PRoiecte De case 2 PRoiecte De VânzaRe 3 PRoiecte case Buget ReDus 10 PRoiecte De la 122 mP la 377 mP
pisCinã ši foišorPROIECT PENTRU O GRÃDINÃ CUsuperofertã
TERENURI LA
DE LA BÃNCI
CÂT DE IEFTIN
POATE FI UN
apartamentnou?
176 mp 184,2 mp 197 mp 216,3 mp 234 mp
122 mp pag62
pag 16
pag 14
pag 46
piaţa imobiliară proiecte credite şi finanţări ansambluri de locuinţean
ul
Xiii,
nr. 4
, apr
ilie
2011
preø
: 10,
40 l
ei( in
Clu
de
Cd
înfo
liat
)
anu
lXiii, n
r . 4, aprilie
2011 piaţa im
obiliarăproiecte
credite şi finanţări ansam
bluri de locuinţepr
eø : 10,40 lei (inC
lud
eC
d în
foliat )
Rubrică nouă
pre
ø: 1
0,4
0 l
ei
(in
clu
de
Cd
în
folia
t)
BÃNCILE IAU ÎN CONSIDERARE
veniturile dinmai multe surse
pag 6
GRATUIT
32 DE PAGINI
SÃNÃTATE,32 DE PAGINI
ECO
Şi pentru grădină
ne trebuie proiect!
3
Publisher:
Viorica IORGULESCU
Redactor-Şef:
Maria SEDER NEDA
Art director:
Iulian FILACHE
Secretar de redacþie:
Mariana NICOLAE
Redactor:
Cristina TAMAŞ, Costel POPA
Colaboratori:
Alexandra POPA
Fotografi:
Cristina TAMAŞ,
credite foto: www.shutterstock.com
Corecturã texte:
Marius IANCU
Advertising Sales Manager:
Viorica IORGULESCU
e-mail: [email protected]
Marketing Manager:
Sorina LIMISCA
CD Multimedia:
Bogdan MODREANU, Costel POPA
Planul Casei Mele este
o publicaţie lunarã a Hiparion Publishers
parte a SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS
Director general:
Adrian RUS
Director vânzare grup:
Cezar Burlan
Director vânzãri Home&Deco:
Radu GÃVRUŞ
Director editorial:
Diana IONESCU
Director producţie:
Mihai VOIVOD
Responsabil suplimente HRL:
Elena Turcu
Prelucrare imagine:
Daniel DRAGOMIR, Toni KISS
Abonamente:
Mariana GHEORGHE,
Tel.: 021-222.31.35; O.P. 33, C.P. 52, BUCUREŞTI
Corespondenţã:
O.P. 33, C.P. 52, BUCUREŞTI
e-mail: [email protected]
www.hiparion.com
Adresa: Bucureşti,
Str. Nerva Traian 3, bl. M 101, et. 9, sector 3
Tel.: 021-202.82.87/70;
Fax: 021-202.82.69
Membru fondator:
Cãtãlin BERARI
Tipar: Mega Press Holdings S.A.
Tel: 021/461.08.08
Fax: 021/461.08.09
Distribuţie prin:
RAUTAKIRJA ROMANIA
TUTUN SI ZIARE
MILLENIUM PRESS
HACHETTE DISTRIBUTION
NIMSOC MEDIA
PLANUL CASEI MELE
este marcã înregistratã ISSN 1454-041x
Publicaţie ce beneficiazã de rezultate de
audienţã conform Studiului Naţional de
Audienţã, mãsurate în perioada ianuarie
2009 - ianuarie 2010
Copyright MEDIA GAMMA PUBLISHERS
Reproducerea integralã sau parţialã a textelor sau
ilu straţiilor din revista Planul Casei Mele este posibilã
numai cu acordul prealabil scris al
MEDIA GAMMA PUBLISHERS.
Întreaga responsabilitate pentru conţinutul
materialelor revine autorilor acestora.
EDITORIAL
De ce? Pentru că trebuie privit în ansamblu,
nu merge pe încercate - plantăm flori, pomi şi
gazon, iar apoi ne dăm seama că ceva nu
merge, şi trebuie s-o luăm de la capăt.
Spaţiul exterior trebuie planificat. De la
început trebuie decis unde va fi piscina, unde
şi cum vor fi aleile, cum se va aranja intrarea
în casă şi ieşirea pe terasă, eventual unde vom
pune un foişor sau chiar o miniseră de
legume.
Începând din acest număr, vă vom prezenta câte un proiect complex de amenajare de grădină.
Primul proiect are ca temă grădina unei case cu piscină şi foişor, unde inginerul horticultor şi
peisagistul au avut de rezolvat câteva probleme ale amplasamentului şi au găsit plantele
potrivite pentru a rezista acolo.
Şi pentru că vrem să vă aducem din ce în ce mai multe rubrici, vă propunem şi o casă de
inspiraţie internaţională, premiată la un concurs de arhitectură. Astfel, vrem să deschidem seria
locuinţelor-model, care stabilesc un trend la nivel mondial.
redactor-şef
INTERVIU6 Cât de ieftin poate fi un apartament
nou?
