Revist` editat` - Ziua Cargo · 2016-10-16 · tahograful digital vor ﬁ transferate automat prin...

3decembrie 2009 ..................................................................................................................

C eea ce s-a \ntâmplat \n2009 reprezint` pentrunoi to]i o experien]`pe care nu o vom uita.Despre dimensiunile

crizei [i efectele nefaste asuprafirmelor, dar [i asupra fiec`rui om\n parte, am vorbit [i s-a vorbit \ntoat` presa [i \n cadrul oric`reidiscu]ii particulare, \n tot acest an.Exist`, \ns`, [i aspecte pozitive.

Mul]i filozofi consider` c` va -loarea izvor`[te din suferin]`, iarde suferin]` nu am dus lips` \n2009. Sintagma „s` devenim maibuni“ a c`p`tat, \n ultima pe-rioad`, un \n]eles mai practic, adevenit o necesitate f`r` de carenu se poate merge mai departe.Muncim mai mult, pentru ni[terezultate pe care anul trecutle-am fi considerat firimituri, darsuntem mai entuziasma]i caniciodat` de ele. Am \nceput s`gândim mai mult \n termeni devaloare real` adus` pe pia]`,acesta fiind motivul principal pen-tru care rezist`m - \n condi]iile \ncare „profit zero“ este un rezul-tat apreciabil \n 2009, pe care s` \lpo]i prezenta partenerilor, dac`nu cu mândrie (ar fi totu[i exa -gerat), m`car cu fruntea sus.

Ast`zi, este mai important unclient fidel, care pl`te[te la timp,decât al]i zece, pe care \ns` nu tepo]i baza, [i acest lucru ne face s`fim mai aten]i, mai prev`z`tori.To]i juc`torii de pe pia]` \ncearc`s` fie al`turi de clien]ii lor, s`-i\n]eleag`, s` le anticipeze nevoi le.Suntem gata s` \nv`]`m, s` in -tr`m \n am`nunte, s` particula -riz`m serviciile oferite pentrufiecare client. Acest lucru \n seam -n` o mai bun` structurare a pie]ei,o mai u[oar` depistare a furnizo-rilor de care firmele au nevoie.

De asemenea, competitivita -tea a devenit esen]ial`, iar multefirme \[i pun problema eficien-tiz`rii \n am`nunt a activit`]ii.Dac` vrei s` rezi[ti, este necesars` analizezi [i s` \mbun`t`]e[tifiecare procedur`, orice aspectfiind esen]ial. Acestea sunt lu-crurile pozitive, care \nseamn` o

cre[tere a calit`]ii atât denecesar` eco nomiei române[ti.

Cei care \[i bazau activitateape func]ionarea \ntr-o zon` gri nuau disp`rut nici ei, fie c` este vor -ba despre neplata taxelor [i im -pozitelor, despre motorin` furat`,despre roviniete false, salarii lanegru... |ns` [i ei au fost afecta]ide criz`, importan]a [i cuantumul„zonei gri“ a crescut [i, astfel, audevenit mai vulnerabili, mai u[orde depistat, iar acest lucru antre-neaz` inevitabil costuri supli-mentare - [pag` [i/sau amenzi.

Va fi 2010 un an mai bun? Ul-timele estim`ri vorbesc despreun \nceput de revenire eco-nomic` \n a doua jum`tate a anu-lui, dar nimeni nu mai crede \nprofe]ii. Cu to]ii ne preg`tim pen-tru ce este mai rù [i acestapoate fi un alt punct pozitiv pen-tru 2010. Nu mai putem fi lua]iprin surprindere, multe firmereu[ind ajustarea costurilor lanivelul veniturilor mici de ast`zi.

Un lucru este evident pentru2010 - concuren]a pe pia]` va fiacerb`, iar pia]a, \n general, vaavea de câ[tigat.

Va fi o lupt` aprig`, iar noi, cade obicei, v` vom ]ine la curent cu[tiri proaspete. Dar, pân` atunci,v` dorim La Mul]i Ani [i un AnNou Fericit!

Radu [email protected]

Revist` editat`de SC ZIUA SRL

Director GeneralMihai Pâl[u

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate ZIUA CARGOVioleta [email protected].: 0726.910.277

Redactor {efRadu [email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ionalRaluca Mih`[email protected]

RedactorAlexandru [email protected]

Secretar Generalde Redac]ieCristina [email protected]

DTP [i PRE-PRESSIuliana Constantinescu

Director ArtisticMihaela {chiopu

Tipar executatla ROMPRINTRevista ZIUA CARGOfolose[te serviciileagen]iilor AGERPRES,REUTERS

Adresa redac]iei:

Str. Constantin Mille 17,

Sector 1, Bucure[ti

Tel.: 021.317.69.75

Fax: 021.317.69.78

Internet:

www.ziuacargo.ro

ED

ITO

RIA

L

Sper`m la mai bine. Ne preg`timpentru ce-i mai rù

{TIRI 6-7

PIA}~România la mâna a doua 8-9

REGLEMENT~RI4 luni [i jum`tate de libertate 10

|NTREBAREA LUNIISpune-]i p`rerea! DESPRE {PAG~ 12

MONOGRAFIE CONTABIL~TVA aferent` achizi]iei mijloacelor de transport 13

UTILEAsigurare pe km parcurs 14

ASIGUR~RICât ne cost` RCA cu bonus sau... malus 16-17

EVENIMENT15 ani pentru International Laz`r CompanyExist` \nc` oportunit`]i 18-21

LANSARENoul depozit Mercedes-Benz 22-23

INTERVIUBas Hoekstra: „Nu cred c` ratele dobânzii vor mai cre[te \n 2010“ 24-25

FONDURI EUROPENE„Ninge“ cu linii de finan]are 26-27

INTERVIUCum s` r`mâi \n joc 28-29

LOGISTIC~GEFCO urc` Dacia pe tren 30-31

PIA}~Ofert` logistic`... româneasc` 32-33

UTILETahograful digital. Tranzi]ia continu` 34

TESTVolkswagen Transporter T5 dedicat c`rù[ilor 35-37

DESIGNCamionul - \ntre util [i pl`cut 38-39

DE-ALE {OFERILOR...România - Italia [i retur 40

CONCURSM`soar`-]i cuno[tin]ele de logistic`!

SU

MA

R

4 .................................................................................................................. decembrie 2009

5decembrie 2009 ..................................................................................................................

{TIRI 42-43

EVENIMENTLivrarea anului 44-45

OFERTEExcavatoare pe toate gusturile 46-49

STUDIU DE CAZGrove „mut`“ \n Asia 50-51

INEDITTaj Mahal - o poveste de dragoste 52-54

{TIRI 56-57

ACTUALITATECâ]iva pa[i \n urm` fa]` de Europa 58-59

FOCUS„Vom lupta pentru 5 ani“ 60-61

DESTINA}IISatul lui Mo[ Cr`ciun 62-65

HOROSCOP DE C~L~TORIE15 decembrie 2009 - 15 ianuarie 2010 66

{TIR

I

6 .................................................................................................................. decembrie 2009

NOI VERSIUNI S.PR DE LA SCHMITZ

Pentru gama de produse2010, Schmitz Cargobullprezint` o nou` genera]ie desemiremorci flatbed S.PR. Încompara]ie cu genera]iaanterioar`, Schmitz Cargobulla ranforsat semnificativ [asiul[i ramele, f`când noul modelpotrivit pentru transportulunor \nc`rc`turi mari pedrumuri proaste. Deasemenea, produc`torul acrescut durata dintre sesiunilede service. Când este utilizatpe drumuri grele, rama dinapropierea trenului de rulareeste supus` unui stressuplimentar, iar pentru a facefa]` acestuia, Schmitz amontat b`ri suplimentare \nrama lateral`. Ca rezultat,for]ele transferate de lasuspensia pneumatic` suntdistribuite \n mod optim c`trerama lateral`. Astfel,semiremorca r`mâne stabil`\n orice condi]ii.

