1

NR.15

SEPTEMBRIE 2016

REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE

LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLĂUȚĂ”

ȘCHEIA, IAȘI

2

COLECTIVUL DE REDACȚIE

COORDONATOR: PROF. NASTASĂ OANA

COLABORATORI:

Prof. Elevii:

BĂBUȚĂ MONICA CHELARU CĂTĂLINA

MÂNZU ISABELA CHELARU DAVIDE

MOLDOVAN ADELINA CREȚU MIHAELA

NASTASĂ LOREDANA DULCIANU NATHANAEL

NASTASĂ MIHAI POPA ALEXANDRA

OLARU MIHAELA RĂDEANU COSMIN

PLEȘCA CLAUDIA SOPONARU LAURA

RUSU SIMONA TRUFANDA BIANCA –ELENA

VIERU DANIEL -ANDREI

EDITURA PIM

ISSN: 2247-9708

3

Ş C O A L A Ş C H E I A

S A T U N O U

( continuare din nr. 14)

După Războiul pentru cucerirea

independenţei din 1877 printre cei răsplătiţi de mai

marii vremii, în special de Majestatea Sa Regele

Carol I al României, s-au aflat şi mulţi „curcani”

(poreclă dată dorobanţilor din zona Vasluiului).

Aceştia, oşteni care s-au remarcat pe câmpurile de

luptă de la Plevna, Griviţa, Smârdan, Opanez au fost

împroprietăriţi cu câte 7 ha de teren şi cu inventar

agricol. Aşa s-a întâmplat şi cu o parte dintre

veteranii din zona Negreştiului, care au fost împroprietăriţi în lunca Stavnicului,

pe malul dinspre răsărit, între satele Şendreni şi Căpoteşti, Bâcu şi Şcheia de

astăzi.

Ca urmare a acestei acţiuni pe la 1896 se stabilesc în această zonă primii

locuitori, construindu-şi primele aşezăminte. Primele familii stabilite în această

zonă au fost Rusu, Huţanu, Bulgaru, Fronea şi altele. Acestora li se vor adăuga

şi altele, an de an, întemeindu-se astfel un sătuc, o cătună aşezată în partea de

vest, pe drumul spre Bâcu şi care va primi numele de Satu Nou. Încet, încet

satul se va dezvolta de-a lungul a două drumeaguri pe coasta estică a râului

Stavnic, în amonte, drumeaguri ce se întretaie astăzi ca un foarfece şi se adună

în partea de nord şi în cea de sud într-un fel de papion presărat cu locuinţe de

tot felul, pe toate laturile.

În Catagrafia judeţului Vaslui din anul 1912 este menţionată cătuna Satu

Nou ca făcând parte din circumscripţia şcolară Şcheia alături de satele Căueşti,

Ciuroaia, Basarabia, Pojorăşti şi Găunoasa.

Ca în oricare aşezare nouă populaţia sporeşte şi în anul 1917 deja în

centrul şcolar Şcheia figurează un număr de 34 de copii de vârstă şcolară în

Satu Nou.

4

În anul 1922 un grup de cetăţeni din Satu Nou (I. Timofte, C. Dmbravă,V.

Rusu,D. Carp,I. Câmpeanu, Mariţa Ciuruc, Gh. Olaru şi alţii) înaintează o cerere

dirigintelui şcolii Şcheia, învăţătorul Gh. Topor şi preşedintelui Comitetului

şcolar Şcheia, preotul V. Popa prin care solicitau înfiinţarea şcolii în sat întrucât

existau 41 de copii de vârstă şcolară. Solicitarea cetăţenilor este rezolvată

favorabil şi astfel, cu sprijinul şcolii din Şcheia şi a primarului C. Gh. Andriesei la

1 septembrie 1923 ia fiinţă în sat şcoala ce va funcţiona într-o cameră

închiriată de Gh. Olaru având ca învăţător suplinitor pe C. Sevastru din Ipatele.

Acesta va învăţa până în 1926 doar clasa întâi şi a doua deoarece elevii mai

mari urmau cursurile şcolii din Şcheia unde aveau ca învăţători pe Gh. Topor, C.

Vasilache şi pe Elena Zaharia.

De la 1 august 1926 este numit ca învăţător tânărul absolvent al Şcolii

Normale „Vasile Lupu” din Iaşi, Theodor Dulceanu.

Theodor Dulceanu a fost primul născut în familia lui Neculai şi a

Marghioalei Dulceanu din Şcheia şi a văzut lumina în ziua de 13 februarie a

anului 1906. Copilăria şi-o petrece alături de ceilalţi trei fraţi, Ioan, Costică şi

Vasile în casa părintească. Şcoala primară o va începe sub oblăduirea severă şi

competentă a învăţătorilor N. Bălăuţă şi Gh. Topor, aceşti înaintaşi ai

învăţământului din Şcheia care au format şi prima generaţie de intelectuali de

pe aceste locuri: C. Nonea,V. Creţu, C. Budu, Gr. Panaite, C. Dulceanu, C. Gh.

Tudose, T. Florea, Th. Dulceanu, Gr. Ababei, la rândul lor şi ei învăţători şi

adevăraţi luminători ai satului.

La doar 12 ani primeşte vestea morţii tatălui său pe câmpurile

Mărăşeştilor. Văduva Marghioala, sfătuită de învăţătorul Gh. Topor, şi el

absolvent al Şcolii Normale din Iaşi promoţia 1901, şcoală „de înălţime

culturală şi spirituală”, îl va duce pe Theodor la această şcoală pentru că se

remarcase ca un şcolar harnic şi cu tragere de inimă pentru învăţătură. Astfel,

în toamna anului 1918 Theodor păşeşte pragul Şcolii Vasiliene pe care o va

absolvi în anul 1926 , în poziţia a treisprezecea între cei 28 de şcolari.

De la 1 august 1926 este numit învăţător la şcoala din Satu Nou unde va

funcţiona până la sfârşitul vieţii, la 6 aprilie 1967.

( urmare în numărul viitor)

Prof. M. Nastasă

5

Proiectul a fost implementat de către Inspectoratul Școlar Județean Iași în calitate de

Promotor al Proiectul în parteneriat cu Filiala Iași a Fundației Holt România–FCSSCF, în calitate

de Partener 1, în cadrul programului Programului RO10 „Copii şi tineri în situaţii de risc şi

Iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi promovarea incluziunii

sociale” și finanţat din fonduri provenite de la Mecanismul Financiar al Spaţiul Economic

European (SEE) şi Guvernul României.

Valoarea totală a proiectului a fost de 1.941.844,70 lei. Aria de implementare: 74 de

comunități din mediul rural, din jud. Iași. Obiectivul proiectului: Implementarea, într-o perioada

de 14 luni, a unor noi servicii integrate în 74 de școli din mediul rural din Jud. Iași, în vederea

prevenirii riscului de abandon școlar, creșterii participării școlare și a incluziunii sociale a 1070

de copii aflați în situații de risc și a familiilor acestora. În cele 74 de unități școlare selectate vor

fi organizate activități destinate copiilor, părinților și cadrelor didactice.

Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță” Șcheia a fost parte a acestui proiect, elevii

participanți la acest proiect fiind: Mardar I. Vasile Vlad, clasa a V-a A, Ochiana Ana Maria,

clasa a V-a A, Crăciun I. Veronica Corina,

clasa a VI-a B, Grigoraş C. Răzvan Cristian,

clasa a VI-a A, Mardare A. Monica

Valentina, clasa a VI-a A, Panaite D. Sanda

Maria, clasa a VI-a A, Popa N. Neculai,

clasa a VI-a A, Sbîngu I. Alexandru, clasa a

VI-a A, Chelaru V. Mirabela Cătălina, clasa

a VII-a A, Creţu Mihaela, clasa a VII-a A,

Donea D. Marius Gabriel, clasa a VII-a A,

Raveica M. Mihai Lucian, clasa a VII-a A,

Trufanda L. Bianca Elena, clasa a VII-a A,

Apetrei Andrei, clasa a VIII-a A, Titilică P.

Cristi Petrişor, clasa a VIII-a B, State C. Alin

Constantin, clasa a VIII-a B, precum și părinții :

Mardar Mărioara, Vrabie Crenguţa, Bîrlădianu

Adriana, Grigoraş Elena, Mardare Liliana,

Panaite Luminiţa, Popa Daniela Elena, Sbîngu

Mariana, Chelaru Corina, Donea Violeta,

6

Raveica Cristina, Trufanda Mariana, Andrieş Daniela, Titilică Marcela, State Elena Lăcrămioara.

În cadrul acestui proiect s-au desfășurat activități cu elevii, cu părinții și cu cadrele

didactice. Educatorul parental al proiectului pentru școala noastră a fost doamna profesor

Nastasă Loredana. Iată și activitățile desfășurate cu elevii, precum și cadrele didactice care le-au

coordonat:

Nr.

crt.

