REVISTA BISERICEASCA, ŞCOLARA, LITERARA ŞI BC0N01

ABONAMENTUL: Pe un an ~- •_- — 10 Lei. Pe jumătate de an „ „ 5 Lei.

.mm

APARE ODATĂ ÎN SĂPTĂiaMA:

DUMINECA.

Darwin şi Haşdeu — Zootehnia şi antropotehnia, —

(Urmare.)

Atomul e nemărgin i t de mic şi D-zeu e nemărgini t de mare , iar Haşdeu s'a făcut un fel de centru între nemărgini r i le aces tea opuse , ba a t recut mai depar te identificând atomul cu D-zeu. — D-zeu, precum a s p u s Haşdeu, „neavâod margini cupr inde în sine universul, dar un e univers" . Acum să s tăm de vorbă cu el şi să zicem : Mintea s ănă toasă poate să cupr indă şi cupr inde într 'o măsură oarecare noţ iunea (dar numai noţ iunea) nemărgini tului Creator , care prin (şi nu din) măr imea sa ne ţărmur i tă a creat universul mărgini t , dar atomul e nimica şi c nemărgini t numai din cauza, că, ce nu există, nici dirnenztuni şi prin urmare nici margini nu poa te avea. Cauza aceas ta , adecă neexis tenţa atomului t rebue s'o r ecunoască şi atomişt i i .

Să vedem b . o. un exemplu analog. Cifra care ar pu tea ară ta a tomul e 0 (zero). Nu exis tă niciun număr , care, mult ipl icat fiind cu 0 (zero) ar da mai mult de 0 (zero). O cifră care ar a ră t a un număr mai mare, ori mai mic, e divizibilă, deci nu poa te figura în loc de atom, căci acesta e indivizibil în urma infinităţii sale de mic şi infinit d e mic în urma indivizibil i­tăţii sale. Am mai putea adăuga , că a tomul nu poate să a ibă nici însuşiri — fie bune , fie rele, — dar adausul ar fi p leonasm, de nu chiar tautologie. Cine poa te oare crede, că ritmica să creeze univers d in sine î n s a ş ?

însă D-zeu — exis tând — e infinit. (Haşd tu n'a t ras la îndoia lă exis tenţa . Ar fi de pr isos demonstrarea . ) Zeci de mii de minţi există , cari pot cupr inde noţ iunea universului î n t i n s ; ele pot să se es t indâ şi pe mai depar te încă : z<eci de mii de universe pot ca să-ş i în-chipuiască, dar In minţile acelea nici atunci nu se cuprinde D-zeu nemărgini tu l . El, D-zeu în­t runeş te însuşirile divine într 'un mod nemărgin i t : adevărul şi frumosul, binele şi drep ta tea , şti inţa, lumina şi puterea, p recum tot ce e divin. E atât d e mare în nemârgini ta-1 putere, că El a putut şi poate , să creeze universul din nimica şi să-1 a i b ă veşnic sub paza-I divină, Însuşirile negative, a r ă t ând ele neajdnsuri , nu pot fi proprii ne ­mărginitului D-zeu.

Atomul, din cauza neexis tenţei sale, a d i s ­pă ru t desubt microscopul cel mai perfect, mai b ine z i s : nu e permis să ne închipuim un mi­c roscop atât de perfect, care să-1 observe , căci d e - a r fi observat , s 'ar pu tea şi împăr ţ i şi astfel n 'a r fi atom. Totuş , material is tul , ca să poa t ă n e g a indiscutabi la credinţă genera lă în D-zeu, c r ede în atom (probabi l , ca fără credinţă să nu J ă m â i e ) , iar Haşdeu cand idează atomul de celulă

şi de plantă , de animal şi de om, mai târziu de înger, Hrist şi de D - z e u ; i-se inchină şî-1 adoară .

în rezumat am putea expr ima astfel cele de mai nainte : La atom n'are mintea ce cu­prinde, pe D-zeu nu-L cuprinde pe deplin.

* Darwin şi-a creat teoria baza tă pe analogia

înşe lă toare , precum am amintit , c'a s p u s el însuş . A afirmat, că există o desvol tare deia celulă p â n ă la om, că toate animalele (şi între animale în ţe legea şi pe om) se derivă dela patru, ori cinci, eventual dela un s ingur s t r ămoş comun.

Haşdeu a înfrumseţat teoria dându- i ca­racter poetico-filozofic. După părerea lui Darwin, omul e culmea desvoltări i , evoluţiei, iar Haşdeu face din om un fel d e mijlocitor numai . La Haşdeu toţi cânii, boii, caii, fiarale au să devie cu vremea oameni . Creş terea aceas ta de vite — „Zootehnia"" precum îi zice Haşdeu o face omul. Creşterea omului -— „Antropotehnia" ca să devie D-z> u, o face iarâş omul, care a ajuns D-zeu prin desmă ginire. Ar fi fost însă de dorit, să ne spună, că cine făcea zootehnia şi îndeosebi an t ropotehnia pe vremea, când atomul la cu lmea evoluţiunii sale era numai hienă.

Evoluţia e a tâ t de mărea ţă în înţeles dar -winian şi haşdeian , încât necesi teazâ un plan desăvârş i t , care plan necesi tează apoi unlîmplinitor, un realizator atot înţelept . Pe cât ar fi de trainică, ori de -a r fi absolută teoria lor, pe a tâ t de mult ar trebui să presupunem, că „la început era" Cel ce-a făcut planul măreţ , că ?cest Plănui tor ar trebui să fie chiar fără de început , adecă nemărgin i t în exis tenţă şi astfel întru toate nemărgini t , iar d u p ă aceea , c'ar fi t rebui t , să exis te Cel ce duce planul la împlinire, ca astfel sâ facă începutul . O a r b a în tâmplare n'a putut face toate câte sau făcut şi cum sunt.

Celula, ori chiar atomul neexistent a avut înţelepciunea, din care să se zămis lească planul? Cine e dar Creatorul , ori să-1 zicem în limbaj d a r w i n i a u : care e acel „s t rămoş c o m u n " ?

