Revista de transport si logistica | Ziua Cargo - …...soane din România ar putea da faliment \n...

$Page 1: Revista de transport si logistica | Ziua Cargo - …...soane din România ar putea da faliment \n 2009, iar 40.000 de angaja]i din transporturi vor fi viza]i de [omaj \n decursul acestui$


EDITORIAL

mai 2009 3

Criza economic` a lovit trans-porturile puternic [i brusc.Nimeni nu s-a a[teptat la

apari]ia ei [i, \n plus, a \nceput s`-[ifac` mendrele dup` un an de dezvoltare accelerat , motiv pentru careefectele sunt cu atât mai grave.

În aceste condi]ii, se vorbe[te totmai mult de supracapacitate detransport, de concuren]` sufocant`,de imposibilitatea ob]inerii de pro -fit [i, pân` la urm`, de falimentul anumeroase firme de transport.

Imediat se aprinde un becule]care ne aminte[te c`, \n fiecare an,s-a discutat despre aceste pro ble -me. Criza le-a adâncit [i este posi-bil s` le fac` imposibil de suportatpentru multe firme, dar rezultatular fi fost acela[i, poate doar \ntârzi-at o vreme, dac` lucrurile ar fi \nain-tat \n aceea[i direc]ie - discut`mdespre o activitate care, \n ultimiiani, nu a mai produs profit.

Barometrul european pentrutransporturi (prezentat cu ocaziaForumului Truckeurope) a scos \neviden]` acest aspect pentru toate]`rile.

Imposibilitatea de a ob]ine unprofit s`n`tos pare s` fie un aspectgeneral valabil [i pentru perioadapremerg`toare crizei. Firmele mariau o situa]ie mai bun`, dar, [i \ncazul lor, rata profitului este neper-mis de mic`.

Astfel, viitorul transporturilorpare s` fie legat de \mpletirea aces-tui serviciu cu alte activit`]i, indife -rent c` este vorba despre logistic`,produc]ie sau orice alt` activitatece poate sprijini transportul.

În cele mai multe cazuri, la ta -rifele practicate \n ultima vreme,activitatea de transport \n sine nu

poate genera profitul de care oricefirm` privat` are nevoie.

La prima vedere, firmele mici[i mijlocii vor avea cel mai mult desuferit, devenind o ]int` pentrufirmele mari. Pe de alt` parte \ns`,nu este prima dat` când se vehicu -leaz` aceast` idee, iar raportul \n -tre firmele mici, medii [i mari a r` -mas acela[i.

Chiar dac` ast`zi a devenit ofi-cial faptul c` travers`m o criz` eco-nomic`, transporturile se pare c` otr iau de mai mult vreme [i s-ar pu -tea s` nu ias` din ea nici m`car du -p` terminarea crizei oficiale. Ast-fel, recomandarea pe care specia -li[tii prezen]i la Forumul Truckeu-rope au f`cut-o este legat de vitezade reac]ie a companiilor.

Firmele de transport trebuie s`fie capabile s` evolueze, s` se adap -teze permanent [i rapid la condi-]iile pie]ei [i chiar s` le anticipeze.

Pe de alt` parte, \n România,operatorii de transport, atât cei demarf cât [i cei care realizeaz trans-port de persoane, a[teapt` \n con-tinuare numeroase modific`ri le-gislative ce vor avea un impact pu -ternic \n activitatea firmelor. Prac-tic, de realizarea unui cadru legis -lativ stabil [i capabil s` stimulezeo dezvoltare s`n`toas` a compa -ni ilor de transport se leag` multedintre speran]ele celor care activea -z` pe acest sector.

Dar toate acestea sunt proble -me mai vechi ale transportatorilorcare, din fericire, \n ciuda crizei, nu[i-au pierdut speran]a c` vor firezolvate... cândva.

Radu [email protected]

Criz` nou`,problemevechi

Revist` editat`de SC ZIUA SRL

Director GeneralMihai Pâl[u

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate ZIUA CARGOVioleta [email protected].: 0726.910.277

Redactor {efRadu [email protected]în Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ionalRaluca Mih`[email protected]

RedactorAlexandru [email protected]

Secretar Generalde Redac]ieCristina [email protected]

DTP [i PRE-PRESSRomeo Pl`tic`

Director ArtisticMihaela {chiopu

Tehnoredactare:Vlad Marinescu

Tipar executatla ROMPRINTRevista ZIUA CARGO folose[teserviciile agen]iilor AGERPRES,MEDIAFAX, REUTERS

Adresa redac]iei:

Str. Constantin Mille 17, Sector

1, Bucure[ti

Tel.: 021.317.69.75

Fax: 021.317.69.78

Internet: www.ziuacargo.ro

{TIRI .............................................................6-7

ÎNTÅLNIRILE ZIUARadu Berceanu: „Nici un camion nu respect` greutatea pe osie“................................................8-9

PIA}~Românii c`lare pe turci.................................10-11

REGLEMENT~RINorme EURO V din octombrie......................12-13

BAROMETRUAm luat pulsul transporturilor.....................14-17

EVENIMENTVan Maanen este Compania European` de Transport a Anului...................................18-19

INTERVIU� Industria auto \n jos, combustibilii \n sus.......................................20-21� România este mult mai scump` decât Olanda................................................22-23

FOCUSDistribu]ia este pe val..................................24-25

CONSULTAN}~Clien]i de criz`..............................................26-27

RESURSE UMANECine are solu]ia?...........................................28-29

TESTVolkswagen Crafter Imperial........................................................30-32

LANSAREVolvo mut` \n centru....................................35-37

TESTNissan Navara Pick-up de ora[.............................................38-39

INTERNA}IONAL� Ungurii dau amenzi cu repeti]ie....................40� Cine are parc`ri, are [i probleme..................41

CONSULTAN}~Din culisele fondurilor structurale...............42-43

ISTORIEIVECO (III)Povestea continu`........................................44-45

CURSE DE CAMIOANEO echip` de \nving`tori: Albacete [i MAN....46-47

INTERVIUOmul care strune[te 1.100 cai putere................48

4 mai 2009

SUMAR

mai 2009 5

{TIRI.........................................................50-51

BUGETUnde se duc banii Prim`riei?........................52-53

EVENIMENTUtilajele fac spectacol...................................54-56

PREZENTARECum s` fii la \n`l]ime?........................................57

INEDITVegas v`zut din... stratosfer`.......................58-60

{TIRI..........................................................62-63

INTERVIUCristache R`dulescu, pre[edintele ConsiliuluiJude]ean Ilfov:„Nu am nimic cu transportatorii“.................64-65

FOCUSTransportul jude]ean \n agonie... [i \n Vrancea..................................................66-67

TESTCitroën BerlingoAlt` M`rie, alt` p`l`rie.................................68-70

SIGURAN}~ RUTIER~Pietonii \n colimator!....................................72-74

ALTERNATIVEHolland by bike.............................................76-77

DESTINA}IIKeukenhof - gr`dina de prim`var` a Europei.......................................................78-80

HOROSCOP DE C~L~TORIE15 mai - 15 iunie................................................81

6 mai 2009

{TIRI

PIA}A MERGE |N JOS

Înmatricul`rile de vehiculenoi pentru transportulm`rfurilor s-au redus cu

41,6% \n primele trei luni aleanului, conform datelor Insti-tutului Na]ional de Statistic`(INS). Mediafax precizeaz` càutotractoarele [i autore-morcherele au \nregistrat osc`dere cu 96,1%, la [ase noi\nmatricul`ri, aceasta fiind ceamai semnificativ` reducere.Înmatricul`rile noi de auto-camioane s-au redus cu45,2%, la 9.423, iar cel alremorcilor [i semiremorcilorcu 29,7%, la 4.314 \nma-tricul`ri noi. În total, au fost\nmatriculate 13.743 vehiculenoi. Fa]` de ultimul trimestrudin 2008, num`rul \nma-tricul`rilor noi la vehiculelerutiere pentru transportulm`rfurilor a sc`zut cu 38,9%.

UNTRR SOLICIT~SPRIJIN PENTRUTRANSPORTURI

Uniunea Na]ional` aTransportatorilor Rutieridin România solicit`

autorit`]ilor române s` sprijinesectorul transporturilor rutierepentru a impulsiona redresareaeconomic`. La nivelinterna]ional se \nre gistreaz` osc`dere \n activitatea de trans-port rutier de pân` la 50%, odublare a num`rului de fali-mente [i o cre[tere dramatic` a[omajului (concedieri tempo-rare sau definitive), care dejaau atins 140.000 de posturi \nUE, 120.000 de posturi \n ]`rile

CIS [i 200.000 de posturi \nAmerica de Nord. Pe planna]ional, UNTRR estimeaz` c`20% din cei 25.000 de opera-tori de transport marf` [i 5.000operatori de transport per-soane din România ar putea da faliment \n 2009, iar 40.000 de angaja]i din transporturi vorfi viza]i de [omaj \n decursul acestui an.

LEG~TUR~ KOPER-ARAD

Începând din luna mai, AdriaTransport introduce un nouserviciu de transport

feroviar containere pornind dinterminalul de containere al Por-tului Koper (Slovenia) [i avândca destina]ie terminalul Curtici,din apropiere de Arad. În primaetap`, este disponibil un servi-ciu s`pt`mânal cu timp detranzit de 32 ore pe o direc]ie,dar, potrivit Adria, frecven]aacestuia se poate dubla dacèste nevoie.

GERMANIA VREA S~ INVESTEASC~ |NZONA M~RII NEGRE

Ministrul Transporturilor[i Infrastructurii, RaduBerceanu, a declarat,

\ntr-o conferin]` de pres`, c`Germania inten]ioneaz` s`

investeasc` \n transportul decontainere sau de m`rfuri de laMarea Neagr`, prin rutele feroviare, fluviale sau rutiere.Mediafax informeaz` c` oechip` de la Ministerul Trans-porturilor se va deplasa \n Ger-mania, pentru a se documentacu privire la sistemul germande finan]are a investi]iilor [i detaxare pe drumurile na]ionale[i autostr`zi. Ministrul a participat, \n perioada 28-30aprilie, la reuniunea informalà mini[trilor de transport dinstatele membre UE, organizat`\n Cehia.

TAXA DE CONSTAN}A|N DISCU}IE

O delega]ie UNTRR condus`de Constantin Isac,vicepre[edinte al Uniunii, s-a\ntâlnit cu reprezentan]ii Con-siliului Jude]ean Constan]apentru a discuta despre apli-carea taxei de utilizare a dru-murilor jude]ene, careafecteaz` activitatea trans-portatorilor. Potrivit unuicomunicat UNTRR, \ntâlnireanu a avut drept rezultatsolu]ionarea cererii trans-portatorilor de suspendare ataxei sau de anulare a aces-teia. „Vom continua dialogulcu Consiliul Jude]ean Con-stan]a [i demersurile noastrec`tre institu]iile statului carene pot sprijini s` ob]inem

Iveco \mpreun` cu dealeriisì organizeaz`, \n perioa-da 8 mai-5 iunie, Iveco

Open Days. To]i cei interesa]is` testeze un autovehiculIveco sunt a[tepta]i la unadintre loca]iile dealerilor con-structorului italian, conformurm`torului calendar: 8 mai -

Alba Iulia (Italcars), 8-9 mai -Râmnicu Vâlcea (Briari’s), 8-9mai - Suceava (Romil), 12-17mai - Bra[ov (Italtruck), 15-16mai - Constan]a (Romil), 21-22mai - Deva (Cefin), 28-29 mai -Pite[ti (Cefin), 28-31 mai -Bacù (Romil) [i 4-5 iunie -Constan]a (Cefin).

POR}I DESCHISE

mai 2009 7

anularea taxei. Vom solicitaimperios Ministerului Trans-porturilor [i Infrastructurii s`ne prezinte un punct devedere pe aceast` tem` [i,totodat`, ne vom adresa fo -rurilor europene“, preci zea zÙNTRR. Conform comunicatu-lui, pentru vehiculele grele,taxa este mai mare decâtrovinieta anual`. Astfel, pentruacela[i tip de vehicul, rovinietaeste 1.210 euro, iar taxaconst`n]ean` este de 6.300 lei.

TRUCKERMANIA PENTRU LIGA {OFERILOR FLEETBOARD

În fiecare an, Liga ßoferilorFleetBoard pune la \ncer-care \ndemânarea a sute de

[oferi de camioane. Un stil decondus economic este atuulcompeti]iei. ßoferul care, \nperioada 1-30 iunie, \[i ges-tioneaz` \n mod eficientsarcinile de zi cu zi [i ob]ine unpunctaj mai bun decât compa-trio]ii sì va participa la finalaeuropean` ce se va desf`[ura\n Germania. Înscrierile pentruconcurs au \nceput \n luna maipe www.driversleague.com. Motto-ul Ligii ßoferilor esteTRUCKERMANIA, care semnific` performan]a, dar [ientuziasmul participan]ilor.Stilul de condus [i manevrareaeconomic` a camionului vor fievaluate [i clasate prin inter-mediul Serviciului de Analiz` aPerforman]ei FleetBoard. Aces-ta ia \n considerare consumul [ivariabilele privind uzura, pre-cum conducerea preventiv`,schimbarea treptelor de vitez`[i frânarea.

GEBRUDER WEISS S-A MUTAT

Compania GebruderWeiss, care asigur` ser-vicii de transport [i

logistic` pe pia]aromâneasc`, s-a mutat, lasfâr[itul lunii aprilie, \ntr-onou` loca]ie, pe A1, la km 23,Bolintin Deal. Noua facilitate,

denumit` TKM23, dispune deun depozit logistic moderncu o suprafa]` de 8.000 mp,2.500 mp destina]iopera]iunilor de cross-docking [i 1.350 mp de birouri. Noul terminal estesediul central al companiei,care dispune de o re]ea cucentre \n Arad, Timi[oara,Cluj, Sibiu, Bacù, Bra[ov,Otopeni [i Constan]a.

ULEIUL DE MOTORMAI U{OR DE ALES

E xxonMobil a conceputnoua gam` de uleiuriMobil 1, ce permit

utilizarea acestora \n func]iede kilometrajul ma[inii. Astfel, [oferii pot alegeuleiul potrivit pentru motor, cunoscând doar kilo-metrajul ma[inii. Din nouagam` Mobil 1 fac parte treiproduse: Mobil 1 New Life(recomandat pentru ma[inile noi [i poate fifolosit pentru \ntreagadurat` de func]ionare a acestora), Mobil 1 Peak Life(potrivit pentru ma[inile care au la bord peste100.000 km) [i Mobil 1Extended (pentru ma[inilecu un kilometraj cedep`[e[te 150.000 km).

ACTIVITATEA CFRMARF~ A SC~ZUT

Activitatea CFR Marf` asc`zut anul acesta cu44% fa]` de 2008, iar

societatea urmeaz` s` fie pri-vatizat` dup` ce va trece peprofit [i dup` perioada crizeieconomice, a declarat, \ntr-oconferin]` de pres`, ministrulTransporturilor, RaduBerceanu. „La CFR Marf` s-auf`cut previziuni ca \n acest ans` se ating` 70% din traficulpe 2008, \ns` activitatea asc`zut cu 44%, fiind la 56%fa]` de anul trecut. Dup` cesitua]ia se va \mbun`t`]i laaceast` companie [i dup` cevom \ns`n`to[i lucrurile \naceast` perioad` economic`,CFR Marf` trebuie privatizat`,m`car atât“, a spus RaduBerceanu, citat de Mediafax.

PETROM A DESCHIS UNBIROU LA BRUXELLES

P etrom (SNP) a deschis la \nceputul lunii mai unbirou la Bruxelles, pentru

a participa activ la elaborareapoliticilor Uniunii Europene [ia avea acces la fondurile comu-nitare, a anun]at companiapetrolier`, citat` de Mediafax.Pe lâng` institu]iile europene,la Bruxelles func]ioneaz` unnum`r semnificativ dereprezentan]e ale celor maiimportante companii.

MERCURIALUL COSTURILOR PE LUNA APRILIE

Tonaj total 3,5 7,49 34

Ipoteze:

- Nr. mediu de kilometri/lun` 5.300 6.500 6.000

- Cost motorin`* 3,71 3,71 3,71

- Consum mediu plin/100 km 14% 17,4% 37,5%

COST MEDIU** 1,61 1,89 2,53

* |n cazul costului motorinei a fost folosit` o medie ponderat` de 3,71lei/litru \ntrucât, \n aprilie, s-au \nregistrat dou` pre]uri de referin]` -4,04/4,14 (pân` pe 20 aprilie) - 3,06/3,13 (dup` 20 aprilie)

** Costul a fost realizat pe baza mediei aplicate la un num`r de cinci operatori cu dimensiuni diferite de flote

Moneda: RON

Costurile considerate f`r` TVA

8 mai 2009

|NTÂLNIRILE ZIUA

RADU BERCEANU: „Nici un camion nu respect` greutatea pe osie“

Radu Berceanu, despre transportul de persoane prin servicii regulate:

„|n acest moment, ne afl`m cu descentralizarea \n aceea[i faz` \n care eram acum 10 ani cu privatizarea. Dac` \n urm` cu 10 ani, privatizarea rezolva

orice problem`, acum descentralizarea rezolv` totul. Dar, dup` cum s-a

constatat, nici privatizarea nu a rezolvat toate problemele,

nici descentralizarea nu le va rezolva pe toate... Un transport

civilizat, ca \n multe alte ]`ri, nu se face decât

cu restric]ii, cu pedepse, cu reguli, care se [i aplic`.

Altfel, fiecare \ncearc` s`-[i fac`

mai mult loc“.

mai 2009 9

„Avem lucrat un Plan Na]ionalde Autostr`zi. Eu am totspus din 2006 c este impor-

tant` ideea de plan, pact - care s`treac` peste schimb`ri politice,mini[trii [i guverne. Ini]ial, s-a merspe lege, pe Programul Na]ional deAmenajare a Teritoriului, cu caream fost \n vara lui 2006 \n Parla-ment, punându-mi speran]e mari cà[a stabilim ce facem \n urm`torii10 ani. Dar, rezultatul a fost deza-struos“, a afirmat Radu Berceanu,explicând c` parlamentarii au intro-dus autostr`zi \n jude]ele pe carele reprezentau. „M-am ales cu ohart` care are autostr`zi peste tot- bun` doar de pus pe un raft -a[adar, f`r` nici un plan. E o colec -]ie de dorin]e. S-au f`cut aranja-men te \ntre parlamentari, indi fe -rent din ce partid erau, [i s-a umplutharta de autostr`zi. Nu a mers cu le -gea [i nici nu cred c` o s` mearg`.A[a c` a r`mas ideea unui plan,pact, Master Plan, asemenea celuide la Educa]ie“, a ar`tat ministrul,precizând c` exist` un astfel deplan. Ministrul Transporturilor amen ]ionat c` acesta va fi discutatcu presa [i cu societatea civil` [iabia apoi \n Guvern, pentru ca, ul -terior, s` fie g`sit` o formul` pen-tru a fi asumat de partidele politice.

Mul]i bani pu[i pe tapet

„Ceea ce este prins \n acest plan,[i va fi important de discutat cutoat` lumea, este partea financiar`- pentru c` sunt dou` etape - pân`\n 2013 - [i 2013-2020. Vor fi ni[tecifre estimative, care sunt mari. Nu

trebuie s se mai discute doar despretrasee, dorin]e, [i nimeni s` nu dis-cute [i de partea de bani. Eu amadus \n discu]ie de fiecare dat` [iaspectele financiare. Dac` se faceacest pact - el nu trebuie s` aib`numai h`r]i [i trasee. Problema este[i sus]inerea financiar`, de unde seiau banii pentru fiecare tronson.Aceasta va crea probabil o anumitèmo]ie. Pentru c` aici ajungem ime-diat la plat`“, a subliniat RaduBerceanu. El a adùgat c` exist`,de asemenea, condi]ion`ri legate deca pa citatea mediului de afaceriromânesc de a trece la un astfel deefort din tr-o dat`: „de exemplu, nusunt ba la stiere... [i, atunci, trebuies` porneasc` pe o pant`... sau, nusunt camioane... [i tot a[a“.

Transportatoriiromâni seadapteaz` lamediu

„Mult` lume m` \ntreab` cum ecu autostr`zile cu plat`. R`spunsule simplu: autostr`zile sunt [i vor fi\ntotdeauna cu plat`. Exist`, \ns`,dou` variante mari de plat`. Primao reprezint` varianta a[a-zis pau [a -l` - unde pl`te[te tot poporul taxe[i impozite la bugetul de stat. Lu`mdou` miliarde [i investim \n auto -str`zi [i atunci pl`te[te [i nu [tiuce bab` care [i-a cump`rat ceva dela magazinul din sat - [i achit` TVA- de[i ea nu are permis de condu -cere, ma[in` [i nici nu a c`lcat vre-odat` pe autostr`zi. Ceea ce nu ecorect. Cealalt` variant` este ceaprin care pl`tesc cei care fo lo sescautostr`zile. Exist` sisteme de plat`mo der ne, aflate \n curs de testare,[i care, pân` când termin`m noiautostr`zile, vor fi verificate. Sigurc` toate aceste sisteme, ca [i alte re -guli, func]ioneaz` \n Germania,Fran]a, Italia, Austria [i mult` lumese a[teapt` c` o s` func]ioneze [ila noi. Am observat \ns` c` aceast`presupunere s-a dovedit uneorinefunc]ional`. De ce? Pentru càcolo func]ioneaz` cu nem]i, aus-trieci, francezi etc - care nu inven-teaz` tot felul de chestii, care nicinu se gândesc c ai putea s rupi gar-dul [i s` intri pe nu [tiu unde. Iar la

noi ar trebui s` func]ioneze curomânii cu imagina]ie proverbial`.Transportatorii români, dar [i dealte feluri, se adapteaz` la mediul\n care \[i desf`[oar` activitatea“, aspus Radu Berceanu. Ministrul Trans-porturilor a argumentat c`, \nstr in`tate, [oferii români \[i cump`r`tot ce le trebuie [i pl`tesc toatetaxele, \n timp ce \n România lucrurilestau exact pe dos. „Aceia[i [oferifoarte disciplina]i [i corec]i \ncalc`totul. ßi, dac` poli]ia \ndr`zne[tecumva s`-i opreasc`, dau telefonimediat patronului lor care, \ntâm-pl`tor, are o pil la un ziar, la un postde televiziune sau la [eful poli]iei[i gata... s-a rezolvat. Drept urmare,chestiunea asta cu disciplina [i cuadaptarea e \n ambele sensuri. Lafel e [i \n cazul constructorilor -care, pe la ei, pe acolo, respectàbsolut totul [i au [antiere curate...cu de toate, iar aici, pe aceia[i con-structori \i g`se[ti \ntr-o jale [i onenorocire“.

Propunere pentruc`rù[i

Eviden]iind problema supra\n -c`rc`rii camioanelor, Radu Ber cea -nu a propus un parteneriat \ntreMi nisterul Transporturilor [i c` r` u[i.„Propun un parteneriat \ntre trans-portatori [i Mi nister, \n care, laprimul punct, s` stabilim c` acelacare e g`sit cu mai mult decât tre-buie greutate pe osie \[i d` singurfoc la camion sau este exclus din aso-cia]ia transportatorilor [i nu maiare voie s` fac` transport niciodat`.Pentru c nu este nici un camion carerespect greutatea pe osie. Ei d`râm`str`zile alea am`râte pe care leavem [i, pe partea cealalt`, plângc` nu sunt str`zi [i drumuri bune“,a concluzionat ministrul de resort.

Meda [email protected]

ul e:

Ministrul Transporturilor [i Infrastructurii,Radu Berceanu, a explicat, cu ocazia„|ntâlnirilor ZIUA“,stadiul \n care se afl` PlanulNa]ional de Autostr`zi [i a scos \n eviden]` importan]arespect`rii maseimaxime autorizate \n cazul vehiculelorcomerciale.

10 mai 2009

PIA}~

Oanaliz` a contingentelorde autoriza]ii acordate pen-tru statele din afara UE prin

intermediul Sistemului de Autori -za re Electronic` \n Transporturi(SAET) scoate \n eviden]` informa]iiinteresante privind reorientareac`rù[ilor români \n aceast perioad .Num`rul ter]elor de Turcia alocate

\n perioada ianuarie - aprilie 2009a crescut de aproape 3 ori de la208 (\n perioada similar` a anuluitrecut) la 617. Cu alte cuvinte, ro -mânii au \nc`rcat de 3 ori mai mult`marf` din Turcia c`tre destina]iidin afara României. ßi \n ceea ceprive[te autoriza]iile de tranzit pen-tru Turcia a fost consemnat` o cre[ -

tere de peste 100%, de la 74 buc`]ieliberate \n primele 4 luni din 2008,la 171 \n perioada ianuarie - aprilie2009. O situa]ie similar` a fost \nre -gistrat` \n ceea ce prive[te ter]elede Bulgaria, contingentul eliberat\n 2009 (154) fiind cu peste 400%mai mare decât cel aferent perioa -dei similare din 2008 (35), semn c`

În condi]iile \n care România nu mai ofer` mare lucru dinpunctul de vedere altransportuluiinterna]ional, c`rù[iiautohtoni s-au orientatc`tre ]`rile unde lucrurile merg pu]in mai bine.

ROMÅNII c`lare pe turci

mai 2009 11

românii au \nc`rcat mai mult marf`din Bulgaria c`tre destina]ii extra-comunitare. Interesante sunt [idatele din cazul Kazahstanului,unde, \n timp ce num`rul autori -za ]iilor de destina]ie - tranzit a sc` -zut de la 51 la 41 de buc`]i, num`rulter]elor s-a majorat de la 9 buc`]i\n 2008 la 47 \n 2009. De altfel,autoriza]iile de ter]` ]ar` de Kazah-stan erau deficitare la \nceputul lu -nii mai, stocul pe care autorit`]ile ro -mâne \l mai aveau fiind de 3 buc`]i.

Mai pu]ine Serbii,mai multe CEMT-uri

Ca [i \n anii trecu]i, cele maimul te autoriza]ii au fost acordatepentru Serbia [i Ucraina, rela]ii pecare au ap`rut \ns` sc`deri. Astfel,contingentul de Serbii de desti-na]ie - tranzit s-a redus de la 2.534\n 2008 la 2.301 \n 2009, \n timp ceautoriza]ii de Ucraina de destina]ie- tranzit au fost alocate 1.719 \npe rioada ianuarie - aprilie 2008 [i1.601 \n 2009. Este clar c` asist`mla o \ncercare (deocamdat` timid`)de reorientare a intereselor c`rù[ilorromâni c`tre rela]ii extracomunitare.De altfel, acest lucru reiese [i dinmajorarea contingentului de CEMT-uri acordate, cu aproximativ 25%(la 694) \n 2009 fa]` de 2008, cândau fost alocate 555 unit`]i. De men -]ionat c`, \n sistemul de alocareelec tronic` \n transporturi, sunt \n -scrise 2.742 de firme, pu]in peste10% din num`rul companiilor licen]i -a te la Autoritatea Rutier` Român`(ARR) pentru transport de marf`.Altfel spus, doar 10% dintre c`rù[iiromâni \ncearc` deocamdat` sèxploateze poten]ialul pe care \lofer` pie]ele din afara UE. Conformdatelor furnizate de ARR, la \nceputullunii mai de]ineau licen]e de trans-port marf` 26.286 de companii,având 105.944 de copii conforme va-labile. Potrivit legisla]iei, vehiculelecomerciale nu pot circula decât dacàu la bord o astfel de copie con-form`. În continuare, Bucure[tiulde]ine cel mai mare poten]ial detransport, cu un num`r de copiiconforme de trei ori mai mare decât\n oricare dintre jude]ele României.