Nume prenume cadru didactic Tipul/denumirea activității

1 ARITON GHEORGHIŢA Atelier de pictură

2 SIMION ELENA Clubul de lectură

3 PINTILIE VERONICA Activitate ecologică

4 NASTASĂ OANA Atelier de fotografie

5 CÂRLAN ALINA Jocuri sportive de echipă

6 PLEŞCA CLAUDIA Ce meserie mi-ar plăcea?

7 BĂBUŢĂ MONICA Știați că... (curiozități geografice, istorice, sportive,

cultură locală)

8 RUSU SIMONA Cerc de dezbatere

9 BUCĂTARU GEANINA Activitate de autocunoaștere și intercunoaștere

10 DIMA ELENA Atelier de științe

ATELIER DE PICTURĂ

Prin activitatea artistico-plastică copiii sunt ajutaţi să vadă frumosul. Elevii sunt învăţati să nu

treacă pe lângă valorile frumosului din viaţa

înconjurătoare fără să le observe. Atenţia lor

trebuie să fie îndreptată asupra acestor valori:

aspecte ale naturii, tradiţii, folclor, artă.

Creativitatea, în termeni generali, este

un proces mental care permite generarea de

idei şi concepte noi sau asocieri originale

7

între concepte şi idei deja existente. Procesul educativ trebuie astfel conceput și desfășurat, încât să-i

convingă pe elevi să preţuiască propria moştenire naţionalā, să primeascā contribuţiile originale ale

oricărei naţiuni la civilizaţia modernă. Creaţia artistico-plastică face o legătură constructivă între

gândire şi imaginaţie între realitate şi

fantezie, dezvoltând în acelaşi timp puterea

de analiză şi sinteză.

În abordarea creativităţii în

procesul educaţional, elevul trebuie

încurajat sa gândeascā independent, să îşi

asume riscuri și responsabilitāţi în

demersul sāu spre formare intelectualā.

Obiectivele activităților de pictură:

În proiectarea activităților de educație ecologică, educatorii parentali și cadrele didactice

implicate au avut în vedere următoarele obiective:

receptarea unor mesaje artistice exprimate prin limbaj vizual, în contexte variate;

exprimarea de idei/experienţe şi emoţii/sentimente prin modalităţi specifice artelor

vizuale;

crearea de obiecte practice şi estetice folosind materiale, instrumente şi tehnici

specifice;

dezvoltarea abilităţilor artistice;

cunoaştere şi înţelegere, implicarea într-o varietate de forme de artă;

înţelegere culturală crescută;

împărtăşirea experienţelor artistice, devenind şi consumatori artistici.

Motto :

„Retorica este forţa de a convinge, iar datoria retorului este să vorbească în aşa fel ca să

convingă.” (Cicero)

CLUB DE LECTURĂ

Activitatea a urmărit ,,instigarea la lectură”, trezirea interesului pentru citit prin

intermediul lecturii de plăcere, care să-i seducă pe copii şi, astfel, să-i apropie de lecturile

8

canonice, instituţionalizate şi de lectura de-a lungul întregii vieţi.

Prin literatură, programele

actuale urmăresc să formeze

repere culturale şi estetice, să le

ofere elevilor şansa de a a înţelege

mai bine lumea şi de a se înţelege

mai bine pe ei înşişi, şi cum

,,actul lecturii este în mod esenţial

sporitor: sporitor pentru că

lărgeşte nu numai sfera

cunoştinţelor de limbă, a cunoştinţelor despre texte şi a celor despre lume, ci şi pentru că, în

orizontul lui, se reunesc gânduri şi sentimente, cunoaştere de sine” (Alina Pamfil), un cerc de

lectură nu ar face decât să ajute la atingerea acestor deziderate.

Urmând căile medicinii sufletului de care vorbea Noica, o medicină ce răstoarnă sensurile

tradiţionale, scopul unui astfel de cerc ar fi de a transmite copiilor plăcerea lecturii, un virus atât

de abil încât să ajungă să fie indispensabil supravieţuirii.

Cum oamenii care şi-au făcut din

lectură o meserie mărturisesc

,,(…) cititul e una din marile

bucurii ale vieţii şi printre

puţinele vicii care nu trebuie

pedepsite.(…) A citi înseamnă a

învăţa (în dublu sens: a te instrui

şi a înţelege)” (Nicolae

Manolescu), rezultă că acest virus trebuie să fie răspândit cu perseverenţă, în ciuda oricăror

antiviruşi de tipul: televizor, calculator, lipsă de timp sau lipsă de bunăvoinţă. A-i face pe elevi

să găsească o motivaţie intrinsecă pentru a citi, a-i face să accepte, de bună voie, să trudească

pentru nişte rezultate atât de îndepărtate în timp, a fost şi va rămâne o problemă a dascălilor şi a

părinţilor. Cât timp copilăria şi adolescenţa vor însemna joc, energie, nonconformism, motivaţii

extrinseci, lupta pentru drepturile lecturii va dăinui. Succesul ,,seducţiei” ţine mai degrabă de

9

capacitatea noastră, implicit a societăţii, de a ne adapta copilului din secolul al XXI-lea. Plăcerea

,,cetitului de cărţi” se învaţă, aşa că, atâta vreme cât vor exista oameni care să se preocupe de

lectură, ea nu va dispărea.

Obiectivele activităților de lectură:

În proiectarea activităților de educație ecologică, educatorii parentali și cadrele didactice

implicate au avut în vedere următoarele obiective:

formarea gustului şi a interesului pentru lectură, prin lectura de plăcere;

formarea competenţelor specifice privind receptarea şi producerea de text literar;

cultivarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă pentru o cât mai adecvată utilizare

în viaţa socială;

stimularea gândirii critice, autonome şi reflexive a elevului;

dezvoltarea unei viziuni transdisciplinare asupra literaturii şi lecturii;

valorificarea inteligenţelor dominante în recepterea textelor citite.

EDUCAȚIE ECOLOGICĂ

Educația ecologică presupune crearea și întreținerea unor fluxuri informaționale

interesante, atractive, în doze “digerabile”,

capabile să schimbe percepția oamenilor: apte

să atragă atenția asupra realităților naturale, și

mai mult decât atât, să ducă la conștientizarea

dependenței noastre totale de buna funcționare

a proceselor ecosistemice locale și globale.

Esențial este ca stilul să fie captivant, adecvat

vremurilor momentului, atât de sincer cât

poate să fie o astfel de comunicare. Se pot

realiza astfel punți de legătură între intelecte

umane dealtfel izolate între ele. La modul

ideal, educația ecologică este o gândire-

împreună a realităților ecosistemice și societale.

Educaţia ecologică devine astfel

încercarea transferării unor moduri de gândire

pragmatică privitor la ecosisteme, specii,

populaţii, inclusiv umane, înţelese în

contextul lor evolutiv, în transformările

petrecute în plan spaţial şi temporal.

Totodată, pe lângă partea ştiinţifică

(eminamente pragmatică), educaţia ecologică

are şi aspecte filosofice, legate de etică,

10

moralitate, axiologie etc, toate acestea contribuind la poziţionarea individului uman în cadrul

societăţii, în cadrul larg al civilizaţiei şi al ecosferei.

Trebuie să existe o întrepătrundere între activităţile teoretice şi cele practice, care să se

susţină reciproc, pentru a putea progresa rapid în înţelegerea naturii şi în regândirea abordării

noastre faţă de natură şi societate. Educaţia

ecologică formală şi nonformală trebuie să

fie fundamentată în sistemul de învăţământ

obligatoriu, dar ea trebuie să continue de-a

lungul existenţei individuale. Diversitatea

modurilor de realizare este extraordinar de

mare, de la orele din învăţământul

obligatoriu la transferul informaţiei prin

mass-media, internet, cursuri/ traininguri,

activităţi artistice, ecoturism etc.

Actualitatea ecologiei este dată de

problemele majore cu care civilizaţia umană

globalizată se confruntă în ultima perioadă,

mai cu seamă cele legate de:

1. creşterea exponenţială a populaţiei umane,

2. creşterea impactului de mediu produs de o economie din ce în ce mai mare. Problema

resurselor finite, atât a materiilor prime, cât a energiei fosile accesibile, problema poluării de

diferite tipuri, a schimbărilor climatice, a declinului biodiversităţii globale, a deşertificării, a

scăderii suprafeţelor acoperite de pădure ş.a.m.d., sunt chestiuni fundamentale în dezbaterea

privind viitorul civilizatiei.

Obiectivele activităților de educaţie ecologică:

În proiectarea activităților de educație ecologică, educatorii parentali și cadrele didactice

implicate au avut în vedere următoarele obiective:

- furnizarea unor informaţii corecte privind starea şi problemele mediului înconjurător;

- dezvoltarea unor deprinderi în legătură cu o planetă sănătoasă;

- dezvoltarea responsabilităţii personale şi civice a tinerilor;

- dezvoltarea capacităţii lor de a analiza, a sintetiza şi a generaliza informaţiile în

legătură cu problemele ecologice;

- conştientizarea faptului că este importantă rezolvarea cauzelor unei situaţii şi nu a

efectelor acesteia;

- prezentarea interdependenţei tuturor vieţuitoarelor de pe pământ;

- dezvoltarea unei gândiri pozitive faţă de problemele mediului înconjurător care să

asigure însuşirea unor convingeri, a unui mod de viaţă corespunzător.