Nu mă ocup de răspuns , ci t rec la partea» ce tni-se pare , că e cea mai in te resan tă din teoria lui Haşdeu . E foarte seducă toare şi aceas ta cu atât mai vâr tos , că se bazează şi pe s. Scr iptură . El ne-a s p u s l impede, că omul se desmârg ineş te şi astfel devine D-zeu. Biserica creşt ină învaţă, că scopul final ai omului e comuni ta tea de vieaţă cu D-zeu. Încerc con-frontarea aces tor două doctr ine.

Haşdeu credea, că există D - z e u ; credea , că D-zeu e nemărg in i t ; c redea , că omul t inde spre comuni ta tea de vieaţă cu D-zeu. La m o ­mentul prim ai crede, că nu e deosebire în t re fragmentul aces ta al teoriei Iui şi între învăţă­tura bisericii creşt ine. Şi to tuş . E deosebi re atât

REDACŢIA Şi A O M J N î STRAT) A: • 4 r « d , StmOm l i M I M E S C U Nr, 3 6 .

Ttfefo» pemvru oraţ şi comitat Nr. 286.

între modul arăta t de Haşdeu şi între doctr ina bisericii , cum tinde omul la comuni ta tea de vieaţă cu D-zeu, cât şi între convieţuirea cugeta tă de Haşdeu şi între cea învăţată de biserică. Şi anume. T i n d e sufletul omului spre comuni ta tea de vieaţă cu D-zeu, dar nu spre •« Si D-zeu,'

(Va urmă)

Vieaţă internă şi organizaţia institutului teologic din Arad

de Dr. T, Botiş, (Urmare)

La nici un caz sâ nu se admu.fi la acest curs un cont ingent mai mare de teologi decât c* este numărul parohiilor de clasa, a lU-a în vacanţă . Spre aer st scop Consistorul sâ ara te în fiecare, an sinodului numărul parohii lor de clasa a Ili-a v a c . n t e şi conform numărului consta ta t din par tea s inodului . în luna Iunie să se publice concurs pentru primirea de elevi în secţia pr imară a teologiei. Consistorul sub prezidiul ep i scopu­lui şi cu concursul colegiului profesoral va efectua primirile în 20 August st. n. şi va alege dintre recurenţii , cari se vor prezenta în persoană, a tâ ţ ia inşi căte parohii va ante au fost.

Pentru parohii le de clasa 1-a pot fi candi ­daţi şi aleşi numai tineri, cari au absolvat 8 clase gimnaziale , cu examen de. maturi tate şi cursul teologiei secundare . Cei cu studii a c a d e ­mice vor fi preferiţi La p i ron i i d r clasa & il-a pot competa şi fi aleşi toţi cibsolvenţii teologiei secundare , iar la ceie de das<; a Ul-a, când nu se vor prezenta recurenţi cu cvalificaţiuiie s u p e ­rioară şi absolvenţi ai teologiei pr imare . 1 )

Era însă imposibi l i ta te a înfăptui organi ­zarea intenţ ionată fără a crea mai întâi condi -ţlunile externe ale renlizârii e i . 2 )

în scopul aceast* se cerea z i d i t a «mii local propriu şi corespunzător cerinţelor .unui institut, organizarea unui seminar , şi s is temizarea ' de catedre noua. Chiar şi cele 2 catedre exis tente nu erau organizate în conformitate cu t rebuin­ţele şcolii şi ale învăţămâmulu; , în lipsa de oameni şi a unei dotaţii mul ţâmitoare profesorii dela teologie erau aplicaţi şi în funcţiuni admi­nistrative bisericeşti . Oficiu! profesoral se consi­deră de o slujbă t recăioare , de unde armau apoi desele schimbăr i şi lipsa de stab ' l i ta te în ocuparea catedrelor .

Consol idarea şi reorganizarea institutului rec lama deci înainte de toate iulă turarca acestor stări şi neajunsuri , ceea ce în mod succesiv se şi făcu.

Sinodul eparhia l din enui 1871 decretă s is temizarea „unui post definitiv de cantor b i se ­ricesc la institutul c ler ica l" , care însă „deocam­da tă să fie numai provizor salarizat". 3 ,!

îo ses iunea s inodului din anul 1872 se pr imeş te şi r idica la valoare unei hotărîri p r o ­punerea deputa tu lu i Par tenie Costiţa, ca „Con-sistortd sâ nu apl ice profesorii dela teologie ia posturi consistoriale , ci profesorii să se doteze cuviincios şi să r ămână devotaţi numai chemări i lor d e profesor i"^)

Dar t rebtnnţa de bărbaţ i cu cvalificaţie super ioara în cenl'rui diecezii aduse cu sine, ca Sinodul din anul următor 1873 să modifice aceas ta hotărîre iii sensul , că : „cons iderându-se apl icarea unui profesor în afaceri consistoriale numai de. ext raordinară şi excepţ ională nu se află iu contrazicere cu concluzul de compat ib i ­litate şi deci nici nu se e x c e p ţ l o u e a z ă V ' )

Recercării ministerului ungar al cultelor şi al instrucţiuni publice ungar de a se infiinţa o ca tedră de economie şi grădinăr i t la institutul teologic") i-se satisfâou şi până la regularea definitivă a teologiei şi a preparandie i p n n obl igarea teologilor a ascul ta d impreună cu p r e -paranzii cursurile de economie şi grădinăr i t . 7 )

A mă tu ra t aces tor hotărîri şi nizuinţt în sânul corpului profesoral se făcură următoare le schimbări şî întregiri .

De cantor ai insti tutului teologic e insti­tuit - cu începerea anului şcolar 1871—2 în­văţătorul dtn Arad Petra Popovici.