Jude]Operatori cu licen]e de

transport marf` (LTM)

Copii conforme

ale LTM

AB 581 2145AG 1108 4934AR 785 2773B 2458 15252

BC 576 2788BH 1259 5488BN 457 1339BR 332 1021BT 214 833BV 764 3479BZ 538 1468CJ 1377 4409CL 261 1243CS 253 817CT 1386 4703CV 350 1195DB 616 1947DJ 546 2165GJ 394 1183GL 549 2942GR 255 993HD 463 2628HR 538 2317IF 721 3313IL 309 1360IS 467 1684

MH 226 870MM 831 2703MS 821 2650NT 584 1816OT 278 779PH 874 4123SB 643 3013SJ 411 1770

SM 483 1535SV 935 2872TL 201 609TM 984 4265TR 262 851VL 529 1761VN 432 1224VS 235 684

TOTAL 26286 105944

12 mai 2009

REGLEMENT~RI

„În general, \ntre momentul \n ca -re intr` \n vigoare o norm`nou` de poluare pentru omo -

log`rile de tip, respectiv pentruvehiculele aflate la prima \nmatri -culare, exist` o diferen]` de un an“, ne-a explicat Cristian U]`, [ef Depar-tament Reglement`ri, Instruire [i

Cooperare Interna]ional` din cadrulRegistrului Auto Român (RAR). El aprecizat c` obligativitatea privindomologarea de tip EURO V a fostintrodus` la 1 octombrie 2008, ceeace \nseamn` c` orice autove hi culdintr-un tip nou, fabricat de un pro-duc`tor de vehicule grele, trebuie, \nprezent, s corespund nor mei EUROV \n ceea ce prive[te emisiile polu-ante.

„Tipurile omologate anterior con-form normei EURO IV pot fi comer-cializate [i \nmatriculate \n continuarepân` la 1 octombrie 2009, termenulla care intr` \n vigoare restric]iileprivind prima \nmatriculare. Altfelspus, transportatorii pot, \nc , achizi -

]iona [i \nmatricula auto vehiculegrele EURO IV omologate anteriorlunii octombrie 2008, \n condi]iile\n care RAR eliberaz` cartea de iden-titate pân` la 30 septembrie 2009“,a ar`tat Cristian U]`, subliniind c`pe transportatori \i intereseaz` sòb]in` o carte de identitate valabil`.

Reguli la sfâr[it de serie

El a men]ionat \ns` c` [i dup` 1 octombrie 2009 vor mai putea ficomercializate [i \nmatriculate au -tovehicule EURO IV, prin intermediulprocedurii na]ionale de sfâr[it deserie. Astfel, se admite ca autovehi -cu lele care au fost produse \naintede data de intrare \n vigoare a unorastfel de restric]ii, dar care, din anu-mite motive, nu au fost comercia li -zate, s` mai poat` fi \nmatriculate

Atunci cândachizi]ioneaz` unvehicul, transportatoriitrebuie s` aib` grij` s`posede o carte de identitate valabil`.Dac` au dubii, potsolicita asisten]a RAR \n ceea ce prive[te vala-bilitatea omolog`rii.

din octombrieNNOORRMMEE EEUURROO VV

Noi cerin]e

În perioada urm`toare, pe termen mediu vor intra \nvigoare cerin]e noi privindcamioanele [i autobuzele, impunându-se echiparea cu:- sisteme electronice de control al stabilit`]ii (\ncepând cu 2011)- sisteme de frânare deurgen]` (\ncepând cu 2013)- sisteme de avertizare adep`[irii benzii de rulare(\ncepând cu 2013).De la 1 aprilie 2009, la

inspec]ia tehnic` periodic` se verific` echiparea autovehiculelor utilitare cumasa total` peste 3,5 tone\nmatriculate dup` 1 ianuarie2000 cu oglind` retrovizoareexterioar` cu unghi mare de vizibilitate (clasa IV) [i oglind` retrovizoare exte-rioar` de proximitate (clasa V)- conform Directivei2007/38/CE a ParlamentuluiEuropean [i a Consiliului din 11 iulie 2007.

Normele EURO Vdevin obligatorii dela 1 octombrie 2009pentru vehiculelecomerciale grele (cumasa de referin]`mai mare de 2.610kg) aflate la prima\nmatriculare, la unan dup` cerestric]iile au fostintroduse pentruomolog`rile de tip.

mai 2009 13

o anumit` perioad` de timp. „Estevorba despre autovehicule produsepân` \n luna septembrie 2009, carenu au fost \nmatriculate pân` la 1 octombrie 2009, iar din acest punctde vedere exist o limitare de volum[i una temporal`. Prima impune olimit` de 30% din num`rul vehicule -lor vândute \n anul anterior sau de100 de unit`]i \n cazul \n care cifraob]inut` prin aplicarea procentu-lui de 30% este mai mic`. Limitarea

temporal` este de 12 luni pentruvehicule complete [i de 18 luni pen-tru vehicule completate, comercia -lizate sub form` de auto[asiu [i pre- luate de un alt produc`tor (carosier)care monteaz` o caroserie“, a expli-cat Cristian U]`. Oficialul RAR a maispus c` procedura de sfâr[it de serienu se aplic` automat, ci pe bazaunei cereri depuse de produc`torsau reprezentantul acestuia, \n careacesta precizeaz` pentru ce tipuride vehicule solicit` aplicarea ei [ipentru ce num`r de unit`]i.

„Noi vom verifica, la rândul nos-tru, eviden]ele RAR [i le vom comu-nica num`rul de vehicule pe care \lvor putea pune pe pia]`. Ei trebuies ne anun]e la \nceput seria vehicu -lelor, pentru c procedura implic fap-tul c` vehiculele trebuie s` existe [i

s` fie pe teritoriul României. Putemrealiza verific`ri prin sondaj privindexisten]a vehiculelor, pentru c ideeaeste s` nu apar` vehicule produsedup` aceast` dat`. Noi am avut dis -cu]ii cu produc`torii [i reprezen-tan]ii acestuia privind procedurilecare vor trebui aplicate [i nu au ridi-cat probleme“.

Cristian U] a afirmat c restric]iileprivind normele de poluare nu seaplic` \ns` vehicule lor second-handdeja \nmatriculate \n UE. „Pentruvehiculele second-hand din UE, nuse aplic` astfel de restric]ii. Aparnumai limit`ri din punct de vedereal tax`rii“, a concluzionat oficialulRAR.


Masa de referin]à autovehiculului

Masa proprie a autovehiculului,din care se scade masa con-duc`torului auto de 75 kg [i seadaug` o mas` de 100 kg.

=

14 mai 2009

BAROMETRU

Am luat pulsul Conform barometrului europeanpentru transporturi, la realizareac`ruia a participat [i revista ZIUACARGO, anul 2009 va fi un unuldificil, \ns` exist` \n continuareoportunit`]i de cre[tere.Îmbun`t`]irea eficien]ei [icre[terea flexibilit`]ii sunt vitale\n aceast` perioad`. Managementuleficient al flotei, productivitatea[oferilor [i tehnologia vor juca un rol important pentru atingereasuccesului.

mai 2009 15

transporturilorR

ealizat \n perioada ianua -rie - martie 2009, cu aju-torul a 18 reviste de spe-

cialitate din Europa, a Teleroute[i a unor studii realizate de c`treAnalytiqa asupra unor mari ope -ratori de flote, barometrul a strânspeste 3.900 de r spunsuri, reprezen-tând o cre[tere cu 63% fa]` de2008.

Criza a lovitprin surprindere

La \nceputul anului 2008, 75,6%dintre cei care au r`spuns labarometrul de anul trecut preve -deau o cre[tere a pie]ei trans-porturilor. La \nceputul lui 2009,numai 47,5% dintre firmele careau r`spuns la barometru au con-firmat aceast` cre[tere. RepublicaCeh` [i Portugalia au \nregistratcele mai mari diferen]e ne gati vedintre a[tept`ri [i rezultatelereale. În ceea ce prive[te anul tre-cut, transportatorii români [i olan-dezi au fost cei mai mul]umi]i de

rezultatele ob]inute \n 2008. La polulopus, se g`se[te Polonia.

În 2008, 20% dintre companiilede transport au fost nevoite s`reduc` tarifele practicate. Con-form barometrului, operatorii detransport din \ntreaga Europ` nureu[esc s` transfere \n totalitatecre[terile de costuri c`tre clien]i.Practic, tarifele de transport cresc\ntr-un ritm mai lent decât costurile.

Aproape o treime dintre ope-ratorii de transport au semnalato cre[tere a profitabilit`]ii \n 2008,fa]` de jum`tate dintre ei careafir mau acest lucru \n 2007. Lucruri -le nu au stat la fel \n toate ]`rile.În Republica Ceh`, 90% dintretransportatori au semnalat osc`dere a profitabilit`]ii \n 2008,iar \n Olanda aceast` cifr` a fostde 42%. În Polonia [i Republica Ceh`peste 40% dintre operatori au\nregistrat o sc`dere puternic` aprofitabilit`]ii. Transportatorii din]`ri precum Polonia, RepublicaCeh` sau Ungaria se plâng deconcuren]a puternic` ap`rut`

odat` cu ultimul val de l`rgire aUniunii Europene, atunci cândtransportatorii români [i bulgarinu au mai avut nevoie de auto-riza]ii.

Românii au r`masprintre cei maioptimi[ti

În ultimii ani, \ncrederea trans-portatorilor \n posibilitatea de a-[i dezvolta afacerea a sc`zutsem nificativ, ajungând la \nceputullui 2009 foarte jos. Dac` lu`m \nconsiderare c` efectele crizei s-au f`cut \ntre timp [i mai multsim]ite, este de presupus c` ast`ziacest indicator a continuat coborâreaabrupt`. Românii se num`r` \ncontinuare printre cei mai optimi[ti.Astfel, cel mai ridicat nivel de\ncredere pentru anul 2009 este\nregistrat \n Olanda, Marea Bri-tanie [i România. Dar [i \n aces-te ]`ri, 68% dintre transportatorise a[teapt` ca acest an s` fie unulmai slab sau cel mult asem`n`torcu 2008. O compara]ie \ntre gradulde satisfac]ie pentru 2009 [i \ncre -derea \n 2009 arat` c` \n toate]`rile transportatorii se a[teapt`la un an mult mai rù, singuraexcep]ie fiind Polonia, dar \ncondi]iile \n care 2008 a fost unan foarte slab pentru ei.

Accentpe strategiidefensive

Pentru cre[terea profitabilit`]ii,sunt utilizate mai multe strate-gii. Cea mai r`spândit o reprezint`\mbun`t`]irea strategiilor mana -geriale, punându-se accent pecre[terea productivit`]ii [oferi -lor, dar nu sunt excluse nici achizi]iilesau parteneriatele, productivi-

Cre[terea pie]ei transporturilor:previziuni/rezultate 2008

rezultate

previziuni

Modific`ri la tarifele de transport

Mark O’Bornick, directorul Analytiqa, aprezentat rezultatele barometruluieuropean pentru transporturi

U[oar`cre[tere

U[oar`descre[tere

Descre[tereputernic`

Cre[tereputernic`

Stabil`

tatea tuturor angaja]ilor [i cursu ri -le de preg`tire. 2009 aduce o orienta -re mai important` c`tre strategiiledefensive - sc`derea dimensiunilorflotei, relocare, externalizare a unoractivit`]i.

Strategiile ofensive sunt maipu]in probabile, dar mul]i trans-portatori \[i vor \mbog`]i gama ser-viciilor oferite. Printre strategii leofensive utilizate, se mai num`r`\mbun`t`]irea serviciului de vânz`ri[i marketing, cre[terea serviciilor cuvaloare adùgat`, cre[terea flotei,

investi]ii IT. În ceea ce prive[teinvesti]iile pe termen scurt, peprimul loc se afl` preg`tirea [ofe -rilor. Pe de alt parte, aproape o trei -me dintre operatorii de transport\[i propun cre[terea bugetului alo-cat sistemelor IT [i telematice. Lapolul opus, cele mai mici [ansepentru investi]ii pe termen scurtsunt acordate vehiculelor.

Radu BORCESCUAmsterdam, Olanda

[email protected]

16 mai 2009

BAROMETRU

Propor]ia firmelor cu o sc`deremai mare de 10% \n 2008

Cu cåt au crescut costurile \n 2008pentru transportatori

Schimb`ri privind profitabilitatea\n 2008

� Aceast` criz` poate reprezenta o oportuni-tate pentru transportatori, având \n vedere c`to]i clien]ii caut` cre[terea eficien]ei.Tehnologia joac` un rol imens aici. Pur [i sim-plu, nu po]i supravie]ui f`r` ea.� Flexibilitatea este vital`. Pia]a se trans-form` de la transporturile complete (FTL)c`tre grupaje [i trebuie s` ai capacitatea deadaptare.� Pia]a te for]eaz` s` te concentrezi - s`con[tientizezi problemele. Clien]ii sunt maibine informa]i [i transportatorii trebuie s`ridice [tacheta pentru a r`mâne \n curs`.

Printre sfaturileexprimate cu ocazia

Forumului european pentrutransporturi se num`r`:

U[oar`cre[tere

U[oar`descre[tere

Descre[tereputernic`

Cre[tereputernic`

Stabil`

mai 2009 17

18 mai 2009

EVENIMENT

VAN MAANENeste Compania European`de Transport a Anului

Pentru prima dat` afost acordat la niveleuropean, anul aces -ta, premiul „Companiade Transport a Anului“(European TransportCompany of the Year).Câ[tig`torul acesteiprime edi]ii, desemnatde un juriuinterna]ional din carea f`cut parte [i revista ZIUA CARGO,este firma olandez`Van Maanen.

Scopul organiz`rii acestei com-peti]ii a fost acela de a asigu-ra un schimb cât mai eficient

de informa]ii [i experien]e \ntrefirmele de transport din Europa,pentru a putea fi popularizate celemai bune metode de managementutilizate \n acest sector economic.Concursul „European TransportCom pany of The Year“ ]inte[te acor-darea premiului unui operator detransport al c`rui talent manageri-al, profesionalism [i imagine pot fi

considerate un exemplu pentru\ntreaga industrie a transporturilor.Juriul care a votat pentru alegereacâ[tig`torului a fost format dinreprezentan]i ai presei de specia li -tate din \ntreaga Europ` (ZIUA CAR -GO din partea României) [i din spe-ciali[ti \n domenii precum ma nage-mentul rela]iilor cu clien]ii, analiz`financiar`, protec]ia mediului [itelematic`.

Practic, la Amsterdam, pe datade 7 mai 2009, a avut loc ultima

mai 2009 19

etap` a acestui concurs \nceput lasfâr[itul anului trecut. În final`, s-au calificat [ase companii - Nord-Sud (Germania), Reynolds (Irlan-da), Smidl (Republica Ceh`), VanMaanen (Olanda), Van Moer (Belgia)[i Waberer’s (Ungaria).

A[a cum am precizat, câ[tig toarea fost compania olandez` Van Maa-nen, locurile doi [i trei fiind ocu-pate de c`tre Reynolds, respectiv,Van Moer.

Dar cum arat` o firm` care acâ[tigat titlul „European TransportCompany of The Year“? Activitateaprincipal` pentru Van Maanen estetransportul interna]ional rutier, careaduce 70% din totalul cifrei de afa -ceri, dar compania ofer` [i serviciilogistice. Firma olandez` a devenitexpert` \n distribu]ie, grupaje inter-na]ionale [i transporturi speciale. Com-pania este certificat` ISO 9001:2000.În 2008, a ob]inut o cifr` de afaceride 34 milioane euro, profitul fiindde 1,5 milioane euro, iar investi]iiles-au ridicat la 3,5 milioane euro.Este o companie de familie, ac]iunilefiind de]inute \n totalitate de c`tremembri ai familiei Van Maanen.

Recunoscând importan]a calit`]iiangaja]ilor, compania a \nfiin]at„Van Maanen Academy“, o form depreg`tire a managementului demijloc pentru \mbun`t`]irea acti -vit`]ilor din cadrul organiza]iei.Compania olandez` are 230 deangaja]i, dintre care 130 sunt [oferi.Parcul auto este format din 80capete tractor, 35 camioane, 2 vanuri[i 160 de remorci [i semiremorci. 35%dintre autovehicule sunt EURO 5, 57%

sunt EURO 3, iar 8% sunt sub EURO3. Van Maanen urm`re[te toatecosturile cu exactitate, astfel \ncâtmanagementul are acces la informa]iilegate de costul \nregistrat pentrufiecare camion [i [ofer - consumde combustibil, costuri de \ntre]inere[i repara]ii etc. De altfel, firma dis-pune de propriul service [i o sta]ieproprie de alimentare. Toate autove-hiculele sunt dotate cu sisteme dema nagement al flotei, fiind astfelmonitorizate permanent atât dinpunct de vedere al localiz`rii, cât [ial consumului de carburant [i almodului de exploatare.

Criza nu ocole[tepe nimeni

Comunicarea cu clien]ii, cu [oferii,planificarea curselor, managemen -tul flotei sunt opera]iuni pe care Van Maanen a reu[it s` le integreze \ntr-un sistem unitar, utilizând pro-

duse dedicate transporturilor, cumar fi Parsis, Ortec sau Transics.

Criza a afectat puternic [i com-pania Van Maanen, care, de la\nceputul anului 2009, se confrunt`cu o sc`dere de 20% a volumului dem`rfuri transportate fa]` de perioa-da similar` a anului trecut. Sc`dereaaferent` a cifrei de afaceri a impusluarea unor m`suri rapide pentrudiminuarea costurilor fixe. Reor-ganizarea a presupus inclusiv re -nun]area la o parte din personal. Cutoate acestea, pe activitatea detransport, \n primele dou` luni aleanului, Van Maanen a \nregistratpierderi. Martie a adus \ns` un micprofit. În asemenea momente, estefoarte important s` dispui de maimulte activit`]i [i, deci, de mai multesurse de venituri. Criza economic`nu a lovit \n aceea[i m`sur` toatedomeniile, dimpotriv`. Activitatealogistic` desf`[urat` de Van Maa-nen a continuat s` se dezvolte, so -licit`rile pentru depozite fiind \ncre[tere. O explica]ie a acestui aspecteste faptul c` pre]ul pentru anu-mite produse a sc`zut foarte mult[i de aceea se prefer` depozitarealor. În ceea ce prive[te activitateade transport, Van Maanen se con-centreaz` \n continuare pe oferireaunui serviciu cu o calitate cât mairidicat`, pe depistarea clien]ilorcare selecteaz transportatorii pe ba -za unor criterii complexe [i nu numai\n func]ie de pre].

Radu BORCESCUAmsterdam, Olanda

[email protected]

Claude Yvens, pre[edintele juriului, desemneaz` câ[tig`torii

Premian]ii „European Transport Company of the Year“:

Van Maanen, Reynolds [i Van Moer

20 mai 2009

INTERVIU

Industriaauto \n jos,

combustibilii\n sus

În num`rul trecut,anun]am c` PortulRotterdam ]inte[teRomânia. Acum, vomexplica de ce. Despredomeniile care maimerg [i despre cumse pot ob]ine atuuri\n ciuda concuren]eidirecte dintre Rotterdam [i Constan]a, am stat de vorb` cu Wim vanSluis, pre[edinte al Rotterdam PortPromotion Council.

mai 2009 21

De ce a]i decis promovareaPortului Rotterdam \n Româ-nia, având \n vedere c` aici exist` Portul Constan]a?

În parte, cele dou` porturi sunt\n competi]ie, \ns cred c pot ob]ine[i beneficii unul din partea celuilalt.Portul Constan]a ar putea utilizatipul de management folosit la Rot-terdam, având \ns nevoie de condi]iimai bune de infrastructur` \n inte-riorul ]`rii. O conexiune bun` \ntrecele dou` porturi poate aduce be -neficii comune.

Oricum, promov`m activit`]iledin cadrul Portului Rotterdam \ninteriorul continentului, \n numeroase]`ri precum Germania, Fran]a, Aus-tria, Elve]ia. Practic, \n fiecare an, orga-niz`m acest eveniment \n zece ora[eeuropene. Partenerii no[tri, \n spe-cial cei de la transportul feroviar, [i-au dorit ca \n acest program s` fieinclus` [i România, luând \n con-siderare cre[terea economic` dinultimii ani [i dezvoltarea Portului Constan]a. În ciuda crizei econo -mice, suntem \n cùtarea unor noioportunit`]i de colaborare \ntreRomânia [i Portul Rotterdam.Momentele dificile sunt cele maipotrivite pentru a avea o activitatesus]inut` de marketing.

Investi]iile \ncepute continu`[i \n aceast` perioad`?

Filozofia noastr` este aceea càfacerile legate de un port sunt

afaceri pe termen lung. Astfel, con-tinu`m programul de investi]ii \n Por-tul Rotterdam, pentru a-l face maimare, mai rapid [i mai de \ncredere.Criza va trece [i va fi nevoie de por-turi bune [i de sisteme logisticecompetitive. Vom realiza o investi]iede peste 3 miliarde euro, prin carePortul Rotterdam va fi extins cu20%. Deja 40% dintre viitoarele ter-minale de containere sunt vândute.Investim, de asemenea, \n termi-nale destinate combustibililor lichizi,biocombustibili, gaze.

În interio rul portului, sunt com-panii care constru iesc rafin`rii. Patrudintre cele mai mari rafin`rii dinlume sunt ampla sate \n Portul Rot-terdam. De altfel, portul dispunede o zon` indus trial` bine dez-voltat`, având \n vedere avanta-jele oferite de acesta \n ceea ceprive[te accesul facil la materiileprime.

Cât de puternic a fost afectat` activitatea \n Portul Rotterdam din cauzacrizei economice?

Activitatea \n Portul Rotterdama cunoscut o sc`dere total` de 12%pe fondul crizei. Industria auto [i totce ]ine de ea au suferit cel mai mult,dar exist` [i segmente care merg

foar te bine, precum petrolul saubio die selul. Astfel, avem sectoare care au sc`zut cu 20-30% [i altelecare sunt \nc` \n cre[tere.

La ora actual`, exist` un traficimportant cu Brazilia (\n specialminereu de fier). Practic, rela]ia cuBrazilia \nseamn 10-12% din totalulactivit`]ii \n Portul Rotterdam. Deasemenea, lucr`m mult cu Rusia.Totodat`, mult petrol ajunge la Rot-terdam din Orientul Mijlociu. Con-tainere vin din China, SUA [i Amer-ica de Sud. Traficul din China a avutmult de suferit, dar, la ora actual`,se revigoreaz` datorit` m`rfurilorde retur (din Rotterdam c`tre China)- toate vasele sunt pline. În prezent,este greu s` rezervi un transportde m`rfuri c`tre China având \n

vedere faptul c` multe curse aufost anulate.

Când crede]i c` va fi dep`[it` criza?

Vom avea nevoie de \nc` jum` -ta te de an pentru a redresa situa]iacauzat` de criz`, iar prin lunile septembrie-octombrie estim`m cre[ teriu[oare \n ceea ce prive[te m`r fu ri -le transportate. Cred c` aceast` cri -z` ne \nva]` faptul c` este nevoiede sustenabilitate pentru toate acti -vi t`]ile. Apar oportunit`]i pentruvase mai pu]in poluante, apar noimijloace de transport \n Europa (cì navigabile, cì ferate, conducte)- sunt investi]ii menite s` preg`teas -c` Europa pentru viitor.


Portul Rotterdam va fi extins cu 20%,printr-o investi]ie de 3 miliarde de euro.

Apar oportunit`]i pentru vase mai pu]in poluante.

Traficul din China serevigoreaz` acumdatorit` m`rfurilor deretur.

Sunt interesa]i operatorii detransport feroviar din Olandas` deschid` linii c`tre România?

Sunt convins c`, dac` criza seva \ncheia \ntr-un an de zile, eco -nomia României se va dezvolta dinnou \n acela[i ritm alert. De aceeasuntem interesa]i de crearea decone xiuni cu aceast` ]ar`. Româ-

nia dispune \ns` de o infrastruc-tur` fe ro viar` veche, ce trebuiemo dernizat`. Exist` importantefonduri europene alocate pentruinvesti]ii \n acest sens [i sper`mc` vor ap`rea [i progrese. În actua -lele condi]ii, dac` am deschidemâine un serviciu de transport fer-oviar, infrastructura feroviar` dinRomânia nu ar permite realizareaacestuia, pentru c` nu am puteaconcura cu celelalte moduri detransport. Pentru a atrage clien]i c -tre calea ferat` trebuie asiguratun timp scurt de tranzit. Ast`zi, nusunt probleme \n a avea un servi-ciu de transport feroviar de la Rot-

terdam la Budapesta, dar, pentrua aduce marfa \n România, se ape-leaz la camioane - cu trenul dureaz`prea mult timp. De asemenea, \nRomânia ar trebui schimbat sis-temul de taxare pentru utilizareainfrastructurii. La ora actual`, existò mare diferen]` \ntre ceea ce tre-buie s` pl`tim \n Olanda [i taxeledin România [i acest lucru \nseamn`c` transportul feroviar \n Româ-nia este foarte scump. În Olanda,pl`tim doar pentru costurile vari-abile, nu [i pentru cele fixe - nupo]i cere operatorului s` pl`teasc`pentru investi]ia ini]ial`, ci doarpentru costurile de mentenan]`.

22 mai 2009

INTERVIU

România este mult mai scump`decât Olanda

Infrastructura feroviar` precar` [itaxele substan]ialeimpuse pentru utilizarea ei (multmai mari decât \nOlanda) fac Românianeatractiv` pentruinvestitorii strìni \ndomeniu. Potrivit luiMax Philips, directorRail Cargo Informa-tion Netherlands, organiza]ie caresprijin` transportulpe calea ferat` lanivel european, dincauza timpului lungde tranzit, caleaferat` româneasc`pierde competi]ia cucelelalte moduri detransport.

Ast`zi sunt mai pu]inelinii directe pe caleaferat` pentru a seasigura volumele necesare de m`rfuri.

mai 2009 23

Cum a resim]it criza trans-portul feroviar?

