+ All Categories
Home > Documents > Revista Amfiteatru Economic · 2017. 2. 20. · Revista Amfiteatru Economic Academia de Studii...

Revista Amfiteatru Economic · 2017. 2. 20. · Revista Amfiteatru Economic Academia de Studii...

Date post: 05-Feb-2021
Category:
Upload: others
View: 5 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
179
Revista Amfiteatru Economic Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Business și Turism Volumul XVIII ● August 2016 ● Nr. 43 Apariție trimestrială Revista Amfiteatru Economic este clasificată şi recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice în categoria A Principalele baze de date internaţionale în care este indexată revista: Thomson Reuters Services (2008) - Social Sciences Citation Index - Social Scisearch - Journal Citation Reports/Social Sciences Edition EBSCO Publishing (2009) ProQuest LLC (2012) DOAJ - Directory of Open Access Journals (2010) EconLit - Journal of Economic Literature (2006) SCOPUS - Elsevier B.V. Bibliographic Databases (2008) IBSS - International Bibliography of the Social Sciences (2006) RePEc - Research Papers in Economics (2004) Cabell’s Directory of Publishing Opportunities (2006) (Business Directories Economics and Finance) ISSN 1582-9146 www.amfiteatrueconomic.ro Tematica viitoarelor două numere: Revista nr. 44/2017 Managementul calității și execelența în afaceri Revista nr. 45/2017 Politica în domeniul concurenței – instrument de protecție a drepturilor și intereselor consumatorilor
Transcript
  • Revista Amfiteatru Economic Academia de Studii Economice din Bucureşti

    Facultatea de Business și Turism

    Volumul XVIII ● August 2016 ● Nr. 43

    Apariție trimestrială

    Revista Amfiteatru Economic este clasificată şi recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice în categoria A

    Principalele baze de date internaţionale în care este indexată revista: Thomson Reuters Services (2008)

    - Social Sciences Citation Index - Social Scisearch - Journal Citation Reports/Social Sciences Edition

    EBSCO Publishing (2009)

    ProQuest LLC (2012)

    DOAJ - Directory of Open Access Journals (2010)

    EconLit - Journal of Economic Literature (2006)

    SCOPUS - Elsevier B.V. Bibliographic Databases (2008)

    IBSS - International Bibliography of the Social Sciences (2006)

    RePEc - Research Papers in Economics (2004)

    Cabell’s Directory of Publishing Opportunities (2006)

    (Business Directories – Economics and Finance)

    ISSN 1582-9146 www.amfiteatrueconomic.ro

    Tematica viitoarelor două numere:

    Revista nr. 44/2017 – Managementul calității și execelența în afaceri

    Revista nr. 45/2017 – Politica în domeniul concurenței – instrument de protecție a drepturilor și intereselor consumatorilor

    http://www.proquest.co.uk/sfe/site.fast?view=emeafullsitesppublished&mode=multiField&s.ac.filterTerms=&s.sm.terms=amfiteatru+economic&s.sm.fields=content&s.sm.types=simpleall&Submit.x=0&Submit.y=0http://www.amfiteatrueconomic.ro/

  • EDITORIAL BOARD Redactor-şef

    Vasile Dinu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România

    Redactorii Dan-Cristian Dabija, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România Cristian-Mihai Dragoş, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România Irina Drăgulănescu, University of Studies of Messina, Messina, Italy Madălina Dumitru, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Valentin Hapenciuc, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, România Dan-Tudor Lazăr, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România Nicolae Lupu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Čudanov Mladen, University of Belgrade, Belgrade, Serbia Paulo Macas Nunes, University of Beira Interior, Covilha, Portugal Alexandru Nedelea, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, România Gheorghe Săvoiu, University of Pitesti, Romania Marieta Olaru, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Cătălina Soriana Sitnikov, Universitatea din Craiova, România Laurenţiu Tăchiciu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Horst Todt, University of Hamburg, Hamburg, Germany George-Sorin Toma, Universitatea Bucureşti, România Aharon Tziner, The Academic College of Netanya, Netanya, Israel Cristinel Vasiliu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Călin Vâlsan, Bishop’s University, Sherbrooke, Québec, Canada Milena-Rodica Zaharia, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România

    Consiliul stiintific Dan-Laurenţiu Anghel, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Andrej Bertoncelj, University of Primorska, Koper, Slovenia Slobodan Cerovic, University Singidunum, Belgrad, Serbia Emilian Dobrescu, Academia Română, Bucureşti, România Romualdas Ginevicius, Vilnius Gediminas Technical University, Vilnius, Lithuani Daniel Glaser-Segura, College of Business, Texas A&M University - San Antonio, USA Petkovska Tatjana Mirchevska, University St. Cyril and Methodius, Skopje, Macedonia Puiu Nistoreanu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Rodolphe Ocler, ESC Chambery, Chambery-Savoie, Franta. Bogdan Onete, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Giovanni Palmerio, Lumsa Univiersita, Roma, Italia Rodica Pamfilie, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Marinko Škare, Juraj Dobrila University of Pula, Paula, Croatia Ion Stancu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Daniel Stavarek, Silesian Univestity, Karvina, Czech Republic Nicola Yankov, D. Tsenov Academy of Economics, Svishtov, Bulgaria

    Fondatori Vasile Dinu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Sandu Costache, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România

    Birou de redacţie Valentin Dumitru, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Raluca Mariana Petrescu (Secretar de redacţie), Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Irina Albăstroiu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, România Smaranda Vişan, Academia de Studii Economice din Bucuresti, România Violeta Rogojan, Editura Academiei de Studii Economice din Bucureşti, România Silvia Răcaru, Editura Academiei de Studii Economice din București, România

  • Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 325

    Cuprins Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est ......................................................................................... 327 Vasile Dinu Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene ................................................. 330 Gheorghe Săvoiu și Marian Siminică Învățarea pe tot parcursul vieții și inserţia profesională în țările din regiunea Dunării: influențe și corelaţii ...................................................... 347 Constanţa-Nicoleta Bodea, Maria-Iuliana Dascălu, Gordana Velikic şi Stelian Stancu Testarea curbei de mediu Kuznets într-un eșantion de economii în tranziție printr-o analiză a regresiei pe un panel al unei tranziții constante.............................. 364 Mahmut Zortuk și Sinan Çeken Efectul datoriei externe asupra sectorului economic în țările selectate din CESEE .. 365 Ramin Bashir Khodaparasti și Reza Mohammadpour Inegalitate, creștere economică și deschidere comercială: un studiu de caz al țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) ................................. 366 Olimpia Neagu, Florin Dumiter și Alexandra Braica Evoluția convergentă a Produsului Intern Brut al României în raport cu rezultatul macroeconomic mediu al țărilor Uniunii Europene .............. 384 Raluca Necula, Mirela Stoian și Manea Drăghici Efectele decalajelor și a disparităților privind creșterea economică. Un studiu asupra a 10 țări ex-socialiste din Europa Centrală și de Est, membre ale Uniunii Europene ........................................................................................ 401 Marușa Pescu (Beca) și Camelia Ștefan (Barabaș)

  • 326 Amfiteatru Economic

    Interferențe economice Capital uman şi creşterea economică – cât de intensă este Nexus? .............................. 421 Marinko Škare1) și Sabina Lacmanović Substituție intertemporală și oferta de muncă a IMM-urilor bosniace ....................... 422 Ada Šabić-Lipovača, Wadim Striełkowski și Yuriy Bilan Elemente de analiză ale comportamentului consumatorului digital din România ..... 423 Cristian Bogdan Onete, Ioana Teodorescu și Viorel Vasile Modele inovative pentru calitatea alimentelor – la confluența dintre consumatorul modern și afacerea sustenabilă .................................................... 432 Rodica Pamfilie, Magdalena Bobe, Lavinia Cristescu și Maria Alexandra Toma Expectanţe socio-profesionale la masteranzii din Academia de Studii Economice din Bucureşti ......................................................... 445 Lelia Voinea, Camelia Stăiculescu și Ion Schileru Managementul și monitorizarea performanței în auditul intern pentru sectorul public din România .................................................. 460 Elena Doina Dascălu, Nicu Marcu și Ioan Hurjui Amfiteatru Economic vă recomandă Model spațial pentru determinarea locațiilor optime de amplasare a centrelor logistice într-o zona economică predefinită ......................... 477 Ramona Iulia Țarțavulea (Dieaconescu), Mihaela Gabriela Belu, Dorel Mihai Paraschiv și Ioan Popa A concepe, a redacta și a publica un articol științific .................................................... 496 Constantin Brătianu

  • Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 327

    Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est

    În ultimii 25 de ani, cea mai mare parte a statelor Central și Est Europene s-au desprins din sistemul economiei centralizate și au demonstrat astfel fiabilitatea economiei de piață.

    Efectul univoc al pieței libere, cu plusurile și minusurile ei, obligă pe cercetători să întreprindă analize economice tot mai complexe și mai aprofundate privind profilul noii economii. O dată cu aderarea unui număr de țări din această regiune la Uniunea Europeană, au apărut unele constrângeri și limitări determinate de adoptarea aquis-ului european, a căror cunoaștere și soluționare presupune utilizarea unor politici și instrumente de lucru specifice. Avem în vedere problemele legate de soluționarea unor discrepanțe și decalaje economice, sociale și tehnologice, atenuarea impactului negativ al unor tendințe demografice nefavorabile, elucidarea rolului statului pe fondul erodării funcțiilor lui ca urmare a procesului integrării și globalizării, creșterea presiunii interdependențelor interstatale și altele.

    Cu toate acestea, literaturii de specialitate îi lipsește o analiză cuprinzătoare a specificului economiei țărilor din Europa Centrală și de Est, care să surprindă transformările radicale ce au avut loc după prăbușirea comunismului. Asemenea studii sunt necesare nu numai privind informarea și dialogul științific, dar și pentru elaborarea și valorificarea în prognoze și proiecții a unor modele practice de dezvoltare în viitor. În al doilea rând, cercetarea în acest domeniu trebuie să evidențieze particularitățile economiilor acestor state, diversitatea structurală a lor, precum și unicitatea principiilor care guvernează sistemul integrat al Uniunii Europene, care încearcă să evite impunerea unor formule standard de dezvoltare, din start lipsite de viabilitate. De asemenea, trebuie gândite noi abordări cantitative și calitative ale evoluției structurilor economice, pe diferite orizonturi de timp, care să includă fenomene și procese reprezentative acestei zone geografice a Europei. În acest context devin utile cunoașterea punctelor tari și slabe ale deschiderii economiilor acestor state spre exterior, cât și a oportunităților oferite de Uniunea Europeană, precum și riscurile dezvoltării ciclice, însoțite de remediile posibile în situațiile de criză.