Faptul , că profesorul losif loan Gokiiş ia începutul anului şcolar 1 8 7 3 - 4 fu numit şi de profesor pentru ca tedra de l imba şi li teratura română Îs liceul regesc din loc, d ă d u ansă de ­putatului Vicenţiu Babeş a prezenta sinodului eparhial din anul 1874 următoarea p ropunere :

„Considerând, că prin api icarea d-lui profesor de teologie \. Goidiş de profesor ordinar sistematic la liceul de stat din Arad, carele este un institut pecpnfesronal, numitul d h profesor a devenit an ­gajat la o şcoală neconfesionaiă, pentru ale căreia principii şi interese, es te deci obl igat a conlucra;

Cons iderând , că astfe! d-1 pro todiacon profesor, carele şi ca faţă biser icească a noastră, da r special ca profesor de teologie la institutul nostru clerical din Arad, este obl igat a sus ţ inea cu rigoare principiile şi interesele confesionale ale bisericii noas t re — se afiâ în posi ţ iune de evident conflict intre ambele posturi ce o e u a ă ;

Cons iderând rnai depar t e că institutul nostru clerical, numai cu doui profesori în trei c lase, dacă esie vorba de o instrucţ iune ser ioasă , are t rebuinţă de întreg rolul profesorilor să i : Veneratul si nod să dechiare profesura ia teologie a d-:m protodiacon Goidiş de necompat ih i lâ cu postul său la liceul de s tat ş a-1 însărcina pre Ven. Consistor a îngiiji pentru împlinirea profe-surei dei« teologia noas t ră prin un individ deplin corespunză tor* . 8 )

P ropunerea se ' ia sub del iberare şi sinodul con sivi. râ a s e m e n e a . d e incompat ib i le cele două

• posturi de profesor ce le ocupa profesorul G o l d ş şi în t rucât în 8 zile n'ar abdica de ca -teura dela liceu, pos tu l sau de profesor dela teologie îl d e d a r ă vacant.*)

in urma acestei hotărir» ptol'esorul Goidiş renu ' i ţa la ca tedra sa dela teologie şi la sfârşitul anului şcolar 1873 4 părăseş te institutul. Pentru îndepl ini rea catedrei vacan te se publ ica concurs . Intrară şi recurse. Amânându se insă a legerea din cauza vacanţei scaunului e p i s c o p e s c 1 0 ) în anul şcolar 1874 • 5 tu provăzulâ gria parohul din Aiioş şi asesorul consistorial Vichentie Sclielegean.

(Va urmă.) *) Con iuzu! s'nidiiiui eparhial Nr. 60 1875. — a)

Conciuzele sinoadelor eparhiale N . 164—1875 şi 261 187<% *i Concluzul sinjduiui eparhial Nr. 95— Ib71. — \>

ConcL zui sinod lui eparhial Nr. 83—1872 ") Concluzul Sinodalii epaiinal Nr. 146 1373. — 6) Rescrlptul min>stru-tui de culte din 15 Ianuarie 1873, Nr. 30315 — '') Con­cluzul sinodului eparhial Nr ¡23 - 18/3. *.) Concluzul sinodului eparhial Nr 114—18T4. — *) Concluzul sinodu­lui eparhial Nr. 203 i8 T4 - , t t) Concluzul sinodului eparhial Nr. 63 1875.

Din vieaţa pastorală. „Cercul rel igios Radna" , ai ^Asociaţiunli

Andreiu Şaguna a clerului or todox," şi-a continuat seria conferinţelor sa le în ziua de 9/22 Martie a. c. în comuna Miniş.

încă des de d iminea ţa au început c redin­cioşii şi din comunele vecine să parcurgă s t ră­zile comunei , auzind că va fi serviciu divin, ofi­ciat de mai mulţi preoţi. Ziua de 40 de muce­nici prin aces te părţi nu se se rbează nici într 'o comună. în Miniş însă e una dintre o le mai mari sărbători ale anului , pen t iucă e „hramul bisericii" lor. încă o dovadă , cât de mult ţine poporui la datinile şi aşezăminte sale, cât de s t râns e legată vieaţa lui de cea biser icească!

Serviciul divin s'a oficiat de c ă u ă 9 preoţi —- nefiind prezenţi toţi membri i , din cauze n e ­cunoscute — Răspunsur i le liturgice le-a executat corui ţăranilor din 'oc, cu multă preclziuiie, deşi s'au condus singuri

Poporul a ascul ta t cu multă evlavie rugă­ciunile sfinte. Predica ocazională a ţ inut-o preotul D. Popa din Cuvin, care în urma conţinutului bogat şi a predări i corecte a făcut impresie bună asupra ascultătorilor, îiiţelegân ú tot lîînl mult ce este iubirea aproapelui şi cum trebuie pusă în apl icare . Adânc impresionaţi au fost credincioşii când s'a servit parastasul , pentru locuitorii comunei , căzuţi în luptă pentru d e s -robirea' noastră . Am vâzut lacrimi vă r sându-se şi am înţeles pen t ruce : Pcntnică noi ne bucurăm în ţara clădită pe osă miníele lor, noi suntem fericiţi în noua. noastră ţară, iar trupul lor zace în pământ strein. Vom fi nevrednici dc zilele de azi, dacă îi vom uita, vom arăta iu mii. că nit ştim preţui jertfa lor cea mare, dacá nu-i vom aminti măcar odată pe an. Ciut să ne fie amin­tirea eroilor noştri!

La ora 1 d. m. poporul mulţumit de cele auzi te , şi văzute s'a depăr ta t , iar noi ne-am adunat la casa ospitalieră a preotului din loc Petru Pei le , de unde ia ora 2 am continuat p ro ­gramul zilei lâ şcoala confesionala. Vicepreşe­dintele cercului parohial C. Popescu din Păul iş , a des . h is şedinţa prin o cuvântare potrivita zile­lor de azi, amint ind necesi tatea mărturisirii păca­telor, atât în ce priveşte pe preot, cât şi pe popor Ne-a îndemnat apoi la muncă desinteresará ,

Şi-a cetit apoi preotul /. Chcbeleti din Şoimoş, conferinţa sa, d e s p r e : „Raportul sufletesc al preotului cu Mântuitorul," 1 inzistând asupra faptului, că contactul sufietesc cu Mântuitorul , numai prin activitate învăţătorialâ îl vom putea susţ ine .

La şedinţă au mai luat parte D-nii sec re ­t a r i : Muntean din Ghioroc, Covacevie? şi Ş.-'.ndru din loc; D-nii învăţător i : Lucuţa, Minuta, Iliş şi învăţătorul şcolii de stat din loc, al cărui nume mi scapă . Din interesul ce-i poar tă D-lor faţă de conferinţele noas t re , am observat , că începem t-ă ne apropiem de olaită toţi factorii conducă ­tori ai poporului . Această credinţă s'a întărit în noi prin graiui D-lui învăţător Lucuţa, care a accentuat , că vine în mijlocul nostru „din da to -rinţă creş t inească" . în trecut însă „pre ţii şi în­văţătorii nu erau de o convingere" căci aşa erau vremile. Azi însă suntem î n c u n j u n ţ i de toate pături le societăţii . Să fie într'un ceas b u n !

