revista dintre sute de catrge

Cuvânt înainte

Rămas bun clasa a IV-a!

Două raze jucăuşeNe privesc astăzi pe geam,Ne spun iarăşi vorbe buneAcum, la sfârşit de an!

Rămas bun clasa a IV-a -Năzdrăvani, frumoşi, isteţi,Vă doresc să aveţi parteDoar de bine şi...succes!

Dragi elevi,Iubiţi părinţi,

Iată-mă cu patru ani mai bătrân! Sau mai tânăr?! Nicieu nu mai ştiu după patru ani petrecuţi, cu bune şi rele, cuaceşti copii năzdrăvani!

Dacă socotesc aceste ultime trei luni petrecute cu „leiineîmblânziţi” din clasa a IV-a consider că am întinerit! Da,

am întinerit!!!A fost o clasă cum şi-ar dori-o fiecare dintre noi, dascălii: cu elevi dornici de a

învăţa, elevi sclipitori uneori, elevi jucăuşi şi inventivi, elevi cu cei şapte ani deacasă, elevi care iubesc această vârstă minunată a copilăriei asemeni lui Nică, elevicare de pe acum se gândesc la fericirea părinţilor, la viitorul lor! Ca un ultim sfat văspun să vă călăuziţi în ciclul gimnazial şi în viaţă după proverbul românesc: „Aicarte, ai parte!”

La finalul acestui ciclu important din viaţa voastră, vă dedic cu drag aceastăpoezie:

Nu uitaţi în clasa a V-a!

Învăţătura e avereaCe pururea o porţi în gândŞi fără raza ei, puterea -E doar un colb rămas în vânt!

Succes în ciclul gimnazial, liceal şi la...facultate!Succes în viaţă! Baftă tuturor!

prof. Gelu DRAGOŞ

Dintre sute de catarge...1

Mi-amintesc că în urmă cu ani, scriitorulNicoară Mihali m-a invitat să acord un interviupentru elevii din Seini. Invitaţia domnului GeluDragoş îmi dublează satisfacţia de a răspunde unuidemers similar. În amintirea când eu însumi eramdascăl - profesor şi director de liceu, undeva înpreajma gazdelor mele de azi.

Dar cine-i Gelu Dragoş? Învăţător la clasa aIV-a din Mireşu Mare – clasă care scrie revista“Dintre sute de catarge” sub îndrumareaeminentului lor dascăl! Nu risc numindu-l eminent,având la îndemână argumentul propriilor luiîmpliniri în domeniu. Gelu Dragoş a devenit unnume în lumea revistelor şcolare. La nivel derecunoşteri oficiale şi premii grăitoare. GeluDragoş nu s-a mulţumit cu această izbândă. A urcato treaptă (sau mai multe) mai sus, editând în 2012 laEditura Transilvania, Colecţia “Cititor de presă”cartea “Instantanee maramureşene”. În prefaţă,criticul Virginia Paraschiv (profesoară de limbiclasice – latina şi greaca) sublinia: “Gelu Dragoşface public o ofertă inedită (...). Condeiul său s-aimpus treptat şi sigur în peisajul publicisticmaramureşean”. Cartea s-a bucurat de o bunăprimire. Conform dorinţei omului de a se întrece pesine, Gelu Dragoş a încercat să deprindă şi altemodalităţi de cunoaştere. A obţinut licenţa înjurnalism, inclusiv masteratul.

Cine-i clasa a IV-adin Mireşu Mare? Este adoua promoţie condusă aicide Gelu Dragoş. Cuprin-zând 31 de elevi. În primapromoţie au fost 24 de absolvenţi. 55 de elevi –destine purtând “certificatul de garanţie” al învăţă-torului, jurnalistului şi scriitorul Gelu Dragoş.

Meritul aceluiaşi Gelu Dragoş este şimobilizarea Ligii Scriitorilor Români – FilialaMaramureş de a desfăşura cu clasa domnului Dragoş,la Mireş, o rar întâlnită lecţie deschisă la nivel ideal.Cu elevi, părinţi, bunici, fraţi, surori, mătuşi. Cu oscriitoare – Aurelia Oancă – specializată în literaturapentru copii ( 6 cărţi). Cu conducerea Ligii, cuziarişti. Cu copii strălucitori. Învăţaţi că elevii au şidreptul de a întreba, nu numai de a asculta. Adaug (persecutat de spaţiul rezervat): în cartea sa, GeluDragoş acordă Mireşului şi şcolii de aici peste 30 deprezenţe. Cea mai mediatizată şcoală. Oare Mireşulşi şcoala au făcut suficient pentru dascălul lor?! Nuinsist cunoscând urmările distrugătoare ale efectuluide bumerang.

În încheiere, îmi permit să-i adresezdomnului profesor Gelu Dragoş (nume şi prenumede rezonanţă): Ziaristul Ion P. Pop vă salută curespect, domnule Învăţător ( cu Î mare)!

Ion P. Pop

Invitatul revistei

La Mireşu Mare, Clasa a IV-a:Învăţător cu “Î” mare! Elevi cu “E” mare!


ELENAFARAGO

NICHITA STĂNESCU

BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA

OCTAVIAN GOGA

(9 mart.1878 – 4 ian.1954) - 135 de ani de la naşterea poetei.Distincţii:

Premiul „Adamachi” din partea Academiei Române pentru volumele „Şoapte dinumbră” (1908) şi „Traduceri libere” (1908), apoi pentru volumele „Şoapteleamurgului” (1920) şi „Din traista lui Moş Crăciun” (1920).Premiul „Neuschotz” al Academiei Române (1927) pentru „Ziarul unui motan”(1924)Premiul Internaţional „Femina” (1924)Premiul Naţional pentru Literatură (1938)Medalia „Bene Merenti” - clasa I şi „Ordinul Meritul Cultural” - Cavaler clasa a II-a din partea regelui Carol al II-lea pentru merite literare.

***

(31 mart.1933 – 13 dec.1983) - 80 de ani de lanaşterea poetului. Premii:

1964 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii " O viziune asentimentelor".1969 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii " Necuvintele".1972 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de eseuri " Cartea de recitire"1975 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Antologia de poezie “Starea poeziei”(selecţie de autor)1975 Premiul Internaţional "Gottfried von Herder"1978 Premiul “Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul de poezii“Opera Magna”1982 Premiul "Cununa de aur" a Festivalului internaţional de poezie de la Struga(Macedonia iugoslavă)

***

(11 apr.1858 – 29apr.1918) - 155 de ani de la naşterea scriitorului.

Prozator şi dramaturg, gazetar, avocat şi orator, cu vocaţia perceperiievenimentelor politice şi culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora,lansat în politică, ajunge în 1899 primar al Bucureştilor. Rămâne în literatură,însă, întâi de toate prin „Hagi-Tudose” şi prin trilogia dramatică moldovenească.

La 12 mai 1912, ca o apreciere a întregii sale activităţi de prozator şi dramaturg,scriitorul este ales membru alAcademiei Române.

***

(1 apr.1881 – 6 mai 1938) - 75 de la moartea poetuluiNăscut la 1 aprilie 1881, în Ră inari — decedat pe 7 mai 1938, Ciucea, a fost unimportant poet român, ardelean, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist, masonşi antisemit) şi prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920. La decesul său,Regele Carol al II-lea a dispus să i se facă funeralii naţionale!

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

ș

File de Calendar


Clasa a IV-a se prezintă

Bună! Numele meu este Livia. Iubesc foarte multanimalele, dar îmi place şi muzica populară şi înspecial manelele. Favorita mea este Denisa!

Hello! Mă numesc Robert Băban.Îmi place mult fotbalul şi de domnul învăţător GeluDragoş. Îmi plac de asemenea cartofii pai! Îmi pare răucă o să ne despărţim în clasa aV-a!

Salut! Numele meu este Ricardo Fechete. Îmi plac multanimalele, în special câinii. De mic, îl ajut pe tatăl meula muncă, la ciurdă.Visul meu e să devin şofer pe tir.

Bonjour! Sunt Gabriel Laurenţiu Ghita. Îmi place multla şcoală deoarece învăţăm lucruri noi, dar ne şi jucăm.Prietenul cel mai bun este Marian Sima.Când o sădevin mare vreau să mă fac poliţist sau inginer silvic.Deja regret unele activităţi din clasele primare pe carenu ştiu dacă le vom putea face în ciclul gimnazial! Larevedere clasa a IV-a!

Bună! Mă numesc Andrei, sunt un băiat inteligent şielev în clasa a IV-a la domnul învăţător Gelu Dragoş.Este cel mai extraordinar şi cel mai deştept învăţător!Şcoala mea este deosebită, iar clasa noastră un colţ derai. Când voi ajunge mare doresc să fiu stilist, să lucrezîn domeniul modei. Îmi iubesc mult părinţii şi pesurioara mea Andreea! Ne revedem după vacanţă cuambiţii noi!

Salut! Mă numesc Cătălin Coza. Sunt elev în clasa a IV-a. Îmi place la şcoală deoarece învăţăm lucruri noi zi dezi. Cel mai mult învăţ la limba română, materia meapreferată. Prietenul meu cel mai bun este MarianŞandor. Eu îi ascult pe părinţi şi pe domnul învăţătorGelu Dragoş. Când voi fi mare, vreau să devin învăţător.Ce mult o să-mi lipsească unii colegi în clasa aV-a!

Bună! Sunt Ioana Emilia Dolha. Îmi place la şcoală şi înspecial la orele de geografie, limba română şimatematică. Sunt o elevă silitoare şi ascultătoare.Cea mai bună prietenă a mea este Simina MădălinaPop şi sora mea Andreea. Cel mai mult în clasa a V-a osă-mi lipsească domnul învăţător, la care ţin foarte,foarte mult!

Salut! Mă numesc Romeo Radu Fechete. Idolul meueste Florin Salam. Când voi fi mare doresc să fiu şofersau vedetă laTarafTV.

Salut! Numele meu este Sergiu Guţă Fechete. Cel maibine ştiu să cânt şi să joc fotbal. Idolul meu esteNicolae Guţă şi Bănel Nicoliţă. Aş dori să devin şi eu unastfel de cântăreţ sau fotbalist.

Bună! Mă numesc Laurenţiu Ovidiu Han. Sunt elev înclasa a IV-a din Mireşu Mare. Mie îmi place foarte multsportul, în special fotbalul. Cel mai bun prieten al meueste Cătălin Şandor cu care mă joc şi în timpul liber.Îmi place mult să conduc tractorul, atunci când tati îmidă voie. O să-mi lipsească excursiile la care amparticipat cu domnul învăţător la Cetatea Neamţului,Carei,Tăşnad sau Pădurea Bavna.

Salut! Mă numesc Alexandru Eduard Horvath şi am 11ani. Îmi place să mă joc cu prietenii. Iubesc animalele,le dau de mâncare şi le ocrotesc. Dintre materii,preferata mea este mate-matica. Vreau să devinaviator. Cel mai mult regret faptul că mă despart dedomnul învăţător Gelu Dragoş! Ne revedem dupăvacanţă!

Hei, eu sunt Laurenţiu Cozma Lazăr. Iubesc foarte multorele de educaţie fizică. Îmi place foarte mult sportulpentru că este distractiv, în special fotbalul. Când voi fimare vreau să mă fac fotbalist asemeni lui Adi Mutu.Prietenul meu cel mai bun este verişorul meu MarianSima. O să-mi fie dor de glumele domnului învăţător şipartidele de fotbal de pe terenul mare!

Hello! Fiţi atenţi! Eu mă numesc Bianca Adina Iştvan,sunt elevă în clasa a IV-a. Îmi place mult la şcoală! Haisă mă laud puţin. Eu stau în prima bancă! Cel mai multîmi place să desenez, să pictez sau să creez cevadeosebit la orele de abilităţi practice. Prietenele melecele mai bune sunt Giulia Racoviţă şi Ioana Dolha. Îmiascult părinţii şi bunicii, dar şi pe fratele meu mai mare,Marius. Doresc să devin pictor sau învăţătoare. Am

emoţii pentru clasa aV-a, când îmi va fi dor de unii dintre colegi şi mai alesde domnul învăţător! Noroc că ne cunoaştem bine deja cu doamneleprofesoare Olimpia Bîrlea, Mirela Teodora Pop, Antonela Bara, IoanaŞtefănescu, Monica Zah şi Andra Damian.