11

ATELIER DE FOTOGRAFIE

În cadrul acestui atelier profesorii vor oferi copiilor posibilitatea de a-și construi

povestea proprie prin intermediul imaginilor, dar și posibilitatea de a se descoperi pe sine și

lumea ce-i înconjoară.

Au fost dezvoltate abilitățile și

aptitudinile tehnice ale elevilor prin

familiarizarea și utilizarea aparatului foto.

Activitățile au fost special concepute pentru

copiii cu vârstele cuprinse între 7 și 14 ani.

Pe parcursul activităților copiii au fost

ajutați să se familiarizeze cu aparatul foto, să

înțeleagă mai bine noțiunile și limbajul

fotografic, profesorul a ajutat copiii să

perceapă fotografia ca mijloc de comunicare

și de relaționare cu ceilalți.

După parcurgerea activităților specifice

inițierii în activitatea fotografică, elevii au

fost ajutați să realizeze fotografii așa încât să

evidențieze specificul comunității locale, al

unității de învățământ, al familiei din care

provin etc. Au fost organizate expoziții având ca temă autoportretul, natura, familia, școala,

comunitatea.

Obiectivele activităților cercului de

fotografie:

În proiectarea activităților de educație

ecologică, educatorii parentali și cadrele

didactice implicate au avut în vedere

următoarele obiective:

12

familiarizarea cu aparatul de fotografiat;

familiarizarea cu noțiunile tehnice și estetice în fotografie;

descoperirea modalităților de comunicare prin imaginea fotografică;

deprinderea limbajului fotografic;

descoperirea funcției estetice și sociale a fotografiei;

dezvoltarea creativității și a spiritului de observație.

Motto :

„ Copilul trebuie să vină la şcoală bucuros şi să plece fericit, simţind că tot ce îl înconjoară îi

este propriu. ”

JOCURI SPORTIVE DE ECHIPĂ

Educaţia fizică şi sportul completează aria culturii unui popor, favorizează lărgirea

cunoaşterii omului şi face posibilă înscrierea de noi valori în ansamblul culturii universale.

Specialişti renumiţi ai

domeniului consideră cultura

fizică prima formă de cultură,

generată din necesitatea

primordială a omului de a se

pregăti pentru lupte şi

vânătoare, în vederea asigurării

existenţei.

Practicând un sport,

copilul își formează o imagine pozitivă despre propriul corp, dezvoltă atitudini valorizate de

societate. El devine mai independent, învață să lucreze în echipă și găsește modele pozitive de

urmat, toate acestea contribuind la formarea unei stime de sine pozitive.

Pentru că la vârste foarte mici formarea imaginii de sine este în strânsă legătură cu feed-

back-ul primit de la ceilalți (părinți, colegi, antrenor), este important ca sportul practicat să nu fie

axat pe competiție, ci pe spiritul ludic al acestuia. Așa evităm frustrările ce apar odată cu

pierderea unei competiții, concentrându-ne atenția pe bucuria copilului de a învăța lucruri noi,

încurajându-l și sprijinindu-l. În cazul copiilor mai mari, este important să punem accent pe

evoluția copilului în raport cu sine și nu cu ceilalți, comparând rezultatele personale prezente cu

13

cele obținute anterior. Astfel, copilul învață să-și gestioneze progresul, apreciindu-și valoarea

personală într-un mod obiectiv și mai puțin frustrant.

De asemenea, trebuie să apreciem mai mult efortul depus decât rezultatul final obținut și

teama de eșec este îndepărtată. Nu în ultimul rând, este bine să-i învățăm pe cei mici să-și

accepte propriile limite și să-i susținem în atingerea potențialului maxim de dezvoltare.

Prin sport, copilul își dezvoltă responsabilitatea, disciplina, spiritul competitiv, respectul

față de ceilalți și față de muncă, răbdarea, flexibilitatea, perseverența, orientarea pozitivă către

ceilalți, formându-și un caracter frumos și echilibrat.

Rezultatul muncii în echipă este unul superior rezultatelor individuale este

complementaritatea competențelor deținute de membri. Şi această complementaritate,

eterogenitate în cadrul unei echipe trebuie privită ca un plus care aduce valoare şi nu ca pe un

declanşator de dispute interne. Astfel, conştientizează care sunt punctele forte şi punctele slabe

ale fiecăruia. Într-o primă fază poate fi demotivant pentru anumiți membri să constate că ceilalți

au mai multe abilități decât ei. Pot declanşa, astfel, stări competiționale din dorința de a egala

14

anumite competențe. Însă în momentul în care fiecare realizează că abilitățile nu se contorizează

cantitativ, ci calitativ, că poți să ai dezvoltate doar 2-3 abilități şi acelea să fie indispensabile

atingerii scopului echipei, că nu trebuie să priveşti plusurile celorlalți membri ca pe o

amenințare, ci ca pe o resursă importantă a echipei din care faci parte, atunci o să se treacă de la

o stare de competiție la una de colaborare în cadrul echipei.

Obiectivele activităților sportive de echipă:

În proiectarea activităților de educație ecologică, educatorii parentali și cadrele didactice

implicate au avut în vedere următoarele obiective:

Dezvoltarea armonioasă a elevilor;

Integrarea socială a elevilor;

Încurajarea elevilor de a participa în competițiile oficiale;

Dezvoltarea spiritului de competiție;

Dezvoltarea spiritului de fair-play;

Pregătirea pentru viață (muncă în echipă);

Formarea deprinderilor de organizare în mod util şi reconfortant a timpului liber;

Dezvoltarea trăsăturilor pozitive ale caracterului şi personalităţii elevului;

Participarea comunității locale, sporirea interesului general pentru activități colective.

CE MESERIE MI-AR PLĂCEA...

Orientarea şcolară şi profesională reprezintă una din activităţile importante ale dezvoltării

complexe, armonioase şi

integrale a personalităţii,

ale dezvoltării şi integrării

profesionale eficiente. În

baza unei convergenţe

reale realizate de

orientarea şcolară şi

profesională între ce

poate şi ce doreşte elevul

şi certitudinea ce i-o oferă societatea privind viitorul său profesional şi social, el este stimulat

15

spiritual şi afectiv să muncească mai bine, să obţină rezultate şcolare şi profesionale superioare.

De aceea, alegerea şcolii şi a meseriei de către fiecare elev trebuie să se bazeze pe o orientare

şcolară şi profesională adecvată.

Interesele elevului la vârste mici sunt dinamice, se schimbă uşor, se reorientează rapid de

la un domeniu la altul. În plus, elevul începe să fie interesat de viitorul apropiat, dar şi de noi

modele, din afara familiei. Cu atât mai oportună este în această etapă de vârstă exersarea

deprinderii de explorare şi

cunoaştere a propriilor

abilităţi, preferinţe, interese,

ştiut fiind faptul că cu cât

cunoştinţele despre sine sunt

mai acurate, mai clare, mai

realiste şi mai bine

structurate, cu atât deciziile

de carieră sunt mai uşor de

luat şi mai stabile în timp.

Obiectivele activităţii de orientare şcolară şi profesională sunt:

Recunoașterea a cât mai multe activități din domenii diferite;

Diferenţierea între termenii "ocupaţie", "profesie”, "meserie" ;

Identificarea a cel puţin două ocupaţii pe care ar dori să le practice în viitor;

Stabilirea abilităţilor, intereselor și aptitudinilor personale;

Exersarea deprinderii de autoexplorare şi autocunoaştere;

Dezvoltarea capacității de comunicare asertivă în grup.

ȘTIAȚI CĂ....

Cultura generală reprezintă ansamblul valorilor spirituale, provenite din toate domeniile

cunoaşterii şi ale activităţii umane: ştiinţă, tehnologie, artă, religia, etc.

16

Cultura generală angajează în plan pedagogic noi modalităţi de selecţionare a

conţinutului instruirii, care presupun pe de o parte, concentrarea asupra cunoştinţelor şi

capacităţilor de bază cu valoare formativă

maximă iar, pe de altă parte. extinderea sferei

acestora la toate nivelurile sistemului.

Valorile culturale constituie resursele

pedagogice de bază angajate în activitatea de

formare-dezvoltare permanentă a personalităţii

umane în mediul şcolar şi extraşcolar. Cultura

generală stă la baza dezvoltării armonioase a

personalităţii, fiind o premisă a adaptării la

cerinţele profesionale şi sociale. Cultura

generală reprezintă o competenţă indispensabilă astăzi, în condiţiile unei evoluţii accelerate în

toate domeniile ştiinţifice.