Ne-am depăr ta t apoi fiecare la casele noas t re satisfăcuţi de bunâpr imire ne-am înt im-pinat , ferm convinşi, că pacea, cea mult accen­tuată de toţi, va veni, dacă pa t imde din t recut vor d ispare dintre noi. Să dea D-zeu, ca fiecare sâ se nizuie a a lunga pa t ima dela sine, ca venind armonia să ne conducă la înaintarea po ­porului şi la înflorirea patriei n o a s t e iub i t e !

Rapo i tor.

cătră preoţimea din întreagă ţară.

Prin mai multe petiţiuni adresa te sf. Sinod» al sf. Hoaşire biserici autocefale, ortodoese» ro­mâne, preoţ imea văduvită din întreaga ţară, pe temeiul sf. scripturi a V. şi N. Tes t amen t , ca şi pe temeiul sf. t radiţ iuni , au solicitat d ispensa , de a se recăsători prin derogare dela canonul 6 trulan.

Preoţ imea sârbă, conşt ientă de menirea şi rostul său social în mod sol idar au cerut şi o b ­ţinut dela sf. Sinod al sf. biserici autocefale or­todoxă sârbă, d i spensa ae a se recăsător i

în acest scop rugăm preoţ imea din în t reagă ţară sâ binevolască a lua parte la congresul preoţilor văduvi, ce se va ţine în Bucureşd în ziua de 12 Mai st. n. — joi după Dumineca Tornii — în localei Societăţii cierului „Ajutorul'' din bulevardul Patrie 69, cu următoarea ordine de zi:

1, Acordarea dispensei de a se recăsător i fiecărui preot văduv până la definitiva modificare a canonului 6 troian, prin vreun Sinod ecumenic .

£. Eventuale propuneri . 3. Alegerea unei eomisiuni, care sâ p ă z i site

Uri memoriu înalt P. S. Mitropolit Pr imat , ca preşedmte al sf. Sinod şi cupr inzând doleanţele preoţuor văduvi.

. Avem ferma convingere ca sf. Sinod al sf. noastre biserici, autocefale, or todoxă, română care prin adresa trimisă tu turer capi lor bisericii or todoxe, a recunoscut cel întâi ca o necesi tate vitală pentru preoţ imea văduvită dreptul de a se căsător i ; va cumpăni împrejurări le actuale şi cunoscând că uri Sinod ecumenic nu se poate întruni în timpul de faţă, va binevoi a alege calea adopta tă de sL Sinod sârb, ad ică acordarea dispensei individ unic de a se recăsători, fiecărui preot văduv.

în acest scop rugăm toata preoţ imea vădu­vită şi nevădiivitâ, a lua parte la acest congres al preoţilor văduvi, ca astfel în mod solidar şi demn sa putem ajunge ia definitiva rezolvare a acestei vitale probleme.

Adesiun le se vor trimite Pâr. Gh. Păunescu s t rada Piscului Nr. 4, Bucureşti , deia care se pot obţ ine or .ee lămuriri.

Comitetul central al preoţilor văduvi.

O r g a n i z a r e a e d u c a ţ i e i fizice.

Din in ţiativa î P. S. S Mitropolitului primat dr. Miron Cristea, d-ior Ştefan Meitani, vice-preşedintele Senatului , general M. Aslan, general Herbay, senator M. Vlădescu, rectorul Universitâţei d<n Capitală , k Bujor, profesor universi tar şi E. Melidon. s'a depus în Senat , un proect de lege pentru organizarea educaţiei fizice în şcoală, armată, în societăţile de sport şi gim­nastică a meseriaşilor, a muncitorilor şi a ţâ-răaimei.

Toa te oraşele şi comunele vor pune la d i s ­poziţia t inerimii terenuri .e necesare pentru arene, localurile pentru diferitele exe'rciţii de gimnast ică şi sportur i .

Se va înf inţa un „consiliu super ior" de educaţ ie f i zxă al cărui scop es te de a armoniza şi reglementa pract ica exerciţiiior corporale de cari dep inde perfecţionarea org~uiizmului ţ

El va funcţiona pe lângă p re şed in ţ i i con­siliului de miniştri ca „organ de stat" , bucu-rându-se de toată l ibertatea dc acţ iune necesară. Consiliui superior se va compune din 25 de membri .

[n cadrul activitâţei consiliului superior, întră toate chestiunile de educaţ ie fizică ce pri-

Nr. 12 BISERICA Şl ŞCOALA

f e s e următoarele ins t i tu ţ i i : ministrul de ins t ruc­ţie, ministerul de răsboi , ministerul muncii , federaţiile sport ive.

Pentru pregăt i rea profesorilor de educa ţ ie fizică, specialişt i în diferite ramuri , se va în ­fiinţa deocamda tă un „institut super ior" pe lângă universi tatea din Capi ta lă .

Institutul va cupr inde 6 secţii de spec ia l i ­zare : educaţ ie fizică pedagogică , educaţ ie fizică ©Uitară, educaţ ie fizică medicală , educaţ ie fizică Sportivă şi educaţ ie fizică pentru sexul femenin.

Educaţ ia fizică p e d a g o g i c ă (genera lă) , aparţine ministerului de instrucţie şi pr iveşte tineretul de ambele sexe din şcolile pr imare, secundare şi super ioa re .

Universităţ i le şi şcolile super ioare , vor în­scrie educa ţ ia fizică în p rogramul lor, vor avea profesori s p e c i a l i . pentru aceas tă discipl ină şi săli de g imnas t i că şi vor obl iga pe s tudenţ i să le frecventeze.

Educaţ ia fizică militară, va apar ţ ine mi ­nisterului muncii şi ocrotirilor sociale. El va su -praveghia ap l icarea ei la toate categori i le de muncitori manual i , în rapor t cu vârsta şi cu felul profesiunii.

Educaţ ia fizică sport ivă apar ţ iune socie tă ţ i ­lor speciale const i tui te din iniţiativă privată în scopul de a perfecţ iona diferite ramuri de sport , ca : înnotui, scr ima, tirul şi diferite alte jocuri cu caracter sportiv.