    În consecință, articolele din acest număr al revistei scot în evidență studii privind consecințele constrângerilor reflectate în caracteristicile structurale ale economiilor statelor din Europa Centrală și de Est supuse procesului de integrare în Uniunea Europeană, astfel:

    Prima lucrare, intitulată “Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene” analizează cele 11 economii ex-socialiste ale CEE, în contextul aderării și convergenței reale la media UE nivelul (UE-28 și chiar UE-15). Autorii analizează această zona caracteristică, în ultimii cincisprezece ani, pe baza conceptelor statistice aplicate de disparitate și decalaj sau discrepanță, detaliind în cele din urmă o metodă experimentală originală, axată pe matrici și modele econometrice, folosind asociații, corelații și coeficienții de concentrare-diversificare. Articolul discută în paralel unele tendințe care au fost deja prezentate în literatura de specialitate internațională, subliniind paradoxurile și specificul economiilor CEE.

    Articolul Învăţarea pe tot parcursul vieții și inserţia profesională în țările din regiunea Dunării: influenţe și corelaţii aduce în prim plan procesul de învățare pe tot parcursul vieţii, în special după criza financiară care a influențat negativ ocuparea forței de muncă în țările Uniunii Europene, referindu-se la asigurarea condiţiilor în care participanţii pot să dobândească abilitățile și cunoștințele necesare activităţii profesionale prezente şi viitoare. Autorii identifică în cadrul cercetării influenţele şi corelațiile dintre capacitatea de inserție profesională și învățarea pe tot parcursul vieţii în țările membre ale Uniunii Europene din Regiunea Dunării și, în special, în țările ex-comuniste din această regiune.

  • 328 Amfiteatru Economic

    Curba de Mediu Kuznets (EKC) introduce o relație inversată în formă de U între poluarea mediului și dezvoltarea economică. Curba inversată în formă de U este considerată ca fiind un model complet pentru economiile dezvoltate. Articolul „Testarea curbei de mediu Kuznets într-un eșantion de economii în tranziție printr-o analiză a regresiei pe un pansl al unei tranziții constante” este un studiu prin care se testează EKC pentru dezvoltarea unor economii în tranziție ale Uniunii Europene. Ca urmare, rezultatele aduc o contribuție semnificativă la literatura de specialitate. În această lucrare, relația dintre emisiile de dioxid de carbon (CO2), produsul intern brut (PIB), consumul de energie și populația urbană este investigată în economiile în tranziție (Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia).

    Diverse studii anterioare au indicat rezultate diferențiate în ceea ce privește impactul datoriei externe asupra creșterii economice în diferite țări. În acest sens, lucrarea „Efectul datoriei externe asupra sectorului economic în țările selectate din CESEE” investighează impactul datoriei externe asupra sectorului economic real în țările selectate din Europa Centrală, de Est și sud-estul Europei în perioada 2000-2014. Cercetarea realizată în această lucrare contribuie la îmbunătățirea literaturii de specialitate, prin acoperirea relației dinamice non-lineare și determină dacă datoria externă afectează sectorul economic real al țărilor selectate CESEE. Descoperirile empirice trimit un avertisment cu privire la necesitatea de a menține datoriile externe sub control.

    Lucrarea „Inegalitate, creștere economică și deschidere comercială: un studiu de caz al țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE)” analizează fenomenul inegalității veniturilor în 10 țări din Europa Centrală și de Est punând în evidență două aspecte și anume (1) legătura dintre creșterea economică și inegalitatea veniturilor și (2) efectele deschiderii comerciale și ale altor factori cheie asupra inegalității veniturilor, precum: investițiile străine directe, capitalizarea piețelor și nivelul educațional al forței de muncă, în perioada 2000-2014.

    Creșterea economică a României este un deziderat ce poate fi atins numai în cadrul conformării tuturor sectoarelor economice în raport cu Strategia Europa 2020. Așa cum este prevăzut și în cadrul Programului de Convergență 2014-2020, acest deziderat presupune un ansamblu de pași pe care România trebuie să-i urmeze riguros pentru a putea asigura un proces real de convergență la nivelul țărilor dezvoltate ale Uniunii Europene din Zona Euro. Lucrarea “Evoluția convergentă a produsului intern brut al României în raport cu rezultatul macroeconomic mediu al țărilor Uniunii Europene” prezintă evoluția de ansamblu a economiei sintetizată în cea a rezultatului major al acesteia, respectiv în dinamica Produsului Intern Brut (PIB) total/locuitor și a Produsului Intern Brut (PIB) agricol/locuitor și o compară totodată cu nivelul mediei UE-28 și cu cel al Zonei Euro.

    Articolul „Efectele decalajelor și a disparităților privind creșterea economică. Un studiu asupra a 10 țări ex-socialiste din Europa Centrală și de Est, membre ale Uniunii Europene”, evaluează în mod empiric efectele potențiale ale factorilor macroeconomici ai creșterii economice și determină impactul inegalității veniturilor asupra creșterii economice pe termen lung în zece foste țări socialiste din Europa Centrală și de Est, care sunt membre ale Uniunii Europene, pe parcursul perioadei 2006-2014, folosind în cercetare Metoda Generalizată a Momentelor Sistem (GMM).

    Amploarea schimbărilor intervenite în această parte a Europei conduce la necesitatea ca efectele acestora să fie tratate în termeni de costuri și beneficii asociate integrării europene. Un rol esențial revine stimulării procesului de reducere a decalajelor dintre statele membre, fără a fi neglijată problema concurenței. Creșterea puterii corporațiilor multinaționale în aceste țări provoacă frecvente restructurări, cărora trebuie să li se găsească soluții adecvate specificului național, subordonat, însă, principiului dezvoltării durabile.

    Redactor-șef,

    Vasile Dinu

  • Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 329

    Cuprins Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene ................................................. 330 Gheorghe Săvoiu și Marian Siminică Învățarea pe tot parcursul vieții și inserţia profesională în țările din regiunea Dunării: influențe și corelaţii ...................................................... 347 Constanţa-Nicoleta Bodea, Maria-Iuliana Dascălu, Gordana Velikic şi Stelian Stancu Testarea curbei de mediu Kuznets într-un eșantion de economii în tranziție printr-o analiză a regresiei pe un panel al unei tranziții constante.............................. 364 Mahmut Zortuk și Sinan Çeken Efectul datoriei externe asupra sectorului economic în țările selectate din CESEE .. 365 Ramin Bashir Khodaparasti și Reza Mohammadpour Inegalitate, creștere economică și deschidere comercială: un studiu de caz al țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) ................................. 366 Olimpia Neagu, Florin Dumiter și Alexandra Braica Evoluția convergentă a Produsului Intern Brut al României în raport cu rezultatul macroeconomic mediu al țărilor Uniunii Europene .............. 384 Raluca Necula, Mirela Stoian și Manea Drăghici Efectele decalajelor și a disparităților privind creșterea economică. Un studiu asupra a 10 țări ex-socialiste din Europa Centrală și de Est, membre ale Uniunii Europene ........................................................................................ 401 Marușa Pescu (Beca) și Camelia Ștefan (Barabaș)

  • AE Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene

    330 Amfiteatru Economic

    DISPARITĂȚI, DECALAJE ȘI TENDINȚE SPECIFICE DE CONCENTRARE-DIVERSIFICARE

    ÎN GRUPUL ȚĂRILOR EX-SOCIALISTE CENTRAL ȘI EST EUROPENE

    Gheorghe Săvoiu1*și Marian Siminică2 1)Universitatea din Pitești, România

    2 )Universitatea din Craiova, România

    Vă rugăm să citați acest articol astfel: Săvoiu, G. and Siminică, M., 2016. Disparities, Discrepancies and Specific Concentration – Diversification Trends in the Group of Central and East European Ex-Socialist Countries. Amfiteatru Economic, 18(43), pp. 503-520

    Istoricul articolului Primit: 25 Martie 2016 Revizuit: 7 Iunie 2016 Acceptat: 1 Iulie 2016

    Rezumat

    Lucrarea identifică câteva disparități majore și cuantifică unele decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul actual al celor 11 economii ex-socialiste din spațiul Central și Est European (ECE). După o scurtă introducere care descrie demersul multiplicării cercetărilor axate pe economiile ex-socialiste din ECE care au aderat deja la Uniunea Europeană (EU) o secțiune specială este dedicată conceptelor statistice comensurabile și aplicate în articol, de disparitate și decalaj, detaliind în final o metodă de cercetare originală care valorifică aceste instrumente statistice cu matrici și modele econometrice (inclusiv axate pe asociații, corelații și coeficienți de concentrare – diversificare). Un set de variabile importante sunt analizate și discutate în paralel cu unele tendințe deja prezentate în literatura internațională conturând specificul economiilor ECE în contextul convergenței lor reale la nivelul mediu al UE (UE-28 și UE-15). Câteva remarci finale identifică unele paradoxuri ale economiilor analizate. Cuvinte-cheie: disparități, decalaje, concentrare – diversificare, convergență, coeficient Gini – Struck, țări ex-socialiste Central și Est Europene (ECE). Clasificare JEL: C10, C19, C59, O47, O52. Introducere

    Economiile ex-socialiste din spațiul Central și Est European, odată cu aderarea şi integrarea lor în Uniunea Europeană, au accelerat procesul complex al convergenţei economice, chiar dacă unele deja sunt, iar altele urmează să devină membre ale Zonei Euro. Aceste state au schimbat strategii succesive, încercând să asigure realizarea unor deziderate

    * Autor de contact, Gheorghe Săvoiu ‒ gsă[email protected]

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 331

    de stabilitate economică, dar și de sincronizare a ciclurilor de afaceri împotriva şocurilor asimetrice (Frankel, 2004), de asigurare a unei tendinţe de apropiere a PIB-ului per locuitor, cu efecte de recuperare a decalajului (catch-up) în raport cu UE-28 sau UE-15 (Le Gallo and Dall’Erba, 2006), cât și de armonizare treptată a nivelului de productivitate, de diminuare a disparităților structurale economice, în paralel cu complementaritatea economiilor ex-socialiste într-un spaţiu agregat comun sau intracomunitar Central și Est European (ECE).