Salut! Mă numesc Aylla Roberta Kiss. Deşi am venitdoar din clasa a IV-a la Şcoala din Mireşu Mare, îmiplace foarte mult aici pentru că avem un învăţătorfoarte bun. Eu îmi apreciez părinţii foarte mult şi măstrăduiesc să învăţ foarte bine. Cel mai mult îmi placelimba română. Când voi fi mare doresc să îmbrăţişezcariera de avocat. O să-mi fie dor de clasa a IV-a!

Bună! Mă numesc Andreea Mariana Marincaş. Materiamea preferată este limba română. Iubesc să faccompuneri şi eseuri! Prietena mea cea mai bună esteGianina Zah. Când voi fi mare vreau să îmbrăţişezcariera de designer vestimentar sau avocat. Vedetamea preferată este Cătălin Botezatu. Chiar dacă uniidintre colegi sunt zvăpăiaţi, eu tot le voi duce dorul învacanţa mare! La revedere, ne întâlnim în clasa aV-a!

Ciao! Mă numesc Anamaria Mărginaş. Îmi place mult laşcoală! Cel mai mult îmi place educaţia muzicală.Prietenii mei cei mai buni se numesc Alex Eduard şiAylla Roberta. Îi ascult pe părinţii mei, în special pemama pentru că dumneaei mi-a dat viaţă, dar şi pedomnul învăţător care ne dă sfaturi bune. Visul meueste să devin cântăreaţă.


Hello! Sunt Meda Andreea Moldovan! Îmi place laşcoala din Mireş! Prietena mea cea mai bună esteAlexandra. Îmi place să-i ajut pă părinţi, în special pemama. Când voi fi mare doresc să lucrez într-un salonde înfrumuseţare. Ne reîntâlnim în clasa aV-a!

Ciao! Sunt Raul Gusti. Îmi place foarte mult să jocfotbal, iar în timpul liber mă dau cu bicicleta. De abiaaştept vacanţa mare!

Bună! Mă numesc Ionuţ Marian Pop. Locuiesc înRemeţi pe Someş şi îmi place mult să vin la şcoală cumicrobuzul. Iubesc orele de educaţie plastică şi orelede lectură. Când voi fi mare doresc să ajung şofer.Vacanţă plăcută!

Hello! Mă numesc Cătălin Samuel Petofalvi. Iubescmult şcoala, iar prietenii mei cei mai buni sunt DenisPop, Marian Sima şi Ciprian Purdea.îmi ador părinţii,iar când voi fi mare doresc să ajung jandarm. Larevedere!

Bună! Numele meu este Darius Cătălin Pop. Stau înprima bancă pe rândul din mijloc. Îmi place de domnulGelu Dragoş pentru că dăcă nu era dumnealui nu ştiamşi învăţam atâtea. Vă mulţumesc că aţi fost alături demine întotdeauna. Ce mult o să-mi lipsească orele delimba română şi partidele de şah! Când voi fi marevreau să mă fac sportiv sau bucătar.Vacanţă plăcutătuturor!

Salut! Sunt Denis Vasile. Sunt elev în clasa a IV-a.Prietenul cel mai bun e Cătălin Petofalvi, iar pe loculdoi e Gabriel Ghita. Îi ascult pe părinţi, în special pemama. Când voi fi mare vreau să fiu informatician. Văsalut pe toţi! Ne vedem în clasa aV-a!

Bună! Mă numesc Ligia Corina. Îmi place la şcoală şi înspecial educaţia muzicală. Prietenii mei cei mai bunisunt: Larisa, Simina, Andrei, Giulia, Darius, Meda, Ayllaşi Cătălin Coza. Ce rău îmi pare că trebuie să mădespart de unii dintre colegi şi de domnul învăţător!Când voi fi mare sper să lucrez în învăţământ!

Ciao! Mă numesc Paula Ioana Pop şi am zece ani. Îmiplace sportul în general, adică gimnastica ritmică,înotul, badmintonul, handbalul, fotbalul, dar şi dansulpopular. Materia mea preferată este limba română, iarprietena cea mai bună este Giulia. Când o să fiu maream să mă fac profesoară de educaţie fizică. Nerevedem în clasa aV-a!

Clasa a IV-a se prezintăBonjour! Je suis Simina Mădălina. Pe dascălul meu îlcheamă Gelu Dragoş şi îl iubesc foarte mult! Cel maimult îmi place educaţia civică, dar şi ştiinţele naturii,istoria sau geografia. Prietenele mele sunt Ioana,Meda şi Andreea. Îmi ascult părinţii şi îi ajut latreburile gospodăreşti. Când o să fiu mare vreau să măfac psiholog.

Hello! Sunt Ciprian Emanuel. Iubesc fotbalul. Dacă ar fidupă mine toată ziua aş juca fotbal. Idolul meu esteGabi Torje de la Granada. Aş dori să urmez cariera defotbalist profesionist. Ce bine că urmează vacanţamare! O să am mai mult timp să mă joc!

Salut! Sunt Marian Şandor şi sunt şeful clasei „leilorneîmblânziţi”. Cel mai bun prieten al meu este CătălinCoza, deoarece este foarte inteligent.În timpul liberîmi place să navighez pe internet. Îmi place să scriupoveşti şi poezii. Când am să fiu mare doresc să ajungfotbalist sau inginer agronom ca să-l pot ajuta înagricultură pe bunicul meu.

Bună! Mă numesc Giulia Melisa. Sunt elevă în clasa aIV-a la domnul învăţător Gelu Dragoş şi am zece ani.Îmi place mult matematica, dar şi handbalul.Prietenele cele mai bune din clasă sunt Paula şiBianca. Când o să fiu mare vreau să mă fac maseuză.Ne revedem în clasa aV-a!

Salut! Sunt Marian Florin Sima. Îmi place peste tot: laşcoală, acasă şi pe uliţă la joacă. Mâncarea meapreferată este pizza iar ca desert iubesc îngheţata.Prietenul cel mai bun este Gabriel. Încă nu m-amhotărât ce meserie voi alege, dar mi-ar place să alegîntre: fotbalist, boxer, bucătar sau patron derestaurant. La revedere domnule învăţător! Larevedere clasa a IV-a!

Bună! Mă numesc Cătălin Şandor. Sunt elev în clasa aIV-a şi stau în banca a doua cu Robert. Îmi place şcoalafiindcă îl am ca învăţător pe Gelu Dragoş. Îmi placefoarte mult limba română şi geografia. Prietenul celmai bun este Laurenţiu Han. Deşi acum am doar zeceani, când voi fi mare vreau să mă fac învăţător. Nerevedem în clasa aV-a!

Bună! Mă numesc Gianina Crina Zah. Îmi place mult laşcoală deoarece învăţăm zilnic câte ceva. Materiilepreferate sunt ştiinţele naturii, educaţia civică,educaţia plastică şi lectura. Îmi ascult părinţii, înspecial pe tata. Prietena mea cea mai bună esteAndreea Marincaş, Corina Ligia şi sora mea Adina.Când voi fi mare vreau să devin medic să salvez vieţiomeneşti! La revedere!


DISTINCŢII:

• Concursul Naţional de Evaluare in Educaţie „Constantin Năstăsescu”

Concursul şcolar naţional de Competenţă şi Performanţă „COMPER”.

• -au evidenţiat: Coza Cătălin Florin, medalie de bronz; But AndreiAlexandru, Marincaş Andreea Mariana, Dolha Ioana Emilia, Pop Denis Vasile, Pop Ligia Corina, Pop PaulaIoana, Sima Marian Florin, Şandor Marian.

-au evidenţiat But Andrei Alexandru, medalie de bronz 2012; Horvath Alexandru, medaliede bronz în 2011, Coza Cătălin, Pop Denis Vasile.

S-au remarcat elevii: But Andrei Alexandru, Coza Cătălin Florin, Ghita Gabriel Laurenţiu, Han LaurenţiuOvidiu, Horvath Alexandru Eduard, Iştvan Bianca Adina, Kiss Aylla Roberta, Marincaş Andreea Mariana,Pop Darius Cătălin, Pop Denis Vasile, Pop Ligia Corina, Pop Paula Ioana, Pop Simina Mădălina, RacoviţăGiulia Melisa, Sima Marian Florin, Şandor Cătălin, Şandor Marian.

Limba şi literatura român - s

• Matematică - s

Din activităţile noastre

�

�

�

�

�

�

Concursul Naţional de eseuri organizat derevista „Cutezătorii”

Concursul Naţional de Ecologie „ORAPĂMÂNTULUI”

Concursul Naţional „PICIUL”

C o n c u r s u l N a ţ i o n a l „ P O V E Ş T I L ECOPILĂRIEI” ediţia a II-a, CSEI Tileagd

Concursul Naţional „PROEDUCAŢIA”

C o n c u r s u l N a ţ i o n a l „ O L I M P I C I ICUNOAŞTERII” : faza judeţeană

, menţiune Pop Paula Ioana.

, menţiune clasa a IV-a MireşuMare;

locul I GhitaGabriel Laurenţiu, Iştvan Bianca Adina, LazărCozma Laurenţiu, Pop Paula Ioana, Sima MarianFlorin.

locul ICoza Cătălin Florin şi ButAndreiAlexandru.

– CozaCătălin, ButAndrei.

6 elevi locul I,locul al II-lea 4 elevi, locul al III-lea 2 elevi şimenţiune 9 elevi, anul şcolar 2009/2010.

�

�

�

�

�

Simpozionul Naţional „Avem un singurPĂMÂNT” organizat de Palatul Copiilor BaiaMare, secţiunea mesaj ecologic

Concursul Naţional „INIMI LA UNISON”organizat de Şcoala „Ion Creangă” Satu Mare

Concursul Naţional „O PRIMĂVARĂVEŞNICĂ” organizat de Şcoala cu clasele I-VIIICerneşti

Concursul Regional de matemat ică„TURNIR”:

Concursul Judeţean „VREM SĂ FIM ELEVIECO” organizat de Liceul Sportiv Baia Mare

, premiul II - IştvanBianca Adina, secţiunea desene locul I – But Andreişi Coza Cătălin.

,menţiune – MarincaşAndreea Mariana.

, locul I – Iştvan Bianca Adina şi Pop PaulaIoana, locul II But Andrei Alexandru, locul IIIHorvath Alexandru Eduard, Pop Corina Ligia şiŞandor Cătălin.

But Andrei Alexandru, Coza CătălinFlorin, Ghita Gabriel, Pop Darius Cătălin, Pop PaulaIoana, Racoviţă Giulia.

,Premiul I Coza Cătălin Florin, Premiul III MarincaşAndreea Mariana.


Proiecte şi parteneriate ale clasei a IV-a:

Excursii şcolare

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Proiect educaţional internaţional „EUROPA – CASANOASTRĂ” 2011 organizat de Reprezentanţa ComisieiEuropene în România

Proiect internaţional de ecologizare „LET*S DO IT,ROMANIA” 2010 şi 2011

Proiect educaţional naţional „DIMINEŢILE LUMII”în parteneriat cu CCD Maramureş, redactor şef NicoarăMihali

Proiect de parteneriat educaţional „PUNŢI ÎNTRESAT ŞI ORAŞ” durata 4 ani şcolari

Parteneriat educaţional „VREM SĂ FIM ELEVIECO” în parteneriat cu Liceul Sportiv Baia Mare, dr. RaduHotea

Parteriat educaţional „Invitaţie la lectură – SĂNIUŢAFERMECATĂ” în colaborare cu Aurelia Oancă şi LigaScriitorilor Maramureş

Excursie de 1 Iunie la Tăşnad, Satu Mare 2010Excursie de 1 Iunie la Carei, Satu Mare 2011Excursie de 1 Decembrie la Casa memorială „George

Pop de Băseşti” 2011Excursii la Rezervaţia de stejar pedunculat Bavna,

Lucăceşti – Fersig ( 2009, 2010, 2011, 2012, 2013)Excursie în Nordul Moldovei 2013

Din activităţile noastre

Dintre sute de catarge...

Elevii clasei a IV-a au participat şi au obţinut rezultate meritorii şi la concursurile organizate pe planlocal: „Florile Someşului” (Ghita Gabriel Laurenţiu), „Serbările Toamnei”, Carnavalul Fulgilor deNea”, „Anul Caragiale” (două echipaje, locul III şi menţiune), „Ziua Pământului”, „Valentine-s Day”,„O rază de iubire”, „Ziua Europei”.

7

Atelier literarVara

Vara dulce a sositIar vacanţa am primit,Păsările-s fericite,Zboară roiuri de albineTotu-i minunat!Şcoală dragă te lăsămÎn vacanţă noi plecăm,Niciodată nu te uităm;În septembrie venimSănătoşi să ne găsim,Să ne-nveselim.Colegii dragi să-i revedemAlte lucruri să-nvăţăm!