Obiectivele activității de dezvoltare a culturii generale

Îmbunătăţirea performanţelor cognitive în domeniile artistic, literar, stiintific;

Cultivarea respectului pentru cultură şi educaţie;

Dezvoltarea spiritul critic, autocritic;

Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare şi comunicare între elevi.

Motto :„Retorica este forţa de a convinge, iar datoria retorului este să vorbească în aşa

fel ca să convingă.”

(Cicero)

CERC DE DEZBATERE

Implicarea elevilor prin activități de tip dezbatere reprezintă una dintre cele mai complexe

si eficiente modalități de formare și poate fi regăsită în educația tinerilor din diferite țări ale lumii

fie ca activitate curriculară, fie ca preocupare extracurriculară.

17

Educaţia prin dezbatere, organizată formal sau nonformal, trebuie să fie fundamentată în

sistemul de învăţământ obligatoriu, dar

ea trebuie să continue de-a lungul

existenţei individuale. Diversitatea

modurilor de realizare este extraordinar

de mare, de la orele din învăţământul

obligatoriu la transferul informaţiei prin

mass-media, internet, cursuri/

traininguri, activităţi artistice, jurnalism

etc.

Pregătirea elevilor pentru

practicarea dezbaterilor impune activități bazate pe abordări inter/pluri/transdisciplinare, în acord

cu orientarea spre transdisciplinaritate în formarea competențelor și în prezentarea conținuturilor.

Având în vedere diversitatea temelor ce pot fi supuse dezbaterii, în cadrul acestor

activități vor fi folosite atât cunoștințe ale elevilor dobândite prin participarea la celelalte

acitivtăți nonformale, cât și informații specifice disciplinelor studiate la clasă. Dezbaterile au ca

beneficiu major selectarea și sistematizarea informațiilor din diverse domenii, din perspectiva

relevanței acestora pentru viața reală. Temele care propun o abordare strategică, de concepere a

unui plan pentru rezolvarea unor probleme concrete ale comunității, contribuie la dezvoltarea la

elevi a competențelor antreprenoriale și a spiritului de

inițiativă.

Participând la dezbateri, elevii învață să devină

independenți în gândire și în acțiune, dar și să facă

deosebirea între un astfel de comportament și

nerespectarea regulilor. Scopul principal al dezbaterilor

este acela de a dezvolta la copii un comportament

civilizat și capacitatea de a utiliza argumente expuse în

mod convingător.

Obiectivele activităților cercului de dezbatere:

- dezvoltarea deprinderilor elevilor de gândire analitică și de exprimare personală;

18

- cultivarea toleranței față de pluralismul opiniilor;

- dezvoltarea unei gândiri pozitive faţă de problemele societății, care să asigure însuşirea

unor convingeri, a unui mod de viaţă corespunzător;

- dezvoltarea la elevi a capacității de abordare inter/pluri/transdisciplinară a

problematicii supuse analizei și dezbaterii.

CONSILIERE ÎN VEDEREA AUTOCUNOAŞTERII

Conceptul de autocunoaştere se referă la procesul de explorare şi structurare a propriilor

caracteristici (de exemplu abilităţi, emoţii, motivaţii, atitudini, credinţe, mecanisme de apărare

şi adaptare etc.) în urma căruia rezultă imaginea de sine a persoanei. Funcţionarea eficientă în

mediul socio-educaţional este facilitată de

capacitatea de autocunoaştere şi

autoreglare eficientă a persoanei.

Aspectele relevante ale autocunoaşterii

sunt:

imaginea de sine;

aptitudinile şi abilităţile

personale;

sistemul motivaţional al

individului;

emoţiile şi mecanismele de

apărare şi adaptare;

autoeficacitatea percepută.

Cunoaşterea de sine se dezvoltă o dată

cu vârsta şi cu experienţele prin care

trecem. Pe măsură ce o persoană se

maturizează, dobândeşte o capacitate mai

mare de autoreflexie. Totuşi, niciodată nu

vom putea spune că ne cunoaştem pe noi

19

înşine în totalitate; cunoaşterea de sine nu este un proces care se încheie o dată cu adolescenţa

sau cu tinereţea. Cunoaşterea de sine este un proces cognitiv, afectiv şi motivaţional individual şi

continuu, dar suportă influenţe puternice de mediu. Comunicarea interpersonală este una dintre

sursele de autocunoaştere. O comunicare eficientă poate asigura un climat securizant, facilitator

al autodezvăluirii şi intercunoaşterii.

Obiectivele activităţii de autocunoaştere:

- Dezvoltarea abilităţilor de auto şi intercunoaştere pentru o mai bună adaptare şcolară;

- Dezvoltarea abilităţilor de lucru în grup;

- Identificarea modalităţilor de valorificare a diferenţelor dintre oameni în activitatea de

grup;

- Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală;

- Dezvoltarea unui climat de încredere şi respect reciproc .

Motto :

„Dacă te gândeşti la ziua care va urma, ia-ţi de mâncare.

Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac.

Dacă te gândeşti la secolul care va urma, educă copii!”

(proverb chinezesc)

CERC DE ȘTIINȚE

Excelente prilejuri educative şi nu numai ni se oferă prin promovarea activităţilor practice

de tip nonformal, care ne dau

posibilitatea ca pe lângă înarmarea cu

cunoştinţe temeinice, să-i deprindem

pe elevi cu explorarea şi cercetarea,

desigur la nivelul lor, îmbinând în chip

armonios folosirea în mod util şi

educativ a timpului liber. Cu asemenea

ocazii se formează şi căleşte spiritul de

20

echipă, altruismul, întrajutorarea şi alte virtuţi.

Activităţile practice, contactul direct cu mediul, cu natura, spiritul responsabil, implicarea

totală, factorul opţional, vor constitui cheia succesului şi vor avea o finalitate precisă. În cadrul

activităţilor extracurriculare se pot constitui echipaje, trupe, formaţii, membrii acestora trebuind

să dovedească pasiune, disponibilitate la efort suplimentar asumat, aplicaţii spre practică,

adaptabilitate, spirit de sacrificiu, spirit de echipă şi la nevoie să devină formatori de opinie.

La acest cerc conţinuturile tematice,

obiectivele de referinţă şi obiectivele

specifice temelor abordate sunt structurate

astfel încât să se realizeze o

complementaritate între activitatea de cerc şi

conţinutul orelor de chimie predate în

gimnaziu. Elevii au posibilitatea să înveţe

chimia într-un mod atractiv, prin jocuri,

rebusuri chimice, să afle lămuriri

suplimentare ale noţiunilor învăţate în şcoală, să participe la concursuri de specialitate unde pot

prezenta referate despre probleme actuale

Astfel elevii înscrişi la cerc pun în

practică cunoştinţele teoretice dobândite la

şcoala formal. Aici ne referim în special la

matematică, fizică şi chimie.

Obiectivele activităților de lectură:

dezvoltarea capacității de investigare a

realității și de experimentare ;

dezvoltarea capacității de analiză și de

rezolvare de probleme utilizând

competențele cognitive dobândite prin studiul științelor;

utilizarea limbajului specific științelor;

dezvoltarea competențelor științifice prin activități practice și ludice.

Prof. Nastasă Loredana

21

LA DURĂU

„ În cadrul proiectului „Împreună pentru copii” la care am luat și eu parte, a fost organizată o

tabără de o săptămână la Durău pentru elevii participanți din tot județul la proiect, tabără unde, de la

școala noastră am fost desemnată eu să merg. Am fost foarte fericită că am fost aleasă și am așteptat cu

nerăbdare și cu bagajele făcute din timp

momentul plecării. A venit și ziua mult așteptată

când, condusă de mama am plecat spre Durău. În

drum spre tabără am vizitat Rezervația de Zimbri

de la Târgul Neamț, unde pe lângă zimbri am

văzut și alte animale: urs, păuni, găinușe,

căprioare.

Ajunsă la Durău am fost cazată

la pensiunea ArtEd, alături de alte fete din județ

de vârsta mea. După ce ne-am acomodat un pic

cu locul și ne-am desfăcut bagajele, organizatorii

ne-au invitat la deschiderea taberei, unde am

vizionat filme și am văzut fotografii de la activități

pe care și noi urmam să le facem. De a doua zi am

intrat în program. Astfel, în fiecare zi am fost

îndrumați către o sumedenie de activități

interesante. Grupa din care am făcut eu parte a fost

Grupa Albastră. Participam zilnic la Atelierul de

dans, Atelierul de pictură, Atelierul de croitorie,

Atelierul de fotografie, Atelierul sportiv, Atelierul

de teatru. Aici am făcut clame, ne-am croit și cusut

costumele pentru piesa de teatru pe care fiecare

grupă a prezentat-o în cadrul unui spectacol

organizat în ultima zi de tabără, am pregătit

scenete, am pregătit dansuri, am făcut fotografii interesante și desene

frumoase. Pe lângă toate aceste activități, în fiecare seara avea loc o

minidiscotecă unde făceam și karaoke și am fost și la un parc de aventuri.