    În ultimele două decenii și jumătate au apărut tot mai multe studii referitoare la evoluția economiilor ex-socialiste, abordând inițial ţări cu o istorie ceva mai lungă în procesul tranziţiei, anterioară chiar anului 1989 și implicit cu un nivel de dezvoltare mai ridicat, ca în cazul Germaniei de Est, Cehoslovaciei (Republica Cehă și Slovacia de azi), Poloniei şi Ungariei, celelalte țări ex-socialiste nefiind incluse, de la bun început, în analize comparative axate pe disparități și decalaje în raport cu tendința medie europeană.

    În cadrul blocului socialist între 1970 și 1980, primele activități în domeniul economiei de piață s-au făcut simțite cu o mai mare intensitate în forme de schimb comercial neoficializate, realizate între oamenii care alcătuiau societățile țărilor din Europa Centrală și de Est (Kochanowski, 2010). De la unele investigații științifice cu rol de confruntare a economiilor Germaniei de Est și Vest, temă care mai constituie și în prezent un subiect important în cercetările economice europene (Fritsch, Bublitz și Sorgner, 2014) s-a trecut treptat la analize comparative, apelând mai întâi la numai două economii naționale, pentru care s-au creat chiar fonduri nerambursabile, cu rol de sprijin în dezvoltare (PHARE), respectiv la Ungaria și Polonia (Commander și Coricelli, 1992) și chiar la comparații trilaterale ale țărilor Central Europene, adăugând la cele două și Republica Cehă (Samitas și Kenourgios, 2005).

    Multe cercetări economice reușite sunt axate pe baze de date multidimensionale aferente cuantificării progreselor în aderarea și integrarea în Uniunea Europeană, conceptualizarea convergenței în UE fiind mereu în schimbare ca structuri, areale și indicatori potențiali, redimensionând grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene (ECE).

    Astfel, acest grup al țărilor ex-socialiste, aflat sub impactul aderării și integrării, implicit al analizelor disparităților, decalajelor și tendințelor specifice de concentrare – diversificare, a evoluat continuu de la ECE - 6 cuprinzând Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia şi Ungaria (Wachtel, 1999; Rainnie, 2000), la ECE -7 incluzând și Slovenia (Hertel, Brockmeier și Swaminathan, 1997), apoi prin includerea țărilor baltice și Germaniei de Est la ECE-11 (Williams și Horodnic, 2015) și chiar ECE-12 anticipând aderarea Croației după 2014 (Kavkler, Borsic și Beko, 2012; Borsic, Baharumshah și Beko, 2012).

    Extinderea numărului de economii ex-socialiste comparate a continuat să crească ieșind din arealul UE către conceptul de economii aflate în tranziție din Centrul și Estul Europei (TEECE), grupul majorându-se la 16 state prin includerea Bosniei – Herzegovina, Macedoniei, Muntenegrului, Serbiei (Ifinedo, 2011) sau ajungând la expansiunea maximă în conceptul de economii post-socialiste la 25 de țări (Pilc, 2015).

    Valorificând diferite argumentații, restructurând areale geografice diverse, cuantificând performanța țărilor în procese de aderare și integrare, dar mai ales de convergență, cercetarea economiilor Central și Est Europene (ECE) a oferit un număr instabil de țări și evident un panel de date similare, pe parcursul ultimilor 26 de ani, pe subiecte de îngustă specializare.

    Autorii acestui articol au preferat criteriul poziţionării sau delimitării geografice pe continentul european corelat cu apartenența la UE, excluzând din varianta standard deja a ECE-12, Germania de Est, care de altfel nici nu mai există ca stat independent și nici ca

  • AE Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene

    332 Amfiteatru Economic

    bază de date distinctă. Pe tot parcursul analizelor disparităților, decalajelor și tendințelor specifice de concentrare – diversificare pentru grupul țărilor ex-socialiste din spațiul Central și Est European s-au folosit abrevierile standard: BG – Bulgaria, CZ - Republica Cehă, EE – Estonia, HR – Croația, LT – Lituania, LV – Letonia, PL – Polonia, RO – România, SI – Slovenia, SK – Slovacia, HU – Ungaria, precum și EU-28 și EU-15 pentru valorile medii europene relevante.

    Strategia Europei, Orizont 2020, expune printre obiectivele majore: ”creșterea competitivității Uniunii Europene, păstrând modelul său de economie socială de piață și îmbunătățind semnificativ eficiența resurselor sale” (European Commission, 2015), urmărind în mod concret reducerea disparităților economice și sociale dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene, precum și consolidarea relațiilor de cooperare dintre statele membre, cu scopul asigurării unei dezvoltări durabile și echilibrate. Reducerea disparităților presupune diminuarea decalajelor dintre nivelul de dezvoltare al țărilor respective, respectiv apropierea valorilor indicatorilor de referință stabiliți precum și tendințe specifice de concentrare – diversificare așteptate și chiar validate. 1. Specificitatea analizelor disparităților, decalajelor și tendințelor de concentrare și diversificare în abordările teritoriale

    Conceptele statistice de disparitate și decalaj sau lag au avut la un moment dat

    același sens general de „nepotrivire sau inconguență, indicând absența similitudinii”, identificând o diferență de nivel, structură, rang, în spațiu sau în timp etc. (Collins English Dictionary, 2012a). Chiar și în această abordare axată pe sinonimie, disparitatea deține o semnificație statistică mult mai accentuat teritorială, în timp ce decalajul este doar una din cele două situări posibile ale stării de plasament teritorial sau temporal înaintea/în avans față de altcineva sau altceva sau în urma/devansat de altcineva sau altceva.

    Disparitatea conceptualizează „lipsa de legătură, de armonie, de potrivire între elementele analizate” descriind o asociere și chiar o legătură întrinsecă între elemente, cu accente pe corelația structurală (DEX, 2012a). Disparitatea identifică statistic o “mare diferență“, un deficit sau un exces considerabil, relevant și important cu precădere teritorial.

    Specificitatea statistic-demografică a disparităților este caracterizată prin inegalitate, disproporționalitate, inadecvare fiind marcată ca deosebire mai rar minoră și preponderent majoră. Cele mai frecvent întâlnite și implicit analizate disparități sunt cele de gen, tarifară (diferență semnificativă de tarif aplicat aceluiași produs conform taxelor vamale), dar mai ales disparitatea intra- sau inter-regională (în interiorul unei regiuni sau între regiuni) etc.

    Specificitatea decalajului statistic rezidă din chiar intervalul de timp sau din distanța cu care cineva sau ceva se află de regulă, în urmă sau în trecut, dar și din statutul sau starea de încetinire sau care se încadrează în spatele altcuiva (Collins English Dictionary, 2012b). Sensul dominant econometric al decalajului sau lag-ului contemporan este acela de interval de timp dintre două evenimente, sau, mai precis, între o acțiune și efectul acesteia, sensul teritorial de distanțare păstrându-se în statistica clasică, dar fiind tot mai des substituit de distanțarea în timp a două sau mai multe fapte sau evenimente (DEX, 2012b).

    În context statistic clasic, strict legat de analiza seriilor teritoriale cu ajutorul unui sistem specific de indicatori se apelează la decalaj absolut (1) și rata de decalaj (2), iar atunci când termenii seriei teritoriale sunt agregabili se valorifică şi coeficienți ai

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 333

    concentrării (specializării) sau diversificării teritoriale de tip Herfindahl – Hirschmann (3) sau Gini-Struck (4) etc.: Δi/j = (yi - yj ) (1)

    unde: Δi/j < 0 = decalaj absolut sau Δi/j > 0 = avans absolut

    Δi/j = (Δi/j : yj ) ×100 = (Ii/j -1) × 100 (2) unde: Ii/j reprezintă indicele de decalaj

    H-H = Σgi 2 (3) unde: gi = [yi : Σyi ]

    CG-S = {[nΣgi 2 – 1] : [n-1]}1/2 (4) unde: 0 ≤ CG-S ≤ 1

    Analiza soluțiilor (3) și (4) în contextul curbei ABC a permis identificarea unei limite de concentrare sau specializare, dincolo de a cărei valoare (0,409) seriile de date teritoriale și chiar temporale devin excesiv de concentrate, în timp ce o concentrare moderată este delimitată de o valoare CG-S de aproximativ 0,3 (Săvoiu, Iorga Simăn și Crăciuneanu, 2012).

    În cercetarea economică se valorifică frecvent conceptele statistice de disparitate și decalaj între diversele variante ale aceleiași variabile (teritoriale, demografice, economice etc.) și se apelează la metode originale pentru a acoperi lipsa de profunzime a soluțiilor statistice și econometrice actuale. Factorii explicativi ai acestei relativizări metodologie sunt diverși, reunind poziția geografică generală a întregului areal analizat ca disparități și decalaje. ”Metodele tradiționale de măsurare a disparităților teritoriale au ignorat factorul poziției geografice și de aceea pot să nu reflecte cu adevărat caracteristicile spațiale ale disparităților” (Xie et al., 2014). Un alt factor semnificativ este conferit de staționarizarea variabilelor analizate, pornind de la considerente statistice de comparabilitate valorică, prin inflaționare sau deflaționare (Săvoiu și Popa, 2012) ori din rigoarea modelării econometrice, apelând la serii derivate prin diferențiere, logaritmare etc. (Maddala și Lahiri, 2012) înainte de specificarea și parametrizarea modelului. Articolul de față propune o metodă originală și complexă axată pe modelarea tendințelor de concentrare diversificare redate de coeficienții de concentrare diversificare, oferind astfel o vizibilitate și o interpretare mai adecvată proceselor de convergență reală în spațiul economiilor ECE, completând originalitatea unui demers statistic metodologic anterior (Săvoiu, Crăciuneanu și Ţaicu, 2010) cu unul econometric necesar.