DESC~RCARETAHOGRAF PRIN DYNAFLEET

Dynafleet, sistemulinforma]ional online pentrutransporturi Volvo Trucks, afost acum extins cu o alt`

func]ie proiectat` pentru asimplifica activitatea [oferilor,precum [i a transportatorilor.Func]ia „Desc`rcareTahograf“ garanteaz` c`toate informa]iile de petahograful digital vor fitransferate automat prin

internet c`tre responsabilulparcului auto. Transferul de date are loc f`r`nici o interven]ie din afar`.Tot ceea ce trebuie s` fac`[oferul este s`-[i introduc`propriul card \n tahografuldigital. Transportatorul decide

Începând din 20 noiembrie2009, a intrat \n vigoare Or dinul Ministrului Trans -porturilor [i Infrastructuriicare aprob` achitareatarifului de trecere apodurilor dun`rene pe baz`de abonament.Utilizatorii rutieri potachizi]iona abonamentepentru 50 respectiv 100 detreceri, pentru un interval deun an. Abonamentele vor fieliberate pe baza cereriicompletate de c`treutilizatori [i transmise prinfax la Agen]ia de Control [i

\ncasare Fete[ti, la num`rul0243.361664, respectiv laAgen]ia de Control [i\ncasare Giurgeni la num`rul0241.870245. Cererile suntdisponibile pe site-ulCNADNR, pe paginaprincipal`, dar [i la sediulDirec]iei Regionale deDrumuri [i Poduri Constan]a.În baza cererii depuse sautransmise prin fax, utilizatoriivor primi tichete matc` –cupon pentru num`rul decereri solicitate. {oferii vortrebui s` p`streze cuponulpentru control.

Categoria Tarif pentru Tarif pentrude vehicule 50 de treceri 100 de treceri

Lei/vehicul Lei/vehiculMotociclete, inclusiv cele cu ata[ 160 280Autoturisme, inclusiv cele de teren 320 560Microbuze, autovehicule cu masa total` maxim` autorizat` sub 12 tone 760 1.330Autobuze, autocare, autovehicule cu masatotal` maxim` autorizat` mai mare sau egal` cu 12,0 tone [i cu maximum 3 axe (inclusiv) 1.280 2.240Autovehicule cu masa total` maximàutorizat` mai mare sau egal` cu 12,0 tone[i cu minimum 4 axe (inclusiv) 1.880 3.290

Tarifele de trecere pentru utilizarea podului peste Dun`rela Fete[ti - Cernavod`

Categoria Tarif pentru Tarif pentrude vehicule 50 de treceri 100 de treceri

Lei/vehicul Lei/vehiculMotociclete, inclusiv cele cu ata[ 280 490Autoturisme, inclusiv cele de teren 400 700Microbuze, autovehicule cu masa total`maxim` autorizat` sub 12 tone 1.400 2.450Autobuze, autocare, autovehicule cu masatotal` maxim` autorizat` mai mare sau egal`cu 12,0 tone [i cu maximum 3 axe (inclusiv) 1.880 3.290Autovehicule cu masa total` maximàutorizat` mai mare sau egal` cu 12,0 tone[i cu minimum 4 axe (inclusiv) 2.720 4.760

Tarifele de trecere pentru utilizarea podului peste Dun`rela Giurgeni – Vadul Oii

ABONAMENTE PENTRU PODURI

7decembrie 2009 ..................................................................................................................

cât de des vrea s` fie trimisedate de la camion c`tre sediu.Pentru a avea acces la acesteinforma]ii, compania detransport are nevoie de uncititor de carduri [i de un cardcodat conectat la sediulcompaniei. Aceasta previneaccesul neautorizat lainforma]ii. De la bun \nceput,Dynafleet a fost proiectat caun sistem pan-european,toate costurile legate decomunicare fiind incluse \nabonament. „Desc`rcareTahograf“ este destinatpentru cea mai nou`genera]ie de tahografedigitale care suport`descarcarea de la distan]`.Pentru tahografele digitalemai vechi, Volvo Trucks ofer`Driver Data Upload.

50.000 DE EURO PENTRU A DEVENIEXPEDITOR

Un grup de 15 firme deexpedi]ie au decis s`conteste, \n contenciosadministrativ, Ordinul1172/12.11.2009.Practic, nemul]umirile suntlegate de modificareaarticolului 136 din Ordinul1892/2006, prin care licen]ade intermediere (activit`]iconexe) se elibereaz` cu uncapital propriu de 50.000 deeuro sau, \n cazul companiilornou \nfiin]ate, cu un capitalsocial de 50.000 de euro.Totodat`, prin noul ordin estedesfiin]at` posibilitatea de aacoperi aceast` sum` cu oasigurare de r`spunderecivil`, fiind necesar` oscrisoare de garan]ie bancar`.Firmele care de]in deja licen]` de intermedieretrebuie s` fac` dovada c`dispun de un capital propriucorespunz`tor pân` la data de31 martie 2010.Firmele contestatareconsider` c` aceste prevederi sunt discriminatorii \n compara]iecu ceea ce se \ntâmpl` \n alte]`ri europene.

Începând din prim`varaanului 2008, \ntreaga gam`de camioane DAF (LF, CF [iXF105) a oferit ca dotareop]ional` motoriz`rileecologice EEV. Dar\ncepând din luna ianuarie2010, toate modelele LF cumotoriz`ri de 4,5 l [i 4cilindri, utilizate \n specialpentru aplica]ii de distribu]ieurban`, vor fi echipate cupropulsoare EEV ca dotarestandard. DAF ofer` motorul PACCARde 4,5 l pe modelele LF45 cumase cuprinse \ntre 7,5 [i 12t [i LF55 cu mase de la 12 la15 t. Motoriz`rile suntechipate cu sisteme de

injec]ie common-railavansate, la care presiunea afost crescut` de la 1.600 la1.800 bar. F`r` utilizareaunui filtru de particule,aceste motoare suntcapabile s` ating`standardele EEV care,comparativ cu EURO 5,impun niveluri de particulecu 33% mai reduse.

MOTOARELE EEV, STANDARD PE DAF LF

PIA

}~

8 .................................................................................................................. decembrie 2009

ROMÂNIAla mâna a doua

Utilizatorii de vehiculecomerciale au fost cel pu]in rezerva]i \n privin]a achizi]iilor\n 2009, iar atuncicând s-au decis s` \[i extind` flota, nuau optat decât foarterar pentru vehiculenoi. Peste 85% dinvehiculele comerciale\nregistrate la RAR \n perioada ianuarie -noiembrie s-au plasat\n categoria second-hand.

9decembrie 2009 ..................................................................................................................

C onform datelor furni -zate de Registrul AutoRomân, \n perioada ian-uarie - noiembrie 2009,s-au \nscris 64.858 ve -

hicule comerciale de transport marf̀ ,dintre care 55.950 la mâna a doua [i9.268 noi.

APIA mult mai optimist`

Cifrele arat` chiar mai rùdecât cele publicate de APIA care,pe segmentul de vehicule comer-ciale, raporteaz` pentru primele10 luni ale anului (perioad` maiscurt` cu o lun` decât cea la cares-a referit RAR), un num`r de13.482 de unit`]i (noi) vândute.

