nr. 25

3

Ciprian Măceșaru

Eguchi, un bărbat de 67 de ani, află de la prietenul său Kiga despre o casă în care bărbați în vârstă (și "neputincioși") pot dormi lângă fete tinere (unele chiar foarte tinere - despre una dintre ele aflăm că are în jur de 16 ani). Drogate nu se știe cu ce, acestea sunt cufundate într-un somn din care nimic nu le poate smulge. Există reguli stricte, bătrânii nu au voie să le batjocorească. Per-sonajul principal nu este încă un "neputincios", dar, deși este tentat să se culce cu acele fete, nu face nimic atunci când constată că sunt virgi-ne. Dacă faptul că fetele rămâneau virgine era "nu atât un semn al res-pectului bătrânilor și al faptului că se supuneau regulilor, cât cu siguranță semnul dureroasei lor neputințe" (p. 50), iată că, totuși, încă potentul Eguchi refuză să le defloreze. Fără să știe care este situația lui Eguchi, cea care îl primește mereu în acest club secret al bătrânilor, o misteri-oasă femeie de vreo 45 de ani, spu-ne plină de ironie: "nimeni dintre clienții noștri nu face nimic. Toți

sunt de încredere" (p. 42). nopțile petrecute de Eguchi lângă corpuri-le tinere, viguroase, duc nu doar la tristețea conștientizării acute a pro-priei decăderi, dar și la rememorări. Mirosul fetelor, culoarea pielii lor, rujul de pe buzele uneia și alte ase-menea amănunte scoțând la iveală amintiri importante. Deși oarecum monoton, romanul conține scene al căror simbolism nu ușor de descifrat e provocator, aș spune subtil provo-cator, căci ideile se așază lent și de-licat în mintea noastră, aproape pe nesimțite. Abia după ce închizi car-tea înflorește în minte acel ceva care a ținut vie curiozitatea până la sfârșit, sunt sensurile care se dezvăluie. Pe cât de puțin antrenantă mi s-a pă-rut ca lectură, pe atât de stimulativă meditativ mi s-a părut retroactiv. nu degeaba am vorbit despre "înflorire", căci în carte florile (cameliile unui copac de patru sute de ani, o dalie roșie) sunt încărcate de simbolisti-că. "Un copac bătrân de patru sute de ani înflorise bogat și splendid" (p. 60); "Eguchi vedea camelii înflorite, simțind mâna fetei deasupra ochilor lui" (p. 64); "Pe când privea floarea [e vorba despre dalia roșie - n.m.], din interiorul ei a căzut o picătură roșie" (p. 132). Dacă ratăm această perspectivă simbolică a cărții, ratăm totul, iar lectura devine un soi de afundare într-o meschină și perver-să psihologie primară. Fructul roșu al unui dafin, culoarea roșu-închis a draperiei de catifea, albul orbitor al pielii, mirosul de prunc al virgine-lor, lapte-sânge, maternitate-dezvir-ginare, viol-moarte, prima femeie (mama sau femeia cu care ai întâiul

contact sexual?), pătura electrică sub care stau bătrânii și frumoasele adormite, pătură care ne duce cu gândul la o placentă, toate aceste de-talii formează o stranie perspectivă asupra vieții și morții, asupra lumii în care totul pare să fie ciclic ("A cău-tat sânii fetei și i-a strâns în palmă cu blândețe. A simțit o senzație ciudată, ca și cum erau sfârcurile mamei lui înainte de a fi gravidă cu el" - p. 39). Până și ceaiul verde gustos oferit de gazdă, misterioasa femeie de vreo 45 de ani, nu cred că este întâmplător. Kawabata este stăpân pe universul prozei sale, ca un demiurg căruia nu-i scapă niciun detaliu. "Gânduri-le păcătoase se ascundeau probabil neîncetat printre obiceiurile și ordi-nea acestei lumi" (p. 85). Și încă: "În întunericul lumii zac ascunse nenu-mărate imoralități" (p.99). Atenție așadar la pliurile acestei povești, în ele veți găsi punctele care susțin ideatica lui Kawabata. Frumoasele adormite lucrează în noi cum nu multe cărți reușesc. Desigur, rămâne acea cruzime specifică literaturii ni-pone, iar asta ne înfricoșează, o cru-zime atât de poetică, dar fără această tușă n-am simți că citim un autor japonez, nu-i așa?

