Revista Litere Si Pixeli 2010-2011

Revistă a COLEGIULUI TEHNIC MEDIA Bucureşti – 2011

LITERE şi PIXELI


LITERE şi PIXELI

“Scopul educaţiei este nimicirea mărginirii egoiste a individului şi

supunerea lui la raţiunea lucrurilor.”

Titu Maiorescu

1


LITERE şi PIXELI

CUPRINS CINE SUNTEM, CE VREM, CE FACEM ............................................................ 3

Sunt cetăţean - imi cunosc drepturile ( A. D. Ciodar )

INTERVIU ............................................................................................................... 5

Cum ne-a spus Nichita ( C. A. Bălaceanu , M. Mihăilescu )

FILMUL LUNII ...................................................................................................... 7

Vals cu Bashir ( R. G. Vasile )

CARTEA LUNII ..................................................................................................... 8

De veghe in lanul de secară, de J. D. Salinger ( A. Lupaşcu )

CĂLĂTOR PRIN TARA MEA ........................................................................... 11

Un singur Crai ( A. L. Florescu )

SANĂTATE ........................................................................................................... 13

A visa natural ( R. V. Banu )

ECOLOGIE ........................................................................................................... 14

Aeriseşte Bucureştiul ( M. M. Guţa )

O LUME LIBERĂ ................................................................................................ 16

Libertatea de a face bine, libertatea de a face rău ( A. Lupaşcu )

EVENIMENT ........................................................................................................ 17

9 Mai,zi cu triplă semnificaţie pentru poporul român ( R. L. Stan )

EU ŞI LUMEA MEA............................................................................................. 19

Tăcerea si alte simţuri (I. Mărcoianu )

Gânduri despre familia mea ( D. Ciobanu )

Un om obişnuit ( R. V. Banu )

PROFESIUNE ....................................................................................................... 22

Pasiune sau dragoste ( A. Bică )

MODĂ .................................................................................................................... 23

Si noi putem fi in pas cu moda ( D. Tache )

MUZICĂ ................................................................................................................ 25

Muzica generaţiei mele ( A. D. Ştefănescu )

ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ROMANA ............................. 26

In ploaie ( A. Proca )

Fotografii ( A. Proca )

Noapte ( A. Proca )

Nebunia ( A. Ciodar )

Iţi mai aduci aminte ploaia? ( A. Ciodar )

ATELIER DE CREAŢIE-FOTOGRAFIE ......................................................... 28

ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ENGLEZA ............................ 30

Words ( A. G. Johnsen )

Luck Can Be Tricky ( A. G. Johnsen )

SPORT ................................................................................................................... 31

DIVERTISMENT ................................................................................................. 32

Rebus ( R. Riciu )

Perle de-ale elevilor

2


LITERE şi PIXELI

Proiectul “Sunt cetăţean – Îmi cunosc drepturile!”

Proiectul a fost co-finanţat de

Departamentul de Stat al SUA, prin

intermediul Ambasadei SUA la

Bucureşti (în cadrul „Democracy

Commision Small Grants”), de fundaţia

American Funds for Charities – SUA şi

de Asociaţia „Sprijinirea Integrării

Sociale” (ASIS).

Deşi în România se dezvoltă o societate

din ce în ce mai democratică şi în

ultimul timp s-au înregistrat succese semnificative în protecţia drepturilor omului

în general, şi ale copilului în particular, mai există încă prea multe cazuri de

abuzuri de diverse tipuri asupra copiilor.

În acest context, scopul proiectului „Sunt cetăţean – Îmi cunosc drepturile!” a fost

promovarea drepturilor copilului la nivelul şcolilor, centrelor de plasament /

apartamentelor sociale din Sectoarele 1, 2 şi 4 din Bucureşti.

Proiectul s-a derulat în perioada 1 octombrie 2009 – 31 august 2010, în nouă licee

şi cinci centre de plasament / apartamente sociale din sectoarele 1, 2 şi 4.

Proiectul „Sunt cetăţean – Îmi cunosc drepturile!” a avut ca scop:

- Constituirea a 14 echipe de adolescenţi promotori / lideri de opinie, ce au

promovat, la rândul lor drepturile copilului îi rândul colegilor de şcoală /

centru de plasament. Elevele Ana Maria Ciodar şi Izabela Zamfir au

participat la aceste cursuri de formare, care au avut loc între 11 ianuarie şi 15

martie 2010.

- Creşterea gradului de conştientizare a copiilor privind drepturile lor printr-o

campanie de informare şi promovare a Drepturilor Copilului, derulată în

şcoli în scopul de a încuraja şi de a susţine copiii în apararea drepturilor lor.

- Promovarea drepturilor copilului la nivelul comunităţii cu participarea directă

a copiilor.

În scopul realizării în practică a obiectivelor proiectului, ASIS a colaborat cu:

ISMB, DGASPC-urile din sectoarele 1, 2 şi 4, cu conducerile şi personalul

centrelor de plasament şi ale şcolilor implicate în proiect, precum şi cu

Universitatea Bucureşti.

În cadrul proiectului s-au desfăşurat armătoarele activităţi:

- Sesiuni de instruire petru adulti şi copii pe teme legate de specificul

proiectului ( legislaţie: copii în situaţii de risc; tehnici de comunicare; tehnici

de formare )

CINE SUNTEM, CE VREM, CE FACEM

3


LITERE şi PIXELI

- Promovarea drepturilor copilului în rândul adolescenţilor participanţi la

proiect, realizată cu sprijinul şi

sub îndrumarea adulţilor, de 14

echipe de copii-promotori si de

„Grupul consultativ de acţiune al

copiilor”, constituite în cadrul

proiectului.

- În urma şedinţelor de formare

desfăşurate de promotorii de

drepturi Ana Maria Ciodar (X D)

şi Izabela Zamfir (X D), li s-a

alăturat Ioana Florescu (X D).

- Analiza cazurilor de încălcare a drepturilor semnalate prin „Cutia

Drepturilor”, înfiinţată în fiecare unitate de învăţământ participantă.

- Concursul-tabără de cunoştinţe privind drepturile copiilor. Excursia a avut

loc în perioada 17 – 19 iunie 2010, la Hotelul Miraj din Poiana Braşov.

Concursul s-a desfăşurat pe data de 16 iunie, în două etape: la nivelui

fiecărui sector participant, urmând ca echipa câştigătoare din fiecare sector

să concureze în etapa finală. Participanţii de la cele cinci centre de

pasament au fost incluşi în echipele liceelor, formându-se astfel 9 echipe.

- Structura finală a echipei Colegiului Tehnic „Media” fiind următoarea:

Ana Maria Ciodar (X D)

Ioana Florescu (X D)

Ana Lucia Vicoveanu – CSS „Sf. Maria”

Izabela Zamfir (X D)

Am finalizat prima etapă a concursului pe primul loc, iar în a doua etapă

ne-am clasat pe locul al II-lea, performanţele noastre fiind satisfăcătoare.

Deşi proiectul s-a încheiat, continuăm să lucrăm cu generaţiile următoare şi

comunităţile locale pentru promovarea mesajului şi rezultatului proiectului.

Ana Maria Ciodar, clasa a XI –a D

CINE SUNTEM, CE VREM, CE FACEM

4


LITERE şi PIXELI

INTERVIU

Cum ne-a spus Nichita - de vorbă cu Eugen Simion

La sfârşitul lunii martie 2010, cu ocazia

aniversării a 73 de ani de la naşterea poetului

Nichita Stănescu, Colegiul Tehnic Media l-a

avut invitat pe academicianul Eugen Simion. Nu

doar calitatea de profesor universitar, doctor în

filologie, fin cunoscător al literaturii noastre, sau

de fost preşedinte al Academiei Române au în-

dreptăţit prezenţa domniei sale în mijlocul licee-

nilor, ci, înainte de toate, prietenia care l-a legat

timp de mulţi ani de poetul plecat dintre noi în

anul 1983, la doar 50 de ani.