LEGISLAÞIE8 Modificări legislative în domeniul
urbanismului
PROIECTUL CASEI PE ETAPE12 Întocmirea cărţii tehnice a construcţiei
CREDITE14 Băncile iau în considerare veniturile
din mai multe surse
TERENURI16 Terenuri la superofertă de la bănci
INFRASTRUCTURĂ18 Braşovul este Capitala Verde a
României
ARHITECTURĂ INTERNAÞIONALĂ24 Palatul Mogoşoaia
INTERNAÞIONAL28 Piaţa locuinţelor din Slovacia, pe
punctul de redresare
POVESTE DE PROIECT32 Casa în care toată energia este
furnizată de surse regenerabile
38 Casă de vacanţă cu 380 de euro/mp
EVENIMENTE48
PROIECT DE GRĂDINĂ46 O grădină cu piscină şi foişor
PROIECTE DE VÂNZARE 52
PROIECTE DE CASE IEFTINE56 Detalii rustice
58 Nou şi vechi, în acelaşi proiect
60 Proiect inspirat din perioada interbelică
PROIECTE62
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
CD MULTIMEDIA
- 4 PROIECTE PÂNÃ ÎN 200 MP
- 6 PROIECTE PESTE 200 MP
- APLICAŢIE VIDEO 3D DE
PREZENTARE A 100 CASE
- 3 MATERIALE VIDEO
- 8 OFERTE IMOBILIARE
- INFORMAÞII UTILE
SUMAR
4
8
16
28
24
32
38
74
72
Pe segmentul locuinţelor ieftine se
realizează cele mai multe tranzacţii
imobiliare. Este meritul programului
Prima Casă? Aţi resimţit efectele
acestuia?
Ca firmă am simţit aceste efecte şi, ceea
ce este mai important, le-am văzut pe
piaţă. Pentru că din ex pe rienţa unui
operator, oricât de bun ar fi şi oricât is to -
ric ar avea, nu se poate spune nimic fără
corelarea generală cu piaţa. Am văzut în
statistici, în ra poar tele notarilor, ale
oficiilor de cadastru, că piaţa a stat mai
bine în 2010 decât în 2009. Şi în 2011 e posibil să fie măcar la aceeaşi
cotă cu 2010. Noi suntem setaţi pe 2011 şi pe 2012, şi este important să
ne concentrăm pe proiecte de lungă durată.
Piaţa imobiliară are nevoie de perspectivă. În ge ne ral, pe această piaţă
nu se poate vorbi în termeni de săptămâni, de luni, nici măcar de un an,
ci de ani.
Din punctul de vedere al cumpărătorului, lo cuinţele noi sunt din ce
în ce mai ieftine. Mereu se vorbeşte de piaţa cumpărătorului, în
care el face legea. Este un moment bun să cumperi acum?
Este foarte greu să vorbeşti în termeni de bine şi rău. Un cumpărător este
bine să fie prezent, să opereze într-o piaţă în adevăratul sens al cuvântului;
să aibă o frecvenţă de tranzacţionare. Dacă nu are această frecvenţă, nu
are o piaţă - poţi vorbi de monopol, de disoluţie, de
orice altceva. Şi lucrul acesta l-am văzut în 2008,
când am avut un număr foarte restrâns de
operaţiuni, care a condus la o instabilitate totală a
evaluării unui produs imobiliar. Atunci când nu ştii
cât costă şi care este perspectiva, practic nu ai niciun
argument să operezi pe acea piaţă, oamenii se
retrag şi, per total, nu ai tranzacţii, nu ai elemente
consistente de determinare a valorii unui produs. Iar
pentru piaţa imobiliară acest aspect este decisiv.
Faptul că preţurile sunt mai mici acum nu ar tre -
bui să fie un semnal bun pentru cumpărători?
Eu mai dau câteodată un exemplu dus la extreme.
Să nu uităm că în 2003-2004 o garsonieră putea
costa 3.000 dolari, iar accesul la ea era mai greu ca
acum. Important nu este preţul, ci puterea de
cumpărare – ea decide cum poţi achiziţiona acel
produs. Şi aici sunt două aspecte: resursa reală
financiară pe care o are persoana respectivă şi ce
poate accesa cu acea resursă materială. De
exemplu, veniturile îţi permit să ai acces la creditare,
dar este foarte important dacă ai un venit stabil, de
ce valoare este şi pe ce fel de piaţă operezi – dacă
este o piaţă pe care azi cumperi un produs cu
10.000 euro şi mâine el valorează 5.000 euro sau
dacă este una unde azi cum peri un produs cu 10.000
euro şi mâine valorează 11.000-12.000 euro.
Pieţei noastre nu îi trebuie un preţ mic, ci o
posibilitate de a-l onora. Revin la exemplul cu 3.000
de dolari: gândiţi-vă că atunci salariul mediu era de
80 dolari, şi cu toate acestea nu puteam cumpăra o
garsonieră. Banca nu dădea credite, nu existau
acumulări, nu aveai cum să cumperi.
