Revista Presei

30 Iunie 2011

Pagina Publicaţie Titlu

2 Adevărul Unde se mai nasc copii în România

5 Jurnalul Naţional Fetiţă de 8 ani dispărută de două săptămâni

9 AZISatu Mare: Circa 100 de bugetari vor fi disponibilizati

9 AZI Natalitatea scade, creşele se înmulţesc10 AZI Braila: 40 de minori si adolescenti au fugit de acasa,

de la inceputul anului10 RING Biciclete pentru naveta in sectorul 6

11 CLICK Subvenţia la încălzire se va da doar săracilor

11 Evenimentul zilei

1.200 de copii săraci, integraţi în grădiniţe pe bază de cupoane

1

ADEVĂRUL Unde se mai nasc copii în România

Numărul nou-născuţilor e în scădere de la un an la altul  Doar în şapte judeţe numărul naşterilor l-a depăşit anul trecut pe cel al deceselor: Bistriţa-Năsăud, Braşov, Sibiu, Iaşi, Suceava, Ilfov şi Constanţa. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul nou-născuţilor a fost, în 2010, de 212.199, mai mic cu 10.189 faţă de anul precedent. Tendinţa descendentă a natalităţii se menţine.

Felicia, 36 de ani, este din Bucureşti şi are o fetiţă de un an şi jumătate. „Am decis să fac un copil după ce aveam o carieră asigurată, dar la o vârstă la care să nu pun în pericol sănătatea copilului pe care urma să-l nasc", spune tânăra. Potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS), în 2010, cei mai mulţi copii - 117.851 - s-au născut la oraş, dintr-un total de 212.199. Studiul „Natalitatea 2010" al INS arată că scăderea natalităţii s-a produs cu precădere la sate. Astfel, dacă în 2009, în mediul rural, numărul nou-născuţilor a fost de 100.524 (dintr-un total de 222.388), anul trecut cifra a scăzut cu 6.176, la 94.348. Statistica arată că, în urban, numărul naşterilor a fost cu 25% mai mare decât în rural.

Cu toate acestea, rata natalităţii a fost în uşoară scădere: de la 10,4 nou-născuţi la mia de locuitori, în 2009, la 9,9 bebeluşi, anul trecut. Raluca Popescu, specialist în sociologia familiei, spune că explicaţia acestei tendinţe e aceea că la sate populaţia e îmbătrânită. Fenomenul a fost accentuat de plecarea în număr mare a tinerilor la oraşe sau în străinătate în căutarea unei vieţi mai bune. „La sate sunt mai puţine femei de vârstă fertilă, adică între 16 şi 49 de ani, care să îi aducă pe lume pe copii."

A crescut vârsta mamei la naştere

2

Cu toate acestea, femeile de la ţară sunt mai fertile şi devin mai repede mame. Comparativ, mamele din rural au născut la o vârstă mai tânără - 26,2 ani (23,4 ani la prima naştere) faţă de 28,6 ani în urban (27,5 ani la prima naştere). Vârsta medie a mamei la naştere a fost de 27,6 ani, în creştere faţă de anul trecut - 27,3 ani. „Femeile din urban se căsătoresc mai târziu. Vârsta mamei la naştere a fost constant mai ridicată în urban de-a lungul timpului pentru că la oraş fetele petrec mai mult timp la şcoală, sunt mai interesate de orientarea profesională, cel puţin într-o primă etapă. În plus, au condiţii mai dificile de întemeiere a propriului cămin. La oraş sunt case mai scumpe, chirii la fel şi un cost mai ridicat al vieţii", a spus Raluca Popescu. Sociologul a adăugat că femeile de la oraş au şi alte orientări valorice, mai moderne, în care copilul e preţuit, dar trebuie adus pe lume atunci când îi poţi oferi toate condiţiile.