Educaţ ia fizică medicală , apl icată în scop terapeutic , se va face în anume s tabi l iment de s ta t sau part iculare, s u b conducerea medicilor specialişti în acea s t ă ramură şi cari au obţ inut autorizaţia dela consiliul superior .

în t re ţ inerea personalului si p rocurarea m a ­terialelor de educaţ ie fizică, pentru fiecare din

.ramurile ei, cad în sarc ina ministerelor respect ive. Infrăprea

INFORMAŢIUNÎ. Personal. P . S. Sa păr intele nostru episcop

Joan s'a re întors Miercuri, în ¡7/30 M.-rtie, din Bucureşt i la reşedin ţa Sa din Arad.

Hirotonire şi învestitură. în ziua de 13/26 Martie a. c. s 'a . făcut Ia Bucureşti în paraclisul reşedinţei î. P . S- Sale părintelui mitropolit primat, h i rotonirea intru ep i scop a î. P C. Sale părintelui a rh imandr i t Roman R. Ciorogariu, a les şi întărit ep i scop al Orâzi i-mari . Actul hirotonirii 1-a îndeplini t î. P . S. Sa păr intele mitropolit Dr Nkolae Bălan, cu as is tenţa îî. P P . SS. LL. ep s-copii sufragani loan I. Papp şi 'losif Badescv, arhiepiscopul Gurie al Chişineului şi arhiereul Vartolomeu Băcăqanui. După actul sfinţirei, Mi­tropolitul Pr imat a rostit o înăl ţă toare cuvântare felicitând pe noul ep i scop al Orăzi i -mar i , care t imp înde lunga t a muncit toată viaţa cu graiul şi scrisul pentru menţ inerea ortodoxismului ,

Mitropolitul Bălan al Ardealului i-a adus urări nouitii a les şi i-a încredin ţa t cârja p a s t o ­rală.

Episcopul Roman R. Ciorogariu în răspun­sul său a as igurat că-şi va face şi de aci înainte

'datoria de păs t ră to r şi apără tor al sfintei c re­dinţe ortodoxe.

în ziua de 16/29 Mart ie s'a dat învesti tura Preasfinţiţilor episcopi Roman din Oradea şi JOSif din Caransebeş .

Credinţa nouă & Maghiarilor. Alianţa ligelor pentru apărare din Ungar ia (Ved6 Ligâk SzQvet-sege) a format un nou simbol de creditsţâ pentru naţiunea maghiară. Vom da t raducerea , pe cât

^ poate de fidelă. „ P â n ă c â n d nu ne -am r e ­câştigat patria, să nu fii nici catolic, nici p r o ­testant, nici liberal, nici reacţ ionar , nici mic-proprietar, nici mare-propr ie tar , nici so l idar (egyesQlt), nici teşit (k i tepet t ) , nici legitimist .

nici l îber-alegător , ci maghiar neclintit , răzimat numai pe puterile-ţi proprii , plin de furie nă ­prasn ică şi de r ă sbunare , dornic ne răbdă to r de răfuială, necunoscă tor de milă, păgân , să lba t ic" . Şi aceas tă „poruncă* apare în capul ziarelor, al căror conţ inut e Ia fel: dela început până în sfârşit agi tator . Ne - am înşela însă, d a c ă am crede,

x,că şi poporul mărtur iseş te credinţa aceas ta . P o ­porul iubeş te mai mult pacea decâ t conducător i i săi responzabi l i , ori decâ t iresponzabili i agitatori . Poporul ştie, că cel ce scoate sabia , de sabie va muri. S'a convins despre aceas ta şi în r ă s -boiul mondia l şi s imte, că vechea ax iomă nici în viitor nu ş i -a r p ierde din adevărul cupr ins în ea. Mai ştie poporul, că agitatori i n'au decâ t să urle, că pentru aceas t a sunt plătiţ i .

Depunerea jurământului episcopilor neorto-docşi. O d a t ă cu ins ta larea autori tăţ i lor române în Ardeal, guvernul nostru a cerut fruntaşilor bisericeşti ju rământu l de fidelitate faţă de Re­gele României , conform statutului încă în vigoare . Capii biserici lor neor todoxe au refuzat să d e ­pună aces t ju rământ , invocând, până la o vreme, — între alte motiv — pe acela că pacea încă nu fusese ratificată. La aceas ta a t i tudine, statul român se mul ţumise să r ă s p u n d ă neplă t ind le­furile aces tor clerici, pe cari-i avea totuşi în bugetul său. In ultimul t imp, contele Mailath, episcopul catolic al Trans i lvanie i , d u p ă ins t ruc ­ţiuni precise da te de Sf. Scaun, a comunica t că, el şi ceilalţi clerici sunt dispuşi să depue jură­mântul . Depunerea jurământului s'a făcut Sâmbă tă , în 26 Martie, în faţa M. Sale Regelui, a p re şe ­dintelui consil iului de miniştri a ministrului cultelor şi a Casei civile şi militare a Suvera­nului. Au d e p u s ju rământu l : contele G u s t a v Carol Mailath, ep iscop rom. catolic de Alba Iuba, luliu Giatfelder, ep iscop rom. catolic de Timişoara şi Gus tav Teu t sch , en iscop lu theran d n Sibui . Formula, — rost i tă de cei doui clerici catolici în latineşte iar de cel lutheran în l imba

• g e r m a n ă — este u r m ă t o a r e a : Jur pe Atot­puternicul Dumnezeu şi pe Sfânta Evanghelie credinţă M. Sale Regelui României şi ascultare cum se cuvine Evtscopului, voi urma legile rega­tului şi mă voi îngriji ca ele să fie respectate de către supuşii mei împotriva liniştei şi integrităţii ţarii nu voi încerca nimic şi întrucât depinde de mine nu voi îngădui credincioşilor mei să par­ticipe, la asemenea îtejium. Aşa să-mi ajute, Dumnezeu şi Sfânta Evanghelie", Numiţii Ep i s ­copi au fost reţinuţi de Suveran la d< jun. Episcopul bisericei reformate ungureşt i a tr imis şi el reprezentanţ i ia ministerul de culte român spre a trata, admi ţând în cele din urmă, în principiu depunerea jurământulu i .

PARTEM OFICIALA.