Diferen]a de 4.214 fa]` decifrele furnizate de RAR poate fiexplicat` prin clase diferite avute\n vedere sau (mai degrab`) prinraport`ri distorsionate, prin careunii dealeri \ncearc` s` cosme-tizeze situa]ia dezastuoas` de pesegmentul vânz`rilor de vehiculenoi pe pia]a româneasc`. Chiar [ia[a, c`derea consemnat` de APIAeste semnificativ`, de aproape70% fa]` de perioada similar` aanului 2008.

–75% sau multmai mult?

Situa]ia este similar` [i pesegmentul de transport persoane,unde APIA consemneaz` pentruprimele 10 luni 767 autobuze depân` la 22 locuri vândute [i 207 depeste 22 locuri, relevând o pia]`redus` cu peste 75% fa]` de 2008.

În statisticile RAR, apar \ns`doar 494 astfel de vehicule noi\nscrise (339 autobuze [i 155microbuze), adic` aproximativ ju -m`tate fa]` de raport`rile APIA.Iar aceasta \n condi]iile \n careRegistrul Auto Român vizeaz` operioad` mai mare cu o lun` decâtAPIA. Pe de alt` parte, pe seg-mentul vehiculelor la mâna a doua,RAR a \nregistrat 2389 de unit`]idintre care cea mai mare parte(1362) autobuze. Num`rul ve-hiculelor de transport de persoanedep`[e[te astfel de aproape 5 oripe cel al autovehiculelor noi.

Meda [email protected]

Statistica \nregistr`rilor RAR \n perioada ianuarie – noiembrie 2009

Categorie Masa Nr.AUTOMOBIL MIXT <-3500 SH 1227AUTOMOBIL MIXT >3500 SH 62AUTOREMORCHER >3500 SH 8AUTORULOT~ <-3500 SH 12AUTOSPECIAL~ <-3500 SH 56AUTOSPECIAL~ >3500 SH 215AUTOSPECIALIZAT~ <-3500 SH 321AUTOSPECIALIZAT~ >3500 SH 1103AUTOTRACTOR >3500 SH 960AUTOUTILITAR~ <-3500 NOI 3528AUTOUTILITAR~ <-3500 SH 25329AUTOUTILITAR~ >3500 NOI 1675AUTOUTILITAR~ >3500 SH 10557AUTOVEHICUL SPECAL <-3500 NOI 252AUTOVEHICUL SPECAL <-3500 SH 242AUTOVEHICUL SPECAL >3500 NOI 152AUTOVEHICUL SPECAL >3500 SH 310REMORC~ <-3500 NOI 3068REMORC~ <-3500 SH 9831REMORC~ >3500 NOI 89REMORC~ >3500 SH 975REMORC~ LENT~ <-3500 SH 4REMORC~ LENT~ >3500 NOI 27REMORC~ LENT~ >3500 SH 19SEMIREMORC~ >3500 NOI 477SEMIREMORC~ >3500 SH 4359

Categorie Nou/SH TotalAUTOBUZ NOI 339AUTOBUZ SH 1362MICROBUZ NOI 155MICROBUZ SH 1027

*SH – second-hand

Situa]ia vânz`rilor de vehicule comercialepotrivit APIA

Vânz`ri 2009 2008 Vânz`ri Vânz`ri Varia]iaVaria]ia 2009 2008 2008/

Octombrie 10 luni 10 luni 2009

VEHICULE COMERCIALE 1.504 -1,3% 13.482 44.815 -69,9%Sub 3,5 t GVW 1.303 -5.4% 11.156 32.906 -66,1%3,5 - 6 t GVW 48 -2% 572 2.308 -75,2%6 - 18 t GVW 53 32,5% 732 2.670 -72,6%Peste 18 t GVW 136 43,2% 1.022 6.931 -85,3%AUTOBUZE 113 44,9% 974 3.986 -75,6%Pân` la 22 de locuri 93 24% 767 2.576 -70,2%Peste 22 de locuri 20 567% 207 1.410 -85,3%

Sursa: APIA

REG

LEM

EN

T~

RI

10 .................................................................................................................. decembrie 2009 .................................................................................................................. decembrie 2009

N oile regulamente in -cluse \n pachetul ru-tier recent publicat \nJurnalul Uniunii Eu-ropene vor in tro du -

ce \n cel mult 2 ani modific`riimportante \n rela]ia dintre c`rù[[i autorit`]i. Dup` ce, \n num`rulanterior, am trecut \n revist` pescurt câteva dintre elementelepre v`zute de legisla]ia european`proasp`t avizat`, revenim pentrupreciz`ri suplimentare.

Probabil unul dintre cele maiatent urm`rite segmente, cabota-jul, ar trebui s` suporte restric]iisuplimentare din 14 mai 2010.A[a cum precizam [i \n num`rultrecut, este vorba despre intro-ducerea unei limit`ri temporarede 7 zile petrecute f`r` \ntreru-pere pe teritoriul na]ional al unuistat membru UE, perioad` \n care

nu pot fi realizate mai mult de 3opera]iuni de transport. „Între 1ianuarie (n.r. momentul \n care seliberalizeaz` cabotajul pentruRomânia) [i 14 mai \ns`, no]iuneade cabotaj este nelimitat`. Acestlucru este valabil [i pentru opera-torii români care vor s` transporte\n UE, dar [i pentru c`rù[ii dinafara României care doresc sàbordeze teritoriul nostru na -]ional“, ne-a explicat Sorin S\rbu,director al Direc]iei de TransportRutier (DTR) din cadrul ministeru-lui de resort. El a adùgat c` e -xist`, totu[i, unele state membre,cum este cazul Fran]ei, care auadoptat prevederile restrictive pre -v`zute \n regulamentul european\nc` de la sfâr[itul acestui an.

Capacitatea financiar` r`mâne\n discu]ie

În discu]ie pentru urm`toriidoi ani (perioad` \n care Româniaar trebui s` adopte o Lege atransporturilor \n conformitate cunoile prevederi europene) sunt [iprevederile privind capacitatea fi-nanciar`. „Unul dintre domeniilepe care trebuie s` le definim serefer` la capacitatea financiar`. Înaceast` privin]`, p`rerile aso-cia]iilor patronale din domeniusunt \mp`r]ite, pro [i contrap`str`rii asigur`rii ca documentadmis pentru \ndeplinirea acesteicondi]ii“, a men]ionat Sorin S\rbu.El a precizat c` legisla]ia euro-pean` admite, prin derogare,posibilitatea de a demonstra ca-pacitatea financiar` prin asigu-rare emis` de o societate deprofil. Acelea[i reglement`ri arat`\ns` c` fiecare stat membru esteliber s` impun` condi]ii mai stric -te. „Vom negocia cu patronatele.Dar, la baza deciziei noastre, vasta inclusiv un studiu pe care l-amsolicitat ARR pentru a vedea \n cestadiu ne afl`m. Exist`, \ns`, o

problem`. Dac` vom decide s`fim foarte restrictivi privind acce-sul la pia]`, am putea bloca in-trarea firmelor române[ti maipu]in capitalizate [i am deschidecalea firmelor strìne s` aca -pareze pia]a româ neasc` exploa -tând acest moment“, a subliniatdirectorul DTR.