Mulţi nu înţeleg ce înseamnă piaţa în adevăratul
sens al cuvântului. Şi iarăşi dau ca exemplu situaţia
din 2003-2004. Vă aduceţi aminte că nu exista o
piaţă imobiliară reală? În acelaşi imobil, pe aceeaşi
scară se tranzacţiona un apartament de două
Cât de ieftin poate fi
un apartament nou?
6
Acelaşi apartament, cu aceeaşi suprafaţă,
situat la periferia Capitalei, poate costa 850
euro/mp util, dar şi 1.200 euro/mp util. Sorin
Ioan Roşu, manager al companiei Apulum 94,
explică de ce sunt aceste diferenţe atât de
mari şi la ce trebuie să fim atenţi atunci când
ne alegem o locuinţă nouă.
TEXT/FOTO: MARIA SEDER NEDAE-MAIL: [email protected]
SORIN IOAN ROŞU
camere cu 10.000 dolari, iar deaspura cu un singur etaj, un apartament
identic, ca amenajare, se tran zac ţiona cu 15.000 dolari? Puteai să iei cu
50% mai mult! De ce? Simplu, pentru că atunci aveai de-a face cu
capacitatea personală a unui individ de a vinde şi cu incapacitatea unuia
de a cumpăra – fie mentală, fie din lipsă de informare. În fapt, se făceau
puţine tranzacţii şi nu aveai elemente de referinţă, nu aveai la ce să te
raportezi. Nu aveam un sistem de transmitere a informaţiei valorii de
tranzacţionare, nu erau prea multe elemente de comparaţie. Asta
înseamnă să ai o piaţă.
Concret, cu cât se mai vinde astăzi o gar sonieră sau un apartament
de două camere?
Piaţa apartamentelor vechi, construite până acum 15-20 ani, are astăzi
marele avantaj al densităţii şi al elementului de comparaţie. Atunci când
vorbim de imobile noi, acestea sunt, de regulă, disparate, sunt în zone
foarte diferite, uneori în locuri unde nu s-a mai construit până acum.
Dincolo de locaţie, ajungem la preţul de cost, dar şi aici apar foarte multe
variante şi variabile – preţul de
achiziţie a terenului (pentru că
oamenii se opresc la preţul de
construcţie, la cât a costat
edificarea con strucţiei, şi nu pun la soco tea lă şi terenul) şi alte elemente.
La un imobil nou trebuie să fim atenţi întotdeauna la conversia dintre
preţul pe metru pătrat construit şi preţul pe metru pătrat util. Şi aici trebuie
să se ştie că până în 2000, la case, nu se cumpãrã nimic la metru pătrat,
totul era la numărul de camere (şi apăreau tot felul de dispute referitoare
la cum sunt apartamentele de două camere, cât de mari sunt în Crângaşi,
pe 13 Septembrie sau la Gara de Nord).
În momentul în care străinii au venit de pe piaţa lor au pus întrebarea: „cât
costă pe metru pătrat?”, la care noi ne blocam. Dar ce te interesează?
Încetul cu încetul a apă rut, ca referinţă, şi preţul pe metru pătrat, iar la
apartamentele vechi de atunci era vorba de metru
pătrat util. În 2004, când au început să se construiască
apar tamente noi, ca element de marketing a apărut
„metru pătrat construit”.
Era o capcană. Cu cât devenea mai mare preţul
per total al casei?
Conversia dintre metru pătrat construit şi metru pătrat
util se face astfel: la 1.000 metri pătraţi construiţi revin
circa 650-700 metri pătraţi utili.
Încet, încet se revine însă la metru pătrat util.
Revenind la valoare, piaţa din Bucureşti nu poate su por -
ta o cotă mai mare de 1.800-2.000 euro/mp util, şi doar
când e vorba de zone exclusiviste, precum Primăverii.
Dacă vorbim de un apartament nou, situat la periferie,
preţul pe metru pătrat util este de 850 euro, 1200 euro,
1.300 euro. Diferenţele sunt foarte mari, în funcţie de
firme.
În ultima perioadă ne în -
toarcem la funcţia locativă,
la numărul de camere; chiar
şi la apartamentele noi, oamenii cumpără strict pentru
a-şi satisface nevoia de a locui. Se construiesc gar so -
niere noi, mici, la 25 mp, iar peste 40 mp o garsonieră
este greu vandabilă, nu îşi poate amortiza costul de
construcţie. Un apartament de două camere începe de
la 38 mp – foarte puţin, ţinând cont că şi pe vremea lui
Ceauşescu erau unele de 60 mp –, dar, din păcate, este
foarte important preţul final.
Reamintim că în subiectul luat în discuţie în acest interviu
se face referire doar la segmentul celor mai ieftine locuinţe.