Sima Marian Florin

Ora de desen

Astăzi te voi desena,Ţară bună, ţara mea!Un desen plin de culoare,Ţara mea de sărbătoare.

Cu albastru îţi voi scrieApele, ca pe o ie,Şi cu verde brazii tăiŞi cu galben, holde-n văi.

Munţilor, ca să se vadă,Le voi pune-n pisc zăpadă,Iar în cerul tău seninVulturii, cu zborul lin.

Pe câmpiile mănoaseVoi aşterne flori şi case,Iar pe ramuri, în livezi,Mere dulci şi frunze verzi.

Jos, la Dunărea de straje,Îţi voi desena barajeŞi construcţii pentru toateFabricile luminate.

Peste munţi, peste câmpii,Ţara noastră de copii,Că eşti, ţară, casă plină,De copii şi de lumină.

Pop Ligia Corina

Omul de zăpadă

Primăvara…

Iepuraşul

Alege viaţa veşnică

Ninge iar şi bate vântul,S-albeşte întreg pământul.De sub pătura de nea,Abia dacă mai văd casa mea,Iar, din colţul de livadă,Râde Omul de Zăpadă.

Uite-o, vine!Cu păsărele zglobii,Cu flori înmiresmateŞi fluturi mii şi mii.Înfloresc copaciiCa să dea rod bogat.Rândunelele zboară veselePrin frunzişul înverzit.Ce bucurie mare a sosit!

Iepuraşul cu trăistuţa,Vine repede, fuguţa,Să aducă la copiii,Daruri, multe jucării.În tăistuţă sunt de toate,Ouă roşii colorate,Pentru copiii cuminţi,Ce-i ascultă pe părinţii.Şi eu aştept iepuraşulCa să-mi aducă, posnaşul,Daruri: ouă înroşiteCu sângele lui Iisus vopsite.Iar când noi ciocnim,Cu evlavie rostim :- ,,Hristos a înviat”!- „Adevărat a înviat”!

Întind o mână Doamne către TineŞi-aş vrea măcar un semn eu de la tine.Îţi cer cu-nfrigurare un răspunsUn licăr, un semn, orice mi-ar fi de ajuns.Dar de atunci, de când Tu ai plecat,Doar semne Tu în lume ai lăsat.Şi omul să aleagă ştie binePe Sfânta luminoas-a Ta împărăţie!

Han Laurenţiu Ovidiu

Kiss Aylla Roberta

Pop Paula Ioana

Pop Ligia Corina


Iepuraşul din Pădurea Bavna

Era o zi de primăvară târzie ce se aşeza încet, încet peste linişteatainică a pădurii nesfârşite. Soarele arunca săgeţile de aur spre stejariiseculari ai căror muguri plesneau unul câte unul.

Elevii clasei a IV-a porniseră spre mijlocul pădurii pentru a cercetatainele naturii.

- Uite un iepure, zise Laurenţiu, năzdravanul clasei.Toţi pornesc spre copacul la picioarele căruia, stătea ghemuit un biet

iepuraş . Cum a zărit copiii, a luat-o la sănătoasa.- Ţopăia speriat sărind ca un arc.După un timp s-a oprit. Ionuţ l-a

zărit. Stătea ghemuit pe picioarele fragile încordat, gata să sară, să fugă iar.Copiii s-au apropiat încetişor. Iepuraşul nu a fugit. Atunci copiii şi iepuraşul s-au jucat până când

umbrele nopţii s-au lăsat peste pădurea Bavna.Şandor Marian

Vacanţa mareDomnul învăţător

Mama

A venit vacanţa mareCu lumină şi cu soare,Sora mea mai mareMerge cu mine la mare.

Marea Neagră ne aşteaptăŞi intrăm iute, iute-n apă;Am călcat pe-o scoică tareDe-am zăcut la pat o ...vară!

Într-o seară liniştităM-a cuprins un dorDe persoana mult iubită-Domnul meu învăţător!

Mi-amintesc cum dumneavoastrăMult m-aţi învăţat,Şi cum eu, în clasa noastră,Timid am intrat.

Şi cu amintirileEu dorm în gând;Iată vin şi viseleCe-n noapte mă cuprind...

Dragă mamă aş vrea să-ţi spunCe mult te respect,Chiar dacă uneori îţi greşescTe ador şi te iubesc!

Din suflet cu inima caldă,Cu dragostea mea de fatăEu îţi spun – RESPECTIcoană a sufletului meu!

Dolha Ioana Emilia

Coza Cătălin Florin

Racoviţă Giulia Melisa

Atelier literar

Căprioarele

Era o zi timpurie de primăvară. Bunicul meu m-achemat cu dânsul să mergem într-un loc unde se găseştepământ bun pentru sobele de teracotă. Am ajuns înapropierea fostei livezi din Remeţi pe Someş. Acolo, amzărit şi am rămas stană de piatră la frumuseţea lor, treicăprioare care păşteau micile fire de iarbă ce seîncăpăţânau să iasă afară.

Deodată se aud câteva împuşcături. Erau niştevânători care împuşcau fazani şi iepuri. Bunicul i-a certatdeoarece au speriat căprioarele care au luat-o la fugă. Una

dintre ele s-a rătăcit şi a intrat încurtea noastră. Bunicul a ajutat-osă iasă şi i-a oferit libertatea!

De atunci iubesc şi mai multaceste animale gingaşe şi deosebitde frumoase! Ce păcat că uniidintre oameni le împuşcă sau le facrău!

Moldovan MedaAndreea

Pisicuţele

Am acasă trei pisicuţetare, tare poznaşe! Elemai au şi patru puii. Katy,care este la a doua fătare,se vede că are experienţă:îşi prote-jează puii care aucam zece zile, mai ceva ca o leoaică! Se spunedespre pisici ca ar avea nouă vieţi, de aceea eu leiubesc mai mult ca orice pe pământ. Katy şi surorileei sunt viaţa mea! Fără ele, viaţa mea ar fi mult maiplicticoasă. Câteodată, când sunt tristă sau plouăafară, ne jucăm atât de frumos că uit de noţiuneatimp. Cel mai mult îmi place când Katy sare înpoală la mine sau când miaună şi-mi ceredemâncare! Fără să vadă părinţii mei sau surioaramea eu întotdeauna le servesc cu bunătăţi iar eleseara se pun în pat alături de mine şi torc ca să potvisa mai frumos! Ce dragi îmi sunt pisicile mele!

Zah Gianina Crina


Eram ca o haită de lupi înfometaţi...

Într-o zi de primăvară autentică, anul trecut, pe când era„Şcoala Altfel”, domnul învăţător a organizat o excursie înminunata pădure „Bavna”, în zona Lucăceşti. Ne-am deplasat cumicrobuzul şcolii iar când am ajuns la liziera pădurii ne-amintersectat şi cu elevii clasei a III-a din Lucăceşti. Ne-am aşezatpăturile tacticos, ne-am aşezat rucsacurile şi ghiozdanele, apoiam plecat cu domnul învăţător în căutarea locului unde răsareLaleaua Pestriţă, o floare deosebit de frumoasă, ocrotită prinlege. După ce am străbătut stejarii înalţi şi drepţi ca niştelumânări, după ce am ocolit o apă, am ajuns şi la locul mult visat!Pop Cristina a fost prima fată care a găsit laleau pestriţă!Apoi eu

şi colegii mei am mai găsit vreo 45 de lalele! La întoarcere am văzut stârcii cenuşii şi flori multe. Când amajuns la pături eram precum o haită de lupi înfometaţi. Ce-am mai mâncat! Timpul a trecut precum năluca.Ne-am întors obosiţi acasă dar bucuroşi în suflete!

A fost o zi de neuitat în minunata pădure de stejar pedunculat „Bavna! Îmi doresc să mai facem asemeneaexcursii reuşite! Ghita Gabriel Laurenţiu

Atelier literarMămica mea

Mămica mea iubită,La tine mă gândesc-Cât eşti de frumoasăDe zările-nfloresc!

Tu ai miresme dulciCum are orice floare

O inimă caldă şi mareDe greşesc, îţi cer iertare!

Tu semeni cu o razăCe străluceşti mereu

Eşti singura fiinţăPe care o iubesc!

Pop Simina Mădălina

Clasa noastră

Doar în clasa noastrăGăsim miros de flori,

E plin pervazul de verdeaţăUn Rai e-n jurul tuturor!

E bucurie mareC-a venit pe plai

Frumoasa primăvarăCe-o aşteptăm cu-alai!

Doar în clasa noastrăExistă atâtea flori

Ce înfloresc acumaSpre bucuria tuturor!

Iştvan Bianca Adina

Poetul nostru

Aş vrea ca să străbat oceanulŞi să culeg pe valuri dusCreaţia de preţ, eminescianăAmarelui poet Eminovici.

E prea puţin pentru o viaţăSă dobândesc aceste poeziiDe aş avea măcar vreo douăSă pot eu, tot, ca să cuprind.

Luceafărul nicicând nu piereÎn inimă îl vom purta mereuEl va rămâne-a noastră amintireFrumosul nostru Făt din tei.

Ghita Gabriel Laurenţiu

Vine Paştele

Vine Paştele cel mareŞi e mare Sărbătoare,

Învierea Domnului HristosEste un eveniment religios.

La fel ca sângele lui IisusDe Paşti sunt ouă roşii,

Aşa este tradiţia româneascăDe când sunt strămoşii.

Când în această Sfântă searăLumină din cer coboară,

Noi toţii vom striga în cor:- ,,Hristos a înviat” !- „Adevărat a înviat”!

Şandor Cătălin


Atelier literar

Vai de mine ce gălăgie!Aşteptând Moşul să vie,

Copiii nu au răbdareŞi toţi strigă-n gura mare:

- Astăzi vine Moş Crăciun!Astăzi vine Moş Crăciun!

Azi, el vine de departe,Cu un sac mare în spate.

Un băiat, mai zvăpăiat,Ce nu-i gata îmbrăcat,Cu privirea-i jucăuşă,

Strigă tare: - A venit Moşul la uşă!

- Ce se aude din drum?Cine strigă: - Moş Crăciun!Moş Crăciun, Moş Crăciun,Moş Crăciun, Moş Crăciun!

El aude, chiar din drum,Cum îl strigă: - Moş Crăciun!Moş Crăciune! Moş Crăciune,

Te rog să nu uiţi de mine.

Zice repede-o fetiţă:- Moşule să-ţi dau guriţă!- Moşule tu eşti de treabă,

Când ţi-a crescut a ta barbă?

- Vai ce de copii frumoşi,Şi cât sunt de curioşi!

Zice bunul Moş Crăciun,Dar fiind atent la drum.

Vor să ştie, da, să ştie,De primesc vreo jucărie,

De la Moş cu sacu-n spate,Ce le ştie el pe toate!

Cei mai mici şi mai frumoşi,Se apropie bucuroşi,

Lângă Moş şi lângă sac,Numai giumbuşlucuri fac.

Spun colinzi şi poezii,- Ce isteţi! Ce de copii!Oare cum i-oi răsplăti,

Până mâine-n zori de zi?

IINVITATA CLASEI A IV-A MIREŞU MARE

Vine Moş Crăciun !

Bele Bianca GeorgianaClasa VI-a

Şcoala „Nichita Stănescu” Baia Mare

- Merg acas-cu săniuţa,Alerg iute, merg fuguţa,

Dacă vreau să-i răsplătesc,Pe copiii ce-i iubesc!

Uite, ce fetiţă frumoasă,Ce îi face semn din casă.De pe geam cum ea privi,

Moşul la ea se opri.

Şi în a lui bunătate,Începe să-i dea de toateŞi covrigi, şi ciocolată

Şi-o cutie colorată.

Moşul fericit acum,Vrea să-şi ia un: - Rămas bun!

Însă fata de la geam,Strigă tare: - Frate, n-am!

Dar dacă tu vrei să-mi laşiUn dar pentru pisoiaş,

Eu cu drag am să-l primescŞi-am să-ţi spun cât te iubesc!

- Pentru pisoiaşul tău,N-am cadou în sacul meu!Stai să văd, să văd niţel,

Poate aflu un şoricel.

Bagă Moşul mâna-n sacŞi îi dă fetei cu drag,

Un cadou mai mititel,Căci găsi un şoricel.

Şi, gândiţi-vă, niţeluş,Şoarecul era din pluş.