Registrul electronic vafunc]iona \n 2 ani

În paralel, se va institui re -gistrul electronic de abateri, caretrebuie s` fie func]ional la sfâr [itullui 2011 [i \n cadrul c`ruia abate -rile vor fi \mp`r]ite \n 3 categorii(pe care România nu le mo nito -rizeaz` \n prezent printr-un singurorganism): abateri privind stareatehnic` (grave, medii [i de riscmic), pentru \nc`rc`tur`, [i privindlegisla]ia social`. „Noi avem oproblem`. Legisla]ia pri vind dru-murile este creat` pentru protec]iainfrastructurii, iar cânt` rirea are caobiectiv exclusiv protec]ia infra-structurii. Conform legisla]iei eu-ropene, devine foarte important,din punctul de vedere al siguran]eirutiere, controlul privind dep`[ireasarcinii constructive a autovehicu-lului. Vor fi verificate toate autove-hiculele de peste 3,5 tone, daracum nici m`car nu avem regle-ment`ri \n domeniu. În noua legea transporturilor, va trebui s` prin-dem neap`rat acest aspect“, aafirmat directorul DTR. El a men -]ionat c` vor fi, de asemenea,instituite prevederi noi privind o -no rabilitatea persoanei desem-nate, care va r`spunde solidar cuadministratorul firmei de transport[i care, pentru abateri grave pre -v`zute \n registrul electronic, \[i vaputea pierde aceast` calitate pen-tru cel pu]in 2 ani.


patru luni[i jum`tate de

LIBERTATE

Uniunea European` adecis restric]ionareacabotajului la nivelulstatelor membreexact \n anul \n carear fi trebuit s` aibàcces nelimitat lapia]a comun` ]`rilecare au aderat \nultimul val. De la 1 ianuarie, \ns`, [ipân` pe 14 mai (cândintr` \n vigoarereglement`rileprivind cabotajul dinpachetul rutier),c`rù[ii români pottransporta f`r`restric]ii \n UE.

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

12 .................................................................................................................. decembrie 2009

Cum crede]i c` ar trebuitratat` problema accesuluila pia]a de transport?A. Num`rul licen]elor de trans-

port public ar trebui limitat pân`la ie[irea din aceast` perioad` di-ficil` din punct de vedere eco-nomic (111 voturi, 26%)

B. Condi]iile de acces la pia]àr trebui \nn`sprite, \n a[a fel\ncât numai companiile cu o pu -tere financiar` real` s` poatìntr` pe pia]` (104 voturi, 24%)

C. Ar trebui s` fie p`stratecondi]iile actuale de licen]iere,f`r` a fi f`cut` nici un fel de mo -dificare (215 voturi, 50%)

Comentariile cititorilor la \ntrebarea lunii noiembrie

„Condi]iile de transport dinRomânia ar trebui s` urm`reasc`standardele UE“.

„Oamenii cinsti]i nu mai au cecùta \n ]ara asta!!!“

„Nici una din cele trei variantenu este realist`. De ce???

1. Tariful UNIC care s` includ`cheltuielile, d`rile la stat [i profi-tul ar rezolva atât problema trans-portatorilor cât [i pe cea a sta tului(s` fim serio[i, cine pl`te[te ro -vinieta?). Facturarea exclusiv` cusuma ce cuprinde toate cele treielemente, ]inându-se cont decre[terea/sc`derea pre]ului lacombustibil. Exclud orice idee

potrivit c`reia ne plas`m \ntr-odemocra]ie, unde pia]a liber` [icererea stabilesc tariful [i pre]ulreal al transportului este dat desuma format` din cheltuieli, taxe[i profit.

Pia]a transporturilor a fost\ngreunat` de c`tre cei cu multeleasinguri, care mergeau cu 1,9lei/km cu 40 de tone numai\nc`rc`tura (exemplu: tabl` dincombinatul Gala]i). |n consecin]`,num`rul sau condi]iile de acces lalicen]e nu trebuie restric]ionat,dimpotriv` s` fie cât mai multefirme române[ti de transport, dars` nu mai mearg` la supratonaj,f`r` roviniet`, f`r` asigurare [i sàccepte chiar un tarif unic impusde stat dac` nu sunt \n m`sur` s`negocieze ei singuri unul pentrua avea profit.

2. Comenzile de transport s`fie tipizate cu condi]ii comuneatât pentru casa de expedi]ii, cât[i pentru transportator. La ora ac-tual`, doar casa de expedi]ii are

drepturi, transportatorul avânddoar obliga]ii.

3. Responsabilizarea Caselorde Expedi]ii

- Minim 50.000 euro pentru\nfiin]area unei CE

- La trei incidente de plat`, s` lise blocheze conturile (ca \n Vest)

- {i exemplele de reguli ge -nerale pentru un transport curatpot continua...

Semnat: Un transportator româns`tul de mizeria din domeniu“

„|n primul rând, ar trebui mo -dificat` legea care permite \nfiin -]area unei firme cu r`spunderelimitat` care are capital social de200 lei. La noi, de ce nu s-ar puteacere la \nfiin]are 25.000 de eurocapital social, precum \n celelalte]`ri UE? Bine\n]eles, se mai poatepune \ntrebarea [i de ce o firm`care nu are capacitatea financiar`necesar` (9.000 euro pentru pri -mul camion licen]iat [i câte 5.000euro pentru urm`toarele) poatetotu[i s`-[i licen]ieze camionulpe baza unei a[a-zise asigur`ri derisc (care oricum nu folose[te lanimeni [i la nimic \n caz de fali-ment)? Dup` p`rerea mea, modi-ficarea acestor dou` puncte arduce la \mbun`t`]irea sub-stan]ial` a situa]iei [i automat laeliminarea firmelor care nu \[i aulocul \n sistem“

„Transporturile trebuie tratatecu mai mare interes din partea au-torit`]ilor pentru c`, \n opiniamea, aduc cei mai mul]i bani labuget“.

|ntrebarea din acest num`r este urm`toarea:

Vi s-a solicitat [pag` de c`tre reprezentan]i ai statului român dindomeniul transporturilor?

A. Niciodat` B. O singur` dat` C. De câteva ori D. De nenum`rate ori

Ne pute]i transmite op]iunile dumneavoastr` direct pe site-ul www.ziuacargo.ro sau la adresa de e-mail [email protected]. Tot acolo, pute]i propune teme care s` fac` subiectul unor sondaje \n numerele urm`toare ale revistei.

430 de voturi pentru \ntrebarea lunii noiembrie

Spune-]i p`rerea!

DDEESSPPRREE{{PPAAGG~~

13decembrie 2009 ..................................................................................................................

P otrivit prevederilorOUG nr. 34/2009, \n -cepând cu data de 1mai 2009, TVA afe -rent` achizi]iilor de

vehicule rutiere motorizate, caresunt destinate exclusiv pentru trans-portul rutier de persoane, cu greu-tate maxim` autorizat` de pân` la3.500 kg [i care nu au mai mult de9 scaune de pasageri, inclusivscaunul [oferului, nu se deduce.

Trebuie avut \n vedere c`, \ncategoria vehiculelor rutiere laachizi]ia c`rora nu se deduceTVA, intr` vehiculele care, potrivitprevederilor OUG nr. 109/2005privind transporturile rutiere, princonstruc]ia [i din echiparea lorrezult` c` sunt destinate exclusivpentru transportul de persoane.|n cazul achizi]iilor intracomu-nitare de vehicule, dac` TVA esteintegral nedeductibil`, rezult` càceasta este \n totalitate o tax`nerecuperabil` [i devine parte acostului de achizi]ie.

