Teme ANAR..................................................................................................................5Povestea digului din Teleorman uitat 16 ani şi făcut în campania lui Ponta................5Teme similare...............................................................................................................8JAF DE 35 DE MILIOANE DE EURO. La Sistemul național de irigații s-a furat dublu, cu pază privată..................................................................................................................8Defrişările ilegale şi modificări ale albiilor râurilor, cauzele inundațiilor de acum două săptămâni.................................................................................................................. 12Concluziile dramatice ale raportului realizat de Ministerul Mediului, in urma recentelor inundatii...................................................................................................13Aproape 26.000 metri cubi de lemn, exploatat ilegal in judetul Gorj........................14Dragnea despre defrişări............................................................................................15Renaturarea luncii Dunarii, beneficii pentru oameni si natura – un nou proiect lansat de WWF-Romania......................................................................................................16Vâlcea – capitala hidroenergeticii româneşti.............................................................17Teme de mediu...........................................................................................................20RMGC, învinsă în instanţă..........................................................................................20
PRESA LOCALĂ............................................................................................................24ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................24
Teme ABA...................................................................................................................24Apele Române avertizează: scăldatul este interzis în lacurile de acumulare şi pe cursurile râurilor........................................................................................................ 24Argeşul primeşte de la guvern 12 milioane de lei pentru acoperirea pagubelor provocate de inundații...............................................................................................25Scăldatul interzis în lacurile de acumulare şi locurile neamenajate deoarece vă poate pune viaţa în pericol şi există pericolul contactării bolilor de piele............................25S-au luat măsuri împotriva caniculei la nivelul judeţului Argeş..................................26Râurile şi lacurile din Argeş, improprii scăldatului.....................................................27
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Mare grijă pe unde vă scăldaţi!..................................................................................28Nu vă scăldați în locuri interzise! Riscați să vă înecați, ori să contactați boli de piele 28
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................29Teme ABA...................................................................................................................29SOLUTIE - Schimb de terenuri pentru a permite accesul la zona de agrement a Lacului Bodi-Mogosa..................................................................................................29Acces îngrădit la zona de agrement a Lacului Bodi-Mogoşa......................................30SECETĂ - Restricţii de apă într-o localitate din Maramureş. Vezi ce măsuri au luat autorităţile şi ce probleme au mai fost în judeţ.........................................................32Teme similare.............................................................................................................34Peşti morţi pe raul Lapus. Vitalul dă vina pe cei de la Remin.....................................34COMUNICAT – Societatea Vital va da in judecata compania Remin. Afla de ce.........35GIULEȘTI: Rețea provizorie pentru alimentarea cu apă.............................................36VADU IZEI: S-au obținut bani pentru introducerea rețelei de apă şi canal în toate gospodăriile................................................................................................................38Teme de mediu...........................................................................................................38INVESTITII – Lucrarile de pe Campul Tineretului avanseaza repede, s-a inceput deja si amenajarea noilor alei. Lacul din Parcul Municipal este si el aproape finalizat.........38MARAMUREŞ: 55 de persoane care au aplicat la programul „Casa Verde” vor primi finanţare.................................................................................................................... 40
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................41Teme ABA...................................................................................................................41Din nou despre drama familiilor din fosta „colonie socială Zetea” (I)........................41Teme similare.............................................................................................................45De 12 ani. Echipamente de 21 de milioane de dolari zac nefolosite în curtea Termocentralei Mintia...............................................................................................45Teme de mediu...........................................................................................................46Aşteptăm soluțiile opozanţilor mineritului la Roşia Montană, ca să avem din ce trăi! Dragi opozanţi, aţi salvat Roşia Montană! Noi acum ce facem?................................46Tensiuni în zona fostei halde de zgură din Câmpia Turzii...........................................48
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Mai puţine incendii de pădure, dar multe drumuri forestiere distruse......................49ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................49
Teme ABA...................................................................................................................49In sfarsit! Proiect pentru ca Siretul sa nu mai inunde comunele................................49
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................50Teme similare.............................................................................................................50La Stroeşti, două poduri şi o punte pietonală au fost distruse de viitura de pe pârâul Aninoasa.................................................................................................................... 50Perişaniul, aproape rupt de lume...............................................................................51Caniculă şi disconfort termic în următoarele trei zile, în toate zonele ţării................52Teme de mediu...........................................................................................................52Autorităţile din Olăneşti solicită anchetarea defrişărilor ilegale de păduri de pe raza staţiunii...................................................................................................................... 52
PRESA CENTRALĂ
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ANARPovestea digului din Teleorman uitat 16 ani şi făcut în campania lui Ponta A fost nevoie ca apele râului Teleorman să acopere o comună în an electoral pentru ca guvernul condus de Victor Ponta şi Liviu Dragnea să realizeze în două luni ceea ce trebuia făcut încă de acum 16 ani. Deşi sătenii din Ștorobăneasa erau inundați de ani buni şi existau proiecte pentru remedierea situației încă de pe vremea când Liviu Dragnea era preşedintele Consiliului Județean Teleorman, banii pentru construirea unui dig care să protejeze locuințele au fost alocați abia după o plimbare electorală a celor doi demnitari din fruntea Executivului cu barca trasă de angajații ISU.Inundațiile din urmă cu patru luni din Teleorman,venite într-un an electoral vital pentru PSD, au speriat autoritățile statului. În timpul mediatizatei plimbări cu barca pe ulițele inundate ale satului Beiu din Teleorman, vicepremierul Liviu Dragnea, sprijinit de premierul Victor Ponta, a promis că imediat cum vremea va permite, Guvernul va lua măsuri pentru a evita pe viitor producerea unor astfel de evenimente. Ulterior, printr-o Hotărâre de Guvern, s-au aprobat fondurile necesare pentru realizarea în regim de urgență a lucrărilor pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în luna aprilie 2014. În iunie, cu surle şi trâmbițe, atât Liviu Dragnea, fost prefect şi preşedinte al Consiliului Județean Teleorman, cât şi autoritățile locale s-au îngrămădit să toarne prima găleată de pământ la fundația digului pe care localnicii îl aşteaptau de zeci de ani.„Fondurile vin doar când mor oamenii“Reprezentanții instituției care ar fi trebuit să realizeze digul, Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea, în a cărei jurisdicție intră şi râul Teleorman, susțin că au existat şi până anul acesta proiecte de îndiguire, dar banii alocați de guvern au fost inexistenți. Fostul director al instituției, Adrian Moisescu, susține că proiectul pentru zona Beiu era gata de câțiva ani şi el chiar a insistat să fie pus în practică. “Din 2009, de când am preluat funcția de director, şi până în 2012, când am plecat, am solicitat de mai multe ori demararea proiectului de la Beiu-Ștorobăneasa. Am trimis solicitări chiar şi către Consiliul Județean Teleorman să ne sprijine pentru obținerea finanțării şi trăgeam un semnal de alarmă despre eventualele pericole în cazul unei viituri, însă nu am primit sprijin”, a menționat Adrian Moisescu. Fostul director ne-a declarat că risc de inundații
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
există în multe alte locuri şi pentru toate există proiecte şi studii de fezabilitate, însă lipsesc banii, iar firmele abandonează lucrările chiar dacă au câştigat licitațiile. „Fondurile vin numai pe situații de urgență, atunci când mor oameni, cum a fost şi anul acesta. Aşa le convine şi constructorilor. Sunt bani uşor câştigați, prin încredințare directă, în timp scurt. Firmele care câştigă licitații aşteaptă ani de zile până primesc finanțare”, a explicat, pentru „România liberă“, Adrian Moisescu.A existat licitaţie, dar a fost foarte rapidăActuala conducere a Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea a precizat că în cazul Beiu a existat o licitație, care s-a desfăşurat foarte rapid, şi sunt mulțumiți că au existat fonduri guvernamentale de urgență pentru trei proiecte, unde au avut loc inundații majore în această primăvară. ”Din ce ştiu eu, a existat o licitație pentru cele trei proiecte în valoare de aproape şaizeci de milioane de lei. E bine că s-au alocat banii şi lucrurile merg bine”, ne-a declarat directorul general, Ion Mutu.Fondurile pentru diguri au fost alocate prin hotărâre de Guvern, imediat după inundațiile din aprilie, pentru „prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de inundații pe cursurile de apă: Pârâul Câinelui, râul Vedea în localitatea Icoana şi râul Teleorman în satul Beiu”. Pentru lucrări de amenajare a Pârâului Câinelui, valoarea totală alocată este de 19 milioane de lei. Proiectant este firma AQVAPROIECT-Bucureşti, iar constructorul HIDRO OLT Teleorman. Pentru amenajarea râului Teleorman, în zona localității Ștorobăneasa-Sat Beiu, valoarea totală a fondurilor alocate este de cinsprezece milioane de lei. Proiectant este Universitatea Tehnică de Construcți Bucureşti, iar lucrările sunt efectuate de SC Coniz Romars SRL Piteşti. Firmele care construiesc aceste lucrări sunt prezente la aproape toate lucrările pe care Administrația Bazinală de Apă Argeş Vedea le desfăşoară.Locuitorii din Beiu îl consideră pe Liviu Dragnea „salvatorul satului“Viceprimarul comunei Ștorobăneasa, Stan Calomfirescu, spune că de zeci de ani au existat inundații şi oamenii nu mai aveau speranțe prea multe că s-ar putea face ceva. „Din 1972, de când ştiu eu, au fost inundații aici. Oamenii ăia din luncă în fiecare an aveau apă pe străzi şi chiar în case. Au fost inundații mai mari şi în 2005, şi în 2006, şi prin 1998. A fost mai demult un dig făcut de oameni, dar nu a rezistat. Proiectul la dig
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
era de mult făcut. Acum se construieşte digul pe 3.900 de metri”, a precizat Stan Calomfirescu. Oamenii sunt fascinați de zecile de camioane şi buldozere care lucrează la lărgirea albiei râului Teleormanu. Nu credeau că în numai două luni se poate realiza ceea ce aşteptau de zeci de ani. Ilie Stan, localnic din Beiu, ne spune că este mulțumit că anul acesta sunt alegeri şi ar vrea să fie fiecare an „unul electoral”. „Asta e politica. De ani de zile stă nefăcut digul. Cum vin alegerile, vine domnul Dragnea şi mai asfaltează, mai trage apa, mai face câte ceva. Ar trebui să avem alegeri din astea mereu”.Un alt locuitor îl vede pe vicepremier ca salvatorul comunei şi aşteaptă acum să se apuce şi de o şosea de centură pentru Ștorobăneasa, deşi prin comună trece un drum județean cu un trafic destul de scăzut „Ia uitați cum arată comuna. Asfalt, apă, acum ne face şi digul. Toate astea domnul Dragnea le-a făcut. Acum am înțeles că o să facă şi o şosea pe după deal, să treacă maşinile mari, că ne dărâmă casele la ăştia care stăm la şosea. Dar face sigur şi asta”, şi-a exprimat optimismul nea Ioan. Există şi cârcotaşi, foarte puțini ce-i drept, care spun că autoritățile ar fi trebuit să facă digul mai demult, nu acum în campanie. „Cum au venit televiziunile şi prim-ministrul cu barca la apă până la glezne, gata au dat banii şi fac minuni într-o lună. Dragnea nu a ştiut că aici ne ia apa, că el 20 de ani a fost aici? Cum a plecat la Bucureşti şi a venit cu televiziunea, şi-a adus aminte de noi. Pentru noi toți sunt la fel” ne spune Ionel, un sătean mai în vârstă.Rușinos. Cu barca pe uliţăInundațiile care au afectat satele din Teleorman în aprilie anul acesta au afectat şi imaginea premierului Victor Ponta şi a vicepremierului Liviu Dragnea. În timp ce jurnaliştii, localnicii şi salvatorii de la ISU mergeau prin apă, cei doi şi ministrul Apelor, Lucia Varga, s-au urcat într-o barcă. Mai mult, politicienii nu s-au sinchisit nici măcar să vâslească, ci i-au lăsat tot pe jandarmi şi pompieri să împingă barca, deşi apa nu trecea de genunchi.Atenţie. Vin controale zilnic la noiUn şofer al firmei care lucrează la digul de la Beiu spune că nu a văzut niciodată asemenea controale de când lucrează în domeniu. „Lucrez de treizeci de ani, am lucrat şi la Aninoasa, dar ca aici, de două luni, nu am văzut.Vine ba Prefectura, ba Consiliul Județean, ba Primăria să vadă ce am făcut”. Acesta spune că în ritmul ăsta vor termina