La sfâr[itul anului trecut, s-ausim]it efectele crizei economice,mai \ntâi \n industria auto (\n ge neral,\n Portul Rotterdam, acos teaz`foarte multe vase care transport ma -[ini din Japonia). Ast`zi, discut`mdespre o sc`dere de 20-30% anum`rului de vase care vin din Asia.În aceste condi]ii, a sc`zut [i num`rulde trenuri ce transport` containere[i pleac` din Rotterdam (sc`dereaa fost tot de 20-30%). Înainte de alansa o linie de transport containere\ntre dou ora[e europene, ai nevoiede comenzi de cel pu]in 10.000 TEUpe an. Astfel, este o chestiune de cal-cul matematic dac` po]i asiguraacest volum de m`rfuri, pentru alansa un asemenea serviciu. În ultimiidoi ani, când cre[terea economicà fost foarte mare, au fost lansatemai multe servicii de transport fe -roviar, dar, la ora actual`, toateacestea trebuie regândite. Avemla dispozi]ie mai multe solu]ii. Ceamai simpl` este oprirea trenurilor

[i apelarea la transportul rutier, lacamioane. O alt variant este aceeade a combina mai multe trenuri.De exemplu, lu`m toate containerelecu destina]ia România [i Cehia [ile transport`m pân` la Praga, iarde acolo sper`m s` g`sim [i altecontainere cu destina]ia Bucure[ti.O parte dintre operatorii feroviariau \nceput astfel de colabor`ri, auregândit programele trenurilor pen-tru a putea utiliza \n continuarecalea ferat`, folosind hub-uri. Ast-fel, la ora actual`, se prefer` trenuricu o frecven]` ridicat` dinspre O -landa c`tre Germania, urmând ca,de acolo, containerele s` fie com-binate cu alte m`rfuri c`tre noi des-tina]ii. Cu alte cuvinte, avem mai pu -]ine linii directe pe calea ferat`. Oalt` solu]ie este aceea de a combi-na containerele a doi operatori care,

\n trecut, erau concuren]i. Coope -rarea \ntre operatorii pe calea ferat`nu este un lucru des \ntâlnit, darpoate asigura reducerea costurilor[i asigurarea volumului necesar dem`rfuri. Poate c` acesta este unuldintre aspectele bune ale crizei,faptul c trebuie s devenim mai cre-ativi pentru a g`si solu]iile logis-tice optime.

Continu` sc`derea volumuluide m`rfuri transportate?

Criza se manifest` \n con ti nua -re, dar sc`derea volumului de m`r -furi transportate s-a stopat. Sper`ms` ajungem cât mai repede \n punc-tul din care s` putem reconstruidin nou. Sunt sectoare care su fe r`mai mult, cum ar fi cel auto, pro du -se chimice, o]el, dar sunt [i anu-mite domenii care nu au fost foarteafectate de criz`, cum ar fi produ -sele agricole [i cele alimentare \n ge - neral.


Cooperarea \ntre opera-torii pe calea ferat` nueste un lucru des \ntâl-nit, dar poate asigurareducerea costurilor.

Atunci când volumelede transport scad, cei care [tiu s` organizeze transpor-turile \n grupajfolosind camioanelepline devin esen]ialipentru a face leg`turadintre cerere [iofert`. Iar re]eaua dedepozite reprezintàtuul care transformùn avantaj teoretic\ntr-unul practic.

Pentru compania KLG EuropeLogistics SRL (KLG Europe),conexiunile interna]ionale [i

re]eaua na]ional` de centre logis-tice reprezint` avantaje conside -rabile, pe care echipa companiei levalorific` din plin. „În strìn`tate,cele mai multe dintre firmele care seocup` de distribu]ia intern`, de[isunt competitive pe segmentul \ncare activeaz , sunt specializate strictpe acest gen de transport, nefiind in -teresate de conexiunea cu desti-na]iile externe. La KLG Europe, con-cep]ia asupra sistemului este cutotul alta: de la produc`tor, m`rfurilemerg pe camioanele organizate denoi pân` la beneficiar, chiar dacàcesta este locat \n alt` ]ar`“, ne-aexplicat Cristian Albu, Road FreightDirector KLG Europe. Compania dis-pune de birouri proprii \n Olanda, Ma -rea Britanie [i România, iar \n cele-

lalte ]`ri europene colaboreaz cu a -gen]i, acest mod de organizare asi -gurându-i reprezentativitate [i, \nacela[i timp, flexibilitate. „Princi-palele pie]e pe care activ`m suntMarea Britanie, Benelux, Germania[i Italia, de unde avem plec`ri zil-nice (se organizeaz` a[a-numitelecamioane de linie). Se colecteaz`marfa \ntr-un depozit [i, \n fiecare zi,m`rfurile sunt expediate (de exem-plu, din Olanda \n România, careeste, de altfel, [i destina]ia cea maiuzitat`), la unul dintre cele [ase hub-uri pe care le avem pe plan na]ional,de unde se distribuie mai departe,la beneficiarul final. Pentru Fran]a [iSpania, avem 2-3 camioa ne pes`pt`mân`“, a ar`tat Cristian Albu,precizând c`, \n ciuda faptului c` \nultima perioad` traficul a sc` zut cu10-15%, atunci când este vorbadespre valoare adùgat`, influen]anegativ` a recesiunii este mult dimi -nuat . „Încerc`m s extindem [i pen-tru celelalte ]`ri plec`rile zilnice, ce -rerea fiind \n prezent \n cre[tere pe

segmentul de grupaje. Din punctulnostru de vedere, afacerile urmeazò tendin] ascendent , \n pia] avândloc muta]ii structurale: mul]i clien]iau renun]at la transportul organi-zat pe camioane \ntregi (din cauzasc`derii comenzilor/volumelor) [i seorienteaz` spre grupaje (preferândtransporturile mai mici, dar organi-zate mai des). În acest context, suntdestul de pu]ini operatori care sòfere o organizare bine pus la punctpentru partide mici de marf` (de laun palet \n sus). În ceea ce prive[tetermenul de livrare, angajamentul nostru este de a colecta m`rfurile\n 24-48 ore, la care se adaug` 2-4zile timp de tranzit [i 24-48 ore pen-tru distribu]ie la beneficiarul final(alternativa la acest gen de trans-port, \n m`sura \n care ne este soli -citat`, r`mâne livrarea expres` - cuun timp de tranzit mult mai mic)“.

Re]eaua de depozite „umfl`“ pânzele KLG Europe

În România, distribu]ia na]ionalèste organizat` conform aceluia[iconcept valabil \n cazul transportuluiinterna]ional. „KLG Europe promo -veaz` serviciul de linie. Exist` datepentru colectare [i un termen limit`pentru \nchiderea camionului respec-tiv; camionul pleac`, ajunge la des-

24 mai 2009

FOCUS

Flot` operat`

KLG Europe dispune de o flot`proprie de 50 de autovehiculecomerciale, la care se adaugàlte 120-130 de vehicule, pecare compania le utilizeaz` \nfiecare lun` prin intermediulsubcontractorilor.

DDiissttrriibbuu]]iiaa ppee vvaall

tina]ie [i se distribuie marfa. Ceea ceface diferen]a \ntre KLG Europe [iconcuren]a local , constituindu-se \n-tr-un adev`rat atuu al acesteia, estere]eaua format` din [ase hub-uri,pe \ntreg teritoriul României, ampla -sate strategic. Pozi]ionarea lor a fostcalculat` \n func]ie de o distan]`maxim` de livrare de 250 km, carepoate s garanteze livrarea \n aceea[izi. Astfel, se asigur optimizarea cos-turilor de transport [i a celor dedepozitare. Tot timpul trebuie sèxiste un echilibru \ntre cât po]i s de -pozitezi \ntr-un hub [i cât cost trans-portul“, a men]ionat Cristian Albu.KLG Europe are depozite \n Timi[oara,Cluj-Napoca, Târgu Secuiesc, Bucure[ti,Craiova [i Constan]a. Din Bucure[ti[i Timi[oara se organizeaz` plec`rizilnice c`tre toate depozitele, \n timpce din Cluj [i Târgu Secuiesc se pleac`de 3-4 ori pe s`pt`mân`.

„Avem clien]ii no[tri de logis-tic`, care au propriile lor comenzi[i livr ri, precum [i clien]i care fac doardistribu]ie intern`. Cei mai mul]idintre clien]ii mari din România vincu cereri de tip «200 de pale]i pelun` distribui]i \n toat` ]ara», iar noile oferim suportul logistic pentrudistribu]ia la nivel na]ional. Am orga-nizat deja foarte multe camioanepe key accounts [i am ajuns s avemun program de livr`ri foarte binepus la punct. Pentru c` nu pot fideservi]i pe zi mai mult de unul-doiretaileri, am \ncercat s` atragem câtmai mul]i clien]i de acela[i tip, pe ca -re \i grup`m \n func]ie de comenzileexistente \n s`pt`mâna res pec tiv`.

Optimizareaeste benefic` atâtpentru clien]i, cât [i pen-tru noi. Dac` avem 5 clien]ipentru Metro B`neasa [i 5 pentrualt punct, facem un camion cu doar2 desc`rc`ri“, a ar`tat repre zentantulKLG Europe. În opinia sa, ce rerilepentru distribu]ie intern` sunt, \nspecial \n 2009, din ce \n ce mai mari.

Nimic nu este\ntâmpl`tor

„Pân acum câteva luni, clien]ii \[iachizi]ionau propriile camioane pen-tru a-[i livra volumele atunci cândaveau nevoie; acest mod de lu cru nuse mai justific` ast`zi. Cu cât scadcomenzile clien]ilor lor, cu atât de-vine mai dificil s` \[i organizeze propriul sistem de distribu]ie. De[i

poate p`rea surprinz tor, crizaare [i efecte po zitive pentru

anumite companii; una din-tre acestea este, cu si g-

uran]`, [i KLG Eu rope,care are un sistem

deja pus la punct,\n care a in ves titfoarte mult pânà cum“, a de cla rat

Cristian Albu. Ast-fel, clien]ii

mari care, \n urm` cu 4-5 luni, \[itransportau m`rfurile utilizând numaicamioane complete, pentru c aveausuficient` marf` (la export sau laimport), actualmente apeleaz` lagrupaje, iar pe acest gen de pia]`KLG Europe se pliaz perfect. „Vreaus` subliniez faptul c` nimic nu este\ntâmpl`tor. Înaintea rezultatelorob]inute [i care justific` optimismulcu care privim viitorul companiei, aexistat o viziune care a fost sus]inut`de investi]ii, de o strategie bine con-turat . Distribu]ia intern era [i \nain -te de criz prolific . Dar câ]i dintre ceicare ac]ionau pe pia]` \n domeniu i-au anticipat acest trend favorabil?!“,a subliniat, \n acest context, Anca-Ma -ria Ciucur, Sales & Marketing Direc-tor KLG Europe. În opinia sa, maiales \n aceast perioad , \n care se pu -ne presiune pe reducerea tarifelor,este foarte important s` se men]in`nivelul calit`]ii serviciilor. „Nu ne-ampropus s` fim cei mai ieftini de pepia]`. Calificativul pe care dorim s`ni-l adjudec`m este cel de furnizoride servicii de calitate, sus]inut prinoptimiz`ri. Cine nu \[i propune s`\[i men]in` pozi]ia ob]inut` \n pia]`minimizând costurile, f r a afecta \ns`calitatea serviciilor, nu poate dep`[icu succes aceast` perioad`“, a con-cluzionat Anca-Maria Ciucur.


mai 2009 25

Re]eaua Na]ional` de Distribu]ie KLG EUROPE

Pentru numele dejaconsacrate \n dome-niul logistic, [i care,

chiar f`r` un marketingagresiv pe pia]`, au avutvizibilitate, criza s-a trans-

format \ntr-o oportuni-tate. Dac` \nc` exist`companii mari care nu

au decis externalizarea,tot mai mul]i clien]i

mici se gândesc sauau f cut deja a ceas -

t` mi[care. Problema cu

care s-au con-fruntat ace[tia

\n luarea de -ciziei a fostlipsa infor-

ma]iilor logis-tice din siste -

mele informa -tice pe care le de -

]in (sau nu!). Chiar[i f`r` sisteme, au

identificat oportuni-tatea transform`rii cos-

turilor fixe \n costuri vari-abile [i reducerea semni-

ficativ` a complica]iilor biro-

CONSULTAN}~

26 mai 2009

Pia]a logisticii \n acestmoment nu a c`p`tat un trend bine definit.Fiecare companie din domeniu depindefoarte mult de portofoliulde clien]i pe care \l de]ine sau, mai binespus, de portofoliul de industrii. Cine \[ipunea problema unui mix de clien]i [i industriiacum un an? Cre[terile erau atât despectaculoase \ncât orice urm` de precau]ienu exista nici m`car la nivel de idee.

CLIEN}Ide criz`

cratice legate de opera]iunile logis-tice.

Decizii de externalizare

O analiz` f`cut` \ntr-o serie decompanii cu activitate de depozitaremedie-mic` [i cu depozite ce nudep`[esc 500-1.000 mp au dus laconcluzia c`, pentru o astfel deactivitate logistic`, externalizareaeste o solu]ie bun chiar [i \n situa]ii\n care nu este criz`. ßi compani-ile mari se uit` cu mare aten]ie la

controlul costurilor [i studiaz` posi-bilitatea externaliz`rii. Mai multemultina]ionale cu tradi]ie \n ope -rarea depozitelor proprii din dome-niul produc]iei au avut la \nceputulanului \ncerc`ri timide de exter-nalizare. În decursul a 4 luni auextins \n mod considerabil activi-tatea cu previziuni de externalizaretotal`.

Favoriza]i

Un avânt deosebit l-au avut or -ganiza]iile logistice care au de]inut

\n portofoliu clien]i din domeniulFMCG cu produse de discount [ihard discount, care nu au fostpreg`tite pentru cre[terile \nregis -tra te. Astfel, cererea de personaloperativ \n depozit a crescut laaceste companii, producând oabsorb]ie a personalului concedi-at din industrii \n sc`dere.

Un caz particular \n domeniu\l reprezint` industria de frig [itemperatur` controlat` unde, laaceast or , nu exist o re]ea de clasaA la nivel na]ional, fiecare com-panie logistic` din domeniu de]i -nând punctual anumite capacit`]i,concentrarea mare fiind \n zonaBucure[ti-Ploie[ti. Pentru aceastìndustrie, solu]iile in-house reprezin -t`, la aceast` or`, solu]ia, dac` nuoptim`, cel pu]in acceptabil`.

Defavoriza]i

O problem` major` s-a \nregis -trat \n industria logistic ce deserveadomeniul automotive, \n specialoperatorii logistici ce mi[cau volumemari: ace[tia, de-a lungul anilor,date fiind condi]iile stricte cerutede industria de automotive, [i-au\nnoit parcurile auto [i au dezvoltatserviciile pentru a face fa]` regle-ment`rilor [i nivelului de customerservice extrem de ridicat. Dintr-o da -t`, s-au g`sit \n situa]ia de a nuavea de transportat nici 20% din vo-lumele anterioare. Este greu s` terepliezi [i s` \]i m`re[ti flexibili-tatea \n astfel de situa]ii.

Solu]ia pentru ace[tia a fost \n -ghe]area leasing-urilor [i alocareade resurse [i energie business-urilorconexe precum service, benzin`rii,comer] cu piese auto. Chiar dac` aufost supape de salvare, de faptacestea deserveau aceea[i indus-trie.

În aceea[i situa]ie s-au situat[i companiile de produc]ie [i dis-tribu]ie bunuri de folosin] \ndelun-gat`. Ace[tia au \nceput s` \nchirie -ze spa]ii suplimentare, s` operezediscounturi [i promo]ii, \ns` situa]ianu este roz [i nici nu va fi pentruo bun` perioad` de acum \ncolo.

Adriana P~L~{ANManaging Partner AFP-MKT

mai 2009 27

Comportamentul de criz` al clientului deservicii logistice se manifest` predomi-nant pe mai multe direc]ii:

|ntârzierea la plat`

Transferând costurile fixe, \nspecial cele cu salariile,utilit`]ile [i \ntre]inereacorectiv` a echipamentelor \nsarcina operatorului logistic,\ntârzierea la plat` nu maiproduce disfunc]ionalit`]i \nactivitatea curent`. Aceast`politic` i-a pus \n dificultate,nu de pu]ine ori \n aceast`perioad`, pe operatorii logis-tici.

Cererea de revizuire a tarifelor

|n \ncercarea de reducere acosturilor, toate companiileclient, indiferent de serviciilesau produsele achizi]ionate,au ini]iat renegocieri de tar-ife. Pentru industria de trans-port, impactul este critic. Nici\n activitatea de depozitaresitua]ia nu este u[oar` pen-tru companiile care au \nce-tinit fluxul de marf` \ndepozit. Problemele se pro-duc \n lan]: Nu vindem, decinu mut`m - nu \ncas`m. Nu

\ncas`m - nu avem cash. Nuavem cash - nu pl`tim furni-zorii. |ntrebarea pe care oputem pune este dac` nucumva dispari]ia unor com-panii de pe pia]` nu este defapt benefic`, r`mânând ac-tive (cel pu]in \n sectorul pri-vat) companii care auconstruit \n timp un businesssustenabil.

Reducerea depersonal

De[i au existat pe pia]`cazuri atipice, \n care s-a con-cediat \n mas` pe criteriulsalariilor mari, cei mai mul]idintre clien]i [i-au f`cutcur`]enie \n organiza]ii. Prinrestructurare, s-au eviden]iatmult mai bine deficien]ele decre[tere rapid` [i s-au operatnumai corec]ii binevenite.

Apelarea la servicii de consultan]`

Consultan]a de restructurare nu era perceput` nici camod`, nici ca necesitate. Celmult era v`zut` ca fiind unlux pe care [i-l permiteau companiile mari. Ast`zi, totmai multe companii, \n spe-cial cele de import [i dis-tribu]ie, apeleaz` laconsultan]` pentru a eficien-tiza activit`]ile de achizi]ii,depozitare, transport [i ges-tionarea stocurilor.

28 mai 2009

De fapt, nu este un lucru,ci un om: [eful direct,care urmeaz`, la rândullui, exemplul imprimat\n organiza]ie de ma-

nagerul general.„Cele patru elemente care pot

motiva angajatul sunt: [eful, me -diul, perspectivele [i salariul. Sala -riul este \nghe]at \n momentul defa]`, se transmit numai semnalenegative, perspectivele nu li se aratòamenilor, chiar dac` ele exist`(pentru c` angajatorul vrea s` ]in`\n frâu cre[terile salariale), iar \naceste condi]ii modul \n care lucrea -z` [eful cu oamenii lui devine din

ce \n ce mai important. Dar, para-doxal, merge din ce \n ce mai prost“,ne-a explicat Mihail Dr`goi, Mana -ging Partner HR Dimensions. El a pre-cizat c`, \n aceast` perioad`, com-paniile se confrunt` cu dou` mariprobleme: n-au manageri preg`ti]i[i n-au departament de resurseumane bine pus la punct. „A devenitevident faptul c` managerii nu aufost bine preg`ti]i, c sunt foarte bunitehnicieni, sunt foarte buni la cifre,dar nu [i la lucrul cu oamenii. Mairù este faptul c` sunt prea pu]inicei care \[i pun problema uneiabord`ri corecte din punctul devedere al resurselor umane“, a maispus Mihail Dr`goi.

El a observat c`, \n ciuda crizeieconomice, for]a de munc` semen]ine mobil`, \ns` cei care \[ischimb` locul de munc` sunt \nspecial oamenii buni. „Unii oameni

s-au legat mai mult de locul lor demunc`, dar cei buni, care au \ncre -dere \n ei [i vor mai mult, se mi[c`\n continuare. Sunt oameni bunicare au r`mas mult timp la o com-panie pentru c` aveau toate condi -]iile asigurate, inclusiv pe cele mate-riale.

În momentul \n care angaja-torul, din cauza crizei (mai mult saumai pu]in prezent` la el \n firm`),profit` de ocazie [i \ncepe [i taiedin cre[terile de salariu, din prime,din consultan]` [i vânzarea maiscade [i ea, nu mai exist` nici sa tis -fac]ie moral` [i nici financiar`, iarangajatul \ncepe s` \[i pun` pro -blema c` nu se mai potrive[te \nacel mediu. Se simte prins \ntr-unmediu care nu \i mai place [i, \n locs` munceasc` mai bine, munce[temai pu]in“, a ar`tat Mihail Dr`goi.

CINE ARESOLU}IA?

Salariile nu maicresc. Mediul este

din ce \n ce mai de-motivant. Perspec-

tivele aproape numai exist` \n multe

cazuri. Dar ]i se ceres` munce[ti mai mult

decât ieri. De ce aiface-o?! Care esteacel lucru care mai

poate motiva?

Ce face managerul general, face toat` compania.

Ceea ce se \ntâmplàcum nu seam`n` cunimic din ceea ce amexperimentat \n trecut.Ast`zi se vede cine elider [i cine nu.

RESURSE UMANE

MihailDr`goi

mai 2009 29

Mesajele negative nascreac]ii negative

Potrivit specialistului \n pro -bleme de resurse umane, mana -gerii fac o mare gre[eal` atuncicând comunic` numai elementelenegative. „To]i spun: e greu, tìemcosturi, salarii, nu mai angaj`m con-sultan]`, nu mai recrut`m. To]i aunumai mesaje negative, dar sea[teapt` ca oamenii s` reac]ionezepozitiv. Dar asta nu o s` se \ntâm-ple niciodat`: oamenii nu vor lucramai bine \n condi]iile \n care le sunttransmise numai mesaje negative.Trebuie s` \i faci pe oameni p`rta[ila ceea ce se \ntâmpl`, s` le ex plicisitua]ia dificil`, dar s` le ar`]i [i o

perspectiv`. Angaja]ii trebuie s`[tie foarte clar pentru ce lupt` pen-tru c`, altfel, nu o s` trag` la c`ru]`.Oamenii buni nu sunt speria]i nicide [omaj, nici de pierderea loculuide munc`“, a subliniat Mihail Dr`goi.

Cheia este la [eful direct

Reprezentantul HR Dimensionsa ar`tat c` exist` atât re]ete cât [istudii privind motivarea angaja -]ilor, dar, \n general, oamenii nureac]ioneaz` la acelea[i lucruri.Responsabilitatea cea mai mareprivind motivarea revine \ns` [efu-lui direct. „Toate cele patru ele-mente importante sunt respon-sabilitatea [efului: el trebuie s` \lrecompenseze financiar pe subor-donat \n func]ie de performan]`,preg`tire [i gradul de implicare, eldecide cum s` se comporte cuoamenii, el poate crea un mediunociv sau propice pentru perfor-man]`, el poate comunica perspec -tivele clar [i pe \n]elesul oamenilorlui. De aceea, \n acest moment,

[eful echipei este cel mai impor-tant om din companie. Este foarteimportant s` oferi angaja]ilor mo -dele [i s` le ar`]i ce e bine [i ce nu,iar modelul \l creeaz` managerulgeneral. Ceea ce tolereaz` el sevede \n organiza]ie“, a subliniatMihail Dr`goi.

În opinia sa, acum sunt esen]ialeabilit`]ile [efilor de a lucra cu oame -nii lor, \n timp ce managerii de toptrebuie s` fie con[tien]i de faptul c`reprezint` modele pentru mult`lume din organiza]ie. „Cheia lor arputea fi s` se contro leze de dou` orimai bine. Trebuie s` [tii pe ce s`te enervezi, când [i pe cine s` tedescarci“, a concluzionat reprezen-tantul HR Dimensions.


Nu vei mai putea camanager doar s` con-trolezi angaja]ii [i s`-itragi de urechi, trebuies` participi la via]aoamenilor tì, s` fii\ntr-adev`r un suport.

Este momentul cadepartamentul deresurse umane s` aratece poate face.

TEST

30 mai 2009

mai 2009 31

Volkswagen Crafter

IIMMPPEERRIIAALLCu siguran]` o ma[in` care impune respect, Volkswagen Crafter esteutilitara grupului VAG ceacoper` segmentul de 3-5tone. De[i o apari]ie relativnou` (debutul acestei genera]ii a avut loc \n 2006), Crafter [i-a consolidat pozi]ia pe pia]`,devenind una dintre celemai apreciate utilitare pe segmentul ei.

Motoriz`ri [i transmisie

Volkswagen \[i bazeaz` gamaautovehiculelor comerciale pemotoarele TDI, renumite pentrufiabilitate [i economie de carbu-rant. Acestea integreaz` tehnolo-gia common-rail. Toate versiunilefolosesc motoare cu cinci cilindri de2.5 litri. Gama de performan]e esteconceput` pentru a satisface toatecerin]ele clien]ilor.

Astfel, exist` disponibile treivariante de motoriz`ri ce dezvolt`109, 136 [i respectiv 163 CP. Motoarelesunt economice [i au costuri de\ntre]inere mici.

Ele \ndeplinesc normele EURO4, având \n dotarea standard unfiltru de particule DPF [i conver-tor catalitic.

Crafter folose[te o transmisiema nual \n [ase trepte. Schimb`torulde viteze este tip joystick, amplasat\n plan[a de bord, lâng` volan, pen-

32 mai 2009

TEST

tru o operare facil`. Exist` [i posibi -litatea mont`rii unui model de cu -tie de viteze Shiftmatic pentru mo -toriz`rile de 109 CP [i 136 CP. Aceas-ta \mbin confortul cu performan]elespecifice unei cutii de viteze mecanice.

Confort [i siguran]`

Echiparea standard a lui Crafterinclude \nchidere centralizat` cutelecomand` [i geamuri ac]ionateelectric. Spa]iile de depozitare suntexemplar realizate. Compartimentelecu deschideri ample [i spa]ii specialepentru sticle de bùturi, torpedougeneros, toate fac parte din dotareastandard, precum [i spa]iile dedepozitare situate deasupra para-solarelor [i numeroasele suporturipentru sticle.

Nu numai confortul este la unnivel ridicat, ci [i siguran]a. Frânareaeste asigurat` de un puternic sis-tem ce ac]ioneaz` ro]ile de 16’’ [ieste asis tat` de o serie de sistemeelectronice. Toate modelele Volk-swagen Crafter au \n standard airbag[ofer [i ESP (ce cuprinde ABS [i sis-temul antipatinare ASR). ESP \nglo -beaz [i func]ii precum recunoa[tereanivelului de \nc`rcare. Crafter ofer`[i o gam` bogat` de elemente desiguran]` pasiv`. Toate scauneleau tetiere ajustabile [i centuri de si -guran] pretensionate \n trei puncte.Exist op]iunea pentru airbag pasager

[i airbaguri laterale. În cazul unuiimpact, energia se transmite zonelordeformabile, iar sistemul de anco-rare a \nc`rc`turii asigur` securi-tatea acesteia \n cazul unui impact.

... acum [i fapte

Dup` ce am constatat cele maisus expuse, am zis c` este timpul s`trecem de la teorie la practic` [i s`vedem cum st`m \n traficul autoh -ton. Pentru a nu merge cu ma[inagoal`, am \nc`rcat-o [i cu vreo 15puie]i de stejar [i am plecat la drum.Accesul la compartimentul de marf`s-a f`cut [i el cu u[urin]`, având ladispozi]ie cele dou` u[i batantedin spate, dar [i cea de pe laterala

dreapt` a ma[inii. Modelul pe carel-am testat era cel cu ampatamentscurt, cu un motor de 109 CP [icutie manual` \n 6 trepte.