C o n c u r s e ,

Pentru îndepl ini rea definitivă a postului de învăţă tor -cantor dela şcoala pr imară cont. gr. or. rom. du S.-Nicolaul-mic. ( lângă Arad) p ro topo ­piatul Vinga, se publică concurs cu termin de 30 zile deia pr ima apariţ ie în «Biserica şi Şcoala ."

Venitele î m p r e u n a t e . c u aces t post sun t : 1. Locuinţă corespunză toare în edificiul

şcolar, g radină pentru legume şi una extravi lană. 2 Salar dela comuna biser icească 5 0 0 lei.

întregirea de salar se va ce r t dela stat. 3. Pentru conferinţă 40 lei, iar pentru sc r ip -

turis t ică 20 lei, 4. Onorar pentru c a n t o r a t : 2 jugere de p ă ­

mânt, iar dela mormântă r i : mort mic 5 lei, mort mare 10 resp . 15 iei.

D- curăţ irea şi încălzitul salei .de învă ţământ se va îngriji parohia .

Alesul se va îngriji de curăţ i rea locuinţei pe dinlăuntru, iar pe din afară comuna b i se ­r icească.

Alesul va provedea cantbratul în sf. b i s e ­rică, va conduce elevii la serviciul divin şi va cânta răspunsur i le în Dumineci şi sărbători cu elevii.

Recursele adjusta te cu documente le n e c e ­sare , ad resa te comitetului parohial gr. or. rom. din S.-Nicolaul-mic, se vor înainta oficiului pro-topopesc gr. or. rom. din Vinga (judeţul T i m i ş ) având recurenţii a-se prezenta în vreo Dumineca, ori să rbă toa re în sf. b iser ică din S.-Nicolaul-mic spre a cân ta şi a-se face cunoscuţ i poporului .

S.-Nicolaul-mic. din şedinţa comitetului parohial , ţ inută la 30 Ianuarie (12 Februar ie) 1921.

Sava Tn Seculin, preş . corn. parohia l . în conţe legere cu: Dr. P. Ţiucra m. p.,

p ro topop . - n — 1 - 3

Pentru îndepl inirea postului învă ţă toresc devenit vacant dela şcoala 11. elem. cont. ort. r omână din Feniac, protopopiatul Vinga, se publ ică concurs cu termin de 30 zile dela pr ima apari ţ ie în organul oficios „Biserica şi Şcoala" .

Salariul împreuna t cu aces t pos t es te : 1. Cvartir în natură cu 2 odăi , bucătăr ie ,

c ămară , pivniţă şi g răd ină dela locuinţă. 2. Dela comuna b i se r icească salar 550 lei,

întregirea salarului din v i s tu r i a s tatului . 3. Spese scr iptur is t ice 25 lei. 4. Pent ru conferinţă 35 lei. Curăţ i rea salei de învă ţământ şi p revederea

salei cu lemne de foc cade în sarcina comunei , b iser icească.

Recurenţii pot fi învăţători şi învăţă toare , cari posed cvalificaţiunea recerută .

Alesul sau a leasa va fi obl igat a provede învăţământul la şcoala II. şi a conduce s t rana s tângă.

Recurenţii sunt poftiţi, ca cererile înzestrate cu documente le de l ipsă şi adresa te comitetului parohial din Feniac , să şi le înainteze P. O. Oficiu protopresbi teral în Vinga şi sunt poft ţi a se prezenta în t impul concursului în vreo Du­minecă ori sărbă toare în sf. biser ică din Feniac spre a-şi a ră ta dexter i ta tea în cântare şi a face cunoşt inţă cu poporul .

Feniac, da t în şed in ţa comitetului parohia l din 17/30 Decemvrie 1920. !

Comitetul parohial. în conţelegere c u : Dr. P. Ţiucra m. p .

p ro topop . - G— 1 - 3

Pentru îndepl ini rea s taţ iunei învăţâ toreş t i -cantorale , ia şcoala pr imară gr. or. rom. din comuna Murani, protopresbi tera tul Vinga, se publ ică concurs cu termin de 3 0 zile deia pr ima apari ţ ie în j ,Biserica şi Şcoala ." .

Emolutnentele sun t : ' 1 . în salar fundamental dela comună b i s e ­

r icească 600 lei în bani solviţi în rate lunare anticipative, din eassa cultuală. întregirea de salar va cere-o dela s t a t ; pentru ca r t sumă, comuna biser icească n s garantează .

2. Cvartir în natură, care cons tă din 2 odăi , t indă, cămară , grajd, coteţe şi o g rad ină pentru legume.

3. Pentru conferinţă 30 lei, iar pentru sc r ip-ttirlstică 30 lei.

4. Stolele dela imormântare» unde va fi poftit 2 iei, iar dela par t ic iparea la p a r a s t a s 1 leu.

5. Pentru cantora t ca onorar l ivada şcolii, care constă din circa 4 jugere, ps r te ara tor , parte fânaţe.

De cură ţ ' rea şi încălzitul salei se va în­griji parohia .

Alesul va îngriji de curăţirea locuinţei pe dinlăuntru, iar pe din afară parohia .

Alesul va provedea t an to ra tu l în sf. b i se ­rică, va conduce elevii la sf, biserică şi va cânta răspunsur i le în Dumineci şi sărbători , cu elevii.

Darea după beneficiu, va so!vi-o alesul. Recursele adjusta te cu documente le n: c *-

sare , — adresa te comitelui parohial din Mm ani, — se vor trimite Prea On. Oficiu pro topresb i te ­ral în Vinga, având recurenţi i , a se prezenta în

vreo Duminecă , ori să rbă toare în sf. biser ică din Murani , spre a cân ta şi a se fafce cunoscuţi a le ­gători lor .

Murani , la 21 Ianuarie ( 3 Februar ie) 1921. Liviu P. M'hailoviciu p reş . corn. parohial .

Gheorghe Muntean, notar corn parohial . In conformitate cu : Dr. P. Ţiucra, p ro topop .

—•—- ' • 1—3

Pentru îndepl in i rea postului de învăţător la şcoa la ort. r omână din Sacadat, protopresbi tera tul Peş teşu lu i , dieceza Orăzîi-Mari , prin aceas ta se publ ică concurs cu termin de 30 de zile dela p r ima publ icare în „Biserica şi Şcoala ."