După o întâlnire în timpul căreia s-a recitat şi s-au interpretat cântece pe versu-

rile lui Nichita Stănescu, evocându-se figura celui mai important şi mai iubit poet

român din perioada postbelică (şi totuşi, insuficient cunoscut), profesorul Eugen

Simion a avut amabilitatea să ofere un interviu reporterilor Colegiului Tehnic

Media.

Repoter: Aproape că a devenit un clişeu să se spună că lumea nu mai citeşte, în

special noi, tinerii. Sunteţi de acord cu această afirmaţie?

Eugen Simion: Păi, ar trebui să răspundeţi dumneavoastră. Eu doar bănuiesc că unii

dintre dumneavoastră citesc, iar alţii nu mai citesc. Eu, personal, sper din toată inima

că acest păcat al cititului n-o să dispară din lume. Nepedepsit, cum spunea cineva,

păcatul nepedepsit.

Reporter: ....ar fi păcat, într-adevăr. Este un lucru destul de trist.

Eugen Simion: Sigur că da. Ceva este totuşi îngrijorător în ce se întâmplă, nu numai

la noi. Îmi amintesc că, la începutul anilor 70, când eram profesor în Franţa, am

constatat că poezia începuse să lipsească din librării. Iar azi, aproape că a dispărut

completamente, exceptându-i pe clasici, sau clasicii modernităţii. Ar fi foarte grav

dacă s-ar întâmpla lucrurile acestea şi la noi. Deşi cred că a şi început deja să se în-

tâmple. Mai este ceva. Tinerii spun că ei citesc mai uşor, mai repede, pe Internet.

Sunt autori care preferă să-şi publice poemele pe Internet, spunând că e mai uşor,

comunică mai repede, nu sunt nevoiţi să-şi caute un editor, să-şi caute un sponsor, şi

aşa mai departe.

5


LITERE şi PIXELI

INTERVIU

Reporter: Dacă ar fi să adresaţi o invitaţie la lectură celor sceptici, celor care cred

că cititul nu poate fi decât o corvoadă, care ar fi aceasta?

Eugen Simion:. În primul rând să-ncerce această corvoadă, să vadă cât de grea este

într-adevăr. În al doilea rînd, să stea mai puţin în faţa televizorului. Îmi amintesc că

un celebru om de televiziune, Bernard Pivot, care a ţinut 30 de ani o emisiune la te-

leviziune, şi care era foarte urmărită, a spus odată: cine stă mai mult de două ore în

faţa televizorului este pierdut pentru cultură, noi trăim într-o civilizaţie a imaginii.

Reporter: Există în generaţia tânără autori care v-au atras atenţia, care se de-

taşează în mod net prin valoare? Care credeţi că ar fi provocările literaturii române

contemporane în contextul unei lumi ce tinde spre globalizare, dar şi al transfor-

mărilor prin care trece societatea românească în ultimii 20 de ani?

Eugen Simion: Despre poeţii cei tineri, apăruţi după 90, nu pot să spun decât că ei

formează un fel de cor madrigal. Sunt mai mulţi. Dar corul ăsta nu are un solist. Eu

aştept solistul. Provocarea ar fi să apară mari romane. Eu cred că romanul este acea

specie care ar putea să reabiliteze gustul pentru lectură.

Reporter: ...sau acel „solist”…

Eugen Simion: ...sau, să apară un „derbedeu” de tânăr poet care să ne tulbure în aşa

măsură încât să lăsăm deoparte politica, şi certurile, şi pe politicieni şi discuţiile des-

pre salarii, să nu ne mai uităm la politologii noştri care ne ameţesc în fiecare seară,

şi să-l citim cu toţii pe acest tânăr turbulent care ne-ar spune ceva. Cum ne-a spus

Nichita.

Au consemnat:

Cristina Alexandra Bălăceanu şi Mihai Mihăilescu / Clasa a-XII-a A

martie, 2010

6


LITERE şi PIXELI

FILMUL LUNII

Vals cu Bashir

Titlul original: « Vals Im Bashir »

Data aparitiei: 12 Iunie 2008

Genul: Drama, Razboi

Director: Ari Folman

Premii: Globul de Aur ,nominalizat la Oscar

Actori: Ari Folman, Ron Ben-Yshai, Ronny Dayag, Ori Sivan.

Durata: 1h 30 min

Filmul a fost vizionat în cadrul proiectului „ Cinema-

Edu”care se derulează cu scopul dezvoltării culturii cinematografice a elevilor şi

pentru a le trezi dorinţa de lectură.

Titlul filmului porneș te de la o scenă în care Shamuel Frenkel, unul dintre ca-

marazii din infanteria lui Folman, apucă o mintralieră uşoară şi “dansează un vals

nebun” pe fondul focului inamic , pe o stradă din Beirut , iar el fiind înconjurat de

postere imense ale lui Bashir Gemayel, preşedintele. Tematica titlului este o

descriere simbolică a “valsului” care este un dans în cuplu, din cauza aceasta

Folman dansează cu memoriile lui din Războiul din Liban.

Acţiunea constă în retrăirea amintirilor lui Ari Folman cu privire la Războiul

din Liban. Într-o noapte la un bar, un vechi prieten îi spune lui Ari despre un coşmar

recurent în care el este căutat de 26 de câini furioș i, în fiecare noapte, acelaşi număr

de câini. Cei doi bărbaţi au ajuns la concluzia că există o conexiune la misunea lor

din armata israeliană în primul război din Liban din „80. Ari este surprins că nu îşi

putea aminti mare lucru despre acea perioadă a vieţii sale. Intrigat de această enigmă

el decide să se întalnească şi să ţină un discurs prietenilor şi camarazilor de luptă. El

trebuie să descopere totul despre masacru şi despre ce s-a întâmplat. Cu cât Ari intră

mai adânc în mister, memoria lui începe să se trezească până la imagini suprarealis-

te, groteș ti. Povestea tânărului de numai nouăsprezece ani care trece prin experiența

dură a unui război pe care nu-l înțelege este recompusă din frânturi de amintiri

declanșate de discuțiile prietenilor rămaș i în viață .

Tragismul războiului poate fi suportat de spectator datorită meritului regizo-

rului care a ales ca povestea să fie prezentată prin intermediul animației, filmul fiind

înregistrat iniţial în studio ș i după aceea s-a lucrat la animarea personajelor prin

„rotoscopare”, adică prin desenarea contururilor unor personaje în funcție de mate-

rialul filmat pe fiecare fotogramă în parte și apoi integrarea ei în alt décor. Filmul

creează senzația învingerii învingătorilor, cu alte cuvinte, nu există învingători ș i

învinș i în urma unui război, dar există vieți distruse.

Raluca Georgiana Vasile, clasa a IX-a A

Profesor îndrumător - Ana Georgia Burtea

7


LITERE şi PIXELI

CARTEA LUNII

De veghe printre adolescenti

Nu auzisem vreodată de cartea aceasta, până în momentul când

întâmplarea a făcut să-mi cadă în mâini, să ajungă la mine. Dacă am

vrut s-o citesc, de vină a fost probabil, înainte de orice, titlul, care ini-

ţial m-a nedumerit: De veghe în lanul cu secară, de J. D. Saliger.

Părea să fie o carte a cărei acţiune se petrece la ţară (lanurile de secară?); în acelaşi

timp, acel “de veghe” mă ducea cu gândul la ceva aventuros şi plin de suspans. Pe

măsură ce o citeam, sentimentul de nedumerire sporea. Nu doar pentru că mi-am

dat seama că nu apare niciun lan de secară, ci pentru că nu semăna cu niciuna din

lecturile mele de până în acel moment. Nu ştiam cum să reacţionez şi ce să cred, de

exemplu, despre felul în care vorbea personajul-narator. Holden Caulfield (fiindcă el

este acest personaj-narator despre a cărui viaţă ni se povesteşte în The Catcher in

the Rye - aşa cum sună, în original, titlul cărţii) este un adolescent exmatriculat deja

din trei şcoli, cea de-a patra, unde a “aterizat” în cele din urmă, părându-i-se un me-

diu în care va avea la fel de multe probleme de integrare ca şi în celelalte dinainte.