7
Dacă nu ai o frecvenţă a tranzacţiilor şi o informaţie reală
despre preţ, îţi este foarte greu să ştii dacă ai plătit mai
mult sau mai puţin.
CREDITE
14
Bãncile iau în considerare
veniturile din mai multe surse
Astfel, la BCR pot fi luate în calcul, la de ter -
minarea capacităţii de rambursare, şi ve ni -
turile obţinute din închirieri, dividende sau
veniturile realizate în străinătate, în timp ce
la BRD lista de venituri acceptate este com -
ple tată de diurne, rente viagere şi drepturi de autor.
Banca Transilvania lărgeşte şi ea această arie prin
menţionarea veniturilor din activităţi independente şi a
altor venituri cu caracter permanent.
Este bine de ştiut că printre veniturile luate în considerare
de bănci se numără şi comisioanele din vânzări, ve ni -
turile obţinute ca PFA, dar şi bonusurile, sporurile, sti -
mulentele date de instituţii de stat, indemnizaţiile pentru
creşterea copiilor, tichetele de masă şi veniturile din ore
suplimentare. Şi dobânzile la depozite pot constitui un
venit în plus în accesarea unui împrumut, însă multe
bănci iau în calcul doar dobânzile obţinute la economiile
constituite în propriile instituţii.
Atenţie, însă! Între instituţiile bancare pot exista di -
ferenţe şi în privinţa proporţiei în care veniturile obţinute
din alte surse în afara salariilor sunt incluse în venitul
eligibil al clientului, proporţie ce poate varia între 50% şi
100%.
La cât poate ajunge gradul de îndatorare?
Gradul de îndatorare reprezintă acel procent - cotă din
venitul net eligibil - ce poate fi alocat pentru plata ratelor
unui credit şi diferă nu numai de la o bancă la alta, ci şi
de la un client la altul. Şi asta pentru că, în momentul de
faţă, băncile au posibilitatea de a stabili pe cont propriu
cât de mare poate fi rata unei persoane în funcţie de
veniturile şi cheltuielile sale.
Totuşi, există încă anumite reguli în ceea ce priveşte
gradul maxim de îndatorare. Astfel, pentru creditul ING
de casă nouă, gradul maxim de îndatorare admis pentru
titularul contractului este de 40%. Pe de altă parte, la
BCR singura regulă este ca rata să nu depăşească
veniturile.
Potrivit Alexandrei Popa, editor la www.conso.ro, venitul
luat în calcul de bănci pentru acordarea creditului -
numit şi venit disponibil - se determină prin scăderea
cheltuielilor de subzistenţă din venitul total încasat de
client. Nivelul acestor costuri se determină de la caz la
caz pentru fiecare client, în funcţie de numărul mem -
Teoretic, atunci când vine vorba despre
acordarea unui credit, fie el imobiliar sau de alt
tip, băncile acceptă orice venit, atâta vreme cât
există documente justificative. Practic însă, în
funcţie de natura acestor venituri se decide cât
de mare va fi creditul, în funcţie de cât de
stabile sunt considerate ele de bănci.
Text: Andreea Gladcov
15
brilor de familie. În acest sens, fiecare bancă stabileşte
un cost fix pe membru de familie. De exemplu, dacă
acest cost este de 250 lei, la o familie cu patru persoane
care câştigă 2.000 de lei pe lună, banca va lua în calcul
doar 1.000 lei. Acesta este venitul disponibil la care se
aplică procentul corespunzător gradului de îndatorare
admis de bancă, pentru a determina rata lunară maxi -
mă. În cazul dat drept exemplu, dacă banca acceptă un
grad de îndatorare de 50%, atunci familia respectivă va
putea plăti o rată maximă de 500 de lei. Aşadar, cea
mai simplă soluţie pentru a obţine un împrumut cât mai
mare este extinderea perioadei de rambursare. Sca -
denţa maximă la creditele ipotecare a ajuns, în prezent,
la 40 de ani.
Pentru o familie formată din două persoane, ale căror
venituri cumulate ajung la 2.000 de lei, suma maximă
care poate fi obţinută prin contractarea unui credit
ipotecar pe 30 de ani este de aproximativ 38.000 de
euro, în condiţiile în care cei doi nu mai au alte datorii,
iar rata ajunge la 70% din venituri. Păstrând acelaşi grad
de în da torare, dacă venitul lunar al unei familii formate
din două persoane este de 3.000 de lei, suma maximă
împrumutată ajunge la 45.000 de euro, în timp ce dacă
cei doi soţi care fac un credit imobiliar pe 30 de ani
câştigă îm preună 6.000 lei lunar, creditul acordat de
bancă ajunge la 138.000 de euro.
În general, băncile iau în calcul o paletă largă de venituri, însă, în cazul tipurilor de venituri mai volatile – precum
diurne, venituri din chirii, venituri din străinătate –, băncile vor pondera, cu procente diferite, nivelurile efectiv
încasate.