Am fost foarte emoționată atunci când a trebuit să prezint dansul și

sceneta unde am evoluat și eu. După toate aceste zile pline și emoționante

a venit și ultima zi de tabără care ne-a găsit pe toți regretând faptul că

timpul a trecut așa repede. Când a venit autocarul să ne ia mi-au dat

lacrimile și nu eram singura care plângea.Dar totuși era și un fior de

bucurie că ne întorceam fiecare la familiile noastre de care brusc ne-a luat

dorul. În drum spre casă ne-am mai oprit la Casa lui Ion Creangă din

Humulești și la Cetatea Neamțului. Nu o să uit niciodată această tabără! ”

Chelaru Mirabela-Cătălina – clasa a VII-a A

22

Pentru a-și arăta respectul și dragostea pentru cele ce le-au dat viață și îi cresc, elevii

clasei a VII-a A, îndrumați și susținuți de doamna dirigintă Nastasă Oana, au pregătit în mare

taină o surpriză mamelor. Astfel, sub pretextul unei ședințe cu părinții obișnuite, au fost

convocați luni, 7 martie 2016, la școală. Nu mică le-a fost surpriza când au fost întâmpinate

cu cântece, flori și felicitări confecționate cu dragoste din timp, conținând în cuvinte simple

toată recunoștința și dragostea copiilor pentru propriile mame. Apoi toți elevii clasei au

susținut un moment artistic pe care l-au exersat de nenumărate ori în dorința lor de a le

surprinde pe mame cu jocul lor actoricesc. Atât mamele cât și copiii s-au lăsat purtați de

emoția momentului.

Prof. Nastasă Oana

23

Quilling este arta de a rula hârtia. PAPER-ROLLING (hârtie rulata), PAPER-

SCROLLING (hârtie pe suport, derulată), FILIGREE (filigran), MOSAIC (mozaic) şi

QUILLING, sunt toate numele care s-au dat acestui meşteşug de-a lungul istoriei sale. Unele

surse indică faptul că acest meșteșug a

fost practicat în Egiptul Antic.

Lucrări de mare calitate au fost

realizate de maicile din Franța și Italia

în secolele XVI și XVII, de elegantele

doamne de la curtea domnească din

timpul Dinastiei Stuart, și de doamnele

de companie în regatele georgiene, iar

în prezent se bucură de o renaștere

modernă.

De asemenea, se răspândește în

America de Nord prin coloniști. Despre

quilling scria şi Jean Austen în romanul

„Raţiune şi simţire” precum şi surorile

Bronte în romanele lor.

Această artă nu era practicată de femeile de rând ci de cele din înalta societate realizând

lucrări remarcabile cu care împodobeau coşuleţele de lucru, scrinul, cabinetul, confecţionau

rame pentru tablouri. Maicile decorau relicvele sfinte și icoanele cu multe astfel de ornamente

aurite.

Multe muzee au exemplare

antice cu astfel de lucrări şi o broşură

de la Quilling Guild este disponibilă

publicațiilor. Mai multe piese au fost

descoperite în timp și cercetarea

continuă.

Astăzi tehnica are ceva în

comun cu cea practicată de Elizabeth

(fiica lui George al III-lea), Joseph

Bramah (faimosul stilist), d-l Delanz

(pioner în arta care utilizează ca

material de bază hârtia).

Un grup de eleve din clasa a

VII-a A, Chelaru Cătălina, Grigoraș

Iasmina, Mardar Denisa și Popa

Alexandra, îndrumate de către doamna profesoară Nastasă Oana, și-au însușit și ele această

tehnică și au participat, alături de elevii din clasa a X-a A Iordache Florina, Achiței Alin,

Suman Cosmin și Caloian Irina din clasa a XI-a A, la emisiunea pentru copii „ Tirigong” de

la postul de televiziune TeleM, la atelierul de creație, unde au confecționat felicitări și obiecte

decorative cu tema mărțișorului prin tehnica quilling și cusute cu ață. Liceenii au fost

îndrumați de către doamnele profesoare Lache Florentina și Ariton Gheorghița. Emisiunea a

fost realizată sâmbătă 27 februarie 2016 și difuzată a doua zi. Din public, au fost susținuți de

24

colegii lor care i-au însoțit. Emoțiile

au fost pe măsură, având în vedere

noutatea activității la care au luat

parte. Iată și câteva păreri despre

această activitate:

„ Eu, Cătălina, Iasmina și

Denisa am participat la emisiune, iar

ceilalți colegi au fost în public. După

ce ne-am prezentat, am explicat ce o

să facem, câteva lucruri despre

tehnica quilling și apoi am

exemplificat prin felicitări pe care le-

am realizat în timpul emisiunii.

Colegii mai mari au făcut brățări din

ață albă și roșie și au făcut felicitări

cusute și cusături pe etamină. Pe

întreg parcursul emisiunii am avut

emoții foarte mari dar am reușit să ne

descurcăm foarte bine

reprezentându-ne școala cu mândrie.

Lucrările noastre au fost foarte

apreciate și de către doamna

prezentatoare și Veve dar și de

ceilalți participanți la emisiune. Noi

am făcut o mică expoziție în care am

prezentat și lucrări quilling pe care

le-am realizat în clasă. Alături de noi

au mai participat la această emisiune

și Grădinița cu program prelungit nr.

26 și câțiva copii dansatori de la un

club de dans din Iași. La sfârșit am

dansat cu toții alături de simpatica și

neobosita Veve.”

Popa Alexandra–clasa a VII-a A

„ După ce ne-am eliberat de

emoțiile trăite în timpul emisiunii am

mers cu toții să sărbătorim la Pallas

Mal, unde am mâncat pizza, am băut

suc și deși încă nu era sezonul am

mâncat muultă înghețată. Apoi

doamna dirigintă ne-a dus la film.

Am văzut filmul 3D „Fură steagul,

salvează luna!” care ne-a plăcut

foarte mult. Mi-a plăcut foarte mult

această excursie deoarece am fost

împreună cu colegii mei și o să rămână în amintirea mea pentru totdeauna.”

Chelaru Mirabela-Cătălina – clasa a VII-a A

25

„ După ce s-a terminat emisiunea doamna dirigintă ne-a dus să mâncăm și apoi am

mers la film. La întoarcere, în microbuz am cântat și ne-am distrat atât de tare că am bănuit că

sucurile și înghețatele mâncate aveau în ele praf de fericire. Am ajuns acasă cu bine și cu

multe amintiri frumoase.”

Trufanda Bianca-Elena – clasa a VII-a A

Prof. Nastasă Oana

26

Eu cred ca animalele sunt extrem de importante pentru noi, oamenii.

Animalele ne pot deveni cei mai buni prieteni. Ele sunt loiale, prietenoase,

inteligente şi mereu atente. Ne ţin de urât, alungând plictiseala şi momentele de

singurătate din zilele posomorâte. Zâmbetul ne poate fi adus pe buze de naivitatea şi

drăgălăşenia acestor fiinţe minunate.

Pe de altă parte, deşi animalele şi oamenii nu pot comunica, reuşim să ne

înţelegem într-o anumită măsură. Animăluţele de companie sunt alintate şi vor să

primească mereu atenţie din partea celor care le înconjoară. Noi trebuie să le îngrijim

cum se cuvine şi să le respectăm ca fiinţe. De asemenea, animalele sunt vieţuitoare isteţe

care pot fi dresate. Nu trebuie să abuzăm de puterea asupra lor, ci să le protejăm prin

iubire.

Aşadar, viaţa animalelor este foarte importantă pentru ele, dar şi pentru noi,

oamenii.

Soponaru Laura, clasa a VIII-a B

27

Pentru promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase și a consumului autohton de fructe,

I.S.J. Iaşi în colaborare cu C.J. Iași și APIA, în cadrul programului de încurajare a consumului

de fructe în școli, a organizat a patra ediție a concursul „Mărul – regele fructelor” în data de 8

aprilie 2016. Prin intermediul acestui program, elevii din învăţământul primar și gimnazial

primesc gratuit în școală mere, iar încurajarea consumului acestor fructe se face prin implicarea

copiilor în realizarea unor lucrări artistice (desene, colaje, postere, poezii, cântece)în cadrul

Concursului Judeţean ,,Mărul – regele fructelor”.

Scopul acestui concurs a fost crearea unor atitudini pozitive și a deprinderilor pentru un

stil de viață sănătos la elevi, printr-o alimentaţie corectă şi, în special, prin consumul de mere

autohtone.

Și elevii din gimnaziu de la școala noastră au participat la acest concurs, realizând desene

inspirate de tema concursului și eleva State Alexandra de clasa a VIII-a A a și câștigat premiul al

III-lea.