Din punct de vedere al lan]uluicinematic, ma[ina te poate ducecu gândul la ceva mai mult de 3,5tone, având treptele de vitez` gân-dite „s` trag`“. Direc]ia este pre-cis` [i u[or de manevrat, iar viz-ibilitatea este [i ea de apreciat.

De[i ma[ina a fost echipat` cumotorul cel mai slab, acesta s-a\nc`p`]ânat s` ne demonstreze c`nu trebuie subestimat. Dep`[irile nureprezint` punctul forte al ma[inii,dar, \n nici un caz, nu ai emo]ii.

Frânarea [i stabilitatea au fostfoarte bine calculate de c`tre ingi -nerii germani, deoarece ma[inafrâneaz` bine \n orice fel de con di -]ii, iar \n curbe nu trìe[ti acel sen-timent c` te po]i r`sturna.

Consu mul nu l-am putut afla cuexacti tate, deoarece computerulde bord lipsea din dotarea mode -lului testat, dar estim`m undeva la10 l/100 km pe un traseu de apro -ximativ 250 km. Ceea ce ni s-a p`rutrezonabil fiind vorba de un traseumixt, cu o ma[in` \nc`rcat` [i carenu a fost menajat`. Ca [i concluzie,Crafter este o utilitar` care „a prins“pe pia]` [i care st` bine nu numai„pe hârtie“.

Alexandru [email protected]

Fi[` tehnic` VolkswagenCrafter

� Motor: TDI, 2.500 cmc� Dispunere: 5 cilindri \n linie� Putere maxim`: 109 CP/3.500 rpm� Cuplu maxim: 280 Nm/2.000 rpm� Transmisie: cutie manual` 6 trepte,trac]iune spate� Ampatament: 3.665mm� Dot`ri: radio-CD, AC, geamuri electrice

mai 2009 33

INTERVIU

Cum a]i \nceput s` livra]i carburant prin intermediulsta]iilor de incint` [i cum aevoluat acest serviciu?

Afacerea a \nceput \n 2001 cu co -mercializarea de produse petroliere\n sistem vrac. În 2004, Oscar Down-stream a fost prima companie de pepia]` care a introdus sistemul desta]ii de incint`. Din acel momentam devenit [i un furnizor de ser-vicii, asigurând tot ceea ce \nseamn`suport logistic pentru aceste sta]ii,

inclusiv service-ul. Trebuie men]ionatc` livrarea carburantului se face \nmaximum 48 de ore de la emitereacomenzii. Dezvoltarea acestui ser-viciu a condus la m`rirea flotei autoproprii, care, \n prezent, num`r`17 cisterne, dotate cu instrumentede control moderne, pentru a asigu-ra transparen]` \n livr`rile c`treclien]i. Cu alte cuvinte, vorbim des -pre un important suport logistic,la care se adaug` consultan]a acor-dat` clien]ilor, pe care \i consiliem\n gestionarea stocurilor [i alimen -t`rilor.

Care sunt avantajele pe care le prezint` solu]ia oferit` de Oscar Downstream, maiales \n aceast` perioad` \ncare toat` lumea se gânde[tela reducerea costurilor?

În primul rând, trebuie amintitbeneficiul pe care \l reprezint` con-trolul asupra consumului de car-burant. De altfel, sloganul nostru este„Preia controlul!“. Datele sunt u[orde urm`rit odat` ce aceast` sta]ieeste amplasat` \n loca]ia parculuiauto. Un angajat poate asigurainterfa]a cu sistemul, pentru c` nueste vorba despre o activitate con-sumatoare de timp: se trimite ocomand` atunci când stocul estemic [i se urm`resc rapoartele emisede softul de gestiune al sta]iei, pen-

tru a vedea cine, când [i cât a ali-mentat. De aici reies [i consumurile.Întrucât sta]ia este amplasat` direct\n parcul auto, posibilitatea uti-liz`rii unor practici care nu pot ficontrolate de management se reducesemnificativ, fapt care se traduce \ntr-o economie direct` (\n gene -ral, pierderile generate de lipsa con-trolului privind consumul ajungpân` la 15% din costurile cu car-burantul). Practic, clien]ii pl`tesc\ntotdeauna consumul real al flotei.

Exist` [i posibilitatea pl`]ii la termen a carburantului?

Da. Mai mult, termenul de platèste stabilit printr-o analiz` pe bazaindicatorilor financiari, \n urma c` -reia consiliem viitorii bene ficiari \ndimensionarea cât mai corect` aposibilit`]ilor de plat`. Astfel, ofe -rim solu]ia pentru achi zi]ionareacarburantului necesar activit`]ii,dezvoltând, \n acela[i timp, o rela]iede parteneriat.

Sunt mai multe cereri \n ultimul timp pentru plata la termen?

Întrucât pentru plata \n avansreducerile sunt considerabile, \na cest an mul]i dintre clien]i sunt inte -resa]i de un pre] mai bun. Înre-gistr`m o u[oar` cre[tere a con-

Preia controlul aliment`rilor!

Cum po]i ob]ine carburant de calitatela pre]uri mai redusedecât la pomp`,beneficiind, \n acela[itimp, de instrumenteperformante de control al consumului?Oscar Downstream aresolu]ia. C`t`lin Profir,directorul de vânz`rial companiei, ne-a explicat cum se poate rezolva unadintre cele mai mariprobleme ale trans-portatorilor: prin intermediul sta]iilorde incint`.

C`t`lin Profir, directorul de vânz`ri

al companiei Oscar Downstream

tractelor cu plata \n avans, tocmaidin nevoia reducerii costurilor.

Unde se situeaz` tarifele pentru carburant practicatede Oscar Downstream \nraport cu pre]urile de lapomp`?

Pre]ul practicat de noi este infe-rior celui de la pomp`, iar \n func]iede cantit`]ile comandate se prac-tic` discounturi.

Clien]ii no[tri beneficiaz` \nplus de facilit`]i suplimentare.Foarte important este softul degestiune a sta]iei, disponibil \ndou` variante: una indicat` pân`la 120 de utilizatori [i cealalt` pân`la 999 de utilizatori. Clientul [tieexact cine a alimentat, cât [i când,beneficiind de rapoarte \n timpreal. Datele se transmit prin cablu\n calculator sau prin intermediulunui dispozitiv gen stick (\n cazulprimei variante de sta]ii) sau prinGPRS (\n cazul celei de-a doua).Pentru un transportator cu o flot`mare, localizat \n mai multe puncte,este avantajoas` varianta premi-um de sta]ie, Top Fuel Manage-ment, care permite transmisia dedate prin GPRS [i centralizarearapoartelor \n timp real, direct dela sediul central al companiei. Ast-fel, managerul cunoa[te consumul\n orice moment, \n condi]iile \ncare transmisia datelor prin GPRSeste un cost suportat de OscarDownstream. Tot \n cazul sta]iilorpremium, putem urm`ri onlinecantitatea de carburant din rezer-

vor, iar atunci când stocul scade, sun`mclientul pentru a-l \ntreba dac` aresau nu nevoie de alimentare. Ofe -rim cel mai performant sistem uti-lizabil pe pia]` pentru c` lucr`mpermanent cu furnizorii de sta]iicare ne ofer` cele mai bune solu]ii.

Care este investi]ia ini]ial`pe care trebuie s` o fac`clientul pentru astfel de sta]iide incint`?

Pentru cei care apeleaz la OscarDownstream, INVESTI¥IA INI¥IALåESTE ZERO. Privim lucrurile ca peun parteneriat. Noi facem investi]ia,furniz`m gratuit sta]ia de incint` [isuportul informatic din spatele ei,iar amortizarea se realizeaz` dinrulajul de motorin`. Faptul c` amdezvoltat intern segmentul de ser -vice reprezint` un mare avantaj.În acest moment, acoperim toat`]ara, astfel \ncât orice defec]iune esterezolvat` \n maxim 24 de ore.

Sta]iile de incint` nu intr` \ngrija beneficiarului, pentru c` noile oferim \n comodat, motiv pen-tru care clientul nu suport` prac-tic nici un cost. Noi câ[ti g`m din co -mercializarea combustibilului [isuntem direct interesa]i s` men]i -nem sta]ia func]ional`, astfel \ncâtbeneficiarul s` poat` consuma. Dinacest punct de vedere suntem foar -te bine pu[i la punct. ¥inând contde experien]a dobândit`, pot afir-ma c` nimeni nu ofer` servicii maibune pe acest segment [i, de aseme-nea, tot noi venim cu varianteleinovative \n domeniu.

Ce pa[i trebuie urma]i pentrua putea beneficia de ofertaOscar Downstream?

Odat` ce poten]ialul client \[iexprim` inten]ia de cump`rare,trebuie stabilit exact ce nevoi are[i cum dore[te s` pl`teasc`. Avem\n vedere consumul, modalitatea deplat`, dac` are sau nu un spa]iuunde poate fi amplasat` sta]ia deincint` (trebuie respectate normelegale necesare func]ion`rii sta]iei,cum ar fi o anumit` distan]` fa]` decl`diri). Dac` este vorba despre unclient care vrea s` pl`teasc` \navans, lucrurile sunt destul de sim-ple: se stabile[te loca]ia, clientultrebuie s` de]in` o platform` plan`pe care s` fie amplasat` sta]ia, se

\ncheie un contract [i putem \ncepe.Dac` este vorba despre plat` latermen, intervine [i analiza finan-ciar`. Clientul prezint` \n acest cazanumite documente financiare, pecare le analiz`m [i, dup` consiliereaasupra termenelor de plat`, sta]iaeste trimis` la acesta, conectat` lasursa de curent (facilitate oferit`,de asemenea, de Oscar Down-stream) [i \ncepe livrarea carbu-rantului. Noi oferim absolut tot,mai pu]in investi]ia \n platformaplan de beton (care este una negli-jabil`) [i care, de obicei, este dejade]inut de majoritatea poten]ialilorclien]i. Primirea unui r`spuns cuprivire la analiza financiar` dureazàproximativ 3 zile de la prezentareadocumentelor, iar dup` ce ob]inemconfirmarea c` platforma de betoneste finalizat`, \n maxim 15 zilesta]ia este func]ional`.

Se preteaz` acest sistem de alimentare numai la companiile care fac transport intern?

Nu neap`rat. Pot avea un con-sum mixt, utilizând sta]ia de incint`pentru parcursul intern [i alte formede alimentare peste hotare. Totuldepinde de autonomia rezervoru-lui. În general, vehiculele utilizate\n transportul interna]ional au oautonomie destul de mare.

Ce ne pute]i spune despre calitatea combustibiluluifurnizat clien]ilor?

Înc` din aprilie 2008, comer-cializ`m numai motorin` EURO 5,norm` obligatorie \ncepând dinacest an. ¥inem foarte mult la ca-litatea produsului [i nu am accep-tat compromisuri din acest punctde vedere.

Ce \nseamn` ast`zi Oscar Downstream?

Oscar Downstream este ast`zicel mai mare importator de motorin`din România, care, \n 2007, a intrat\n TOP 10 companii petroliere din]ar`, iar cifra de afaceri consem-nat` pentru 2008 s-a ridicat laaproximativ 300 de milioane deeuro.

V` mul]umim pentru timpul acordat.

34 mai 2009

INTERVIU

Sta]iile de incint` beneficiaz`de sisteme moderne

de transmisie a datelor



mai 2009 35

LANSARE

mut`\n centru

De[i trìm vremuri \n carecele mai multe firme\ncearc` s` supravie -]uiasc` prin reducereasubstan]ial` a costurilor,Volvo pluseaz` la capitolulcuraj, contracarând crizaeconomic` prin lansareaunui nou service \n Bra [ov.

O dovad` a faptului c` Volvopune mare pre] pe centrul dinBra[ov este [i faptul c`, la inau-gurarea acestuia, au fost prezen]imai mul]i oficiali ai grupului, pre-cum Claes Nilsson, pre[edintelediviziei europene Volvo Trucks,Roger Alm, directorul responsabilde Europa de Est Volvo Trucks, [iChristian Coolsaet, managing direc-tor Volvo Romania.

Service-ul sus]inevânz`rile

Oficialii Volvo au ]inut s puncteze,\n cadrul unei conferin]e de pres`care a precedat inaugurarea pro-priu-zis`, c` actuala situa]ie de pepia]` este una care nu-]i permites` faci pronosticuri despre ceea cepoate rezerva viitorul [i c`, proba-bil, aceast` incertitudine se va men -]ine [i anul viitor. Una din pro-blemele cele mai grave cu care seconfrunt` to]i constructorii de ca -mioane \n acest moment pare s`fie, \n opinia reprezentan]ilor Volvo,faptul c` mul]i dintre transporta-tori sunt nevoi]i s` returneze ca -mioanele firmelor de leasing, pecare acestea le vând ulterior la unpre] mult sub cel cu care ar putea

concura un produc`tor cu un vehiculnou. De[i mul]i dintre constructori[i-au revizuit strategia adoptat` \naceste vremuri, cei de la Volvo r` -mân consecven]i, iar faptul c` acestservice a fost deschis acum, \ntr-ope rioad` extrem de delicat`, re -pre zin t` o dovad` \n acest sens. Înopinia oficialilor Volvo, faptul c`reu[e[ti s` vinzi una sau dou` ma -[ini poate fi datorit` calit`]ii produ -sului, dar atunci când vinzi cinci-[ase nu o po]i face decât \n condi]iile\n care cei care au achizi]ionat ca -mi oane \n trecut s-au convins degri ja pe care o are constructorul [ide partea de after-sales, implicit deservice. „Deschiderea noului Vol voTruck Center \n Bra[ov reprezint \n -c` un pas \n implementarea strate-giei noastre post-vânzare, care se

36 mai 2009

LANSARE

concentreaz` pe dezvoltarea re]eleide ser vice la nivel na]ional, pentru asatis face cât mai bine nevoile cli -en]ilor“, a spus Christian Coolsaet.Motivul pentru care a fost alesBra[ovul pentru acest centru este

faptul c` pe aici va trece autostra-da Transilvania, care ar urma s`preia fluxul de ma[ini ce tranziteaz`România spre [i dinspre Vest, auconchis cei trei oficiali ai grupuluisuedez.

15.000 mp, dot`ride ultim` or`

Noul centru este situat la ie[ireadin Bra[ov, spre Pite[ti, ocupândo suprafa]` total` de 15.000 mp.Cu o suprafa]` construit` de 2.500mp, centrul dispune de zone alocatebirourilor, s`li de preg`tire pentrutehnicieni, depozit de piese [i un spa]iugeneros pentru lucr`ri de service.Atelierul service este dotat cu celemai moderne echipamente de diag-noz` [i control, scule [i dispozitivespeciale Volvo, capabile s` fac` fa]òric`ror situa]ii. Printre dot`rile decare beneficiaz` acesta, amintim:4 linii destinate repara]iilor gene -rale [i mentenan]`, o linie desti-nat` repara]iilor \n urma acciden-telor, dotat` cu stand Josam pentru\ndreptarea [asiurilor, o linie echi -pat` pentru efectuarea inspec]iilortehnice periodice, distribu]ie cen-tralizat [i controlat electronic a flu-idelor de lucru (lubrifian]i, antigel,ap`, aer), poduri rulante pe toat`deschiderea spa]iului de service,computere aferente fiec`rei linii derepara]ii pentru accesul rapid al

Oficialii Volvo Trucks prezen]i la inaugurarea centrului din Bra[ov: Claes Nilsson, pre[edintele diviziei europene Volvo Trucks (centru), Roger Alm, directorul responsabil de Europa de Est

Volvo Trucks (dreapta) [i Christian Coolsaet, managing director Volvo Romania (stânga)

Volvo investe[te \n tehnologie de ultim` or`: sistemul de elevatoarehidraulice integrat \n pardoseala atelierului

mai 2009 37

tehnicienilor la informa]ii desprerepara]ii [i piese, sp`l`torie automa -t` cu perii, vehicul mobil de inter-ven]ie \n teren etc. De asemenea,o noutate remarcabil` \n domeniuo reprezint` sistemul de elevatoarehidraulice integrat \n pardosealaatelierului.

Magazia de piese de schimboriginale Volvo va avea un stocsemnificativ, iar aprovizionarea seva face de la depozitul regional depiese deschis \n luna aprilie laBucure[ti. Acest lucru va conducela cre[terea gradului de disponi-bilitate a pieselor originale.

Pentru a asigura standardelede calitate Volvo pentru toateopera]iunile efectuate \n cadrulservice-urilor, indiferent dac` suntde repara]ii sau numai de \ntre]inere,toate punctele de lucru sunt echipatecu tehnologie de ultim` or`. În plus,cu un personal tehnic calificat,echipamente [i scule speciale Volvo,se poate asigura extinderea durateide exploatare [i men]inerea \n ceamai bun` stare de func]ionare acamioanelor, pentru a putea oferi\ntotdeauna performan]e ridicate[i o eficien]` crescut`. Atelierulservice din cadrul centrului va stala dispozi]ia clien]ilor Volvo dinregiune, dar va acorda asisten]` despecialitate [i oric`rui vehicul Volvoaflat \n tranzit \n aceast` zon`, pen-tru efectuarea opera]iunilor de\ntre]inere sau a repara]iilor tehnice,de orice natur` ar fi ele. Acest nouVolvo Truck Center este integrat\n re]eaua pan-european` VolvoAction Service, serviciul Volvo de asis-ten] tehnic de urgen] , ce permitedeservirea eficient` a clien]ilor ro -mâni [i strìni.

În prezent, Volvo Romania dis-pune de o re]ea de [apte centreservice autorizate, din care trei suntinvesti]ii proprii, \n Bucure[ti, Cluj[i Bra[ov, iar celelalte patru reprezintìnvesti]ii realizate \mpreun` cuparteneri locali, \n Deva, Timi[oara,Bacù [i Pite[ti. Num`rul de auto-camioane Volvo din România esteast`zi de peste 11.000 de unit`]i.


Evenimentul de inaugurare ainclus, de asemenea, [i prezentarea„Eficien]` [i solu]ii inovatoare“,\n care au fost abordate solu]iide reducere a costurilor. Con-ceptul Fuelwatch, care acoper`toate produsele [i serviciile VolvoTrucks, include 6 modalit`]i dediminuare a consumului de com-bustibil:

�Camioane optimizate: este foarteimportant ca specifica]ia tehnicà camionului s` se potriveasc`tipului de transport [i condi]iilorde rulare. � Intre]inere preventiv`: service-ul este un element cheie \n efor-turile de economisire de com-bustibil.� Accesorii/\mbun`t`]iri pentrueficien]`: accesoriile Volvo Trucksconduc la mic[orarea consumu-

lui prin reducerea rezisten]ei aero-dinamice (exemplu: sisteme dedeflectoare) sau prin actualiz`ri a -duse programelor software alesistemului automatizat Volvo deschimbare a treptelor de vitez`,I-Shift.� Dynafleet: aplica]ie online pen-tru monitorizarea eficien]eicamioanelor din toate punctelede vedere. � Perfec]ionarea [oferilor: dese-ori, este cel mai rapid mod de \m -bu n t ]ire a consumului. Cercet rileau ar`tat o reducere cu 5-10% acosturilor legate de combustibilprin simpla adaptare a unui stil decondus economic.� Serviciul de management alcombustibilului: serviciu de con-sultan]` care ofer` analiza \n pro-funzime a consumului de com-bustibil total.

Eficien]` prin Fuelwatch

Service-ul are la dispozi]ie un stoc semnificativde piese de schimb originale Volvo

TEST

38 mai 2009

Se poate observa cuochiul liber c` tendin]a pe pia]` este s` setreac` la SUV-uri [i ve-hicule mari dedicate off-road, \n ciuda faptului c`, de multe ori,cel care achizi]ioneazà[a ceva n-are nici ceamai mic` inten]ie s` seduc` vreodat` cu ma[ina prin p`dure. |n momentul \n care ne-am propus s` facem un test, mâna]i de trendul actual, ne-am hot`rât s` punem la treab` un Nissan Navara [i am reu[it.

NISSAN NAVARA

Pick-up de ora[

mai 2009 39

Am apelat la Serus, carene-a sprijinit \n demer-sul nostru. De[i nu senum`r` printre celemai noi apari]ii de pe

pia]`, lansarea sa având loc \n anul2005, Navara este unul dintre pick-up-urile care nu dezam`gesc. Areo capacitate de tractare de aproape3 tone [i o sarcin` util` de aproxi-mativ 800 kg, ceea ce te duce cu gân-dul la o utilitar` \n tot sensul cuvân-tului.

Interior modern

De \ndat` ce te urci \n Navara,consta]i c` interiorul este pestemedia utilitarelor dedicate, cali-tatea materialelor folosite [i designul

creând o ambian]` pl`cut`.Schimb`torul [i volanul sunt

\mbr`cate \n piele, ceeace tr`deaz` elegan]`.

Tot volanul esteresponsabil [i pen-

tru aerul sportival interiorului,

acesta fiindasem`n tor cucel folosit pemodelul sportal niponilor,350Z. Toto-dat , pe volanse g`sesc [i

comenzile pen-tru cruise con-

trol [i cele pen-tru linia audio, care

dispune de un radio-CD cu magazie intern`

pentru 6 CD-uri. Pentru confortul [ofe -rului, cei de la Nissan pluseaz` [iofer` oglinzi \nc`lzite [i reglabileelectric, oglind` retrovizoare antior-bire, instala]ie de \nc lzire sta]ionar ,instala]ie de aer condi]ionat bi-zonal`, 4 geamuri electrice, scaunecu reglaj pe \n`l]ime [i multiplespa]ii de depozitare. Nu lipsesc nicicotierele, fa]` [i spate, suporturilede pahare \n u[i, dar [i pentrupasagerii din spate.

Exterior elegant

O parte frontal masiv „pe baz`de crom“, ca [i pe Pathfinder, praguri[i bare destinate mont`rii unui port-bagaj suplimentar [i un set de 4proiectoare pe plafon \ntregescimaginea de dur a Nissan.

Ma[ina pe care am avut-o pemân` era un double cab, mai exactun Pathfinder cu ben`. Practic, asta[i este Navara, ambele modele fiindproduse \n aceea[i fabric , la Barcelona.

Prin acest „tertip“, cei de la Ni -ssan \ncearc` s` câ[tige teren pepia]a european`, reu[ind s` fie con-sidera]i [i ei „de-ai no[tri“ [i, astfel,poten]ialul client este scutit deplata taxei pentru o ma[in` dinafara Europei.

Jurnal de c`l`torie

Nissan Navara double cab esteconfortabil la interior, cu o pozi]ierelativ \nalt` de condus (dar nor-mal` pentru o ma[in` din aceast`gam`) [i cu spa]iu din bel[ug, ast-fel \ncât pasagerii se vor putea

bucura de c l torie. De[i este omolo-gat` ca fiind de 5 locuri, pentru arespecta un nivel ridicat de con-fort, recomand`m c`l`toria \n 4.Motorizarea de care am benefici-at era un 2.5 dCi de 171 CP, cu uncuplu de peste 400 Nm [i o trans-misie manual` cu 6 rapoarte.

Acesta s-a dovedit a fi agil \nregim urban datorit` cuplului mare,\n ciuda faptului c ma[ina cânt`re[tepeste 2 tone. Consumul s-a situat\n jurul a 10-12 l/100 km \ntr-unregim mixt de condus, ceea ceputem spune c` este acceptabil cavaloare medie, dar trebuie ]inutcont c` nu am abuzat de trac]iunea4x4 decât „de prob`“, deoarecetrac]iunea spate este ceva mai spec-taculoas`, dar [i mai economic`.

Suspensiile sunt capabile s` fac`fa]` unui regim de off-road, lucrucare se observ` chiar [i pe drumurinormale.

Frânarea [i-a dovedit eficien]aori de câte ori a fost nevoie, l`sândimpresia de siguran] . De[i ai nevoiede un oarecare timp de adaptare cudimensiunile ma[inii, vizibilitatea estede apreciat [i ajut` la o acomodaremai rapid` cu mastodontul.

Am \ncercat ma[ina [i urban [iextraurban [i un pic pe off-road [iam fost \ncânta]i de abilit`]ile ei(un u[or minus pe extraurban, undegreutatea \[i spune cuvântul, iardep`[irile \n for]` nu sunt chiar asuldin mânec`). Dar nu suntem laraliu... de[i parc un Dakar ar merge...


Fi[` tehnic` Nissan Navara

� Motor: 2.5 dCi� Cilindree: 2.488 cmc� Putere maxim`: 171 CP/4.000 rpm� Cuplu maxim: 403 Nm/2.000 rpm� Sarcin` util`: 772 kg� Masa maxim` remorcabil`: 3.000 kg� Dimensiuni ben` (L/l/h):1.511/1.560/457 mm

40 mai 2009

INTERNA}IONAL

„În ultimul timp, sosescla asocia]ia noastr` totmai multe semnal`ri deamenzi drastice (5.100.000ft. > 17.500 euro,

5.550.000 ft. > 19.100 euro etc) pen-tru abateri de la Regulamentul EC561/2006 privind respectarea timpi-lor de conducere [i odihn`. Urmarea valorii deosebit de mari a amen-zilor, APTE 2002 a \naintat o inter-pelare c`tre NKH (Autoritatea Ruti-er din Ungaria), s`-[i expun pozi]iafa]` de legalitatea unor amenzi

cumulate, aplicate repetat pentru unsingur tip de abatere, dar s`vâr[itede-a lungul a mai multor zile, con-semnate pe mai multe diagrame“,a ar`tat Siegfried Mayer, membru \nconsiliul director al APTE 2002. Elprecizeaz` c` un nou aspect altipurilor de control rutier din Ungariaeste folosirea sistemelor de evalu-are [i desc`rcare a cartelelor [ofe -rilor care au tahografe digitale. Dac`pân` acum organele de controlmaghiare nu prea controlau autove-hiculele dotate cu tahografe digi tale,

\n prezent au \nceput s` foloseasc`laptopuri de control al activit`]ii [iaplic` amenzi ce \ngenuncheaz`firmele române[ti. „În interpelareaNKH, am cerut \n mod explicit punc-tul lor de vedere \n aplicarea unorastfel de amenzi, ce evident dejanu mai au nimic \n comun cu rolulde prevenire a unor evenimenterutiere ce survin din cauza neres -pect`rii reglement`rilor europeneprivind timpii de condus [i odihn`“, su bli niaz` oficialul APTE 2002. Deasemenea, asocia]ia dore[te ca, lanivelul Consiliului Na]ional Rutier,s` se \ntreprind` ac]iuni de sen sibi - li zare a autorit ]ilor române (MTI, Poli -]ia, Garda Financiar`, Finan]ele),pentru a ini]ia cât mai rapid \ntâl-niri cu omologii maghiari, pentru ag`si echilibrul \ntre caracterul pro-hibitiv al legisla]iei maghiare (pre -zent` prin amenzile drastice apli-cate pe aceast` baz`) [i gradul depericulozitate reprezentat de aba-terile s`vâr[ite de conduc`torii autoromâni pe teritoriul Ungariei.