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ce au început în timp util, deşi săptămâna trecută au fost din nou inundații care le-au penetrat chiar şi digul construit. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/povestea-digului-din-teleorman-uitat-16-ani-si-facut-in-campania-lui-ponta-346033
Teme similareJAF DE 35 DE MILIOANE DE EURO. La Sistemul național de irigații s-a furat dublu, cu pază privatăParadox sau jaf cu bună știinţă. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a angajat paznici profesioniști, cu milioane de euro, pentru a proteja sistemul de irigaţii și pe cel de desecare. După ce i-a angajat, valoarea furturilor s-a dublat, creându-se un prejudiciu uriaș.Construit în perioada comunistă, singurul sistem care i-ar fi putut ajuta pe proprietari să-şi ude culturile, dar să le şi protejeze de viituri, este acum falimentar, după ce a fost devalizat, ani de-a rândul. Indolența şefilor de la Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) poate fi considerată atac la siguranța națională, având în vedere că sistemul de irigații şi cel de desecare în caz de inundații sunt considerate de importanță națională. Până în 2012, 80% din sistemul de irigații şi stațiile de desecare erau păzite de angajații Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. Atunci, pentru că s-a constatat că numărul furturilor ajunsese la o medie de 404 anual, în perioada 2004-2011, şefii Agenţiei Naţionale au luat decizia să angajeze paznici private. Zis şi făcut - în 2011, au fost contractați paznici privați, dar socoteala din ANIF nu s-a potrivit cu aceea de pe teren. În loc să scadă furturile, pagubele au crescut mai ceva ca la jafurile din Vestul Sălbatic, reiese dintrun raport finalizat de Curtea de Conturi a României în iunie 2014.Cu „profesioniștii”, furturile s-au dublatInspectorii Curţii de Conturi s-au îngrozit de-a dreptul după ce au socotit, pe hârtie, cât de eficient şi de inteligent a fost gestionat serviciul de pază, timp de doi ani, după angajarea de pază privată. În raportul de control, ei au stabilit că valoarea medie a furturilor din primul trimestru al anului 2014 a fost aproape dublă (1,9 ori) față de media din perioada 2004 - 2011, de la 3,5 milioane de lei la 6,6 milioane de lei. Chiar şi atunci
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
când s-au raportat la moneda euro, rezultatul calculelor privind furturile din patrimoniul ANIF au rămas la fel de îngrijorătoare – cu pază privată paguba a fost de 1,5 milioane de euro pe trimestrul I 2014, faţă de numai un milion de euro, cât era media furturilor din perioada în care ANIF îşi asigura paza din mijloace proprii.24 milioane de euro pentru paza păguboasăCifrele sunt cu atât mai halucinante atunci când aflăm că paza privată a costat chiar şi de o sută de ori mai mult decât cea făcută cu proprii angajaţi. „Faptul că numărul furturilor/ distrugerilor nu a înregistrat diminuări semnificative după anul 2011 (aşa cum ar fi fost normal), în condițiile în care valoarea alocațiilor bugetare/ cheltuielilor destinate asigurării pazei cu operatori a crescut de 71 de ori în anul 2012 şi de 104 ori în 2013 față de 2010/2011, ridică serioase semne de întrebare atât asupra eficacității acestei metode, cât şi asupra calității şi performanței manageriale de la nivelul centralei ANIF şi de la nivelul sucursalelor, cu privire la modul în care a fost contractată, monitorizată şi verificată asigurarea pazei prin aceşti operatori”, se arată în documentul citat. Potrivit calculelor inspectorilor, valoarea cheltuielilor destinate asigurării pazei cu operatori economici specializați a fost de 44,7 milioane de lei (echivalent 9,9 milioane de euro) în anul 2012 şi de 65,6 milioane de lei (echivalent 14,6 milioane de euro) în 2013. Adunând cele două sume, rezultă că s-au cheltuit din bani de la buget mai mult de 24 milioane de euro pentru a plăti o pază păguboasă. Adăugat la suma furturilor din 2004 încoace, prejudiciul depăşeşte 35 de milioane de euro.Furturi de 11,2 milioane de euro în 2004 - 2014ANIF a fost, practic, devalizată. Curtea de Conturi a constatat că valoarea pagubelor, numai din furturi, este de aproximativ 42,8 milioane de lei, adică mai mult de 11,2 milioane de euro. „Valoarea pagubelor a însumat aproximativ un milion de euro pe an, în perioada 2004-2011, şi respectiv 1,5 milioane de euro în perioada 2012-2013”, se arată în raportul întocmit de inspectori după ce au verificat starea sistemului de irigații şi a stațiilor de pompare.ANIF: „Ne-am făcut treaba bine”Deşi jaful este evident, iar concluziile controlului sunt dezastruoase, şefii ANIF suțin că ei şi-au făcut treaba cum trebuie şi că nu au ce să-şi reproşeze. „Conducerea ANIF
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
consideră că au fost respectate şi aplicate, în mare măsură, în perioada 2004-2013, prevederile privind obligația de a asigura paza şi protecția infrastructurii - chiar şi în condițiile în care valoarea furturilor a crescut”, au consemnat inspectorii care a fost punctul de vedere al şefilor de la Îmbunătățiri Funciare. Potrivit răspunsurilor, şefii instituției s-au catalogat cu „foarte bine” pentru modul în care ANIF s-a preocupat şi implicat în ceea ce priveşte contractarea serviciilor de pază şi au trecut calificativul „bine” pe evaluarea care a stabilit modul în care a reuşit să se asigure paza şi protecția infrastructurii. Mai aberant: au trecut pe raportul privind activitatea de contractare şi asigurare a pazei calificativul „foarte bine”, în condițiile în care valoarea pagubelor din furturi şi cea a asigurării pazei este uriaşă. La fel s-a gândit şi Dănilă Prepeleac după ce s-a întors de la târg cu o pungă goală primită pentru perechea de boi!Milioane de euro plătiţi pe concedieri făcute aiurea și pe încadrări nelegalePe lângă milioanele aruncate în vânt pentru o pază privată păguboasă, Statul mai este obligat acum să dea alte milioane, după ce angajații concediați de la ANIF au dat în judecată instituția, se arată în acelaşi raport. Nu este numai atât: în timp ce concediau aiurea, şefii ANIF au făcut angajări din privat, creându-se astfel un prejudiciu mare în vistieria ANIF-ului.105 milioane lei pentru 4.000 de salariaţi concediaţiDe la ANIF au fost concediați nu mai puțin de 4.225 de angajați, din totalul de 4.877.Ulterior, 963 au fost reangajați, după ce au primit plăți compensatorii, iar restul au încasat milioane de euro din aceleaşi plăți. După concedieri, şefii ANIF şiau dat seama că nu se descurcă şi au început să facă noi angajări. „Au fost stabilite compensații pentru 4.225 de persoane concediate însumând 52,4 milioane de lei (11,6 milioane de euro) din care aferente personalului concediat şi reangajat (963) - 13,2 milioane de lei (2,9 milioane de euro)”, se arată în raport. Alte 39,2 milioane de lei (8,7 milioane de euro) au fost cheltuielile pentru cei 3262 de salariaţi concediaţi, care nu au fost reangajaţi.Angajări din privat „ca să meargă bine”Inspectorii Curții de Conturi au mai constatat că, începând cu luna iunie 2012, Adi Barbu (foto), directorul general ANIF, numit prin detaşare, ar fi practicat „în mod extins” numirea prin detaşare în posturi/funcții stabilite prin statutul de funcții aprobat de către
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Ministerul Agriculturii, a unor persoane angajate la alte entități, cu precădere operatori economici privați. „Aproximativ 60 de persoane, din care 40 la filialele teritoriale şi aproximativ 20 la centrală au fost angajate prin detaşare, de regulă pe durate de şase, 12 luni - inclusiv pe funcțiile de director economic, respectiv de şef serviciu juridic fiind ocupate, prin decizie a directorului general, de către persoane detaşate de la operatori economici privați”, au constatat inspectorii. Ei au explicat că nu pot accepta motivațiile şi justificările conducerii ANIF.Salarii mai mari pentru cei aduși de la firme privateÎn notele scrise de şefii ANIF au apărut explicaţii care probează batjocura faţă de cheltuirea banului public. Conform acestora, s-a ocolit legea în ceea ce priveşte angajările pentru a merge bine instituția. „Au apărut subiectivismul şi abuzuri, ca urmare a inexistenței procedurilor interne de selecție şi angajarea pe baza criterilor formalizate, precum pătrunderea în sistem a unor persoane fără pregătirea şi experiența profesională necesare”, au constatat inspectorii Curții de Conturi. Mai mult, se arată în raport, cei aduşi de la firme private au primit salarii şi mai mari decât angajații ANIF, deşi unii nu aveau pregătirea necesară.Atac la siguranţa naţionalăConsiderat, conform legii, bun al statului de importanță națională, Sistemul național de irigații şi desecare a fost distrus sistematic. Indolența actualei conduceri de la ANIF, dar şi a celorlalți şefi care s-au perindat de-a lungul anilor, poate costa foarte mult România: creşterea vulnerabilității privind asigurarea şi prezervarea securității alimentare naționale, şi chiar distrugerea singurului sistem care poate ajuta în caz de secetă sau inundații ca să nu se distrugă culturile agricole. „Dacă tot vorbim, de 20 de ani, de infrastructura României ar trebui să acordăm prioritate infrastructurii agricole. Pentru refacerea sistemului de irigații e nevoie, mai ales, de voință politică”, susțin specialiştii în domeniu. /Evz, http://www.evz.ro/exclusiv-print-la-sistemul-national-de-irigatii-s-a-furat-dublu-cu-paza-privata.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Defrișările ilegale și modificări ale albiilor râurilor, cauzele inundațiilor de acum două săptămâniDefrişări ilegale masive şi modificări ale albiilor râurilor în Gorj, unde inundaţiile de luna trecută au făcut prăpăd. 20 de firme au tăiat hectare întregi de pădure şi au luat nisip şi pietriş exact în zonele unde apele au ieşit din matcă, arată controlul cerut de Ministerul Mediului a găsit. Raportul Corpului de control al Ministerului Mediului arată că aproximativ 26.000 de metri cubi de lemn a fost exploatat ilegal în județul Gorj. Acelaşi raport arată că Agenția de Mediu a emis diverse autorizații de exploatare forestieră în arii protejate fără avizul administratorului.În ceea ce priveşte balastierele care exploatează nisip şi pietriş din albiilor de-a lungul râului Gilort, acestea se par că nu aveau actele în regulă şi riscă să fie anulate toate aceste acțiuni de pe acest râu. Attila Korodi, ministrul Mediului, a declarat că se va întoarce în zonă şi că va lua toate măsurile pentru remedierea acestei situații, implicit sancționarea celor vinovați. În urma inundațiilor care au avut loc în urmă cu două săptămâni au fost afectate 251 de localități din 11 județe, au fost distruse 99 de locuințe, peste 1.000 au fost avariate şi alte 2.300 au fost inundate. Patru persoane au murit în urma acestor inundații. /Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Defrisarile+ilegale+si+modificari+ale+albiilor+raurilor+cauzele+
Concluziile dramatice ale raportului realizat de Ministerul Mediului, in urma recentelor inundatiiUn raport al Corpului de Control al Ministerului Mediului arata ca zeci de mii de metri cubi de lemn a fost exploatati fara autorizatie in Gorj. Ministrul Mediului Attila Korodi a dispus verificari in urma recentelor inundatii. eprezentantii Corpului de Control au facut verificari la Directia Silvica Gorj (Ocolul Silvic Polovragi si Ocolul Silvic Novaci) si la ocoalele silvice private care administreaza sau asigura servicii silvice pentru suprafetele de padure din zonele Novaci si Polovragi (Obarsia Lotrului-Voineasa, Buila, Eparhial Gorj), precum si la Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Gorj si Comisariatul Judetean Gorj al Garzii Nationale de Mediu, informeaza Mediafax. Autoritatile au
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
constat ca din ocoalele silvice Novaci, Polovragi si Buila, a fost exploatata fara autorizatie de mediu o cantitate de 25.912 metri cubi de lemn. Situatie speciala a fost constatat in cazul a trei balastiere amplasate in interiorul sitului Natura 2000 constituit de-a lungul raului Gilort. In cazul acesta, APM Gorj nu a parcurs procedura de evaluare adecvata privind efectele potentiale ale activitatilor asupra ariei naturale protejate. Semnalul de alarma privind taierile masive de paduri din Gorj a fost tras dupa ce zeci de case, poduri si drumuri au fost distruse de viitura produsa de revarsarea raului Gilort. 251 de localitati din 11 judete au fost afectate de inundatii in perioada 27 iulie - 1 august. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/concluziile-dramatice-ale-raportului-realizat-de-ministerul-mediului-in-urma-recentelor-inundatii-263413.html/Gandul.re, http://Gandul.re/concluziile-dramatice-ale-raportului-realizat-de-ministerul-mediului-in-urma-recentelor-inundatii//Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/concluziile-dramatice-ale-raportului-realizat-de-ministerul-mediului-in-urma-recentelor-inundatii//Hotnews, http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-17879288-concluziile-preliminare-ale-raportului-facut-corpul-control-ministrului-mediului-cazul-inundatiilor-din-novaci-defrisari-ilegale-exploatari-neconforme-nisip-pietris.htm/Focus Energetic, http://www.focus-energetic.ro/control-la-novaci-etapa-pe-hartii-19469.html/Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/corpul-de-control-al-ministrului-mediului-a-descoperitv26-000-metri-cubi-de-lemn--exploatat-fara-autorizatie-in-gor-346139
Aproape 26.000 metri cubi de lemn, exploatat ilegal in judetul Gorj Aproape 26.000 de metri cubi de lemn a fost exploatat fara autorizatie in Gorj, se arata intr-un raport al Corpului de control al ministrului Mediului Attila Korodi, care a dispus verificari in urma recentelor inundatii. Ca urmare a recentelor inundatii care au avut loc in Romania, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice Attila Korodi a dispus Corpului de control verificari amanuntite in judetul Gorj privind modul de eliberare a autorizatiilor de mediu pentru exploatarile forestiere si pentru activitatea de extractie
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