Prof. Olaru Mihaela

28

Concursul de Chimie „Magda Petrovanu”- Iași

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Chimie (Bd. Carol

I, nr. 11 - Corp A). a organizat în data de 16 aprilie 2016 cea de a VIII-a ediție

a Concursului de Chimie „Magda

Petrovanu”, care îşi propune să

descopere şi să promoveze elevii

pasionaţi de chimie, adresându-se

atât ciclului gimnazial, cât şi celui

liceal, din Iaşi şi din judeţele

limitrofe. Concursul a constat dintr-

o probă scrisă tip grilă pe baza

tematicii afişate, cu o durată de 1 oră

(ciclul gimnazial), respectiv 2

ore (ciclul liceal).

La acest concurs au participat

și un grup de elevi din școala noastră

și anume: Popa Alexandra, clasa a

VII-a A, Vieru Daniel-Andrei, clasa

a VII-a A, Răciulă Diana, clasa

aVIII-a A și Savin Roxana

Mădălina, clasa a VIII-a A. Deși nu

au obținut nici un premiu

participarea la acest concurs a fost una meritorie având în vedere concurența acerbă

și mai ales numărul de participanți la acest concurs. Fiecare concurs la care

participă un elev este o expierență importantă pe care acesta o acumulează. Astfel

au ocazia de a se întâlni cu elevi cu aceeași pasiuni, pot schimba păreri și impresii,

și își pot evalua cunoștințele obiectiv.

Prof. Nastasă Loredana

29

Când te prinde rutina și zilele curg mereu la fel, cu aceleși lecții, note, teme și

probleme…școlare e nevoie neapărat de o rupere de ritm…de un îndemn plin de speranță:

Hai în oraș!

Așa s-a întâmplat și cu elevii clasei a VII-a A care au primit această invitație oarecum

neașteptat și imediat i-au dat și curs. Astfel, am

plecat de dimineață plini de energie și entuziasm, pe

16 aprilie 2016 către Iași. Obiectivele acestei

excursii au fost: Universitatea „Al. I. Cuza” cu a ei celebră și unică Sală a Pașilor Pierduți,

30

Parcul Copou - loc încărcat de prezența atâtor oameni de cultură ce s-au plimbat pe aleile

sale, Grădina Botanică – cea mai veche grădină botanică din România, care ne-a așteptat cu o

simfonie a lalelelor, Parcul Expoziției, unde

copilul din fiecare și-a găsit mediul ideal de

desfășurare și la final Palatul Culturii - cea mai

spectaculoasă realizare a stilului neogotic din

România. Însoțiți de o vreme perfectă de ieșire

în oraș, ne-am atins toate țintele plini de

energie și bucurie și ne-am reîntors acasă cu

bateriile încărcate și pregătiți de…alte aventuri

căci școala altfel bătea la ușă. Fotografiile

surprind mai bine decât orice cuvinte locurile

vizitate și emoțiile pe care le-a stârnit fiecare

din aceste locuri în sufletele copiilor.

Prof. Nastasă Oana

1

2

33

„Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.” (Schopenhauer)

Activitatea „Gândeşte! Mănâncă! Fii sănătos!”, realizată de către elevii

clasei a VII-a B de la Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălăuță”, Şcheia, coordonaţi

de doamna profesoară Pleşca Claudia, s-a desfăşurat în săptămâna „Şcoala

altfel” a anului şcolar 2015-

2016 şi face parte din proiectul

,,Alimentează-te cu sănătate”.

Proiectul are ca scop

schimbarea mentalităţii

elevilor prin sensibilizarea

acestora, privind adoptarea

unui stil de viaţă sănătos. Ȋn cadrul activității,

elevii au reuşit să descopere

principii esenţiale ȋn privința alimentației și au învățat să îmbine utilul cu

plăcutul.

Activitatea a ȋnceput cu

prezentarea unui power point,

de unde elevii au aflat care

sunt practicile unui stil de

viață sănătos si câțiva paşi

spre succes. A urmat o

discuție liberă pe tema

alimentației şi a factorilor

decisivi in privința acesteia.

La sfârşit, elevii au

desenat ,,copacul sănătății” şi fiecare a contribuit la realizarea ,,coroanei

sănătății”.

Activitatea a fost una

de succes deoarece a stârnit

interes ȋn rândul elevilor,

aceştia arătându-şi interesul

şi pentru alte activități de

acest gen.

Prof. Pleșca Claudia

34

Programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!” s-a desfășurat anul acesta în perioada

18-22 aprilie și a constat în derularea, la nivelul fiecărei unități de învățământ, într-o

săptămână din al doilea semestru școlar, a unui orar special format doar din activități cu

caracter non-formal.

Programul își propune implicarea deopotrivă a elevilor și a dascălilor, în activități

extracurriculare și extrașcolare, interesante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-

școlare și competențele în domenii cât mai diverse și interesante.

Iată în imagini câteva dintre activitățile derulate la noi în școală în această perioadă:

Excursie la Hamak:

„A fost o zi foarte palpitantă. Am mers la un parc de aventuri unde ne-am distrat pe

cinste. Erau trasee pe culori și dificultăți de cățărat și tiroliene. Am mers și pe supertiroliană

unde unii din noi au rămas agățați. Eu am reușit să fac traseele mov și pe cele galbene. Am

tras și cu arcul și apoi am mâncat. După ce am mâncat am sărit și pe trambuline. Aș repeta

oricând această experiență! ”

Vieru Daniel- Andrei – clasa a VII-a A

35

„Deși a fost o zi foarte caldă, noi ne-am simțit minunat în răcoarea pădurii. Au fost pe

trasee și momente mai dificile când am mai rămas blocați sau chiar am mai căzut, dar cum nu

a fost nimic grav toate astea au rămas doar întâmplări numai bune de povestit celor de acasă.

Ne-am distrat pe cinste!”

Crețu Mihaela – clasa aVII-a A

36

Campionat de fotbal între clase:

Concursuri:

37

Confecționarea de felicitări de Paște și încondeierea de ouă:

Jocuri:

38

Activitatea: Uniunea Europeană

39

Liceul nostru a găzduit desfășurarea celei de a doua ediții a Concursului „Artă și

creativitate”, din cadrul proiectului județean „Tineri designeri, creatori de modă”.

Elevii, atât cei de gimnaziu cât și de liceu, în număr de aproximativ 100, de la șase

școli partenere, au participat la cele șase secțiuni ale concursului. Lucrările au reliefat talentul

artistic și originalitatea elevilor în exprimarea fără constrângeri a creativității personale.

Cele șase secțiuni ale concursului, au fost:

1. Tablouri artizanale

2. Creații vestimentare neconvenționale

3. Creații vestimentare - crochiuri

4. Măști de carnaval

5. Tapiserii

40

6. Împletituri din ațe- brățări și semne de carte

Acest concurs a trezit interesul multor elevi, care au participat cu numeroase lucrări la

mai multe secțiuni din concurs.

Prof. Moldovan Adelina

41

Ziua de 20 mai 2016 a fost ziua în care am participat alături de alți elevi

de la școala noastră la concursul „Cu viața mea, apăr viață!”. A fost cu

siguranță una dintre cele mai

educative și în același timp

distractive zi .

În cadrul concursului s-au

ținut trei probe, fiecare dintre ele

învățându-ne ceva important. Am

fost legați la ochi și puși să

parcurgem un traseu cu obstacole

fiind ghidați de coechipieri, am

transportat cu targa un concurent

care juca rolul victimei, iar la

final am luat parte la proba

teoretică desfășurată în aer liber.

Toți concurenții erau

entuziasmați că iau parte la un

asemenea concurs, un concurs

care stimulează simțurile și te

face să fii mai atent și mai

responsabil.

Luând parte la acest

concurs ne-am dat seama cât de

important este să știi ce măsuri trebuie luate în situații de urgență: incendii,

inundații, cutremure etc. Ofițerii

de la I.S. U. (Inspectoratul

Situațiilor de Urgență) ne-au

supravegheat în tot acest timp și

s-au bucurat de cunoștințele

noastre. Acești oameni au decis

să-și folosească forța, inteligența,

curajul și agilitatea pentru ai

apăra pe alții. Ei ne sar în ajutor

42

de fiecare dată când situația o impune.

Am înțeles că și dacă nu

suntem pompieri, doctori sau

polițiști, putem salva o viață sau

chiar mai multe. Într-un

dezastru nu trebuie să ne lăsăm

conduși de panică, ci de curaj.

Trebuie să privim în jur și să

găsim o soluție de scăpare

pentru toți căci viața este cel

mai de preț lucru. Dacă ai fi

putut salva o viață și din egoism

nu o faci cred că te simți rău și

frustrat după aceea. Dacă îi vei

ajuta și pe ceilalți din jur să

supravețuiască te vei simți

fericit și împlinit. Nu toți

oamenii au curajul de a trece

peste obstacole pentru a-i salva

pe alții, de aceea cei ce-și pun

propria viață în pericol pentru a

salva alte vieți trebuie apreciați

și respectați.