R`spunsul Autorit`]ii RutiereMaghiare

În urma interpel`rii privitoarela amenzile cumulate aplicate deautorit`]ile de control maghiaretrans mise de APTE 2002, asocia]iaa primit un r`spuns din parteaDirec]iei Generale a Autorit`]iiRutiere Ungare (NKH), conform c` -reia este contrar legisla]iei ma ghia -re s` se amendeze de mai multeori acela[i tip de abatere privindtimpii de condus [i odihn`.

Siegfried Mayer a subliniat \nacest context c` [oferul nu poate fiamendat pentru, de exemplu,„folosirea incorect` a aparatuluitahograf“ de atâtea ori cât a folositincorect aparatul, deci amenzile„cu repeti]ie“ sunt ilegale. „R`mânevalabil amendarea mai multor aba-teri depistate cu ocazia aceluia[icontrol; doar amenzile ce sunt apli-cate multiplu pentru acela[i tip deabatere sunt neconforme [i con-testabile“, a precizat reprezentan-tul APTE 2002.

Raluca [email protected]

AMENZIcu repeti]ie

La câ]i bani cotizeaz` transportatoriiromâni ([i nu numai) la bugetele au-torit`]ilor maghiare, Ungaria nu ar trebuis` se team` de criza economic`. Sau, celpu]in, \n anumite domenii. Reprezentan]iiAsocia]iei Patronale a TransportatorilorEuropa 2002 (APTE 2002) ne ]in la curent,a[a cum ne-am obi[nuit, cu noile amenzi [iprobleme care apar la grani]a cu Ungaria.De data aceasta, este vorba (din nou!!) despre tahografe [i amenzi... cu repeti]ie,ca mitraliera.

mai 2009 41

Problema securit`]ii par -c`rilor de pe teritoriulstatelor membre UE afost ridicat` de autorit` -]ile europene \n cadrul

unei conferin]e desf`[urate la sfâr -[itul lunii aprilie la Bruxelles. Încadrul primei Conferin]e Europenepentru Parc`ri de camioane, repre -zentan]ii Parlamentului European[i ai autorit`]ilor din [ase stateeuropene au adus \n aten]ia celorpeste 200 de participan]i de pecontinent informa]ii privind proiec-tul SETPOS (servicii opera]ionalepentru parc`rile securizate dinEuropa), platforma european` on -line TRUCKinform, care este unuldintre rezultatele acestui proiect,precum [i sistemul de certificare [iclasificare a serviciilor, LABEL, cofi-nan]at de c`tre Comisie.

În cadrul proiectului SETPOS,38 de parteneri au definit stan-darde de securitate uniforme pen-tru parc`rile de camioane [i le-auimplementat \n cadrul a cinci sta]iipilot (Truck Etape Valenciennes -Fran]a, Autohof Wörnitz - Germa-nia, Ashford International Truck-stop - Marea Britanie, RasthofUhrsleben - Germania [i VerviersPneus Liege - Belgia).

Gazeta de perete a trecut pe net

Rezultatele, descrise \ntr-unmanual de bune practici, vor servi\n viitor ca ghid pentru parc`risecurizate. Un alt pas \nainte l-areprezentat dezvoltarea, \n cadrulSETPOS, a unei re]ele europene peinternet, care cuprinde parc`rilesecurizate, disponibil`, de la sfâr[i -tul lunii februarie, la adresa de inter-net www.truckinform.eu.

Aici sunt publicate informa]iidespre aproximativ 3.000 sta]ii deservicii [i parc`ri de camioane din40 de state europene. În viitor, vafi posibil` rezervarea locurilor deparcare [i accesarea informa]iilorprivind spa]iul disponibil \n cadrulacestor sta]ii de servicii.

Parc`ri cu „stele“

LABEL este un proiect corelatcu SETPOS, destinat adopt`rii unui

sistem unitar la nivel european decertificare [i clasificare, acceptatde to]i participan]ii. Acesta va fi denatur` s` infor meze [oferii \ntr-unmod simplu \n pri vin]a calit`]ii uneista]ii de servi cii [i s` le ofere admin-istra to ri lor parc`rilor oportunitateade a se diferen]ia. Al`turi de veri -fic`ri in ter ne din par tea organi-

za]iilor implicate, vor fi \ncorpo-rate \n clasificare inspec]ii [i testeindependente, precum [i evalu`riledin partea utilizatorilor. Proiectul LABELa \nceput \n septembrie 2008 [i seva \ncheia \n mai 2010.


cine arePARC~RI,are [iPROBLEMEAproximativ 60% dintre atacurileasupra camioanelor au loc \n parc`risau \n spa]ii de servicii. Numai \n Germania, Marea Britanie [i Benelux,peste 4.000 vehicule comerciale depeste 3,5 t sunt furate anual, \ncondi]iile \n care studiile europenetrag semnale de alarm` privind majorarea constant` a num`rului atacurilor asupra camioanelor. Ce se\ntâmpl` \n România nu ne putemdecât \nchipui... Sau poate ne putemfelicita c` nici acum (\n 2009!) nuavem suficiente parc`ri.

42 mai 2009

CONSULTAN}~

România poate accesafonduri structurale \nperioada 2007-2013,pentru un num`r impor-tant de domenii. Între-

prinderile mici [i mijlocii (categorie\n care se \ncadreaz` [i cea maimare parte a firmelor de transport[i construc]ii) sunt eligibile pentruprograme finan]ate de Fondul Euro-pean pentru Dezvoltare Regional`(FEDR), Fondul Social European(FSE) [i Fondul European pentruAgricultur` [i Dezvoltare Rural`(FEADR). Conform documentelorstrategice de programare, IMM-urile pot aplica pentru ob]inereade finan]are nerambursabil` peProgramul Na]ional de DezvoltareRural` (PNR), Programul Opera]io -nal Sectorial - Dezvoltarea Resurse -lor Umane (POS-DRU), ProgramulOpera]ional Regional (POR) [i Pro-gramul Opera]ional Sectorial -Cre[terea Competitivit`]ii Economi -ce (POS-CCE). În ceea ce prive[tesprijinul direct pentru \ntreprinderi,acesta vizeaz`: investi]iile produc-tive \n activit`]i de procesare a pro-duselor agricole [i silvice, \ntre-prinderi high-tech [i spin-off, IMM-uri din domeniul turismului, investi -]ii \n produc]ie pentru \ntreprinderidin sectoare productive.

Pa[ii de urmat

În cadrul documenta]iei aferen -te fiec`rui program de finan]are,GHIDUL SOLICITANTULUI, suntdescrise \n am`nunt toate domeni-

ile eligibile pentru a fi finan]ateprin instrumentele structurale, cri-teriile esen]iale, condi]iile [i docu-mentele necesare pentru accesulla finan]area nerambursabil`.

Etapele parcurse de un IMM pentru accesarea fondurilor nerambur -sabile, \n vederea achizi]iei unuiechipament, presupun:

� Definitivarea clar` a obiec-

tului investi]iei - modernizare

echipament/instala]ie/utilaj/mij -

loc de transport tehnologic, au-

tomatizarea sau mecanizarea

procesului de fabrica]ie etc� Informarea privind pro-

gramele de finan]are disponibile

� Citirea Ghidului

Solicitantului

� Verificarea eligibilit`]ii apli-

cantului [i a cheltuielilor vizate� Stabilirea modalit`]ii de co-

finan]are� Elaborarea proiectului � Completarea cererii de

finan]are [i depunerea ei la Organismul de Implementare

� Procesul de evaluare [iselec]ie a proiectului (verificareaconformit`]ii administrative, eligibilitatea [i evaluarea tehnico-financiar`)

� Aprobarea proiectului [i semnarea contractului de finan]are

� Implementarea proiectuluide c`tre beneficiar - raportul de

progres trimestrial, atribuireacontractelor de achizi]ii, activit`]ide informare [i publicitate

� Plata finan]`rii nerambursabile dup` efectuareacheltuielilor de c`tre beneficiar

�Monitorizarea de c`tre Organismul de Implementare arealiz`rii proiectului conformcererii de finan]are [i trans-miterea c`tre acesta a unui raportanual timp de 3 ani de la data fi-naliz`rii activit`]ilor proiectului

� P`strarea documentelorlegate de implementarea proiec-tului timp de 3 ani de la data\nchiderii oficiale a programuluide finan]are.

Consultan]a estefinan]at` de UE

În cazul \n care solicitantul (IMM-ul) nu are capacitatea de a realiza do -cumenta]ia de proiect [i impleme -ntarea acestuia pe cont propriu, serecomand` apelarea la o firm` de consultan]` \nc` din etapa de infor-mare privind ob]inerea finan]`rii. Spre exemplu, \n cadrul POS-CCE, axa prioritar` 1, sprijinul pentrumodernizarea sectorului productivprin investi]ii tangibile [i intangi-bile se acord` companiilor ce desf` -[oar activit`]i \ncadrate \n urm`toa -rele clase CAEN: B - Industria extrac-tiv`, C - Industria prelucr`toare, E -Distribu]ia apei, salubritate, ges-tionarea de[eurilor, activit`]i de

Din culisele fondurilor structurale

Cum pot fi acce-sate fondurilestructurale? Încât timp? {i dec`tre cine? Sunt\ntreb`rile la carevom \ncerca s`r`spundem lan-sând din acestnum`r o serie dearticole prin in-termediul c`roravom intra \nculiselebirocra]iei eu-ropene, al`turi decei care s-au obi[nuit deja s`-i descurcei]ele.

mai 2009 43

decontaminare, F - Construc]ii (\naceste clase se \nscriu subcategoriice nu sunt considerate eligibile).

Ce conteaz` laevaluareaproiectelor

Un aspect important de care trebuie s` se ]in` cont la elaborareaproiectului const` \n urm`rirea cri-teriilor din grila de evaluare tehni-co-financiar`; de aceea o firm` deconsultan]` ofer` sprijin \nc` de la\nceput pentru \ntocmirea unuiproiect \n conformitate cu criteriilede evaluare.

Cele 5 categorii de criterii dup`care se evalueaz` proiectele sunt:relevan]a proiectului pentru obiec-tivele programului de finan]are;

calitatea [i coeren]a proiectului;maturitatea proiectului; sustena -bilitatea proiectului; capacitateabeneficiarului de implementare aproiectului.

În func]ie de programul la careeste depus proiectul, exist` \ns`criterii de selec]ie adi]ionale. Astfel,\ntreprinderea trebuie s` realizezeo cre[tere a cifrei de afaceri timp de3 ani de la data finaliz`rii proiectu-lui, s` implementeze tehnologiimoder ne, s` creeze [i s` men]in`locuri de munc`.

De asemenea, sunt luate \n cal-cul \mbun`t`]irea calit`]ii [i protec -]ia mediului \nconjur`tor, egali ta -tea de [anse, justificarea necesit`]iifinan]`rii nerambursabile, dar [ianaliza pie]ei care s` demonstrezeexisten]a unei cereri poten]iale pen-

tru produsele/serviciile oferite de \n -treprindere. Alte criterii ]in de inter-valul de timp scurt necesar pentrude ma rarea proiectului, capacitateafi nan ciar a solicitantului de a sus]ineproiectul dup` \ncetarea finan]`riinerambursabile [i de capacitateade a men]ine func]ionarea \ntre-prinderii \n urm`torii 3 ani dup`\ncheierea proiectului.

Sunt, de asemenea, importante:certificarea ISO 9000, num`rul, ca-lificarea [i experien]a resurselorumane necesare pentru imple-mentarea proiectului [i atribu]iilemembrilor echipei de proiect, pen-tru a acoperi activit`]ile prev`zutepentru implementarea proiectului.

Diana PARIZIANUBEPA Advisors

LLansat \n 1984 ca vehiculde categorie grea, cu un\nalt nivel tehnologic [ide imagine, Turbostar adevenit un adev`rat best-

seller pe pia]a italian` [i o povestede succes \n Europa, cu 50.000unit`]i vândute \n 7 ani. La \nceput,a existat o versiune Turbostar propul-sat` de un motor cu 6 cilindri, mo -delul 190.33 (\nlocuit de .36 maitârziu), dar, la sfâr[itul anilor 80,motorul V8 de 420 CP a fost upgra-dat pentru a deveni 190.48 (480CP), cel mai puternic model dingama T. Turbostar a fost urmat, lascurt` vreme, de Turbotech, modelpentru distan]e mai scurte, cu cabin`de zi. Acesta a pornit cu un motorde 9 l, 190.24, urmat de un altul de

13 l, \n versiuni 190.26 [i 190.32.În 1992-1994, Turbostar [i Tur-botech au fost \nlocuite de Eurostar[i Eurotech (Truck of the Year 1993),mai târziu propulsate de motoareCursor. Acestea au fost lansate \n 1998(Cursor 8) [i 1999 (Cursor 10) [i eraumotoare cu turbin cu geometrie vari-abil . Vehiculele pentru [antier [i cari-er` \nlocuite \n 1984 au fost 330.30[i 330.36. Dup achizi]ia Enasa/Pega-so, camioanele de [antier destinatepie]ei spaniole au primit numelede Pegaso Trakker, care a fost adop-tat, mai târziu, sub forma Euro-Trakker, pentru toate pie]ele. Ast`zi,modelul se nume[te chiar Trakker,un urma[ demn de puternicii sìpredecesori. De asemenea, demn demen]ionat este faptul c`, \n 1985,

Astra se al`tur` grupului Iveco. Înplus, \n 1986, Iveco \ncheie un jointventure cu Ford, pentru construc]ia[i comercializarea gamei Ford Cargo.

Daily merge mai departe

În 1989, Daily, care \ntre timpprimise [i el un motor turbo, a fostre\nnoit atât ca design interior [iexterior, cât [i ca tehnologie. Gamade motoare ale noii genera]ii Dailyporneau de la o versiune aspirat de75 CP [i mergeau pân` la o versiunede 103 CP. Noul Daily a ap rut \n 1996iar \n 1999 a fost lansat un noumodel, Daily City Truck, care a câ[tigattitlul de International Van of theYear 2000, disponibil \n 3.000 ver-

44 mai 2009

ISTORIE

Anii 80 au \nsem-nat, pentru nouamarc` de vehicule comer-ciale, na[terea unoradev`rate legende,\ncepând cu motoriz`rileturbo [i continuând cuadev`ratele bazeale modelelor deast`zi, de la Tur-bostar la Stralis.

mai 2009 45

siuni [i propulsat de noul motorIveco Unijet common-rail. Dou` ver-siuni EURO 2 erau oferite, un 2300cu puteri de pân la 116 CP, [i un 2800cu 146 CP. În 2004, gama a primitun motor de 2,3 l HPI urmat, \n 2005,de un 3 l, capabil s` dezvolte pu terimaxime de 136 [i 166 CP.

Eurocargo - voca]ieglobal`

Eurocargo a constituit ilustrareaideii unei game medii unitare pen-tru Europa [i pie]ele de export aleIveco.

Creat` s` acopere dou` seg-mente de tonaj, de la 6 la 11 [i dela 12 la 18,5 t, gama Eurocargo a fostlansat \n 1991 [i a câ[tigat titlul Inter-national Truck of the Year 1992.

Modelul a beneficiat din plin deexpansiunea designului pe calculatorpentru cabine. Motoarele, r`cite cuaer, erau de trei tipuri, unul de 3,9l, cu patru cilindri, [i dou` cu [asecilindri, de 5,9 [i 7,7 l, fiind disponi-bile \n total 9 game de putere, dela 102 la 227 CP. În 2001, au ap`rutmotoarele Tector, rezultatul colabor riicu Cummins.

Acestea erau capabile s \ndeplin-easc normele EURO 2, gra]ie tehnolo-giei common-rail [i erau oferite \nversiuni cu 4 [i 6 cilindri [i puteri sim-ilare cu cele pe care le-au \nlocuit.

Gama noului mileniu

În prim`vara anului 2002, a fostlansat Stralis Active Space, model

destinat s` \nlocuiasc` versiuneaEuroStar. Cu un design completre\nnoit, vehiculul a primit titlul deInternational Truck of the Year 2003.Acesta a fost urmat, \n 2003, dedou` versiuni cu cabin` mai mic`,destinate transportului regional [ide distribu]ie: Active Time [i ActiveDay, cu motoare cu [ase cilindri [iputeri de la 273 la 540 CP.

Noile genera]ii Stralis au fostlansate \n 2007 [i au introdus oserie de inova]ii spectaculoase.Gama dispune de trei motoriz`ri(Cursor 8 - 310, 330, 360 CP, 10 - 420,450 CP [i 13 - 500 [i 560 CP, EURO5), cele trei cabine „tradi]ionale“,cu un design re\nnoit, [i includeversiuni tractor 4x2, 6x2, [asiu-cabin` 4x2 [i 6x2, precum [i versi-uni 6x4.

Trakker a preluat de la Straliscabinele Active Time [i Active Day[i motoriz`rile Cursor 8 [i 13. NoulEuroCargo a primit moto riz`ri cu4 (140, 160 [i 180 CP) [i 6 cilindri (220,250 [i 280 CP). Iar noul Daily, lansat\n 2006, ofer` nu mai pu]in de 2.500versiuni, \n configura]ii van, [asiu-cabin` [i combi, \n 3 clase pe ca-te gorii de mas`, 8 ampatamente [imotoriz`ri speciale: 2,3 l cu 96, 116[i 136 CP, 3,0 HPI cu 146 CP [i 176CP. Exist`, de asemenea, modeleDaily 4x4 destinate aplica]iilor de[antier. ßi nu trebuie s` uit`m nicide Massif, cel mai tân`r membrual familiei Iveco, o gam` de vehiculeoff-road cu 3 sau 5 u[i, propulsatede motoriz`ri de 3 l, capabile s`dezvolte 146-176 CP.

Nu putem s` \ncheiem \naintede a preciza faptul c` Iveco ofer`,la ora actual`, una dintre cele maiextinse game de vehicule comercialedin Europa, care include, al`turi degamele pe care am pus accentul,vehicule de transport pasageri (Iris-bus), dumpere pentru aplica]ii grelede [antier (Astra), vehicule pentruinterven]ii [i stingere incendii (IvecoMagirus), precum [i alte tipuri devehicule speciale.


II VV EE CC OO (( II II II ))

PPoovveesstteeaaccoonnttiinnuu`

46 mai 2009

CURSE DE CAMIOANE

O echip` de \nving`tori:

Albacete [i MANSezonul competi]ional2009 al Campionatului European FIA de Truck

Racing a debutat laAssen, Olanda, \n perioada

8-10 mai. Spaniolul Antonio Albacete,

concurând pentru echipaCEPSA, pe un camion MAN,

a câ[tigat majoritateacurselor \n cele dou` zile

de competi]ie, marcând un\nceput de sezon fabulos,

\n efortul clar de a recâ[tiga titlul euro-

pean, pe care \n 2007 [i 2008 [i l-au

adjudecat pilo]ii de la Buggyra Freightliner,

Markus Bösiger [i David Vrsecky.

mai 2009 47

Programul de la Assen afost foarte \nc`rcat, unadev`rat weekend defestival al curselor. Înafar` de truck racing, au

avut loc curse \n ADAC Masters [iFormula ADAC, cu ceva „mon[tri“alinia]i la start, printre care AstonMartin, Lamborghini, Ferrari, FordGT, Porsche etc, cu peste 500 CP,precum [i monoposturi de 570 kgcu tot cu pilot.

În Truck Racing, au fost \nre -gistra]i 21 de pilo]i, dintre carenumai 19 au anun]at participareala Assen. De asemenea, la etapaolandez` au participat doi pilo]ilocali, \nregistra]i \n sistem „race-by-race“ (de la curs` la curs`) pecamioane Scania. Noutatea tehnic`pentru sezonul 2009 de Truck Ra -cing a fost introducerea ca obli-gatorii pe axa fa]` de anvelopenoi, furnizate numai de Goodyear.

Anul trecut, mul]i pilo]i au avutserios de furc din cauza anvelopelorfa]`, motiv pentru care Goodyeara dezvoltat, \ntre timp, un nou tipde pneu, mai durabil, dar care facecursa o idee mai lent`. Echipelecare mai aveau pneuri de anul tre-cut au trebuit s le schimbe. Din punc-tul de vedere al regulamentului,

au fost introduse dou` curse (decâte 45 km), cu ceremonie de pre-miere dup fiecare \n parte [i numaicu jum`tate din puncte de câ[tigat\n a doua curs`. Aceia[i pilo]i carese tot afirm` de câ]iva ani au fostvedete [i la Assen: David Vrsecky,Markus Bösiger, ambii de la Buggyra,[i Antonio Albacete [i Jochen Hahnpe MAN. În calific`ri, a câ[tigatAlbacete, urmat de Vrsecky, Bösiger[i Hahn.

În frunte de la \nceput pân` la sfâr[it

În prima curs` de cup`, imedi-at dup` start, Chris Levett (MAN) aintrat \n Jochen Hahn, care a trebuits abandoneze, cu turbo-\nc`rc`torulavariat. Albacete a condus de la\nceput pân la sfâr[it, urmat din noude Vrsecky [i Bösiger. Acesta dinurm a fost penalizat cu 10 secundepentru dep`[irea vitezei maximeadmise, de 160 km/h. Pentru a douacurs de cup , a fost aplicat o a douaserie de noi reguli, cu primele 8camioane \n ordine invers`, astfel\ncât câ[tig`torul primei curse pleac`de pe pozi]ia a opta, \n timp cenum`rul 8 este \n pole position, \n

cadrul unui start rulant. De dataaceasta, a fost rândul lui Vrseckys` câ[tige, dar, numai cu jum`tatede puncte puse \n joc, nu a reu[its` \l ajung` din urm` pe spaniol capunctaj. Duminic , dup ce Albacete[i-a adjudecat calific`rile cu u[urin -]`, a câ[tigat, de asemenea, [i primacurs` de cup`, urmat de MarkusBösiger, \n timp ce Vrsecky a trebuits` abandoneze, din cauza explozieiunuia dintre pneurile spate, la vitezade 160 km/h. În a doua curs` decup` de duminic`, 10 mai, cu inver-siunea de rigoare a primelor optlocuri, Jochen Hahn a reu[it s` \[iadjudece primul loc, urmat deAlbacete [i Bösiger, cu Vrsecky \n ma -re form`. De[i a pornit de pe ulti -mul loc, cehul a reu[it s dep`[easc`16 camioane [i s` termine cursa pelocul cinci.

Clasamente dup` prima etap` -Assen, Olanda (9-10 mai 2009)

Clasament pilo]i1. Antonio Albacete 58 puncte2. Markus Bosiger 39 puncte3. David Vrsecky 31 puncte

Clasament echipe1. Buggyra Int. Racing System 86 puncte2. Frankie Truck Racing Team 65 puncte3. Team Hahn Oxxo Racing 56 puncte

Calendar Campionat Euro-pean de Truck Racing 2009

09. - 10.05.2009 Assen (Olanda)23. - 24.05.2009 Misano (Italia)06. - 07.06.2009 Albacete (Spania)20. - 21.06.2009 Nogaro (Fran]a)04. - 05.07.2009 Barcelona (Spania)24. - 26.07.2009 Nürburgring (Germania)29. - 30.08.2009 Most (Cehia)12. - 13.09.2009 Zolder (Belgia)19. - 20.09.2009 Le Mans (Fran]a)03. - 04.10.2009 Jarama (Spania)

48 mai 2009

CURSE DE CAMIOANE

Cum a \nceput cariera dvs \nracing?

Am \nceput \n 1979, \n karting,apoi am concurat \n diferite For-mule. Am câ[tigat de trei ori cam-pionatul spaniol de Formula 4, amconcurat \n Formula Renault [i, deasemenea, \n Anglia \n Formula2000. Apoi, nu am mai avut bugets` continui, a[a c` m-am \ntors \nSpania [i am concurat pe „touringcars“ pentru câ]iva ani, unde amcâ[tigat de trei ori campionatulna]ional \n Clasa II. În 1997, CEPSAmi-a propus s` concurez \n curse-le de camioane. Am câ[tigat dedou` ori Campionatul European,\n 2005 [i 2006. Acum, \n noul sezon,2009, provocarea noastr` este s`ne adjudec`m din nou titlul euro-pean. Suntem foarte mul]umi]i de\nceputul acestui sezon [i vomvedea cum va merge pe viitor.

Care e diferen]a de putere dintre un camion standard [iunul de curse?

Camioanele de curse au foartemulte modific`ri fa]` de modelelestandard. Cel mai puternic motor pe

un camion standard are aproxi-mativ 600 CP, iar motoarele de pemodelele de curse dezvolt aproape1.100 CP, la o mas` proprie de 5,5t. Astfel, camioanele au o accele -ra]ie foarte rapid`, sunt sensibile[i nervoase. Asta este una dintreprovoc`ri atunci când conduci unastfel de vehicul. Trebuie s fii foarteatent pentru a ]ine \n frâu accele -ra]ia, pentru c` po]i oricând s` ter`suce[ti cu totul.

Cât v` antrena]i pentru curs`?

Regulamentul FIA nu ne permites` facem teste sau antrenamentecu 15 zile \nainte de cursa pe unanumit circuit. Este destul de costisi-tor s mergem la fiecare circuit \n partepentru teste. În mod normal, a tuncicând avem camionul preg`tit, facemteste 3-4 zile \nainte de \ncepereasezonului. Apoi, cursele \n timpulsezonului sunt destul de apropiateuna de cealalt , a[a c nu avem timppentru prea multe antrenamente.În mod normal, \ncerc`m s` facemdou`-trei sesiuni de testare \n tim-pul sezonului. De asemenea, nicibugetul nu ne permite s` facem

atâtea cât ne-am dori. Anul trecut,la terminarea sezonului, am vrut s`test`m anumite elemente pentruacest an, dar \n mod normal, cândse \ncheie concursul, nu se mai facprobe. Nu avem simulatoare pen-tru antrenamente ca la F1.

Ce face]i \n extrasezon?

Dup` \ncheierea sezonului com-peti]ional, m` antrenez \n karting[i particip la curse „touring cars“. Deasemenea, petrec mai mult timpcu familia. Sunt c`s`torit [i am doicopii, un bìat de 10 ani [i o fat` de5 ani. Locuim \n apropere de Madrid.De când m` [tiu, am fost pasionatde ma[ini [i de curse. Am mo[tenit„microbul“ de la tata, care a fost, deasemenea, pilot de „touring cars“,câ[tigând campionatul spaniol odat`. În plus, a [i construit ma[inide curse. Pot s` spun c` pasiuneapentru ma[ini este cel mai marehobby al meu, dar [i cariera pe caremi-am ales-o pentru toat` via]a.

Raluca MIH~ILESCUAssen, Olanda

[email protected]

omul carestrune[te1.100 caiputere

Interviu cu Antonio Albacete, pilot alechipei CEPSA(MAN), campioneuropean detruck racing \n2005 [i 2006


50 mai 2009

{TIRI

ASISTEN}~ PENTRUTREI CENTURI

Compa-nia Na -]ional`

de Autostr`zi [i Dru-muri Na]ionale din

România (CNADNR) aatribuit firmei IPTANA un con-tract de 3,12 milioane lei pen-tru asisten]` tehnic` \n vederea elabor`rii studiului de fezabilitate pentru con-struc]ia [oselelor de centur`din Bistri]a, Gheorghieni [iMiercurea Ciuc. Din valoareatotal` a contractului, 2,16 milioane lei constituiefinan]are nerambursabilàcordat` de Comisia Euro-pean` din Fondul European deDezvoltare Regional`, restulsumei fiind asigurat de labugetul de stat, se arat` \ntr-un comunicat al CNADNRremis agen]iei Mediafax.