Băieţii, mai numeroşi ca fetele

În 2010, mai mult de jumătate din numărul nou-născuţilor - 51,6% - au fost băieţi (109.057), raportul fiind de 100,5 băieţi la 100 de fete. Peste o treime din numărul copiilor au avut părinţi cu vârste între 25 şi 34 de ani. Ponderea bebeluşilor cu mame peste 30 de ani şi peste a crescut la 35%, faţă de 33,1%, în 2009. Majoritatea nou-născuţilor - 153.224- adică 72,2% provin de la mame aflate la prima căsătorie, 32,7% din copii fiind născuţi în primii doi ani de la întemeierea familiei.

Bebeluşii au mame cu salariu

Cercetarea INS arată că cele mai multe femei care au născut - 47,9% -sunt salariate. Peste 60% din ele sunt în mediul urban, în timp ce doar 27,8% sunt în rural. Mai mult decât atât, majoritatea copiilor - 41,8%, adică 88.614 copii, s-au născut în familii în care amândoi părinţii erau salariaţi şi doar  17,6%, adică 37.290, în familii în care doar tatăl era angajat şi mama casnică. 

Cât priveşte studiile mamelor, peste jumătate sunt absolvente de liceu şi universitate, în timp ce proporţia celor cu studii primare a fost de doar 9,1%. Procentul mamelor cu gimnaziu a fost de 24,6%. În perioada gravidităţii, peste 80% din mame au fost la control medical, în timp ce 20% nu au fost niciodată.

28 de ani, fertilitatea maximă la femei

Statistica arată că fertilitatea feminină a crescut la grupa de vârstă 35-39, cea mai mare fiind însă la femeile din grupa de vârstă 25-29 de ani. În 2010, fertilitatea la femei a fost maximă la 28 de ani, pentru cele de la oraş şi 26 de ani, pentru cele de la sate.

Minus 9,4 la mie în Teleorman

Potrivit datelor statistice pe 2010, rata generală a natalităţii a fost de 9,9 născuţi vii la 1.000 de locuitori, în uşoară scădere faţă de 2009, când a fost de 10,4 la mie. Această valoare plasează România printre ţările europene cu o natalitate scăzută, alături de Ungaria, Italia, Austria, Portugalia şi Germania (ţara cu cea mai mică natalitate din Europa).  

Pe regiuni, cea mai mare rată a natalităţii - 11,2 la mie - s-a înregistrat în Bucureşti-Ilfov. Sociologul Raluca Popescu spune că explicaţiile pentru această situaţie sunt nivelul ridicat de bunăstare, oportunităţile crescute de realizare profesională. „Bucureştiul atrage ca un magnet populaţia tânără din toată ţara pentru că aici există multe oportunităţi. Acest lucru conduce la creşterea natalităţii. Oricum, această creştere se produce în principiu tot în urma finalizării educaţiei şi creării premiselor unei cariere profesionale. Efectul de amânare a naşterilor e 3

evident: vârsta medie la prima naştere în Bucureşti e de 29,1 ani, mult mai ridicată decât în restul ţării."

La nivel de judeţe sunt doar câteva care au înregistrat spor natural pozitiv, adică rata naşterilor la mia de locuitori a fost mai mare decât cea a deceselor: Bistriţa-Năsăud, Braşov, Sibiu, Iaşi, Suceava, Ilfov şi Constanţa. Doar Ilfov s-a menţinut şi în 2010 la o natalitate de 12 la mie. La polul opus se află judeţele: Teleorman, Mehedinţi, Dolj, Buzău, Arad şi Caraş Severin. În Teleorman s-a înregistrat anul trecut un spor natural negativ de 9,4 la mie, cel mai scăzut nivel din toată ţara. 