Benefic i i : 1. Cvartir liber, cons ta ta tor din două chilii,

c ămară şi apar ţ inătoarele , cu s /* jugere g răd ină . 2. Pămân t , par te arător , par te fânaţe, 3

jugere ca tas t ra le . 3 . 300 Lei dela comuna biser icească. 4. Ajutor din vistieria statului, ca întregire

a salarului învăţă toresc . 5. La mormântăr i , dela om mare 5 Lei,

dela mic 2 Lei. 6. Pent ru cantora t remunera ţ i e specia lă ,

dacă va înfiinţa şi conduce cor vocal . Alesul va fi obl igat a conduce băieţii la

biserică, în toate Duminici le şi sărbător i le . Doritorii de - a ocupa acest post sunt av i ­

zaţi, că cererile lor de concurs , adresa te comi ­tetului parohial din Sacadat , să le înainteze P r e a On. Oficiu p ro topopesc în Ti leagd , având dânşi i a se prezenta poporului în vreo Duminică ori sărbă toare , spre a-şi a ră ta dexter i ta tea în cântare şi t ipic .

Comitetul parohial. în conţe legere cu : Alexandru Munteanu,

protopresbi ter , inspector şcolar.

— a — 2 - 3

Pentru ocuparea vacantului pos t de preot din parohia de clasa a 111-a Pădurani , t ractul Belinţului, judeţul Caraş-Sever in , se publ ică concurs în „Biserica şi Şcoa lă" , cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare .

Emolumente le împreuna te cu acest pos t s u n t :

1. O sesie de pămân t d e 30 jugăre , par te arător, par te fânaţ ;

2 Bir câte 25 klgr. cucuruz în boambe , dela fiecare famil ie ;

3. Stola legală. 4. în t regire de dota ţ ie dela s ta t , pentru

care paroh ia nu r ă spunde . 5. Locuinţă în natură , cu 2 camere şi bucă­

tărie , apoi grnjd pentru vite şi o grădină de 8 0 0 ° D lângă locuinţă şi al ta tot de 8 0 0 ° D lângă comună .

Reflectanţii la acest pos t sunt poftiţi a-şi aş terne petiţiile concursuale , instruate cu docu­mentele de lipsă, comitetului parohial , pe calea oficiului protopresbi tera l din Belinţ, judeţul T im ' ş , şi a se prezenta în vreo Duminecă sau s ă r b ă ­toare , în terminul concursual , în sf. biserică din Păduran i , gara Răchita, spre a-şi arăta dexter i ­ta tea în t ipic şi cântare , eventual în predică.

Alesul e obl igat să c a t h i z e z e elevii dela şcoa la locală şi să supoar te sarcini le publ ice după realităţi le ce le beneficiează.

, Comitetul parohial-în înţelegere cu m i n e : Gherasim Sârbu,

protopresbi ter . —a~ 3 - 3

Pentru îndepl inirea postului de învăţător dela şcoala confesională gr. or. rom. din Ficătar, tractul Belinţului, se publ ică concurs cu termin d e 3 0 Zile dela pr ima publ icare în organul diecezan „Biserica şi Şcoala ."

Emolumente le împreuna te cu aces t post s u n t :

1. în bani ga ta din ca s sa cultului, 500 Lei. 2. în t regi rea dela stat , pentru care însă

comuna biser icească, nu ia r ă spundere . 3 . Diurnă şi viatic pent ru conferinţele în-

văţătoreşt i 50 Lei. 4. Pentru scr ip tur is t ică 50 Lei. 5. Dela înmormântă r i : 5 Lei dela cei cu

•stare şt 3 Lei dela cei săraci .

6. Locuinţă în natură, cu g răd ină de 8 /* jugăr, lângă şcoală.

7. Două jugăre p ă m â n t extravilan (usu -fructul).

De curăţ i rea şi încălzirea salei de învă ţă ­mânt se va îngriji comuna b i s e r i cea scă ; iar de a locuinţei învăţătoreşt i alesul, căruia comuna biser icească îi va aduce numai lemnele t rebui ­toare.

Alesul e obl igat să conducă cantora tu! în sf. biserică, să instrueze pe elevi cântăr i le b i se ­riceşti şi cele liturgice şi să îi conducă regulat la biserică.

Reflectanţii sunt poftiţi a-şi eş terne petiţii le concursuale , instruate cu documente le prescr ise , comitetului parohial din Ficătar, judeţul Timiş , pe calea oficiului protopresbi tera l din Belinţ, având a se prezenta într 'o Duminecă sau săr­bă toare în sf. biserică, spre a şi ară ta dexter i ­tatea în cântare şi tipic.

Comitetul parohial. în înţelegere cu mine : Gherasim Sârbu,

protopresbi ter . — • — 3 - - 3

Pentru îndepl inirea postului învă ţă toresc dela şcoala confesională o r todoxă română din Cuveşdia protoprezbi tera tul Lipova, devenind vacant în urma penzionărei învăţătorului Gheorghe Torni, se publ ică concurs repeţ i t cu termin de 3 0 zile de la pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoa la" , pe l ângă următoriul salar:

1. Dela comuna biser icească 750 lei, în t re­girea dela stat . 2 Diurnă la conferinţa 50 lei 3. Scripturis t ică 50 lei. 4. Cuart i r în natură cu ed i ­ficiile economice necesa re . 5. Gi adina, carea d u p ă a legerea al 2- lea învăţător se va împărţ i în părţi egale fără ca pr imul să fie desdauna t . De curăţ irea cuartirului în tern şi extern se va îngriji comuna biser icească . De curator şi de în­călzitul salei se va îngriji comuna b iser icească . Dela înmormântăr i mici 5 lei, dela mari 10 iei, iar cu liturgia 12 lei.

Alesul este obl igat a conduce cantora tu! în sf. biserică şi a instrua elevii în cân tân ie b i ­sericeşti , acela reflectat t, carele va dovedi prin certificat, că este dexter de a conduce corul vocal existent , va fi preferit.

Recursele adjustate cu documente le necesare şi ad resa te Comitetului parohial din Cuveşdia se vor înainta oficiului p ro topopesc gr. or. rom. al Lipovei în Lipova având recurenţi i a se prezenta în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. biser ică din Cuveşdia , spre a se face cunoscut în cele ri tuale.

Cuveşdia , din şedinţa Comitetului parohial dela 2 3 August (5 Septemvri re) 1920.

n Comitetul parohial. în conţe legere cu protoprezbi terul t ractual ,

Fabriciu Manuila, inspector de scoale .