AVEM DE A{TEPTAT130 DE ANI

Infrastructura rutier` detransport din România vaajunge la acela[i nivel ca \n

Europa de Vest \n aproximativ130 de ani, dac` va fi p`stratritmul actual de dezvoltare,arat`, \ntr-un studiu, compa-nia de consultan]` A.T. Kear-ney, informeaz` Mediafax. Cuo rat` anual` de cre[tere ainvesti]iilor alocate infrastruc-turii de 30% pân` \n 2012,România are cea mai dinamic`pia]` de construc]ii de dru-muri din regiune, fiind urmat`de Rusia [i Slovacia, care [i-arputea majora sumele desti-nate infrastructurii cu 25% [i,respectiv, 20% pe an \nurm`torii patru ani, se arat` \nstudiu. Totu[i, rata mare de

cre[tere se explic` mai multprin fondurile mici alocate \nanii trecu]i decât prin fon-durile care vor fi investite \nviitor. Densitatea drumurilor\n România este de patru orimai mic` fa]` de alte state dinEuropa de Est [i Central` [i de14 ori mai mic` fa]` de densi-tatea din ]`rile dezvoltate.

VÂNZ~RILE HOLCIM AU SC~ZUT

Vânz`rile de ciment aleHolcim \n România ausc`zut cu 32%, \n volum,

\n primul trimestru al acestuian, \ntrucât lipsa de lichidit`]ia clien]ilor a dus la reducereacererii, potrivit grupuluielve]ian. „În Europa de Est [ide Sud-Est, declinul pie]ei,care a \nceput \n toamna anu-lui trecut, s-a prelungit [i \nprimul trimestru. La acest fac-tor, s-a adùgat o iarn` dificil`,din cauza condi]iilor meteonefavorabile, ceea ce a dus lasc`derea vânz`rilor de ciment[i betoane \n regiune. Cele maiafectate au fost diviziile dinUngaria, Slovacia [i Cehia. ÎnBulgaria, vânz`rile au fostafectate de importurile deciment, iar \n România [iCroa]ia lipsa de lichidit`]i aclien]ilor a dus la reducereacererii“, se arat` \n raportulfinanciar al Holcim, preluat deMediafax.

DIN NOU ÎNTÂRZIERI

Lucr`rile la tronsonulCâmpia Turzii - Gilù alautostr`zii Bra[ov-Bor[ ar

putea \nregistra \ntârzieri \n2009, deoarece CompaniaNa]ional` de Autostr`zi [i Dru-muri Na]ionale din România

(CNADNR) a relocat doar 19utilit`]i dintr-un total de 38care trebuiau mutate pân` lasfâr[itul lunii aprilie. Mediafaxinformeaz` c` Bechtel aanun]at c` a reluat, la 15aprilie, lucr`rile de asfaltare,pe por]iuni cu o lungimetotal` de 15 kilometri de petronsonul Câmpia Turzii -Gilù, datorit` condi]iilormeteo favorabile. Asfaltareava continua pân` \n perioadanoiembrie-decembrie, cândaceast` opera]iune devineimposibil` din cauza tempera-turilor sc`zute.

AVOCA}II SE VOR AXAPE INFRASTRUCTUR~

Casa de avocatur` WolfTheiss România \[i vaorienta activitatea de

consiliere c`tre proiecte derestructurare [i de infrastruc-tur`, din cauza lipsei de tran-zac]ii \n sectorul de fuziuni [iachizi]ii, informeaz` agen]iaMediafax. În perioad` de criz`,guvernele acord` o mareaten]ie infrastructurii, pentruc` acest domeniu poate atragefonduri europene importante.Printre proiectele \n care esteimplicat` casa de avocatur`,se num`r` dezvoltarea unuiansamblu reziden]ial cu 1.800de apartamente [i a unui complex comercial de 500 de milioane de euro,ambele \n Bucure[ti.

BUCURE{TI - PLOIE{TIPE AUTOSTRAD~

Tronsonul de autostrad`Bucure[ti - Ploie[ti va fideschis circula]iei \n iulie

2010 [i va face leg`tura \ntrecenturile Bucure[ti [i Ploie[ti.„Autostrada Bucure[ti -Ploie[ti va fi gata \n iulie 2010,mai pu]in [apte kilometri, \ns`se va putea circula \ntre centu-ra Bucure[tiului [i cea aPloie[tiului. Problema este c`nu exist` posibilitateaprelu`rii traficului de peautostrad` la intrarea \nBucure[ti“, a declarat ministrulRadu Berceanu, citat de Medi-

mai 2009 51

afax. Din valoarea de 410 milioane de lei a lucr`rilor aufost pl`ti]i pân` \n prezent 322 milioane de lei. Pentru aacoperi suma r`mas`, Minis-terul Transporturilor ar puteaaccesa fonduri europene.

VOLUMULLUCR~RILOR DE CONSTRUC}II A AVANSAT

Volumul lucr`rilor de con-struc]ii, serie brut`, aavansat cu 4,4% \n

primul trimestru, comparativcu perioada ianuarie-martie2008, iar ca serie ajustat` \nfunc]ie de zilele lucr`toare [ide sezonalitate cu 5,2%,evolu]ie determinat` decre[terile la construc]iile decl`diri reziden]iale [i nerezi-den]iale. Astfel, \n primele treiluni, volumul lucr`rilor de con-struc]ii de cl`diri reziden]iale,serie brut`, a crescut cu 21,4%,iar cel al cl`dirilornereziden]iale cu 5,1%, \ntimp ce la construc]iileinginere[ti s-a \nregistrat osc`dere cu 4%, potrivit datelorInstitutului Na]ional de Statis-tic` (INS), citate de Mediafax.Pe elemente de structur`, lalucr`rile de construc]ii noi s-a\nregistrat o cre[tere de 9,2%.Sc`deri au fost la lucr`rile de\ntre]inere [i repara]ii curente(-5,6%) [i lucr`rile de repara]iicapitale (-5,3%).

PLAN DE CONSOLIDARE

Hot`rârea privind apro-barea Programului deac]iuni pe anul 2009

pentru proiectarea [i execu]ialucr`rilor de consolidare lacl`dirile de locuit multietajate,

\ncadrate \n clasa I de risc seis-mic [i care prezint` pericolpublic a fost publicat` \n Monitorul Oficial.Finan]area se va face potrivitprevederilor Ordonan]eiGuvernului 20/1994 privindm`suri pentru reducerea riscu-lui seismic al construc]iilorexistente. În programul dinacest an, sunt cuprinse cl`diridin Bucure[ti [i din mai multejude]e ale ]`rii.

M~SURI ANTI CONTESTA}II

Depunerea de contesta]ii la licita]iilede achizi]ii publice

a devenit un sport na]ional,

prin care diferite firmeurm`resc doar s` \mpiedicecâ[tig`torul selec]iei s` \nceap` lucr`rile [i blocheaz` utilizarea fondurilor bugetare [i comunitare, a declarat ministrul Radu Berceanu, citat de Mediafax. Guvernul adecis, \n luna martie, c` per-soanele fizice [i firmele carecontest` \n instan]` rezultatulunei licita]ii de atribuire a unuicontract de achizi]ii publicevor pl`ti o tax` de timbru \ncuantum de 2% din valoareacontractului. Regula a fostintrodus` pentru a reducenum`rul de contesta]ii careblocheaz` proiectele. Taxa detimbru va fi rambursat` numaicâ[tig`torului contesta]iei.

Câ[tig`torul licita]ieipentru construc]ia tron-sonului de autostrad`

Comarnic - Bra[ov este con-sor]iul format din companiileVinci Concession, Aktor Con-cession, Vinci ConstructionGrand Projets [i Aktor, valoarea contractului fiind de1,5 miliarde euro. Acesta esteprimul contract de con-struc]ie prin concesiune aunui tronson de autostrad`.Concesiunea este pe operioad` de 30 de ani,lucr`rile vor \ncepe \n 2010 [ivor dura patru ani, a declaratministrul Transporturilor [iInfrastructurii, RaduBerceanu, citat de Mediafax.Companiile din consor]iu vorrealiza [i proiectarea [i con-struc]ia spa]iilor comerciale [i

\ntre]inerea de var` [i iarn`.80% din terenurile care vor fiexpropriate apar]in compani-ilor de stat Romsilva [i ApeleRomâne, iar statul va pl`tifirmelor constructoare, dup`finalizarea lucr`rilor, 180 milioane de euro pe an, timpde 26 de ani. Valoarea taxei de utilizare pe tronsonul Comarnic-Bra[ov,\n lungime de 55 kilometri, vafi calculat` \n primul an dup`formula 1,75 euro pe axaautovehiculului pe suta dekilometri. Ministerul Transporturilor inten]ioneaz`s` realizeze prin concesiune [i alte autostr`zi, cum ar fi Pite[ti-Sibiu [i centuramare a Capitalei, precum [i unele tronsoane de cale ferat`.

VINCI-AKTOR CONSTRUIE{TE COMARNIC - BRA{OV

52 mai 2009

BUGET

unde se duc

BANIIPrim`riei?

mai 2009 53

Prim`ria Municipiului Bu -cure[ti a proiectat pen-tru 2009, cheltuieli sen-sibil mai mari decât \n2008, fiind prev`zut` o

sum` de 5,34 miliarde lei, fa]` de3,82 miliarde lei, suma la care s-auridicat cheltuielile realizate anultrecut.

Pentru administra]ia str`zilor,se consemneaz` \ns` un minus, \nproiectul de buget pentru 2009fiind prev`zut` suma de 533 mili -oane lei, comparativ cu 603,647milioane alocate anul trecut. Dintotal, 165 milioane sunt pentru re -para]ii curente (fa]` de 157 mili -oane anul trecut), 65 milioane (61\n 2008) pentru iluminat [i 269 mi-li oane pentru investi]ii, \n timp ce,pentru 2008, investi]iile au fost \nvaloare de 355,86 milioane lei. Dinaceast` ultim` categorie, fac parterepara]iile capitale (260 milioanelei \n 2009, comparativ cu 333 mi-lioane anul trecut), construc]iile(7,5 milioane lei \n 2009, 21,3 mi-lioane lei anul trecut), ma[inile [i echi -pamentele (900.000 lei compara-tiv cu 1,05 milioane anul trecut)etc. Cu alte cuvinte, se remarc o redu -cere a bugetelor de investi]ii, \n ca -zul repara]iilor capitale chiar la o trei -me fa]` de anul trecut.

De asemenea, foarte interesant`pentru bucure[teni este prevede -rea unui buget pentru parc`ri, \n va-loare total` de 18,9 milioane lei,din care 9,9 milioane lei vor fi folositepentru parc`ri subterante [i 9 mi-lioane pentru supraterane.

Din bugetul total, fondului pen-tru locuin]e i s-a alocat pentru 2009suma de 28,7 milioane lei (4,4 mi-lioane lei anul trecut), \n timp cepentru consolid`ri sunt disponi-bile 2,39 milioane lei.

Unit`]ilor de cultur` le-au fostalocate 223,7 milioane lei, cheltu-ielile incluzând repara]iile curente,consolid`rile, reabilit`rile de imo-bile, mijloacele de transport pre-cum [i dot`rile specifice pentruteatrele, monumentele, bibliote-cile [i muzeele bucure[tene.

De asemenea, pentru 2009, afost prev`zut` suma de 40 milioanelei pentru zona istoric` a Capitalei.Alte administra]ii, servicii sau dome -nii care vor beneficia de bani de la

bugetul prim`riei anul acesta suntRATB, diverse proiecte de mediu, sis-te mul de canalizare [i cel de alimen -tare cu ap`, Direc]ia General` deAsisten] Social , Stadionul Na]ional[i Clubul Sportiv, Poli]ia Comunitar ,\nv`]`mântul [i institu]iile cultu -rale, Centrul Militar, Protec]ia Civil`,RADET, Administra]ia Spitalelor [iServiciilor Medicale, Palatul Na]ionalal Copiilor, Monitorul Oficial, Direc -]ia General` de Eviden]` a Per-soanei, Centrul Pentru Protec]iaPlantelor, Centrul de PlanificareUrban` [i Metropolitan` etc.


R`spunsul \l g`sim (sau ar trebui s` \lg`sim) \ntotdeauna \n buget. Cât [i-a propus Prim`ria Municipiului Bucure[tis` cheltuiasc` \n 2009pe segmentul de construc]ii am aflat din Bugetul proiectatpe anul acesta supusrecent aprob`rii Consiliului General.

Pentru reabilitarea centrului istoric al Capitalei,Prim`ria a prev`zut suma de 40 milioane lei, dintr-un

buget total de 5,34 miliarde lei

EVENIMENT

54 mai 2009

uuttiillaajjeellee ffaaccSSPPEECCTTAACCOOLL

mai 2009 55

10.000 mp. 100 de utilaje. O gam` complet`de solu]ii. Sau Târgul deUtilaje Marcom,desf`[urat \n perioada8-9 mai la showroom-ulcompaniei din Otopeni.

utilajele facSPECTACOL

Evenimentul Marcom, aflatla cea de-a treia edi]ie, aoferit celor interesa]i posi-bilitatea de a testa, la fa]alocului, o gam` complet`

de utilaje de construc]ii, special-izate [i recomandate pentru construc]iicivile [i industriale, construc]ii de dru-muri, pentru demol`ri, balastiere,cariere, lucr`ri forestiere, sta]ii debetoane, sta]ii de asfalt, reciclare[i lucr`ri publice (prim`rii). Unele din-tre cele mai renumite m`rci de uti-laje de construc]ii din \ntreaga lume[i-au demonstrat, cu ocazia târgu-lui, calitatea [i u[urin]a cu care suntoperate [i de care dau dovad \n fiecareaplica]ie \n parte.

Vizitatorii s-au putut informacu privire la oferta Komatsu (bul-doexcavatoare, mini \nc`rc`toare,mini [i midi excavatoare, manipu-

latoare telescopice, excavatoare pe[enile, excavatoare pe pneuri,\nc`rc`toare frontale, buldozere,basculante articulate, concasoaremobile, stivuitoare), utilaje de con-struc]ii dotate cu sistem de moni-torizare prin satelit Komtrax. Alte m rcicu care au putut intra \n contactcei care au vizitat showroom-ulMarcom de pe DN1 sunt Potain(macarale autoridic`toare [i turn),Grove (automacarale tot teren [imobile pentru teren accidentat) [iSennebogen (produc`tor de manip-ulatoare pentru materiale, macar-ale telescopice pentru aplica]ii spe-ciale [i macarale portuare).

Pe lâng` utilaje apar]inând celortrei m`rci, a fost prezentat` [i ogam` foarte variat` de ata[amentede lucru: ciocane hidraulice, cupepentru diferite aplica]ii etc.

Cel mai mare furnizor de aparaturtopografic` din lume, GeodisRo, aprezentat o gam` complet` de sis-teme manuale de naviga]ie, de sta-bilire cu precizie a pozi]ion`rii, sis-teme de realizare a modelului di gitalal terenului de amenajat, aparatur`de jalonare cu laser, scan`ri cu laser,sisteme de nivelare [i jalonare \nconstruc]ii.

De men]ionat c`, pe tot par-cursul celor dou zile de Târg, au fostorganizate demonstra]ii cu utila-jele Komatsu [i cu sistemele Topcon[i to]i reprezenta]ii firmelor invi-tate au putut veni cu operatoriiproprii, care au avut posibilitatea dea testa utilajele [i de a le comparacu celelalte modele din gam`.


EVENIMENT

56 mai 2009

Nacelele se monteaz`,cel mai adesea, pe [asiulvehiculelor comerciale.Poate, la prima vedere,par ni[te simple cu[ti,

dar sunt mult mai mult decât atât.

Gândit` pentru lucrul \n echip`

Mai exact... o nacel` standard.Aceasta este destinat` lucrului \nechip`, având suficient spa]iu pen-tru dou` persoane [i este constru-it` din aluminiu. Comenzile suntelectrohidraulice [i sunt ac]ionateprin intermediul a trei butoane decomand`, la care se adaug` selec-torul propor]ional, butonul deurgen] [i leduri de alarm`. Pornirea[i oprirea motorului camionului sepoate face din nacel`, precum [iac]ionarea claxonului, iar pentruca totul s` se desf`[oare \n celemai bune condi]ii, exist` dou`buloane unde se ancoreaz` cen-turile de siguran]`. Bra]ul princi-pal al unei nacele este din o]el [i areo rezisten]` ortogonal`. În cazul \ncare exist probleme de func]ionarea lan]ului, nacela a fost echipat` [icu un avertizor acustic. Rota]ia uti-lajului se face cu ajutorul motoru-lui [i a sistemului cu cupl`, rota]iacoloanei fiind limitat` la 260 degrade. Conductele hidraulice [i elec-trice se afl` \n interiorul bra]ului, \ncanale speciale care le protejeaz`\mpotriva intemperiilor [i a lovi-turilor, iar pentru ca nacela s fie echili-

brat s-a folosit un cilindru hidraulic.Ca dot`ri standard la o nacel`, maiputem aminti: limitatorul automatal macaralei, distribuitorul elec-trohidraulic pentru comenzi deurgen]` pe coloan`, patru picioarede stabilizare de siguran]` de tiphidraulic, supape de blocare pen-tru cilindri, panou de comenzi, selec-tor cu cheie montat sub platform`pentru utilizarea stabilizatoarelor saua platformei, o siguran]` electric`,o siguran]` hidraulic` pentru exclu -derea picioarelor stabilizatoare,alu miniu antiderapant pentru aco -perirea platformei, distribuitor cupatru elemente montat \n coloan`,pomp` de urgen]` cu ac]ionaremanual`, pomp` [i priz` [i rezervorde ulei cu filtru.

Pentru cei ce vormai mult...

... se pot monta, op]ional, dou`faruri de lucru cu lumin` alb`, uncompartiment port-faruri, faruri tipAmerica (girofaruri portocalii), priz`de curent cu 7 poli, priz` [i cabluripentru pornirea autovehiculului,canistr cu ap pentru sp`lare mâini[i port-s`pun, rota]ie nacel` de 30de grade, protec]ii perimetrale, ser-tar port-scule pe nacel , priz de curentde 220V, pomp` electrohidraulic`[i, la cerere, nacela se poate vopsi\n alt` culoare decât cea standard.


Pentru a te afla la\n`l]ime, ai nevoiede un utilaj cares` te sus]in`.Cine poate faceasta? O nacel`bine\n]eles sau,mai bine spus, oplatform` de lucrula \n`l]ime.

Platforme de lucrula \n`l]ime TCMCT14/CT17/CT21*

� Ampatament: 3.750mm� L`]ime: 2.080 mm� În`l]ime bra]: 14 m/17 m/21 m� Sarcin` util` nacel`: 200 kg

*CT21 se monteaz`numai pe vehicule depeste 5 t

Cum s` fii la \n`l]ime?

PREZENTARE

mai 2009 57

58 mai 2009

INEDIT

mai 2009 59

VVEEGGAASSv`zut din...stratosfer`

Stratosphere Las Vegaseste un complex carecuprinde un turn, unhotel [i un cazinou localizat \n partea de N acelebrului Strip din [i maicelebra sta]iune de jocuride noroc. În prezent,este de]inut de WitehallStreet Real Estate Funds,o companie afiliat` Goldman, Sachs & Co,care a cump`rat American Casino & Entertainment Proper-ties, ce include, al`turide Stratosphere, altetrei propriet`]i. Contractul de vânzare a fost \ncheiat pe 21 februarie 2008, pentru suma de 1,3 miliarde de dolari.

Principala atrac]ie o con-stituie, desigur, turnulStratosphere, cu o\n`l]ime de 350 m, fiindcel mai \nalt turn

autonom de observa]ie din SUA.Hotelul este o construc]ie sepa-rat`, având 24 de etaje, 2.444camere [i 7.000 mp de cazinouri.

Dup` finalizarea sa, \n 1996, afost ini]ial mai pu]in popular decâtera de a[teptat, din cauza loca]iei

60 mai 2009

INEDIT

sale, la extremitatea nordic` a Strip-ului, dar pre]urile camerelor, maijoase decât media zonei, [i atrac]iilespeciale ale turnului, despre carevom mai vorbi, i-au asigurat, pân`la urm`, succesul.

Construc]ia \n sine

Proiectul Stratosphere a fostconceput, la \nceputul anilor 90,de c`tre Bob Stupak, pentru a \nlocuiun cazinou pe care \l de]inea deja,Vegas World. Una dintre atrac]iileplanificate trebuia s` fie o gorilùria[` care s` transporte amatoriide senza]ii tari de-a lungul uneia din-tre coloanele turnului. De asemenea,planurile originale proiectaser` tur-nul cu o \n`l]ime de peste 550 m,un superlativ absolut la nivel mon-dial pentru acea vreme. Dar dincauza zborurilor de Las Vegas [i aculoarului aerian c`tre aeroportul

McCarran, \n`l]imea propus` a fostajustat` de câteva ori, pân` a ajunsla dimensiunea actual`.

În 1995, Grand Casinos a fostadus ca ac]ionar partener pentruproiectul \n construc]ie, mai apoi fiindformat` Corpora]ia Stratosphere,ca entitate ale c`rei ac]iuni au pututfi cump`rate public.

Un moment extrem de nepl`cut\nregistrat \n timpul construc]iei afost acela \n care turnul a luat foc,ceea ce a reprezentat un importantpas \napoi pentru Stupak, al c`ruiVegas World era foarte aproape deaceast` loca]ie. Una dintre macaralechiar era cât pe ce s` se pr`bu[easc`\n strad`. Nu a fost nimeni r`nit,dar incendiul a cauzat daune careau necesitat repara]ii [i reconstruc]iisubstan]iale [i \ntârzieri pe m`sur`.

Stratosphere s-a deschis, ast-fel, pe 30 aprilie 1996, iar la scurt timpdup`, Stratosphere Corporation adat faliment, fapt care a stopat pro-gresul unei a doua construc]ii. CarlIcahn preia controlul, cump`rândmajoritatea ac]iunilor, iar \n 2001este fi nalizat` cea de-a doua parte,cu 1.000 de camere, \n valoare de1 miliard de dolari.

Atrac]ii trecute [iactuale

Una dintre atrac]iile ini]iale alecomplexului a fost High Roller, unMontagne Russe plasat la o \n`l]imede 277 m, care a fost pentru cevavreme pe locul doi \n lume ca m`rime[i, totodat`, cel mai \nalt. AcestMontagne Russe a fost \nchis la 30decembrie 2005 [i demontat, pen-tru a face loc unei noi atrac]ii. Înprezent, \n vârful turnului Stratos -

phere, al`turi de platformele deobserva]ie [i de restaurantul rota-tiv care face deliciul multora, mai alespe timp de noapte ([i unde nu po]imerge f`r` rezervare, fiind foartecùtat), se afl` trei atrac]ii. Big Shot(la 329 m) este cea mai \nalt atrac]iedin lume, care te propulseaz`, efec-tiv, ca o pra[tie, \ntr-un scaun. Insa -nity the Ride te \nvârte[te deasuprabulevardului, la o \n`l]ime de 274m, cu o vitez` de 65 km/h, iarXSCREAM (264 m) e un bra] carete balanseaz` deasupra aceluia[ibulevard. În noiembrie 2005, [aseturi[ti japonezi au r`mas spânzura]i\n scaunele acestui bra] timp de oor` [i jum`tate, din cauza unei penede curent.

Demontarea, la felde complicat` ca [imontarea

Dup` zece ani [i aproape 3 mi-lioane de „clien]i“, High Roller afost, a[a cum am spus, demontat.Peste 50 t de rame cu [in` au tre-buit coborâte din turn cu liftul,dup` ce au fost tìate \n buc`]elecu ajutorul unor cuttere cu plasm`.Fiecare sec]iune era format` dintrei [ine, cu grosimi variind \ntre 6[i 10 mm. În total, a fost vorbadespre 367 buc`]i a câte 1 m lungime[i 130 kg fiecare. Cutterele cu plasmàu fost capabile s` fac` o tìetur`\n trei minute [i zece secunde, iartempoul de lucru a fost de [aptesau opt sec]iuni pe noapte. Astfel,toat` lucrarea a fost demontat` \naproximativ o lun` [i jum`tate.



MAI PU}INE |NMATRICUL~RI

Înmatricul`rile noi devehicule rutiere pentrutransportul pasagerilor au

sc`zut \n primul trimestru cu11,8% fa]` de intervalul simi-lar din 2008, conform datelorInstitutului Na]ional de Statis-tic` (INS). Cea mai semnifica-tiv` sc`dere a \nmatricul`rilornoi s-a \nregistrat la categoriaautocare, autobuze [imicrobuze, totalul fiind cu77% mai mic fa]` de primultrimestru al anului trecut,respectiv 594 \nmatricul`ri, iarcategoria motorete [i motoci-clete a coborât cu 49,6%, la1.638, informeaz` Mediafax.Totalul \nmatricul`rilor noi devehicule rutiere pentru trans-portul pasagerilor a fost de108.154.

METROREX VA ACHIZI}IONA 26 DE TRENURI

Metrorex vrea s`cumpere 26 detrenuri noi, pentru

care Guvernul ar putea pl`ti \navans pân` la 30% din valoarea contractului, estimatla 150 milioane de euro.Directorul general alMetrorex, Gheorghe Udri[te, adeclarat agen]iei Mediafax, c`primele trenuri vor fi livratecel mai devreme anul viitor.Ministerul Transporturilor,ac]ionarul majoritar alMetrorex, propune, \ntr-unproiect de hot`râre deguvern, ca achizi]ia s` fiefinan]at` printr-un avans depân` la 30% din valoareatotal`.

SANDERO STEPWAYVINE |N SEPTEMBRIE

Dacia \ncepe \n luna sep-tembrie comer-cializarea modelului

Sandero Stepway, primulcrossover din istoria m`rcii,prezentat pe 7 mai laBarcelona, pe majoritateapie]elor europene, iar \n unelestate comenzile vor putea fipreluate de la sfâr[itul luniiiunie, a anun]at constructorulauto, citat de Mediafax.Data \nceperii comercializ`rii\n România nu a fostmen]ionat` [i urmeaz` s` fiecomunicat` ulterior. DaciaSandero Stepway esteechipat` cu o motorizare pebenzin` de 1,6 litri [i 90 CP [icu o motorizare diesel dCi de70 CP. Este fabricat` la uzinade la Mioveni. Peste 5% dinmaterialele plastice utilizate lafabrica]ia modelului sunt reci-clate, iar 95% din masa totalà vehiculului poate fi reciclat`la sfâr[itul ciclului de via]`.