Pare să fie un caz tipic de probleme adolescentine, pentru care toate şcolile sunt

“infecte”, “pline de ipocriţi şi de răi nesănătoşi, cu mintea neclară”. Orice adolescent

care citeşte cartea asta se poate regăsi în ea. Ceva, măcar o parte din frământările lui

Holden sunt şi ale lui. E de remarcat nonconformismul, îndrăzneala şi lipsa de falsă

pudoare a lui Salinger atunci când îşi face personajul să vorbească întocmai cu leje-

ritatea dar şi “neruşinarea” adolescenţilor teribilişti de pe stradă: “zău că da, zău că

nu”, “ce pana mea”, “rahaturi de astea”, “frate”. Felul în care se exprimă Holden

poate fi caracterizat oricum, teribilist, fără perdea, dar numai elegant nu. În acelaşi

timp, de o sinceritate teribilă. Face, de asemenea, parte din “prezenţa scenică” a

oricărui adolescent, deci şi a lui Holden, felul în care simpatizează mai mult sau mai

puţin constant un anumit profesor, are un obiect de studiu preferat, la care fireşte că

e cel mai bun, aşa cum sunt alte obiecte pe care le urăşte, nici mai mult nici mai pu-

ţin, rămâne corigent, chiuleşte mult; colegii de clasă sau de cameră îi par foarte stra-

nii, nişte ciudaţi, “infecţi” răutăcioşi; se distrează prin baruri şi discoteci. Asistăm,

astfel, la o serie de momente emblematice. Holden dă atentie la orice, observă tot si

descrie ce vede până în cel mai mic detaliu. Ni-i prezinta, de exemplu, pe sotii

Spenscer, pe Robert Ackley, Stradlater, Sally Hayes şi mulţi alţii până în cele mai

J. D. Salinger

8


LITERE şi PIXELI

CARTEA LUNII

bizare amănunte.

Observă cu mare acurateţe tot ceea ce ţine de ticurile unor oameni, felul neplăcut

de-a fi al unora, sau pur şi simplu necoincidenţa, decalajul dintre gândirea tuturor

acestora şi felul său de a gândi.

S-ar zice aşadar că, în reacţii, cel puţin, Holden se prezintă drept adolescen-

tul tipic. Dar aveam totuşi senzaţia, citind, că dacă l-aş fi cunoscut în carne şi oase,

şi nu în paginile unei cărţi, el mi s-ar fi părut mult diferit de majoritatea prietenilor

şi colegilor mei, adolescenţi şi ei cu toţii, după cum şi eu aparţin aceleiaşi vârste.

Fiindcă Holden este un băiat care îşi analizează mereu felul în care gândeşte, felul

în care alege să folosească anumite cuvinte, să vorbească într-un fel sau altul. Toate

întâmplările prin care trece, tot ce îl enervează, nu-i place, îl întristează, îl dezgustă

sau îl dezamăgeşte, nu rămân fără rost şi fără urmări, cu toată senzaţia lui de inuti-

litate. Acestea toate îl fac să se cunoască şi să se înţeleagă. Şi să se împace cu lu-

mea, aşa bizară cum i se pare. Caulfield îşi doreşte mereu să-şi ducă gândurile

până la capăt, şi să dea o “definiţie” propriei existenţe, căci, într-un fel, marea lui

problemă cu lumea - şi cu cei care trăiesc în ea -, este că i se pare de neînţeles, ab-

surdă, şi nu ştie care poate fi locul lui în ea. Vă sună cunoscut?

Un fenomen specific al acestui “compartiment din viaţa” este orgoliul sau,

mai precis zis, faptul de a nu da o mare importanta sfaturilor celor mai în vărstă.

De multe ori Holden are impresia că “se poartă mult mai matur decât este, numai

că de asta oamenii nu-şi dau seama niciodată. Dar ei nu-şi dau seama de nimic ni-

ciodată”. Câteodată parcă încearcă să-nţeleagă ce vor să-i zică cei din jur, dar re-

nunţă şi-ntotdeauna o ţine pe a lui. Nu vrea sa intre în profunzimea acelor lucruri:

”Aiurea, viata - joc de noroc care trebuie jucat după regulile lui. Frumos joc! Dacă

nimereşti în tabăra în care sunt aşii, atunci e un joc - recunosc. Dar, ce joc mai poa-

te fi daca nimeresti de partea cealaltă, unde-s numai mazete? Nu mai e joc.”

Cuvintele lui poartă marca imaturităţii, a neîncrederii, îl trădează pe cel inadaptat

social, sceptic şi dezabuzat..

Cu toate acestea, cum se spune, în orice rău este şi un bine, unde e negrul

acolo e şi albul, ca în vechiul simbol yin-yang. Aşa şi cu adolescenta. Observăm

că, dincolo de toate criticile lui Holden, de toate “cârcotelile” lui, se descoperă şi o

parte bună a personalităţii sale. Nu putem sa trecem cu vederea dragostea lui

pentru copii şi că, de fapt, cel mai bine se simte cănd e vorba de copilarie. Iniţial

nu îşi dă seama, dar are loc o regăsire de sine: de acolo se pornise totul, de la

“veghea în lanul de secară”, de la visul lui în care păzea copiii să nu cadă în

prăpastia unde era lanul de secară. Surioara lui mai mică este unicul personaj din

roman care îi place cu adevărat, faţă de care nu are nimic de obiectat şi de criticat.

Mai sunt apoi copiii din muzeu: faţă de ei, el este cel care apare ca un om matur,

9


LITERE şi PIXELI

învăţându-i ce ştia de la şcoală. Ceva învăţat, culmea, pentru un test la care picase!

Punctul cheie al romanului îl constituie, de fapt, sfaturile fostului profesor de en-

gleza, Antolini, unul dintre ele acţionând ca un imbold. Personajul-narator ne

dezvăluie si momentul care a declanşat tot, de unde a inceput povestea romanului:

“Mulţi, foarte mulţi oameni s-au frământat şi s-au chinuit aşa cum te frămânţi tu

acum. Din fericire, unii şi-au consemnat suferinţele morale şi spirituale in scris. Şi,

dacă vrei, poţi invăţa multe de la ei. După cum alţii vor invăţa cândva de la tine,

dac-o să ai ce să-i inveti.”

Scris într-o tonalitate modernă, contemporană, bazat pe probleme actuale,

acest roman ne apare ca o prezentare concentrată, veridică a frământărilor şi

conflictelor adolescenţilor. Nu este o carte oarecare. Devenită celebră la începutul

anilor ‟80 în Statele Unite, ea ne aşteaptă încă să ne aplecăm asupra problemelor şi

necunoscutului unei vârste, unei etape a vieţii. Ne aşteaptă să veghem lângă necu-

noscutul din propria noastră minte!

Ariadna Lupaşcu, clasa a X –a G

Profesor îndrumător - Violeta Vavură

CARTEA LUNII

10


LITERE şi PIXELI

CALĂTOR PRIN ŢARA MEA

Un singur Crai

De când mă știu am iubit muntele. Am iubit

măreția lui, liniș tea lui, răbdarea, toleranța, dar ș i

sobrietatea lui de prieten loial care te așteaptă și te

primește cu înțelegere chiar dacă îl vizitezi mai rar.

L-am descoperit la vârstele mele diferite și în

anotimpurile noastre comune.l-am escaladat

împreună cu familia sau cu prieteni iubitori de natură

și am trăit sentimentul că puțin din eternitatea lui

trece în ființa noastră efemeră .Fotografiile din ultima mea expediție sunt grăitoare

și vă invit să nu ocoliți frumusețea de lângă voi !

Masivul Piatra Craiului, adeseori Munţii Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanţ

muntos calcaros aflat în lanţul Carpaţilor Meridionali.