În al doilea rând, solicitanţii de credite trebuie să ştie că, din veniturile astfel ponderate, băncile vor mai scădea
o sumă prestabilită, aferentă unor cheltuieli lunare considerate de subzistenţă, care variază în funcţie de politica
fiecărei instituţii de credit. În general, acestea se încadrează între 250 şi 300 lei pentru fiecare membru al familiei.
De asemenea, din veniturile nete, ponderate, se scad şi sumele care nu pot fi utilizate
pentru plata ratelor, precum procentul din venit alocat pentru pensii alimentare.
Suma care rezultă în urma acestor scăderi reprezintă venitul net eligibil care va fi luat în
considerare la acordarea creditului şi la care băncile aplică gradul de îndatorare.
Nivelul mediu al gradului de îndatorare a fost menţinut neschimbat, în jurul valorii de
50%, atât pentru creditele nou acordate, cât şi la nivel de portofoliu, conform datelor BNR.
Spre exemplu, în cazul unei familii formate din două persoane, cu un venit lunar total de
3.000 lei, venitul net eligibil se situează în jurul valorii de 2.500 lei. Dacă respectivii clienţi
se încadrează pentru un grad maxim de îndatorare de 50%, rezultă că suma ratelor la
credite (atât cele deja contractate, cât şi rata aferentă creditului solicitat) nu trebuie să
depăşească 1.250 lei.
Ce venituri mai iau în calcul băncile
şi care este gradul de îndatorare acum?
ALEXANDRA POPA, ANALIST FINANCIAR CONSO.RO
În această situaţie, băncilor nu le rămâne decât o soluţie: să execute
proprietăţile puse drept gaj de clienţi. În continuare, vă prezentăm
câteva avantaje ale urmăririi licitaţiilor pentru valorificarea de
imobile. Preţul unui imobil executat silit este mai scăzut, de regulă,
decât preţul unui imobil la liber (în anumite cazuri, poate fi chiar
chilipir, doar 30-40% din preţul de piaţă).
Astfel, pe www.executari.com se găsesc oferte de la aproape toate băncile,
unele la preţuri foarte atractive – mai ales cele din localităţile limitrofe
Capitalei. Un exemplu este cel al unui teren cu o suprafaţă de 405 mp,
în localitatea Voluntari, pe care Banca Transilvania îl scoate la
licitaţie la 63.750 RON (circa 15.000 euro), iar un alt exemplu este
cel al unui teren de 4.600 mp, în localitatea
Dascălu, cu un preţ de licitaţie de 75.000 RON
(aproximativ 17.000 euro).
Alte avantaje ale cumpărării de la o licitaţie: nu
există taxă de agenţie, comisioane ale unor in ter -
mediari şi nici nu pot apărea surprize de genul acte
în neregulă, vânzarea în mod repetat a unui imobil,
înşelăciune.
În plus, acum este un moment potrivit, pentru că
băncile au început să acorde şi credite pentru cum -
părarea imobilelor executate silit, inclusiv în pro gra -
mul Prima Casă.
Ca dezavantaje, trebuie să vă înarmaţi cu timp şi
răbdare, pentru că procedura este mai greoaie
decât la o achiziţie obişnuită şi trebuie să aveţi fler
privind piaţa imobiliară sau să apelaţi la sfatul unui
evaluator, pentru că nu toate casele şi terenurile
scoase la licitaţie sunt chilipiruri, unele fiind şi
„castane” (au fost supraevaluate de bănci şi preţul
de licitaţie poate fi în unele cazuri mai mare decât
cel de pe piaţa liberă, pentru proprietăţi similare).
“Băncile nu doresc să-şi înstrăineze portofoliul la un
preţ mult sub cel la care a fost evaluată garanţia, iar
dacă o fac la preţul respectiv sunt mult peste preţul
pieţei şi nu pot vinde. Exemplul unui client al firmei
noastre poate fi mai mult decât concludent: a cum -
părat un teren de 4 ha în comuna Clinceni, în anul
2007, la un preţ de 54 euro/mp, în 2008 a garantat
cu 2 ha, banca evaluându-l la 55 euro/mp, iar
celelalte 2 ha a reuşit să le înstrăineze la începutul
Terenuri la superofertã
de la bãnci
TERENURI
16
De voie, de nevoie, băncile s-au transformat în agenţii imobiliare. Vând de
toate, apartamente noi şi vechi, vile şi terenuri, şi asta pentru că, în ultima
perioadă, criza i-a adus pe mulţi dintre noi în imposibilitatea de a-şi mai achita
creditele contractate în urmă.
TEXT: CRISTINA TAMAŞ
cazul căruia licitaţia începe de la 88.000 euro, adică 220 euro/mp.
Cât de uşor este să cumperi un teren e xe -
cutat silit şi scos la vânzare de o bancă?