„RABLA“ D~ RATEURI

Doar pu]in peste 7.000din cele 20.000 dema[ini disponibile \n

prima faz` a programului„Rabla“ din 2009, care se va\ncheia la sfâr[itul lunii mai,fuseser` vândute pân` \n 30aprilie, conform unei statisticifurnizate agen]iei Mediafax, de Ministerul Mediului. Cele mai multema[ini vândute pân` \n 30aprilie prin programul de\nlocuire a parcului autona]ional, cunoscut subnumele de programul „Rabla“,sunt produse de Dacia,num`rul acestora fiind de1.731. Grupul Renault/Nissana vândut pân` acum 1.020 dema[ini, iar ma[ini Skoda aucump`rat 777 de români.

TAROM A TRANSPORTAT MAI PU}INIPASAGERI

TAROM a transportat \nperioada ianuarie-martie312.300 de pasageri, cu

16,3% mai pu]ini fa]` deintervalul similar al anuluiprecedent, potrivit datelorAsocia]iei Companiilor Aeriene Europene (AEA). În primele trei luni, companiaa \nregistrat un grad mediu

62 mai 2009

{TIRI

Sec]ia de Poli]ie Autostr`zidin cadrul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei

Române va primi spre testareun autoturism SEAT LeonCupra de 240 CP pentru patru-larea pe Autostrada Soarelui.Exemplarul SEAT Leon Cuprase va afla \n folosin]a Sec]iei dePoli]ie Autostr`zi pe \ntreaga

perioad` a verii pân` \n lunanoiembrie. Modelul oferit dePorsche România, importatorulm`rcii SEAT, a fost dotat cutoate sistemele specificema[inilor de Poli]ie rutier` - sis-tem de avertizare optic` acus-tic`, radar de ultim` genera]ie,sistem de \nregistrare videoMartel Electronics MDE2 etc.

POLI}IA AUTOSTR~ZII TESTEAZ~ SEAT

de ocupare de 46,1%, \n sc`dere cu 13,2 puncte procentuale fa]` de primultrimestru din 2008, informeaz`Mediafax. La nivel european,companiile au transportat \nprimele trei luni 48,4 milioanede pasageri, \n sc`dere cu10,8%. În acela[i timp, gradulde ocupare a aeronavelor a sc`zut cu 3,2 puncte procentuale, la 60,7%.

SUBVEN}II PENTRU CFRC~L~TORI

CFR C`l`tori va primi \nacest an subven]ii de670 milioane lei, de la o

valoare a sprijinului din parteastatului de circa un miliard delei \n 2008, a declarat, \ntr-oconferin]` de pres`, ministrulTransporturilor, RaduBerceanu, citat de Mediafax. Ela ar`tat c` 55% din totalulveniturilor \nregistrate \n 2008de CFR C`l`tori au fostreprezentate de subven]ia dela stat, iar veniturile proprii aucontribuit cu 45%. Cheltuielilede personal au fost de peste25% din total, iar restul au fostcheltuieli curente, cum ar fiplata taxei pentru utilizareainfrastructurii [i achizi]ia demotorin`, a spus Berceanu.

CHRYSLER SCADEPRE}URILE

Chrysler a decis s`reduc`, pentru luna mai,pre]urile autove-

hiculelor cu pân` la 6.000 dedolari, \n \ncercarea de a-[imajora veniturile \n timpulprocesului de restructurare [ia compensa declinulvânz`rilor din SUA, transmiteMediafax. Compania aflat` \nstare de faliment, ale c`reivânz`ri pe pia]a american` ausc`zut \n aprilie cu 48% dincauza incertitudinilor legatede supravie]uirea sa, va oferidiscounturi de 4.000 de dolaripentru modelele anului 2009.În plus, compania ofer` pân` la 1.000 de dolari propri-etarilor de ma[ini Chrysler, laachizi]ia majorit`]ii modelelordin 2008 [i 2009. Unii membride sindicat vor putea beneficia[i de un alt stimulent, demaxim 1.000 de dolari.

GM VREA 30% DIN AC}IUNILE FIAT

Constructorul auto ameri-can General Motors(GM), confruntat cu

grave probleme financiare,este dispus s` cedeze Fiatopera]iunile din Europa [iAmerica Latin`, \n schimbulunui pachet de cel pu]in 30%din ac]iunile diviziei auto agrupului italian, potrivit Medi-afax. Directorul general al Fiat,Sergio Marchionne, este dis-

pus s` renun]e la doar 10%din ac]iunile diviziei auto, FiatGroup Automobiles, audeclarat surse apropiatesitua]iei. GM \ncearc` s` semen]in` pe linia de plutireprin implementarea unui pro-gram masiv de restructurare.În cadrul programului, con-structorul auto negociaz` cuFiat vânzarea diviziei germaneOpel. Fiat, care a \ncheiatrecent un parteneriat cuChrysler, vrea, \ns`, s` separeFiat Group Automobiles decelelalte divizii [i s` o includ`\ntr-o companie din care vormai face parte Opel, Vauxhall,Saab [i alte unit`]i ale GM.

NANOTEHNOLOGIASOSE{TE |N ROMÂNIA

Compania Nanotechnolo-gy Products lanseaz` \npremier` \n România

gama de produse BORPowerR,cei mai avansa]i lubrifian]inano-bor cristaliza]i din lume,care marcheaz` viitorul pentrulubrifian]ii tradi]ionali prin for-mula ob]inut` prin nanoteh -nologie. Gama de produseBORPowerR este format` dinlubrifian]i de \nalt` tehnologie,care pot fi utiliza]i la toatemotoarele \n 4 timpi pe ben-zin`, motorin` [i gaz. Conformproduc`torilor, ace[tia reducaproape la zero frecarea,abraziunea [i coroziunea sis-temelor mecanice mobile alemotoarelor din sectorul privat,comercial [i industrial.

mai 2009 63

În cadrul expozi]iei BusWorld Asia din Shanghai,DAF a primit premiul de

„Cel mai bun produc`tor demotoare al anului 2009“, carecombin` cele dou` trofee acor-date pân` anul trecut, pentrumotoarele de autobuz [i deautocar, datorit` \n specialperforman]elor [i consumuluiredus de combustibil almotoarelor Paccar PR (9,2 l) [i MX (12,9 l). În cadrulaceleia[i expozi]ii, a fost

\ncheiat un acord pentrulivrarea de c`tre DAF a 400 demotoare \n urm`torii doi anicompaniei Youngman, liderulde pia]` \n China pentru auto-

buze [i autocare.

PREMIU PENTRU MOTOARE

Ce a]i stabilit \mpreun` cu RATB pentru cre[terea eficien]ei programului detransport Bucure[ti - Ilfov?

Am realizat, \n primul rând, ore aranjare a curselor. Am renun]atla anumite curse \n intervalele orare\n care nu exista cerere suficient`din partea c`l`torilor, realizândprogram`rile la intervale mai maride timp. Pe de alt` parte \ns`, amdecis s` cre[tem frecven]a curselor\ntre orele 5:00 [i 8:00, când \nre -gistr m un vârf de cerere, ]inând contde faptul c` este perioada \n ca rese pleac` la [coal` sau la serviciu.O frecven]` crescut` a fost p`s trat`[i \ntre orele 14:00 [i 19:00 pentrua se asigura \ntoarcerea c`l`torilordinspre Bucure[ti spre Ilfov [i invers.Dup` 19:00, cursele se r`resc lajum`tate de or` [i, apoi, la o or`dup` 22:00. În paralel, am cùtat osolu]ie s` determin`m c`l`torii s`\[i cum pere bilete. Am instalat ta -xatori pe 50-60 de ma[ini. Am obser-vat c` unii sunt serio[i, i-am oprit[i \[i fac treaba bine, dar al]ii s-audove dit neserio[i, au intrat \n com-bina]ii cu c l torii pentru a eluda pl -]ile [i am renun]at la serviciile lor.Avem un program potrivit c`ru ia pensionarii, elevii [i persoanele cudizabilit`]i sunt scutite de la platatarifului de c`l`torie cu transportul

64 mai 2009

INTERVIU

„„NNuu aamm nniimmiicc ccuuttrraannssppoorrttaattoorriiii““

Dup` ce a cochetat cuideea \nfiin]`rii uneiregii jude]ene detransport destinateIlfovului, CristacheR`dulescu a g`sit\mpreun` cureprezentan]iiPrim`riei Bucure[ti [i ai RATB o cale de a face mai eficientactualul sistem decurse preor`[ene[ti.Într-un interviu acordat revistei ZIUA CARGO, pre[edintele Consiliului Jude]eanIlfov sus]ine, \n acela[i timp, c` nuare nimic \mpotrivatransportatorilorpriva]i, dar le punecondi]ii pentru a putea beneficia de sprijin b`nesc dinpartea autorit`]ilorlocale.

Cristache R`dulescu,pre[edintele Consiliului Jude]ean Ilfov

\n comun, dar ceilal]i trebuie s`pl teasc . Din p`cate, \n multe cazuri,nu vor. Avem, de ase menea, \nvedere introducerea unui sistem detaxare cu abonament sau bilet cu codde bare. Vrem s insta l`m pe ma[ini,\n zona u[ilor, un sistem de trecereca la metrou. Ma[ina are dou` u[i:pe o u[` se urc`, pe alta se coboar`;una are aparat \ntr-un sens, cealalt`\n ce l`lalt sens. Pensionarii [i ele-vii vor avea abonamente primitede la Prim`rie (al c`ror cost \l suport`Prim`ria [i Consiliul Jude]ean), iarceilal]i \[i vor cump`ra abonamentsau vor circula cu bilet. În perioadaurm`toare, vom stabili care estecea mai convenabil` variant`.

Este rentabil` montarea unorastfel de sisteme pe ma[inilevechi pe care le utilizeaz` RATBpe cursele preor`[ene[ti?

Nu sunt ma[ini vechi. Bucure[ -tiul nu mai are ma[ini vechi. Dar,oricum, pot fi montate pe orice felde autobuz.

Cu transportatorii priva]i nuv` gândi]i s` \nt`ri]i rela]iile?

Recent, am primit o delega ]ie atransportatorilor priva]i, care auacuzat faptul c` dau faliment. Le-am propus s` facem o prob`.S` \mi demonstreze c` pot fi unconcurent corect al RATB. Eu s` numerg cu pre]uri de dumping, ca s`\i distrug, dar nici ei s` nu creasc`nejustificat tarifele. În mod normal,pre]ul este undeva la mijloc \ntre RATB [i transportatorii priva]i. Amzis s` facem o prob` pe Chiaj na.S` v`d c` introduc autobu ze [i vins` le dau scris c` sunt de acord s`fac transport cu autobuzul ca trans-portatori priva]i, pentru c`, \nmicrobuze, oamenii nu se simt con-fortabil. În loc de 17 se suie 35 sau40, unii peste al]ii, n-au loc de-ogeant` sau de-o saco[`. ßi, de obi-cei, din Ilfov, oamenii se duc cu osaco[` de ro[ii sau de ou` la pia]`,pentru c` Ilfovul este c`mara Bucu -re[tiului. Eu trebuie s` gândescrealist, \n ton cu ce se \ntâmpl` \nrealitate. Nu m` intereseaz` ceautobu ze cump`r`, dar s` fie simi-lare celor utilizate de RATB, s` aib`peste 50 de locuri, oamenii s` seurce u [or (pentru c` sunt multepersoane \n vârst`), iar tariful s`

fie rezona bil. Dac` v`d c` lucrurilemerg bine, \mpreun` cu primarul,inventariem ce pensionari [i elevicircul pe acea rut , le pl`tim abona-mentele jum` tate - jum`tate [i \id`m banii transportatorului. Trans-portatorii m` acuz` c` sunt \mpotri-va lor, dar nu-i adev`rat. Vreau doarun transport civilizat [i \n]eleg [ifaptul c` trebuie s` [i câ[ tige, ceeace este [i normal. Dac` vor s` ofac` \n condi]iile de mai sus, \i [i\ncurajez eu, personal, pentru c`\mi iau de pe cap o mare problem`.

În ce zone este mai mare cererea de transport?

În general, pe Nord - Vest. În ce -pând de la Buftea, Chitila, Chiajna,Domne[ti, Ciorogârla, M`gurele,Bragadiru, Clinceni, Pantelimon,Br`ne[ti, Cernica, Glina, Pope[ti.

Câte autobuze RATB suntfolosite acum pe cursepreor`[ene[ti Bucure[ti -Ilfov? Ve]i cre[te num`rul lor?

În acest moment, avem 51 de au -tobuze pe cursele preor`[ene[ti [i

nu vom cre[te num`rul lor pân`când nu vom rezolva problemapl`]ilor. Vrem s` ridic`m \ncas`rile.Eu sunt de acord c` trebuie s` [ipl`tesc pentru cei care nu au posi-bilitatea (pensionari, copii), darceilal]i trebuie s` pl`teasc`.

ßi \mi este foarte greu s` \i obi[ -nuiesc s` o fac`. ßi v` mai spun,\nc` o dat`, c` nu am nimic \mpotri-va transportatorilor priva]i, dar separe c` nu vor s` \n]eleag` faptulc` ei trebuie s` câ[tige \n timp, nurapid.

V` a[tepta]i ca \n urm`toriidoi ani s` trece]i la autobuzecu podea coborât`?

Da. Probabil c`, pân` atunci, [idrumurile vor fi la al]i parametri.La sfâr[itul anului viitor, tot jude]ulIlfov va fi pus la punct \n ceea ceprive[te calitatea drumurilor.

V` mul]umim pentru timpulacordat.


mai 2009 65

66 mai 2009

FOCUS

Trecerea respon-sabilit`]ii pentrutransportul jude]eanregulat de persoane,de la Autoritatea Ru-tier` Român` (ARR) laConsiliile Jude]ene acreat probleme se-rioase \n numeroasejude]e. O lege inter-pretat` de fiecaredup` cum consider`,dialogul aproape in-existent \ntre opera-torii de transport [iautorit`]i, dar [i lipsaunei viziuni clare aacestora din urm` \nceea ce prive[tedesf`[urarea trans-portului jude]eansunt cauzele care auaruncat transportuljude]ean \n agonie.

Vrancea a intrat pe lista lungà jude]elor cu probleme,transportatorii confruntân-

du-se cu o situa]ie ce pare f`rìe[ire. Pe data de 17 aprilie a fostvotat` de c`tre Consiliul Jude]eanVrancea o hot`râre prin care sunt\nfiin]ate noi trasee. Aceast hot`rârenu a fost supus` dezbaterilor, nua fost publicat` pe site, iar textul

a fost introdus \n mapa respectivei[edin]e de consiliu cu dou` ore\nainte. Practic, consilierii jude]enieste posibil s nu fi [tiut ce urmeaz`s` voteze. În plus, nici reprezen-tan]ii comisiei paritare nu au fostinforma]i de modific`rile preg`tite.

„Împ`r]irea pr`zii“

Traseele jude]ene au intrat subautoritatea Consiliilor Jude]ene, iarnoii „st`pâni“ nu \ntârzie s` treac`la „\mp`r]irea pr`zii“. Cel pu]in a[apare s` se desf`[oare lucrurile pe a -cest segment al transporturilor. Înceea ce prive[te acoperirea legal`,toate atuurile se afl \n mâinile Con-siliului Jude]ean.

Ceea ce se \ntâmpl` ast`zi \nVrancea nu se deosebe[te cu multfa]` de situa]ia din alte jude]e din]ar`. F`r` nici un fundament, aufost \nfiin]ate noi trasee. Nici unuldintre acestea \ns` nu respect`condi]iile legale pentru \nfiin]areaunui traseu nou. Practic, nu sunttrasee noi. Un traseu este definitde un itinerariu parcurs \ntre dou`localit`]i capete de traseu. Noiletrasee au acelea[i capete cu traseedeja existente \n programul de trans-

port, iar diferen]ele constau \n loca -li z`ri diferite ale sta]iilor (la o distan -]` de câteva sute de metri).

Pentru noile trasee va avea loco atribuire electronic`. Conformlegii 92/2007, traseele nou \nfiin]atevor fi atribuite cu 60 de zile \naintede \mplinirea unui an de la intrarea\n vigoare a programului de trans-port (1 iulie 2008). Astfel, termenulpentru atribuirea noilor trasee este30 mai 2009.

Teoretic, oricine poate partici-pa la aceast` atribuire, dar dis-cut`m practic despre trasee care dejaexist` [i pe care func]ioneaz`numeroase curse. Transportatoriicare opereaz` pe acestea suntfoarte afecta]i, \n condi]iile \n care,\n urm` cu un an, [i-au achizi]ionatma[ini noi pentru a putea câ[tigatraseele \n cauz`. Ratele de lea singtrebuie pl`tite [i acest lucru este totmai dificil \n actualul context eco-nomic.

Zvonurile nu au \ntârziat sàpar`. Se vorbe[te despre firmede transport care au ca ac]ionari per-soane cu func]ii publice, dar nu aureu[it s` câ[tige traseele dorite laatribuirea de anul trecut. La oraactual`, se pare c` aceste firme

Transportul jude]ean

\n agonie... [i \n Vrancea

mai 2009 67

sunt preg`tite s realizeze investi]iilenecesare pentru câ[tigarea traseelor,având \n vedere c pre]ul de achizi]ieal mijloacelor de transport a sc`zutfoarte mult.

Falimentul transportuluijude]ean

Apari]ia de noi curse \n acestecondi]ii nu \nseamn` decât creareapremiselor pentru faliment. ÎnVrancea, la atribuirea din 30 mai2008, trei operatori de transportau câ[tigat 15 trasee jude]ene. Aufost f`cute contesta]ii, s-au \ntocmitdosare penale care s-au solu]ionatcu neurm`rire penal`. La acel mo -ment, \n ciuda faptului c` nu s-adat nici o hot`râre judec`toreasc`prin care s` se anuleze licen]elesau atribui rea, au fost eliberate li -cen ]e de tra seu [i celorlal]i opera-tori de transport care realizaser`tra seele \nainte, doar \n baza uneiho t`râri a Consiliului Jude]ean. Laora actual`, se opereaz` jum`tate-ju m`tate. Cu alte cuvinte, situa]iaeste deja una cât se poate de difi-cil` pentru transportatori.

ßi, \n aceste condi]ii, apar noitrasee... Cu siguran]`, nimeni nuva avea de câ[tigat. Lupta din ce \nce mai acerb` pentru acela[i num`rde c`l`tori sau chiar un num`r maimic, sc`derea pre]ului biletelor,suplimentarea efortului financiarpentru achizi]ia de noi mijloace detransport sunt premise care duc laun singur rezultat - falimentul. Iarcalculul unora privind faptul c` vorstrânge din din]i [i vor reu[i s`supravie]uiasc` mai mult decât con-curen]ii are mari [anse s` fie gre[it.To]i vor strânge din din]i [i vora[tepta pân` \n ultimul moment.

Asist`m la o \ntoarcere \n timp- nu putem s` nu ne reamintimmodul \n care ARR realiza primeleatribuiri de trasee. Când legeaprevedea anumite lucruri, iar au -torit`]ile \ncercau (sau nu) s` leadapteze la posibilit`]ile din teren.Câte conflicte nu au ap`rut atunci\ntre transportatori prieteni?!... Câtde important era atunci s` ai „ointrare“ la ARR?!... Ast zi, ne \ntoarcemla acela[i stadiu, conflictele reapar\n for]`, dar „intrarea“ trebuie f`cutàcum la Consiliile Jude]ene. Ar fide dorit ca aceast` perioad` s` fie

cât mai scurt`, s` vedem ConsiliileJude]ene interesate \n dezvoltareaunui transport care s` asigure nevo -ile reale ale popula]iei (confort, si -guran]`, frecven]`). Iar firmele detrans port s` fie incluse \ntr-un par -teneriat real, pe termen lung, pen-tru a pune \n aplicare strategia detransport la nivel jude]ean cu efortminim din partea bugetului local.

Acesta ar fi scenariul optimist.Din p`cate \ns`, exist` deja opiniidespre dezvoltarea unor trans-portatori apar]inând ConsiliilorJude]ene.

Cu alte cuvinte, \n acest an, ope -ratorii de transport se vor luptaunii cu al]ii, consumând ultimeleresurse de care dispun, iar \ntr-unviitor apropiat, când Consiliile Ju -de]ene vor dispune de sumele ne -cesare, vor impune un anumit transportator eliminându-i pe ceilal]i.Este un scenariu plauzibil care poatefi aplicat oricând. Nici un operatorprivat de transport nu \[i poate faceiluzii sperând s` poat` concura cuo firm` subven]ionat`.


68 mai 2009

TEST

Citroën Berlingo

aalltt` MM`rriiee,,aalltt` pp`ll`rriiee

mai 2009 69

o

aalltt` MM`rriiee,,aalltt` pp`ll`rriiee

Cea mai nou` genera]ie deBerlingo este cu totulschimbat` fa]` de prece-denta, de[i au acela[i tar-get \n pia]`. Cu ajutorul

Citroën România, am scos la plim-bare o variant de transport persoa -ne a noului Berlingo.

Inedit

Din punct de vedere al designu-lui, Berlingo este ceva complet nou,care se \nscrie \n tendin]ele actuale,inspirând elegan]`, siguran]`,robuste]e. Linia pe care a fost dese-nat se \ncadreaz` \n tiparul noilormodele Citroën, iar acest lucru... ede bine. „Schimbarea la fa]`“ aprins foarte bine la Berlingo, fiindacum printre cele mai aspectuoasemodele din segmentul sù de pia]`.În plus, \mparte aceea[i platform`cu modelul C4 de la Citroën [i be -neficiaz` de dimensiuni aprecia-bile ale caroseriei, ceea ce duce lasporirea gradului de confort la inte-rior.

Interior de lux

Spa]iul din habitaclu este multmai generos decât ne puteam a[teptade la o asemenea ma[in`, iar cândz`re[ti scaunele, ce par a avea unaer u[or sportiv datorit` unor ari-

pioare cu rolul de a sus]ine ocu-pan]ii, parc` \]i zboar` gândul c`treexemplarul pilotat de Loeb. Dac`,din afar`, putem spune c` liniilecaroseriei \nc` mai tr`deaz` faptulc` ai de a face cu o utilitar`, \n mo -mentul \n care e[ti \nùntru lucrurilese schimb`. Totul este realizat ca laun turism, cu elegan]`, cu materi-ale de calitate, cu o ergonomie carenu pot decât s` mul]umeasc` [ofe -rul. O mic` abatere de la regul` oconstituie \ns` amplasarea comen-zilor pentru geamurile electrice.Un alt element care tr`deaz tendin -]ele de lux ale lui Berlingo esteschimb`torul de viteze ce are cap`tulcromat.

Conduitèxemplar`

Modelul testat de noi a fost unulechipat cu un propulsor de 1,6 litri,ce dezvolta o putere de 75 CP [icare, pentru a fi \n ton cu actualulcurent ecologist, a mai primit [i unfiltru de particule. Dimensiunileactualei caroserii sunt mai ge neroa -se decât ne puteam a[tepta, lungi -mea este de 4.137 mm, l`]imea1.724 mm [i \n`l]imea 1.810 mm. Înceea ce prive[te manevrabilitatea,Berlingo are o mare bil alb din par -tea noastr , direc]ia fiind u[or de con-

Modelul nou de CitroënBerlingo se num`r`printre celemai recentecrea]ii ale construc-toruluifrancez.Acesta afost lansat\n 2008 iaracum estedisponibil [ipe pia]aromâneasc`.

70 mai 2009

TEST

trolat [i foarte abil` \n spa]ii mici.ßi vizibilitatea este bun , iar oglinzilemari contribuie din plin (un micminus poate fi acordat din cauzaamplas`rii stâlpilor frontali, ca rejeneaz` oarecum [oferul din punct de vedere al vizibilit`]ii).

La capitolul interior, avem spa]iide depozitare din bel[ug, subscaunele din fa]`, \n cotier` [i \npodea, volumul total al acestorafiind de 170 de litri, valoare care poatevaria \n func]ie de standardul deechipare. Dac` tot am ajuns laspa]ii de depozitare, trebuie s`men]ion`m c` Berlingo ofer` unvolum al portbagajului de pân`la 3.000 l dac se renun] la scauneledin spate, iar \n mod normal aces-ta este de 624 l.

Dar s` revenim la comporta-mentul dinamic al ma[inii. Stabili-tatea este una bun`, dovad` c`

francezii au acordat o aten]ie sporitàcestui capitol. De[i nu foarte pu -ternic, motorul este capabil s te sur-prind` \n mod pl`cut, nef`cân-du-se de râs nici \n dep`[iri, nici\n cazul \n care e[ti primul la sema -for [i nici \n regim extraurban.

ßi nici frânele nu-s de lep`dat,reu[ind s fac fa] cu brio cerin]elornoastre. Transmisia manual \n 5 trep -te cuplat` cu motorul HDi conducla un consum de carburant redus,cifrele oficiale ar`tând c`, \n regimurban, ma[ina consum` 6,7 l/100km (desigur, \n condi]ii ideale).Consumul \nregistrat de noi \n tests-a aflat \n jurul valorii de 7,5 - 8 l/100km, destul de mic totu[i pentru outilitar`, care are o mas` proprie de1.269 kg.


Fi[` tehnic` Citroën Berlingo

� Dimensiuni (L x l x h):4.137 x 1.724 x 1.810 mm� Masa proprie: 1.269 kg� Num`r locuri: 5 � Motor: 1.6 Hdi, 4 \nlinie� Capacitate cilindric`: 1.560 cmc� Putere: 75 CP/4.000 rpm� Cuplu: 170 Nm/1.750 rpm� Transmisie: manual`, 5 trepte� Vitez` maxim`: 150 km/h� Capacitate rezervor: 60 l

Prin pliereabanchetei din spate, volumul portbagajuluiajunge pân` la 3.000 de litri


SIGURAN}~ RUTIER~

Pietonii \n colimator

Bunici sau p`rin]i care-[itâr`sc copiii prin mijloculstr`zii printre ma[ini,pietoni care sar pestebalizele de pe drumurilena]ionale sau oamenicare furnic` \n toatep`r]ile pe [osea \ncùtare de suveniruri...Cum putem s` \ndrept`maceast` situa]ie? „Totul]ine de educa]ie. Avemnevoie s` cre[tem o genera]ie cu un adev`ratcult pentru educa]ia rutier`“ - este solu]iaoferit` de comisarul [efCarol Vârn`, [eful Serviciului SecuritateaTraficului \n cadrulPoli]iei Rutiere.

Dup` vitez`, a douamare cauz generatoarede accidente cu urm`rideosebit de grave oconstituie indisciplina

pietonal`. În România, sunt greu derezolvat toate aceste problemeatâta timp cât nu exist` o strategiede siguran]` rutier`. La nivel euro-pean, sunt \ns state care au ob]inutrezultate bune, investind sumeconsistente \n programe de educa]ie.