Spre deosebire de grupele muntoase ce-I înconjoară (M. Leaota, M. Bucegi,

M. Făgăraş, M. Iezer-Păpuşa) care sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline,

Craiul este o “lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci

calcaroase de vârstă jurasică. Craiul se întinde aproximativ pe 200 km² iar

altitudinea maximă este atinsă în “Vârful La Om”, cunoscut şi ca Piscul Baciului

având 2244m.

Vegetaţia este mai puţin bogată în specii datorită preponderenţei aproape ab-

solute a calcarelor. Cu toate acestea în Crai se găsesc specii unice în lume de flora şi

faună cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului. Alte specii protejate sunt Floarea de Colţ şi

Ghintura Galbenă. Printre speciile de animale amintim capra neagră, declarată mo-

nument al naturii, căpriorul, mistreţul, ursul carpatin etc.

Dintre elementele carstice amintim Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbo-

vicioarei care sunt cele mai importante elemente

carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar

Prăpastiile Zărneştilor, Fântanile Domnilor şi Fântana

lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului. Amin-

tim şi Marele Grohotiş care este o pânză de pietre

instabile de 4 Km.

Rezervatia Naturală Piatra Craiului a fost insti-

tuită în anul 1938 şi cuprinde mai mult de 1200 de hectare din Piatra Craiului.

11


LITERE şi PIXELI

CALĂTOR PRIN ŢARA MEA

Craiul dispune de cabane şi refugii precum Cabana Curmătura, Cabana Plaiul

Foii, Cabana Brustureţ, Refugiul Grind, Refugiul Diana iar lista se continuă cu

multe altele.

Sigur că puteți găsi imagini cu aceste frumuseți pe internet sau în albume , dar

nimic nu se compară cu trăirea din apropierea Mărețului Munte.

Ioana Alexandra Florescu , clasa a-XI-a D

Autor foto - Ioana Alexandra Florescu

12


LITERE şi PIXELI

SANĂTATE

A visa natural

Îngrijorarea părinților ș i a profesorilor privitor

la „etnobotanice” trece treptat ș i în rândul nostru, al

adolescenților, care-ș i văd colegii sau prietenii afectați de acest flagel - cu atât mai periculos cu cât acest tip

de drog trece drept mai puțin agresiv decât drogurile

„clasice”.

Numele de „etnobotanice ” poate fi înșelător, aceste

substanțe neavând nimic binefăcător precum plantele şi ceaiurile terapeutice pe care

ni le recomandă bunica. Efectul «etnobotanicelor» poate fi catastrofal : vieți distru-

se, familii destrămate, destine frânte. Autocontrolul după consumarea acestor

substanțe, dispare practic.

„Morbida industrie” s-a dezvoltat, din păcate, în marile dar și în micile orașe,

prin multitudinea de magazine „de vise”. Campania declanșată „cu turle ș i

trâmbițe” în scopul închiderii „magazinelor de vise” se estompează pe zi ce trece

din cauza lipsei unui cadru legal care să permită acest fapt. Dreptul de a alege dacă

să folosești sau nu aceste substanțe ar trebui să-l poți avea la o vârstă când le poți înțelege efectul, urmările.

Sănătatea unei generații, a unui popor în ultimă instanță, depinde de educarea

sa, de informarea sa. Documentați-vă dragii mei colegi, informați-vă (!), ș i veți pu-

tea fi puternici , stăpâni pe voi, pe simțurile voastre, pe mintea voastră, pe destinul

vostru !!!

Cred cu convingere că stă în puterea noastră - a adolescenților, să facem ceva

pentru a ne convinge prietenii, colegii, că viața este mai frumoasă dacă visezi în

mod natural. Căci numai din vise sănătoase şi-a construit Omul, de-a lungul vremi-

lor, sublimarea sa universală.

Romeo Vasile Banu , clasa a IX-a D

Profesor îndrumător - Ana Georgia Burtea

13


LITERE şi PIXELI

ECOLOGIE

Aeriseşte Bucureştiul !

Campania “Aeriseşte Bucureştiul !” face parte

dintr-un proiect de mediu complex numit „Întărirea gu-

vernării de mediu în Bucureşti” - proiect derulat în par-

teneriat de către APDD – Agenda 21, Primăria Askim

din Norvegia, Primăria Muncipiului Bucureşti şi

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, şi fi-

nanţat din fonduri acordate de către Guvernul Norve-

giei, prin intermediul Programului Norvegian de Coo-

perare pentru creştere economică şi dezvoltare sustena-

bilă în România. Campania “Aeriseste Bucurestiul !”

s-a derulat în perioada iunie 2009 – decembrie 2010.

Lansarea a avut loc pe 5 iunie, cu marşul eco-

voluntarilor, garda eco-mediu: Elibereaza trotuarul si

un spectacol sustinut de liceeni si invitatii lor în

Grădina de Vară din Parcul Herăstrău. La marşul

eco-voluntarilor au participat 12 licee şi aproximativ 2000 de eco-voluntari, care au

parcurs traseul Piaţa Presei Libere - Bulevardul Kiseleff - Piaţa Victoriei şi care au

transmis mesaje eco pe toată durata marşului. Spectacolul care a avut loc după

marşul eco, a fost susţinut de elevi din cele 12 licee

participante precum şi de personalităţi din viaţa publică,

fiind prezenţi şi reprezentanţi ai mass media precum şi

locuitori ai capitalei.

Garda eco-mediu: Eliberează trotuarul! A avut loc in

săptămâna 7-11 iunie şi a constat în distribuirea de

stickere pentru promovarea folosirii spaţiilor adecvate

de parcare.

Apoi, în perioada 21-23 decembrie 2010, la Palatul

Şuţu, a avut loc o expoziţie pe tema eco şi o paradă de

costume confecţionate din materiale reciclate, momente

cu care s-a şi încheiat proiectul.

Clipul publicitar a fost o adevarată provocare.

A trebuit ca din mai multe idei să alegem una singură pe

care am îmbunătăţit-o, rezultând ceea ce ştie toată lu-

mea. Clipul ne a ajutat enorm în promovarea campaniei.

14


LITERE şi PIXELI

La începutul, gradul nostru de scepticism în privinţa

reuşitei proiectului a fost destul de mare. Despre marşul

eco-voluntarilor ne imaginam că va aduna un număr de mic de

persoane. Dar nu a fost aşa. Iar ceea ce am trăit acolo din

punct de vedere sentimental şi psihologic, susţinând mesajele

eco, ne-a dat speranţă şi ne-a convins că nu vom munci degea-

ba. Atunci am realizat că scopul pe care doream noi să îl atin-

gem este mai aproape decât ne imaginam ,

Am pus suflet şi astfel proiectul a început să ia contur

sub ochii noştri. Atunci când ne-am implicat în proiect cu sinceră convingere, am

devenit foarte entuziaşti. Chiar dacă iniţial cel mai mult

ne-au interesat expoziţia de fotografii şi clipul publici-

tar, am ajuns să ne implicăm cu maximă pasiune în în-

tregul proiect.

După reuşita marşului, un impact la fel de mare

asupra noastră dar şi asupra celor care ne adresam, la

avut expoziţia foto.

Abia aşteptam să ne vedem fotografiile expuse,

să arătăm ceea ce putem face noi prin imagine şi să

conştientizăm întreaga lume de gradul avansat de poluare în care se află oraşul; să îi

sensibilizăm pe edili prezentându-le efectul pe care îl au neglijenţa şi nepăsarea lor

asupra oraşului în care trăim. Ne-am bucurat că am avut posibilitatea de a transmite

punctul de vedere al adolescenţilor , într-o manieră inedită.

A urmat prezentarea costumelor din materiale

reciclabile, care a fost foarte amuzantă şi relaxantă

după toată munca depusă pentru aranjarea expoziţiei

foto. Totul s-a sfârşit frumos şi cu succes.

Campania a reprezentat o experienţă interesantă.

Nu ştim în ce măsură am reuşit să sensibilizăm opinia

publică - şi în special pe factorii de decizie în materie,

dar dacă am reuşit cu adevărat să influenţăm chiar şi un

număr redus de persoane, scopul nostru a fost atins.