de nisip si pietris din albia raului Gilort, se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului. Astfel, reprezentantii Corpului de Control au facut verificari la Directia Silvica Gorj (Ocolul Silvic Polovragi si Ocolul Silvic Novaci) si la ocoalele silvice private care administreaza sau asigura servicii silvice pentru suprafetele de padure din zonele Novaci si Polovragi (Obarsia Lotrului-Voineasa, Buila, Eparhial Gorj), precum si la Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Gorj si Comisariatul Judetean Gorj al Garzii Nationale de Mediu. Prima faza a anchetei Corpului de control al ministrului a constat in verificarea documentelor emise de aceste institutii in perioada 2011-2014 urmand ca saptamana viitoare sa se realizeze si etapa verificarii concordantelor acestora cu activitatea de exploatare desfasurata in teren. In urma analizei documentatiilor, s-a constat ca din ocoalele silvice Novaci, Polovragi si Buila, a fost exploatata fara autorizatie de mediu o cantitate de 25.912 metri cubi de lemn. Totodata, o situatie speciala s-a constatat in cazul a trei balastiere amplasate in interiorul sitului Natura 2000 constituit de-a lungul raului Gilort. In cazul acesta, APM Gorj nu a parcurs procedura de evaluare adecvata privind efectele potentiale ale activitatilor asupra ariei naturale protejate.In intervalul 27 iulie - 1 august, au fost afectate de inundatii 251 de localitati din 11 judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Valcea, Olt, Arges, Teleorman, Dambovita, Caras-Severin, Prahova si Timis. Au fost distruse 99 de locuinte 1.163 - avariate, iar alte 2.377 - inundate, potrivit unui bilant al MAI. Patru persoane, respectiv doi barbati din Valcea si doi din Arges, si-au pierdut viata luate de ape. /Zf, http://www.zf.ro/companii/aproape-26-000-metri-cubi-de-lemn-exploatat-ilegal-in-judetul-gorj-13080822
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Renaturarea luncii Dunarii, beneficii pentru oameni si natura – un nou proiect lansat de WWF-RomaniaWWF-Romania demareaza un nou proiect ce are drept motor renaturarea luncii Dunarii, propice pentru dezvoltarea socio-economica a comunitatilor locale, aducand totodata beneficii autoritatilor locale sau proprietarilor de terenuri agricole din incintele indiguite din lungul Dunarii.Principala valoare adaugata a proiectului denumit oficial Guvernare participativa activa pentru dezvoltare durabila prin reconstructia ecologica a luncii Dunarii o constituie consultarea si implicarea comunitatilor locale in identificarea celor mai bune solutii, esentiale pentru acceptarea propunerilor pentru renaturare, in armonie cu interesele
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
socio-economice locale. Imbunatatirea accesului la informatii determina cresterea nivelului de constientizare a localnicilor privind beneficiile pe care refacerea zonelor umede le au in reducerea impactului schimbarilor climatice si reducerea intensitatii inundatiilor in lungul Dunarii. Mai mult, beneficiile pe care zonele renaturate le pot aduce proprietarilor de terenuri agricole, autoritatilor publice si factorilor interesati implicati la nivel local vor putea fi evaluate, constientizate si integrate in strategiile de dezvoltare; acesta abordare ne dorim sa constituie modelul in vederea renaturarii sau utilizarii pentru stocare a apelor in caz de inundatii si a altor incinte din lunca Dunarii.Renaturarea luncii Dunarii poate genera, pe temen mediu si lung, premisele unui model de dezvoltare durabila a comunitatilor locale. Reconstructia ecologica are un insemnat potential pentru dezvoltarea socio-economica a comunitatilor si poate aduce beneficii la nivel local, atat pentru detinatorii de terenuri agricole, cat si pentru mici intreprinzatori in domenii precum turismul, pescuitul sau micile afaceri bazate pe produse locale, a declarat Raluca Dan, manager proiect, WWF-Romania.Dunarea Inferioara este singurul sector liber curgator al fluviului, insa in ultimele decenii a fost supusa degradarii prin indiguire, desecarea zonelor inundabile ale luncii, constructia de diguri si poluare. Toate aceste actiuni au dus la declinul resurselor naturale, dezechilibrul socio-economic, reducerea biodiversitatii, a serviciilor ecosistemelor, a capacitatii de adaptare la schimbarile climatice, precum inundatiile catastrofale.Proiectul are impact la nivel national si in zonele pilot din raza comunelor Gostinu, Pietrele, Prundu, Greaca din judetul Giurgiu, respectiv Cascioarele, Chirnogi, Oltenita din judetul Calarasi, dar si in alte zone pilot propice pentru reconstructie ecologica de-a lungul Dunarii. Finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, in cadrul Fondului ONG in Romania, cu suma de 150 000 euro, proiectul Guvernare participativa activa pentru dezvoltare durabila prin reconstructia ecologica a Luncii Dunari, se va finaliza in aprilie 2016. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/renaturarea-luncii-dunarii-beneficii-pentru-oameni-si-natura-un-nou-proiect-lansat-de-wwf-romania/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Vâlcea – capitala hidroenergeticii româneştiÎn anii ’70-’80, primele utilaje ale companiilor de construcţii au început amenajarea cursului râului Olt. “Nu vă mint, eram tânăr pe vremea aceea, când au venit primele excavatoare aici în luncă, țăranii au pupat cupele mai ceva ca pe icoane în biserică. Aveau lacrimi în ochi, parcă venise Dumnezeu pe pământ”, afirmă Ion Horăscu, actualul primar din comuna vâlceană Prundeni.Râul Olt, al doilea ca debit din România, s-ar putea spune că este primul din țară regularizat în totalitate, având pe teritoriul județului Vâlcea 13 hidrocentrale în funcțiune: începând cu cea de la Robeşti şi continuând cu cele de la Cornetu, Gura Lotrului, Turnu, Călimăneşti, Dăeşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ioneşti, Zăvideni şi Drăgăşani şi încă una în construcție la Câineni. Majoritatea au fost construite între anii ’70-’90. Doar două au fost finalizate după 1989.“Oltul, ca orice râu de munte, a pus dintotdeauna probleme, atât localităților de Valea Oltului, în zona defileului şi a Țării Loviştei, dar mai ales în zona de sud, unde în fiecare an, fie toamnă, fie primăvară sau atunci când ploua torențial, ieşea din matcă şi inunda toată zona arabilă”, spune prefectul de Vâlcea, Dumitru Cornoiu. Astfel, la jumătatea anilor ’70, autoritățile au demarat proiectul cunoscut pentru cei care au învățat geografia până în 1989, sub denumirea de “salba de hidrocentrale de pe râul Olt”. Adică un sistem de amenajări hidroelectrice care să fie util pe trei direcții — regularizarea cursului şi a debitelor prin baraj, producerea de energie electrică folosind forța apei şi irigarea terenurilor agricole cu apa strânsă în lacurile de acumulare. Mai nou, există şi o patra direcție economică, turismul, în sensul utilizării lacurilor de acumulare în scop de agrement.“Principiul de realizare a unei hidrocentrale, simplificat constă în câteva etape. Devierea apelor prin mutarea artificială a albiei pentru a se putea construi obiectivul, în faza I, construcția obiectivului, în principal a barajului şi a digurilor, readucerea apelor în zona inițială, acumularea şi dirijarea lor prin centrală în faza a II-a, şi faza finală — montarea hidroagregatelor în centrală şi implicit punerea în funcțiune”, declară inginer Mihai Sporiş, fost director al Hidroelectrica Vâlcea. Până în 1989, aceste operații nu durau mai
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
mult de trei-patru ani, lucrându-se simultan la mai mult de trei hidrocentrale. De aceea, 11 dintre amenajările amintite au fost executate în aproximativ 10 ani, în acest timp consacrându-se ca branduri ale industriei româneşti firme ca Energomontaj, Hidroconstrucția, UCM Reşița, Lugomet, Caromet şi, în cele din urmă, beneficiarii lucrării, actuala Hidroelectrica. În 1989 a început construcția ultimei hidrocentrale de pe teritoriul județului Vâlcea, CHE Câineni, care astăzi, din cauza situației economice în care se găseşte Hidroelectrica (insolvență), se află în regim de conservare. Dar istoria hidroenergeticii vâlcene a început la jumătatea anilor ’60, atunci când s-a realizat cel mai amplu şi complex sistem hidroenergetic, amenajarea Lotru-Ciunget. Amenajarea potențialului hidroenergetic al râului Lotru s-a realizat între anii 1965-1985 şi are o importanță deosebită. Prin cei 160 de kilometri de galerii de aducțiune şi printr-un sistem complex de captări şi derivații, concentrează debitele din bazinele limitrofe într-o singură acumulare, Vidra, al treilea lac de acumulare ca mărime din România.Potențialul mediu anual al bazinului Lotru este de 1.243 GWh, din care 510 MW revin CHE Ciunget, cea mai mare ca putere instalată de pe râurile din interiorul țării şi a doua după Porțile de Fier II. Valorificarea energetică a debitelor acumulate în lacul Vidra se realizează în trei trepte de cădere, situate între cotele 1.289 m şi 300 m, în centralele Ciunget, Malaia şi Brădişor, Ciunget şi Brădişor fiind, de altfel, centrale subterane. Pentru această amenajare au fost create şase lacuri artificiale — Vidra, Petrimanu, Galbenu, Jidoaia, Malaia, Brădişor. Vâlcea este, astfel, județul numit, pe drept cuvânt, capitala hidroenergeticii. Are cele mai multe amenajări de acest gen din țară, iar Oltul şi Lotrul sunt două râuri regularizate. Din păcate, zeci şi sute de muncitori şi-au pierdut viața pe şantierele acestor lucrări complexe.Ca un fapt divers, în 1980, Nicolae Ceauşescu şi-ar fi dorit o singură hidrocentrală mare pe defileul Oltului, construită în zona actualei CHE Cornetu, spune Mihai Sporiş. Aceasta ar fi fost una uriaşă, cu un lac de acumulare care s-ar fi întins pe aproximativ 40 de kilometri, până spre județul Sibiu. Tot el a renunțat la proiect, dându-şi seama că trebuia să strămute două localități şi să ridice şoseaua şi calea ferată la o înălțime de peste 50 de metri, pe versantul muntelui, pe o lungime de 40 de kilometri. Zona geografică cunoscută sub numele de Depresiunea Loviştei ar fi dispărut sub apă. De aceea, în locul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
acelei megahidrocentrale, au apărut doar hidrocentralele de la Cornetu, Robeşti, Câineni şi Lotrioara (în execuție în județul Sibiu).Ambele lucrări hidroenergetice de pe Lotru şi Olt au schimbat efectiv relieful din zona de nord a județului Vâlcea. Au existat, desigur, controverse pe această temă. Personalități din domeniul ecologiei afirmă că, de fapt, aceste lucrări au atras cu sine o mare catastrofă făcută de om, schimbându-se ecosisteme, fauna şi flora zonală fiind afectate prin defrişări, detonări, urbanizări. Se spune că specii de peşti care obişnuiau să migreze pe firul Oltului au dispărut, după ce acesta a devenit doar o rețea de lacuri legate între ele prin cascade. Schitul OstrovInsula Ostrov din Călimăneşti, un parc cu valoare balneară şi dendrologică deosebită, a fost sacrificată, deşi ar fi putut fi salvată, după unele opinii, dacă CHE Călimăneşti ar fi fost amplasată ceva mai jos pe firul Oltului. Există însă şi voci ale ecologiştilor care spun că Vâlcea a câştigat “nu mai puțin de şapte delte, ecosistemele din zona lacurilor de acumulare de pe firul mijlociu al Oltului având în prezent o vegetație şi faună specifice deltei”, precizează prof. dr. Gheorghe Ploaie.
Mutații importante s-au produs şi sub aspect demografic, deschiderea şantierelor în anii ’70-’80 atrăgând români din toate colțurile țării, oraşe ca Brezoi, Băbeni şi cartiere ale municipiului Râmnicu Vâlcea mărindu-şi simțitor populația.Au fost afectate situri arheologice şi monumente istorice, însă, din fericire trei, obiective majore ale patrimoniului cultural şi istoric au fost salvate. Castrul roman Arutela şi ruinele bisericii Cozia Veche au fost strămutate şi reconstituite pe amplasamente noi, iar biserica Schitului Ostrov, construită de Neagoe Basarab în secolul al XVI-lea, a fost supraînălțată împreună cu o parte din Insula Ostrov. Revenind însă la complexa amenajare hidroenergetică Lotru-Ciunget şi “salba de hidrocentrale de pe râul Olt”, în primul rând trebuie subliniat faptul că a fost o realizare economică de o importanță de netăgăduit, la care se adaugă, tot cu semnificație majoră, curmarea dezastrelor produse periodic de ieşirea din matcă a Oltului, consemnate pentru prima dată în istorie prin distrugerile aduse castrelor romane ce formau pe malul lui stâng linia fortificată Limes
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Alutanus, dar şi de viiturile de nestăpânit ale Lotrului. ‘Dacă Oltul şi Lotrul nu ar fi fost regularizate, acum în vara lui 2014, la potopul care a fost, am fi avut parte de o catastrofă, o treime din județ era sub ape, dacă nu mai mult”, a conchis prefectul Dumitru Cornoiu. /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2014/08/13/valcea-capitala-hidroenergeticii-romanesti/2/
Teme de mediu RMGC, învinsă în instanţăȘtefan Marincea, fostul director al Institutului Geologic Român, a câştigat pe fond procesul pe care i l-au intentat reprezentanții Roşia Montană Gold Corporation, după dezvăluirile pe care le-a făcut pentru ZIUAnews şi în comisia parlamentară.Fostul director al IGR i-a acuzat pe cei de la RMGC că au falsificat hărțile de la Roşia Montană, prezentând documentele care i-au susținut afirmațiile. Ștefan Marincea ne-a dezvăluit că un angajat al IGR a depus mărturie în favoarea RMGC.
La sfârşitul anului 2013, conducerea RMGC l-a dat în judecată pe Ștefan Marincea, după ce acesta a dezvăluit, pentru ZIUAnews, că reprezentanții companiei au falsificat harta Văii Corna - locul în care compania canadiană doreşte să amplaseze iazul de decantare , ştergând de pe harta Institutului Geologic Român 13 fracturi, pentru a se crea impresia că deşeurile toxice nu se pot infiltra în pânza freatică. Ulterior, Marincea a prezentat, în cadrul comisiei parlamentare speciale, documente care să-i susțină afirmațiile. Reprezentanții companiei l-au acționat în judecată, însă au pierdut pe fond procesul, care s-a judecat la Judecătoria Sectorului 1, magistrații respingând acțiunea "ca neîntemeiată". Subaltern al lui Marincea, martorul RMGCContactat de ZIUAnews, fostul director al Institutului Geologic Român a declarat că reprezentanții RMGC s-au prezentat în instanță cu "multe extrase din ziare", iar de pe hărțile pe care le-au prezentat lipsea o falie, în ciuda faptului că au susținut că sunt întocmite chiar după hărțile reale ale Institutului. Tototdată, Ștefan Marincea ne-a spus că l-a „frapat" faptul că "de partea lor, martor a venit unul din actualii mei colegi. Cum
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
să vă spun, este inadmisibil din punct de vedere etic". Este vorba despre Stănilă Iamandei, angajat în cadrul IGR, la secția „Litoteca Națională". În ciuda tuturor demersurilor, Iamandei nu a putut fi contactat pentru a ne oferi un punct de vedere. "Dincolo de faptul că au reluat din presă o mulțime de afirmații calomnioase, eu nu le-am cerut nimic. În locul lor nu aş face apel că nu se pot depune documente în plus, ori prima instanță s-a convins foarte repede că pe hărțile lor, cel puțin una din hărți pe care au declarat-o exemplar de lucru, există zero falii, în timp ce pe harta instituției există cel puțin o falie, iar pe alte documente ale lor există multe altele", ne-a mai spus Ștefan Marincea. Întrebați dacă au atacat decizia instanței şi dacă Stănilă Iamandei a depus mărturie în favoarea lor, reprezentanții RMGC ne-au spus: "Aşa cum Ștefan Marincea a mințit în legătură cu cutremurele de la Galați, despre care a spus ca sunt cauzate de foraje petroliere şi astfel a provocat panică în rândul românilor, aşa a mințit şi în legătură cu Roşia Montană şi de aceea ne vom apăra până la capăt punctul de vedere în instanță, pentru a dovedi tuturor faptul că a mințit".