MONOGRAFIE CONTABIL~

Amortizarea mijloacelor de transport

6811 = 2813

Opera]ii privind decont`rile cu furnizorii

„Cheltuieli de exploatare privindamortizarea imobiliz`rilor“

„Amortizarea instala]iilor, mijloa -celor de transport, animalelor [iplanta]iilor“

Pentru mijloacele de transport intrate \n patrimoniul societ`]ii prinmodalit`]ile prev`zute la punctul A \ncepând cu prima lun` de la punerea\n func]iune a bunului, se va \nregistra amortizarea \n func]ie de regimulde amortizare aplicabil, prin formula contabil`:

a) Decontarea pe baz` de efecte comerciale a datoriilor fa]` de furnizoriide imobiliz`ri:

„Furnizori de imobiliz`ri“ „Efecte de pl`tit pentru imobiliz`ri“

„Furnizori de imobiliz`ri“ „Furnizori debitori“

404 = 405

404 = 409

TVA aferent` achizi]iei mijloacelor de transport

b) Decontarea avansurilor acordate furnizorilor:

c) Valoarea sconturilor ob]inute de la furnizori:

d) Plata furnizorului:

404 = 767

404 = 5121

„Furnizori de imobiliz`ri“ „Furnizori debitori“

„Furnizori de imobiliz`ri“ „Conturi la b`nci \n lei“

UTIL

E

14 .................................................................................................................. decembrie 2009

U NTRR a \nfiin]at, \nultimii ani, serviciidedicate operato-rilor de transport.Contactul strâns [i

permanent cu membrii sì a per-mis Uniunii s` dezvolte produsece r`spund nevoilor specifice aletransportatorilor, fiind uneori pre-miere pentru pia]a româneasc`.

Este [i cazul proiectului pecare \l dezvolt` Vector Broker.

Monitorizareprin GPS

Transportatorii, ast`zi maimult ca niciodat`, caut` metodepentru diminuarea costurilor, iarasigur`rile reprezint` unul dintreelementele la care nu se poaterenun]a. Acestea acoper` ni[teriscuri care, neasigurate, pot ducechiar [i la falimentul firmei.

„UNTRR, prin Vector Broker,\ncearc` s` ofere servicii specia -lizate pentru fiecare client. Anul2009 a fost unul cu mult maipu]in` activitate fa]` de 2008.Num`rul de km parcur[i a sc`zutpentru mul]i transportatori lajum`tate. În aceste condi]ii, [iriscurile producerii unor eveni-mente s-au redus. Ne-am gânditla o variant` de monitorizare prinGPS, prin care s` putem cunoa[ -te num`rul de km parcur[i, dru-murile pe care se merge, viteza

cu care se circul`, starea caro -sabilului, a vremii, stilul de con-dus... Astfel, transportatorii arajunge s` pl`teasc` pentru asi -gur`ri \n func]ie de cât [i cummerg. Astfel de servicii sunt dejadisponibile \n ]`ri precum Fran]a,Italia, Anglia, Spania...“, a precizatDan Dumitrescu, director execu-tiv Vector Broker.

Fiind vorba despre foartemulte variabile, acest proiect cereextrem de mult` munc` [i timp. Înprimul rând, este necesar un softperformant, care s` poat` pro -cesa toate datele. Preluareadatelor va fi asigurat` de cei carevor oferi sistemul GPS.

Exist` unele sisteme de ur -m`rire [i management al floteiutilizate de c`tre transportatori [icare pot furniza aceste date. Încelelalte cazuri, se va recurge lamontarea unui sistem nou.

Pre]ul corect

„Din discu]iile deja purtate,tran sportatorii s-au ar`tat \ncân -ta]i de posibilitatea leg`rii cos -turilor cu asigur`rile de km par cur[i.Astfel, costurile fixe devin vari-abile. În acest mod, [i stabilireaunui tarif de transport pe km va fimai u[or de calculat“, a declaratDan Dumitrescu.

La ora actual`, foarte pu]inefirme de transport din România

dispun de un management per-formant al parcului. Un produsprecum cel preg`tit de VectorBroker ar putea reprezenta inclu-siv un instrument eficient de ma -nagement. Prin costurile ge ne rate,managerii de transport vor puteadescoperi [oferii mai slabi [irutele mai costisitoare.

„Vector Broker \[i dore[te s` sespecializeze pe servicii dedicatetransportatorilor. Nu putem sus]inec` oferim cele mai mici pre]uri, dar,\n mod sigur, serviciile vor fi cele maibune [i cele mai corecte. În plus, nedorim ca produsul oferit s` fie oasigurare complet ,̀ care s ̀acoperetoate nevoile transpor tatorului. As -t`zi, toat` lumea \n cearc` s`-[ip`c` leasc` partenerii. De exemplu,pentru o ma[in` care se afl` \n serv-ice, trebuie s ̀pl̀ te[ti [i pe perioadaimobiliz`rii ratele pentru asigurare“,a spus Dan Dumitrescu.

Având \n vedere complexi-tatea produsului, reprezentan]iiVector Broker consider` c` va fidisponibil pe pia]` \n toamna anu -lui viitor.

„Cùt`m inclusiv modalit`]ide stimulare a clien ]ilor - retur -narea unor sume de bani dac`nu se produc daune. În plus, amdiscutat cu societ`]ile de asigu-rare despre un set de reguli atâtde bun` conduit` cât [i deriscuri. Transportatorii ar puteacontribui, la rândul lor, la pro-movarea unui asemenea pro-dus. Ne pot ajuta punându-ne ladispozi]ie un istoric al eveni-mentelor legate de asigur`ri.Din p`cate, la ora actual`, nuexist` o baz` de date centra -lizat` \n acest sens“, a precizatDan Dumitrescu.


Vector Broker, societate apar]inând UNTRR(Uniunea Na]ional` a TransportatorilorRutieri din România), a \nceput dezvoltareaunui proiect ambi]ios [i, totodat`, extremde interesant - un produs de asigurarecomplet, destinat transportatorilor [i avândtariful \n direct` leg`tur` cu num`rul dekilometri parcur[i.

AASSIIGGUURRAARREEppee kkmm ppaarrccuurrss

ASIG

UR

~R

I

16 .................................................................................................................. decembrie 2009

2 010 marcheaz` nou -t`]i \n domeniul asi -gur`rilor auto, prinde mararea procedu -rii electronice de

emitere a poli]elor RCA, dar [i princorelarea primelor de asigurare cucomportamentul [oferilor. Altfelspus, sistemul bo nus- malus vastabili cât pl`te[te fiecare, \nfunc]ie de num`rul incidentelor decircula]ie de care se face [oferul\n cauz` vinovat. Concret, exist` ocategorie de baz` B0 (atribuitùnui asigurat nou, f`r` istoric), c` -reia i se a daug` 14 clase de bonus[i 8 clase de malus. Redu cereasau majorarea stabilit` conformsistemului bonus-malus se aplic`tarifelor practicate de societateade asigurare, iar perioada dereferin]` este anul calendaristicanterior datei de emitere a poli]ei.

50 sau 200%?

Pentru aplicarea unui malus,sunt luate \n calcul evenimentelepentru care a fost pl`tit` cel pu]ino daun` \n perioada de referin]`,indiferent cine a condus vehiculul\n momentul producerii accidentu-lui. Dac`, \ns`, la momentul pro-ducerii accidentului, vehiculul era\nsu[it [i folosit f`r` acordul pro-prietarului [i acest lucru a fost se-sizat \n scris poli]iei, coeficientulde bonus-malus al asi guratului nueste influen]at. Atunci când, \n pe-rioada de referin]`, nu au fost \n -registrate daune pl`tite, asigura]iibeneficiaz` de un bonus, respec-tiv de o reducere a primei de asi -gurare cu o clas`, \n cazul \n care

poli]a se \ncheie pentru o perioad`de 6 luni [i cu dou` clase la un an.

Pe de alt` parte, dac` \n pe-rioada de referin]` au fost \nregis-trate daune pl`tite, asigura]ii suntpenaliza]i prin aplicarea unui ma -lus, ceea ce duce la majorareaprimei de asigurare. Pentru o pe-rioad` de referin]` se aplic` o ma -lusare, cel mult. Prac tic, pentrucon duit` bun` se poate ajunge la

o reducere la ju m` tate a primei deasigurare \ntr-o perioad` de 5 ani,\n timp ce acciden tele pot ge neradubla rea costului de asigurare.