    2. Unele disparități caracteristice, decalaje specifice și tendințe de concentrare sau diversificare în grupul economiilor ECE

    Problematica analizei disparităților regionale și implicit a decalajelor la nivelul UE

    constituie un subiect contemporan amplu dezbătut în literatura economică europeană. Discuțiile privind disparitățile regionale au condus la abordarea procesului de convergență reală ce are loc în cadrul unor comunități de state, care decid eliminarea barierelor de orice fel. Se manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru modelele de analiză spațială privind

  • AE Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene

    334 Amfiteatru Economic

    inegalitățile dintre regiuni, reducerea diferențelor teritoriale în ceea ce privește nivelul veniturilor, în infrastructură etc. (Antonescu, 2012). De fapt, aceasta reprezintă un obiectiv fundamental al Politicii de Coeziune a UE care, prin intermediul Fondurilor Structurale asigură susținerea țărilor și regiunilor cu un nivel scăzut de dezvoltare. Cu cât gradul de convergență reală va fi mai ridicat cu atât efortul financiar, prin bugetul comunitar destinat dezvoltării coezive prin atenuarea diferențelor economice va fi mai scăzut.

    Studiile realizate au demonstrat faptul că gradul de divergență regională a înregistrat o tendință de reducere pe măsură ce nivelul veniturilor a crescut în fiecare țară (Smetkowski, 2014). De asemenea, evenimentele majore din evoluția Uniunii Europene (extinderea cu 10 țări a UE în anul 2004 și cu alte două în 2007, respectiv criza economică din 2008) au avut un impact semnificativ asupra convergenței regionale (Dumitrescu – Moroianu, 2015).

    Jan Svejnar a încercat, într-un studiu amplu, să identifice strategiile de creștere ale țărilor din ECE, după căderea comunismului (Svejnar, 2006). Studiul, care a cuprins indicatori precum PIB, rata inflației, soldul bugetului general consolidat, ponderea sectorului privat în PIB, investițiile străine directe, rata șomajului, distribuția veniturilor etc. Plecând de la analiza statistică a acestor date, autorul identifică șase elemente importante pentru succesul strategiei de dezvoltare a acestor țări: menținerea stabilității macroeconomice, păstrarea competitivității și crearea de noi locuri de muncă, menținerea sau creșterea fluxurilor de investiții străine directe și creșterea eficienței firmelor autohtone, îmbunătățirea nivelului și a eficienței capitalului uman, menținerea libertăților democratice și respectarea drepturilor omului.

    Există unele dovezi că eterogenitatea PIB-ului per locuitor probează o nouă polarizare de tip Nord-Vest-Est, disparitatea devenind destul de accentuată deja in EU-25 (Ertur și Koch, 2006).

    Eric Labaye și colaboratorii au dezvoltat un model de creștere pentru numai opt țări ECE (Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Romănia, Slovacia și Slovenia), care se axează pe trei direcții majore: “creșterea exporturilor și a valorii adăugate aduse de acestea, creșterea productivității muncii și a investițiilor în sectoarele mai puțin dezvoltate, precum și creșterea ratelor de economisire internă pentru finanțarea investițiilor pe măsură ce cererea agregată crește” (Labaye și colab., 2013). Autorii susțin că statele ECE ar trebui să-și fundamenteze strategiile de creștere pe sprijinirea investițiilor în detrimentul consumului, dar să ia în considerare și infrastructura și abilitățile forței de muncă. Plecând de la asemănările și diferențele dintre aceste țări, autorii au propus un model general de dezvoltare, afirmând, totodată, că este nevoie de o adaptare a sa, ținând seama de particularitățile fiecărui stat în parte.

    Leon Podkaminer a analizat modelele de dezvoltare din spațiul Central și Est European în cursul tranziției și ca urmare a aderării la UE (Podkaminer, 2013). În urma studiului cuprinzător efectuat în anul 2013, Podkaminer a ajuns la concluzia ca țările ECE tind să conveargă către ratele reduse de creștere care caracterizează țările Europei de Vest. Dar aceste creșteri nu promit și atingerea prea curând a nivelurilor veniturilor din Vest. Țările ECE s-au dovedit și puțin rezistente la crizele care afectează Europa de Vest și suferă de rate ridicate ale șomajului. Coeziunea economică și socială este de asemenea o problemă cu care se confruntă aceste țări și care favorizează radicalismul politic. Podkaminer consideră că tranziția începută prea târziu este una dintre cauzele acestei situații. Dacă tranziția către economia de piață ar fi început în anii 60 sau 70, disparitățile față de Europa de Vest ar fi fost mai mici. Pentru a-și argumenta afirmațiile, autorul a analizat diferențele de produs intern brut pe cap de locuitor dintre țările central și est-europene (ECE) și Europa de Vest începând cu secolul al XIX-lea. În studiul său, a inclus, însă, mult mai multe

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 335

    variabile, precum ratele reale de creștere a PIB, rata inflației, nivelul schimburilor comerciale cu țările OCDE, balanța comericală, nivelul salariilor, politicile monetare și fiscale, importurile, balanța contului curent, cursul de schimb valutar. Podkaminer identiifcă și un posibil vector de dezvoltare al statelor ECE, și anume sectorul R&D, care ”ar putea oferi economiilor ECE fluxuri de inovații tehnologice unice, creând posibilitatea obținerii de produse cu valoare adăugată ridicată și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă”. Această oportunitate este însoțită de riscuri pe măsură, întrucât, ”așa cum stau lucrurile acum, sectoarele cercetării-dezvoltării din țările ECE sunt aproape de dispariție, cu personalul bine pregătit plecând în SUA sau Europa de Vest, în timp ce producția, sistemul bancar și comerțul sunt controlate de firme cu capital străin.”

    Balázs Forgó și Anton Jevčák analizează progresul obținut de 10 state ECE în materie de convergență reală economică și nominală în comparație cu 12 state membre EU care fac parte din zona euro. Studiul, foarte bine documentat și bazat pe o multitudine de indicatori, a permis tragerea următoarelor concluzii (Forgó și Jevčák, 2015):

    a) cele mai multe țări ECE analizate au înregistrat o convergență reală și nominală față de Europa de Vest după anul aderării (2004 sau 2007);

    b) după criza financiară globală din 2008/2009, deficitul bugetar (general government balance) al celor mai multor țări s-a îmbunătățit în perioada post-criză;

    c) dezechilibrele externe s-au adâncit înainte de criză și în timpul crizei, dar s-au îmbunătățit ulterior;

    d) toate statele ECE au intrat în UE cu sectoare financiare subdezvoltate, dar acestea s-au dezvoltat accelerat după aderare, susținând creșterea cererii interne;

    e) regimul cursului de schimb (liber sau flotant) nu a fost un factor important al performanței economice înregistrate de aceste țări.

    Leszek Balcerowicz și colaboratorii au analizat creșterea economică în UE în perioada 1980-2012, bazându-se pe o varietate de indicatori financiari (Balcerowicz et al., 2013). Autorii studiului analizează diferențele dintre state în privința creșterii economice plecând de la trei factori: condiții inițiale, condiții externe și politici. Ei consideră că diferențele de creștere între statele UE după anul 2007 pot fi explicate econometric plecând de la condițiile inițiale. Principalele soluții identificate de autorii studiului pentru rezolvarea problemei creșterii economice sunt interne. Măsurile luate la nivel european nu pot înlocui reformele interne. Totodată, autorii au descoperit că creșterea economică se corelează negativ cu boom-ul investițiilor din perioada pre-criză și pozitiv cu economiile naționale din aceeași perioadă. Cercetătorii au concluzionat că “economia europeană rămâne un loc extrem de eterogen, cu politici și rezultate care variază foarte mult de la o țară la alta. Totuși, se constată că în această diversitate se află unele modele clare și coerente, care vor diferenția câștigătorii de învinși”.

    Analiza realizată în prezentul articol, dedicată disparităților și decalajelor, dar în aceeași măsură tendințelor de asociere în convergență de grup și de concentrare – diversificare, valorifică soluții simultan statistice dar și econometrice prin pachetul de programe Eviews și se axează pe datele grupului celor 11 economii ex-socialiste din spațiul ECE pe o perioadă de 15 ani după anul 2000, prin apelul la sursa EUROSTAT, 2016 (http://ec.europa.eu/eurostat/data/database).

    Ipoteza esențială se axează, dincolo de analiza diminuării disparităților și decalajelor, pe capacitatea unui instrument statistic cum este coeficientul Gini-Struck ale cărui valori pe termen mediu și lung atunci când prezintă o dinamică descendentă, coborând totodată sub valori de 0,3 relevă un fenomen de diversificare, indicând tendințe de eliminare a acelor disparități descrise și de atenuare a decalajelor cuantificate până la omogenizarea completă a unui grup de economii investigate.

    http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

  • AE Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene

    336 Amfiteatru Economic

    Investigația asupra disparităților temporale și spațiale a PIB-ului per locuitor dezvăluie conform nivelului absolut al valorii medii, în primul rând, o ierarhie specifică în cadrul grupului economiilor ex-socialiste ale ECE. Astfel un număr de șapte țări se află într-un interval central cuprins între 7700 și 9900 euro per locuitor (PL, LV, LT, HU, HR, SK și EE) și se profilează treptat un pol minim (BG, RO) și un pol maxim (CZ, SI) polarizarea diminuându-se de la un raport al valorilor minime de 1/6 către un raport al valorilor maxime de 1/3, pe parcursul ultimului deceniu și jumătate (tabel nr. 1)

    Tabel nr. 1: Nivelul mediu, median, minim și maxim al PIB-ului per locuitor,

    precum și deviația standard a acestuia în ultimii 15 ani (prețuri curente, euro) EU

    28 EU 15 BG RO PL LV LT HU HR SK EE CZ SI

    Medie 24020 28427 3993 4867 7747 7873 7887 8840 8940 9453 9893 12100 15687 Mediana 24500 29100 4300 5900 8200 8500 8500 9300 10200 10400 10600 13400 17400 Maxim 27400 31700 5900 7500 10700 11800 12400 10700 11200 13900 15200 15600 18800 Minim 19600 24000 1800 1800 4900 3600 3600 5000 5300 4100 4400 6500 11000 Dev.Std. 2529 2470 1519 2107 2139 2973 2988 1751 1910 3709 3558 3267 2620

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Date prelucrate ulterior cu Eviews.