Ce s-a bucurat fetiţaŞi-i dă Moşului mânuţa,Să-l ajute, aşa cum poate,Să se îndrepte de spate.

Şi-i deschide uşa tareŞi-i mai dă o sărutare,Iar fetiţa bucuroasă,

Îl mai trage-o dată-n casă.

- Moşule, cu barbă mare,Îţi mai dau o sărutare

Şi-apoi te las să te duci,Cu cadouri la alţi prunci!

Pleacă Moşul, merge iute,Căci mai are daruri multe,Daruri multe – maşinuţe,

ciocolată, jucării,Pentru sute de mii de copii.


Sărbătoarea Crăciunului nost

De-abia am aşteptat sosirea vacanţei de iarnăpentru că ştiu din anii trecuţi că trec doar câteva zile şisoseşte Moş Crăciun. Doamne, ce frumoase suntzilele din preajma Ajunului de Crăciun! Deşi avematâta de multă treabă, mie îmi plac zilele aceleaspeciale pentru că toată lumea e cuprinsă de spiritulacestei sărbători. Ne amintim că pruncul Isus a venit înaceastă lume pentru noi, să ne mântuiască de păcate.

Eu o ajut pe bunica la spartul nucilor, sora meaAndreea pe mami la frământatul cozonacilor, apoi îidau o mână de ajutor tatei la crăpatul lemnelor şi însfârşit ne adunăm toţi la împodobitul bradului, întimp ce colindăm. Acolo vom găsi, după ce neîntoarcem de la colindat, darurile de la Moş Crăciunpentru doi frăţiori cuminţi:Andrei şiAndreea. Nu ştiucum se face de moşul ştie întotdeauna ce ne dorim!

Seara ne adunăm cu toţii să ascultăm poveştilebunicului, cum petreceau ei de Crăciun odinioară, întimp ce mama îmi împodobeşte Steaua. De pe acumam emoţii pentru că am de gând să-l colind şi pedomnul învăţător. N-aş putea să nu merg cu colindulşi pe la dânsul, pentru că tare multe lucruri bune neînvaţă. De fiecare dată când l-am colindat vedeam căfaţa i se luminează şi era tare mândru de mine. Drepteste faptul că la dânsul mă străduiesc să-i colind ceamai frumoasă colindă. După aceea îi răspund Steaua:

„Iată Irod Împărat,Grea oaste a ridicat.

De la doi ani mai în josCa să-l taie pe Hristos;De la doi ani mai în sus

Ca să-l taie pe Isus.Pe Isus nu l-a tăiat,

Dumnezeu l-a apărat!Iată şi Steaua noastră luceşte,

Dinspre Răsărit vesteşte:Om bun să te veseleşti

De vestea ce o primeşti.Şi Crăciunul să ne fie

La mulţi ani cu bucurie!La mulţi ani s-avem folosDe Naşterea lui Hristos!

Foarte mulţumit de strigătura mea, mi-a dat mie şicelor care m-au însoţit, Andreea, Alin şi Alina coci,bani, iar doamna învăţătoare, soţia lui, ne-a servit cusuc şi prăjituri.

La întoarcerea spre casă eram foarte obosiţi, cutraistele pline de coci şi dulciuri, iar sora meaAndreea a alunecat şi a căzut. Fiind un cavaler, i-amluat şi traista ei şi vă închipuiţi ce greu a fost să cartoate: cele două traiste, Steaua şi ...picioarele care mise păreau de plumb.

But Andrei Alexandru

Atelier literar

Ajunul de Crăciun

A sosit Crăciunul. Eu şi cuverişoara mea ne pregăteam sămergem la colindat cu bunicanoastră. Am ieşit din casă şi amplecat după încă două fete. Mai

târziu ni s-a alăturat şi verişorul nostru,Andreiucu.La fiecare casă, înainte să colindăm, strigam:„Gazdă bună, sănătoasă,Primeşti colinda noastră-n casă?”, iar gazdele ne

răspundeau: „Primim! Primim!”După ce am colindat toate casele, ne-am întors

acasă cu straiţele pline de coci, dulciuri sau bani.Moşul Crăciun trecuse deja pe la noi şi ne lăsase subbrad multe cadouri pentru mine şi verişorii mei. Le-amdesfăcut plini de încântare, mulţumind Moşului carefusese atât de darnic.

Am mai primit colindători, am stat şi i-am ascultatcum ne vesteau Naşterea lui Isus, dar oboseala şi-aspus cuvântul şi ne-am „aşezat” pentru somn fiecarepe unde a prins un loc liber.

A fost minunat primul meu Crăciun petrecut labunica mea în Remeţi pe Someş, după ce în alţi anieram cu părinţii mei în Baia Mare sau Paris.

Kiss Aylla Roberta

Într-o dimineaţă m-am trezit şi am observat căafară ningea cu fulgi mari. Am fugit repede lapărinţi în dormitor şi le-am spus că afară a sositiarna cu adevărat. Tatăl meu a plecat afară să cureţezăpada din curte, iar eu repede am plecat cu saniala deal. Acolo erau mulţi copii care se bucurau, caşi mine, de prima zăpadă serioasă din acest an.

Bucuria noastră a fost mare. Unii dintre noi aupropus să ne bulgărim, alţii să facem oameni dezăpadă, nu mai ştiam ce să facem de bucurie. Nu nepăsa că ne udăm pe haine, la picioare, că frigulîncepe să ne pătrundă sau că foamea ne trimite sprecasele noastre. Eram prea bucuroşi!

Totuşi, într-o vreme ne-am îndreptat spre case,cu gândul că şi după-amiază ne vom întâlni totacolo la săniuş. M-am întâlnit cu tata, care a fosttrimis după mine de mama, gândindu-se că o să-mifie frig sau foame.

Baba Iarna a venit la timp în satul meu, cuzăpadă bună pentru jocurile noastre. O iubim şidorim să fim sănătoşi să ne bucurăm de ea înfiecare an.

Pop Darius Cătălin

Poveste de iarnă


Crăiasa fulgilor de nea

Era o seara linistita de Decembrie. Era ziua de dinaintea Craciunului. Toata ziua,cerul gri nu lasase soarele sa priveasca pamantul acoperit de plapuma rece a iernii.

Crivatul aprig se joaca prin vazduh cu norii grei de zapada, conturandu-le formenastrusnice.Fulgii de nea se rotesc ametitor intr-o hora argintie,chemandu-ne parca sane alaturam lor in acest dans minunat.O plapuma alba si rece acoperise pamantulnegru.

La noi in casa forfota mare,mama facea din greu cozonaci,iar eu impreuna cutata impodobeam bradul cu mii de luminite cu forme si culori diferite foartefrumoase.Deodata se auzi un clinchet de clopotel si glasuri vesele de copii….eraucolindatorii care vin in fiecare an cu colinde pentru a vesti nasterea Mantuitorului.Amterminat de impodobit bradul si am plecat si eu la colindat. Se lasa seara, luna se ridica

eleganta ca o regina peste casele acoperite de zapada pufoasa abia asternuta si cu o suflare parca arunca bucaticristaline dintr-o oglinda,facand zapada foarte sclipitoare.Cerul era plin de stele luminoase care parca asteptau siele venirea mosului.

Spre dimineata vraja noptii isi pierde farmecul , iar o perdea de ceata se iveste. Peste putin timp, batranulsoare isi ridica minunatele raze stralucitoare de dupa case..

In casa mea era liniste, doar instalatia bradului se auzea, eu ma gandeam la ce oare mi-a adus mosul siasteptam nerabdatoare sa aud vocea mamei strigandu-ma pentru a vedea cadourile mult asteptate.

Nu peste mult timp se auzi usa, era mama, bucuroasa am intrebat-o daca mosul a venit si la noi. Aceastaraspunse ca da, iar eu am sarit bucuroasa la brad si m-am bucurat de cadourile primite impreuna cu familia.

Dupa-amiaza am iesit afara impreuna cu tata si am facut un om mare de zapada. I-am dat numele,,CRAIASA FULGILOR DE NEA” deoarece era facuta din mii si mii de fulgi stralucitori. Ne-am distrat deminune.

Spre seara am cinat in familie cu rudele si am sarbatorit venirea mosului.Afost un Craciun de neuitat !

Pop Paula Ioana

Atelier literar

Lumea mea

Lumea mea de vis şi dor,Mângâiere, gingăşie ....Dai lumină umbrelor,Iar mâhnirii, fantezie !

Am visat că te-am pierdutTu, copilăria mea !

Îmi părea că m-ai crezutO naivă, o caramea! …

Spulberat-am visul tăuC-un descântec de alint...Şi-am zărit iar, chipul tău:Numai râs, şi joc şi cânt!

Marincaş AndreeaMariana

Sosirea primăverii

Streşinele se dezgheaţăAfară pomii se răsfaţăIar Soarele strălucitor

Ne cheamă în curte-ncetişor.

Salcâmii verzi şi înfloriţiDansează, se clatină uşorIar rândunelele voinice

Se-ntorc la cuiburile lor.

A început să cânte mierlaSă zburde mieii pe câmpiiIar în grădina casei mele

S-apară un tufiş de ghiocei!

Horvath AlexandruEduard

Iarna geroasă

Iarna asta e geroasăÎnsă e tare frumoasă!Împreună cu copiiiHăulim şi chiuimSăniuţele ciocnim.

Unii cad, alţii coboarăCătre casă, că e seară!

Îngheţaţi şi obosiţiLângă bunici ghemuiţiCerem iertare la părinţi

Că mâine vom fi... cuminţi!Iştvan Bianca

Adina


Atelier literar

Fii bun!

MAMA

Orişiunde m-aş aflaTu rămâi comoara mea!

Chipul tău e întristat ?!Fiindcă mama te-a certat!

Ea din dragoste te ceartăCa să faci doar bună faptă.

Supărat tu nu mai fi,Recunoaşte mai întâi!

Spune drept şi răspicat:-„ Am greşit!” Ea te-a iertat.

Iubeşte doar voioşia,Fapta bună, veselia!

Chipu-ţi fie zâmbitorŞi vei fi drag tuturor!!!

Mama mea e o minuneE un dar dumnezeiesc;

Mama mea e încântareCu ochi mici şi suflet mareMama mea e numai soare!

Mama mea este isteaţăŞi mereu îmi dă povaţăSă-nvăţ bine tot mereuBucurând destinul meu!

Pop Denis Vasile

Mărginaş Anamaria

DE PAŞTE

E primăvară acum la noiDin nou copacii au înfloritPrin şoaptele ce curg şuvoiSe-aude un gingaş ciripit.

În haine noi de sărbătoareNe îmbrăcăm cu gând curatŞi cu privirea către soareRostim: „Hristos a înviat!”

Şi ouă roşii noi ciocnimAşa-i un obicei lăsat !Cu sufletul curat răspundem:„Adevărat a înviat!”

Marincaş Andreea Mariana

Legenda ouălor roşii

Se spune că în vremea când erarăstignit pe cruce şi suferea pentrupăcatele noastre, în Cetatea Ierusalima venit o femeie care a adus cuiva uncoş plin cu ouă. Trecând ea prin aceloraş a auzit că Domnul nostru IisusHristos a fost pedepsit la moarte şi afost dus să fie răstignit pe Dealul Golgota. Când femeia a auzit vesteaaceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Eaera cu atât mai supărată pentru că Iisus i-a vindecat odată fiul care afost foarte bolnav.

Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealulGolgota unde Iisus era bătut în cuie pe cruce păzit de nişte soldaţi.Din mâinile şi picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de sânge.

Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă cruceaDomnului şi a început să se roage plângând de durere. Ea a spus:

,,Doamne Sfinte, Tu care ai făcut numai bine, ai salvat oameni dela moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu,acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm iartă-ne pe noi păcătoşii şi lasă-ne un semn să ne aducem aminte desuferinţa pe care ai, îndurate-o pentru noi''.

Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşiide la sângele care picurase pee le din rănile Lui Iisus.

Femeia n-a mai mers acasă, ci a rămas în oraşul Ierusalim. Dupătrei zile de la răstignire acea femeie împreună cu alte femei au mers lamormântul Domnului, dar acesta era gol şi atunci s-au bucurat multspunând: Hristos a înviat!

Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii dincoşul ei care era semnul lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind debucurie împarte tuturor câte un ou roşu, spunându-le: Hristos aînviat!

De atunci în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceeacredincioasă îşi pregătea câte un coş cu ouă roşii în amintireaRăstignirii şi Învierii Domnului.Apoi le împarte copiilor şi săracilor,povestindu-le despre suferinţele lui Iisus pentru mântuirea noastră, aoamenilor. Apoi spunea să ciocnească în amintirea învieriiDomnului, aceştia spunându-şi Hristos a înviat!,Adevărat a înviat!