Dorim succes şi altor demersuri de acest fel ! Căci până la urmă, “din puţin se face

mult !”.

Mariana Magdalena Guţă,clasa a-XI-a D

Profesori îndrumători - Simona Ciornenschi, Mircea Enăchescu

Autori foto - Florescu Ioana, Negru Petru, Pintilie Bogdan, Stanciu Laurtiu,

Vladu Ionuţ

ECOLOGIE

15


LITERE şi PIXELI

O LUME LIBERĂ

Libertatea de a face bine,libertatea de a face rău!

Despre libertate s-au spus multe şi fiecare a interpretat diferit acest

concept.Marii filosofi ai lumii au dezbătut această temă şi fiecare a ajuns la o

concluzie personală.

Părerea mea este că libertatea se referă la posibilitatea de a alege asupra

propriei vieţi însă cu anumite limite. Avem posibilitatea de a alege din ce ni se oferă,

însă, totodată de a nu îngrădi libertatea celorlalţi. Libertatea absolută nau exista

deoarece dacă oricine ar fi liber să facă orice, atunci, fie şi fără voia şa, ar lua dreptul

la libertatea altcuiva.

Nu există un singur fel de libertate, există libertăţi: putem vorbi de libertatea

unui infractor, libertatea unui adolescent sau, libertatea de a face bine şi libertatea de

a face rău.

Oamenii, în funcţie de caracterul şi felul lor de a fi, aleg calea dreaptă, adică

de a face bine, sau calea de a face rău. Un individ se defineşte prin alegerea şi

faptele sale.

Cred că oamenii şi lumea există, şi vor continuă să supravieţuiască, atâta timp

cât binele învinge răul, cât cei mai mulţi dintre noi aleg calea luminii. Din păcate, o

astfel de alegere pare să fie pentru mulţi, în special tineri, o ruşine, un lucru

"demodat". Oare de ce?

Libertatea le dă oamenilor un sentiment de putere. Au senzaţia că sunt mai

autentici în momentul în care se bucură de libertate.De aceea, de multe ori, dorinţă

de libertate nu vine dintr-o necesitate profundă de a face ceva neangaduit de ceilalţi,

ci că o revoltă, pur şi simplu , ca o cale de afirmare a independenţei.

În cele din urmă, fiecare se simte liber într-o măsură mai mare sau mai mică,

la un moment dat sau altul. Nu putem lupta pentru libertatea altuia, dar pentru a

noastră da, pentru că nevoia de libertate e un sentiment ce vine din interior, din

adâncurile sufletului. Rămâne doar să facem alegerea corectă.

Ariadna Lupaşcu,clasa a X - a G

16


LITERE şi PIXELI

EVENIMENT

9 Mai,zi cu triplă semnificaţie pentru poporul român

Era o zi de vară superbă. Eu şi mama am pornit într-un pelerinaj prin

Bulgaria . În cadrul itinerarului nostru aveam să vizităm mai multe obiective

turistice de o importanţă deosebită.

Unul dintre obiective a fost oraşul Plevna ce are o importantă deosebită prin

secularitatea lui. El este situat în partea centrală a Câmpiei Dunării, la aproape 150

m deasupra nivelului mării, la 157 km nord-est distanţă de Sofia şi la 48 km de

Somovit, port dunărean şi punct de trecere la frontieră dintre Bulgaria şi România.

Ajunse în localitate totul era îmbrăcat de sărbătoare . Atunci eu o întreb pe mama ce

se întâmplă iar ea îmi răspunde cu o voce blajină cum că azi este 9 Mai şi este

sărbătoare. Că orice copil vin cu întrebarea a ,,ce sărbătoare?” ZIUA Europei.

Atunci mi-am amintit că noi românii sarbătorim Ziua Independenţei României.

Am vizitat Plevna.Aici aveam să descoperim muzeul ce a fost ridicat în cinstea

celor ce au luptat pentru independenţă.

Intrăm în muzeu . Acesta este impunător şi plin de mister . În interior aveam să

descoperim multe lucruri minunate . Aici am văzut imagini din războiul de

independenţa ruso-turc dar şi armele cu care au luptat ostaşii.

Muzeografa a început a ne povesti întreaga istorie cu privire la

ziua de 9 Mai,dar şi despre trataul ce a fost citit de către Mihail

Kogălniceanu.

Intrată în război, în primăvară lui 1877, Armata romană a

triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane

de la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Independenţa României

a fost câştigată cu jertfa a peste 10.000 de ostaşi.

17

Muzeul de la Plevna Razboiul de independenţă

ruso-turc


LITERE şi PIXELI

EVENIMENT

Ziua de 9 mai are o importanţă deosebită pentru poporului român şi anume o

triplă semnificaţie aceasta fiind Ziua Independenţei ce a fost proclamată la data de

1877, românii sărbătorind Victoria dar şi alianţă

Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945, precum şi Ziua

Europei.

În urmă cu 132 de ani, pe 9 Mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat

Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea

internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soartă.

Acum jumătate de secol, mai târziu, pe 9 mai 1945, românii au trăit bucuria

capitulării celui de-al treilea Reich. Semnarea actului de capitulare necondiţionată a

Germaniei a avut loc in cartierul general sovietic din

Berlin. Astfel a luat sfârşit cel de-al II-lea Război

Mondial pe continentul european.

În data de 9 mai este serbată şi Ziua Europei. În urmă

cu 58 de ani, ministrul de Externe al Franţei, Robert

Schuman, a propus Germaniei, dar şi altor state, să pună

bazele concrete ale unei federaţii europene

indispensabile pentru menţinerea păcii.

Pe 18 aprilie 1951, şase state - Belgia, Frântă,

Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda au semnat

Tratatul de la Paris privind prima dintre comunităţile europene, Comunitatea

Economică a Cărbunelui şi Oţelului.

Ulterior, cele şase state au decis să edifice o comunitate economică, bazată pe

liberă circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor şi, în 1957, prin

Tratatul de la Romă, au înfiinţat Comunitatea Economică Europeană, precursoare a

Uniunii Europene de astăzi.

Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano în

1985.

După terminarea vizitării muzeului şi ascultarea spuselor de către muzeografă,

am înţeles semnificaţia acestei zile şi anume că ziua de 9 Mai

este o zi importantă pentru întreagă Europa,dar nu în ultimul rând şi pentru noi

românii.Păcat că această luptă a fost în zadar şi spun această, deoarece noi,tineretul

din ziua de astăzi nu avem o siguranţă în viitorul ce ne aşteaptă. Totuşi este un lucru

minunat că cei mai în vârstă de cât noi îşi mai aduc aminte şi de eroii noştrii.

Rafaela- Leontina Stan ,clasa a X-a A

18

Robert Schuman


LITERE şi PIXELI

EU ŞI LUMEA MEA

Tăcerea şi alte simţuri…

Stau întinsă pe covor cu un pix ros şi pe jumate'consumat, scriind nonsensuri

pe un caiet enervant de bleu. Aş face orice altceva, dar nu pot - fizic. Simt timpul

cum trece şi mă mişc tot mai greu.7:58....peste o veşnicie va fi 8 şi un pic...degeaba,

tot nu am reuşit să mă aştern pe hârtie. Trebuia să fac asta de ceva timp, regulat, dar

n-a ieşit.

Simt nevoia să mă asculte cineva cum tac! Să soarbă fiecare unitate nulă din

mine ca pe întregi şi complexe fraze. Câţi oameni nu au nevoie de oameni care să le

asculte tăcerea? Să se ţină de mână fără cuvinte...sublim....fără cuvinte...să vorbeasc

prin energie. De ce ntăcem un pic să ne ascultăm?

Cred că oamenii mor numai atunci când au absorbit şi eliminat prea multe

cuvinte. Când nici un cuvânt nu mai are sensul deplin....atunci când nu mai simt şi

celelalte inimi bătând la unison...