    Cu excepția polului minim din grup (BG, RO) unde valoarea deviației standard relevă o eterogenitate evidentă în perioada analizată, restul economiilor dețin valori evolutive omogene în ritmuri mai mari decât media UE-28 și UE-15. Aceste două semnale certifică un proces de convergență reală cu accent pe economiile mai puțin performante la momentul aderării lor și constituie o dovadă a realizării practice ale tendințelor așteptate în context integrativ.

    În cadrul intervalului cu date definitive 2000-2014, importanța anului 2008 și implicit a recesiunii financiare globale, ca factor de diminuare a disparităților și de micșorare semnificativă a decalajelor maxime și minime în raport cu nivelul mediu atins în UE-28 și UE -15 este revelator din figura nr. 1 reconstituind în valori medii ecartul dintre cele trei niveluri (UE-28 și UE-15 evident ca valori medii și grupul economiilor ex-socialiste ca valoare minimă în grup).

    Figura nr. 1: Tendințe de diminuare a ecartulului dintre mediile PIB-ului UE-28 și

    UE-15 și minima grupului ex-socialist ECE Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Grafice prelucrate ulterior cu Eviews

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 337

    Anul 2008, ca an final al unui proces de diminuare mai accentuat al disparităților și decalajelor este caracterizat grafic de o inflexiune relativă, tendința anterioară fiind reluată ulterior recesiunii financiare globale, care s-a transformat într-un factor de întârziere a tendințelor de convergență în UE, valabil atât pentru comparația cu UE-28 (figura nr. 2 dreapta), cât și cu UE - 15 (figura nr. 2 stânga):

    Figura nr. 2: Accentuarea diminuării ecartulului

    dintre mediile PIB-ului UE-28 (stânga) și UE-15 (dreapta) și media grupului ex-socialist al economiilor ECE, după 2008

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Grafice prelucrate ulterior cu Eviews

    O concluzie importantă este strict legată de asocierea foarte intensă a evoluției sau dinamicii PIB – ului, aplicând o matrice de corelație între valorile nivelului mediu UE-28 și UE-15 și cel al grupului economiilor ex-socialiste ECE. Exceptând Croația (HR) cu toate că și aceasta deține un nivel de 0,936 al raportului de corelație cu UE-28 (ușor explicabil prin aderarea târzie din 2014) restul statelor se plasează într-un registru de asociere foarte ridicat între 0,948 Ungaria și 0,994 Estonia (tabel nr. 2a și tabel nr. 2b).

    Tabel nr. 2a: Matrice de corelație între UE-28 sau UE-15 și grupul țărilor ex-socialiste

    ECE, privind nivelul PIB (prețuri curente, milioane euro) EU-28 EU-15 BG CZ EE HR LV

    EU-28 1.000000 0.999361 0.971732 0.965361 0.994310 0.936382 0.964766 EU-15 0.999361 1.000000 0.963743 0.956872 0.993501 0.930637 0.961454

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Date prelucrate ulterior cu Eviews.

    Tabel nr. 2b: Matrice de corelație între UE-28 sau UE-15 și grupul țărilor ex-socialiste ECE, privind nivelul PIB (prețuri curente, milioane euro)

    LT HU PL RO SI SK EU-28 0.990203 0.948116 0.960492 0.982481 0.965068 0.971145 EU-15 0.986644 0.949414 0.951772 0.976221 0.958363 0.962993

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Date prelucrate ulterior cu Eviews.

    Se remarcă o tendință aparte a economiei Ungariei, singura care se corelează cu UE-15 mai intens decât cu UE-28 conform raportului de corelație specific ( 0,9494 > 0,9481 ), chiar dacă acest lucru se realizează pe un nivel relativ mai redus comparativ cu restul țărilor din același areal.

  • AE Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene

    338 Amfiteatru Economic

    Covergența reală a grupului economiilor ex-socialiste ECE este demonstrată cu gradul de relevanță cel mai ridicat și prin intermediul coeficientului Gini–Struck (G-S), precedat de determinarea coeficientului Herfindahl –Hirshmann (H-H), ambele instrumente deținând capacitatea de a certifica o tendință de diversificare prin valoare și, mai ales, prin dinamica descendentă cu aproape 50 % din valoarea inițială (diminuare permanentă de la 0,16 la 0,89 în ultimii 15 ani).

    Impactul recesiunii financiare la nivel global după 2008 nu afectează semnificativ grupul țărilor ex-socialiste ECE în ceea ce privește PIB-ul per locuitor, dar influențe mai profunde sunt resimțite în ceea ce privește PIB-ul total al acestora, conform instrumentelor statistice de analiză a proceselor de concentrare – diversificare, aplicate cu precădere în plan teritorial.

    O vizualizare grafică de tip comparativ a tendințelor valorilor G-S ale PIB-ului per locuitor (figura nr. 3 stânga) și respectiv ale PIB-ului total (figura nr. 3 dreapta) al fiecărei țări din grupul economiilor ex-socialiste ECE este capabilă să sublinieze procesele evolutive de emergență relativă prin creștere economică (implicit impactul negativ al recesiunii după 2008) accentuate prin influența favorabilă demografică și supuse unui proces de osmoză prin emigrație în căutarea unor locuri de muncă în restul țărilor mai dezvoltate din UE-15.

    Figura nr. 3: Evoluția valorilor coeficientului Gini-Struck (G-S) pentru PIB-ul per

    locuitor (stânga) și PIB-ul general (dreapta) Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Grafice prelucrate ulterior cu Eviews

    Evoluția salariilor totale constituie o dinamică la fel de importantă pentru analiza

    convergenței reale a grupului de țări ex-socialiste ECE, din păcate lipsită de date comparabile pentru Croația (HR), indisponibile la nivel EUROSTAT. Instrumentul statistic G-S este mult mai sensibil și realist, reușind să identifice un palier mai ridicat al concentrării grupului ușor peste limita de concentrare teoretică excesivă, în anul 2000 la începutul perioadei (0,414 depășind limita de 0,409) dar care în cei 15 ani coboară aproape de nivelul mediu ( la 0,319 în 2007 și 0,348 la finele lui 2014 ambele valori fiind destul de apropiate de 0,3). Salariile totale și dinamica lor constituie reperul cel mai accesibil al logicii convergenței grupului economiilor ex-socialiste ECE la UE, reliefând încă un nivel

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 339

    ridicat al concentrării care se apropie de o valoare medie metodologică a lui G-S dar și o similaritate cu evoluția PIB-ului total (figura nr. 4).

    Figura nr. 4: Evoluția coeficientului Gini-Struck (G-S) calculat pentru

    volumul total al salariilor Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Grafic prelucrat ulterior cu Eviews

    Evoluțiile disparităților și decalajelor productivității muncii, formării brute de

    capital fix, datoriei guvernamentale și cheltuielilor totale de cercetare - dezvoltare sunt prezentate în tabelele nr. 3a-3d (valorificând valorile medii mai puțin volatile dar și mai relevante ale perioadei ultimului deceniu și jumătate).

    Tabel nr. 3a: Nivelul mediu, median, minim și maxim al productivității muncii, precum și deviația standard a acesteia în ultimii 15 ani (euro per oră)

    EU-28 EU-15 BG RO LV LT PL EE HU SK CZ SI Medie 30.41 36.98 4.15 4.70 6.47 8.21 8.76 9.49 10.46 10.99 11.91 18.81 Mediana 30.80 37.40 4.20 5.05 6.75 8.25 8.70 9.85 10.95 11.40 12.60 19.70 Maxim 32.10 38.80 4.90 5.60 8.40 10.60 10.60 11.40 11.50 13.20 13.30 21.40 Minim 27.90 34.40 3.40 3.00 4.20 5.60 6.90 7.00 8.40 8.20 9.30 15.40 Dev.Std. 1.358 1.470 0.478 0.889 1.492 1.555 1.180 1.469 0.991 1.635 1.401 2.237

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Date prelucrate ulterior cu Eviews. *Notă: lipsa date aferente Croației (HR), comparabile metodologic cu Eurostat.

    Raportul maxim/minim al PIB-ului per locuitor în grupul investigat a fost de

    400%, iar confruntat cu EU-28 și EU-15 acesta atingea 600% și 710% (reperul minim al grupului analizat fiind economia Bulgariei), într-un context certificat de convergență reală.

    În ceea ce privește productivitatea muncii același raport a crescut în interiorul grupului la 450% dovedind o eterogenitate mai accentuată, iar comparativ cu EU-28 și EU-15 s-a substanțializat raportul ajungând la 730%, respectiv 890% (în același context real care la începutul perioadei depășea 820 și 1010%). În cazul productivității muncii, coeficientul Gini – Struck identifică două puncte majore de inflexiune după 2004 și 2008 în grupul analizat care păstrează un trend de convergență semnificativ prin diversificarea accentuată (figura nr. 5)

  • AE Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene

    340 Amfiteatru Economic

    Figura nr. 5: Evoluția coeficientului Gini-Struck (G-S) calculat pentru

    productivitatea muncii Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Grafic prelucrat ulterior cu Eviews

    Formarea brută de capital fix în grupul economiilor ex-socialiste ECE comparată

    în ultimii 15 ani cu media UE-28 (89892 milioane euro) sau cu media UE-15 (154761 milioane euro) reliefează persistența unui principiu al convergenței investiționale chiar și în serii de date eterogene (BG, LV, RO).

    Tabel nr. 3b: Nivelul mediu, median, minim sau maxim al formării brute de capital fix și deviația standard a acesteia în ultimii 15 ani (prețuri curente, milioane euro)

    BG CZ EE HR LV LT HU PL RO SI SK

    Medie 7096.0 34681.7 3817.8 8905.9 4525.3 5235.0 19977.5 59959.6 27171.9 7694.3 12311.3 Mediana 8490.8 38693.5 3704.9 8617.7 4292.3 4911.4 20099.6 66463.4 31297.5 7323.9 13923.2 Maxim 12283.8 46714.2 5941.6 13525.9 8253.1 8513.3 25034.1 82050.6 54686.4 11230.0 16946.2 Minim 2410.4 20449.0 1642.4 4704.0 2171.5 2389.0 13038.9 34933.2 7862.9 5994.9 6093.1 Dev.Std. 3032.9 8536.1 1333.5 2364.3 1869.0 1866.1 3179.2 17771.7 14361.2 1484.7 3900.0

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Date prelucrate ulterior cu Eviews.