- • — 3 - 3

Pentru îndepl in i rea parohiei Beiotinţ p ro ­topresbi te ra tu l Lipovei, deveni tă vacantă prin renunţarea alesului Laurentio Juga în conformi­tate cu concluzul Ven. Consis tor de sub Nr. 641/921 se publică de. nou concurs cu termin de 3 0 de zile dela pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoa la" .

Emolumente le împreuna te cu parohia sun t : 1. Un intravilan parohial cu ţechin ext ra­

vilan. 2. Una sesiune parohială In estenziunea cupr insă în foaia catas t ra lă . 3. Birul legal. 4. S to­lele legale. 6. Eventuala întregire dela Stat .

Alesul e îndatora t a solvi toate dări le d u p ă întreg beneficiul parohial şi a catehiza în şcoala confesională din loc, fără alte renumeraţ iune .

Parohia este de clasa a îl. dela reflectanţi se pre t inde deci a semenea cvalificaţiune, cari vo r avea a-şi subş te rne recursele lor în terminul con­cursual P . O. Domn Fabrieiu Manuilâ p ro topres ­biter gr. ort. rom. în Lipova, adjustate cu docu ­mentele recerute , p recum şi cu a tes ta t despre eventualul serviciu prestat pân 'aci , iar pe lângă observarea strictă acelor cupr inse în § 33 din Regulamentul pentru parohii a se presenta tot în terminul concursaul în sf. biserică din Beiotinţ în vre-o Duminecă ori să rbă toare spre a-şi a ră ta des ter i ta tea in cele r i tuale şi oratorie, dar nu ­mai d u p ă ce vor dovedi protopresbi terului t r ac ­tual că posed cvalificaţiunea prescrisă, iar cei

din altă dieceză, că au înalta încuviinţare a P . S.. Sale Domnului Episcop diecezan de a pu tea reflecta la aceea parohie .

Beiotinţ, din şedinţa Comitetului paroh ia l gr. ort. român ţ inută la 5/19 August 1920.

Comitetulparohia L în conţe legere cu: Fabriciu Manuilâ, ppop.

—n—- ' 3 — 3 -

Id conformitate cu rezoluţ innea Ven. C o n -sistor diecezan de sub Nrul 663/1921, prin aceas ta să publică concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în organul oficios pentru îndepl in i rea parohiei vacan te din comuna Slatina-Mureşanl

Parohia este de clasă a IlI-a. Venitele parohiei s u n t : 1. Casa parohia la şi intravilanul parohia!

de lângă ea. 2. P ă m â n t parohial 16 jughere la d e a l 3. Birul parohial dela cei cu p ă m â n t e x ­

travilan dela fiecare casa câ te 30 litre cucuruz, sfărâmat, iar dela zi Ieri câte 15 litre cucuruz sfărâmat.

4. Stolele legale. 5. întregirea dotaţ iunei dela stat, pe care

însă comuna biser icească nu o ga ran tează . Preotul , care se va alege va plăti toate

dări le d u p ă venitul preoţesc şi va catehiza la şcoala din loc fără al tă remuneraţ ie .

Reflectanţii au să-şi înainteze recursele adresa te comitetului parohial , oficiului p ro top re s ­biteral din Radna (judeţul Arad) având în t e r ­minul concursual a se prezenta cu ştirea p rea ­labilă a ppopului concernent la sf biserică din. Slatina, pentru a-şi dovedi des ter i ta tea în rit şi oratorie. în t rucât ar fi din alta dieceză, are a produce autorizaţ ie de a competa la parohia din chest iune. -

Comitetul parohial. , în conţelegere cu : Procopiu Givulescu ra. p.

protopresbi ter . —o- 3 — 3

Duplicate. Gheorghe Sârac, născut la !2 Oc tomvr ie

1889, în comuna Leucanl , judeţul Bihor, p îer-zându-ş i absolutorul teologic, el iberat cu da tu l de 7/20 Iunie 1913, Nr. 1 3 0 T . M. — 1 9 1 2 - 1 3 , i-s'a ext rădat cu datul de 8 Martie n. J 9 2 1 , Nr. 92 T. — 1920—1, d u p l i c a t prin ce originalul s e declară de anulat .

-- Svetozar Ghifa, născut la 2 August 1894 în Arad, pierzându-şi certificatul şcolar despre absolvirea ci. V. pr imare a şcolii d e aplicaţ ie dela şcoala normală ort. rom. din A r a d eliberat la sfârşitul anului şcolar 1905-—6, i - s 'a ex t răda t dupl icat s u b Nrul 296 P . — 1 9 2 0 — î r

prin ce originalul se anulează. — Nicolae Fofiu, născu t la 5 Sep temvr ie

1877 în Totoreni , judeţul Bihor, p ierzându-şi î n revoluţie d ip loma de învăţător , e l iberată la 13/26 Iunie 1907, sub Nr. 27 P. M. — 1 9 0 6 - 7 , i-s'a ex t răda t cu datul de 7 Martie 1921, Nr. 299 P. — 1920—1 duplicat , prin ce originalul s e declară anulat .

— Mihail Andrei, născut la 19 Iulie 1885 în lanosda , judeţul Bihor, p ierzându-ş i d ip loma de învăţător el iberat Ia 6 Iulie 1905, 6ub Nrul 1002/1904 - 5 , i-s'a ex t răda t cu da ta de 12 Mar t i e 1921, Nr. 308 P. — 1920—1, dupl icat , pr in ce originalul se declară anulat .

— Dimitrie Deac, născu t Ia 16 Maiu 1870, în Cociuba, p ierzându-ş i test imoniul de cvalifi­ca ţ iune învăţă torească el iberat la 20 Iunie 18§5, sub Nrul 332 P . — 1895, i-s 'a ex t răda t dupl ica cu da ta de 12 Mart ie 1921, s u b Nrul 3 0 9 P . — 1 9 2 0 - 1 .

Direcţiunea Inst teol. sì a scolii noroaie ort rom. diecezane din Arad.

Cenzurat: Alexandru T. Stamatîad.

Tiparul şi editura tipografiei d iecezane greco-er ienta le române din Arad. Redactor responsabil: Dr, Teodor Boti», profesor,