Frumoasele adormiteYasunari KAWABATATraducere din japonezăși note de Anca FocșeneanuColecția raftul DeniseiEditura Humanitas Fiction, 2014

Frumoasele adormite

www.revistaaccente.comISSN 2393 – 2732ISSN-L 2393 – 2724

CARTE

PROGRAM (BUCUREȘTI)

I. CONCERT DE DESCHIDERE, vineri, 30 octombrie, 19.30,Palatul Cotroceni, Sala Unirii Franz Schubert (1797-1828) – Trio cu pian în mi bemol major op.100Gabriel Fauré (1845-1924) – Cvartet cu pian, nr. 1, op. 15, în do minorGeorge Enescu (1881-1955) – rapsodia română nr. 1 într-un aranjament pentru cvartet cu pian de Thomas Wally Diana Ketler, pianMarc Bouchkov & Alissa Margu-lis, vioarărăzvan Popovici, violăAlexander Bouzlov & Bernhard naoki Hedenborg, violoncelAccesul la acest concert se face numai pe bază de abonament sau invitație.

II. SoNoRo-Interferențe 2015, sâmbătă, 31 octombrie, 19.00, Institutul Cultural românLucrări de Sergei rachmaninov, Johannes Brahms, César Franck, Gaspar CassadóDiana Ketler, pianAlissa Margulis, vioarărăzvan Popovici, violăAlexander Bouzlov & Bernhard naoki Hedenborg, violoncel& Bursierii Sonoro-Interferențe 2015 Benjamin Dioszegi, pianIulia Ghindă, vioarăTrio Ludens (Iulian Ochescu, pian, rafael Butaru, vioară, Ella Bokor, violoncel)

Cvartetul Solartis (Sabin Penea & Ana Maria Marian, vioară, Laura Zecheru, violă, Andrei nițescu, violoncel)Intrarea liberă.

III. JOURNAL OF DREAMS, duminică, 1 noiembrie, 19.00, Palatul Cercului Militar național, Sala de Marmură Claude Debussy (1862-1918) - La terasse des audiences du claire de lune, din Preludes pentru pian soloFrançois Couperin (1668-1733) - Ordre 7eme pentru clavecin în sol major Claude Debussy (1862-1918) – Trio cu pian în sol major, L.3Jean Sibelius (1865-1957) – Cvin-tet cu pianDiana Ketler & Konstantin Lifs-chitz, pianMarc Bouchkov, Alissa Margulis & Daniel rowland, vioarărăzvan Popovici, violăAlexander Bouzlov & Bernhard naoki Hedenborg, violoncelBilete: 50 lei preț întreg, 25 lei preț redus*

IV. THE NIGHT VISION,luni, 2 noiembrie, 19.30,The Ark Gustav Mahler (1860-1911) – Cvartet cu pian în la minor robert Schumann (1810-1856) – Nachtstück pentru pian soloOswaldo Golijov, (*1960) - Tene-brae pentru cvartet de coardeAntonín Dvořák (1841-1904) – Witches Sabbath & By the Black Lake din Bohemian Forest, op. 63/8

pentru pian la patru mâiniArnold Schönberg (1874-1951) – Verklärte Nacht / Noaptea Transfi-gurată, op. 4 pentru trio cu pian Diana Ketler & Konstantin Lifs-chitz, pianMarc Bouchkov, Alissa Margulis & Daniel rowland, vioarăVladimir Mendelssohn & răzvan Popovici, violăAlexander Bouzlov & natalia Mar-gulis, violoncel Bilete: 50 lei preț întreg, 25 lei preț redus*

V. THE FOURTH DAY,marți, 3 noiembrie, 19.30,Catedrala Sf. IosifLucrări de Eugene Ysaye, Johann Sebastian Bach și Wolfgang Ama-deus Mozart.Marc Bouchkov & Alissa Margu-lis, vioarăVladimir Mendelssohn & răzvan Popovici, violăAlexander Bouzlov & natalia Mar-gulis, violoncel Intrarea liberă.