Mai multe ma[ini,mai multe eviden]e

Conform normelor emise deCSA, \n situa]ia \n care un asigurat

BONUS SAU... MALUSNormele care reglementeaz` aplicareasistemului bonus-malus pentru poli]ele de r`spundere auto (RCA) au fost publicate\n Monitorul Oficial \n data de 27 noiembrie.Actul normativ prevede, de asemenea, majorarea limitelor pân` la care societ`]ile de asigurare trebuie s` acorde desp`gubirile.

Cât ne cost` RCA cu

Tabel cu coeficien]ii claselorde bonus-malus

Clasa bonus-malus Coeficient aplicatasupra primei de asigurare

%

B14 50B13 53B12 56B11 59B10 62B9 65B8 68B7 71B6 74B5 78B4 82B3 86B2 90B1 95B0 100M1 105M2 110M3 120M4 130M5 145M6 160M7 180M8 200

17decembrie 2009 ..................................................................................................................

de]ine mai multe ma[ini, sistemulbonus-malus se aplic` distinctpentru fiecare vehicul \n parte. Iar\n cazul \nstrìn`rii sau radierii ve-hicului asigurat, stabilirea noiiclase de bonus-malus pentru unvehicul nou dobândit se face de laclasa de bonus-malus pe careasiguratul a avut-o anterior.

Cresc limitelede desp`gubire

Normele publicate recent \nMonitorul Oficial stabilesc c`,pentru pagubele materiale afe -rente accidentelor produse \n2010, limita de desp`gubire aRCA este de 500.000 de euro, fa]`de 300.000 de euro \n 2009, \ntimp ce pentru v`t`m`ri corporale[i decese se poate ajunge pân` la2,5 milioane euro fa]` de 1,5 mi -lioane euro \n 2009.

În 2011, limi tele maxime aledesp`gubirilor vor urca la 750.000[i, respectiv, 3,5 milioane euro.


Modul de aplicare a sistemului bonus-malus \n func]ie de num`rul de daune

Clauza bonus-malus Clasele de re\nnoire \n func]ie de daunele observate

1 daun` 2 daune 3 daune [i mai multe daune

B14 B10 B7 B4B13 B9 B6 B3B12 B8 B5 B2B11 B7 B4 B1B10 B6 B3 B0B9 B5 B2 M1B8 B4 B1 M2B7 B3 B0 M3B6 B2 M1 M4B5 B1 M2 M5B4 B0 M3 M6B3 M1 M4 M7B2 M2 M5 M8B1 M3 M6 M8B0 M4 M7 M8M1 M5 M8 M8M2 M6 M8 M8M3 M7 M8 M8M4 M8 M8 M8M5 M8 M8 M8M6 M8 M8 M8M7 M8 M8 M8M8 M8 M8 M8

EV

EN

IMEN

T

18 .................................................................................................................. decembrie 2009

15 ani \n seamnò vârst` im -por tant` pentruo com panie ro -mâneasc`, iar

\n aceast` perioad` InternationalLaz`r Company a cunoscut o dez-voltare impresionant`, deveninduna dintre companiile de referin]`pentru transportul rutier din ]aranoastr`.

„Nivelul la care am ajuns nepermite s` r`mânem \n conti -nuare o afacere de familie, chiardac` suntem un grup de firme, iar[oferii [i camioanele au r`mas [iast`zi la fel de importan]i ca la\nceput. Practic, aceast` afaceredepinde \n propor]ie de 60% de[oferi“, a declarat Daniela Mid-vichi, director comercial Interna-tional Laz`r Company.

exist` \ncÒPORTUNIT~}I

15 ani pentru International Laz`r Company

Acceptarea [i chiarcùtarea de noiprovoc`ri,capacitatea de a\nv`]a permanent,de a \mbun`t`]iactivitatea, vitezade reac]ie,\ncrederea \nangaja]i [ifidelizarea acestora\ntr-un grad ridicatsunt câteva dintreprincipiile care austat la bazadezvolt`rii uneiadintre cele maifrumoase afaceri100% române[ti.

„Dup` 15 ani de activitate, negândim la urm`torii 15, \ncare nu va fi u[or s`men]inem ritmul evolu]iei depân` azi. Pentru noi, \ns`, cucât mai greu, cu atât mai in-teresant!“

Ion Laz`r, patron International

Laz`r Company:

19decembrie 2009 ..................................................................................................................

Un deceniu [i jum`tate de investi]ii

Totul a \nceput \n 1994 cu vân-zarea de piese de schimb.

„De la prima activitate desf` -[urat`, comercializarea de piesede schimb, am decis s` trecem latransportul rutier, deoarece amconsiderat c` acest segment ofe -r` bune oportunit`]i de dez-voltare. Comercializarea pieselorde schimb a reprezentat cea maieficient` perioad`, \ns` nu puteafi o afacere pe termen lung“, a ex-plicat Daniela Midvichi.

International Laz`r Companys-a perfec]ionat rapid [i, practic,a \nceput s` ofere servicii de

transport la o calitate compara-bil` cu ceea ce se \ntâmpl` pepie]ele Vest-europene, cu mult\nainte de anul 2007.

„Am adoptat un mod de lucrueuropean, chiar dac` nu am avut\n spate corpora]ii interna]ionale.Dotarea material`, r`spunsul ra -pid la solicit`rile clien]ilor, proce-durile de lucru sunt aspecte careau atins un nivel european \nc`din 2002 la International Laz`rCompany. Am \nv`]at de la clien]iino[tri, dar [i de la partenerii no[ -tri. Asocierea cu compania aus-triac` Hoedlmayr a reprezentatun moment de cotitur`, iar joint-venture-ul ce a rezultat func]io -neaz` [i ast`zi foarte bine“, aexplicat Daniela Midvichi.

Un moment important l-a con-stituit achizi]ia unor \ntreprinderiale statului - BAT Bascov, Me -canpetrol Gè[ti, Agromec Topo -loveni. Acum, aceste investi]ii \[idemonstreaz` importan]a, reu -[ind s` ob]in` profit. Este vorbadespre firme care au fost preluatecu datorii, ce activeaz` \n sec-toare diferite fa]` de transporturi.

Sectorul de logistic` este unalt domeniu accesat de companiapite[tean`. „A fost dezvoltatpentru a completa oferta c`treclien]ii no[tri. În prima faz`, nuam dispus de propria baz` mate-rial`, ci am \nchiriat platforme \ndiferite puncte din ]ar`. În 2007,am pornit investi]ia de la Bascov,iar ast`zi suntem proprietarii [iutilizatorii acestui depozit. Ori -cum, \nc` din 2004, dispu neamde platforme de cross-docking laBucure[ti, Cluj, Bacù, Timi[oara,operând \n aceste locuri trans-

porturi de distribu]ie, coletaj,consolidare pentru ca mioanemari. Vom dezvolta, \n contin-uare, partea de logistic`, carecredem c` are viitor \n Ro mânia.Pia]a nu este \nc` saturat`.Oricum, tot ce dezvolt`m noieste exclusiv pentru clien]ii pecare \i avem“, a precizat Da nielaMidvichi.

Apetit pentru produse premium

International Laz`r Companynu a ezitat niciodat` atunci când avenit vorba despre implemen -tarea de tehnologii moderne de -di cate transporturilor. Acesteachizi]ii implic` [i o preg`tire per-manent` a angaja]ilor.