De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii dePaşte şi să fie dăruite în amintirea patimilor şi Învierii Domnului.

Petofalvi Cătălin Samuel

Pasărea Albastră

Dacă aş fi o pasăre albastră,Aş rătăci în zarea-ndepărtată.O pasăre albastră dacă aş fiNimeni din zbor nu m-ar opri.Soarele auriu aproape l-aş atingeŞi aş vedea cum noaptea neagră-l stinge.Şi luna plină când ar răsăriDin margine aş sta şi aş priviCum urcă-ncet domol ca o reginăŞi stelele strălucitoare se închină!



Balta Todorii

Într-o seară l-am întrebat pe bunicul meu Nistor cum s-a distrat el încopilărie, neexistând pe atunci atâtea televizoare, jucării sofisticate, ca sănu mai vorbesc de calculatoare. I-am văzut chipul brăzdat de vreme, cumîntinereşte dintr-o dată şi mi-a spus, cu vocea lui blândă:

- Cătăline, după cum ţi-am arătat casa părintească, eu locuiam înLucăceşti cel mai aproape de râul Someş, era ultima casă pe partea stângăde pe Uliţa Cozenilor. Dar cel mai drag mie şi fraţilor mei ne-a fost de cândaveam vreo cinci ani să mergem la o baltă pe care lucăcenii o numeau„Balta Todorii”, deoarece pe malul ei îşi avea casa o bătrânică pe care ochema Teodora Cristian. Era tare bună la suflet şi de fiecare dată cândmergeam la baltă ne dădea pere mari, gustoase şi zemoase, mere de varăiar toamna nuci.

Părinţii mei, grijulii, nu ne lăsau să mergem la Someş deoarece apa eraadâncă, cu curenţi rapizi şi se temeau de înec, preferau să ne lase la aceabaltă să avem grijă de cârdul de gâşte. N-a trecut mult timp şi mi-am făcutprieteni de pe „Ţuicani”, de pe „Beci”, de pe „Ulicioară”. Apoi vrând-nevrând, pe nesimţite m-am îndrăgostit de acea baltă.

- Bunicule, îmi povesteşti despre baltă?- Dragule, avea cam 400 de metri lungime, o lăţime de 8-10 metri, iar

unde era mai adâncă nu depăşea 1,80metri. Pe atunci erau mulţi peşti:ştiuci, crapi, fitofagi, bibani, caraşi şi chiar somni. Dar am descoperitscăldându-mă şi lipitori, cred că am văzut cele mai mari broaşte din lumeacolo, când alergam după fluturi sau libelule, iar seara ne feream de miilede ţânţari. Odată ştiu că m-am speriat rău, cred că eram de vârsta ta, de ovidră.Aceasta îşi avea „casa” în malul drept al bălţii, care era mai înalt. Totde acolo săream în baltă care de care mai spectaculos. Cei mai viteji săreaudin răchiţi şi ne scăldam asemeni lui Nică vreo trei-patru ore, până cândmaţele ne chioreau sau când gâştele plecau acasă singure.

De la un copil mai mare am învăţat să pescuiesc. Acesta mi-aîmprumutat un cârlig pe care-l făcuse dintr-un ac de cusut şterpelit de lamaică-sa, care era croitoreasă. Mi-a dat şi vreo 4-5 metri de fir. Cu băţulera simplu pe vremea aceea. Pe ambele maluri creştea răchită, salcâmi,trestie, papură şi multe alte plante iubitoare de umezeală. Aşa că repedemi-am cioplit un băţ de care am legat firul şi cârligul. Atunci am prinsprimii mei peşti şi microbul pescuitului pe care l-am transmis şi tatălui tău.

- Bunicule, care a fost cel mai mare peşte prins din Balta Todorii?- A fost un somn de vreo jumătate de metru pe care l-am dus în mâini

acasă, de-a lungul uliţei ca să mă vadă toţi cât de „viteaz” şi iscusit pescarsunt eu. Cel mai mult de peştele prins s-a bucurat fratele meu mai micViorel, care n-a fost de acord să-l frigem şi m-a obligat prin lacrimile luisă-l punem într-un ciubăr cu apă. A doua zi dimineaţă toţi ne-am înfruptatdin el.

- De ce nu mergem, bunicule, la pescuit acolo?!Atunci am observat o tristeţe şi o amărăciune în glas.- Nepoate, ca multe lucruri frumoase care cândva existau, şi

această baltă prin anii 1987-1988 a secat. Unii spun că de vină ar fi climatot mai aridă, alţii că sistematizările şi canalele care au împânzit satulLucăceşti. Un lucru este sigur, „Balta Todorii” a secat, dar ea nu va secaniciodată în inima şi sufletul meu. Parcă şi acum văd peştii cum săreau înapa liniştită şi curată, cârdurile de raţe şi gâşte care îşi tot căutau papucii,concertul broaştelor şi găletuşa mea albastră care întotdeauna avea peşti.Mărimea lor nu conta pentru noi.

- Mi-ai spus o poveste frumoasă, dar tristă în acelaşi timp,bunicule.

- Cătăline, tu ştii cât ţin la tine, iar eu la vârsta mea nu mai ştiu sămint. Nu când vorbesc de balta copilăriei mele.


Atelier literarŞcoala mea

La pescuit

Dis de dimineaţă,Mă spăl pe dinţi şi faţă;Uniforma mi-am luat,

Sunt gata echipat.

Cu paşi grăbiţi, mă-ndreptSpre şcoală. Eu alergDimineaţă bună dauSătenilor cu drag.

Lângă Biserică ajung,Din drum eu mă opresc

Semnul crucii îl facŞi în gându-mi şoptesc:

- Doamne, ajută-mă şi aziNote bune ca să iau

Spre fapte bune să mă-ndrepţi!

Cu sufletul luminatPe poarta şcolii eu am intrat.

Clopoţelul atunci sunăCopiii încet se adună.

Rândurile le-au formatŞi în clase au intrat;

Dar mai întâi şi la începutÎn picioare ne-am ridicat,

Rugăciunea am spus-o cu drag,Mulţumind lui DumnezeuPentru şcoala din comună

Unde învăţăm mate şi română...

Şcoală dragă, te iubesc!Iar în viaţă îmi doresc,

Să fii mereu tot aşa,Plină de elevi cuminţi

Dornici de a învăţaDespre jocuri şi poveşti...Şcoală dragă, te iubesc!

Ieri am fost la pescuit,Sfatul tatei n-am auzit.

M-am grăbit…Peştele în apă a sărit.

Acesta tare m-a stropit.Uite-aşa m-am murdărit.

De azi sfatul tatei să-l aud,Promit!


Lazăr Cozma Laurenţiu


Nume la naştere: Carlo PedersoliNăscut: 31 octombrie 1929Localitatea: Napoli, ItaliaÎnălţime: 194 cmCăsătorit cu: Maria AmatoRoluri importante: Comisarul Piedone

Carlo Pedersoli, mai cunoscut sub numele Bud Spencer (n. 31 octombrie 1929 în Napoli), este un actor şifost înotător olimpic italian, care s-a făcut remarcat în aşa-numitele „western-spaghetti” italiene. ÎnRomânia este foarte cunoscut din filmele în care a jucat rolul comisarului Piedone.

În 1960 s-a căsătorit cu Maria Amato, cu care are trei copii: Giuseppe (n. 1961), Christine (n. 1962) şiDiamante (n. 1972). Mai are o soră,Vera.În oraşul natal începe cursuri de înot. În 1940 familia se mută la Roma, unde tânărul Carlo urmeazăcursurile Facultăţii de Chimie din Roma. În 1947 familia se mută din nou, de această dată în Argentina.La sfârşitul anilor '40 Carlo se întoarce în Italia.

Devine primul italian care înoată 100m în mai puţin de un minut, la 19 septembrie 1950. În 1951, laJocurile Mediteraneene de la Alexandria, a câştigat medalia de argint la proba „liber”A participat şi la Olimpiadele din 1952 şi 1956, unde a ajuns până în semifinalele probei de liber.Ca jucător de polo, a câştigat Campionatul Italian cu echipa sa de club, S.S. Lazio.În 2007, la vârsta de 77 ani, primeşte licenţa de antrenor din partea Federaţiei Italiene de Nataţie.

Primul său rol de film este minor, ca membru al gărzii pretoriene, în filmul Quo Vadis, din 1951.TerminăDreptul, apoi, sătul de antrenamentele de înot, decide să-şi schimbe viaţa. Emigrează în America deSud, unde lucrează pentru o firmă americană de construcţii rutiere, în Argentina, apoi la o firmă deautomobile din Caracas, Venezuela. La începutul anilor '60 se întoarce la Roma, unde se căsătoreşte şilucrează la casa de muzică RCA.În 1967, Giuseppe Colizzi, un vechi amic, îi oferă un rol într-un film (Dumnezeu iartă... eu nu!), alături deTerence Hill. Cuplul devine faimos, filmând împreună 17 filme de succes, între 1967 şi 1994. CarloPedersoli îşi schimbă numele în Bud Spencer, după numele actorului american Spencer Tracy şi al beriisale favorite, Budweiser. În România este cunoscut datorită mai multor filme, dintre care menţionăm:Detectiv cu greutate (1993), Toate mi se întâmplă numai mie (1980), Piedone în Egipt (1979), Un şerifextraterestru (1979), Par şi impar (1978), Piedone africanul (1978), I se spunea Buldozerul (1978), Doisuperpoliţişti (1976), Piedone, comisarul fără armă (1975), Comisarul Piedone la Hong-Kong (1975).În 1983 joacă în drama pentru televiziune Extralarge. În 2001 joacă în filmul Cântând în spateleparavanului.

În 1984 fondează compania aviatică „Mistral Air”, pe care apoi o abandonează în favoarea unei fabrici dehaine pentru copii.În 2005 participă la alegerile locale din Lazio, pe lista partidului Forza Italia, alegeri pe care însă lepierde.La 31 octombrie 2007, la cea de-a 78-a aniversare, a fost celebrat la Berlin de 100 de invitaţi.

Aur şi circ (1969)Un motiv de a trăi, un motiv de a muri (1972)Se rezolvă... amigo (1972)Piedone - comisarul fără armă (1973)Gangsteri de ocazie (1973)Atenţie, nu ne supăraţi (1974)Comisarul Piedone la Hong Kong (1975)Cei 13 de la Barletta (1975)Tranzacţie cu bucluc (1977)Doi superpoliţişti (1977)

Viaţa personală

Cariera de înotător

Cariera de actor

Alte activităţi

Filmografie

Aproape totul despre actorul Bud Spencer,

Piedone africanul (1978)Piedone în Egipt (1980)Prietenul la nevoie se cunoaşte (1981)Banana Joe (1982)Contra cronometru (1983)De-a şoarecele şi pisica (1983)Substituire cu bucluc (1984)Băieţi buni, băieţi răi (1985)

G.D.Lucăcean

Bibliografiehttp://biografie.studenti.it/biografia.htm?BioID=326&biografia=Bud+SpencerBud Spencer - Actor - CineMagia.roBBC Romanian


Piedone cum îl cunoaştem noi!


Fantezie şi Culoare


Fantezie şi Culoare


Lumea Știin�elor

ŞI EU AM DREPTURI !

1. Orice copil are dreptul la viaţă.

2. Orice copil are dreptul la un nume şi la o familie.

3. Orice copil are dreptul de a-şi exprima opinia.

4. Orice copil are dreptul la asistenţă medicală.

5. Orice copil are dreptul la educaţie.

6. Orice copil are dreptul la joc, odihnă, recreere.

7. Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva violenţei

şi abuzurilor.

8. Orice copil are dreptul de a trăi în pace şi siguranţă.


Ştiaţi directorii care au condusdestinele învăţământului mirişean?� 1920 – 1931 Virgil Oltean

1931 – 1939 Vasile Teianu1939 – 1941 Aurel Marincaş1941 – 1944 ocupaţia maghiară1944 – 1950 Aurel Marincaş1950 – 1952 Vasile Buiescu1952 – 1954 Vasile Ilieş1954 – 1957 Aurel Ghiriti1957 – 1964 Emil Pop1964 – 1965 Ioan Ceauşescu1965 – 1966 Graţiana Ciomârtan1966 – 1980 Vasile Mărieş1980 – 1989 Lucia Băican1989 – 2005 Vasile Mărieş2005 – prezent Lucica Mogoş

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Marincaş Andreea Mariana

Dolha Ioana Emilia, Pop Simina Mădălina,

Pop Ionuţ Marian

Constantin cel Mare este acela care în anul 320 d. Hr. ainstituit repausul duminical.Tot de numele său se leagă şiconvocarea primului conciliu ecumenic de la Niceea (325d. Hr.) în care a fost condamnată erezia lui Arius, care negaexistenţa SfinteiTreimi.