A simţi înseamnă cu desăvârşire a tăcea.A iubi înseamnă a simţi fără să mai fie

nevoie de altceva. Oamenii vorbesc din obişnuinţă. Fiinţele vorbesc din obişnuinţă.

Cred că o să simţim mai autentic şi mai din plin când o să închidem orificiile şi vom

da o pauză câtorva organe şi componente.

Avem o viaţă plină până la refuz de vorbe....avem o inimă şi un creier

tăcute şi liniştite... Mărcoianu Ingrid, clasa a XI-a D

Gânduri despre familia mea

Încredere, curaj, putere, fericire, înţelegere, confort... Aceste cuvinte îmi apar

mereu în faţa ochilor când mă gândesc la familie.

Când sunt cu familia, mă simt mereu protejată, înţeleasă şi iubită. Indiferent

de cât de mult greşesc, ştiu că mă pot baza mereu pe ea.

Sigur că sunt subiectivă când spun că familia mea este perfectă. Sau, cel puţin,

era pentru mine. Mama mi-a dat viaţă, mi-a vegheat primii paşi şi numele ei l-am

rostit prima oară... O iubesc, o respect, o susţin, ea ştie ce este mai potrivit pentru

mine şi de ce am nevoie cu adevărat, mă face mereu să fiu încrezătoare şi îmi

încurajează idealurile şi visurile. Mama este una din persoanele pentru care simt că

am o mare datorie, aceea de a o face mândră de mine. Iar în aceste momente încerc

să o fac, pe cât posibil, să uite de suferinţă, pentru că mă doare să o văd tristă şi cu

ochii înlăcrimaţi.

19


LITERE şi PIXELI

EU ŞI LUMEA MEA

Tati a fost un om al cărui destin nu trebuia să fie acesta, el ne-a părăsit acum

câteva luni din cauza incompetenţei, prostiei şi indiferenţei unor medici români, pe

care eu, personal, nu îi voi putea ierta niciodată pentru durerea şi suferinţa provocată

mie şi celor din jurul meu.

Legat de tatăl meu, nu pot să spun nimic rău, nimeni nu poate, a fost, probabil,

una din cele mai bune persoane pe care le voi întâlni, a fost cel care îmi îndeplinea

toate poftele, cel cu care glumeam, cel care îmi punea porecle, cel care nu voia să

mă lase să cresc, dorind ca mereu să fiu micuţa şi inocenta lui fetiţă...

Îmi este teribil de dor tata, încă nu m-am obişnuit cu dispariţia lui şi cred că m

-am maturizat mult prea devreme, am învăţat să preţuiesc viaţa mai mult.

Am şi un frate mai mic, răsfăţatul familiei, mă înţeleg bine cu el, ca între fraţi,

simt mereu nevoia să îl protejez. Probabil că el va înţelege în timp ce s-a întâmplat...

Chiar dacă familia mea este una obişnuită (nu banală), eu sunt mândră de ea,

ştiu că mă pot încrede în ea şi că mă va susţine, indiferent de alegerile mele.

Diana Ciobanu , clasa a IX-a F

Un om obisnuit

Oare cum ar fi ca intr-o zi de 17 sa ne plimbam pe strada si sa fim loviti de o

masina ?

Alex este un copil care a avut acest ghinion , ca in data de 17 mai 2007 sa fie

lovit de o masina , in urma caruia i-a fost amputata mana stanga.

Acesta se considera norocos ca in ciuda incidentului , a scapat cu viata , preocuparile

lui sunt relativ obisnuite .

Avand 11 ani in 2007 , un an mai tarziu acesta a invatat sa se ingrijeasca singur ,

exista si unele situatii in care necesita ajutor , dar foarte rar

Este un pasionat de economie si doreste dupa terminarea clasei a 8 a sa intre la

Xenopol .

Colegii lui sunt toleranti cu el si nu prea , uni fiind rautaciosi , adresandu-i injurii si

alti il considera un prieten .

El s-a obisnuit cu vulgaritatea cu care este "atacat" de alti , incearca sa treaca peste

toate si sa se gandeasca la viitor .

Profesorii sai il percep ca fiind un copil care are nevoie de mai mult ajutor decat

oricine si din cauza asta il ajuta mai mereu in anumite privinte .

Cand iese pe afara , prieteni sai fac glume pe seama lui si apoi isi cer scuze , oare nu

se gandesc cum se simte ?

20


LITERE şi PIXELI

EU ŞI LUMEA MEA

citez : "Adesea , obosit de la statul in casa , ies pe la plimbare ca orice om , mai vad

din cand in cand un prieten care .. ma bruscheaza desi stie

ca am un handicap , sau incepe sa faca glume gen , sa dea noroc cu stanga , si ma

simt prost ... "

Parinti nu par niste oameni foarte ingrijorati deoarece stiu ca , copilul lor este

un invingator si ca deja s-a acomodat cu noua lui viata .

Nu s-a gandit inca la o proteza si nici nu vrea , acesta considera ca destinul lui este

cel dat de dumnezeu si ca schimbarile facute de el nu o sal ajute cu nimic .

Eu ii urez mult noroc in viata si toate cele bune .

Romeo Vasile Banu, clasa a IX-a A

21


LITERE şi PIXELI

PROFESIUNE

Pasiune sau dragoste

Două cuvinte mari folosite atunci când vorbeşti

despre suflet,frumuseţe,atracţie feminină.

Gânduri frumoase şi cuvinte ce mai pot apărea şi atunci

când vorbim despre ceea ce ne preocupa gândindu-ne la me-

serie.

Prezentăm odată un loc benefic pentru pregătirea de viitor

numit”La Nord unde începe Paradisul”.

Acolo ne desfăşurăm mai mult de jumătate din timpul nostru alături de îndru-

mătorii calificaţi,de oameni care sprijină iniţiativa noastră şi dorinţa de perfecţion-

are.

Săli mari cu utilaje competitive,locul unde ne desfăşurăm activitatea,locul unde

putem învăţa că în viaţă mai poţi profesa aplicând ceea ce înveţi în şcoală.

Cu toţii ne pregătim şi învăţam într-un sistem cu schimbări prea dese, dar puţini

se pregătesc pentru o meserie care se caută din ce în ce mai mult, şi tot mai puţini

elevi mai sunt interesaţi de meserii în România.Există, însă oameni care au nevoie

de noi , ne caută- un agent economic, oameni care ne formează-un dascăl care-şi

dezvăluie secretul,un om care ne sprijină visul pentru care luptăm.

Să iubeşti la vârsta adolescenţei nu e neobişnuit, începe şi la scurt timp trece.Dar ca

să faci pasiune pentru o meserie îţi trebuie motivaţie,anidestudiu,devotament,dorinţa

de cunoaştere.

Tipografia cu ceva ani în urmă a fost o meserie grea şi murdară pe care nu mulţi

o cunoşteau sau erau dispuşi să o facă, dar anii au trecut, tehnologia a evoluat şi în

tipografii, iar munca a devenit din ce în ce mai uşoară ,precisă şi mai ales cu-

rată,lăsând în urmă amintirile din tipografiile în care se lucra într-un mediu toxic.

A venit timpul să o prezentăm ca pe o artă pentru care foloseşti talentul şi

cunoştinţele adunate din practica şcolară predată de pedagogi care au pus dra-

goste ,seriozitate şi suflet în ceea ce au făcut pentru noi cei care avem un vis :Acela

de a le călca pe urme.Munceşti mai greu sau mai uşor, lovindu-te de necunoscut , dar

puterea pasiunii pentru meseria pe care vrem să o facem ne schimbă.În visul creaţiei

amesteci culorile,aşezi literele,combini umbra cu lumina şi vezi dacă rezultatul cal-

culului a „DRAGOSTE+PASIUNE” îţi dă ZECE,notă Succesului.

„La Nord unde începe Paradisul” locul unde ne pregătim pentru meseria cu tradi-

ţie de ani, modernizată, în procedee modern de executare, alături de dascăli co-

borâţi din visele noastre pentru a ne forma.