Populaţia scade şi în Europa

România avea la începutul lui 2010, potrivit datelor oficiale, peste 21.400.000 de locuitori, urmând ca cifra să scadă până în 2060 la 17.300.000 de locuitori. Tendinţa descendentă a natalităţii în România, după 1989, nu e surprinzătoare, susţin sociologii. „Pe de o parte e un fenomen natural, se întâmplă peste tot în Europa. Generaţiile sunt mai bine educate, mai bogate, e firesc să aibă şi alte lucruri de făcut. Momentul primei naşteri e amânat şi pentru că stilul de viaţă e altul", a explicat Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. O altă explicaţie ar fi aceea că în România fenomenul migraţiei e foarte pronunţat. „Avem multe ieşiri, iar noi raportăm numărul de naşteri la populaţia rămasă în ţară. E posibil ca acest lucru să accentueze tendinţa descendentă a natalităţii", a conchis specialistul.

"La sate sunt mai puţine femei de vârstă fertilă, adică între 16 şi 49 de ani, care să îi  aducă pe lume pe copii.''Raluca Popescu sociolog

27,6 ani a fost în 2010 vârsta medie a mamei la naştere, în creştere cu trei luni faţă de 2009.

Norvegia, ţara indicată să-ţi creşti copilul

Într-un clasament realizat în 164 de ţări de Organizaţia „Salvaţi Copiii", Norvegia are cea mai prietenoasă politică faţă de copii şi familie. Potrivit Indexului Maternităţii pe 2011, din topul primelor 10 ţări unde e profitabil să aduci copii pe lume, alături de Norvegia, se află Australia, Islanda, Suedia, Danemarca, Noua Zeelandă, Finlanda, Belgia, Olanda şi Franţa. SUA sunt pe locul 31, iar România se plasează pe 36, după Bulgaria. Criteriile după care a fost făcut clasamentul au inclus sănătatea, educaţia, condiţiile economice pentru mamă şi copil. Clasamentul a luat în calcul indicatori precum mortalitatea mamei la naştere, condiţiile sanitare, existenţa locurilor în grădiniţe, suportul financiar acordat de stat la naşterea copilului şi perioada în care mama beneficiază de concediu de maternitate.

Mortalitatea întrece natalitatea

Bolile îi macină pe români   Foto: adevărul

Potrivit datelor INS, anul trecut au decedat 259.723 de persoane, cu 2.510 mai multe comparativ cu 2009. Rata mortalităţii a fost de 12,1 la mia de locuitori în anul 2010 faţă de 12 la mia de locuitori în 2009. Vârfurile ratei mortalităţii sunt fie în primul an de viaţă, fie după 54 de ani. În intervalul de vârstă cuprins între 20 şi 70 de ani, rata mortalităţii e de peste două ori mai mare în rândul populaţiei masculine faţă de mortalitatea în rândul populaţiei feminine. Ponderea deceselor persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste a fost de 73% din total.  Cele mai multe decese s-au înregistrat în lunile decembrie şi ianuarie.   4

Bolile de Inimă, cauza principală a deceselor

Majoritatea deceselor au avut drept cauză bolile aparatului circulator - 60,2%, urmate de tumori - 18,3%, bolile aparatului digestiv - 6,4%, bolile aparatului respirator - 4,9%, leziunile traumatice, otrăviri - 4,6%. Bărbaţii au murit mai ales din cauza tumorilor, a bolilor aparatului digestiv şi a leziunilor traumatice, în timp ce femeile, din cauza bolilor vasculare, endocrine şi de nutriţie. 

Principalele cauze de deces la grupa de vârstă 0-4 ani au fost bolile aparatului respirator, între 5 şi 39 de ani, leziunile traumatice şi otrăvirile, între 40 şi 74 de ani, tumorile, între 75 şi 84 de ani, bolile cerebro-vasculare, iar peste 85 de ani, bolile de inimă.  Mortalitatea maternă la suta de mii de născuţi vii a fost în creştere faţă de 2009, de la 21,1 la 24, cu mari diferenţe între medii: 30,7 în rural faţă de 18,7 în urban.