Nu e mare lucru să achiziţionezi un teren, teoretic - şi nici orice alt imobil -,
executat de o bancă. Procedura este relativ simplă: dacă se identifică un
imobil atrăgător, se urmăreşte termenul licitaţiei, locul şi ora. “Apoi se
depune la o unitate CEC Bank (dacă nu e altă regulă expres prevăzută) o
sumă egală cu 10% din valoarea preţului de pornire a licitaţiei. La ora
stabilită pentru licitaţie, executorul respectiv va începe licitarea, iar cel care
oferă preţul cel mai bun îl va adjudeca. Cei care "pierd" licitaţia îşi vor
ştampila dovada de constituire a garanţiei de participare şi apoi se întorc la
CEC să îşi recupereze banii. După câştigarea licitaţiei se va primi un proces
verbal de predare-primire a licitaţiei, care se va intabula ca titlu de
proprietate. Nicio licitaţie nu garantează însă că respectivul imobil este liber
fizic şi că nu va exista nicio împotrivire fizică sau prin alte acte juridice a
debitorului executat. Teoretic, un debitor executat poate contesta o licitaţie”,
explică Robert Dobrescu, manager Nobila Casă Răsăriteană.
Specialiştii imobiliari recomandă achiziţia unui teren executat silit doar dacă
acesta are un preţ bun, şi asta pentru că, în prezent, pe piaţă sunt o mulţime
de oferte atractive.
acestui an cu 7,5 euro/mp”, adaugă Bogdan
Dobriţoiu, manager General Service 2000.
Site-urile băncilor conţin anunţuri imobiliare diverse
O simplă căutare pe site-urile băncilor scoate în
evidenţă tot soiul de anunţuri cu terenuri executate
silit. Spre exemplu, BCR are la vânzare un teren
extravilan, amplasat în Pădurea Băneasa, la
aproximativ 200 m de DN1. Terenul de 2500
mp, cu formă regulată, costă aproximativ
350.000 euro.
Tot pe site-ul BCR am găsit un teren intravilan, de
13.000 mp, în Bucureşti, Sector 4, în spatele
Metro Berceni, pe care banca îl scoate la
vânzare la un preţ de circa 870.000 euro. Lotul
are drum de acces şi electricitate.
Şi pe site-ul Alpha Bank am găsit o serie de anunţuri
de terenuri executate silit de bancă. Spre exemplu,
în Bragadiru, un teren de aproximativ 1500
mp este scos la licitaţie la un preţ de pornire
de 25.000 euro, ceea ce înseamnă că metrul
pătrat costă undeva în jur de 17 euro.
Tot pe www.alphabank.ro am găsit un teren de 400
mp, în zona Bucureştii Noi din Sectorul 1, în
17
Preţurile locuinţelor rezidenţiale au scăzut
cu 15.8% faţă de perioada de vârf a
pieţei imobiliare din Slovacia, media
naţională fiind, la final de an, de 1.304
euro/mp. Sunt zone unde, în 2010, s-au
înregistrat creşteri de preţuri. Spre exemplu, în
regiunea Bratislava, valoarea locuinţelor s-a majorat
cu 1.16% (0.09% în termeni reali) în acelaşi trime -
stru III al lui 2010, comparativ cu aceeaşi perioadă
a anului anterior. Şi locuinţele din regiunile Banská
Bystrica şi Košice s-au scumpit, înregistrând în
trimestrul III din 2010 creşteri de preţuri de 6.68%,
respectiv 5.02%. Pe de altă parte, în Trenčín s-a atins
cea mai spectaculoasă scădere (de -10.18%), în
aceeaşi perioadă.
Boom-ul imobiliar din Slovacia a ţinut din 2006
până în trimestrul II al lui 2008, piaţa înregistrând
creşteri de la 14% la 35% pe an. Valul s-a oprit la
sfârşitul lui 2008. De atunci, preţurile au fost în că -
dere liberă continuă. Cererea rămâne şi astăzi slă -
buţă, iar rata şomajului este de aşteptat să ajungă
de la 9.6%, în 2008, la 14%, la sfârşitul acestui an,
ceea ce înseamnă că nu ne putem aştepta la o
revenire rapidă.
În timpul crizei globale din 2009, economia Slovaciei
s-a contractat cu 4.7%, înregistrând un declin abrupt
de la creş te rea PIB-ului de 6.17% din 2008.
Mulţumită reînnoirii cererii de export, economia a
crescut cu 3.8%, în trimestrul III din 2010, şi cu 4.2%,
în tri mestrul anterior.
Preţurile apartamentelor nu şi-au revenit încă
în totalitate
În timpul boom-ului imobiliar din Slovacia, preţurile
la apartamente au crescut cu 87%, între 2005 şi
2008 (70% în termeni reali), ajungând de la 635
euro/mp la 1.080 euro/mp.
Piaţa locuinţelor din Slovacia,
pe punctul de redresare
TEXT: CRISTINA TAMAŞ
INTERNAÞIONAL
28
Semne bune pe piaţa imobiliară din Slovacia!
Încurajate de redresarea economică, preţurile
medii ale locuinţelor au scăzut cu doar 1,36% (-
2.41% în termeni reali) în trimestrul al treilea al
anului trecut, faţă de aceeaşi perioadă din 2009,
iar specialiştii se aşteaptă ca datele să fie chiar mai
bune pentru ultimul semestru din an.