Scopul concursului a fost

să ne învețe cum să acționăm în

cazul unor dezastre și să

conștientizăm că prin curajul și

bunăvoința noastră putem salva

vieți. Mulțumim domnilor

ofițeri ISU pentru cele

împărtășite și ne-am bucura

dacă am mai participa și în anul

viitor la astfel de concursuri.

Soponaru Laura – clasa a VIII-a B

43

„Prietenii pompierilor” este un concurs național organizat de Inspectoratul pentru

Situații de Urgență, iar etapa județeană de la Iași s-a desfășurat pe Stadionul tineretului în

data de 23 mai 2016.

Probele de concurs sunt :

a) Proba teoretică

b) Proba „Pista de îndemânare peste obstacole”

c) Proba – Ştafeta de 400 m cu obstacole

Proba teoretică se desfăşoară pe baza

unui chestionar (test) prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor acumulate prin

parcurgerea temelor cuprinse în tematica de pregătire a elevilor în cadrul cercurilor tehnico-

aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor”.

Pentru fiecare etapă a concursului chestionarul (testul) cuprinde câte 10 întrebări,

fiecare având câte trei rezolvări enumerate, dintre care una reală şi două eronate.

La proba teoretică participă toţi concurenţii din echipaj, exceptând rezerva.

„Echipajul de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță” Șcheia, coordonat de către

domnul profesor Rusu Daniel a avut următoarea componență: un căpitan, 8 concurenți și o

rezervă, adică elevii Dulcianu Nathanael, Savin Bianca, Achiței Emanuel Andrei, Olaru

Timotei, Dulceanu Mihai din clasa a VII-a B, Ababei Ramona și Adăscăliței Daciana din

44

clasa a VI-a A, Rădeanu Cosmin, Chelaru Cătălina, Grigoraș Iasmina din clasa a VII-a A. La

proba teoretică am obținut locul I, la proba a doua am obținut locul al III-lea și la ștafetă am

obținut locul al II-lea. La final am ocupat locul al doilea. Toți participanții ne-am simțit

extraordinar și suntem fericiți de experiența acestui concurs, concurs care ne-a pus în valoare

o serie de calități de care nici noi nu eram conștienți.”

Dulcianu Nathanael – clasa a VII-a B

„A fost un concurs destul de greu, dar am reușit să câștigăm locul al II-lea. Am sărit

peste gropi, am trecut prin tunele de fier, am mers pe bârnă, am făcut noduri și diferite cerințe

ale probei cu obstacole. La fel și la ștafeta de 400 m cu obstacole a trebuit să trecem peste un

gard, să cărăm un furtun și alte probe. A fost foarte incitant și ne-am simțit fericiți că am

reușit să ducem cu bine toate probele până la capăt.”

Rădeanu Cosmin – clasa a VII-a A

45

Data de 1 Iunie din fiecare an este dedicată

copiilor din lumea întreagă. Această zi este astfel o

zi specială pentru fiecare copil din lume, iar multe

instituţii o sărbătoresc în diferite moduri, în

România şi în alte ţări.

Ziua Copilului a fost menţionată pentru

prima oară la Geneva, în august 1925. Atunci, la

Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi

Bunăstarea Copiilor, 54 de ţări răspândite în întreaga lume, au adoptat Declaraţia pentru

Protecţia Copilului. Foarte multe guverne au introdus după acest eveniment Ziua

Copilului.

Elevii clasei a VII-a A, îndrumați de către doamna dirigintă Nastasă Oana, au

organizat cu ocazia zilei de 1 Iunie, o tombolă cu rechizite școlare, a cărui mare premiu a

fost o excursie de o zi la Cheile

Bicazului.

Astfel, fiecare elev a avut

dreptul la o primă tragere care a și

hotărât marele câștigător în persoana

elevei Mardare Ecaterina. Fiecare

tragere a fost însoțită de premii

constând în rechizite școlare așa că

în foarte scurt timp au fost epuizate toate biletele (o

sută la număr) puse în joc. Ziua Copilului a fost astfel

sărbătorită, făcându-se o bucurie imensă atât

câștigătoarei excursiei, dar și celorlalți copii, cuprinși

de febra premiilor diverse și atrăgătoare.

Prof. Nastasă Oana

46

Excursie la Lacul Roșu

Era o zi obișnuită de școală…până când a venit în clasa noastră doamna profesoară de

geografie și ne-a propus să mergem în excursie la Lacul Roșu și Cheile Bicazului.

Bineînțeles că această idee ne-a

încântat pe toți astfel că am asteptat cu

nerăbdare ziua plecării. Pe parcursul

excursiei am avut plăcerea de a vizita

mai multe locuri interesante. Iată ce am

reținut eu…

Primul de pe lista noastră a fost

Cetatea Neamțului. Ghidul ne-a povestit că aceasta a

fost ridicată din pietre late chiar la baza muntelui,

pietre de carieră dar și de râu. „Citadela” se înalță pe

Culmea Pleșu, la o altitudine de aproape 1000 de

metri, a fost consolidată pe timpul lui Ștefan cel Mare,

devenind

emblematică pentru Moldova. În decursul

timpului cetatea a fost restaurată devenind o

minunăție. M-au impresionat în mod deosebit

pilonii uriași care susțin podul de acces în cetate,

sala de judecată, „Neagra temniță” animată de

figurine din ceară ilustrând deținuții și condițiile

de detenție, sala armelor cu ieșirea secretă. De

asemenea, m-a impresionat faptul că această

cetate nu fost cucerită niciodată din exterior.

Documentându-mă, am aflat că porțile sale s-au

deschis de trei ori: odată în fața turcilor prin trădare din interior, apoi în semn de bucurie în

fața lui Mihai Viteazu și prin viclenie în cazul polonezilor.

47

O altă atracție turistică vizitată a fost Lacul Izvorul Muntelui. Acesta este cel mai

mare lac artificial din interiorul țării. Noi am avut plăcerea de a-l vizita cu vaporașul,

admirând priveliștea superbă de pe luciul de apă.

Am oprit și la Lacul Roșu, singurul lac de baraj natural din țara noastră. Lacul părea

amenințător din cauza cioturilor ce ieșeau din apă și a apei tulburi, încărcată cu multe

aluviuni aduse de pe versantul muntelui.

A fost o excursie foarte frumoasă....și aș repeta cu mare drag această experientă!

Chelaru Davide -clasa a VII-a A

48

Biserica sărbătorește la 40 de zile după Înviere, Înălțarea la cer, ultimul eveniment

din activitatea pamântească a Domnului. Nașterea și Înălțarea sunt cele doua punți care leagă

creatura de Creator, pământul cu cerul, care împacă pe credincios cu Dumnezeu. Cele două

evenimente alcătuiesc axa creștinismului și calea de lumină pe care trebuie s-o și mărturisim

pe Hristos, ca Domnul și Stăpânul lumii.

De Ziua Înălţării Domnului, se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor, sărbătoare naţională în

care sunt comemoraţi cei căzuţi în cele două războaie mondiale şi în războiul de

independenţă.

Pierderile de vieți omenești din anii primei conflagrații mondiale, nemaiîntâlnite până

atunci, au fost enorme. România a pierdut aproape un milion de militari și civili. De aceea,

pentru supraviețuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care

au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de națiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul

de la Versailles.

S-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus

Hristos - România devenind cu acest prilej primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor

naționali. Astfel, această dată a fost decretată sărbătoare națională a poporului român, iar un

rol important l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” (înființată în 1919) și

transformată ulterior, în 1927, în Societatea „Cultul Eroilor”. Datorită acestei organizații,

aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria, în anul 1923 s-a inaugurat și Mormântul

Ostașului Necunoscut, amplasat inițial în fața Muzeului Militar Național din Parcul Carol.

În semn de veșnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul

sacrificiului celor mulți, căzuți pentru reîntregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia

dintre ostașii anonimi de la Mărășești, Mărăști, Oituz, Tg-Ocna, Jiu, Prahova, București,

Dobrogea, Ardeal și Basarabia. Deshumarea și ridicarea acestor rămășițe pământești a fost

urmată de așezarea lor în zece sicrie de stejar, căptușite cu tablă de zinc și depuse în Biserica

„Adormirea Maicii Domnului” de la Mărășești, în ziua de 13 mai 1923.

Alegerea sicriului cu osemintele Ostașului Necunoscut a aparținut elevului Amilcar C.

Săndulescu (de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant și orfan de război) care, în

fața celui de-al patrulea sicriu, a îngenuncheat și a rostit cuvintele legendare: "Acesta este

tatăl meu". După desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost duse, la loc de

aleasă cinstire, în Cimitirul Eroilor din Mărășești și îngropate cu onoruri militare în ziua de

14 mai 1923.