Marincea, demis după dezvăluirile făcute pentru ZIUAnewsLa numai o săptămână după ce Ștefan Marincea a declarat, pentru ZIUAnews, că reprezentanții Roşia Montană Gold Corporation au falsificat harta Văii Corna acesta a fost demis, prin fax, de miniştrii Remus Pricopie şi Mihnea Costoiu. La acel moment, surse din IGR ne-au spus că Ştefan Marincea primise, cu o săptămână în urmă, în timp ce se afla într-o emisiune televizată şi vorbea despre proiectul Roşia Montană, un e-mail de la ministrul Mihnea Costoiu, prin care îl avertiza să înceteze cu declaraţiile împotriva proiectului. Cu două luni înainte de demitere, Ștefan Marincea ne-a mai spus, în exclusivitate, că Institutul pe care îl conducea nu recunoaşte datele geologice şi geotehnice ale proiectului minier demarat în 1997, în Munții Apuseni.Sute de tone de metale rareÎntr-un material publicitar realizat în favoarea celor de la Roşia Montană Gold Corporation se preciza că la Roşia Montană există resurse de 330 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, iar „în ceea ce priveşte conținutul altor metale în minereu, rezultatele obținute nu prezintă concentrații suficient de importante pentru ca acestea să fie
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
extrase şi valorificate economic". Pe de altă parte, Ștefan Marincea ne-a spus: "RMGC neagă prezența în minereu a unor cantități notabile de Pb, Zn, Cu (...) Conform calculelor noastre, bazate pe analizele comunicate de RMGC, au fost ignorate ca rezerve potențiale 161 tone de Te (telur, n.r.), 49 tone de Ge (germaniu, n.r.), 172 tone de Se (seleniu, n.r.), 116 tone de Ta (tantal, n.r.), 777 tone de Tl (taliu, n.r.), 1220 tone de Sb (stibiu, n.r.), 29.763 tone de Zn (zinc, n.r.) şi până la 129 milioane de tone de feldspat potasic". Dând exemplu concentrația de germaniu regăsită în Munții Apuseni, Ștefan Marincea a declarat, pentru ZIUAnews, că aceasta este „de cel puțin opt ori mai mare" decât o prezintă cei de la Gold Corporation. Referitor la telur - elementul chimic folosit în tehnologiile de vârf pentru fabricarea bombelor atomice şi a celulelor fotovoltaice - fostul director al IGR ne-a dezvăluit: „Există o cantitate de telur, o anomalie, de altfel, publicată în reviste importante din lume, deci este informație academică confirmată, o anomalie de telur a aurului de la Roşia Montană şi atunci noi trebuie să ne gândim cum să exploatăm, să valorificăm complex aceste resurse pentru industriile europene".
Acuzaţiile aduse de RMGCReprezentanții RMGC l-au acuzat pe Ștefan Marincea de acuzații nefondate, susținând că a adus un prejudiciu de imagine companiei.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
"Ca urmare a acuzațiilor nefondate ale fostului director general al Institutului Geologic al României (IGR), domnul Ştefan Marincea, în fața comisiei parlamentare speciale precum şi cu alte ocazii, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) solicită în instanță repararea prejudiciului moral adus companiei. Compania respinge ferm acuzaţiile defăimătoare, care au adus atingere dreptului la reputație şi dreptului la propria imagine, referitoare la falsificarea hărţilor bazinului Văii Corna. Aceste afirmații sunt complet nefondate şi calomnioase. Despăgubirile civile solicitate în instanță sunt absolut simbolice - 100 Ron (...) RMGC a folosit harta geologică achiziţionată de la IGR, făcând dovada în acest sens cu exemplarul original. Harta a fost întocmită de IGR în anul 1979, la scara 1:50.000. RMGC a folosit de asemenea harta geologică întocmită de Facultatea de Geologie a Universităţii Bucureşti. Respingem categoric acuzaţia falsificării vreuneia dintre hărţi, acuzaţie formulată de către fostul director general al IGR. RMGC acţionează şi a acţionat întotdeauna cu bună credinţă şi deplina respectare a cadrului legal. Practicile noastre de afaceri exclud orice tentativă de a eluda sau încălca dispoziţiile legale. RMGC îşi reafirmă respectul pentru toate instituțiile statului român şi pentru specialiştii români, inclusiv pentru Institutul Geologic Român (IGR) şi experții săi. De asemenea, RMGC tratează cu toată seriozitatea opiniile la adresa proiectului minier, fie ele împotriva sau în favoarea acestuia", s-a arătat în comunicatul de presă trimis de reprezentanții Roşia Montană Gold Corporation, în noiembrie 2013. /Ziua News, http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/rmgc-a-pierdut-procesul-cu-stefan-marincea-fostul-director-al-igr-129593
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme ABAApele Române avertizează: scăldatul este interzis în lacurile de acumulare şi pe cursurile râurilorAvând în vedere zilele de caniculă anunțate, reprezentanții Apelor Române atenționează populația ca îmbăierea în lacurile de acumulare şi locurile neamenajate este interzisă. În
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
apropierea barajelor curenții care se formeză în timpul deversărilor şi al funcționării hidrocentralelor sunt foarte puternici şi pun în pericol viața celor care se află în apă. Lacurile de acumulare şi râurile reprezintă un pericol şi din cauza colmatărilor şi a vegetației. Riscurile sunt şi mai mari în zonele afectate de inundații din cauza aluviunilor aduse de apă. Mai mult, conform Raportului național privind calitatea apelor de îmbăiere, elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spațiul hidrografic Arges-Vedea nu există zone de îmbaiere. Astfel există pericolul contactării bolilor de piele. Pentru avertizarea asupra riscurilor la care se expun cei care nu iau în considerare aceste recomandări, Administrația Bazinală de Apă Argeş- Vedea a inscripționat pe digurile lacurilor de acumulare avertizarea „Scăldatul interzis”. /Universul argesean, http://www.universulargesean.ro/index.php/administrativ/4071-apele-romane-avertizeaza-scaldatul-este-interzis-in-lacurile-de-acumulare-si-pe-cursurile-raurilor
Argeșul primește de la guvern 12 milioane de lei pentru acoperirea pagubelor provocate de inundații In Monitorul Oficial de ieri, 11 august, a fost publicata Hotararea de Guvern nr. 596 prin care sunt alocate sume din Fondul de rezerva bugetara pentru 6 judete afectate de inundatiile de la sfarsitul lunii trecute, printre care si judetul nostru. Argesului i-a fost alocata suma de 12.000.000 lei pentru refacerea unor obiective de infrastructura din 29 de localitati, prioritizarea facandu-se pe baza rapoartelor operative de constatare transmise de primarii, precum si de constatarile comisiilor de evaluare din teren. Aceste localitati sunt: Bascov, Poiana Lacului, Vedea, Bîrla, Hîrseşti, Băbana, Pietroşani, Stolnici, Drăganu, Merişani, Corbeni, Muşăteşti, Brăduleț, Morăreşti, Săpata, Lunca Corbului, Domneşti, Mărăcineni, Mălureni, Cuca, Ciomăgeşti, Albeşti de Argeş, Cicăneşti, Bălileşti, Cetățeni, Budeasa, Nucşoara, Ciofrângeni, Tigveni iar lista obiectivelor poate fi consultata, asa cum am spus, in Monitorul Oficial publicat ieri. /Obiectiv argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/30404-argesul-primeste-de-la-guvern-12-milioane-de-lei-pentru-acoperirea-pagubelor-provocate-de-inundatii
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Scăldatul interzis în lacurile de acumulare şi locurile neamenajate deoarece vă poate pune viaţa în pericol şi există pericolul contactării bolilor de piele Având în vedere zilele de caniculă anunțate, reprezentanții Apelor Române atenționează populația că îmbăierea în lacurile de acumulare şi locurile neamenajate este interzisă. În apropierea barajelor curenții care se formează în timpul deversărilor şi al funcționării hidrocentralelor sunt foarte puternici şi pun în pericol viața celor care se află în apă. Lacurile de acumulare şi râurile reprezintă un pericol şi din cauza colmatărilor şi a vegetației. Riscurile sunt şi mai mari în zonele afectate de inundații din cauza aluviunilor aduse de apă. Mai mult, conform Raportului național privind calitatea apelor de îmbăiere, elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spațiul hidrografic Argeş-Vedea nu există zone de îmbăiere. Astfel există pericolul contactării bolilor de piele. Pentru avertizarea asupra riscurilor la care se expun cei care nu iau în considerare aceste recomandări, Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea a inscripționat pe digurile lacurilor de acumulare avertizarea „Scăldatul interzis“. /Top, http://www.ziartop.ro/index.php/fapt-divers/71840-scldatul-interzis-in-lacurile-de-acumulare-i-locurile-neamenajate-deoarece-v-poate-pune-viaa-in-pericol-i-exist-pericolul-contactrii-bolilor-de-piele
S-au luat măsuri împotriva caniculei la nivelul judeţului Argeş Având în vedere atenționările meteorologice care se anunță pentru perioada următoare şi care marchează valuri de căldură şi disconfort termic accentuat, s-a dispus Inspectoratului pentru Situații de Urgență întocmirea unui plan de măsuri şi intervenție aplicat la nivel județean. Printre măsurile cuprinse în acest plan, care va intra în vigoare la primi-rea avertizărilor şi atenționărilor meteorologice, se amintesc următoarele:l identificarea la nivelul tutu-ror localităților a locurilor pentru amplasarea punctelor de prim ajutor şi a punctelor de distribuție a apei potabile;l lucrările cu foc deschis se vor efectua în condiții de siguranță maximă, urmând dispozițiile generale de apărare împotriva incendiilor la arderea miriştilor, vegetației uscate şi resturilor vegetale;
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
l se va întocmi şi actualiza la nivelul tuturor localităților o evidență a persoanelor vulnerabile, a căror stare de sănătate poate fi afectată pe perioada caniculei;l supravegherea permanentă a potabilității fântânilor şi asigurarea unor surse alternative de apă, acolo unde situația o impune.Acest plan de măsuri este unul integrat şi cuprinde termene şi acțiuni în care sunt angrenate toate instituțiile responsabile cu menținerea unui climat de norma-litate din județ: ISU, Direcția de Sănătate Publică, Ambulanța, Direcția Agricolă, Direcția Silvică, Administrația Bazinală de Apă Argeş Vedea, DSVSA, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Crucea Roşie şi Comitetele Locale pentru Situații de Urgență. /TOP, http://www.ziartop.ro/index.php/politic/71838-s-au-luat-msuri-impotriva-caniculei-la-nivelul-judeului-arge
Râurile şi lacurile din Argeş, improprii scăldatuluiPe vreme de caniculă, cei mai mulți dintre semenii noştri se refugiază la umbra copacilor sau iau cu asalt ştrandurile. Sunt însă şi oameni care merg să se răcorească pe malurile râurilor sau ale lacurilor de acumulare, fără să țină cont că se expun pericolului de contactare a unor afecțiuni dermatologice sau, mai rău, de a se îneca. Pericolul pândește în apă Având în vedere zilele cu temperaturi caniculare prognozate de meteorologi, când şi disconfortul termic va fi accentuat, Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea (ABAAV) atenționează populația că îmbăierea în lacurile de acumulare din județ şi în alte locuri neamenajate este interzisă. În apropierea barajelor curenții care se formează în timpul deversărilor şi al funcționării hidrocentralelor sunt foarte puternici şi pun în pericol viața celor care se aventurează în apă. Totodată, lacurile de acumulare şi râurile prezintă pericol şi din cauza colmatărilor survenite în urma precipitațiilor şi a viiturilor din ultimele săptămâni, precum şi din cauza vegetației abundente. Riscurile sunt şi mai mari în zonele afectate de inundații din cauza aluviunilor aduse de apă. Scăldatul, interzis Mai mult, conform unui raport întocmit la nivel național privind calitatea apelor de îmbăiere elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spațiul hidrografic Argeş-Vedea nu există zone de îmbăiere, existând, după cum am precizat, pericolul contactării unor boli de piele a căror evoluție poate avea consecințe
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
dintre cele mai grave. Prin urmare, se recomandă evitarea scăldatului în râurile şi în lacurile din județ. În acest context, pentru avertizarea cetățenilor asupra riscurilor la care se expun cei care nu iau în considerație aceste recomandări, ABAAV a inscripționat pe digurile lacurilor de acumulare avertizarea “Scăldatul interzis”. Copiii, cei mai expuși Cu toate acestea sunt oameni care nu țin cont de avertismente şi se bălăcesc în râuri sau în ochiuri de apă care sunt improprii scăldatului. Cei mai expuşi sunt copiii care, cu inconştiența specifică vârstei, se aventurează mai ales în râuri, deşi unii dintre ei nu ştiu să înoate. Păcăliți de apa mică la mal, ei pot fi luați de curenți sau pot nimeri în zone cu gropi adânci de câțiva metri rămase în urma unor excavări sau lucrări de regularizări şi se pot îneca. Cele mai sigure locuri de scăldat rămân totuşi ştrandurile amenajate, unde există şi servicii de salvamar, şi de asistență medicală calificate. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/raurile-si-lacurile-din-arges-improprii-scaldatului-36542.html
Mare grijă pe unde vă scăldaţi!Lacurile de acumulare şi cele neamenajate constituie nu doar pericol de înec, ci şi de îmbolnăvire. Potrivit Raportului național privind calitatea apelor de îmbăiere, elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spațiul hidrografic Arges-Vedea nu există zone sigure de scăldat. Având în vedare zilele de caniculă anunţate, reprezentanţii Apelor Române atenţionează populaţia ca îmbăierea în lacurile de acumulare şi locurile neamenajate este interzisă. În apropierea barajelor, curenţii care se formeză în timpul deversărilor şi al funcţionării hidrocentralelor sunt foarte puternici şi pun în pericol viaţa celor care se află în apă. Lacurile de acumulare şi râurile reprezintă un pericol şi din cauza colmatărilor şi a vegetaţiei. Riscurile sunt şi mai mari în zonele afectate de inundaţii din cauza aluviunilor aduse de apă. Mai mult, conform Raportului naţional privind calitatea apelor de îmbăiere, elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spaţiul hidrografic Argeş-Vedea nu există zone de îmbăiere. În toate aceste lacuri există pericolul contactării bolilor de piele. Pentru avertizarea asupra riscurilor la care se expun cei care nu iau în considerare aceste recomandări, Administraţia Bazinală de Apă Argeş- Vedea a inscripţionat pe digurile lacurilor de acumulare avertizarea