Carol cel Mare, împărat roman şi suveran al francilor(768 – 814) a fost căsătorit de 4 ori şi a avut 11 copii – 4băieţi şi 7 fete, dar şi nenumăraţi bastarzi.

Urmaşul la tronul Angliei, după Henric al II-lea aveasă fie fiul său Richard I (1189 – 1199) pe care istoria l-anumit Coeur de Lion (Inimă de Leu) datorită educaţiei salefranceze şi caracterului său.

Baiazid I, sultanul Imperiului Otoman, era un mareamator de alcool, lucru ce contravenea prevederilorCoranului. Acest aspect era cunoscut de cei din anturajulsău, încât unul din ginerii săi a afirmat, la construireaGeamiei celei mari: „Dacă i-aţi face câte o crâşmă la fiecarecolţ al acestei geamii, nu i-ar mai lipsii nimic!”

Murad I Augustul, sultan otoman (1360 – 1389) afost primul padi-şah care şi-a ucis fratele pentru a nu aveacontracandidat la tron. Acest tip de acţiune a fostlegiferată şi ridicată la nivel de politică de stat de cătreMehmed Cuceritorul, sultan otoman (1451 – 1481).

Ivan cel Groaznic a fost ţarul Rusiei în perioada 1533– 1584. El şi-a meritat pe deplin porecla, deoarece se zicecă ar fi luat parte personal, cu gura spumegândă – latorturarea şi executarea adversarilor săi politici.

Petru Cercel, domn al Ţării Româneşti (1583 – 1585) şifrate al lui Mihai Viteazul era astfel poreclit deoarece launa din urechi purta un cercel, de fapt un mărgăritar demare valoare.

Se spune că Filip al II-lea, regele Spaniei (1556 –1598) ar fi râs o singură dată în viaţă, atunci când a fostînştiinţat de către ambasadorul spaniol la Paris despreNoaptea Sfântului Bartolomeu, atunci când protestanţiifrancezi au fost asasinaţi la Paris.

Petru cel Mare, ţarul Rusiei (1689 -1725) a fost o fireautoritară şi foarte dură, mergând până acolo încât aordonat lichidarea fiului şi moştenitorului tronului,ţareviciul Alexei, pe care l-a acuzat de trădare.

Domnitorul fanariot care a cumulat cei mai mulţiani de domnie în Principatele Române, 39 ani a fostConstantin Mavrocordat, fiul domnului NicolaeMavrocordat.

Napoleon Bonaparte s-a remarcat la asediulToulon-ului, în 1793, ocupat de englezi. După recucerireaoraşului, Napoleon a fost avansat direct de la gradul decăpitan la cel de general. Avea atunci 24 de ani, iar la doar35 de ani a devenit împărat al Franţei.

Despre capete încoronate


Are coarne si e bălţataNe da laptele îndată.

***Prin pădure prin zăvoaieDânsul oile jupoaie

Este mama iezilorŞi vaca săracilor.

Printre crengi s-a strecuratŞi alune a furat

Grăsanul nostru de aiciIarna ne da şorici

Umbla singur prin pădureCăutând miere si mure.

Vara umbla prin păşuneSi cojoc in spate-si pune.

Ghem de ace umblătorPrin pădure si ogor.

Pentru omul calatorLa căruţă-i ajutor.

Urecheatul câmpuluiŢinta vânătorului.

Curtea straşnic o păzeşteDe toţi hoţii ne fereşte.

Umblă dânsa prin grădiniCăutând mereu găini.

Miaună neîncetatDaca lapte nu i-ai dat.

Dânsul cu mărgeleleGuralivul curţii e.

Face oua zeci si suteDaca-i dai grăunţe multe.

Şi crestat si pintenatNe scoală cu noaptea-n cap.

O cetate luminatăStă cu poarta descuiatăDar în ea nu pot păşiDecât cei ce ştiu citi.

***Primăvara te înveseleşteVara te umbreşteToamna te nutreşte,Iarna te-ncălzeşte!

***Merge, dar nu-i vietateN-are inimă, dar bate,Stând pe loc înainteazăŞi secundele marchează.

***Sub pădure grămădităŞade lumea învelităZiua de soare fugităNoaptea de lună pitită.

***

***

***

***

***

***

***

***

***

***

***

***

*** Propuse de: Iştvan Bianca AdinaMărginaş AnamariaLazăr C. Laurenţiu

Poftim de ghiceşte!

În ... clasă

1. Înveţi să socoteşti la ora de…2. Profesorul scrie lecţiile la…3. La şcoală pachetul este format din corn si …4 … de sport, unde se desfăşoară ora de educaţiefizică5. Între două lecţii luăm…

Ghita Gabriel Laurenţiu

Puţină geografie!

1. Teritoriu aflat între Dunăre şi Marea Neagră2. Cea mai mare apă curgătoare din ţară3. Galaţiul este unul dintre cele mai importante…4. Este una dintre principalele ramuri ale economiei ţării5. Câmpiile, dealurile şi munţii fac parte din…6. Harta fizică geografică a României se găseşte în …7. Se găseşte în subsol sub formă de minereu de …8. Ţara noastră are peste 22 milioane locuitori si se numeşte…9. Galaţiul se află în partea de… a ţării

Şandor CătălinŞandor Marian

1

2

3

4

5

1

2

3

5

4

6

7

8

A

B

A

B

SUDOKUCompletează tabelul cu cifrele de la 1la 4. Fiecare cifră trebuie să aparădoar o singură dată în fiecare coloană,rând şi pătrat.

Completează tabelul cu cifrelede la 1 la 6. Fiecare cifrătrebuie să apară doar osingură dată în fiecarecoloană, rând şi pătrat.

3

3

3

2

4

4 1

2

2

2

3

3

3

4

4

4

5

5 6

6

6

6 1

1

Lumea Știin�elor

Han Laurenţiu Ovidiu


Cercul ecologicLaleaua Pestriţă

Cred că toată lumea ştie;Trebuie să ocroteşti natura,Animalele şi pădurea.Să eviţi să murdăreştiŞi de boli să te fereşti.

Să ocrotim nu este greuPoţi să reciclezi mereu.Azi în loc de vaporaşeVezi pe lacuri bidonaşe,Chiar şi nuferii s-au uscatDe gunoiul aruncat.

Să nu murdăreşti unele locuriChiar şi cele mai mici colţuri,Cu sacul şi cu mânaNoi vom curaţa lunca!

Natura te va răsplati,Aer curat tu vei primi,Copacii vor înfloriŞi poame îţi vor dărui!

Pagina Ecologică

Calendarul Cercului ecologic „Laleaua pestriţă” Mireşu Mare

I – – activităţi de informare a elevilor şicetăţenilor comunei despre importanţa deosebită a acestor zone din punct de vedereştiinţific, economic şi peisagistic.II. – confecţionate din materiale recuperabile cuocazia zilei de 1 Martie (participare la Târgul de Mărţişoare).III. – – Vizitarea Rezervaţiei de stejar pedunculatLucăceşti-Fersig: observarea şi protejarea lalelei pestriţe şi a coloniei de stârc cenuşiu.IV. – Dezbateri (colocviu) împreună cu elevii şi cu reprezentanţii autorităţilorlocale asupra problemelor de mediu (poluare, calitatea apei).

. 2 februarie Ziua mondială a Zonelor Umede

1 martie Expoziţie de mărţişoare

22 aprilie Ziua Pământului

4 mai

Coordonator, membru fondator: Prof. Gelu DRAGOŞ

Apa, izvor de sănătate – statistici

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Islanda este ţara în care se înregistrează cele mai abundente ploi, învreme ce Egiptul este ţara cu o medie de doar 20 l/mp de precipitaţiipe an;

Două treimi din apa de ploaie se evaporă instantaneu;În majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare (cele africane), femeile îşipetrec 15% din timp adunând apă;

Apa în soluţii saline suprasaturate este utilizată de către 9% dinpopulaţie în terapii neconvenţionale de relaxare, care stimuleazăcondiţiile de gravitaţie 0;

Cele mai mari resurse de apă în subteran se află în Sahara şi ŢărileArabe;

Aproximativ 50% din apa consumată de populaţia canadiană estefolosită la udatul grădinii şi gazonului;

Pentru producerea unui hamburger se consumă 5.500 l de apă!Pentru fabricarea unui automobil se consumă circa 100.000 l de apă;În ultimii 70 de ani populaţia lumii s-a triplat, iar consumul de apă acrescut, în aceeaşi perioadă, de 6 ori!


Pagina Ecologică

Cine suflă fără surlă?Cine umblă fără umbră

Sus pe cer s-aratăMunţi de vată scărmănată.

Eu de nu aş fi,Nimeni n-ar trăi!

El la toţi le dă mâncare,Toţi îl calcă în picioare!

Ce fel de apă trecem oareFără să ne udăm la picioare?

O bătrână supăratăPeste ape aplecată

Un balaur roş , de pară ,A ieşit din nori afară!

Sus pe cer s-arătatUn covor încovoiat!

De pe cer o sită mareCerne pe pământ dogoare!

GHICITORI (Răspunde printr-un desen)

(Vânt, nori, aer, sol, apa îngheţată, salcia, fulger, curcubeul, soarele)

LEGILE MICULUI ECOLOGIST

1. Oriunde te-ai afla ocroteşte şi protejează mediul.

2. Sădeşte un copac! Te vei bucura de oxigenul pe care ţi-lva da!

3. Plantează o floare! Aceasta îţi va înfrumuseţa viaţa.

4. Ocroteşte pădurea şi vieţuitoarele ei!

5. Apa, aerul sunt parte din viaţa ta! Nu le polua!

6. Focul distruge mediul natural! Aprinde focul numai înlocuri special amenajate! Stingeţi-l la plecare!

7. Păstrează liniştea când eşti în natură!

8. Respectă indicatoarele şi traseele în pădure! Lasă-le şispre folosul altor turişti!

9. Păstrează natura intactă! Cu siguranţă te vei bucura debinefacerile, frumuseţile ei!

10. Pământul este în mâinile tale! Sănătatea lui este şisănătate ta!

Joacă-te…Numerotează fiecare ilustraţie cu numărul legii care se potriveşte:


ANIMALE PE CALE DE DISPARIŢIE ÎN ROMÂNIA

Fauna României cuprinde mai multe specii ameninţate: 15 de mamifere, 13 de păsări, 2 de reptile, 10de peşti, de la sturioni sau foca sihastru la linx şi

ţestoase, la racul european ori vipera de stepă. Este un lucru îmbucurător pentru noi că există proiecte derepopulare, ca acela, de succes, prin care au fost salvate capra neagră sau marmota.

În România trăiesc jumatate din sălbăticiunile Europei . Carpaţii României constituie locul unde trăiesc a35% dintre lupii europeni, 50% dintre urşi şi 30% dintre râşi.

Vă prezentăm în continuare câteva specii de animale pe cale de dispariţie mai puţin cunoscute:

Capra neagră

PăstrugaFoca sihastru Linx

Ţestoasa- de- apă

RaculVipera de stepă

NOI...INCEPEM CU MEDIUL INCONJURATORNatura vă strigă şi vă roagă

să o iubiţi şi să o respectaţi ca pe un prieten !

MESAJEECOLOGICE

Pagina Ecologică

Nu distruge ceea cenu tu ai creat!

Călcaţi cu grijăpe acest Pământ!

Salvati Pământul cutot ceea ce are el!

Viaţa tuturordepinde de noi!

Şcoala noastrăca o floare!

Şcoala noastră,casa noastră!

Nu poluaţi apa!Opriţi fabricilecare poluează!

Plantează unpomişor!

Poluând mediul,vă poluaţi pe voi!

Natura este viaţă!