„Este vorba despre investi]iimari, care se recupereaz` mai re-pede dac` tehnologia este uti-lizat` la capacitate maxim`. Uncamion EURO 5 se conduce altfeldecât camioanele de acum 10 ani.Nu to]i [oferii [tiu s` exploatezecamionul la adev`ratele lui per-forman]e. Lucr`m la preg`tirea[oferilor pe partea de conducereeco [i le-am demonstrat unor[oferi cu experien]` de 30-40 deani c` mai au ce \nv`]a. Deasemenea, le-am ar`tat dispece -rilor c` un sistem precum celfurnizat de Transics poate fi uti-lizat \n mai multe moduri decâtGPS [i navigator“, a spus direc-torul comercial InternationalLaz`r Company.

La fel ca multe alte firmeromâne[ti, International Laz`rCompany a decis \n general s` in-ternalizeze un num`r mare de ac-

„International Laz`r Com-pany s-a dezvoltat \n princi-pal datorit` a dou` motive -curajul aproape nebunesc [ienergia [i viteza maxime, iaraceste aspecte sunt impri-mate tuturor angaja]ilor.“

Daniela Midvichi, director comercial

International Laz`r Company:

EV

EN

IMEN

T

20 .................................................................................................................. decembrie 2009

tivit`]i conexe transporturilor.Astfel, compania dispune de pro-priul service, sta]ie de alimentare,sp`l`torie auto, [coal` pentru[oferi, etc.

„Criza ne-a obligat la opti-mizare, iar pentru noi acest lucrua \nsemnat internalizarea unor ac-tivit`]i. Credem \n capacitateanoastr` de a optimiza activit`]ilede care ne ocup`m. Avem ostructur` administrativ` suficientde bun` [i de bogat` pentru aputea sus]ine aceste activit`]i“, aexplicat Daniela Midvichi.

International Laz`r Company aavut [i continu` s` aib` un apetitdezvoltat pentru produse premium.Investi]iile sunt realizate pecriterii de performan]` ale pro -duselor achizi]ionate, pre]ul ne fiind,ca \n cazul multor altor companii,singurul aspect important.

„Domnul Laz`r ]ine la calitate,la performan]` [i nu face rabat laalocarea resurselor financiare ne -cesare. Oricum, politica noas trèste s` lucr`m cu mai mul]i furni-zori [i chiar s` \i schimb`m peri-odic, iar rela]ia cu ace[tia estegestionat` cu mare grij` - s` nusimt` c` nu sunt verifica]i. Asigu -r`m o competi]ie \ntre furnizoriino[tri, a[a cum ni se \ntâmpl` [inou` \n transporturi“, a completatDaniela Midvichi.

Politica de achizi]ionare aproduselor premium aduce nu-meroase avantaje - imagine \nfa]a clien]ilor [i exploatare maifacil` pentru angaja]i care, toto-dat`, se simt mai motiva]i.

Angaja]ii - cea mai importantìnvesti]ie

International Laz`r Company adezvoltat o politic` de personalcorect`, iar acesta este un ele-ment de baz` pentru companie.

Talentul patronului a stat la bazacreion`rii unei culturi organiza -]ionale func]ionale cu un poten]ialridicat de a motiva angaja]ii.

„Atâta vreme cât firma se dez-volt`, te oblig` [i pe tine capersoan` s` te dezvol]i, ai perma -nent provoc`ri, apar [i beneficiimateriale [i, astfel, putem vorbi

de o \mbun`t`]ire a vie]ii atât peplan profesional cât [i personal.Oamenii [tiu care sunt limitele desus [i de jos, iar lucrurile se \nva]`prin munc`, mai ales c` majori-tatea angaja]ilor a fost formatàici. Sunt pu]ine cazurile când amangajat oameni din bran[` - nuvân`m angaja]ii altor companii.Aceast` politic` a fost aplicatàtât \n ceea ce prive[te perso -nalul administrativ, cât [i [oferii“,a spus directorul comercial Inter-national Laz`r Company.

Fidelizarea angaja]ilor [i, \nspecial, a echipei managerialeface posibil` cre[terea num`ruluide activit`]i, p`strându-se carac-terul de afacere de familie.

„Avem \ncredere unii \n al]ii,exist` [i posibilitatea de avan -sare, dar, mai mult decât atât, noiavem familii \n cadrul companiei,avem fini [i na[i, domnul Laz`r acununat câ]iva manageri ai com-paniei... În plus, deciziile se iaufoarte repede aici [i datorit`faptului c` avem pu]ine nivele ie -rarhice, iar domnul Laz`r estefoarte accesibil din punct devedere al managerilor. Pentru noi,viteza este esen]ial`“, a explicatDaniela Midvichi.

Logistica se vadezvolta puternic

În ciuda dimensiunilor atinse,International Laz`r Company con-

tinu` s` dezvolte noi activit`]i cuo energie rar \ntâlnit` la marilecompanii.

Printre activit`]ile prestate senum`r` [i distribuirea de sistemeGPS pentru camioane. De aseme-nea, compania se ocup` cu repa -rarea semiremorcilor specializatepentru transportul de ma[ini, fiindservice autorizat Lohr.

Totodat`, exist` proiecte \ncurs de desf`[urare pentru trans-port intermodal, pe rela]ii precumItalia [i Germania. Este vorbades pre transport de containere [icutii mobile.

„Ne vom dezvolta \n conti -nuare. Compania are [i ast`zi omare prospe]ime, pentru c` suntnumeroase lucruri pe care ne-ampropus s` le realiz`m. Cùt`m s`dezvolt`m o echip` comercial`l`rgit`, având \n vedere c`, pân` \n2007, nu a fost necesar acestlucru, pentru c` nu aveam nevoiede noi clien]i. De asemenea, vomdezvolta o nou` facilitate logis-tic`“, a precizat Daniela Midvichi.

Nici aspectele legate de sigu-ran]a rutier` nu sunt neglijate,acesta fiind unul dintre capitoleleaflate, \n permanen]`, \n aten]iaconducerii companiei.

„Suntem semnatari ai CarteiEuropene a Siguran]ei Rutiere,ini]iat` de Comunitatea Euro-pean`. Ne-am luat ni[te angaja-mente, printre care [i aceea de ane limita viteza maxim` a cami -

21decembrie 2009 ..................................................................................................................

oanelor la 85 km/h“, a declaratDaniela Midvichi.

Dimensiunea social`

La dimensiunile pe care le are,compania are [i un important im-pact social.

Numai International Laz`rCompany are peste 500 de an-gaja]i, iar \mpreun` cu celelaltecom panii din grup dep`[e[te1.200. Dar asta nu este tot. „Înfiecare an, de s`rb`tori, se orga-

nizeaz` o petrecere pentru copiiiangaja]ilor. De asemenea, \n ul-timii ani, sunt distribuite câtevamii de pachete pentru copiii dinsatele [i comunele din zoneleArge[, Vâlcea, unde locu iesc oa-meni destul de s`raci. În plus,domnul Laz`r a dotat numeroase[coli din zon`. Totodat`, suntnenum`rate sponsoriz`ri reali -zate pentru cazuri umanitare“, aexplicat directorul comercial In-ternational Laz`r Company.

Nici lumea sportului nu a fostneglijat`, iar din acest an Interna-

tional Curtea de Arge[ evolueaz`\n Liga 1 de fotbal, reprezentândun important câ[tig de imaginepentru firm`.

„Echipa de fotbal este o pasi-une personal` a domnului Laz`r,care asigur` investi]iile necesaredin fonduri proprii. Ast`zi, a de-venit [i o provocare pentru exer -sarea talentului managerial\n tr-un domeniu nou“, a comple-tat Daniela Midvichi.