29
Piaţa chiriilor, redusă
Piaţa chiriilor în Slovacia este mai restrânsă decât în
majoritatea ţărilor din UE. Numai 0.1% dintre
proprietăţile din Slovacia merg către închiriere,
dintre care cele mai multe sunt din Bratislava,
datorită sistemului de control al chiriilor. Procentul
proprietarilor a crescut spectaculos, de la 49.7%, în
1990, la 88%, în 2008.
Un rol important în creşterea procentului de pro -
prietari l-a avut sistemul de economisire (Bauspar),
care uşurează obţinerea creditelor imobiliare. Acest
sistem Bauspar permite beneficiarilor să ia împru -
muturi cu dobânzi mai mici, iar guvernul plă teş te o
dobândă preferenţială la sumele eco nomisite.
În 2005, guvernul a decretat anularea controlului
chiriilor. Cu toate acestea, decretul nu a fost nicio da -
tă implementat. Rezolvarea neregularităţilor din piaţa
chiriilor a fost amânată în mod repetat, Parlamentul
refuzând să trateze un subiect aşa de sensibil.
Piaţa ipotecilor este mică în Slovacia
Faţă de alte ţări din UE, Slovacia are unul dintre cele
mai scăzute grade de îndatorare raportate la PIB, şi
• Apartamentele mici (garsonierele) s-au ridicat la 104% (85% în termeni
reali), ajungând la 1,239 euro/mp;
• Apartamentele mari (cinci camere) s-au scumpit cu 56% (39% în termeni
reali);
• Preţurile caselor cuplate au crescut cu 40% (27% în termeni reali) în
perioada de explozie imobiliară dintre 2005 şi 2008, preţurile medii
crescând de la 680 euro/mp la 862 euro/mp;
• Preţurile vilelor s-au ridicat cu doar 25% (14% în termeni reali).
Preţurile apartamentelor mici au fost cele mai afectate în timpul crizei.
Ameliorări neînsemnate au avut loc în 2010, deşi cererea pentru apar -
tamente şi vile rămâne scăzută.
Dobânzi mai mici la rate
Dobânzile creditelor din Slovacia au scăzut treptat pe parcursul anului
2010. Până în noiembrie 2010, dobânzile arătau astfel:
• Dobânda variabilă sau fixă pentru creditele de până într-un an: 4.68%;
• Dobânda fixă pentru credite între 1 – 5 ani: 4.64%;
• Dobânda fixă pentru creditele mai mari de 5 ani: 6.18%.
Totuşi, ca o reacţie la această situaţie de criză, băncile au devenit foarte
precaute cu împrumuturile.
anume de 14.95% din PIB, în 2009. În ciuda acestei
cotituri, împrumuturile imobiliare câştigă teren în al
doilea trimestru al lui 2010, cu 12.09 procente,
com parativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Această creştere este susţinută de dobânzile mai
scăzute la credite.
Economia
Slovacia este una dintre cele mai de succes ţări de
tranziţie din Europa. Apărută în 1993, după retra ge -
rea amiabilă din Cehoslovacia, are o formă de gu -
ver nare stabilă şi o piaţă economică liberală.
Una dintre cele mai faimoase caracteristici ale
economiei slovace este cota unică de impozitare de
19% pe venituri, consum şi profituri corporatiste,
taxă operativă din anul 2004.
„Pur şi simplu funcţionează!”, spunea fostul ministru
de finanţe Ivan Mikloš.
Creşterea rapidă a economiei a facilitat intrarea
Slovaciei în Organizaţia pentru Cooperare şi Dez -
vol tare Economică (OCDE) şi în Uniunea Euro pea -
nă, în 2004. În decembrie 2004, Slovacia a devenit
membru cu drepturi depline în Zona Schengen.
Creşterea reală a PIB-ului a atins o cotă impre sio -
nantă de 10.4%, în 2007, după ce crescuse cu 8.2%
în 2006, 5% în 2005 şi 5.5% în 2004.
În 2008 s-a înregistrat o creştere de 6.17%, după
care PIB-ul s-a contractat la 4.66%, odată cu înce -
perea crizei, în 2009.
Rata şomajului era de 8.7% în al IV-lea trimestru din
2008, o scădere semnificantă faţă de 19%, în 2000.
Totuşi, şomajul s-a ridicat iar la 14.1%, în trimestrul
III al anului 2010.
Guvern nou – veşti bune pentru economie
În iunie 2010, odată cu alegerea coaliţiei de centru-
dreapta a Ivetei Radicova, Uniunea Democratã şi
Creştină Slovacă (UDCS) a câştigat puterea de la
coaliţia de centru-stânga a prim-ministrului Robert
Fico.
Noul prim-ministru Radicova a restaurat finanţele
publice, prioritatea declarată a guvernului său. De
asemenea, a făcut promisiunea că va readuce
Slovacia pe panta ascendentă pe care era.