    Ierarhizarea ca efort investițional asumat intern plasează în primele patru poziții țările cu economii cu rezultate macroeconomice mai consistente și/sau cu areale geografice și demografice sensibil mai mari (PL, CZ, RO, HU) conferind coeficienților anuali Gini –Struck în final o alură atipică a unei distribuții în “U” (Anexa nr. 1).

    O a altă resursă potențială ca impact în procesul de convergență reală, datoria guvernamentală, nu contribuie semnificativ la un context dominant investițional apt să diminueze decalaje și să atenueze disparități și să se transformă în suport al diversificării grupului analizat confruntat cu valori medii UE-28 de 235733 milioane euro și UE-15 de 351336 milioane euro. Seria datelor despre datoria publică sau guvernamentală este dominant eterogenă în grupul țărilor ex-socialiste ECE (dinamica datoriei polarizând valorile ultimului deceniu și jumătate).

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 341

    Tabel nr. 3c: Nivelul mediu, median, minim și maxim al datoriei guvernamentale, precum și deviația standard a acesteia în ultimii 15 ani (milioane euro)

    BG CZ EE HR LV LT HU PL RO SI SK Medie 4584.9 35298.6 175.3 12153.4 2001.4 5532.3 48765.3 115931.4 13733.7 10538.2 18158.7 Mediana 4528.3 34109.7 170.8 10506.5 1214.4 4134.7 54566.8 127065.4 5025.2 7186.0 14475.8 Maxim 7017.3 63773.8 278.4 22659.9 5504.6 11726.7 66593.7 183875.3 41148.5 26340.7 35178.7 Minim 2998.9 7864.80 43.7 5858.0 596.7 1534.3 19403.1 36231.5 3055.0 4234.9 5072.1 Dev.Std. 1345.2 19249.8 76.7 5076.8 1407.8 3633.6 14513.2 49849.0 13210.6 6687.7 10259.3

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Date prelucrate ulterior cu Eviews.

    Evoluția coeficientului Gini – Struck pentru datoria guvernamentală este ascendentă până la declanșarea recesiunii globale și descendentă ulterior (Anexa nr. 1) tendința centrală fiind de concentrare în numai câteva dintre economiile grupului (PL, CZ, HU, RO, SK).

    Unul dintre factori contemporani explicativi ai dezvoltării economice pe termen mediu și lung îl constituie cheltuielile de cercetare – dezvoltare a căror serie de date nu este omogenă nici în timp și nici structural în țările grupului, iar disparitățile și decalajele sunt aici maxime față de nivelul UE-28 (unicul disponibil și comparabil), raportul între nivelul mediu UE-28 și valorile minime ale BG și RO atingând 2100% și respectiv 2080% (tabel nr. 3d).

    Tabel nr. 3d: Nivelul mediu, median, minim și maxim al cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea, precum și deviația standard acestora în ultimii 15 ani (euro per locuitor)

    UE-28 BG CZ EE HR LV LT HU PL RO SI SK Medie 451.87 21.55 171.99 136.47 78.21 44.74 64.95 95.37 54.23 21.75 288.17 59.41 Mediana 460.60 18.40 175.60 129.30 78.40 50.40 69.90 97.10 46.30 27.20 249.00 46.90 Maxim 558.40 46.30 294.00 289.10 98.70 81.30 125.60 144.70 101.60 39.20 454.10 123.60 Minim 351.60 8.70 72.40 26.40 62.90 15.80 20.80 39.60 27.10 6.60 149.60 26.50 Dev.Std. 68.16 11.59 76.0 91.08 9.22 23.55 32.70 31.44 25.15 10.96 114.61 33.94

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Date prelucrate ulterior cu Eviews. *Notă: lipsa date aferente UE-15, comparabile metodologic cu Eurostat

    Cheltuielile cu cercetarea dezvoltarea dețin un coeficient Gini – Struck similar

    tendințelor PIB-ului per locuitor relevând o tendință clară de diversificare în grupul analizat (figura nr. 6).

    Figura nr. 6: Evoluția coeficientului Gini-Struck (G-S)

    calculat pentru cheltuielile cu cercetare dezvoltare Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Grafic prelucrat ulterior cu Eviews

  • AE Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene

    342 Amfiteatru Economic

    O tendință Gini-Struck odată validată drept diversificare în paralel cu existența unor ritmuri mai mari de creștere economică ale grupului de țări ex-socialiste ECE în raport cu niveluri sau valori medii externe (UE-28 sau UE-15) permit o modelare factorială axată pe coeficientul Gini-Struck al PIB-ului per locuitor drept variabilă endogenă și un set de variabile exogene similare (coeficienți Gini-Stuck) referitoare la productivitate, cheltuieli, salarii, datorie publică (guvernamentală), investiții etc.

    Pornind de la valorile reale ale coeficientului G-S din anexa lucrării se obține o matrice de corelație care permite modelarea convergenței reale exprimate de coeficientul Gini-Struck (G-S) referitoare la evoluția PIB-ului per locuitor (ca variabilă endogenă) pornind de la acele variabile exogene care sunt cel mai intens asociate cu variabila rezultativă PIB și dețin raportul de corelație cel mai ridicat (tabel nr. 4):

    Tabel nr. 4: Matrice de corelație a valorilor Gini-Struck calculate pentru 2000- 2014 G-S PIB per locuitor Salarii Productivitate Investiții

    Datorie publică (guvernamentală)

    Cheltuieli C-D

    PIB per locuitor 1.00000 0.61789 0.88568 0.14524 -0.03059 0.74286 Salarii 0.61789 1.00000 0.73050 0.80304 -0.51328 0.90569 Productivitate 0.88568 0.73050 1.00000 0.35933 0.04264 0.82883 Investiții 0.14524 0.80304 0.35933 1.00000 -0.65058 0.710 97 Datorie publică (guvernamentală) -0.03059 -0.51328 0.04264 -0.65058 1.00000 -0.35928

    Cheltuieli C-D 0.74286 0.90569 0.82883 0.71097 -0.35928 1.00000 Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Tabel prelucrat ulterior pornind de la datele din Anexa nr. 1 cu Eviews.

    Cele două sau chiar trei modele unifactoriale axate pe valorile coeficientului G-S deteminat pentru productivitate cheltuieli de cercetare - dezvoltare și salarii sunt invalidate de testul Durbin – Watson, deși prezintă valori ridicate ale coeficentului de corelație.Un alt model multifactorial complet (incluzând toate variabilele explicative) analizat prin ipoteza majoră a acestei modelări este plasat sub impactul multicolinearității (variabilei salarii). În final, se identifică un model perfomant și competitiv, validabil în raport cu coeficienții G-S ai productivității (care rămâne factorul esențial exogen), investițiilor și datoriei publice (asociate negativ sau corelate în sens indirect), precum și cheltuielilor de cercetare – dezvoltare (tabel nr.5).

    Tabel nr. 5. Model multifactorial competitiv al G-S pentru PIB-ul per locuitor Dependent Variable: G-S PIB-ul per locuitor Method: Least Squares Sample: 2000 2014 Included observations: 15

    Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. C -0.042033 0.064605 -0.650622 0.5300

    G-S Productivitate 2.162911 0.633710 3.413090 0.0066 G-S Investiții -0.555570 0.119486 -4.649661 0.0009 G-S Datorie publică -0.220317 0.084725 -2.600389 0.0265 G-S Cheltuieli C-D 0.439666 0.197099 2.230692 0.0498 R-squared 0.933972 Mean dependent var 0.118862 Adjusted R-squared 0.907561 S.D. dependent var 0.025641 S.E. of regression 0.007796 Akaike info criterion -6.609293 Sum squared resid 0.000608 Schwarz criterion -6.373277 Log likelihood 54.56970 F-statistic 35.36288 Durbin-Watson stat 2.458705 Prob(F-statistic) 0.000007

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016 Tabel prelucrat ulterior pornind de la datele din Anexa nr. 1 cu Eviews

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 343

    Modelul descris anterior subliniază de o manieră econometrică viabilă, că în eliminarea disparităților, diminuarea decalajelor pe termen mediu și lung, confirmând tendințele convergenței reale a grupului țărilor ex-socialiste ECE către UE, sunt esențiale progrese în primul rând legate de apropierea nivelului de productivitate a muncii per oră (G-S cu valori tot mai apropiate de zero), apoi de egalizarea relativă a cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea și investițiilor precum și de o dinamică specială a datoriei publice.

    Concluzii

    Deși convergența către UE a grupului țărilor ex-socialiste ECE este relevată succesiv și clar de PIB-ul per locuitor, PIB-ul total și salariile totale, productivitatea, investițiile, datoria publică (guvernamentală) și cheltuielile cu cercetare - dezvoltare apar câteva paradoxuri interesante ce asigură specificitatea arealului cercetat.

    Un prim paradox ce poate fi sintetizat în expresia “schimbarea în avans a reperului”, aparține evoluției economiei Ungariei care deși are un nivel de intensitate al asocierii cu PIB-ul UE relativ mai mic în grup, se asociază mai clar cu UE-15 și nu cu UE-28.

    Un alt aspect paradoxal este subliniat de decalajul între raportul maxim/minim al PIB-ului per locuitor în grupul investigat, confruntat cu EU-28 și EU-15, care atinge 600% și 710% și raportul maxim/minim al productivității muncii care în aceeași confruntare se substanțializează la 730%, respectiv 890%. În puține cuvinte, paradoxul poate fi definit drept acela al „disparităților mai mari de productivitate generatoare de decalaje mai mici de rezultate macroeconomice”.

    Paradoxul datoriei guvernamentale care are tendințe de concentrare opuse diversificării specifice G-S în analiza convergenței reale a grupului în contextul în care o astfel de datorie publică s-a regăsit mai mult în consum și mai puțin în investiții, ușor de exprimat statistic prin expresiva formulare „diversificarea rezultatului macroeconomic apărută din concentrarea datoriei publice”.

    Cheltuielile de cercetare – dezvoltare oferă cel mai extins câmp de împrăștiere (cel puțin dublu în raport cu oricare altă variabilă) în grupul de economii investigate, dar dețin o dinamică a coeficientului Gini – Struck relativ similară tendințelor aceluiași coeficient al PIB-ului per locuitor, paradoxul derivat de aici putând fi formulat prin „disparități și decalaje complet diferite în cercetare – dezvoltare, pot asigura tendințe similare în creșterea economică per locuitor”.