A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, împodobit cu pânză tricoloră, a fost purtat pe

brațe de către o gardă de ofițeri, cavaleri ai ordinului militar „Mihai Viteazul”, și depus pe

vagonul-platformă al unui tren special, cu destinația București, unde a ajuns în aceeași zi, la

orele după-amiezii. În Gara de Nord era așteptat de oficiali ai statului și personalități politice

și militare, iar Regele Ferdinand, îmbrăcat în uniforma de general a Regimentului de Escortă

Regală, a trecut în revistă compania de onoare. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat

cu steagul și însemnele României, iar după oficierea serviciului religios și onorurile militare,

a fost așezat pe un afet de tun, tras de opt cai și transportat astfel în cadrul unui lung cortegiu

49

până la Biserica „Mihai Vodă”. Aici, sicriul a rămas pe toată durata zilei de 16 mai, pentru ca

publicul bucureștean să poată veni în pelerinaj.

În ziua de 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor

legiuitoare și a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării

Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei

și clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcașul de veci a Ostașului Necunoscut. Timp de

două minute, orice activitate publică a fost întreruptă. Mormântul Eroului Necunoscut era în

fapt o simplă criptă, acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede

s-a încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostașul Necunoscut, săvârșit

din viață în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihnește pământul

României întregite. 1916-1919".

În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a

fost demontat și strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărășești. Abia după 1989, la

insistențele Ministerului Apărării Naționale, ale Asociației Naționale a Veteranilor de Război

și ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu

osemintele Ostașului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit

acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I.

Aceste informații prezentate mai sus au fost puse la dispoziție și elevilor de la școala

noastră cu ocazia acestei zi cu dublă semnificație, sărbătorire ce a fost punctată și de alte

activități interesante.

Prof. Rusu Simona

50

O clasă de elevi... o dirigintă....

Un moment de neuitat!

„Ani de liceu, când ții soarele în

mână și te crezi legendar Prometeu...”

Parcă ieri pășeau pe porțile școlii, ca

boboci în clasa a IX-a, unii speriați, alții mai

curajoși, dar toți cu mari speranțe.

A venit în sfarșit ziua în care, cu

sufletele pline de emoții, ei, cei care s-au numit pentru ultima oară elevi, au răspuns tot

pentru ultima oară, prezent, la strigarea catalogului.

E ziua în care, a treia generație de absolvenți ai liceului, pornesc pe acel drum

misterios, care îi va duce către viitor.

Fiind prima clasă de a XII -a pe care am avut privilegiul să o „diriguiesc”, e prea greu

să găsesc cuvinte care să exprime ceea ce simt într-un astfel de moment.

Toate cuvintele sunt înăbușite de inevitabilele emoții. Cu toții ne ascundem cu greu

lacrimile și emoțiile, când timpul se scurge atât de repede, și realizăm că peste puțin timp,

vom ramâne doar cu amintirile trăite în anii petrecuți împreună.

Iar acum, dragii mei „copii de suflet”, acum când pășiți în viață,

Să fiți atât de fericiți, încât să puteți împărți fericire,

Să fiți atât de bogați, încât să aveți mereu ce dărui,

Să fiți atît de frumoși, încât să înfrumusețați tot ce vă înconjoară!

Vă rog să aveți o viață frumoasă,

Vă rog să aveți grijă de voi,

S-aveți soarele în casă

Și...să v-amintiți de noi!

Prof. Diriginte Moldovan Adelina

51

– Ce este pi? Numărul π (sau, dacă preferați, Pi) este o constantă matematică egală cu

raportul dintre perimetrul și diametrul unui cerc. Valoarea este de

aproximativ 3,14 iar denumirea ei provine de la grecescul

“περίμετρος” – perimetros.

– Ce este Ziua Pi? Este o zi în care se sărbătorește pe plan

internațional numărul Pi. O zi care, pentru prima dată a fost

sărbătorită pe data de 14 martie 1988.

Este o poveste specială, complexă şi simplă în acelaşi timp.

Obiectul dorinţei ascunde un mister neelucidat de milenii.

Adoratorii numărului Pi au o dată de predilecţie pentru a se întâlni

în fiecare an: ziua a 14-a din a treia lună, 3,14. În această zi,

discipolii virtualei biserici Pi îşi dau întâlnire la o oră specială

1.59, din devotament bineînţeles pentru zecimalele următoare ale

numărului Pi (3,14159).

În SUA, locurile obişnuite pentru întâlnirile fanilor acestui număr

sunt diverse: la Cambridge, în apropiere de Boston, unde se află

celebrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) care, timp de mai mulţi ani, s-a amuzat

să anunţe admiterile la 14 martie, la Exploratorium-ul din San Francisco, pentru a degusta

plăcinte ('pie' în engleză se pronunţă ca 'Pi'), purtând bijuterii în formă de Pi (a 16-a literă din

alfabetul grec) sau superbe coliere în care fiecare perlă are o culoare specifică unei cifre şi

este dispusă, bineînţeles, în ordinea numărului Pi. Participanţii se adună în jurul unui fel de

loc sacru dedicat lui Pi, o placă din cupru pe care sunt gravate primele 100 de cifre ale

numărului. Mulţi dintre aceşti pasionaţi cunosc, de altfel, pe de rost, primele 100 de zecimale.

Neimpresionant, ţinând cont că unul dintre modurile în care îşi petrec timpul liber constă în a

se provoca în a recita cât mai multe zecimale.

La acest joc, un chinez deţine recordul. Chao Lu, un student la chimie a recitat pe de rost

primele 67.890 de zecimale ale numărului Pi în 2005. Această performanţă a durat peste 24

de ore şi a necesitat peste 26 de casete video, care au fost transmise apoi spre validare Cărţii

recordurilor Guinness. Însă chiar şi această reuşită este departe de cea a supercalculatoarelor,

care au reuşit să identifice peste 1.000 de miliarde de zecimale, fără să elucideze însă misterul

acestui număr care fascinează matematicienii de secole.

Alţi pasionaţi de Pi au găsit o metodă mai neconvenţională pentru a memora

zecimalele: poezia. Este cazul unui inginer în informatică din Virginia, Mike Keith, care a

scris o odă închinată numărului Pi, un poem, sau mai degrabă un 'piem' cum îi spune el. Cele

circa 4.000 de cuvinte ale acestei scrisori de dragoste au particularitatea de a poseda fiecare

un număr de litere care urmează foarte exact şirul zecimalelor Pi: primul cuvânt are trei litere,

al doilea una singură, al treilea patru litere, şi aşa mai departe. În teorie, este „suficientă” deci

învăţarea acestui poem pe dinafară pentru a memora primele 4.000 de zecimale Pi.

La ce bun toate acestea? La această întrebare, mulţi dintre pasionaţi răspund printr-o altă

întrebare: „La ce bun să urci pe Everest?”...

PROF.NASTASĂ OANA

51

52

»1 Martie –Mărțișorul. Sărbătoarea primăverii,

dragostei și fericirii;

»8 Martie –Ziua Mamelor; » 22 Martie: Ziua Mondială a Apei;

» 23 Martie: Ziua Mondială a Meteorologiei ; » 1 Aprilie: Ziua Mondială a Păsărilor /Ziua

Păcălelilor; » 22 Aprilie: Ziua Mondială a Pământului; » 24 Aprilie: Ziua Mondială a Protecției Animalelor de

Laborator;

» 9 Mai : Ziua Europei;

» 15 Mai: Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă; » 23 Mai: Ziua Mondială a Biodiversității;

» 24 Mai: Ziua Parcurilor Naționale; » 31 Mai: Ziua Mondială Împotriva Fumatului;

» 1 Iunie: Ziua Mondială a Copiilor ; » 5 Iunie: Ziua Mondială a Mediului; » 8 Iunie: Ziua Mondială a Oceanelor ;

21 Iunie: Ziua Soarelui; » 29 Iunie: Ziua Dunării;

» 11 Iulie: Ziua Mondială a Populației ;

» 9 August: Ziua Grădinilor Zoologice ; » 16 Septembrie: Ziua Internațională a

Stratului de Ozon; » 18 Septembrie: Ziua Mondială a Geologilor ; » 23 Septembrie: Ziua Mondială a Curățeniei ;

» 26 Septembrie: Ziua Mondială a Munților Curați ;

» 1 Octombrie: Ziua Mondială a Habitatului ;

» 4 Octombrie: Ziua Mondială a Animalelor Sălbatice;

»5 Octombrie Ziua Mondială a Educației;

» 8 Octombrie: Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale; » 16 Octombrie: Ziua Mondială a Alimentației; » 17 Octombrie: Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei;

» 31 Octombrie: Ziua Internațională a Mării Negre; » 8 Noiembrie: Ziua Mondială a Zonelor Urbane; » 5 Decembrie: Ziua Mondială a Voluntarilor;

» 10 Decembrie: Ziua Mondială a Drepturilor Omului; » 29 Decembrie: Ziua Mondială a Diversității Biologice.

Prof. Nastasă Oana