Guvernul de dreapta va trece, totuşi, prin încercări
grele. Deficitul bugetar al Slovaciei s-a ridicat de la
2.19% din PIB în 2008 la 6.77% în 2009. Cu toate acestea, Ministerul de
Finanţe se aştepta să taie deficitul bugetar la 4% în următorul an şi să îl
aducă sub 3%, în 2011. Bugetul recent aprobat pe 2011 ţinteşte să scadă
deficitul la 3.81 miliarde euro, de la 4.54 miliarde în 2010.
În concluzie – un termen mai lung
Odată cu realegerea unui guvern care se axează pe o piaţă liberă, viitorul
Slovaciei se arată mai roz. În prealabil, Slovacia a trecut printr-o creştere
economică puternică, vârful ei fiind un PIB de 10.58%, în 2007. Se poate
reveni la acea perioadă? Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că
economia s-a expandat cu 4.1% în 2010. Previziunile economice pentru
2011 se anunţă a fi promiţătoare, dar piaţa imobiliară probabil că va
rămâne la o limită inferioară.
INTERNAÞIONAL
30
Despre SlovaciaSlovacia este una dintre atracţiile principale din
centrul Europei. Vacanţele de familie, staţiunile
balneoclimaterice şi sporturile fac parte din ofertele
turistice ale acestei destinaţii. Cele mai vizitate zone
sunt capitala Bratislava şi Munţii Tatra.
Ce putem vizita?
Parcul Naţional Tatra Înaltă (Tanap) este cea mai
spectaculoasă arie montană din Slovacia, sub aspect
ştiinţific şi turistic. Are peste 20 de vârfuri ce depăşesc
2500 m, circa 100 de lacuri glaciare, forme carstice,
elemente floristice şi faunistice deosebite. Alături de
drumeţie, în Tatra Înaltă resursele sunt favorabile
tratamentului balnear, sporturilor nautice, pescuitului şi
vânătorii sportive.
Parcul Naţional Tatra Joasă (Napant) oferă posibilitatea
practicării raftingului. Aici se găseşte Mănăstirea Roşie
– construită în stil gotic. Tatra Joasă include o parte a
Paradisului Slovac şi etalează peisaje carstice unice:
grote (dintre care renumita Dobšiná, cea mai veche
peşteră din Europa), chei, defileuri, cascade, platouri
carstice cu specii floristice specifice.
În Bratislava poţi petrece una dintre zile într-o croazieră
pe Dunăre, vei admira capitala Slovaciei, în timp ce iei
micul dejun la resturantul Panorama. Turul ghidat începe imediat după micul
dejun şi îţi oferă oportunitatea de a cunoaşte mai bine acest oraş.
Una dintre structurile cele mai impresionante este Castelul Bratislava, pe un
teren aflat la 85 m deasupra nivelului Dunării.
“Dacă doreşti să guşti mâncărurile tradiţionale slovace sau unele dintre
specialităţile Pressburg - care nu se comparară cu ceea ce mănâncă tânăra
generaţie -, încearcă Restaurantul Slovac aflat pe strada Hviezdoslavovo
Námestie. Verifică mai întâi meniul - preţurile sunt cam piperate, dar totul e de
calitate. O altă opţiune este Traja mušketieri, care păstrează „gustul anului
1625“ - se află pe strada Sladkovicova (nu departe de Palatul Prezidenţial). Un
alt restaurant pe care ţi-l recomand este Modrá Hviezda (Blue Star) cu
mâncăruri tradiţionale din Bratislava Veche”, spune spune Ciprian Enea,
consultant, www.besttourism.ro.
Cele mai cunoscute şi mai apreciate sortimente culinare sunt: halušky
(mâncarea naţională slovacă) – găluşte din cartofi servite cu brânză; zemiakové
placky – clătite din cartofi, prăjite în ulei; laskonky – gogoşi cu alune şi cremă;
trotle – biscuiţi sub formă de rondele, serviţi cu cremă de ciocolată la mijloc;
treska – salată de cod cu maioneză, ceapă, morcov.
Cât ne-ar costa o vacanţă în Slovacia?
Bratislava, Hotel Color 3*
• De la 120 euro/pers.
• 3 nopţi cazare, în perioada 15 – 18 aprilie
• Bilet de avion: de la 325 euro/pers.
• Detalii pe www.ghidhoteluri.ro
Castelul Bratislava, o structurã impresionanatã
31
PROIECTE DE VÂNZARE PROIECTE DE CASE IEFTINE
6.500 leipagina 52
7.640 leipagina 54
SUMAR PROIECTE
50
pagina 56
Preþ casã
51.000 euro
pagina 58
Preþ casã
62.500 euro
pagina 60
Preþ casã
65.500 euro
122 mp
pagina 62
234 mp
pagina 72
176 mp
pagina 64
237 mp
pagina 74
194 mp
pagina 66
256.5 mp
pagina 76
197 mp
pagina 68
285 mp
pagina 78
218 mp
pagina 70
377 mp
pagina 80
51