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Nu vă scăldați în locuri interzise! Riscați să vă înecați, ori să contactați boli de piele Date fiind zilele de caniculă anunțate, reprezentanții Apelor Române atenționează populația ca îmbăierea în lacurile de acumulare şi locurile neamenajate este interzisă. În apropierea barajelor, curenţii care se formeză în timpul deversărilor şi al funcţionării hidrocentralelor sunt foarte puternici şi pun în pericol viața celor care se află în apă. Lacurile de acumulare şi râurile reprezintă un pericol şi din cauza colmatărilor şi a vegetaţiei. Riscurile sunt şi mai mari în zonele afectate de inundații din cauza aluviunilor aduse de apă. Mai mult, conform Raportului naţional privind calitatea apelor de îmbăiere, elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spaţiul hidrografic Arges-Vedea nu există zone de îmbăiere. Astfel, există pericolul contactării bolilor de piele. Pentru avertizarea asupra riscurilor la care se expun cei care nu iau în considerare aceste recomandări, Administrația Bazinală de Apă Argeş- Vedea a inscripţionat pe digurile lacurilor de acumulare avertizarea “Scăldatul interzis”. /Criterii, http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/10681-nu-va-scaldati-in-locuri-interzise-riscati-sa-va-inecati-ori-sa-contactati-boli-de-piele
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABASOLUTIE - Schimb de terenuri pentru a permite accesul la zona de agrement a Lacului Bodi-Mogosa este 800 de locuitori ai orasului Baia Sprie sunt nemultumiti de faptul ca nu au acces la Lacul Bodi Mogosa. In luna iulie 2014, acestia au trimis o petitie, pe adresa Institutiei Prefectului judetul Maramures, in care solicitau verificarea modului de administrare a Lacului Bodi - Mogosa ce apartine de UAT Baia Sprie. Prin ordin al prefectului, a fost numit un colectiv de verificare, care a constatat faptul ca intabularea terenurilor
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
apartinand SC Cabana Mogosa SA s-a facut fara a tine cont de prevederile legale in vigoare (Legea Apelor nr.107/1996), cu privire la zonele de protectie a Lacului Bodi. In urma intabularii terenului proprietatea SC Cabana Mogosa SA, UAT Baia Sprie, desi este administratorul lacului, este in situatia hilara de a nu avea nicio cale de acces spre lac, acesta fiind inconjurat de o proprietate privata. “In consecinta, s-au propus urmatoarele: un schimb de teren, cu acceptul si prin hotararea Consiliului Local Baia Sprie, intre UAT Baia Sprie si SC Cabana Mogosa SA, pentru realizarea zonei de protectie (20 de metri in jurul lacului) si accesul cetatenilor in zona. In cazul in care acest lucru nu este posibil pe cale amiabila, avand in vedere obligatiile ce revin autoritatii locale din punct de vedere al gospodaririi apelor, se poate face o expropriere pentru cauza de utilitate publica, cu justa si prealabila despagubire, pentru realizarea lucrarilor care se impun precum si pentru calea de acces spre lac, in conditiile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local”, se arata in comunicatul de presa al Prefecturii Maramures. Comisia de verificare a propus ca, oricare varianta s-ar alege, delimitarea zonei de protectie sa se faca in conformitate cu prevederile legale de catre Administratia Nationala Apele Romane, impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenurilor riverane. Barajul Bodi Mogosa impreuna cu acumularea sunt detinute si administrate de Primaria orasului Baia Sprie, iar zona administrata se extinde si asupra zonei de protectie. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/102733/SOLUTIE-Schimb-de-terenuri-pentru-a-permite-accesul-la-zona-de-agrement-a-Lacului-Bodi-Mogosa-/Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/acces-ingradit-la-zona-de-agrement-lacului-bodi-mogosa-prefectul-ia-masuri//Ultimele Stiri, http://www.ultimele-stiri.eu/articol/acces-ingradit-la-zona-de-agrement-a-lacului-bodi-mogosa-prefectul-ia-masuri/167474
Acces îngrădit la zona de agrement a Lacului Bodi-MogoşaPeste 800 de locuitori ai oraşului Baia Sprie sunt nemulțumiți de faptul că nu au acces la Lacul Bodi Mogoşa. In luna iulie 2014, aceştia au trimis o petiție, pe adresa Instituției
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Prefectului județul Maramureş, în care solicitau verificarea modul de administrare a Lacului Bodi- Mogoşa ce aparține de UAT Baia Sprie.Colectivul de verificare numit prin Ordinul Prefectului nr.389/22.07.2014 a constatat faptul că întabularea terenurilor aparținând S.C.Cabana Mogoşa S.A s-a făcut fără a ține cont de prevederile legale în vigoare (Legea Apelor nr.107/1996), cu privire la zonele de protecție a Lacului Bodi.În urma întabulării terenului proprietatea SC Cabana Mogoşa S.A, UAT Baia Sprie, deşi este administratorul lacului, este în situația hilară de a nu avea nici o cale de acces spre lac, acesta fiind înconjurat de o proprietate privată!În consecință, s-au propus următoarele: un schimb de teren, cu acceptul şi prin hotărârea Consiliului Local Baia Sprie, între UAT Baia Sprie şi SC Cabana Mogoşa S.A., pentru realizarea zonei de protecție ( 20 de metri în jurul lacului) şi accesul cetățenilor în zonă. În cazul în care acest lucru nu este posibil pe cale amiabilă, având în vedere obligațiile ce revin autorității locale din punct de vedere al gospodării apelor, se poate face o expropriere pentru cauză de utilitate publică, cu justă şi prealabilă despăgubire, pentru realizarea lucrărilor care se impun precum şi pentru calea de acces spre lac, în condițiile Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean şi local. Comisia de verificare a propus ca oricare variantă s-ar alege, delimitarea zonei de protecție să se facă în conformitate cu prevederile legale de către Administraţia Naţională Apele Române, împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deținătorii terenurilor riverane.Menționăm că barajul Bodi Mogoşa împreună cu acumularea sunt deținute şi administrate de Primăria oraşului Baia Sprie , iar zona administrată se extinde şi asupra zonei de protecție../JurnalMM, http://jurnalmm.ro/acces-ingradit-la-zona-de-agrement-a-lacului-bodi-mogosa//Necenzurat, http://www.necenzuratmm.ro/ancheta-necenzurata/44628-acces-ingradit-la-zona-de-agrement-a-lacului-bodi-mogosa.html/ActualMM, http://www.actualmm.ro/lacul-bodi-mogosa-intabularea-terenurilor-s-a-facut-cu-incalcarea-legii-ilegalitati-depistate//Ultimele stiri, http://www.ultimele-stiri.eu/articol/acces-ingradit-la-zona-de-agrement-a-lacului-bodi-mogosa-prefectul-ia-masuri/167474
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
SECETĂ - Restricţii de apă într-o localitate din Maramureş. Vezi ce măsuri au luat autorităţile şi ce probleme au mai fost în judeţ Maramureşul a scăpat de sub zodia secetei pedologice, însă aceasta continuă să dea bătăi de cap mai multor agricultori din Maramureş. În ciuda precipitațiilor căzute în ultimele săptămâni în județ, există gospodării care suferă din cauza lipsei alimentării cu apă. Chiar dacă vorbim mai mult despre cazuri izolate, autoritățile se află în permanentă alertă, întrucât lipsa ploilor ar putea aduce noi probleme în perioada următoare.Probleme recente au fost la Remetea Chioarului, arată reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Maramureș. „Cu toate că e un an secetos din punct de vedere hidrologic, nu ne confruntăm cu o situaţie foarte gravă. Au fost ceva probleme la Remetea Chioarului, cu alimentarea din puţ. Însă nu există probleme cu privire la suprafeţele de apă din judeţ care să pună în pericol alimentarea cu apă. Din câte știu, există situaţii izolate, însă este vorba despre gospodării care se alimentează cu apă din subteran. Aceste cazuri nu sunt raportate nouă”, a explicat Stelian Ivașcu, inginerul-șef al SGA Maramureș. Autoritățile locale confirmă dificultățile cu care se confruntă. „Probleme avem şi în ziua de astăzi. Noi ne alimentăm prin captări din sol, foraje şi fântâni. Pânza freatică a coborât foarte mult şi nu avem posibilitatea de a pompa suficient. Tocmai de aceea, am decis să introducem un program restrictiv. Consumatorii au apă vreme de zece ori pe zi, de la ora 08.00 la ora 18.00. Când am avut mai multă apă în rezervoare, am lăsat şi mai mult. Pentru a suplimenta necesarul, avem nevoie de o aducțiune de aproximativ 7 kilometri. Ori, e nevoie de fonduri pentru o asemenea lucrare”, a explicat primarul Ioan Buzdugan.Probleme temporare la Valea Chioarului şi Șomcuta Mare. Autoritățile județene susțin că în acest moment Maramureşul nu se află sub amenințarea secetei. Totuşi, probleme spontane au apărut şi la Valea Chioarului şi la Șomcuta Mare. În comuna maramureşeană o cisternă de apă a fost chemată să alimenteze o fântână. „Nu sunt
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
probleme în acest moment. O cisternă de apă a fost transportată din Șomcuta Mare la Valea Chioarului pentru a alimenta o fântână secată”, a precizat Ioan Sorin Burde, primarul comunei. Potrivit oficialilor județeni, la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Maramureş, a fost înregistrată o singură sesizare din partea primăriilor în care să fie cerut ajutorul pentru transport de apă, însă acesta nu s-a concretizat. „În prezent, nu au fost consemnate probleme în Maramureş. Într-adevăr, săptămâna trecută, Primăria Șomcuta Mare a făcut o sesizare către Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru un transport la Vălenii Șomcutei, acolo unde a fost semnalată secetă. În următoarea zi, a plouat şi nu a mai fost necesar transportului”, a declarat Marilena Florescu, purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului Maramureş.Limite satisfăcătoare în sol în Maramureş. În prezent, potrivit unui document întocmit de Agenția Națională de Meteorologie (ANM), la data de 7 August 2014, aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, se încadrează în limite satisfăcătoare (AS), apropiate de optim (ApO) şi optime (AO), în aproape toate zonele de cultură. În Dobrogea, sudul şi sud-estul Munteniei, sudul Moldovei, nordul Crişanei şi sud-vestul Transilvaniei se semnalează fenomenul de secetă pedologică moderată (SM), puternică (SP) şi izolat extremă (SE). În Maramureş, în cea mai mare parte a județului, cantitatea de apă este de 950-1.250 mc/ha, ceea ce se încadrează în limite satisfăcătoare. În extremitatea estică a regiunii, cantitatea de apă din sol ajunge chiar la 1.600 mc/ha, adică aproape de optim. Rămân totuşi zone izolate în jumătatea vestică a județului, unde seceta este resimțită încă de către agricultori.Lista localităților cu probleme în ultimii aniMai trebuie spus faptul că în ultimii ani, mai multe localități din județul Maramureş s-au aflat sub zodia secetei, fiind necesare transporturi cu apă cu ajutorul pompierilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Maramureş. Pe lista localităților unde s-a înregistrat secetă prelungită, cu efecte mai ample se numără Fărcaşa, Coroieni-Baba, Remetea Chioarului, Copalnic Mănăştur, Răzoare, Vălenii Șomcutei, Curtuiuş, Finteuşu Mare, Rohia, Dumbrăvița şi Onceşti. /InfoMM, http://infomm.ro/ro/detalii/seceta-restrictii-de-apa-intr-o-localitate-din-maramures-vezi-ce-masuri-au-luat-autoritatile-si-ce-probleme-sunt-in
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similarePeşti morţi pe raul Lapus. Vitalul dă vina pe cei de la ReminS.C. VITAL S.A., prin Procesul verbal de contravenție nr.9202294 din 11.08.2014, întocmit de Comisariatul județean Maramureş din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, a fost sancționată contravențional cu plata unei amenzi de 50.000 lei din cauza funcționării la parametri reduşi a stației de epurare care deserveşte municipiul Baia Mare. Printr-un comunicat de presă se arată că S.C. VITAL S.A. nu este responsabilă pentru situația creată din cauza funcționării doar a treptei primare la stația de epurare din Baia Mare, răspunderea revenind în principal C.N.M.P.N REMIN S.A. “1.Din galeria de mină situată la capătul străzii Iuliu Maniu din Baia Mare, lucrare minieră în conservare aflată în patrimoniul şi administrarea C.N.M.P.N REMIN S.A., se evacuează (prin racordare neautorizată) ape de mină în rețeaua de canalizare menajeră municipală care ajung în stația de epurare Baia Mare. Aceste ape de mină conțin minerale grele în concentrații peste limitele admise, impurificatori care ulterior se regasesc în nămolul rezultat în procesul tehnologic de epurare. Notificările repetate ale societății noastre adesate REMIN de a identifica o altă soluție privind descărcarea respectivelor ape de mină, astfel încât ele să nu ajungă în rețeaua publică de canalizare, nu au avut niciun ecou.2 Nămolul rezultat în activitatea stației de epurare cu conținut de metale grele nu poate sa fie valorificat datorită acestor încărcări cu metale grele, neconforme cu normele legale. Rețetele clasice de valorificare a acestuia, cele materiale (în agricultură, fabricarea cimentului), cele energetice (fermentarea anaerobă, incinerarea, gazeificarea) respectiv depozitarea acestora nu au putut fi puse în practică, conținuturile în arsen, plumb, zinc, cupru etc, peste limitele prevazute de normele de mediu constituind motivul principal pe care toți potențialii nostri parteneri contractuali le invocă.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
