăpada în proporţie de 25 de litri au reuşit să reducă lipsa apei din pământ. Previziunile pentru culturile de primăvară sunt dintre cele mai bune din ultimii ani. Prin urmare, fenomenele meteorologice din ultimele luni au ajutat toate culturile însămânţate în toamnă să răsară. Totodată, datorită ploilor, agricultorii au putut ara pământul, anul acesta creându-se mai multe ogoare faţă de anul trecut. Conform prognozelor meteorologice, cred că anul viitor agricol va fi unul foarte bun din toate punctele de vedere”, a precizat directorul Direcţiei pentru Agricultură Hunedoara, Ioan Furcă. Mai multe terenuri însămânţate faţă de anul trecut. Deşi seceta din timpul anului a compromis toate culturile agricultorilor hunedoreni, aceştia nu s-au „dat bătuţi”. Ba mai mult, s-ar putea spune că dezastrul din agricultură din acest an i-a ambiţionat, în judeţ fiind însămânţate cu 1.500 de hectare mai mult faţă de anul trecut. „Avem mai multe hectare de pământ semănate cu grâu, orz, rapiţă şi orzoaică faţă de toamna din 2011, ceea ce este foarte bine. Prin urmare, oamenii au semănat 6.215 hectare de grâu, 342 de hectare de orz, 110 hectare orzoaică şi 296 de rapiţă. În total avem cu aproximativ 1.500 de hectare însămânţate mai mult faţă de anul trecut”, a adăugat Ioan Furcă. Rapiţa şi grâul au răsărit. Culturile de rapiţă din primăvară au fost compromise, de secetă, în proporţie de aproximativ sută la sută. Din această cauză, majoritatea agricultorilor au refuzat să mai semene rapiţă pe ogoare. Totuşi, după ploile din luna noiembrie, agricultorii s-au răzgândit şi au semănat şi rapiţă. Conform specialiştilor, în momentul de faţă, atât culturile de grâu cât şi cele de rapiţă însămânţate în toamnă au răsărit în proporţie de aproximativ 98 la sută. „Până acum, aproximativ 98 la sută din culturile de grâu şi rapiţă au răsărit, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru agricultori. Mă bucur că s-a ajuns la concluzia că agricultura este o ramură foarte importantă şi că fără ea nu se poate. Un lucru de precizat este că, prin programele implementate în agricultură, oamenii au fost despăgubiţi pentru culturile pierdute din cauza secetei, fapt pentru care aceştia încă mai lucrează pământul”, a încheiat Furcă. /Glasul Hunedoarei HD,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

18.12.2012

http://www.glasul-hd.ro/Perspective-%C3%AEmbucur%C4%83toare-pentru-noul-an-agricol.-Ploile-din-noiembrie-%C5%9Fi-z%C4%83pada-c%C4%83zut%C4%83-%C3%AEn-ultimele-zile-au-redus-deficitul-de-ap%C4%83-din-sol_4_4842.html