VI. THE DREAMERS,miercuri, 4 noiembrie, 19.30,Muzeul național de Artă al româ-niei, Sala Auditorium, Joseph Haydn (1732-1809) – Cvartet de coarde op.50, în fa ma-jor, nr.5 "Visul" - II Poco adagioFranz Schubert (1797-1828) – Dansuri pentru piano soloJohn Harbison (*1938) - "novem-ber 19, 1828" pentru cvartet cu pianFrank Bridge (1879-1941) – Phan-tasy pentru cvartet cu pian, H.94 robert Schumann (1810- 1856) – Trio cu pian în re minor, nr. 3Diana Ketler & Konstantin Lifs-chitz, pian

FESTIVALUL SoNoRo, a X-a EDIȚIE“THE DREAMERS”30.X – 16.XI.2015BUCUREȘTI – ARAD – CLUJ-NAPOCA – BISTRIȚA

4

Marc Bouchkov, Alissa Margulis & Alexander Sitkovetsky, vioarăVladimir Mendelssohn & răzvan Popovici, violăAlexander Bouzlov & natalia Mar-gulis, violoncelBilete: 50 lei preț întreg, 25 lei preț redus*

VII. IL SOGNO, vineri, 6 no-iembrie, 19.00, Palatul Cercului Militar, Sala de MarmurăOttorino respighi (1879-1936) – Antiche Danze pentru orchestră de camerăGiaccomo Puccini (1858-1924) – Crisantemi pentru cvartet de coardeLuigi Boccherini (1743-1805) – Cvintet cu pian în do major, G.418Ermanno Wolf-Ferrari (1876-1948) – Serenata din I gioielli della Madonna pentru clarinet și orchestră– Danza Napoletana din I gioielli della Madonna pentru clarinet și orchestrăGiaccomo Puccini (1858-1924) – Storiella d'amore pentru clarinet și orchestrăGiuseppe Verdi (1813-1901) – Ad una stella pentru clarinet și orches-tră Gioachino rossini (1792-1868) – Medley: Recalling Rossini în aran-jamentul lui D. TortaDiana Ketler & Konstantin Lifs-chitz, pianAlissa Margulis & Alexander Si-tkovetsky, vioarăVladimir Mendelssohn & răzvan Popovici, violăAlexander Bouzlov & Alexander Chausian, violoncel Michel Lethiec, clarinetCHAArTS

Alexander Sitkovetsky, vioară răz-van Popovici, violăMichel Lethiec, clarinetCHAArTSBilete: Categoria I - 150 lei preț întreg, 75 lei preț redus*. Categoria a II-a - 100 lei preț în-treg, 50 lei preț redus*. Categoria a III-a - 70 lei preț în-treg, 35 lei preț redus*.

XI. ON DREAMING – Salon Mu-zical, luni, 9 noiembrie, 19.30, ArCUB, Hanul GabroveniCu: Marius Chivu, răzvan Popo-vici, Edmond niculușcărichard Strauss (1864-1949) – Cvartet cu pian în do minorErnst von Dohnányi (1877-1960) – Cvintet cu pian, op. 26, nr. 2 Diana Ketler, pianDaniel rowland & Alexander Si-tkovetsky, vioarărăzvan Popovici, violăAlexander Chaushian, violoncelBilete: 50 lei preț întreg, 25 lei preț redus*

XII. DREAM ON - HAPPY BIRTHDAY SoNoRo!, marți, 10 noiembrie, 19.30, Palatul Braga-diruProgram-surpriză cu Gilles Apap & artiștii SonoroDiana Ketler, pianGilles Apap, Daniel rowland & Alexander Sitkovetsky, vioarăVladimir Mendelssohn, Christian naș, răzvan Popovici, violăAlexander Chaushian, violoncelSrdjan Vukasinovic, acordeonBilete: 100 lei preț întreg, 50 lei preț redus*

*Reducerea este valabilă pentru elevi, studenți și pensionari.

Bilete: 50 lei preț întreg, 25 lei preț redus*

VIII. FROM DUSK TILL DAWN, sâmbătă, 7 noiembrie, 11.00, Co-legiul național ”George Enescu”Ludwig van Beethoven (1770-1827) – Cvartet de coarde, op.18/nr.1 în fa major Charles Ives (1874-1954) – Largo pentru clarinet, vioară și pian Jean Fran-caix (1912-1997) – nonetto în mi bemol major după cvintetul pentru suflători și pian KV 452 de Wolfgang Amadeus Mozart.Diana Ketler, pianDaniel rowland & Alexander Si-tkovetsky, vioarăVladimir Mendelssohn & răzvan Popovici, violăAlexander Chausian, violoncelMichel Lethiec, clarinetcasalQuartetCHAArTSIntrarea liberă.