22


LITERE şi PIXELI

MODĂ

Şi noi putem fi in pas cu moda

Pentru început, trebuie să avem în vedere că această

primăvară vine odată cu o mulţime de culori pline de viaţă.

Înlăturaţi tonurile posomorâte ale iernii şi lăsaţi-vă invadate de

cele mai vibrante nuanţe.

Să vedem cîteva ţinute, potrivite cu primăvara, purtate de

fete din liceul nostru.

În acest prim exemplu, cămaşa are trei nuanţe plăcute, care

merg foare bine cu pantalonul gri, deoarece rozul ciclam predo-

mină şi atrage atenţia; în plus, e o combinaţie de culori

cald-rece, care se potriveşte de minune. Cureaua pentru abdo-

men a potrivit-o bine, mai ales că a asortat-o cu cizmele negre,

şi ea ştie că anul acesta se poartă centurile subţiri !

Observaţii:

Dungile orizontale şi orice fel de astfel de linii, de exemplu, curele, centuri, etc

în culori contrastante faţă de restul ţinutei, nu avantajează persoanele scunde şi nici

pe cele plinuţe. În schimb, purtarea dungilor verticale, dar şi a orice ar sugera ideea

de vertical de către aceleaşi persoane, reprezintă o alegere

bună, prin crearea unei iluzii optice de alungire a siluetei.

Ce nu îmi place:

Chiar dacă iarna a fost friguroasă, la această vestimen-

taţie s-ar fi potrivit nişte ghetuţe negre (sau şi mai bine, tot gri,

un ton mai închis decât nuanţa pantalonului) la nivelul gleznei,

ar fi scos lungimea piciorului în relief,făcând-o pe fată să pară

mai inalta .

23


LITERE şi PIXELI

MODĂ

Acest stil sport poate fi purtat de orice fată, pentru că

avantajează aproape orice talie. Nuanţele de gri-albastru se

potrivesc, mai ales că ambele sunt culori reci, iar cureaua

albă aduce o notă de prospeţime şi feminitate !

Recomandări:

După părerea mea, blugii sunt un pic cam prea eleganţi

si mulaţi pentru acest stil sport; atunci cand ne imbracăm aşa,

alegem nişte haine cât mai lejere. Sau, pentru fetele îndrăzne-

ţe, putem face o combinaţie între sport şi sexy.

Opţional, se pot adăuga elemente care să evite monotonia,

senzaţia de prea mult albastru: o eşarfa albă sau orange, sau o

gentuţă, de preferat de culoare tot albă, ca şi cureaua, purtată

peste umăr, în diagonală. La ţinuta de mai sus s-ar fi potrivit

şi o bentiţă viu colorată sau albă.

Totuşi, evitaţi să purtaţi toate aceste accesorii propuse în acelaşi timp!

Jocurile de volum pot fi utilizate pentru a crea armonie şi pentru a se evita o

linie uniforma, prin purtarea hainelor prea mulate., astfel încât, în partea de sus s-ar

fi putut purta o bluză mai vaporoasă sau largă (dar nu lălâie, fără formă), atunci

când în partea de jos există ceva mulat (blugi, fustă).

Acesta este stilul care-mi place! - stilul Cat Woman

Să începem cu părţile pozitive:

Îndr-adevăr, negrul crează o iluzie optică astfel incât orice siluetă pare mult

mai subţire, totuşi nu trebuie să fie în totalitate negru, aşa că ea a ales să-l combine

cu nuanţe pământii de bej şi maro, eşarfa atrăgând atenţia şi dând un aer de eleganţă.

Recomandări:

Cizmele de cauciuc pot fi purtate cu pantaloni largi, viu coloraţi şi din mătase

(opţional), în cazul în care acestea sunt închise la culoare.

Elemente de corectat:

Cizmele din cauciuc nu se potrivesc cu această îmbrăcăminte mulată, chiar dacă

sunt asortate cu eşarfa maro. Dacă alegem să ne imbrăcăm în culori închise, trebuie

să ne amintim că niciodată nu trebuie să combinăm gri cu maro sau bej, pentru că

această combinaţie creaza o imagine banală şi monotonă, lipsită de orice element de

atracţie pentru privire.

Diana Tache, clasa a X-a D

24


LITERE şi PIXELI

MUZICĂ

Muzica generaţiei mele

Printre primele stiluri, formaţii şi generaţii

pe care le-am admirat se numără : Flower Power cu

tot ce a generat ea , Abba , Scorpions , Queen, iar în

România una dintre cele mai cunoscute generaţii

muzicale trupa Pheonix şi Cenaclul Flacără.

.

După anul 2000 în România au început să

apăra genurile muzicale din afară : hip-hop-ul , street , pop , rock ,death rock , hard

rock etc. Stilurile mai nou apărute în România se regăsesc în muzica ascultată în

club: minimal , house , dub step , ,,drum and bass” (D.n.B.).

Bineînţeles că şi eu am un anumit stil de viaţă şi o anumită muzică pe care o

ascult.Pot spune că trupa mea favorită este trupa Kartel . Este formată din doi

membri vocali , Richie şi Klau (Claudiu) , suntem prieteni de familie.Ne-am

cunoscut acum opt ani atunci când stăteau cu mine în bloc,actual stau la patru străzi

distanţă de mine.Trupă Kartel cântă rap,nu pot spune că melodiile lor sunt vulgare .

Opinia mea este că în melodiile lor te regăseşti,sunt legate de cazuri sociale

agresiuni pe străzi , te pun pe gânduri.. Din albumele lor voi menţiona doar câteva

melodii : ,,Ca un film alb negru” , ,,Esti din alt film” , ,,Romanian girl”

şi ,, România-i ţara mea”.Melodia mea preferată este : România-i ţara mea ,

deoarece este vorba de străinii care critică doar pentru că suntem români.

Versurile spun totul:

,, Asta merge,pentru români de peste

tot care n-au uitat niciodată că sunt români.

De români auzi peste tot în lume chiar

dacă fac lucruri rele sau lucruri bune,

CNN-ul relatează o ştire din New York

români înarmaţi până în dinţi trăgeam foc după foc.

Alţii s-au realizat în ţară dar au vrut mai mult,

au ajuns să joace cu Bruce Willis la Hollyood,

altul s-a luptat cu Michael Jordan în NBA.

Ne mândrim dovedim că putem să fim peste ei.”

Stefănescu Ana Diana ,clasa a IX-a A

25


LITERE şi PIXELI

ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ROMÂNĂ

În ploaie

Plouă tăcut în plină zi

U d â n d p ă m â n t u l

descompus.

Sub cerul înnorat

Se-adună tinerii haotici,

Lăsându-se purtaţi

Pe aripi de curcubeu

Convinşi că mai pot

reface

O clipă dint-un ceas

distrus.

Fotografii

Privesc fotografii

Şi retrăiesc secunda

În care timpul s-a oprit

În veşnicii.

Momente din trecut,

Eternităţi,

Pe care le-am pierdut

În neştiut…

…cu fiinţe care-au fost

Şi nu mai sunt...

Cu fericiri pe care le-am

uitat de mult…

Fo t o g r a f i i , p r i ve s c

fotografii

Iar zâmbetul de-atunci îmi

şterge lacrima

Ce-a încolţit la margine de

gând...

Şi-mi reaprinde dorul de a

-i regăsi pe toţi

Pe care i-am pierdut…

Fotografii…

Noapte

O noapte bezmetică

În care furtuna

A strigat şi-a plâns,

O noapte fără lună,

Fără nicio stea,

Fără privirea ta…

Doar sloiuri reci

De valuri moarte

Grăbindu-se la mal

Sălbatice şi seci...

Întors pe dos

Sufletul meu

Nu suferea frumos.

Aşteptând, crezând că

vii,

Sperând că fulgerul

Te va găsi

Măcar până în zori de

zi...

Bezmetică noapte!

Alexandra Proca ,clasa a IX-a F

26


LITERE şi PIXELI

ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ROMÂNĂ

Îţi mai aduci aminte ploaia?

(remake după Ana Blandiana)

Îţi mai aduci aminte ploaia?