Teme de mediu“Sărăcia din Apuseni nu mai suportă încă o amânare”! 5 primari din Alba cer Guvernului României repornirea mineritului în zonă.71% din votanţii din cele cinci localităţi miniere din Apuseni au spus DA pentru minerit şi Roşia Montană. Sărăcia din Apuseni nu mai suportă încă o amânare: oamenii cer ca Guvernul să repornească mineritul în zonă. Acesta este apelul făcut de primarii din Bucium, Zlatna, Baia de Arieş, Roşia Montană şi Abrud care cer Guvernului României să repornească industria minieră în Apuseni. Administraţiile locale din cele cinci unităţi administrativ /eritoriale şi-au făcut public punctul de vedere într-un comunicat de presă pe care vi-l prezentăm integral: “71% din cei care au votat în cele mai mari comunităţi miniere din Apuseni au spus DA mineritului, iar 90% din cei înscrişi pe liste ar fi votat la referendumul pentru minerit dacă zona nu ar fi fost depopulată, iar zăpada nu ar fi făcut impracticabile drumurile în ziua votului. Locuitorii şi primarii din Zlatna, Abrud, Bucium, Baia de Arieş şi Roşia Montană solicită Guvernului României să susţină investiţiile şi să repornească mineritul în Apuseni. Locuitorii din cele 5 localităţi cu proiecte miniere concrete aflate în diverse faze de dezvoltare s-au pronunţat net în favoarea deschiderii mineritului în zonă la referendumul din 9 decembrie 2012. Astfel, din 9358 de votanţi, 6629 s-au exprimat cu <DA, dorim dezvoltarea mineritului în zonă şi a exploatării de la Roşia Montană>, după cum urmează: În acest sens, primarii din aceste localităţi cu tradiţie minieră – Zlatna, Abrud, Baia de Arieş, Roşia Montană şi Bucium – în care votul pentru minerit a fost de 71% solicită Guvernului României să repornească industria minieră în în industria minieră din România.Locuitorii şi primarii acestor comunităţi miniere, cu proiecte miniere, solicită autorităţilor statului să ia în considerare voinţa covârşitoare a oamenilor care au votat la referendumul din 9 decembrie şi să includă mineritul într-o strategie naţională pentru crearea de locuri de muncă în întreaga zonă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31




18.12.2012

<Vrem să le spunem tuturor investitorilor, indiferent că sunt din ţară sau din străinătate, că sunt de stat sau privaţi, că de minerit se leagă dezvoltarea economică în Apuseni. Este singura soluţie pentru crearea de locuri de muncă şi relansarea economică a zonei. Repornirea mineritului va impulsiona comenzile către furnizori, va deschide activităţi economice în servicii, va genera un circuit al banilor în toată zona şi va pune o pâine pe masă oamenilor. Mineritul poate aduce bunăstare în acest colţ de ţară care se zbate între sărăcie şi disperare>, spun primarii din cele 5 comune miniere care se confruntă astăzi cu un şomaj îngrijorător şi o depopulare accentuată, fapt care plasează Alba în topul judeţelor pe ţară cu probleme sociale. Populaţia din cele 5 comune a votat în proporţie de 71% pentru repornirea mineritului în Apuseni şi la Roşia Montană. Aşteptăm cu nerăbdare investitori în zonă. Pentru noi mineritul înseamnă mii de locuri de muncă stabile şi singura cale pentru reducerea şomajului şi a sărăciei. Moţii din Apuseni aşteaptă investiţii, nu vorbe goale care nu pot asigura traiul de zi cu zi>, declară primarii. Participarea la vot şi la referendumul din 9 decembrie în toată zona Apusenilor a fost îngreunată de condiţii meteorologice extrem de dificile. În multe comune oamenii nu şi-au putut exercita dreptul de vot, stratul de zăpadă făcând impracticabile multe drumuri comunale şi judeţene chiar. <Participarea la vot în cele 5 localităţi a fost peste 50%. Dar dacă excludem 25% din populaţia zonei plecată la muncă în străinătate şi 20% din populaţie care a rămas înzăpezită din cauza condiţiilor meteo dificile, participarea reală la referendum poate fi considerată de peste 90%. Astfel, noi care cunoaştem foarte bine realităţile zonei, putem spune că o majoritate covârşitoare a populaţiei solicită repornirea mineritului în Apuseni şi la Roşia Montană. Vrem să credem că acest semnal va fi înţeles şi că ne vom bucura de sprijinul factorului politic de la Bucureşti pentru ca proiectul de la Roşia Montană să înceapă cât mai repede, pentru ca alte proiecte miniere să se dezvolte, acestea generând mii de locuri de muncă pentru oamenii din toată zona Apusenilor. Toate comunităţile sunt unite în sprijinul lor pentru minerit, pentru locuri de muncă şi un viitor mai bun. Aceste concluzii au fost exprimate de primarii celor mai importante localităţi miniere din zonă care, deşi despărţiţi din punctul de vedere al apartenenţei politice, sunt uniţi de sprijinul pentru reînceperea mineritului în Apuseni şi pentru proiectul de la Roşia Montană.Traian Pandor, primar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