Cea mai mică rată a mortalităţii a fost în regiunea Nord-Vest şi Centru - 11,5 la mie, în timp ce Sud-Vestul Olteniei şi Vestul au avut cea mai mare rată a mortalităţii - 12,9 la mie. Rata mortalităţii generale în anul 2010 a fost de 12,1 decese la mia de locuitori, în creştere faţă de 2009 (12 la mie) şi peste nivelul mediu al ţărilor membre UE.

JURNALUL NAŢIONALFetiţă de 8 ani dispărută de două săptămâni

5

6

Avea 8 ani şi jumătate. O chema Ana Maria, dar toată lumea îi spunea Pompi. Pentru că îi plăcea să bea cu poftă sucuri din peturi la jumătate de litru, atunci când avea. Mamă-sa a născut-o când avea doar 16 ani şi a lăsat-o în grija bunicii. În 2008 a plecat în Spania şi nimeni n-a mai auzit de ea. Pompi a rămas în urmă, într-un cartier mizer din Giurgiu. A crescut şi bunică-sa a dat-o la şcoală unde, zice ea, "nu i-a plăcut”. N-a mers decât două luni, după care şi-a dat şi ghiozdanul, şi caietele, şi uniforma unei verişoare. Îi plăcea, în schimb, să se joace în cimitirul din cartier. Să cotrobăie prin tomberoanele de lângă bloc. Şi să mănânce îngheţată, acadele şi jeleuri colorate, ori de câte ori bunică-sa îi lua alocaţia sau cineva se milostivea de mâna ei întinsă la poarta cimitirului.

Acum două săptămâni, într-o marţi, a fost ultima zi când Pompi şi-a cumpărat îngheţată de la magazinul din cartier. Ultima zi în care bunica, verii şi vecinii au văzut-o alergând fără astâmpăr printre blocuri. Din 14 iunie, fetiţa pistruiată cu ochi căprui şi părul ondulat a dispărut fără urmă.

"Casa” în care stătea Pompi era... o cameră. În nici 20 metri pătraţi, bunica o ţinea pe ea şi încă 7 copii – nepoţi şi o fiică de 10 ani. În încăpere, ca şi în toată clădirea fostului cămin de nefamilişti din cartierul Istru, e o mizerie cruntă. Pe jos sunt coji de pepene, bucăţi de pâine, găleţi cu rufe puse la înmuiat, hăinuţe de copii. O perdea ţine loc de uşă, iar pe lângă rama ferestrei, prin peretele ştirb, bate vântul. Carcalacii se plimbă peste tot, muştele şi ţânţarii sunt la ei acasă. În colţul de la geam, atârnată pe perete, sclipeşte colorat o instalaţie de pom de iarnă, întinsă între doi Moş Crăciuni soioşi. "Ea a pus-o acolo la Crăciun şi, de-atunci, nimeni n-a mai dat-o jos. Îi plăcea tare mult. Se certa cu toată lumea pentru ea, sărăcuţa”, o căinează bunica, Ioana Anton.7

În ziua în care fetiţa a dispărut, femeia se trezise de dimineaţă şi se dusese să ia alocaţia copiilor. Zice că s-a întors cu nişte pulpe de pui, să le facă de mâncare. Pe la prânz, Ana Maria i-a cerut bani de-o îngheţată. "I-am dat 3 lei de s-a dus şi şi-a luat”, îşi aminteşte. Atunci, spune ea, a văzut-o pentru ultima dată - "M-am dus pe la două şi ceva să o caut, dar n-am găsit-o. Am zis că o fi pe la cimitir”.

La ora 14:14, fetiţa apare însă pe înregistrarea camerei de supraveghere a magazinului dintre blocuri. Stă aproape un minut, timp în care cumpără o acadea şi un jeleu. Vânzătoarea, Aida Gâscă, spune că fetiţa i s-a părut supărată pentru că "am întrebat-o ce culoare de jeleu vrea şi mi-a zis că îi e indiferent. Un copil, de obicei, abia aşteaptă să aleagă el”. E drept, recunoaşte ea, n-a văzut-o niciodată pe Pompi veselă: "Un copil în situaţia ei... Săracă, fără părinţi... De ce-ar fi fost veselă?”.