Ploaia scăldată de amintiri,

Ploaia cu picături enorme

Care cădeau din nori, născând

iubire?

Ploaia sălbatică, fulgerătoare

Şi ploile calme, liniştitoare,

Şi ploile calde de vară,

Când ne întâlneam

Şi le contemplam îndelung...

Intram împreună

În acel templu sacru

Şi ne tot îndrăgosteam...

Dar când ploaia înceta,

Lua cu ea şi dragostea ta

Şi aşteptam înfrigurată,

Cu respiraţia tăiată

Ploaia de amintiri scăldată,

Sălbatică, fulgerătoare

Sau ploaia calmă, liniştitoare,

Sau o ploaie caldă de vară...

Îţi mai aduci aminte ploaia?...

Nebunia

Eram atât de fericiţi!

Tu – atât de frumos!

Eu – atât de îndrăgostită de tine!

Ne plimbam pe alei.

Când am auzit ciripitul păsărilor,

Am început să râd nebuneşte,

Când am auzit un foşnet,

M-am speriat şi te-am luat de mână.

Când am văzut prima frunză căzând,

Am alergat către ea

Şi -am prins-o, să nu se lovească.

Atunci, tu ai strigat în văzduh:

„Eşti nebună!“ şi ai fugit...

Eu am fugit în urma ta,

Dar m-am împiedicat de-un ciot

De amintire şi am căzut în mare.

De-a tunci, te-am tot văzut

plimbându-te,

Strângând în palmă alte mâini,

Poate mai mature,

Poate mai frumoase,

Poate mai înţelegătoare.

Dar, în cele din urmă,

Te-ai întors pe aleea care

Acum era acoperită de frunze

Şi ai strigat:

„Ce mult îmi place nebunia ta!“

Ana Ciodar ,clasa a XI a D

Profesor îndrumător - Livia Roman

27


LITERE şi PIXELI

ATELIER DE CREAŢIE-FOTOGRAFIE

Da-da, aşa e cum zice moşu !

Autor foto - Cristina Nedeluş

Catifea de...lumină

Autor foto - Horia Russu

Conferinţă de presă

Autor foto - Vlad Cacinschi

Cloşca cu puii de aur


Cu ochii-n patru


Luna...cadourilor

Autor foto - Emanuel Ţârdea

28


LITERE şi PIXELI

ATELIER DE CREAŢIE-FOTOGRAFIE

Totul este pregătit de cu seară!


Totuna cu pământul

Autor foto - Horia Russu

Romanţă extraestivală

Autor foto - Cristian Constantin Simbioză


Pe-un picior de plai...

Vlad Cacinschi

Simbolul puterii

comerciale

Cristian Constantin

Pedagogie...cromatică

Vlad Cacinschi

Satul din oraş

Emanuel Ţârdea

Profesor îndrumător Valeriu Gavrilescu

29


LITERE şi PIXELI

ATELIER DE CREAŢIE-POEZIE IN LIMBA ENGLEZĂ

Luck Can Be Tricky

There'll be girls across the world

That will laugh at this

Although sometimes I wish

One would blow me a kiss

Especially the girl across the street

Whom every day

I have a chance to meet

I try saying hi

Every time she passes me by

But no matter how hard I try

I always end up messing it up

She throws me a smile

That makes me wonder a while

If it's worth keeping trying

As long as she keeps on smiling

I guess that I'm simply out of luck

Every time I try talking

I always get stuck

It seems it's just the way

That it's gonna be

Why would a girl like her

Even look at me

She's got all she wants

That's the way it's been for months

So one day I just gave up hope

And what I did next

would just leave you stoned

A random day I casually said hi

She started laughing and said

It sure took you some time

It seems that she knew all along

Ever since she heard me singing that

song

It seems that she liked me as well

And I was so blind, that I couldn't tell

So every day we became better friends

And I'll let you guess how the story

Ends...

Words

"Actions speak louder than words"

they say,

But things don't always turn out that

way.

A wound made by an action can

heal,

But one made by a word you can

always feel.

Although we don't always think

them through,

Words can hurt... be them false or

true.

Words can make things work like

magic

But put in the wrong way, it can turn

out tragic.

To some people words can give life

meaning

While to others they can leave their

fate leaning.

Words you swore to never speak

Could one day help you land on

your feet.

Consider well the words that you

utter

'Cause it can give away who you are

to another

So next time you wish to someone

"Farewell"

Consider the words you'll say really

well...

A. G. JOHNSEN,clasa a X-a A

Profesor îndrumător G. G. Ghibuldan

30


LITERE şi PIXELI

SPORT

Premii de la competiţii sportive

CUPA PRIMĂRIEI - SECTOR 1

Locul I - handbal băieţi - profesor Stoica Aureliu

Locul I - handbal fete - profesor Nedelcu Laura

Locul I - atletism - profesor Lenuţa Cheţa

Locul III - atletism - profesor Lenuţa Cheţa

Locul III - nataţie - profesor Stoica Aurelia

OLIMPIADA SPORTULUI ŞCOLAR

Locul I / Bucureşti - handbal fete

Locul V / Bucureşti - handbal băieţi

CUPA LICEELOR

Locul II / Bucureşti - handbal fete

Locul III / Bucureşti - handbal băieţi

- profesor Stroescu Florin

- profesor Stănescu Manuel

- profesor Stoica Aurelia

- profesor Stroescu Florin

- profesor Stănescu Manuel

- profesor Stoica Aurelia

31


LITERE şi PIXELI

DIVERTISMENT

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

B

Rebus

1. Antonimul cuvântului supărat este…………………..

2. Strofa alcătuită din patru versuri se numeşte…………………

3. Într-o operă epică avem personaje secundare, episodice şi ......................

4. Caracterizarea personajelor făcută de către autor sau celelalte personaje se

numeşte caracterizare.....................

5. Potrivirea sunetelor de la sfârşitul a două sau mai multe versuri se

numeşte..................

6. Modul de expunere prin care autorul înfăţişează particularităţile unui personaj

sau al unui ţinut se numeşte………………..

7. Figura de stil care arată însuşirea unui obiect sau al unei acţiuni se

numeşte................

8. Opera în care autorul îşi transmite în mod direct ideile şi sentimentele este

opera...........................

9. Opera în care autorul îşi transmite în mod indirect gândurile, ideile şi

sentimentele este opera.............................................

Robert Riciu, clasa a IX-a C

32


LITERE şi PIXELI

DIVERTISMENT

Perle de-ale elevilor

Zaharia Herdelea este soţia învăţătorului din romanul „Ion” de Liviu

Rebreanu.

Mircea Eliade este un liceu din Bucureşti.

Grigore Ureche ne spune că românii „de la Râm se trag ”, adică de la

Râmnicu - Vâlcea.

În romanul„Mara ” de Ioan Slavici, Persida este educată de o călugăriţă nu-

mită Maica Precista.

Mara era o femeie care avea un serviciu normal.

În Orientul deşertic sunt ape subacvatice.

Coana Anica din „Tren de plăcere ” de IL Caragiale merge la gară cu

metroul, nu cu trăsura ca ceilalţi membri ai familiei.

Personajele au caractere la fel de egale.

Oamenii sunt nemuritori, deci toţi românii sunt nemuritori.

Poștalionul este o navă cu care se poate călători.

A consemnat Nicoleta Guţa, clasa a IX-a A

33

Autor foto - Şerban Bedeleag


LITERE şi PIXELI

Echipa de redacţie a revistei

REDACTOR ŞEF

- Ana Ciodar , clasa a XI-a D

SECRETAR DE REDACŢIE

- Mariana Guţa , clasa a XI-a D

TEHNOREDACTARE

- Ştefan Costin Niţa

PROFESOR COORDONATOR

- Ana Georgia Burtea

ECHIPA DE REDACŢIE

34


LITERE şi PIXELI

Date post:	05-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	popa-mura
View:	168 times
Download:	1 times

Revista Litere Si Pixeli 2010-2011

Documents