18.12.2012

Baia de Arieş, USL: <Aici oamenii au fost mineri din tată în fiu. Mineritul este mai mult decât o simplă activitate economică, este o tradiţie şi un mod de viaţă pentru oamenii din Baia de Arieş. Indiferent că susţin un partid dau altul, oamenii de aici au susţinut mineritul la Roşia Montană şi în Apuseni. Un vot de „Da” cu un procent de 69% este un semnal extraordinar despre cât de unită este comunitatea de aici în sprijinul ei pentru proiectul de la Roşia. Sper ca toţi liderii politici de la Bucureşti să înţeleagă importanţa acestei unităţi a oamenilor şi să asculte de vocea lor. Silviu Ponoran, primar Zlatna, PDL: <Zlatna s-a dezvoltat din minerit şi din industria minieră. Pentru oamenii de aici, mineritul înseamnă o şansă pentru o viaţă mai bună. De asta depinde viitorul Zlatnei şi spun asta cu toată responsabilitatea. Pentru mine, rezultatul referendumului, 75% DA pentru minerit, nu a fost o surpriză, pentru că ştiam ce sprijin are proiectul de la Roşia Montană în Zlatna. Acum, sper ca şi liderii politici de la Bucureşti să înţeleagă că oamenii vor minerit şi să facă tot ce depinde de ei pentru ca proiectul de la Roşia Montană să înceapă. Abrudul ştie cel mai bine cum se poate dezvolta o comunitate din minerit, mai ales că şi abrudenii aşteaptă dezvoltarea mineritului la Roşia Poieni. Nicolae Simina, primar Abrud, PSD: <Dezvoltarea mineritului în Apuseni poate asigura stabilitatea locurilor de muncă la Roşia Montană şi la Roşia Poieni. Toată lumea din zonă cunoaşte care este realitatea de aici: cu minerit există un viitor, fără – oamenii se vor adânci în sărăcie şi disperare. Acest lucru i-a mobilizat pe abrudeni să iasă în număr mare la referendum şi să voteze pentru minerit cu o largă majoritate de 62%. Mi-aş dori ca acest strigăt de disperare să fie auzit şi de către autorităţile de la Bucureşti. Minerii din Apuseni vor locuri de muncă din minerit, iar oamenii din zonă îi susţin pentru că înţeleg că aceasta este singura lor soluţie. Decizia politică nu mai poate fi amânată>”. /Alba 24 AB, http://alba24.ro/saracia-din-apuseni-nu-mai-suporta-inca-o-amanare-5-primari-din-alba-cer-guvernului-romaniei-repornirea-mineritului-in-zona-155408.html

Sistem informatic nou la Agenţia pentru Protecţia Mediului MureşDirectorul executiv al APM Mureş, Dănuţ Ştefănescu, a precizat că se va realiza conectarea tuturor agenţiilor de mediu din ţară, printr-un sistem care va deveni operaţional în cursul anului viitor. O altă realizare importantă a APM Mureş este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://alba24.ro/saracia-din-apuseni-nu-mai-suporta-inca-o-amanare-5-primari-din-alba-cer-guvernului-romaniei-repornirea-mineritului-in-zona-155408.html

http://alba24.ro/saracia-din-apuseni-nu-mai-suporta-inca-o-amanare-5-primari-din-alba-cer-guvernului-romaniei-repornirea-mineritului-in-zona-155408.html

18.12.2012

laboratorul mobil de determinare a noxelor din aer, a cărui funcţionare a ajutat la sancţionarea Combinatului Chimic Azomureş. Şeful APM Mureş a mai subliniat că o schimbare importantă s-a produs în luna noiembrie, când au fost desfiinţate agenţiile regionale de protecţie a mediului. Toate atribuţiile acestora au trecut la agenţiile judeţene sau la Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/sistem_informatic_nou_la_agen_ia_pentru_protec_ia_mediului_mure_.html