Banii pentru acadea şi jeleu îi primise de la un vecin. Gheorghe Bogatoniu e un marinar pensionat căruia i se făcea milă de ea şi îi mai dădea câte un leu pentru dulciuri. Însă nu el a văzut-o ultima dată, ci o femeie în vârstă. Aceasta a povestit anchetatorilor că s-a întâlnit cu Pompi la containerele de gunoi. Cocoţată într-unul dintre ele. "Era aproximativ 16:15, susţine martora. Fetiţa părea abătută, îşi ţinea capul în mâini şi n-a vrut să vorbească cu martora. Femeia a văzut-o apoi că a ieşit din tomberon şi s-a îndreptat spre aleea care duce către liceul de chimie”, spune comisarul şef Iulian Avram, şeful Serviciului Investigaţii Criminale de la IPJ Giurgiu. La 16:30 a început să plouă torenţial, iar ploaia a ţinut aproape o oră.

Bunica fetiţei a anunţat poliţia seara, în jurul orei 21:30. "Am sunat pentru că fata, de obicei, venea acasă până la opt. O căutasem deja prin cartier şi cu un poliţist de la comunitară. El mi-a zis că n-ar trebui să sun la 112, că trebuie să aştept 24 de ore”, povesteşte femeia.

Poliţiştii au venit însă chiar în acea seară şi au început scotocirile. Ofiţeri şi agenţi de la Poliţia Muncipală Giurgiu, de la Inspectoratul Judeţean, pompieri de la ISU şi jandarmi au căutat fetiţa pe o rază de câţiva kilometri. Timp de 5 zile, pompierii au "periat” canalul Cama, aflat la capătul aleii pe care a fost văzută ultima dată fetiţa, peste calea ferată. "S-a căutat cu bărci, cu cange, cu plase, cu nişte scule speciale cu cârlige puternice... Şi nimic”, spune comisarul şef Avram. Tot pompierii au golit şi scotocit şi subsolurile blocurilor din cartierul Istru. Anchetatorii au solicitat şi ajutorul Poliţiei de Frontieră, care le-a pus la dispoziţie o şalupă dotată cu sonar. Însă nici aparatura specială nu a reuşit să găsească nimic pe fundul canalului Cama. Jandarmii şi poliţiştii au scotocit şi cimitirul din cartier, unde fetiţa obişnuia să se joace şi chiar să se ascundă în cavouri."În paralel cu scotocirile, am desfăşurat şi munca de investigaţii. Au fost audiaţi martori, rude, vecini ai copilei. Numai în prima săptămână de anchetă au fost audiate 28 de persoane, dintre care 5 au fost supuse testului poligraf, dar nu s-a relevat că ar fi nesincere”, spune comisarul şef Avram.

Marţi s-au împlinit două săptămâni de când Pompi a dispărut. Tot atunci, am vizitat cartierul în care stătea cu bunica şi verişorii ei. Aleile dintre blocuri sunt mereu pline de copii. Cineva e tot timpul la un geam, pe un balcon sau în faţa unei scări de bloc. Am probat pe pielea noastră faptul că nici un străin nu trece neobservat printre blocurile din Istru. "Ana Maria nu s-a îndepărtat niciodată de cartier singură”, spune bunica, deşi toată lumea o descrie pe fetiţă ca fiind volubilă şi descurcăreaţă. Şi atunci, cine a luat-o pe Pompi?

În urma ei s-au înmulţit legendele urbane despre copii răpiţi pentru organe şi abandonaţi morţi pe câmp.8

Şi au rămas cărţile. Într-o pungă, lângă unul dintre paturile din cameră, bunica ţine cărţile şi caietele pe care fetiţa căreia "nu i-a plăcut şcoala” le aduna din containerele de gunoi. "Limba franceză”, "Cultură civică”, "Matematică” sunt toate păstrate curate. Sunt parcă cele mai îngrijite lucruri din camera cu 7 copii neîngrijiţi. Pe câteva dintre filele caietelor strânse din gunoi se vede şi scrisul lui Pompi – câteva rânduri de cerculeţe ordonate, scrise cu o carioca roşie.