3. Zilnic, la stația de epurare Baia Mare, în condițiile funcționării la parametrii maximi (treapta mecanică plus treapta biologică) s-ar produce aproximativ 25 – 30 tone de nămol, care ar trebui să fie valorificat după rețetele clasice, volume apreciabile pentru care, deocamdată, datorită concentrațiilor de metale grele, nu există soluții de utilizare.4. Eliminarea metalelor grele din apele de mină/nămolul rezultat din stația de epurare ar reprezenta varianta care ar permite folosirea nămolului conform strategiei naționale privind managementul nămolului şi implicit respectarea de către S.C. VITAL S.A. a condițiilor impuse în autorizațiile de mediu.În situația în care Compania REMIN S.A. nu va da de urgență curs solicitărilor noastre, ne rezervăm dreptul să întreprindem toate demersurile legale privind promovarea intereselor comunității băimărene în ceea ce priveşte rezolvarea unei probleme de mediu extrem de importantă”, au aratat cei de la SC Vital SA. /ActualMM,http://www.actualmm.ro/pesti-morti-pe-raul-lapus-vitalul-da-vina-pe-cei-de-la-remin//Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/vitalul-nu-se-considera-vinovat-de-poluarea-de-pe-lapus-spre-cine-se-indreapta-acuzatiile/
COMUNICAT – Societatea Vital va da in judecata compania Remin. Afla de ceSC VITAL SA, prin Procesul verbal de contraventie nr. 9202294 din 11.08.2014, intocmit de Comisariatul judetean Maramures din cadrul Garzii Nationale de Mediu, a fost sanctionata contraventional cu plata unei amenzi de 50.000 lei din cauza functionarii la parametri redusi a statiei de epurare care deserveste municipiul Baia Mare. Reprezentantii societatii arata ca SC VITAL SA nu este responsabila pentru situatia creata din cauza functionarii doar a treptei primare la statia de epurare din Baia Mare, raspunderea revenind in principal CNMPN REMIN SA pentru urmatoarele motive: Din galeria de mina situata la capatul strazii Iuliu Maniu din Baia Mare, lucrare miniera in conservare aflata in patrimoniul si administrarea CNMPN REMIN SA, se evacueaza (prin racordare neautorizata) ape de mina in reteaua de canalizare menajera municipala care ajung in statia de epurare Baia Mare. Aceste ape de mina contin minerale grele in
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
concentratii peste limitele admise, impurificatori care ulterior se regasesc in namolul rezultat in procesul tehnologic de epurare. Notificarile repetate ale societatii noastre adresate REMIN de a identifica o alta solutie privind descarcarea respectivelor ape de mina, astfel incat ele sa nu ajunga in reteaua publica de canalizare, nu au avut niciun ecou. Namolul rezultat in activitatea statiei de epurare cu continut de metale grele nu poate sa fie valorificat datorita acestor incarcari cu metale grele, neconforme cu normele legale. Retetele clasice de valorificare a acestuia, cele materiale (in agricultura, fabricarea cimentului), cele energetice (fermentarea anaeroba, incinerarea, gazeificarea) respectiv depozitarea acestora nu au putut fi puse in practica, continuturile in arsen, plumb, zinc, cupru etc, peste limitele prevazute de normele de mediu constituind motivul principal pe care toti potentialii nostri parteneri contractuali le invoca. Zilnic, la statia de epurare Baia Mare, in conditiile functionarii la parametrii maximi (treapta mecanica plus treapta biologica) s-ar produce aproximativ 25–30 tone de namol, care ar trebui sa fie valorificat dupa retetele clasice, volume apreciabile pentru care, deocamdata, datorita concentratiilor de metale grele, nu exista solutii de utilizare. Eliminarea metalelor grele din apele de mina/namolul rezultat din statia de epurare ar reprezenta varianta care ar permite folosirea namolului conform strategiei nationale privind managementul namolului si implicit respectarea de catre SC VITAL SA a conditiilor impuse in autorizatiile de mediu. In situatia in care Compania REMIN SA nu va da de urgenta curs solicitarilor, societatea VITAL isi rezerva dreptul de a intreprinde toate demersurile legale privind promovarea intereselor comunitatii baimarene in ceea ce priveste rezolvarea unei probleme de mediu extrem de importanta, se arata in comunicatul remis de societatea VITAL. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/Stiri/102718/COMUNICAT-Societatea-Vital-va-da-in-judecata-compania-Remin-Afla-de-ce-
GIULEȘTI: Rețea provizorie pentru alimentarea cu apă Locuitorii din comuna Giuleşti se confruntă de ani de zile cu problema apei potabile. Autoritățile au făcut nenumărate eforturi pentru a obține finanțare în acest sens. A fost demarat un proiect care în momentul de față se află în desfăşurare. Până să fie finalizat,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
primarul le-a asigurat locuitorilor o rețea provizorie.Problema este cu atât mai mare cu cât cei mai mulți localnici dețin animale, cărora trebuie să le asigure în permanență apă, mai ales pe timpul verii, când temperaturile înregistrează valori foarte ridicate. Ca sursă, oamenii folosesc în momentul de față fântânile, iar cei care nu au sunt nevoiți să transporte apă din râu. Pe timp de secetă situația este şi mai dificilă, deoarece pânza freatică scade foarte mult. Pe de altă parte,18 familii care locuiesc într-o zonă mai greu accesibilă din Berbeşti beneficiază începând de anul acesta de apă, dar şi de un drum recent construit. Celorlalți locuitori din Berbeşti, respectiv Fereşti, le-a fost trasă provizoriu o conductă de patru kilometri şi jumătate, de care se folosesc în prezent, până se va reuşi finalizarea aducțiunii propriu-zise. Captările au fost şi ele refăcute odată cu aducțiunea de apă. „Am făcut o modificare la care s-a început deja să se lucreze. Bazinul de captare va veni acoperit cu ziduri de piatră ca să nu intre mizeria, pentru aşa cum era în prima fază ne loveam de această problemă astfel că ori de câte ori ploua, apa curgea tulbure la robinete. Una dintre cele trei captări este deja finalizată”, explică primarul comunei Giuleşti, Gheorghe Vraja.În jurul celor trei bazine va veni un gard de protecție, pe o distranță de aproximativ 20 de metri. „E o siguranță pentru noi, să sperăm că va rezista în timp. Sperăm de asemenea ca apa să fie cât mai calitativă. Dacă e tulbure o tratează orice stație, dar dacă se strecoară impurități există mai puține şanse. Să sperăm că şi debitul va face față, însă rămâne de văzut în momentul în care o să le dăm drumul”, a mai declarat Gheorghe Vraja, primarul comunei Giuleşti. Din cauza lucrărilor la aducțiunea de apă, administrația locală a fost nevoită să refacă şi carosabilul. După ce au fost montate conductele, a fost pietruit şi drumul, o investiție în plus. În acest sens a fost deviată circulația pe strada respectivă, pentru ca locuitorii să aibă o cale de acces spre locuințe. Îngrijorătoare este însă seceta din ultimii ani, iar autoritățile spun că există riscul de a întâmpina probleme. /Maramedia, http://maramedia.ro/giule-ti-re-ea-provizorie-pentru-alimentarea-cu-apa
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
VADU IZEI: S-au obținut bani pentru introducerea rețelei de apă și canal în toate gospodăriileLocalitatea Vadu Izei este un şantier deschis. Primăria a obținut bani din fonduri guvernamentale cu care va reuşi introducerea rețelei de apă şi canal la toate gospodăriile din localitate. Proiectul are ca termen de finalizare luna octombrie 2015.500.000 de lei vor fi investiți din fonduri guvernamentale, bani obținuți în urma depunerii unui proiect, pentru extinderea şi reabilitarea rețelei de apă şi canal pe teritoriul comunei Vadu Izei.„Am speranță şi promisiuni că până la finele anului viitor, septembrie-octombrie, proiectul să fie finalizat.Toți cetățenii din comună vor beneficia de apă şi canal, vorbim aici de aproximativ şase kilometri de rețea”, a arătat Petru Vlaşin, primarul din Vadu Izei.Primarul comunei susține că proiectul era o prioritate pentru localitatea Vadu Izei. „Am avut foarte mari probleme atât cu apa, cât şi cu canalizarea în Vadu Izei. Seceta foarte mare a afectat locuitorii din Valea Stejarului, unde şi acum cărăm apă cu cisternele de la pompieri, iar în Vad este compromisă apa potabilă”, afirmă primarul comunei Vadu Izei.Lucrările au fost contractate de o societate din Satu Mare, în urma unei licitații.„Au fost mai multe probleme cu licitația, la început au fost trei firme, două au fost în faliment şi s-au trecut procentele la cea de-a treia firmă, Prodexim Satu Mare. Acum avem constructor angajat pentru lucrarea respectivă şi lucrurile merg foarte bine”, susține edilul local. /Maramedia, http://maramedia.ro/vadu-izei-s-au-ob-inut-bani-pentru-introducerea-re-elei-de-apa-i-canal-in-toate-gospodariile
Teme de mediuINVESTITII – Lucrarile de pe Campul Tineretului avanseaza repede, s-a inceput deja si amenajarea noilor alei. Lacul din Parcul Municipal este si el aproape finalizatLucrarile de pe Campul Tineretului din Baia Mare avanseaza repede, astfel ca a inceput deja constructia noilor alei, unele din piatra naturala si altele pavate cu dale de lemn. In acelasi timp, lucrarile de reabilitare ale lacului din Parcul Municipal “Regina Maria” sunt aproape finalizate. Urmeaza sa fie stabilite ultimele detalii legate de filtrele de apa, de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
lumini si de pestii care vor popula acest punct de atractie al municipiului Baia Mare. Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, a fost prezent astazi pe cele doua santiere si a declarat ca se asteapta ca lucrarile sa fie finalizate in aceasta toamna, in asa fel incat sa mai ramana de executat doar plantarile de toamna si primavara pe Campul Tineretului. “Am convocat o scurta intalnire cu constructorii si responsabilii de santier, aici, pe Campul Tineretului, dar si in Parcul Municipal «Regina Maria» pentru a vedea finalizarea lucrarilor la lacul de acolo. Dorinta noastra este ca, in mare, aceste lucrari sa fie gata in toamna, sa se poata face plantarile, sa se poata genera un spatiu frumos si agreat de catre baimareni. Este o zona cu o rezonanta puternica in mentalul colectiv al baimarenilor si toate amenajarile de aici vor aduce bucurie comunitatii noastre. Vom continua proiectul anul viitor, cu cea de a doua faza, faza finala, cu amenajarile din jurul statuii si cred ca in acest fel toata legatura intre Campul Tineretului si Parcul Municipal poate fi creata, generand o zona de promenada, o zona de agrement, unde baimarenii sa poata sa vina sa isi petreaca timpul liber”, a declarat Catalin Chereches. Primarul a precizat ca in cadrul aceluiasi proiect vor fi executate si lucrarile de modernizare ale Stadionului Municipal “Viorel Mateianu”, urmand ca, in faza a doua, sa se lucreze in zona Monumentului Ostasului Roman. “S-a pus in evidenta foarte frumos si Muzeul de Etnografie, se vor face si aleile cu piatra naturala, dar si alei cu dale de lemn special, pentru a rezista intemperiilor. Vom avea si un camp unde baimarenii se vor putea intalni si vor putea organiza picnicuri si alte activitati. Dorinta noastra este sa regandim si zona de alimentatie publica de aici, zona Chios, si mi-as dori fie ca proprietarii sa o refaca, in acord cu proiectul, sau sa putem sa facem o expropriere, astfel incat acest spatiu sa fie unul frumos si sa se incadreze in ceea ce inseamna viitorul ambient al acestei zone”, a adaugat edilul baimarean. In ceea ce priveste lacul din Parcul Municipal “Regina Maria”, lucrarile din aceasta zona sunt aproape de finalizare. Ultimele detalii vor fi puse la punct in urmatoarele saptamani, astfel ca in curand baimarenii vor putea vizita acest obiectiv important pe harta zonelor de agrement ale municipiului. “Este un lac mult iubit de catre baimareni si cred ca in urmatoarele saptamani va putea fi finalizat. Lucram la chestiunile de detaliu, aleile din jurul lacului, filtre, pesti, luminile care vor ilumina apa si cred ca in final va fi o lucrare care ii va bucura pe toti cei ce vor vizita acest parc. Cred ca
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
dupa 20 de ani de paragina este un lucru bun pe care l-am facut. Pas cu pas, acest parc va intra in reabilitare si cred ca trebuie sa ne gandim si la regenerarea vegetatiei, la aleile pe care le putem construi si pe deal, astfel incat sa extindem posibilitatea de plimbare si de agrement a baimarenilor”, a declarat primarul Catalin Chereches. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/102712/INVESTITII-Lucrarile-de-pe-Campul-Tineretului-avanseaza-repede-s-a-inceput-deja-si-amenajarea-noilor-alei-Lacul-din-Parcul-Municipal-este-si-el-aproape-finalizat-VIDEO-
MARAMUREŞ: 55 de persoane care au aplicat la programul „Casa Verde” vor primi finanţareVeste bună pentru maramureşenii care au aplicat la programul „Casa Verde”, privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă în anul 2011. Dosarele a 55 dintre aceştia vor fi finanțate.Ministerul Mediului a demarat o nouă fază a programului “Casa Verde” care a fost în stand by din 2011, iar 55 de maramureşeni vor fi finanțați. În 12 luni de la semnarea contractului cu finanțatorul, maramureşenii trebuie să vină cu facturile la Agenția pentru Protecția Mediului Maramureş pentru decontare.“Au venit acum contractele pentru semnat pentru un număr de 55 de dosare care au fost aprobate, urmând ca după semnare şi depunerea tuturor documentelor să fie trimise către Administrația Fondului de Mediu în vederea decontării acestora”, a declarat Gabriel Tămâian, directorul Agenției pentru Protecție Mediului Maramureş.Semnarea contractelor de finanțare a început în data de 4 august şi se va încheia la sfârşitul lunii septembrie. Pentru semnarea contractului beneficiarul trebuie să se prezinte la APM cu extras de carte funciară pentru imobilul în care se implementează proiectul aprobat, buletinul de identitate şi un cont bancar unde vor fi livrați banii. După ce acest program din 2011 va fi finalizat va urma un nou proiect 2014 . /Maramedia, http://maramedia.ro/maramures-55-de-persoane-care-au-aplicat-la-programul-casa-verde-vor-primi-finantare