„În Austria, la Viena, exist` 45de lucr`tori de poli]ie care se ocup`strict de educa]ia rutier`, de lagr`dini]e pân` la universit`]i. Baniipentru aceast` activitate vin de labugetul statului. Rezultate? În 2006,\n Viena, au murit \n accidenterutiere 45 de persoane, din carenici un pieton“, a ar`tat comisarul[ef Carol Vârn`. Un alt exemplu,\n anul 2005, atunci când a con-statat c` dezastrul de pe [oseletindea s` devin` de necontrolat,

72 mai 2009

guvernul francez a investit peste 250milioane euro \n programe deeduca]ie rutier . Dup numai un an,mortalitatea cauzat` de accidentede circula]ie a sc`zut cu peste 50%.

De asemenea, \n Cehia, \n urm`cu câ]iva ani, indisciplina pieto -nal` era principala cauz` a acci-dentelor. Timp de 6 luni, autorit`]ileau sus]inut o campanie agresiv` \nmedia [i de sanc]ionare f`r`precedent. Ulterior, aceast`cauz` a trecut pe ultimul loc,cu o pondere nesemnificativ`.

Educa]ie de lavârste fragede

„Legea prevedes` se facèduca]ie rutier`\n [coli. Dar nu seface. Noi \ncerc`m

solu]ii de compromis. Activitateade educa]ie rutier` nu maiapar]ine de Poli]ia Rutier , dar amluat decizia s` mergem prin [coli.Discut`m cu copiii... Pân` cândsocietatea româneasc nu va investi\ntr-o genera]ie \ntreag`, de lagr`dini]` pân` la facultate, pe cares o cre[tem cu un adev rat cult pen-tru siguran]` rutier`, nu vom facenimic. Pietonul tot aiurea va trecepe strad`, tot aiurea va traversa...“,a spus comisarul [ef Carol Vârn`,apreciind c`, \n ultima vreme, exist`totu[i un feed-back din partea soci-et`]ii civile [i a altor autorit`]i. „Separe c` se con[tientizeaz` faptul cè nevoie s` ne urc`m to]i \ntr-obarc [i s vâslim \n aceea[i direc]ie“.

„Nu [tii - te \nv`],nu po]i - te ajut,nu vrei - te oblig!“

Sunt foarte multe cazuri\n care pietonul traver -seaz` neregulamentar,\n apropierea unei tre-ceri de pietoni, la 20-30

m \nainte sau dup` aceasta, uneorichiar \n fug`. Conduc`torul autoeste surprins [i exist` prea pu]ine[anse de a evita acel accident. Sta-

tisticile arat`, \npeste 70% din acestecazuri, c impactul se soldeaz cu dece-sul pietonului.

Cele mai mari probleme se \nre -gistreaz \ns pe drumurile na]ionale.Pe DN1, de[i s-au construit pasarelepentru pietoni, ace[tia tot pe mijloculstr`zii traverseaz`. De asemenea,chiar dac` la Otopeni au fost puse

balize pemijlocul str zii, mult

vreme oamenii au s`rit peste ele.„Acum \ns`, balizele s-au umplutde praf. ßi au \nceput s le ocoleasc ,dar nu pentru c` a[a ar fi normal, cipentru a nu se murd`ri de praf. To -tu[i, efectul dup` instalarea bali -zelor a fost reducerea mortalit`]ii100% din accidente pe fondul tra-

mai 2009 73

Accidente grave de circula]ieproduse din vina pietonilor

2008 2009 Diferen]`(1 ianuarie-11 mai) (1 ianuarie-11 mai)

844 713 -131225 183 -42 635 542 -93

1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2008

Accidente 9.634Mor]i 3.038R`ni]i grav 6.823

Sursa: Poli]ia Rutier` Român`



74 mai 2009

vers`rii neregulamentare“, a spuscomisarul [ef Carol Vârn . Un alt exem-plu este cel al magazinelor con-struite \n imediata vecin`tate adrumurilor na]ionale. Nefiind locuriamenajate de parcare, oameniiopresc ma[inile unde se vândsuveniruri, blocând o band` decircula]ie. În plus, fiind chio[curi [ipe-o parte [i pe alta, \ncep s` tra-verseze de colo-colo. „Pericole lacare se expun oamenii [i cu con-cursul autorit`]ilor locale, care audat autoriza]ie de func]ionare pen-tru acele magazine... Activitateade comer] stradal ar trebui interzis`\n zona drumurilor publice. Noiac]ion`m s`-i \ndep`rt`m pe cei culegume sau fructe de vânzare, \nsàu g`sit solu]ii. S-au mutat princur]i, dar marfa tot \n strad` oexpun, iar cet`]enii opresc tot pebanda 1, obstruc]ionând traficul“,a explicat comisarul [ef Carol Vârn .În ceea ce prive[te comporta-mentul pietonilor cu vârste depeste 18 de ani... „Organiz`m felde fel de ac]iuni pentru a-i deter-

mina s` respecte regulile ele-mentare de circula]ie, dar fiecarear trebui s` fie con[tient c` tre-buie s`-[i apere via]a. Ce pot s`fac mai mult decât s`-l g` sesc, s`-l depistez, s`-l sanc]ionezsau s`-i atrag aten]ia c` seexpune la un pericol?... Copiiisunt mult mai receptivi. Am

v`zut o bunic` târându-[inepo]ica printre ma[iniprin mijlocul bulevar-

dului... iar feti]a tr`geasperiat` de bunic` s` nu treac`strada pe-acolo, ar`tându-i tre-cerea de pietoni“, a spus comi -sarul [ef Carol Vârn`.

Cristina [email protected]

În Belgia, peste 90% din pro-cesele verbale \ncheiate ca

urmare a \nc`lc`rii normelorrutiere sunt achitate de c`tre

contravenien]i. Acest lucrueste posibil \ntrucât belgieniiau o lege special` care regle-

menteaz` strict activitateapoli]iei rutiere: ai gre[it, ai

fost sanc]ionat, pl`te[ti con-travaloarea amenzii, abia

apoi mergi \n instan]` pentrua contesta. Se pleac` de la

premisa c` poli]istul nu este\n conflict de interese cu ni-

meni, ci doar aplic` legea,reprezentând interesul

public. Practic, prinsanc]ionarea unui individ, nu

se urm`re[te efectul pecu-niar al ac]iunii, ci efectul pre-ventiv. Amenzile \n România

se pl`tesc \n procent demaxim 30%, motiv pentrucare acestea nu-[i produc

efectul preventiv.

Modelul belgian

� 2009 - a sc`zutnum`rul de acci-dente rutiere \nRomânia

� Pe fondulsc`derii cir-cula]iei autove-

hiculelor pedrumurile publice, a

crescut viteza de de-plasare - rezultat: a cres-cut num`rul de accidentecolective (exemplu: dece-sul tuturor ocupan]ilor

unei ma[ini)

� În ultimii 10ani, zeci de miide oameni [i-a

pierdut via]a \n accidentede circula]ie, alte zeci demii au r`mas infirme, altezeci de mii au suferit lezi-uni - la care se adaug`suferin]a familiilor [i a pri-etenilor care [i-au pierdutpersoane dragi

� Infrastructuraeste incomod`(exemplu: subdi-mensionarea

tramei stradale,cum ar fi construirea unei[osele cu o band` [ijum`tate - Bucure[ti-Ur zi-ceni, unde nu sunt dou`benzi pe sens, ci una [ijum`tate).

SIGURAN}~ RUTIER~


76 mai 2009

ALTERNATIVE

HHOOLLLLAANNDDbbyy bbiikkee

Continu`m, \n acestnum`r, s` v` prezent`mcâteva aspecte inedite \nleg`tur` cu pasiuneaolandezilor pentru ciclism. Am povestit deja,\n num`rul anterior, despre Amsterdam [i despre m`surile pe carele implementeaz` acoloautorit`]ile locale pentrua stimula mersul pe biciclet` [i pentru a proteja intereselecicli[tilor. Acum, vom extinde pu]in aria deacoperire [i vom discutadespre Olanda \n general... dar [i despreabordarea personal` a domeniului.

mai 2009 77

În urm` cu ceva vreme, dis-cutam cu un prieten olan-dez despre subiectul bici-cletelor [i \mi spunea c` eteribil de sup`rat c i s-a furat

vehiculul cu dou` ro]i. Se sim]eaincomplet, lucru pe care mi-a venitgreu s` \l \n]eleg. La Bucure[ti, bici-cleta mea zace nefolosit` de ani dezile. Sau, \n cel mai bun caz, oscoteam la plimbare de dou`-trei oripe an.

Dar acum dou` s`pt`mâni am\nceput s` \n]eleg: am avut o pan`pe spate, care mi-a imobilizat bici-cleta pentru câteva zile, pân` cândam avut timp s` m` duc la service.Mai ales \ntr-un ora[ mic, a[a cumeste cel \n care locuiesc acum, bici-cleta este aproape vital`. În „provin-

cie“, concentra]ia de astfel de vehiculepe metru p trat este [i mai mare decât\n Capital`. Iar eu m-am sim]it deparc` m-ar fi legat cineva de mâini[i de picioare.

Dac \n num rul anterior spuneamc` \n Amsterdam sunt aproximativ550.000 biciclete, \n toat` Olandasunt \n total aproape 18 milioane,la o popula]ie de 16.499.000 oameni.Statisticile spun c`, \n fiecare an,se vând peste 1 milion unit`]i noi,jum`tate din import. Durata mediede „via]`“ a unei biciclete \n Olan-da este de 12 ani. În general, bici-cleta de zi cu zi a olandezului nu este

deloc una „cu ochi [i cu sprâncene“,mai ales \n ora[ele mari, \n careriscul de furt este crescut. 60% suntmodele de ora[ (foarte conforta-bile \n compara]ie cu mountainbike, de exemplu - [i aici vorbesc dinproprie experien]`), foarte simple(trei viteze sau deloc), vechi [i chiarpar]ial acoperite de rugin`. De alt-fel, chiar experien]a mea a fost edi-ficatoare. Mi-am cump`rat un sec-ond-hand cu 80 de euro (mai ieftinenu g`se[ti), care merge brici, darcare a v`zut [i zile mai bune caaspect. Pentru c` tot a venit vorbadespre tipuri [i pre]uri, prima op]iunepe care o ai este \nchirierea, darnumai dac` ai nevoie de bicicletò zi-dou`. Într-un ora[ mic, tariful(de criz`) e de 7 euro pe zi, la Am -

sterdam dep`[ind 10 euro. Dacèste vorba despre biciclete noi, unafoarte simpl` cost` aproximativ150-200 de euro, pre]urile mergândpân` la câteva mii de euro pentruo biciclet` de curse sau pentru unaelectric`.

Produc`toritradi]ionali

Cu o astfel de pia] de desfacere,e normal ca produc]ia de bicicletedin Olanda s` aib` deja o tradi]iebine \mp`mântenit`. Jum`tate din-tre unit`]ile vândute anual sunt de

produc]ie autohton`. De[i istoriaproduc`torilor olandezi este unaveche [i furtunoas`, ast`zi au r`masnumai câ]iva principali actori pepia]`, cele mai cunoscute m`rcifiind Gazelle, Batavus, Union [i Spar-ta. Acum câ]iva ani, industria deprofil din Olanda totaliza 9.000angaja]i, din care 1.250 la pro-duc`tori. Ast`zi, sunt aproximativ3.000 dealeri de biciclete, dar \n1970 erau 6.000 [i \n 1948 - 12.000.

Batavus este cel mai mare pro-duc`tor de biciclete din Olanda, cuaproximativ 400.000 unit`]i anual.În ciuda crizei economice, Batavusa anun]at cre[terea produc]iei, caurmare a unui num`r mare decomenzi primite. Una dintre strate-giile produc`torului pentru acestan presupune men]inerea pre]urilorla nivelul anului trecut [i o serie decampanii de promovare la dealeri.ßi se pare c` func]ioneaz`.

Bicicleta anului 2009

Criza economic` nu a afectatnici vânzarea de biciclete \n Olan-da, \n special a celor electrice, \nciuda unui pre] mediu de 1.900euro pe unitate. Dup` primele nou`luni ale anului trecut, vânz`rile deastfel de vehicule crescuser` cu52% ca valoare [i 35% ca volum,pentru \ntreg anul 2008 vânz`rileridicându-se la 120.000 unit`]i.

ßi a[a cum multe ]`ri au con-cursuri na]ionale de „Ma[ina anu-lui“, trebuie s` men]ion`m faptul cÒlanda are [i... „Bicicleta anului“,pentru 2009 titlul fiind adjudecat demodelul electric Gazelle ChamonixInnergy, care cost` \ntre 1.780 [i1.999 euro. Modelul este dotat cuun acumulator Li-ion care permiteo autonomie de 50-70 km [i o vitez`maxim` de 25 km/h (asta dac` nuvrei s` dai la pedale), cânt`re[te26,5 kg, are componente Shimano,cadru din aluminiu [i frâne discventilate.

Raluca MIH~ILESCUHoogeveen, Olanda

[email protected]

HOLLANDby bike

Gazelle Chamonix Innergy cost` aproape 2.000 de euro [i este dotat` cu un acumulator Li-ion, cu o autonomie de pân` la 70 km

78 mai 2009

DESTINA}II

S` poveste[ti preamulte despre Keukenhof nu arefarmec. Cel mai fotografiat loc dinlume, cea mai mare [imai frumoas` gr`din`de prim`var` din Europa, cu ale salepeste 7 milioane deflori - nu poate fi descris cu adev`rat.Nici m`car fotografiilenu pot cuprindesenza]iile pe care unastfel de monumentnatural ]i le imprim` peretin` [i \n suflet.Totu[i, vom \ncerca, \ncele ce urmeaz`, s` v` deschidem o fereastr`cât de mic` spreaceast` unic` gr`din`,care atrage \n Olanda,la Lisse, \n fiecare an,timp de 8 s`pt`mâni,peste 800.000 de vizitatori.

mai 2009 79

ÎÎn 2009, Keukenhof [i-a deschispor]ile pe 19 martie [i urmeazs` se \nchid` pe 21 mai, \nacest an parcul aniversân-du-[i cel de-al 60-lea an de

existen]`. În 1949, zece cultivatori [i expor-

tatori de bulbi de flori au r`spunsla invita]ia primarului localit`]iiLisse (situat` la vreo 40 km de Am -sterdam) de a crea o „vitrin`“ pen-tru industria florarilor. Ei au alesgr`dina din jurul castelului Keuken-hof, gr`din` care are propria saistorie special`.

Contesa z`p`cit`

Timp de mult` vreme, contesaJacoba (Jaqueline) van Beieren (Wit-telsbach) a fost simbolul incon-testabil al Keukenhof-ului. În se-colul 15, era proprietara regiuniiunde este ast`zi situat` gr`dinacare, la vremea respectiv`, era unspa]iu natural neatins prea multde mâna omului, parc de vân`toare[i loc din care se adunau ierburiaromatice pentru g`tit, de unde [inumele (Keukenhof - gr`dinabuc`t`riei).

Contesa s-a n`scut \n 1401 [i amurit \n 1436, de tuberculoz`. Din1417 pân` \n 1433, când a fostfor]at s abdice, a avut \n st`pânireprovinciile Holland, Zeeland [i Hene-gouwen. Conform surselor istorice,

Jacoba nu prea a avut timp s se plic-tiseasc` \n scurta ei via]`. A fostm`ritat` de patru ori, a petrecutcâ]iva ani \n \nchisoare [i al]i câ]iva\n exil \n Anglia. Una dintre dis-trac]iile ei favorite a fost r`zboiul,pe care era foarte dispus` s` \lpoarte chiar [i \mpotriva fo[tilorsì consor]i.

Dup` moartea sa, proprietateaa trecut prin mâinile mai multorfamilii de negustori boga]i, inclu-siv baronul [i baroneasa van Pallandt,care au cerut proiectarea unei gr`diniengleze[ti \n jurul castelului, \n1857. Aceast` gr`din` este con-siderat` funda]ia a ceea ce esteast`zi Keukenhof.

Istoria lalelelor este la fel deinteresant`. În secolul 17, mul]iinvestitori erau dispu[i s` pl`teasc`sume imense pentru bulbii de lalele,declan[ând o adev`rat` manie, cufamilii care au vândut propriet`]i [ibijuterii de familie pentru a intra \nafacerile cu lalele. De-a lungul tim-pului, au fost vremuri foarte pros-pere, dar [i pr`bu[iri spectaculoase,cu o ciclicitate aproape matema -tic`. Comercian]ii pot uneori scoate[i 30.000 euro pe lun` din bulbi.

Importan]` uria[`pentru turism

Ast`zi, Keukenhof are o impor-tan]` imens` pentru turismul olan-

KKEEUUKKEENNHHOOFFggrr`ddiinnaa

ddee pprriimm`vvaarr` aa EEuurrooppeeii

80 mai 2009

DESTINA}II

dez. Cercet`rile au ar`tat c expozi]iaeste „r`spunz`toare“ direct [i indi-rect pentru venituri de peste 350 mil-ioane euro anual. Mai mult dejum`tate dintre turi[ti vin dinstrìn`tate, cu o bucat` foarte maredin „pl`cint`“ adjudecat` de SUA [iAsia. Jum`tate din vizitatorii provin-ciei din Sudul Olandei vin la Keuken-hof \n cele dou luni când parcul estedeschis, de pe urma lor profitând,desigur, industria hotelier`, restau-rantele, comer]ul, transporturile,muzeele etc. În total, regiunea flo-rilor genereaz` 23% din veniturile[i locurile de munc` din Sudul Olan-dei. Veniturile pe care parcul legenereaz` direct sunt folosite pen-tru autofinan]are, Keukenhof nepri-mind nici un fel de subven]ie.

Lalele, lalele...

Peste 7 milioane de bulbi din100 de soiuri de lalele fac deliciulparcului Keukenhof. Pentru cine-va obi[nuit cu tipurile clasice, chitc` sunt importate... din Olanda,care se ridic` \n cel mai bun caz la10-15 soiuri, este foarte greu deimaginat, pân` la proba practic`,dimensiunea, coloritul [i tipologialalelelor de la Keukenhof. Este abso-

lut impresionant. ßi nu este vorbanumai despre lalele. Zambile, nar-cise, m`rg`ritar, dar [i orhidee sau

crini, \n interiorul pavilioanelorexpozi]ionale din parc, fac din vizitala Keukenhof un adev`rat vis deprim`var`. De exemplu, numaiexpozi]ia de crini din pavilionulPrin]ului Willem Alexander expune35.000 flori din 300 specii de crin,pe 6.000 mp. Printre altele, Keuken-hof repre zint` o introducere \n artadiferitelor tipuri de design pentrugr`dini, este cel mai mare parc desculptur` din Olanda, cu 150 destatui, ofer o gr`din istoric , \n caresunt prezentate specii vechi delalele [i plante medicinale [i pentrug`tit, evenimente speciale, cum arfi demonstra]iile cu p`s`ri de prad`,parada p`l`riilor, dar [i deja cele-bra parad` anual` a florilor. În 2009,Keukenhof a ales ca tem` comem-orarea descoperirii Manhattanuluide c`tre Henry Hudson, care era \nserviciul companiei Dutch East India,\n 1609. Locul a c`p`tat numele deNew Amsterdam, schimbându-seulterior \n New York. Tema estereflectat` \n mod impresionant deun portret al Statuii Libert`]ii f`cutdin 50.000 flori.

Raluca MIH~ILESCULisse, Olanda

[email protected]

Superlative la Keukenhof

� De]ine titlul de cea maiapreciat` atrac]ie turistic` din Europa� Cel mai mare parc dinlume de flori care crescdin bulbi � Cel mai fotografiat locdin lume� Cel mai mare parc desculptur` din Olanda� 44 milioane de vizitatori \n 60 de ani� Acoper` o suprafa]` de32 hectare� 4,5 milioane lalele deaproximativ 100 de tipuri� 93 de furnizori de bulbi(expozan]i)� 7 milioane bulbi de floriplanta]i manual� Peste 2.500 copaci din87 specii� 15 km de alei

mai 2009 81

15 mai - 15 iunie

BERBEC

(21 martie - 20 aprilie)

Ve]i c`l`tori mai mult decâtde obicei, atât \n interes de serviciu,cât [i pentru pl`cerea perso-nal`. Chiar avea]i nevoie s` ie[i]i dinstarea de lâncezeal`. V` cuprinde\ns` acum tenta]ia de a v` manifestamachiavelic \n rela]iile cu prietenii [icolegii: asista]i la certuri f`r` a inter-veni, cu toate c` le-a]i provocatinten]ionat. Dac` sunte]i la volan,evita]i s` ap`sa]i prea tare pedala deaccelera]ie.

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

Face]i planuri pentruc`l`torii lungi, \ns` toate

vor fi amânate, dar ve]i reveni ulteri-or la ele. Reu[i]i s` satisface]i toatepreten]iile celor din anturajul profe-sional, chiar dac` apar conflicte noi\ntre colegi. În aceast` perioad`, ve]i\nregistra un nea[teptat vârf de\ncas`ri. Indiferent de lungimea dru-mului parcurs, fie c` sunte]i \nma[in` \n calitate de [ofer, fie depasager, nu uita]i s` v` pune]i centu-ra de siguran]`.

GEMENI (21 mai - 20 iunie)

Drumuri multe [i lungi se\ntrev`d \n aceast`

perioad`. Ave]i planuri secrete deinvesti]ii, \ns` momentul nu esteprielnic [i, totu[i, ve]i ac]iona. Caurmare, partenerii de afaceri v` vorsanc]iona, \ntrucât erorile profesio-nale se vor oglindi negativ \n activi-tatea tuturor. Evita]i consumul dealcool [i tenta]iile de a lua \n ma[in`persoane necunoscute de sex opus.Preocup`rile erotice obsesive v` vordistrage aten]ia de la drum.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Sunte]i obliga]i s` face]imulte drumuri pentru

a rezolva probleme personale.Partenerul de via]` nu v` va \n]elege,motiv pentru care rela]ia cu acesta va deveni extrem de rigid`, iar certurile v` vor afecta s`n`tatea. Nu v` refugia]i \n consumul de alcool! Este doar o solu]ie de moment pentru a v` sim]i]i bine,iar dac` ve]i avea nevoie s` face]i un drum urgent cu ma[ina, apare riscul de a r`mâne pentrufoarte mult` vreme f`r` permis de conducere.

LEU (23 iulie - 22 august)

Este o perioad` \n careve]i alerga mult. Deborda]i

de energie [i poft` de via]`, a[a c` nuve]i refuza nici o propunere dec`l`torie. Ve]i \ncheia noi afaceri, ve]irezolva problemele celor dragi, ve]iface excursii \mpreun` cu familia [iprietenii. Spre sfâr[itul intervalului,v` va cuprinde o stare de oboseal` [iceva dureri de oase. Este momentuls` accepta]i c` ma[ina poate fi con-dus` [i de alt [ofer [i c` pute]i deveniun simplu pasager, admirând peisajulpe geamul din dreapta.

FECIOAR~ (23 august - 22 septembrie)

A]i stat prea mult \nchi[i\n cas`. E timpul s` v`

bucura]i de o scurt` vacan]` cu pri-etenii. Evita]i tenta]ia de a cheltuifoarte mult. Economiile v` vor ajutas` trece]i peste perioada de criz`. Se\ntrev`d leg`turi fructuoase de afa-ceri. Urmeaz` o perioad` de agita]ie[i, de[i sunte]i destul de lini[ti]i defel, stresul v` pune aten]ia la \ncer-care, \n special la volan. Nu ignora]iindicatoarele de circula]ie [i, \n spe-cial, culoarea ro[ie a semaforului.

BALAN}~

(23 septembrie - 22 octombrie)

Nu e o perioad` prielnic`pentru c`l`torii, de[i sunte]i

\ntr-o dispozi]ie de zile mari.S`n`tatea este cea care v` d` defurc`, \n special tulbur`rile hepatice.Familia v` este al`turi. To]i se vororganiza pentru a v` scuti de dru-murile pe care ar fi trebuit s` le face]ipersonal pentru a rezolva diverseprobleme. Spre sfâr[itul intervalului,vi se va p`rea c` via]a parc` n-aregust, \ns` o s` trece]i repede pesteacest moment, pentru c` ve]i reu[i s`scoate]i bani din piatr` seac`.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Trebuie s` face]i multedrumuri lungi. Nu v` con-

vine prea mult acest lucru, dar ave]imare nevoie de bani pentru a v` pl`tidatoriile. Persoanele apropiate arputea s` v` ajute, \ns` se vor retragepentru c` nu ve]i accepta s` seamestece nimeni \n treburile dumnea-voastr`. Starea de irascibilitate care v`caracterizeaz` \n aceast` perioad` vaduce la conflicte inclusiv \n trafic, fie c`sunte]i [oferi, fie c` sunte]i pietoni.

S~GET~TOR (22 noiembrie - 21 decembrie)

Sunte]i tot timpul pedrumuri. Încerca]i s` g`si]i

un echilibru \ntre treburile de servi-ciu [i familie, \ns` nimic nu pare s` fie\n regul`. În plus, \n plan financiar,ave]i restan]e de care a]i uitat cudes`vâr[ire, iar penaliz`rile v` vor damari b`tì de cap. Este o perioad` \ncare nu mai ]ine]i cont de nimeni [ide nimic. Din cauza \nc`p`]ân`rii caracteristice [i a lipsei de comuni-care, ve]i pune \n pericol rela]iile cu rudele, cu prietenii [i chiar cu partenerul de via]`.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Este o perioad` maiaglomerat` decât de obi-

cei [i ve]i fi nevoi]i s` alerga]i decolo-colo pentru a rezolva diversetreburi. Apar schimb`ri benefice \nsectorul financiar, lucru care v` vamotiva [i ve]i intensifica activit`]ilezilnice. Amâna]i \ntâlnirile care nusunt urgente. Chiar dac` sunte]ifoarte ocupa]i [i pare s` nu v` maiajung` timpul, nu neglija]irespectarea orelor de mas` [i, deasemenea, conduce]i cu pruden]`.

V~RS~TOR

(20 ianuarie - 18 februarie)

V` implica]i \n activit`]inoi. În plus, face]i rost de

lichidit`]i [i v` achita]i toate datori-ile. Este o perioad` \n care ve]i facedrumuri lungi, avantajoase [i pl`cute,care v` dau ocazia s` v` „r`zbuna]i“[i s` cheltui]i mai mult decât v`pute]i permite. Totu[i, ve]i fi nevoi]is` amâna]i o parte din deplas`rileplanificate din cauza partenerului decuplu. Ave]i grij` la volan: \ncerca]i,pe cât posibil, s` circula]i cu vitez`regulamentar`.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

V-a]i decis s` pleca]i \nconcediu mai devreme [i

considera]i c`, astfel, se vor rezolvatoate problemele de s`n`tate. S-arputea s` nu fie chiar a[a [i s` fi]inevoi]i s` v` amâna]i planurile. Abiaspre sfâr[itul perioadei se vor a[ezalucrurile [i ve]i putea beneficia devacan]a mult dorit`. Dac` v` hot`râ]is` pleca]i cu ma[ina, fiind vorba deun drum foarte lung, nu v` urca]iobosi]i la volan [i nu ignora]i sem-nifica]ia indicatoarelor de circula]ie!

HOROSCOP DE C~L~TORIE




Date post:	06-May-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Revista de transport si logistica | Ziua Cargo - …...soane din România ar putea da faliment \n...

Documents