    Atenuarea unor disparități, dar mai ales diminuarea decalajelor în grupul economilor ex-socialiste ECE constiuie o realitate confirmată de evoluțiile spre diversificare ale coeficientului Gini –Struck, dar confruntările de valori medii ori raporturile maxim/minim în raport cu UE-28 sau UE-15 generează atât paradoxuri cât și modele econometrice tendențiale semnificative, cauza esențială fiind rapiditatea schimbărilor, alături de impactul complex al recesiunii financiare globale.

  • AE Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene

    344 Amfiteatru Economic

    Bibliografie Antonescu, D., 2012. Identificarea disparităților și convergenței economice regionale în

    Uniunea Europeană și în România. Studii economice, 1, p. 1-49. Balcerowicz, L., Rzonca, A., Kalina, L. and Łaszek, A., 2013. Economic Growth in the

    European Union. Lisbon Council E-Book. [online] Available at: < http://www.lisboncouncil.net/growth/documents/LISBON_COUNCIL_Economic_Growth_in_the_EU%20%281%29.pdf> [Accessed 6 February 2016].

    Borsic, D., Baharumshah, A.Z. and Beko, J., 2012. Are we getting closer to purchasing power parity in Central and Eastern European economies? Applied Economics Letters, 19(1), pp. 87-91.

    Collins English Dictionary, 2012a. Disparity Definition. [online] Harper Collins Publishers. Available at: [Accessed 23 February 2016].

    Collins English Dictionary, 2012b. Lag Definition. [online] Harper Collins Publishers. Available at: [Accessed 24 February 2016].

    Commander, S. and Coricelli, F. 1992. Price-Wage Dynamics and Inflation in Socialist Economies – Empirical Price-Wage Dynamics and Inflation in Socialist Economies – Models for Hungary and Poland. World Bank Economic Review, 6(1), pp. 33-53.

    Database, 2016. EUROSTAT, Your key to European statistics, [online], Available at: [Accessed 1st February 2016].

    DEX, 2012a. Disparity (Disparitate) Definition. [online] București: Univers Enciclopedic. Available at: [Accessed 27 February 2016].

    DEX, 2012b. Lag (Decalaj) Definition. [online] București: Univers Enciclopedic. Available at: [Accessed 27 February 2016].

    Dumitrescu – Moroianu, N., 2015. Studiu comparativ de convergență regională NUTS3 pe țări din UE. Revista Română de Statistică, 5(supliment), p. 43-54.

    Ertur, C. and Koch, W., 2006. Regional disparities in the European Union and the enlargement process: An exploratory spatial data analysis, 1995–2000. Annals of Regional. Science, 40(4), pp. 723-765.

    European Commission, 2015. Horizon 2020 ‒ The EU Framework Programme for Research and Innovation. [online] Available at: [Accessed 12 February 2016].

    Forgó, B. and Jevčák, A., 2015. Economic Convergence of Central and Eastern European EU Member States over the Last Decade (2004-2014). [online] European Commission Directorate-General for Economic and Financial Affairs. Available at: [Accessed 7 February 2016].

    Frankel, J. 2004. Real Convergence and Euro Adoption in Central and Eastern Europe: Trade and Business Cycle Correlations as Endogenous Criteria for Joining EMU. KSG Working Paper No. RWP04-039. Harvard: Harvard University Press.

    Fritsch, M., Bublitz, E., Sorgner, A. and Wyrwich, M., 2014. How much of a socialist legacy? The re-emergence of entrepreneurship in the East German transformation to a market economy. Small Business Economics, 43(Special Issue 2), pp. 427-446.

    http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=29http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=29http://www.dictionary.com/browse/disparityhttp://www.dictionary.com/browse/disparityhttp://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=7&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=7&doc=305http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=7&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=7&doc=305http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=7&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=7&doc=305http://ec.europa.eu/eurostat/data/databasehttps://dexonline.ro/definitie/disparitatehttps://dexonline.ro/definitie/decalajhttp://ec.europa.eu/economy_finance/publications/eedp/pdf/dp001_en.pdfhttp://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=7&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=10http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=7&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=10http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=7&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=10

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 345

    Hertel, T.W., Brockmeier, M. and Swaminathan, P.V. 1997. Sectoral and economy-wide analysis of integrating Central and Eastern European countries into the EU: Implications of alternative strategies. European Review of Agricultural Economics, 24(3-4), pp. 359-386.

    Ifinedo, P., 2011. Examining Influences on e-Government Growth in the Transition Economies of Central and Eastern Europe: Evidence from Panel Data. In: M. Klun, M. Decman. and T. Jukic, ed. 2011. Proceedings of the 11th European Conference on e-Government. Ljubljana: Academic Conferences and Publishing International Limited. pp. 310-319.

    Kavkler, A., Borsic, D. and Beko, J. 2012. PPP in Central and Eastern European economies: further evidence from panel unit root tests. Applied Economics Letters, 19 (16), pp. 1543-1548.

    Kochanowski, J. 2010. Pioneers of the Free Market Economy? Unofficial Commercial Exchange between People from theSocialist Bloc Countries (1970s and 1980s). Journal of Modern European History 8(2), pp. 196-220.

    Labaye, E., Sjatil, P.E., Wojtek, B., Novak, J., Mischke, J., Fruk, M. and Ionuțiu, O., 2013. A new dawn: Reigniting growth in Central and Eastern Europe. New York: McKinsey Global Institute.

    Le Gallo, J. and Dall’Erba, S., 2006. Evaluating the Temporal and Spatial Heterogeneity of the European Convergence Process, 1980-1999. Journal of Regional Science, 46(2), pp. 269-288.

    Maddala, G.S. and Lahiri, K., 2012. Introduction to Econometrics, 4th edition. West. Sussex, UK: John Wiley & Sons.

    Pilc, M., 2015 Determinants of the labour market institutions in post-socialist economies, Communist and Post-Communist Studies, 48(2-3), pp. 97-112.

    Podkaminer, L. 2013. Development patterns of Central and East European countries (in the course of transition and following EU accession). The Vienna Institute for International Economic Studies, WIIW, Research Report No. 388, [online] Available at: [Accessed 11 February 2016].

    Rainnie, A. 2000. In the New Market Economies of Central Eastern Europe. Economics of Transition, 8(3), pp. 791-792.

    Samitas, A.G. and Kenourgios, D.F. 2005. Modelling macroeconomic effects in Central Eastern economies stock returns. In: T. Simos and G. Maroulis, ed. 2005. Advances in Computational Methods in Sciences and Engineering, vol. 4A-4B Book Series: Lecture Series on Computer and Computational Sciences. Leiden: Brill Academic Publishers. pp. 1345-1348.

    Săvoiu, G. and Popa, S., 2012. Statistical Limitations in Timing and Restrictions of Comparability in Addressing Foreign Direct Investment (FDI), in Romania’s Market Economy. Romanian Statistical Review, 60(2), pp. 61-80.

    Săvoiu, G., Crăciuneanu, V. and Ţaicu, M., 2010. A New Method of Statistical Analysis of Markets’ Concentration or Diversification. Romanian Statistical Review, 58(2), pp. 15-27.

    Săvoiu, G., Iorga Simăn, I. and Crăciuneanu, V., 2012. The Phenomenon of Concentration - Diversification in Contemporary Globalization. Romanian Statistical Review, 60(4), pp. 5-27.

    http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=3&doc=134http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=3&doc=134http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=3&doc=134http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=43http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=43http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=27http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=27http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=7&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=2&doc=64http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=7&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=2&doc=64http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=7&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=3http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=3&doc=104http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=2&doc=72http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=2&doc=72https://ideas.repec.org/a/rsr/journl/v60y2012i2p61-80.htmlhttps://ideas.repec.org/a/rsr/journl/v60y2012i2p61-80.htmlhttps://ideas.repec.org/a/rsr/journl/v60y2012i2p61-80.htmlhttps://ideas.repec.org/s/rsr/journl.html

  • AE Disparități, decalaje și tendințe specifice de concentrare – diversificare în grupul țărilor ex-socialiste Central și Est Europene

    346 Amfiteatru Economic

    Smętkowski, M., 2013, Regional Disparities in Central and Eastern European Countries: Trends, Drivers and Prospects. Europe-Asia Studies, 65(8), pp. 1529-1554.

    Svejnar, J., 2006. Strategies for Growth: Central and Eastern Europe. [online] International Policy Center, Gerald R. Ford School of Public Policy, University of Michigan, IPC Policy Briefs Series Number 1. Available at: [Accessed 5 February 2016].

    Wachtel, P. 1999. Entrepreneurship in the transition economies of Central and Eastern Europe. Journal of Business Venturing, 14(5-6), pp. 417-425.

    Williams, C.C. and Horodnic, I., 2015. Marginalisation and participation in the informal economy in Central and Eastern European nations. Post-Communist Economies, 27(2), pp. 153-169.

    Xie, H.L., Liu, G., Liu, Q. and Peng Wang, P., 2014. Analysis of Spatial Disparities and Driving Factors of Energy Consumption Change in China Based on Spatial Statistics. Sustainability, 6(1), pp. 2264-2280.