IX. SPOKEN DREAMS, sâmbă-tă, 7 noiembrie, 20.00, The ArkLucian Ban, pian & Mat Maneri, violăBilete: 50 lei preț întreg, 25 lei preț redus*

X. MOZART: RADIOGRAPHY OF DREAMS, duminică, 8 no-iembrie, 19.00, Ateneul românWolfgang Amadeus Mozart (1756-1791) – Concert pentru clarinet și orchestră în la major, KV 622– Sinfonia Concertante pentru vioară, violă și orchestră în mi be-mol major, KV 364/320d– Concert pentru două piane și orchestră în mi bemol major, KV 365/316aDiana Ketler & Konstantin Lifs-chitz, pian

5

Jitka Hanušová(n. 1982)

în pădure

În mijlocul păduriide pietre împrejmuitmestecănișullumină supranaturalăde parcă ar fi turnat cineva lapteși lumina se evaporăse împreunează cu soarele amurgind

Acestea nu se pot împărtășiși-acolo dac-ai fivezi altcevasau în alt fele o experiență la felde intransmisibilă

***

Am făcut sex sprijiniți de balustradă, o balustradă de lemn,așchiile ne pătrundeau în palme

***

iar au venit,mamă! De azi-dimineață tot curăță instalația de încălzire cu energie spirituală de lângă grămada de coji de pâine uscatepentru iepurica să aibă ce să aruncecând le-or face curat în cuști

***

fiecare pentru sine cu propria sa luptăfiul și tatălfiul în Bașkiria are paralizie infan-tilălocalnicii îl hrănesc cu morcovimaică-sa îl înfășoară-n cârpe

tatăl în Belarusse pregătește pentru primul rond de noapte...dintre doi camarazi de arme, se în-toarce acasă numai unuldacă celuilalt i se pune la îndoială loialitatea

***

azi de dimineață avortonula scos coasadin colțul șopronuluiorfelina de suflet a lu´ tata-mareo năpădise praful

a umezit tocilaîn găleata cu apă de ploaiestătută o săptămână așa cum tre-buiemâine-i scuipă maică-si un bun-rămas

la anu´ o să ia de ceafă niște pisoiși tot în găleata astao să le-arate drumul către lumea cealaltă

AlicePrajzentová(n. 1982)

PoEziE CEHă ConTEmPoRAnă

6

7

sEmnAl

a trecut pe lângă noi un autobuztrei călători cu tot cu șoferul,le-am făcut cu mânacu una dintre mâini,cu cealaltă ne propteam de gardpădurea foșnea,pârâul susurape nu știu unde o ciocănitoare într-un copac ciocăneaaerul încremenise,așa cum se întâmplă spre sfârșitul verii,vremea culesului,vremea aromei grele a zilelor fertile.

Janaorlová(n. 1986)

***

În nopțile când sunt singurăși mă tem de anestezia localămă plimb prin apartamentul luiÎn gură simt gustul de oțel

***

Într-un hotel cu oraorele trecca niște puncte negre ale morțiipatulse sprijină pe butuci

***

Când totul se va scurge din mineîmi vei spune paVa rămâne numai un spațiu amar pentru urăVa rămâne numai un spațiu amar pentru bucurie

***

nu-i nevoie să viiMătur sentimentele le adun pe fărașîn timp ce bunicaadună găinaț de pui cu mâna goală

***

Îmi gătesc singurăsingură îmi spăl vaselesingură adormPrincipalul e să n-ai copiiar fi mai greu să fugi de ei

***

La demonstrația de protest împo-triva supermarketuluiau început să ardă pe rug fetele goale pușcăam fugit îmbrăcatăîn cămașa altcuiva

Traduceri din limba cehăde Mircea Dan Duță

Anotimpul umbreiLéonora MianoTrad. din limba francezăde Cristina raduIBU Publishing, 2015

„O carte minunată și poetică în care scriitoarea cameruneză abor-dează «vânătoarea omului de că-tre om». (Afrique Magazine)născută la Douala, în Camerun, în 1973, Léonora Miano trăiește în Franța din 1991. În 2013, a câștigat Premiul Femina cu roma-nul Anotimpul umbrei. Premii și distincții literare: Premiul Femina și Marele Premiu pentru roma-nul metis (2013), Marele Premiu literar al Africii negre pentru an-samblul operei literare, Premiul Seligmann împotriva rasismului (2012), Trofeul pentru arta afro-caraibiană (2010), Premiul Eugé-nie Brazier (2009), Premiul pen-tru excelență cameruneză (2007), Premiul Goncourt al liceenilor, Premiul Louis Guilloux, Premiul rené Fallet, Premiul Monta-lembert (2006). romanul său L'intérieur de la nuit este, din 2010, înscris în programa școlară din Camerun. În 2014, Léonora Mia-no a primit distincția de Cavaler al Artelor și Literelor (Franța).