Sistem informatic nou la Agenţia pentru Protecţia MediuluiDirectorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, Dănuţ Ştefănescu, ne-a vorbit în interviul următor despre activitatea intituţiei în anul 2012. De asemenea, acesta ne-a explicat şi care au fost dificultăţile întâmpinate în acest an, dar şi care sunt aşteptările pentru anul 2013. Reporter: Cum a fost anul 2012 pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş? Dar pentru domeniul în care activaţi?Dănuţ Ştefănescu: A fost un an normal. Am lucrat normal, cu restricţii financiare, cum a fost, de altfel, pentru toţi bugetarii. În domeniul protecţiei mediului au fost modificări, în principal, la nivelul legislaţiei. Au apărut noi reglementări legislative mai ales în ceea ce priveşte deşeurile. S-au mai modificat şi alte legi, dar nu într-un sens foarte sever. Rep.: Care au fost principalele dificultăţi pe care le-aţi avut în 2012? Dar principalele oportunităţi? D.Ş.: Principala problemă a fost plecarea unor angajaţi, a căror lipsă nu mai putut fi suplinită. La nivelul oportunităţilor sau realizărilor, un lucru foarte bun a fost introducerea noului sistem informatic. Unul foarte eficient şi performant. Sperăm ca la anul, acesta să fie implementat în totatilate, pentru că va schimba foarte mult în bine activitatea agenţiei. Totul se va face pe calculator şi, astfel, vom face o economie considerabilă în ce priveşte consumabilele şi mai ales hârtia. Alte realizări importante la nivelul agenţiei nu au fost. În schimb, la nivelul celorlalte instituţii cu care colaborăm şi al autorităţilor locale, mai ales, o realizare pentru anul acesta a fost demararea programului pentru gestionarea integrată a deşeurilor şi începerea construcţiei depozitului regional de deşeuri de la Sânpaul. Rep.: Au avut loc schimbări majore în funcţionarea instituţiei? D.Ş.: Schimbarea cea mai importantă s-a produs în luna

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.radiomures.ro/stiri/sistem_informatic_nou_la_agen_ia_pentru_protec_ia_mediului_mure_.html

http://www.radiomures.ro/stiri/sistem_informatic_nou_la_agen_ia_pentru_protec_ia_mediului_mure_.html

18.12.2012

noiembrie, când au fost desfiinţate agenţiile regionale de protecţia mediului. Toate atribuţiile acestora au fost trecute la agenţiile judeţene sau la Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Rep.: Cum credeţi că va fi anul 2013 pentru instituţia dumnea-voastră? D.Ş.: Sper să fie un an mai bun. Sper să avem şi fonduri pentru investiţii; fonduri mai multe pentru întreţinerea aparaturii, în special a staţiilor automate pentru calitatea aerului. Şi sperăm să fie un an în care să reuşim să facem şi angajări. Rep.: Aveţi vreo aşteptare legată de noile autorităţi guvernamentale? Care ar fi această aşteptare?D.Ş.: Aşteptări deosebite nu avem. Sperăm doar să avem o finanţare mai bună şi să se deblocheze posturile, pentru a putea satisface cerinţele pe care le avem, atât din partea cetăţenilor, cât şi cele impuse de legislaţia pentru protecţia mediului. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/uncategorized/cap/sistem-informatic-nou-la-agentia-pentru-protectia-mediului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.zi-de-zi.ro/uncategorized/cap/sistem-informatic-nou-la-agentia-pentru-protectia-mediului

http://www.zi-de-zi.ro/uncategorized/cap/sistem-informatic-nou-la-agentia-pentru-protectia-mediului

Date post:	08-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Revista Presei/Decembrie... · Web viewPloile din noiembrie şi zăpada căzută în ultimele zile...

Documents