    Anexa nr. 1

    Valorile coeficienților Gini-Struck pentru grupul țărilor ex socialiste ECE, pentru variabile esențiale ale eliminării disparităților și atenuării decalajelor contribuind la

    convergența reală către Uniunea Europeană G-S PIB

    per locuitor G-S

    Salarii G-S

    Productivitate G-S

    Investiții

    G-S Datorie

    guvernamentală

    G-S Cheltuieli

    C-D 2000 0,1602190 0,4137795 0,1602498 0,3781322 0,3928552 0,3410157 2001 0,1543698 0,4201396 0,1565345 0,3470244 0,4109896 0,3361467 2002 0,1516666 0,3842692 0,1483618 0,3104578 0,4101004 0,2920213 2003 0,1481389 0,3469244 0,1444525 0,2794255 0,4075246 0,2669843 2004 0,1401885 0,3278050 0,1400122 0,2682593 0,4342789 0,2673427 2005 0,1259551 0,3299570 0,1434896 0,2688614 0,4716040 0,2531133 2006 0,1157599 0,3263044 0,1447417 0,2656724 0,4750505 0,2490860 2007 0,1046619 0,3197917 0,1391516 0,2737270 0,4824741 0,2293926 2008 0,1006207 0,3357789 0,1387360 0,2888437 0,4618747 0,2335955 2009 0,1086961 0,3203540 0,1408157 0,2986055 0,4435124 0,2623239 2010 0,1047635 0,3482219 0,1373385 0,3267798 0,4416745 0,2632430 2011 0,0978700 0,3480999 0,1379242 0,3260670 0,4163704 0,2729401 2012 0,0926075 0,3471605 0,1343559 0,3242026 0,4070379 0,2633853 2013 0,0886944 0,3457454 0,1316737 0,3144359 0,3950362 0,2567678 2014 0,0887238 0,3484528 0,1316737* 0,3244975 0,3453474 0,2371004

    Sursa datelor: EUROSTAT, 2016. Tabel prelucrat ulterior cu Eviews. *Notă: Pornind de la lipsa unor date definitive și comparabile Eurostat

    acestea au fost păstrate la nivelul anului anterior.

    http://ipc.umich.edu/policy-briefs/pdfs/ipc-pb-1-growth-strategies-central-eastern-europe.pdfhttp://ipc.umich.edu/policy-briefs/pdfs/ipc-pb-1-growth-strategies-central-eastern-europe.pdfhttp://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=3&doc=105http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=3&doc=105http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=2http://apps.webofknowledge.com.am.enformation.ro/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearch&qid=22&SID=R23vH2ES3BOWif3Picn&page=1&doc=2

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 347

    ÎNVĂŢAREA PE TOT PARCURSUL VIEȚII ȘI INSERŢIA PROFESIONALĂ ÎN ȚĂRILE DIN REGIUNEA DUNĂRII: INFLUENŢE ȘI CORELAŢII

    Constanţa-Nicoleta Bodea1,2∗, Maria-Iuliana Dascălu3, Gordana Velikic4

    şi Stelian Stancu5,6 1)5)Academia de Studii Economice, Bucureşti, România

    2)6)Centrul de Economia Industriei şi Serviciilor, Academia Română, România 3) Universitatea Politehnica din Bucureşti, România

    4) RT-RK, Novi Sad, Serbia

    Vă rugăm să citați acest articol astfel: Bodea, C.N., Dascălu, M.I., Velikic, G. and Stancu, S., 2016. Lifelong Learning and Employability in the Danube Region Countries: Influences and Correlations. Amfiteatru Economic, 18(43), pp. 521-536

    Istoricul articolului Primit: 9 Martie 2016 Revizuit: 28 Mai 2016 Acceptat: 6 Iunie 2016

    Rezumat

    O provocare pentru procesul de învățare pef tot parcursul vieţii, în special după criza financiară care a influențat negativ ocuparea forței de muncă în țările Uniunii Europene este asigurarea condiţiilor în care participanţii pot să dobândească abilitățile și cunoștințele necesare activităţii profesionale prezente şi viitoare. Autorii identifică în cadrul prezentei cercetări influenţele şi corelațiile dintre capacitatea de inserție profesională și învățarea pe tot parcursul vieţii în țările membre ale Uniunii Europene din Regiunea Dunării și, în special, în țările ex-comuniste din această regiune. Studiul are la bază două anchete de opinie derulate online, una vizând studenții de la specializările de informatică şi cea de-a doua cadrele didactice din învăţământul superior, care predau discipline de informatică.

    Rezultatele anchetelor au relevat existenţa unei corelații puternice între nivelul de educație și opinia respondenţilor privind importanța activităţilor educaționale în identificarea unui loc de muncă în acord cu specializarea urmată. O atenție deosebită a fost acordată analizei impactului rețelelor sociale asupra procesului de învăţare pe tot parcursul vieţii, acestea fiind apreciate drept facilitatori moderni ai activităților de învățare pe tot parcursul vieţii. Concluziile studiului sunt deosebit de importante atât pentru contextul românesc, dar şi pentru celelalte țări ex-comuniste din Regiunea Dunării având în vedere scăderea recentă a ratei de angajare a absolvenților în domeniile lor de pregătire universitară. Identificarea timpurie a factorilor şi a cauzelor specifice care permit stimularea angajării tinerilor cu pregătire universitară pe posturi adecvate pregătirii lor va putea contribui în viitor la asigurarea unei creșteri economice sustenabile a acestor state, favorizând creşterea inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor şi, mai ales stoparea fenomenului migraţionist al forţei de muncă spre zone şi sectoare mai bine plătite. Cuvinte-cheie: învăţare pe tot parcursul vieţii, inserţia profesională, absolvenţi de studii superioare, reţele sociale, platforme sociale. Clasificare JEL: M51, O57, R15

    ∗ Autor de contact, Constanţa-Nicoleta Bodea – [email protected]

    mailto:[email protected]

  • AE Învățarea pe tot parcursul vieții și inserţia profesională în țările din regiunea Dunării: influențe și corelaţii

    348 Amfiteatru Economic

    Introducere

    Regiunea Dunării cuprinde 14 țări: nouă state membre ale UE (Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania – cu landurile federale Bavaria şi Baden‐Württemberg, România, Slovacia și Slovenia) și cinci state membre din afara UE (Bosnia și Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia și Ucraina). Fiecare țară evidenţiază o serie de particularități şi specificităţi culturale, sociale, etnice, economice, industriale și/sau educaționale.

    Regiunea Dunării reprezintă o zonă importană a Uniunii Europene (UE), întrucât acoperă o cincime din suprafața acesteia, incluzând peste 100 de milioane de locuitori. În prezent, majoritatea țărilor din regiunea Dunării se confruntă cu tot felul de provocări, cum ar fi: protecția mediului, dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației și comunicațiilor, fluxurile de migrație etnică și schimbări demografice majore. O serie de evenimente, precum criza financiară declanşată în 2008-2009, au dus la creșterea șomajului, scăderea volumului activităţii industriale și diminuarea produsului intern brut în mai multe ţări din regiune.

    Conform Institutului de Studii Transfontaliere, CESCI (http://institute.cesci-net.eu/) există diferenţe semnificative între diferitele ţări din regiunea Dunării în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă (CEISCI, 2014). Valori relativ ridicate ale ratei de ocupare (aproximativ 72%) sunt înregistrate în țările din partea de vest a regiunii, mai precis în Austria și Germania, în timp ce în cazul Croației, acest indicator abia depășeşte 50%. În Slovacia, România, Bulgaria și Ungaria, rata de ocupare fluctuează în jurul valorii de 60%, în timp ce în cazul Sloveniei și al Republicii Cehia acesta se situează la circa 65%. Îmbătrânirea societății reprezintă un factor important care a cauzat scăderea numărului de persoane active contribuind la accentuarea acestui fenomen şi în afara regiunii Dunării. De acest fenomen sunt afectate atât persoanele educate, precum şi muncitorii calificați proveniţi mai ales din România, Bulgaria și Serbia (CEISCI, 2014). Existența economiei negre are, de asemenea, un efect negativ asupra ratei de ocupare a forţei de muncă. Din anul 2009, ca urmare a efectelor crizei financiare, s-a înregistrat o stagnare a ratei de ocupare a forţei de muncă în Austria și Germania şi un declin în majoritatea ţărilor din regiune.

    În ceea ce priveşte ocuparea forței de muncă din regiunea Dunării, există diferențe bazate pe gen şi nivel de pregătire. Ratele de ocupare în cazul bărbaților sunt în general mai mari decât la femei, dar amploarea decalajelor diferă între ţările considerate. Între 2005 și 2012 ponderea absolvenților de învăţămant superior în cadrul populației ocupate a înregistrat o tendință de creștere. Această situaţie este confirmată mai ales de Germania, unde, datorită economiei bazate pe servicii inovatoare, rata absolvenților a fost de peste 30%, spre deosebire de unele regiuni din România, unde aceasta s-a situat chiar şi sub 15%. O posibilă explicație a înregistrării unei rate de ocupare așa de scăzute rezidă din faptul că în România zona rurală ocupă încă o pondere crescută în cadrul activităților cuprinse de statistică.

    Articolul analizează provocările privind inserţia profesională a absolvenților cu studii superioare în țările din Regiunea Dunării, multe dintre ele aflate într-o perioadă de tranziție de la o economie etatistă, la una bazată pe principiile liberalizării schimburilor comerciale. Pentru a reliefa diferențele dintre statele considerate, autorii au recurs la calcularea unor indicatori specifici ocupării forţei de muncă pentru ţările membre ale UE (nouă din 14), respectiv pentru celalalte șapte state din regiune. Valorile medii ale indicatorilor au fost comparate cu media Uniunii Europene, cât şi cu valorile înregistrate în România. Astfel s-a ajuns la identificarea unor cauze specifice, care au permis înțelegerea fenomenului investigat. Se constată, spre exemplu, că învățarea pe tot parcursul vieții este facilitată de existența rețelelor sociale.

    http://institute.cesci-net.eu/http://institute.cesci-net.eu/

  • Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est AE

    Vol. 18 • Nr. 43 • August 2016 349

    Pentru a întregi analiza, autorii au recurs și la derularea unei cercetări empirice de natură exploratorie, prin tehnica anchetei și având ca instrument de lucru chestionarul administrat online. Această cercetare a vizat stakeholderi ai procesului de predare-învăţare, respectiv: studenții şi cadrele didactice (profesorii) de la specializările de informatică din țările considerate. Cu ajutorul modelării econometrice s-au putut identifica unele dependențe și corelații între diferitele variabile specifice fenomenului investigat. Concluziile cercetării, transpuse în cadrul unor strategii la nivelul acestei regiuni, pot duce la o mai bună poziţionare a acesteia în cadrul Europei, dar mai ales la dezvoltarea economică şi socială a fiecărui stat în parte.

    1. Invățarea pe tot parcursul vieţii și inserția profesională a absolvenţilor în literatura de specialitate

    În vederea sprijinirii cooperării dintre statele regiunii Dunării, Comisia Europeană a adoptat în 2010 Strategia UE pentru Regiunea Dunării – EUSDR, prin care se urmă


Recommended