8

în iz vâscos și dulce de fondante! Cum toți ne conduceam morții pe-acolo, și cum uneori, copil fiind, aveam strania senzație că se moare des, am văzut de multe ori tăvi imense cu fondante colorate lăsate să își împietrească faldurile groase pe pervazul ferestrelor deschise. Adoram imaginea și pentru prima dată manifestam dualități și vinovății. Urmăream cortegiile împreună cu copiii - veri, prieteni și vecini de-ai mei - și trăgeam cu ochiul spre minunățiile dulci. ne chema uneori la geam și parcă îl văd cum, așa, cu manșetele suflecate, ne împărțea bomboane sau ne dădea cu o lingură mare de lemn să gustăm dintr-un șerbet colorat. Și chicotea ca un copil când țopăiam fericiți. Și clopotul îi petrecea pe toți defuncții într-o aromă veșnică. Timp a trecut de-atunci, mai bine de trei decenii. Cimitirul a rămas, bătrânelul a murit (oare cum or fi mirosit mâinile lui harnice așezate pe piept?), eu am plecat din oraș…Se spune însă că senzațiile copilăriei rămân acolo, ghemuite timid într-un colț de suflet. Și probabil ceva naiv din mine se va întreba întotdeauna dacă moartea va să vină la pachet cu două fondante….De preferat roz pal!

GEnUlsUPRAvIEțUITORUlUI

Cumva ne regăsim toți în sintagma supraviețuitor. Unii mai mult, alții mai puțin. Există însă un gen anume al supraviețuitorului, acel ins care străbate anii fără implicare, fără riduri, fără să fie acolo sufletește. Și nu mă refer la supraviețuitorul din filme, la erou, ci la acel ins care manifestă fățiș un soi de ignoranță. Doar traversează anii și ajunge la linie neatins și nepetrecut. Privirea sa e ștearsă, deși ochii iscoditori par să se miște încontinuu. Este peste tot, dar nu îl regăsești. Apare și el la sfârșit, când actul și-a jucat drama, și afirmă placid că a aluat parte la spectacol. Pe supraviețuitor nu-l afectează nimic, râde dacă trebuie, se agită că dă bine, minte, se jură, jelește și înjură. n-o face cu nerv, nu e pătimaș, e doar gălăgios și circumspect la cei din jur care-l observă. n-are idealuri, nu-i servesc la nimic. Evident, nici pasiuni n-are. nu problematizează, nu polemizează, nu suferă, nu condamnă și nu iartă. Pare depersonalizat, imun și plat. Manifestă doar funcții vitale. E și el parte a dumnezeirii, dar de obicei nu o onorează. Este superficial și are carii. nu îl afectează moartea sau nașterea. A celorlalți, evident. Și este peste tot, întoarce capul și ai să îl vezi…

CiTADin

Simona Preda

FOndAnTE

recunosc că îmi plac fondantele! Cele albe și roz pal... Marmorate și ușor baroc, m-au dus întotdeauna cu gândul la cofetăriile de la Versailles. Hai că demitizez - cele mai bune fondante din copilăria mea le prepara într-o bucătărioară un bătrânel tare simpatic. Gurile rele spuneau că ar fi fost doctor evreu. nimic spectaculos în afară de faptul că avea casa lipită de una dintre aleile din cimitir. Și cum avea comenzi foarte des, locul - de altfel plin de castani - mirosea superb a sirop de trandafiri si de cireșe... Lucrurile se petreceau cândva pe la începutul anilor '80. Concitadinii mei poate își amintesc de cimitir! De fapt, ar trebui să îl singularizez și să îi spun cimitirul, pentru că este acel cimitir al orașului, al cunoscuților, al copilăriei mele de undeva, de aiurea, din provincie. nu despre morți, ci despre bomboane ar fi vorba. Dar morții și bomboanele - cele de pe colivă, cele aruncate pe la punțile de trecere din ritual – nu fac neapărat o pereche nefastă, pornesc de la premisa că asocierea rămâne validă în plan logic. Pe scurt, cimitirul din oraș era scăldat