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ABADin nou despre drama familiilor din fosta „colonie socială Zetea” (I)Oamenii sunt obligaţi să părăsească locuinţele în care au stat timp de 30 de ani. Problema este că nu au unde să plece…După ce timp de 30 de ani au locuit într-o clădire a fostei colonii sociale Zetea, mai multe familii cu posibilități materiale reduse urmează a fi evacuate din locul pe care îl numeau „acasă”. Au fost la judecată timp de aproximativ 12 ani pentru a dovedi în instanță că respectivul bloc şi celelalte există, chiar dacă se pare că în acte figura că sunt barăci. Chiar dacă există un decret prezidențial în care este prevăzută scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenului de sub clădiri, totuşi acesta a fost retrocedat aşa-zisului fost proprietar, care l-a vândut mai departe către o fundație a Bisericii Reformate din Odorheiu-Secuiesc. Din anul 2001, oamenilor care locuiesc efectiv acolo nu li s-a eliberat o viză de flotant. Deci în actele oficiale ei nu există în localitatea satul Sub Cetate, comuna Zetea, unde se afla fosta colonie. Au fost făcute nenumărate demersuri pentru a li se clarifica situația la toate instituțiile care i-ar fi putut ajuta, după cum ne-a informat d-na Iulia Chiticariu, reprezentanta grupului. Însă au primit doar promisiuni… şi atât. Sau au fost trimişi de unde au venit. Chiar dacă nu mai au unde… Cum s-a ajuns în această situație vom vedea pentru început într-un istoric al problemei locatarilor (care nu există în evidențe) coloniei de la Zetea. Aducere aminte În 1980-1984, Regia „Apele Române” – Filiala Teritorială Târgu-Mureş a construit pe râul Târnava barajul de acumulare a apei cunoscut ca Barajul de la Zetea. Ca organizare de şantier s-a construit „colonia socială Zetea”, al cărui scop era cazarea muncitorilor constructori ai barajului de acumulare – este vorba despre 6 clădiri, 2 blocuri pentru familişti cu câte 36 de apartamente şi 2 blocuri pentru nefamilişti cu câte 18 garsoniere, plus un magazin alimentar cu depozitul acestuia şi un club muncitoresc.Un amănunt important care trebuie ştiut este că, de regulă, în astfel de situații construcțiile pentru cazarea muncitorilor sunt nişte barăci care, la terminarea construcției, se pot demola uşor. La Zetea, nu ştim din ce motive, adăposturile pentru muncitori au fost făcute – parcă să dăinuie şi să creeze probleme – din beton. Se poate
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
spune că au fost construite blocuri de locuințe în toată regula, folosindu-se plăci din beton şi nicidecum materiale uşoare. După terminarea (în 1993) barajului, în 1994 colonia socială începe să se depopuleze, dar rămân pe loc, la vremea respectivă, şase familii care continuă să locuiască într-unul din blocuri. Viața acestor familii este tulburată în noiembrie 1997, în momentul în care Fundația „Cămine de elevi” a Bisericii reformate din Odorheiu-Secuiesc, instituție care a cumpărat terenul pe care sunt amplasate blocurile, dă în judecată Regia „Apele Române” – Filiala Teritorială Târgu-Mureş pentru ca aceasta să elibereze terenul „de edificiile temporare ridicate pe perioada lucrărilor, după care acestea îşi pierd rostul şi funcționalitatea”.Fundația solicită admiterea acțiunii şi obligarea Regiei să demoleze „barăcile”, clădirile rămase în paragină şi să elibereze terenul. Pentru a-şi dovedi calitatea procesuală, cât şi pe cea de proprietate, fundația a depus ca dovezi scrise extrase din Cartea Funciară (CF) nr. 3731 Zetea, unde figurează ca proprietară prin cumpărare de teren în baza contractului autentic nr. 812/1996, eliberat de Biroul Notarului Public Nagy László (La acest punct vom mai face referire, mai încolo, de aceea e bine de reținut).În octombrie 1998, Regia „Apele Române” depune o întâmpinare la Judecătoria Odorheiu-Secuiesc prin care solicită respingerea acțiunii fundației, pe motiv că pretenția acesteia este nefondată, „reclamanta solicitând eliberarea unui teren pe care nu-l deține”.Toate argumentele regiei au fost în zadar, instanța hotărăşte să oblige pârâta (Regia – n.n.) ca pe cheltuiala sa să ridice edificiile şi să elibereze terenurile proprietatea reclamantului (asociației – n.n.).Regia „Apele Române” înaintează recurs la Curtea de Apel Tg. Mureş, secția civilă, împotriva deciziei civile nr. 301/11 mai 2000 a Tribunalului Harghita. Această instanță, în şedința din 5 octombrie 2000, decidea: „Constată nulitatea recursului declarat de Regia Apele Române împotriva deciziei civile 301/mai 2000 a Tribunalului Harghita”. Se impune înserarea aici a atitudinii oamenilor, a locatarilor din blocurile care urmau să fie demolate. Aceştia decid, ca urmare a ceea ce se întâmpla între fundație şi regie, să angajeze un avocat şi cer efectuarea unei expertize tehnice, obiectivele acesteia fiind: 1) imobilele construite ce constituie Colonia Zetea Baraj aparțin terenului cumpărat de către Fundația „Cămine de elevi” a Bisericii reformate Odorheiu-Secuiesc? 2) Cărui
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
număr de CF, respectiv top. aparține imobilul construcție, locuit la vremea respectivă de 6 familii? 3) Există identitate între terenul cumpărat în baza unui contract de vânzare cumpărare şi terenul pe care se află construcțiile?Raportul expertizei face referire la Decretul prezidențial nr. 272/1 noiembrie 1980 privitor la suprafețele care au fost scoase din producția agricolă: „Pentru toate aceste suprafețe scoase din circuitul agricol definitiv s-au recuperat alte suprafețe de teren de către stat”.Ceea ce este clar în aceste documente este că: terenurile în litigiu nu au fost scoase temporar din circuitul agricol, ci definitiv, prin urmare la ora încheierii contractului de vânzare-cumpărare nu erau în circuitul civil.Dacă se analizează Legea 58/1974, scoaterile definitive pentru terenurile proprietate particulară se făceau cu despăgubirea vechilor proprietari.Concluziile raportului de expertiză: 1) imobilele construite ce constituie Colonia Zetea baraj se identifică pe terenul cumpărat de Fundația „Cămine pentru elevi”; 2) terenul cumpărat, transcris în CF 3731 Zetea, cuprinde şi suprafața de teren de sub blocul unde locuiesc familiile. Acest teren, în baza Decretului prezidențial nr. 272/01.11.1980, „a fost expropriat definitiv, deci nu putea fi moştenit sau vândut, deoarece nu era în circuitul civil”.Expertul mai consemnează: „Este de menționat că toate operațiile efectuate în baza Legii 58/1974 nu au fost înregistrate şi în evidențele de carte funciară, lucru care a dus în eroare notarul”.Altfel spus, aici se află greşeala care se perpetuează de la an la an. Totuşi, trebuie menționat că actualul primar al localității, „din câte îşi aminteşte”, subliniază că numai pe timpul şantierului au fost expropriate terenurile de sub construcțiile respective. Cine va scormoni după adevăr?Toate aceste informații au mai văzut lumina tiparului şi s-au publicat în Jurnalul independent Adevărul Harghitei, nr. 2805/1 noiembrie 2001. Ele sunt valabile şi astăzi. Nimic nou sub soare, noutatea ar putea fi recunoaşterea greşelii şi îndreptarea ei. Nu excludem faptul că Fundația „Cămine pentru elevi” a cumpărat terenurile pe care le revendică, dar nu excludem nici faptul că acele terenuri nu puteau fi redate moştenitorilor şi evident vândute de aceştia. Chestiunea este cine va scormoni după adevăr în situația în care expertiza tehnică nu a fost luată în seamă de nimeni. Și să nu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
mai vorbim de toate uşile la care au bătut oamenii care urmează să fie evacuați şi care chiar dacă s-au deschis, cei ce le-au deschis nu au văzut şi nu au înțeles nimic din ceea ce li s-a spus printre lacrimi. O încercare rămasă în coadă de peșteÎn martie 1999, Consiliul Județean şi Prefectura Harghita au făcut o notă de fundamentare privind transmiterea unor imobile situate în județul Harghita în administrarea Consiliului Județean – este vorba despre blocurile din Zetea. În această notă se specifica: „În cadrul județului Harghita există fundații care au ca principal obiect de activitate ocrotirea minorului, dar nu dispunem de spațiile necesare. Având în vedere amplasarea acestor construcții într-o zonă nepoluată, pitorească, la mică distanță de aşezări umane, este indicat ca aceste clădiri să fie utilizate în scopuri umanitare”. Propunerea s-a trimis la forurile superioare îndrituite pentru avizare şi pentru soluționare, doar că răspuns nu s-a mai primit, însă se mai pomeneşte de această chestiune prin convenția din 17 aprilie 2001 cu „ocazia concilierii divergențelor referitoare la demolarea clădirilor situate în Colonia socială Baraj Zetea”. S-au stabilit ca variante: a) Direcția Apelor Mureş va scoate la licitație publică clădirile care constituie obiectul litigiului; b) Consiliul Județean şi Prefectura Harghita vor analiza oportunitatea preluării în patrimoniul propriu al CJH a clădirilor în cauză, dacă licitația nu se finalizează. Rezultatul? Nici unul! Se iscă o întrebareVrând, nevrând, se iscă întrebările: cele două instituții, Consiliul Județean şi Prefectura Harghita, nu ştiau că blocurile au fost predate de Regia apelor Primăriei Zetea cu locatari cu tot? Și ce ar fi făcut Consiliul Județean şi Prefectura cu blocurile de la Zetea care, conform justiției, erau/sunt amplasate pe proprietatea Fundației „Cămine pentru elevi”? Răspunsurile probabile: la prima chestiune chiar dacă se ştia sau nu, nu conta, iar la cea de-a doua întrebare, răspunsul nu poate fi decât unul singur, anume să le dea în administrație fundației respective. Nici o problemă, doar că nu s-au gândit şi la familiile pentru care unul dintre blocuri reprezintă casa, căminul lor de mulți, mulți ani. Din păcate, aceste clădiri despre care vorbim şi vom mai vorbi într-un număr viitor, nu au fost conservate, nu au avut asigurată paza şi, fireşte, acum arată jalnic. Multe elemente
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
de construcții au fost sustrase, nici vorbă de întreținere sau reparații, situație care a condus la degradarea lor accentuată. /Informația Harghitei, Hr/ http://informatiahr.ro/din-nou-despre-drama-familiilor-din-fosta-colonie-sociala-zetea-i/
Teme similareDe 12 ani. Echipamente de 21 de milioane de dolari zac nefolosite în curtea Termocentralei MintiaEchipamente de producție rusească în valoare de 21 de milioane de dolari, zac nefolosite în curtea Termocentralei Mintia. Echipamentele au fost cumpărate în perioada Guvernului Năstase, pentru retehnologizarea grupului IV energetic, dar investiția a fost ulterior blocată. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara vor să folosească echipamentele vechi de 12 ani în actualul proiect de retehnologizare a grupului energetic nr. 4. Au inclus această prevedere chiar şi în caietul de sarcini al licitației, aşa că, dacă negocierile pentru un credit furnizor purtate cu partea chineză se vor concretiza, echipamentele ruseşti tot vor fi folosite. Utilajele au fost achiziționate pentru – la vremea respectivă – un ipotetic program de retehnologizare, aflat mai mult la nivel de studiu, de necesitate şi nepus în practică niciodată. Directorul general al CEH, Aurel Niculescu, a declarat că „au fost câteva tentative, dar nu s-au concretizat. La un moment dat am avut finanțare, dar nu s-a găsit contractor general care să accepte sumele noastre, iar ulterior nu am mai avut finanțare”. De fapt, lucrurile au stat în felul următor: s-au cumpărat echipamentele în valoare de 21 de milioane de dolari din Rusia, mai apoi proiectul s-a blocat, iar investiția nu s-a realizat nici în zilele noastre.Rușii vin să expertizeze echipamenteleReprezentații CEH vor să reducă costurile necesare retehnologizării grupului energetic nr. 4 prin folosirea acestor echipamente, că tot le au la îndemână. Numai că au ieşit din garanție în acest răstimp, aşa că ruşii vor veni să le expetizeze pentru prelungirea termenului de garanție. „Cu siguranță, echipamentele sunt bune, pentru că ele au fost conservate. Avem certitudinea că le putem folosi, dar ele au ieşit din garanție. Vrem să
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
încheiem un nou contract cu furnizorul, să asigure asistența tehnică şi să reluăm garanția. Partea rusă doreşte, însă, să facă înainte o expertizare a lor”, a mai spus Niculescu.În tratative cu chineziiPetru retehnologizarea grupurilor energetice 3 şi 4 şi realizarea instalației de desulfurare, CEH este în negocieri avansate cu compania China Nuclear Engineering Group Corporation. Proiectul se va desfăşura în sistem de credit furnizor, adică partea chineză va asigura finanțarea, urmând ca ambursarea banilor să se realizeze în 10 ani, cu o perioadă de grație de trei ani, după cum au precizat oficialii CEH. Potrivit calculelor, proiectul are o valoare estimativă cuprinsă între 200 şi 220 milioane de euro. De precizat că că de realizarea investițiilor depinde vitiorul Termocentralei Mintia, care a depăşit termenle de conformare la condițiile de mediu impuse de Uniunea Europeană. Conducerea CEH speră ca lucrările efective pentru modernizare să înceapă până la finele anului curent. /Ziarul Hunedoreanului, Hd/ http://zhd.ro/de-12-ani-echipamente-de-21-de-milioane-de-dolari-zac-nefolosite-curtea-termocentralei-mintia/
Teme de mediuAșteptăm soluțiile opozanţilor mineritului la Roşia Montană, ca să avem din ce trăi! Dragi opozanţi, aţi salvat Roşia Montană! Noi acum ce facem?La jumătatea lunii august, comuna Roşia Montană este iar bătaia de joc a unor tineri care nu muncesc, nu au grija zilei de mâine şi abia aşteaptă să plece de acasă ca să se “distreze” la FânFest!Acum, când marea majoritate dintre noi nu au un loc de muncă după ce compania minieră şi-a redus activitatea şi a disponibilizat sute de oameni, iată că vin „salvatorii” noştri, să râdă şi să-şi bată joc de necazurile noastre. Suntem peste 1000 de familii de mineri care am fost lăsați pe drumuri din cauza celor care pretind că ne salvează şi a cruzimii cu care fac acest lucru. Sperăm că nu vor veni, ca în anii trecuți, să se îmbete şi să drogheze aici, la FânFest. Sperăm să vină cu soluții concrete pentru oamenii care nu mai au de lucru şi cărora în curând li se termină şi ajutorul de şomaj. Îi invităm să vină să trăiască la Roşia Montană o lună, după ce vine frigul şi fără să aibă un salariu, să vadă cum este!