AŢI VĂZUT-O?Ana Maria Ciubotaru (foto) a dispărut pe 14 iunie a.c. din cartierul Istru, municipiul Giurgiu. Avea 8 ani şi jumătate, 1,20 m înălţime, păr ondulat, şaten, tuns până la nivelul umerilor, ochi căprui şi pistrui pe ambii obraji.La data dispariţiei era îmbrăcată cu pantaloni tip colant trei sferturi negri cu o bentiţă portocalie cu paiete jos la manşetă; tricou deschis la culoare, posibil gri; şlapi din plastic de culoare închisă.Cei ce pot oferi informaţii care pot ajuta la găsirea ei sunt rugaţi să sune la 112.

AZISatu Mare: Circa 100 de bugetari vor fi disponibilizatiCirca 100 de angajati din institutii subordonate Ministerului Administratiei si Internelor si Ministe-rului Finantelor Publice din judetul Satu Mare vor fi concediati in urmatoarele luni. Sefii principalelor institutii din judet au prezentat ieri in cadrul sedintei Colegiului Prefectural stadiul restructurarilor. Seful Directiei Generale a Finantelor Publice Satu Mare, Dan Maier, a declarat ca 25 din cei circa 500 de angajati vor fi eliberati din functie incepand cu 1 august. Au fost desfiintate administratii fiscale din Satu Mare, Carei, Tasnad, Negresti Oas si Valea Vinului. Maier a precizat ca s-a luat o “decizie echilibrata” in procesul de reorganizare, astfel incat concedierile sa se faca proportional in toate structurile. Seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Somes Satu Mare, Iulian Burz, a spus ca, in urma primirii noii structuri de organizare, 18 persoane vor fi disponibilizate. Seful Garzii Financiare Satu Mare, Ioan Sipos, a precizat ca din cei 17 comisari va fi concediat unul singur. Comisarii vor fi testati la Cluj, urmand ca angajatul care obtine punctajul cel mai mic sa fie eliberat din functie. Totodata, din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean vor fi disponibilizate intre 20 si 30 de persoane, Inspectoratul Judetean de Jandarmi se afla in evaluarea angajatilor, de aici urmand sa fie concediate 30 de persoane.

AZIBraila: 40 de minori si adolescenti au fugit de acasa, de la inceputul anului

Un numar de 40 de minori si adolescenti din judetul Braila au fugit de acasa de la inceputul acestui an si au fost depistati si reincredintati familiilor de catre politistii braileni, potrivit unui studiu intitulat “Fuga de acasa, forma de protest sau strigat de ajutor?”, remis presei ieri de IPJ Braila. Fuga de acasa se constituie, de cele mai multe ori, in epilogul unui conflict cu familia, cu anturajul sau chiar cu sinele si poate reprezenta pentru minorul care fuge de acasa atat o reactie de opozitie fata de mediul care nu-l satisface, cat si o speranta confuza de a gasi altundeva ceea ce ii este refuzat aici, se arata in studiu. Copiii sau adolescentii care aleg sa fuga de acasa doresc sa evite confruntarea cu problemele si dificultatile pe care le intampina, 9

aceasta fuga fiind si un mod de a castiga putere si independenta, fara sa inteleaga faptul ca ceea ce obtin este, in realitate, o falsa putere si independenta, dar si o falsa solutie la situatiile si problemele concrete, reale, cu care ei se confrunta, de cele mai multe ori, pentru prima data in existenta lor. Oamenii legii ii sfatuiesc pe parinti sa comunice cu copiii, fara a le aduce acuzatii, deoarece in acest mod i-ar putea indeparta si mai mult si le-ar alimenta dorinta de a fugi de acasa.