Pagini realizate de:But Andrei Alexandru, Coza Cătălin Florin, Dolha Ioana Emilia, Ghita Gabriel Laurenţiu, Horvath Alexandru Eduard, Iştvan Bianca Adina,Marincaş Andreea Mariana, Pop Paula Ioana, Racoviţă Giulia Melisa, Sima Marian Florin, Şandor Cătălin, Şandor Marian


Tradiţii şi obiceiuri de primăvară

De-a lungul secolelor, românii şi-au cristalizat propria lorcultură. Această cultură reprezintă nevoia de comunicare a omului cunatura şi a omului cu alţi oameni. Spiritualitatea românească a fost înperfectă armonie cu poziţia geografică a ţării noastre şi cu practicilepopulare ale românilor. Cultura româneasca prezervă cu grijămemoria strămoşilor ei, astfel că printre cele patru mituri importanteale românilor îl vom întâlni alături de "Mioriţa" şi pe cel al "BabeiDochia", ultimul fiind în strânsă legătură cu data de 1 Martie şi cumărţişorul.

Tradiţii

1 M a r t i e

8 Martie

Sângeorzul.

Paştele

- R o m â n i isărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul luniimartie. 1 Martie este în calendarulortodox ziua Evdochiei, o femeie

martir, numită si Dochia. Sărbătoarea este de faptapriori timpurilor creştine, iar Dochia este unpersonaj păgân. Tradiţia martisorului este omoştenire de la strămoşii noştri, romanii. Cuvântul"mărţişor" are origini latine şi este numele popular allunii martie. Acest străvechi obicei al primăverii estespecific poporului român şi îşi are originea încredinţele şi practicile agrare. Sărbătoarea lui are locîn prima zi a lui martie, considerată ca prima lună aprimăverii.

- Tradiţia celebrăriifemeii datează încă din vremeagrecilor. Pe atunci, inclusiv măreţii zeidin Olimp aveau o zi în caresărbătoreau pe zeiţa Rhea, zeiţa-mamăa tuturor, asociată deseori cu

pământul. Astfel, odată cu ei şi pământenii sărbă-toreau femeia-mamă, creatoarea tuturor fiinţelor viişi simbol al renaşterii perpetue. Astăzi, ziua de 8Martie celebrează femeia la toate vârstele, zâmbetul,gingăşia, generozitatea şi dăruirea ei .

U n a d i n s ă r b ă t o r i l eimportante a etapei a doua aobiceiurilor de primăvară, ,,oconstituie, la noi, Eacoincide cu triumful primăverii, darşi cu o perioadă critică în viaţaculturilor. Tocmai de aceea riturile şi acţiunile cucaracter apotropaic (de apărare) domină sărbătoareSângeorzului. Casele, gospodăriile, grădinile suntapărate cu ajutorul unor plante sau obiecte cuproprietăţi magice: leuşteanul, usturoiul. În aceastăetapă vom întâlni numeroase rituri de fertilitateîntemeiate pe principiul magiei prin analogie:stropirea cu apă constituie procedeul cel mai uzual şicel mai răspândit”,

- Este cea maiimportantă sărbătoare creştinăa a n u l u i . D e P a ş t i s esărbătoreşte Învierea lui Iisus,fiul lui Dumnezeu. Bibliaspune că la trei zile după moartea lui Iisus,mormântul Lui a fost găsit gol. Curând, discipolii Luiau început să-L întâlnească. Creştinii cred căÎnvierea lui Iisus înseamnă că şi ei pot primi o nouăviaţă după moarte.

Pop Paula Ioana, Racoviţă Giulia Melisa


Cu mulţi ani în urmă, în Pădurea Bavna dinapropierea satului Lucăceşti, trăiau în bună înţelegere şiarmonie floricele de tot felul: lăcrimioare, viorele,ghiocei, gălbenele, laleaua pestriţă, narcise, stâjenei,brânduşi, brebenei, fragi şi multe alte surate. Cum văspuneam, ele trăiau în bună înţelegere. Totul până într-ozi. Sunteţi curioşi să aflaţi ce s-a întâmplat?!

În castelul din apropierea pădurii se dă vestea că vaavea loc un Mare bal la care au fost invitaţi toţi prinţii şiprinţesele din împrejurimi. Împăratul care organizapetrecerea avea o prinţesă deosebit de frumoasă, cu părulnegru ca abanosul, cu ochii albaştri ca cerul senin de vară,cu gura roşie şi dulce ca frăguţele. Un singur „cusur” aveaaceasta: iubea mai mult ca orice pe pământ florile şi nudorea să se mărite decât cu acel prinţ care îi va dărui ceamai frumoasă floare de pe pământ.

Prinţii au alergat prin toate ţinuturile să caute floareacare i-ar ajuta să cucerească mâna frumoasei domniţe.Unul dintre ei a ajuns în pădurea despre care vă povesteamla început. Era o zi frumoasă de primăvară spre vară şitoate florile erau înflorite. Se auzea cucul cum îşi striganumele. Păsărele mii ciripeau voioase de sosirea ZâneiPrimăvara. Acestea discutau despre Marele bal de laCastelul Pribileşti şi dorinţa prinţesei de a primi în dar ceamai frumoasă floare de pe pământ. Florile, care cunoşteaulimba păsărilor, aveau emoţii şi dorinţa ascunsă de a fialese de prinţ şi duse în majestosul castel.

Odată apărut în pădure, prinţul valah alerga de la unala alta pe covorul multicolor, neştiind pe care să o aleagă.Lăcrimioarele, atât de delicate răspândeau un parfumadormitor; viorelele zâmbeau îmbietor; ghioceii puri îlchemau prin curajul cu care înfruntau iarna, fiindvestitorii primăverii; narcisele promiteau că vor aducenoroc şi bogăţie celor care le vor culege; stâjeneii erauparcă mereu gătiţi de bal; brânduşele, dintotdeaunaîmbrăcate în rochia lor mov, aşteptau nerăbdătoare.

Într-un târziu, prinţul descoperi o floare modestă,cuminte, îmbrăcată cu o rochie brun-roşcată plină depătrăţele asemănătoare tablei de şah. Era laleaua-pestriţă.De când a văzut-o ştia că ea va fi floarea care îl va ajuta săcucerească inima Domniţei iubite.Acules-o cu grijă şi s-aîndreptat spre palat unde se auzeau acordurile orchestreicare anunţa începerea balului.

În timpul în care orchestra cânta de zor iar invitaţiidansau vals, în pădure a început o mare ceartă între florilecare au rămas, fiecare simţindu-se nedreptăţită prin faptulcă nu a fost culeasă pentru Domniţă. Purtau pică acestei„neînsemnate” lalele pestriţe care l-a cucerit pe prinţ.

Cred că eu eram mai potrivită! a spus nemulţumitălăcrimioara, deoarece florile mele albe ca rochia demireasă atrag mii de vizitatori. Ca să nu mai vorbesc deparfumul meu!

Ba eu trebuia să fiu dusă prinţesei! intră în vorbăsupărat ghiocelul. Sunt floarea ce nu se sperie de gerul şiomătul iernii. Sunt prima floare oferită cu drag de copiimamelor.

De ce nu eu? se plângea cu o voce tristă vioreaua.Sunt delicată, fină, parfumată, iar marii croitori ai curţilorregale s-au inspirat după felul cum arăt.

Hai, nu fiţi supărate! Dacă eu nu am fost aleasă, credcă prinţesa nu va fi impresionată de laleaua pestriţă,adaugă plină de ură narcisa galbenă. Apoi le întoarcespatele tuturor suratelor, nemaidorind să ascultepălăvrăjeala lor.

Ba rochia mea mov era cea mai potrivită pentru aajunge la castel! Sunt tristă că nu am fost eu aleasă, seînfurie brânduşa. Dar până la urma urmei, sunt bucuroasăcă sunt aici cu voi şi nu sufăr de singurătate asemenilalelei pestriţe.

Fiecare dintre ele credea că ea era cea mai potrivităpentru a fi dusă prinţesei şi se simţeau nedreptăţite,ignorate, neînţelese, ceea ce a dus la o adevărată ceartăîntre ele. Fiecare s-a retras în tăcere, fără a mai povestivrute şi nevrute, astfel că parcă şi păsărelele nu maiîndrăzneau să le înveselească prin ciripitul lor.

Vreţi să ştiţi ce s-a întâmplat la palat? Prinţesa a fostcucerită de prinţ prin floarea dăruită, laleaua pestriţă.

- De unde mi-ai adus această floare pe care nici învisele mele nu mi-am închipuit că arată atât de sobră şinobilă asemeni cupelor de rubin?

- Măria-Ta, am aflat-o în pădurea Ţării Chioarului.Am umblat mult până am dat de ea.

- Aşa arată floarea pe care mi-am dorit-o mereu lapalat.

A dat ordin ca imediat slujitorii ei să-i aducă curădăcină încă câteva lalele ca să fie plantate în grădinapalatului. Aşa cum a promis, s-a căsătorit cu prinţul şi autrăit fericiţi până la adânci bătrâneţi, alături de copiii lor,iar de atunci laleaua pestriţă este considerată „regina”Pădurii Bavna, căreia localnicii îi mai spun şi „Cupaîmpăratului”.

Ştiţi ce s-a întâmplat mai departe?! Din păcate în anulurmător lalelele pestriţe de la curte n-au mai înflorit, iar înpădurea Bavna au înflorit tot mai puţine, de dorul suroriilor, iar împărăteasa, mare iubitoare de flori a dat poruncăca nici un supus să nu mai rupă o singură lalea pestriţă, şidatorită acestui îndemn laleaua pestriţă înfloreşte şi astăzipe la începutul lunii aprilie la Bavna, astăzi fiind ocrotităprin lege şi amintindu-ne nouă de Marele bal, de nuntaregală, de regina Maria Thereza şi povestea lor dedragoste.

-

-

-

-

-

Gelu DRAGOŞ

Pagina de Lectură

Tristeţea florilor din Pădurea Bavna


Divertisment

Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă. Îşiclădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă.

Greierele crede că furnica e proastă, râde,dansează şi se joacă.

Odată iarna venită, furnica stă la căldură şimănâncă bine...

Greierele tremurând de frig organizează oconferinţă de presă şi întreabă de ce furnica aredreptul să stea la căldură şi să mănânce bine în timpce alţii, mai puţin norocoşi decât ea, suferă de frig şifoame.

Televiziunea realizează emisiuni în direct carearată greierele tremurând de frig şi difuzează extrasevideo cu furnica stând frumos la căldură într-o casăconfortabilă, cu o masă plină de provizii.

Românii sunt şocaţi de faptul că, într-o ţară atâtde bogată, bietul greiere e lăsat să sufere, în timp cealţii trăiesc în huzur.

Ziariştii fac interviuri în care întreabă de cefurnica s-a îmbogăţit pe spinarea greierului şiinterpelează guvernul pentru a mări impozitelefurnicii, astfel încât aceasta să plătească "cât secuvine".

Se organizează manifestaţii în faţa casei furnicii.Funcţionarii publici decid să facă grevă de

solidaritate 59 de minute pe zi pe o perioadănelimitată.

Un filosof la modă scrie o carte caredemonstrează legăturile furnicii cu torţionarii de laAuschwitz.

Ca răspuns la sondaje, guvernul emite o legeprivind egalitatea economică şi o lege (aplicatăretroactiv asupra perioadei de vară) anti-discriminare.

Impozitele furnicii sunt mărite şi furnicaprimeşte o amendă pentru că nu l-a angajat pe greiereca asistent.

Casa furnicii este confiscată de autorităţi pentrucă furnica nu are destui bani ca să-şi plăteascăamenda şi impozitele.

Furnica pleacă din România şi se instalează înSUAunde contribuie la bogăţia economică.

Televiziunea face un reportaj despre greiere carede acum s-a îngrăşat.

Acesta este pe cale să termine proviziile furnicii,chiar dacă primăvara e încă departe. În casa furniciise ţin în mod regulat întruniri ale artiştilor şiscriitorilor de stânga.

Cântăreţul Icsulescu compune cântecul"Furnică, opreşte-te!"

Fosta casă a furnicii, devenită locuinţă socialăpentru greiere, se deteriorează pentru că acesta nuface nimic pentru a o întreţine.

Guvernului îi este reproşată lipsa mijloacelor.Este înfiinţată o comisie de anchetă ce va costa

50 milioane de euro.Greierele moare de supraalimentaţie.Ziarele şi televiziunile comentează eşecul

guvernului de a redresa cum trebuie problemainechităţii sociale.

Casa este invadată de o bandă de gândaci tuciurii,emigranţi.

Guvernul se felicită pentru diversitateamulticulturală a României.

SFÂRŞIT !

Greierele ºi furnica – versiunea americanã ºi cea româneascã!*VERSIUNEA AMERICANA*

Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă.Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează

şi se joacă.Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi

mănâncă bine.Greierele tremurând de frig nu are nici hrană, nici

adăpost şi moare îngheţat.