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Revolta noastră nu cunoaşte margini – suntem fii şi nepoți de mineri, oameni muncitori şi demni, dar am ajuns să fim bătaia de joc a unor tineri care nu au avut niciodată grija zilei de mâine şi care au neruşinarea să spună că ei nu doresc ca la Roşia Montană să se facă minerit. Cu ce drept spun ei asta? Cine îi plăteşte să vină aici, când ar putea să se ducă oriunde în altă parte?La referendumul din decembrie 2012, 80% dintre roşieni au votat în favoarea mineritului şi a proiectului minier. A organiza un festival anti-minerit în Roşia Montană este o lipsă de bun simț, o jignire la adresa noastră, a locuitorilor şi a ocupației noastre dintotdeauna, mineritul. Noi, roşienii, avem sărbătorile şi tradițiile noastre şi nu avem nimic de-a face cu acest “festival” adus aici de oameni şi organizații care nu au alt scop decât să blocheze o investiție care ar salva cu adevărat Roşia Montană de la părăsire şi sărăcie. Aceste organizații nu au nicio soluție pentru Roşia Montană, singura lor soluție este să nu se facă nimic! Iar noi, oamenii de aici, ar urma fie să murim de foame, fie să plecăm prin străini ca să avem din ce trăi. Aceste organizații distructive şi plătite din afara țării dezinformează românii, pentru a întoarce societatea românească împotriva unei industrii care până nu de mult dădea românilor mii de locuri de muncă. Lăsați mineritul să se dezvolte! Lăsați-ne în pace! Doar aşa mineritul va aduce din nou locuri de muncă şi prosperitate.Roşia Montană îşi cere dreptul la decență, la linişte şi la minerit!Doamne-ajută şi Noroc bun!Comunicat remis de către Sindicatul Viitorul Mineritului Roşia Montană, ONG Pro Dreptatea şi ONG Pro Roşia Montană. /Ziarul Unirea, http://www.ziarulunirea.ro/asteptam-solutiile-opozantilor-mineritului-la-rosia-montana-ca-sa-avem-din-ce-trai-dragi-opozanti-ati-salvat-rosia-montana-noi-acum-ce-facem-280076.html
Tensiuni în zona fostei halde de zgură din Câmpia TurziiMai multe persoane care locuiesc în apropierea fostei halde de zgură de lângă Câmpia Turzii, au intrat azi în conflict cu reprezentanții unei firme care efectuează lucrări în zonă. Protestatarii susțin că, în mod normal, firma respectivă trebuia să se ocupe de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ecologizarea zonei, numai că sunt interesați de excavații în afara teritoriului deținut de ei, pentru recuperarea unor resturi de fier vechi, care provin din fostul combinat metalurgic. Din acest motiv, spun protestatarii, s-ar fi distrus digul din zona râului Arieş, existând şi pericolul poluării zonei. ”O firmă din Hunedoara a venit şi a intrat pe halda din Câmpia Turzii, şi din ce spun oamenii, ei nu au contracte nici cu Apele Române, nici cu Garda de Mediu, şi ca urmare nu plătesc taxe şi impozite. Dacă vin oamenii şi sapă cu sapele, ca să-şi facă un ban de pâine, îi fugăreşte şi pe deasupra au adus şi bodyguarzi, ca să bată oamenii. Rugăm autoritățile locale şi cele naționale, să îi verifice, să vadă dacă sunt autorizați să facă aceste lucrări. Ei mai mult or distrus, decât să ecologizeze zona! Banii i-au luat de la Stat... În loc să aducă pământ şi să bage iarbă, să ecologizeze, ei mai mult or distrus. Or distrus digurile, or distrus vegetația care era în jur... Și pe deasupra, ei sapă într-o zonă în care a fost adusă materie toxică din combinat, strică pânza freatică, de unde se alimentează toată zona de pe Insulă şi Șarât. Praful pe care-l fac afectează culturile din grădini. Ălştia or venit în pielea goală şi în două-trei luni de zile s-or ajuns cu mercedesuri şi cu alte profituri. După cum se spune, ei îi pot cumpăra pe toți, ca să nu pățească nimic”, susține unul dintre localnicii protestatari. /Turda News, http://turdanews.net/articole/actualitate/31182-tensiuni-in-zona-fostei-halde-de-zgura-din-campia-turzii-video.html
Mai puţine incendii de pădure, dar multe drumuri forestiere distrusePe de o parte, vremea ploioasă de până zilele trecute le-a adus silvicultorilor hunedoreni mici beneficii, neavând parte de bătăi de cap cu incendiile din păduri, dar pe altă parte, le-a făcut necazuri cu drumurile forestiere.Una albă, alta neagră„Până în momentul de față, de la începutul anului curent, nu s-a înregistrat decât un singur incendiu în suprafața fondului forestier administrat de Direcția Silvică Hunedoara, la care se adaugă circa cinci incendii în suprafețele de fond forestier aflate în proprietate privată. Numărul mai mic de incendii, față de anul trecut, de pildă, s-a datorat vremii ploioase. Să nu uităm că anii trecuți aveam sute de astfel de incidente, din cauza neglijenței oamenilor, dar şi a caniculei excesive, care le favoriza. Momentan, nu este
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
cazul să vorbim de intensificarea acțiunilor de prevenire, oamenii fiind cu apa în casă, cum s-ar spune. Durerea ține însă de stricăciunile suferite de drumurile forestiere aflate în proprietatea noastră, ele fiind rupte în urma viiturilor”, spune Horia Golea, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Hunedoara. De menționat că instituția administrează 154.000 de hectare aflate în proprietatea statului şi încă 50.000 de hectare, prin contracte de pază şi servicii (proprietăți publice şi private), la acestea, adăugându-se cinci ocoale silvice private care gestionează suprafețele împădurite. /Mesagerul Hunedorean, Hd/ http://www.mesagerulhunedorean.ro/mai-putine-incendii-de-padure-dar-multe-drumuri-forestiere-distruse
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAIn sfarsit! Proiect pentru ca Siretul sa nu mai inunde comunele• In perioada urmatoare, Guvernul Romaniei va emite o hotarare prin care se va trece la regularizarea raului Siret ce ameninta sa inunde comuna ieseana Alexandru Ioan CuzaCosmarul locuitorilor comunei Alexandru Ioan Cuza ar putea lua sfarsit in perioada urmatoare. Reprezentantii Administratiei Bazinale Siret au reusit sa duca la bun sfarsit proiectul legat de refacerea albiei raului cu acelasi nume. Conform autoritatilor locale din comuna Al. I. Cuza, in perioada urmatoare va fi emisa o Hotarare de Guvern prin care se va lua act de exproprierea persoanei fizice ce are teren in zona si care a refuzat in repetate randuri sa cedeze suprafata. "Am purtat discutii cu proiectantul, decizia a ajuns astazi (ieri - n.r.) la avizat la Apele Romane Bacau, iar in perioada urmatoare se va da o hotarare de Consiliu Judetean privind exproprierea persoanei fizice", a mentionat Vasile Baciu, primarul comunei Alexandru Ioan Cuza. Din cauza balastierelor care au fost aprobate haotic, in dreptul comunei, albia Siretului s-a modificat, iar de cativa ani raul inunda mai mereu satele. Dezastrul pare iminent, asta si din cauza celor care au refuzat sa-si dea pamantul pentru a se ridica un baraj. In ultimii ani, Siretul s-a mutat cu cinci sute de metri, fiind acum in dreptul unei movile cu nisip. Daca ar strapunge movila respectiva, ar separa satul Alexandru Ioan Cuza de satul Butea din aceeasi comuna.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Recent, Consiliul Judetean Iasi a emis un aviz pentru o noua balastiera in extravilanul comunei Al. I. Cuza, chiar daca recent sefii Iasului au cerut ca astfel de proiecte sa fie interzise. Asa s-a ajuns ca firma Bip Com Impex SRL sa primeasca un aviz favorabil de la Consiliul Judetean Iasi prin care i se permite sa lucreze in extravilanul localitatii aflate la un pas sa fie inghitita de ape. Firma Bip Com Impex SRL din Iasi a primit un aviz pentru "amenajare platforma, drum acces si exploatare agregate minerale (balastiera) în scopul decolmatarii si regularizarii albiei minore a râului Siret". Desi localnicii din Al. I. Cuza traiesc zi de zi un cosmar, autoritatile iesene nu au fost in stare sa ia o masura, ba chiar au ajuns sa lucreze in detrimentul iesenilor. /Buna Ziua Iasi, http://www.bzi.ro/in-sfarsit-proiect-pentru-ca-siretul-sa-nu-mai-inunde-comunele-450252
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareLa Stroeşti, două poduri şi o punte pietonală au fost distruse de viitura de pe pârâul AninoasaÎn comuna Stroeşti, s-au înregistrat pagube însemnate după inundaţiile de săptămâna trecută. Potrivit informaţiilor furnizate de primarul Tudor Velcu-Istocescu, din cauza lemnelor şi a aluviunilor de pe pârâul Aninoasa (care adună toţi torenţii începând de la Măgura Slătiorului), au fost distruse puntea pietonală de la Motoeşti, precum şi podurile din punctele „Roşu” şi „Brutaru”. Alesul PSD a mai menţionat că, pe drumul de acces spre Măgura, de pe valea pârâului Aninoasa (adică de la Motoeşti şi până la Perstedeanu), circulaţia a fost total blocată, pe o porţiune de circa trei kilometri. „În intervalul de timp care a trecut de la 28 iulie şi până acum, am curăţat pârâul Aninoasa de aluviuni şi lemne. În plus, am redat circulaţiei drumul de acces spre Măgura şi am refăcut culeea podului de la Brutar, unde pentru apărători am fost nevoiţi să aducem peste 100 de tone de piatră spartă din cariera de la Bistriţa. De asemenea, ne-am ocupat şi de puntea de la Roşu, unde a fost turnată fundaţia la culeea de pe partea dreaptă. Toate aceste lucrări le-am efectuat cu ajutorul celor 40 de oameni care primesc ajutor social pe Legea 416”, a spus primarul din Stroeşti. În încheiere, Tudor Velcu-Istocescu a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
precizat că a întocmit deja un raport detaliat al pagubelor, pe care l-a trimis către Prefectură şi Consiliul Judeţean, şi speră că va fi ajutat cu fonduri, pentru a preîntâmpina, pe viitor, alte dezastre de acest gen. Alesul PSD a mai spus că prejudiciului provocat de inundaţii depăşeşte suma de 20 miliarde de lei vechi. /Arena, http://arenavalceana.ro/2014/08/12/la-stroesti-doua-poduri-si-o-punte-pietonala-au-fost-distruse-de-viitura-de-pe-paraul-aninoasa/
Perişaniul, aproape rupt de lumeLa această oră, din cauza pagubelor provocate de viituri, accesul în comuna Perişani este extrem de dificil. Potrivit primarul Ion Sandu, în localitate se poate ajunge doar pe căi ocolitoare: dinspre Titeşti – Racoviţa, pe un drum forestier şi dinspre Curtea de Argeş (DN7D). „Am intervenit prin forţe proprii pentru a rezolva problemele cauzate de inundaţii, în condiţiile în care în acest an chiar nu am avut bani. Mi se dau fonduri doar pentru a funcţiona la minim. Nu am speranţe că în viitorul apropiat vom primi sume de la guvern, pentru echilibrarea bugetului local”, a declarat recent primarul comunei Perişani. /Arena, http://arenavalceana.ro/2014/08/12/perisaniul-aproape-rupt-de-lume/
Caniculă şi disconfort termic în următoarele trei zile, în toate zonele ţării Canicula şi disconfortul termic vor afecta, timp de trei zile, toate zonele ţării, unde temperaturile maxime vor atinge 37 de grade Celsius, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Potrivit unei informări emise de Administraţia Naţională de Meteorologie/ANM/, în intervalul 12-14 august, valul de căldură se va intensifica treptat în toată ţara, iar vremea va fi călduroasă. În zonele de câmpie şi de podiş va fi caniculă, se vor înregistra temperaturi maxime, în general, între 35 şi 37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi al disconfortului termic. Valul de căldură va persista până la sfârşitul săptămânii, iar în funcţie de evoluţia şi intensitatea sa, ANM va actualiza informarea emisă luni. /Curierul de Valcea,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme de mediuAutorităţile din Olăneşti solicită anchetarea defrişărilor ilegale de păduri de pe raza staţiuniiAdministratorul Primăriei din Băile Olăneşti, Claudiu Noaje, a solicitat, după o întâlnire cu cetăţenii din oraş, verificarea de către autorităţile competente a modului cum se defrişează pădurile de pe raza staţiunii şi a localităţilor componente. 'Calamităţile produse în urmă cu două săptămâni pe raza staţiunii Băile Olăneşti şi care au dus două zile la paralizarea completă a vieţii şi activităţii economice de la noi din staţiune au la bază şi modul cum se taie, cred că fără bun simţ, pădurile care se află atât pe raza staţiunii cât şi pe raza localităţilor componente Băilor Olăneşti. Debitul care a crescut de peste o sută de ori pe râul Olăneşti are clar o cauză, lipsa obstacolelor naturale în scurgerea apelor de pe versanţi. Toată lumea ştie că obstacolele sunt pădurile de foioase şi conifere din zona montană din jurul staţiunii, zonă montană care în ultimii ani este defrişată fără a fi verificate cantităţile şi mai ales modul cum se exploatează această masă lemnoasă. Oamenii reclamă o companie din Argeş şi am aici un număr AG-22-CPC care efectuează zilnic transport de masă lemnoasă distrugând drumuri, structura de rezistenţă a caselor şi evident ducând la pagubele din zona de mai sus', a spus Claudiu Noaje. Noaje doreşte ca organele abilitate împreună cu echipaje ale Poliţiei să facă ample controale pe raza localităţilor Comanca, Valea Cheii, Tisa, Gurguiata. Întâlnirea pe care conducerea Primăriei Olăneşti a avut-o cu localnicii a fost pentru a stabili valoarea pagubelor produse pe raza staţiunii în urmă cu două săptămâni, când râul Olăneşti a ieşit din matcă şi a afectat staţiunea şi localităţile componente. /Curierul de Valcea, http://www.ramnic.ro/articole/autoritatile-din-olanesti-solicita-anchetarea-defrisarilor-ilegale-de-paduri-de-pe-raza-statiunii-66331/2014-08-13
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