AZITabere scolare, lasate in paragina!Trei din cele patru tabere scolare din judetul Satu Mare se afla in paragina, nemaifiind folosite, dar nefacandu-se nici investitii. Potrivit sefului Directiei Judetene pentru Sport si Tineret (DJST) Satu Mare, Florin Gal, din cele patru foste tabere scolare, una singura este folosita, cea din municipiul Satu Mare, taberele din Livada, Tarna Mare sau Vraticel, orasul Negresti Oas, nemaifiind folosite de ani de zile. In orasul Livada, DJST administreaza fostul castel Vecsey, construit intre anii 1760-1764, cu o suprafata de 1.230 de metri patrati, unde insa din 1992 nu s-au mai organizat tabere scolare, cladirea degradandu-se pe zi ce trece. La fosta tabara de la Vratice, ce se intinde pe 1.572 de metri patrati, exista o problema cu situatia juridica a terenului care a fost revendicat, fiind pe rol mai multe procese la instante chiar din Bucuresti. Aceasta tabara a fost inchisa in 1990. Despre tabara din Tarna Mare, care nu mai este folosita din 1990, se stie doar ca primaria din localitate a solicitat preluarea in administrare a cabanelor, in urma cu un an, insa pana acum administratia locala nu a primit niciun raspuns. Singura tabara functionala este cea din municipiul Satu Mare, dar nici aici nu sunt veniti copii din tara, ci tabara este deschisa pentru satmareni.

RINGBiciclete pentru naveta in sectorul 6

Asociaţia MaiMultVerde împreună cu Primăria Sectorului 6 au inaugurat, ieri, în Parcul Drumul Taberei, primul centru de biciclete pentru navetă. Prin acest proiect, bucureştenii pot lua o 10

biciletă de la un centru de închirieri şi o pot lăsa la un altul. Tarifele pentru închiriere sunt de doi lei pe oră, 10 lei pe zi sau 20 de lei pentru două zile. Preţurile se reduc la jumătate pentru şomeri şi pensionari.

CLICK!Subvenţia la încălzire se va da doar săracilorSubvenţia va fi acordată doar pentru familiile cu un venit net pe membru de până la 850 lei

Guvernul a amânat decizia de eliminare a subvenţiei la energia termică, pentru ultima săptămână din luna august, informează Mediafax.

Premierul Emil Boc a precizat că, până atunci, se vor stabili ce ajutoare sociale vor primi familiile cu venituri mici. Asta înseamnă că această subvenţie va fi acordată doar pentru familiile cu un venit net pe membru de până la 850 lei.

Cei cu venituri mai mari vor plăti facturi cu până la 60% mai mult decât acum. La sistemul centralizat de termoficare sunt racordate în prezent 1,54 milioane de apartamente, dintr-un total de 8,32 milioane de locuinţe.

EVENIMENTUL ZILEI1.200 de copii săraci, integraţi în grădiniţe pe bază de cupoane

Asociaţia Ovidiu Rom, condusă de Leslie Hawke, mama celebrului actor american Ethan Hawke, a prezentat, ieri, rezultatele proiectului "Fiecare copil în grădiniţă", în care părinţii primesc cupoane valorice dacă îşi duc copiii la grădiniţe.

În anul 2010 – 2011, 1.297 de copii au participat la proiect, 817 dintre aceştia frecventând zilnic cursurile. Faţă de 2010, rata participării a crescut cu 40%.

Proiectul vizează familiile sărace, care nu pot susţine financiar şcolarizarea copiilor. Părinţii sunt stimulaţi cu tichete sociale, pentru a-şi înscrie copiii la grădiniţă.

11

În acelaşi timp, se impune condiţia ca cei mici să aibă prezenţă 100% la cursuri.

Valoarea cupoanelor este de 50 de lei, acestea fiind acordate lunar familiilor implicate în proiect.

12