The End !*VERSIUNEA ROMÂNEASCĂ*

Lazar Cozma Laurenţiu, Marginaş AnamariaPurdea Ciprian Emanuel


Divertisment

SĂ RÂDEM PUŢIN !!!- Mamă, azi am răspuns primul la limba română!

- Da? Şi ce te-a întrebat domnul învăţător?!

- Cine n-a învăţat pentru astăzi poezia?- Iar ai luat „Insuficient” la şcoală!Chiar nu înţelegi ce spune doamna?!- Eu înţeleg, tăticule, dar nuînţelege ea ce spun eu...

Coza Cătălin Florin,Dolha Ioana EmiliaGhita Gabriel Laurenţiu

- Teofil, tu ai văzut vreodată un urs?- Da, la televizor.- Eu te întreb dacă l-ai văzut în natură.- Nu, tăticul nu ne dă voie să scoatemtelevizorul afară!

- Vrei să spui că nu

te-a ajutat tatăl tău

la temă?!

- Nu m-a ajutat.

- Dă-ţi cuvântul!

- Mi-l dau. Nu m-a

ajutat!A făcut-o singur...

- Dacă eu îţi dau două mere şi mai

târziu încă unul, câte mere vei avea

în total?!

-Patru!

-Cum aşa?!

- Mai am unul în ghiozdan!

- Anca, ţi-ai însuşit toateliterele studiate până acum?!- Nu pot, domnule învăţător,tata mi-a spus să nu-mi însuşescceea ce nu-mi aparţine!

- În catalog ai un calificativ „Suficient”

la Ora de lectură. De ce nu ţi-l corectezi?!

- Nu pot! Catalogul e mereu sub cheie ...

CULMI

culmea politeţii

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

- să-şi vadă moartea cu ochii- să ari Calea Victoriei cu boii din Ministerul Agriculturii

- să faci pe prostul şi să rămâi aşa!- să-ţi tragi un cap în gură!!!

- să stai pe scaunul electric şi să cedezi locul unei doamne- să cazi pe gânduri şi să-ţi rupi mâna- să faci injecţie unui căţel de usturoi

- cu o mână să înoţi, cu cealaltă să dai din picioare- să pui ceasul după radio şi să-l uiţi acolo

- să-l tragă poliţia pe dreapta- să mănânci bătaie şi să nu te saturi!

- să auzi cum se crapă de ziuă- să ezit, să nu ezit...

- să suni şi să primeşti ton de fax- să baţi la uşă şi când ieşi afară

- să sune ocupat...- să aibă purecii păduchi

- să deschizi frigiderul şi să strigi "Gooooooooool"- să meargă şoferul de la autobuz pe scară

- să te inviţi singur la emisiune şi să nu te laşi să vorbeşti- să te calce o salvare- să slăbească un ardei gras

culmea melancoliei

culmea interfonului

culese de But Andrei Alexandru, Iştvan Bianca Adina, Horvath Alexandru Eduard

culmea orbuluiculmea agriculturii

Culmea curei de slăbire

culmea ghinionuluiculmea yoga

culmea veterinaruluiculmea înotului

culmea orei exacteculmea tramvaiului

culmea lacomieiculmea auzului

culmea şovăielii

culmea talk-show-ului

culmea politeţiiculmea ceasului deşteptător

culmea culmilorculmea fotbalului

culmea aglomeraţiei

culmea norocului


Divertisment

Doctore, mă chinuie îngrozitor coloana.

Prefer rima îmbrăţişată.

Duc o viaţă regulată; mă culc la şapte,mă scol la şapte.

A fost nuntă cu dar, dar nu cine ştie ce !

N-aveţi, cumva, un foc ?

Şi totuşi, se învârteşte !

Suntem rude, dar foarte îndepărtate.

Eu sunt o excepţie: mi-am făcut carul vara.

De când cu politica, am tras poeziape linie moartă.

Am fost corigent la zoologie şi literatură.

Am oscilat între Şcoala Ardeleană şi ŞcoalaMilitară.

Aria cercului se bucură de ocelebritate nemeritată…

Noi vrem pământ !

Am picat la ţanc !

Tabloul lui Repin este lipsit de simboluri.

Când pun mâna pe un roman bun,nu-l las până nu-l termin.

Cartea mea de căpătâi este“Dupa douăzeci de ani”…

Mă duc să mă caut.

Aştept Ziua Recunoştinţei.

Ce mică-i lumea !

Nu-mi fac planuri de viitor.

Toţi oamenii de valoareau zburat din România.

De fapt, la ţară eu n-am vară, ci un văr.

Ca orice om, am fost şi eu la strâmtoare.

Oştenii mei, astăzi avem exerciţii de tragere.

Americanii s-au obişnuit cu insula în coastă.

Forma mea de protest este demonstraţia…

Nu sunt de acord cu femeile careîşi spionează bărbaţii.

(Constantin Brâncuşi)

(Veronica Micle)

(Albă ca Zăpada)

(Zamfira)

(Nero)

(Galileo Galilei, la un chef)

(Fraţii Grimm)

(Nicolae Grigorescu)

(Adrian Păunescu)

(La Fontaine)

(Petru Maior)

(Giuseppe Verdi)

(un extraterestru)

(Aurel Vlaicu)

(Mendeleev)

(Cleopatra)

(Silviu Brucan)

(Fiul rătăcitor)

(Peneş Curcanul)

(Gulliver în ţara piticilor)

(Nostradamus)

(Henri Coandă)

(George Topârceanu)

(Magellan)

(Vlad Tepeş)

(Fidel Castro)

(Pitagora)

(Mata-Hari)

selecţie de Han Laurenţiu Ovidiu, Kiss AyllaRoberta, Pop Denis Vasile

Vorbe de duh potrivite în... gura altora


Un individ intră cu un câine într-un bar. Comandă o bere şi zice:- Câinele meu este foarte inteligent şi poate vorbi!- Dar bine, omule, zice unul din bar, ne crezi tâmpiţi? Cum poate să

vorbească un câine?- Hai să facem pariu. Voi puneţi o întrebare şi dacă nu răspunde, fac

eu cinste la toată lumea.- Bine. Ia să vedem. Băi animalule, cum se cheamă chestia aia din

piele cu care ţii calul?!Câinele se uită în ochii lor şi

spune:- Ham!Oamenii se uită unii la alţii şi

se gândesc în sinea lor „Ăsta îşi batejoc de noi” şi-l iau la bătaie pe individ. Câinele se urcă pe tejghea şi strigă:

- Oameni buni, opriţi-vă! Trebuia cumva să fi spus căpăstru?!

Un vânător care tocmai şi-a irosit ultimul glonţ se întâlneşte înpădure cu un urs. După o clipă de uluială, vânătorul se roagă:

- O, Doamne, insuflă-i acestui animal simţăminte creştineşti!Ursul se lăsă pe labele din spate, ridică ochii spre cer şi mormăi:- Binecuvântează, Doamne, hrana ce mi-ai trimis-o!

Leul, ursul şi găina se laudă:- Când mormăi eu se sperie toată pădurea, zice ursul.- Când rag, se sperie continentul, zice leul, regele animalelor.- Când tuşesc eu, se sperie întreaga planetă, zice şi găina.

O bunică îi citeşte nepotului dintr-o carte de poveşti:„Apoi, fata a prins broasca, a pus-o în patul ei şi a

sărutat-o. Surpriză! Broasca cea urâtă s-a transformatîntr-un prinţ fermecător…”

- Bunico, a întrerupt-o micuţul, dar părinţii fetei chiarau crezut asta?!

Anecdote cu animale

HAM !

CĂPĂSTRU?!?

Sima Marian Florin,Pop Simina Mădălina, Păşcuţă Raul Gusti

!?!

Divertisment


În speranta unui zâmbet... - Ionel, conjugă verbul "a merge", te rog !- iii... eu merg ...iii....tu mergi....iii...el merge...-Mai repede!-Eu fug ...tu fugi ...el fuge...O profesoară de la o şcoală a copiilor cu

probleme mintale le spune:-Dragi copii, să fiţi cuminţi şi să învăţati bine că

o să ajungeţi doctori, jurişti, profesori...La un moment dat un elev ridica mânuţa şi

întreabă nedumerit:-Dar dumneavoastra aţi învăţat tot aici?!

Un copil îi spuse tatălui:- Astăzi profesorul m-a pus să găsesc cel mai micmultiplu comun.

- Cum se poate? spuse tatăl copilului. Nu l-augăsit nici acuma? Păi asta se căuta şi când mergeam eula şcoală...

- Spuneţi-mi, copii, cum se numescvieţuitoarele care trăiesc şi pe apă şi peuscat?!

- Marinari!

- Petrică, de ce l-ai lovit pe Marinică ?!- M-a făcut hipopotam, domnule învăţător.- Când?!- Cu trei luni în urmă!- Şi de ce l-ai lovit astăzi?!- Abia acum am văzut cum arată un hipopotam...

- Îţi pun o întrebare, îi zice profesorul elevului.

- Bine, domnule profesor, dar numai una !

- Unde e Australia?!

- Acolo, răspunde elevul.

- Unde acolo?!- Asta deja e a doua întrebare...

-Câte ore dormi, Gigel? întreabă medicul.

-2-3 ore.

-După părerea mea, e puţin.

-Toate cele 5 ore, nu am curajul...

Un copil stă şi plânge pe hol. O profesoară îlgăseşte şi îl întreabă:

- Ce s-a întâmplat?- Un coleg mi-a doborât ştrudelul pe jos...- Şi, a fost cu intenţie?!- Nu, a fost cu brânză....

Profesorul se străduieşte să lămurească elevilor

proverbul "Drumul cel mai scurt e şi cel mai

bun".- Tata zice că nu-i aşa! spune un elev.

- Zău? Şi ce meserie are tatăl tău?!

- Şofer de taxi...

Grupaj selectat dePetofalvi Cătălin Samuel, Marincaş Andreea Mariana

Pop Darius Cătălin

la final... un REBUS

FLORI DE PRIMĂVARĂ

Primăvara ne încântăprivirea cu minunate flori, pecare le îngrijim cu dragoste.Câteva dintre ele fac parte şidin rebusul nostru. Vrei să lecunoşti? Completeazărebusul! Pe verticala AB veiobţine denumirea unui gingaşvestitor al primăverii.

Cel care îngrijeşte florile.Grupuri de flori.Mamifer sau floare …Un topor … mai mic.Au o poiană a lor.Casa de iarnă a florilor.Se spune că Olanda este ţara lor.

1.2.3.4.5.6.7.

Horvath Alexandru Eduard

1

2

3

4

5

6

7

A

B

Divertisment


Scrisoare de mulţumire către învăţătorul meu

Au trecut patru ani ca o zi de când am făcut primii paşi pe poarta

şcolii şi n-am să uit niciodată zâmbetul cu care ne-aţi aşteptat pe toţii

elevii din clasa I. Apoi, cu suflet cald şi o voce blândă, ne-aţi apropiat

zi de zi de dumneavoastră. Eu eram mai timid, dar cu timpul am

început să am o tot mai mare încredere în mine şi în ceea ce pot eu să

realizez. Aţi stat mult de vorbă cu mine, la şcoală, acasă, dar mereu

m-aţi încurajat, îmbărbătat sau ajutat. M-aţi îndrumat în aceşti patru

ani cu multă blândeţe, cu înţelepciune, cu răbdare şi dragoste,

învăţându-mă regulile unui elev ordonat şi destoinic, cum cred că am

devenit. Mi-aţi arătat primele litere ale alfabetului şi m-aţi făcut să

iubesc limba română şi istoria acestui neam. Ne-aţi plimbat cu mintea

prin toată România, Europa şi lumea întreagă!

Aţi fost întotdeauna corect în notare, răsplătindu-i pe fiecare după

cunoştinţele dobândite, după munca depusă.

La sfârşit de drum dar şi la început de alt drum, ţin să vă

mulţumesc domnule învăţător Gelu Dragoş pentru răbdarea avută cu

mine şi vă doresc din inimă multă sănătate, putere de muncă spre a

putea îndruma şi alţi şcolari din Mireşu Mare pe drumul vieţii,

dăruindu-le din vastele dumneavoastră cunoştinţe! Rămas bun!

Cu dragoste şi respect al dumneavoastră elev,

Cătălin Florin Coza

În Loc de Încheiere


Date post:	25-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	dragos-gelu
View:	240 times
Download:	6 times

revista dintre sute de catrge

Documents