22 .................................................................................................................. decembrie 2009

LA

NSA

RE

E ste un pas firesc pecare constructorul ger -man \l realizeaz` pen -tru a asigura serviciiaf ter-sales la o cali-

tate cât mai ridicat`.Prin noua investi]ie, Mer-

cedes-Benz România estimeaz`c`, \n luna decembrie 2009, pro-centul de onorare a comenzilorprimite de la centrele autorizatecu piesele aflate pe stoc la de-pozitul din Oradea va fi de 82%.În plus, termenul de livrare va fide o zi c`tre centrele autorizatedin \ntreaga ]ar`.

Suprafa]a depozitului este de4.000 mp, iar \n prezent con]ineun stoc permanent de piese cu ovaloare de vânzare de aproxima-tiv 5.000.000 euro.

„Mercedes-Benz România con-tinu` s` \[i consolideze po zi]iapentru momentul \n care vomputea vorbi din nou de cre[teri \npia]`, iar depozitul de la Oradeareprezint` un angajament \n acestsens fa]` de clien]ii [i parteneriino[tri“, a declarat Michael Grewe,CEO [i Pre [edinte Mercedes-Benz România.

Piese [i din România

Noul depozit central de pie -se originale Mercedes-Benz cu -prin de circa 13.500 de reperedis tincte din diferite categorii,\n cepând de la siguran]e pân` laagregate (motoare [i cutii devitez`). La nivelul lunii noiembrie2008, existau 7.500 de repere, iarvolumul maxim de stocare al de-pozitului este de aproximativ23.000 de repere, volum pe carecompania dore[te s` \l ob]in` \nurm`toarele [ase luni. Stabilirealoca]iei pieselor reprezint` rezul-tatul a patru factori principali:volumul, cantitatea, greutatea [imi[carea stocurilor. Pentru a sta-bili loca]ia optim` a pieselor deschimb este folosit un softwarespecial, care recomand`, \nfunc]ie de factorii men]iona]i an-terior, loca]ii pentru fiecare pies`care nu este adus` pentru primadat` \n depozit.

Stocul permanent de piesecuprinde piese originale pentrum`rcile Mercedes-Benz, Smart,Chrysler, Jeep, Dodge [i Mit-

La finalul acestui an, Mercedes-BenzRomânia a inaugurat un depozit de piese laOradea. Prin aceast` investi]ie, de circa 3milioane de euro, activitatea de distribu]ie apieselor de schimb la nivel na]ional devinemai eficient` [i, totodat`, mult mai rapid`.

„Începutul anului va fiunul dificil. În 2010, vorap` rea primele semne de revenire, dar când [icât vor ]ine nimeni nupoate spune. Planurilenoastre pentru 2010 iau\n consi derare un volumal vân z`rilor asem`n`torcu cel din 2009. Provocarea pentru anulviitor va fi aceea de a numai practica pre ]urilemici din acest an.“

Michael Grewe, CEO [i Pre[edinteMercedes-Benz

România:

noul depozit

MERCEDES-BENZ

23decembrie 2009 ..................................................................................................................

subishi Fuso Canter. Acest stoc derepere include, de asemenea, [ipiese auto fabricate \n România, laCugir, \n cadrul unei alte companiiDaimler. Printre piesele de schimbproduse la Cugir se num`r` ro]idin]ate, \ntinz`toare de lan]uri, ar-bori cu came [i semifabricate.

Dezvoltarea stocului a con-dus la cre[terea gradului de ser -vice (procentajul de piese deschimb comandate de c`tre cen-trele autorizate ce pot fi livratedirect de pe stocul din depozitulde la Oradea). Valoarea graduluide service este estimat` la 82%

pen tru luna decembrie 2009,com pa rativ cu 68,7% \n decem-brie 2008. Factorul de rota]ieeste un alt indicator specificpentru un depozit de piese, re -pre zentând de câte ori a fost vân-dut stocul mediu \ntr-o anumit`perioad` de timp. Dac` \n lunanoiembrie a anului trecut factorulde rota]ie al depozitului atingea15,72, \n aceea[i perioad` a anu-lui curent factorul de rota]ie aajuns la o valoare de 8,72. Va -loarea factorului de rota]ie estestrâns legat` de gradul de serv-ice. Prin urmare, cu cât factorul

de rota]ie este mai mare, cu atâtgradul de service este maisc`zut. De asemenea, un factorde rota]ie ridicat \n seamn`renun]area la men ]inerea \n stoca pieselor de schimb cu mi[carelent`. Valoarea ideal` pentru fac-torul de rota]ie este cuprins`\ntre 6 [i 8, iar valoarea estimat`pentru finalul anului 2009 a fac-torului de rota]ie este de 7,5.

În depozitul de la Oradea lu-creaz` 17 persoane.

Lan] logistic optimizat

Aproximativ 1.000 de reperesunt livrate zilnic de la depozitulcentral din Oradea c`tre centreleautorizate Mercedes-Benz din]ar`. Astfel, s-a ob]inut reducereasemnificativ` a timpului de a[ -teptare \n cazul clientului final.Practic, livrarea se face \ntr-o zidup` comanda efectuat` de c`trecentrul autorizat. În cazul \n carepiesele solicitate nu sunt disponi-bile \n depozitul de la Oradea, elesunt comandate de la depozitulcentral Daimler din Germania,tim pul de livrare crescând cu \ncò zi. Zilnic, sunt recep]ionate 300de repere ce nu se reg`sesc \n de-pozitul de la Oradea, iar la acestease adaug` 1.500 de re pere dis -tincte recep]ionate s`pt` mânalpentru completarea stocului.

În plus, a fost optimizat \n -tregul lan] logistic (transportulpieselor din Germania la Oradea[i, intern, de la Oradea c`tre cen-trele autorizate) [i a proceselorinterne \n depozit. În acest mod,a fost posibil` extinderea oraruluide comenzi efectuate de c`trecentrele autorizate (comenzilepot fi plasate acum pân` la ora17:00 [i, pentru cazurile de ur -gen]`, pân` la ora 19:00), iarpiesele ajung la centrele auto -rizate \nainte de ora 10:00 \n ziuaurm`toare. Noul sistem logistic aantrenat o sc`dere a costurilor cuaproximativ 10%.

Re]eaua Mercedes-Benz \nRomânia este format` din 29 decentre autorizate.

Radu BORCESCU

[email protected]

INTER

VIU

24 .................................................................................................................. decembrie 2009

Cum a fost 2009 pentruING Lease?A fost un an foarte greu pen-

tru industria leasingului, iar noisuntem parte a acesteia. Pozi]iaING Lease este, \ns`, diferit` \nmod fundamental de cea a altorcompanii de profil, care suntactive \n special pe segmentul fi -nan]`rilor cu valoare redus` (au -to vehicule, echipamente). Înplus, juc`torii existen]i s-auconcen trat pe majorarea coteide pia]` \n ultimii ani [i nu auacordat prea mult` aten]ie pro-cedurilor interne privind analizaclien]ilor. Pia]a româneasc` deleasing a fost [i \nc` este unacare a[eaz` \n pozi]ia central`bunul. Nu se verific` temeinicbilan]urile contabile, declara]iilede profit [i pierderi, proprietarulbunului... Dar anul acesta au de-venit mai precau]i. ING Leaseeste \ns` complet diferit`.Ne-am concentrat pe finan]areade echipamente [i pe real es-tate, ne-am analizat \ntotdeaunaclien]ii \n am`nunt, am lucrat cufirme care au pozi]ii mai bunepentru a suporta „furtunile“acestei crize economice. Da-torit` procedurilor [i organiz`riiavem [i un alt avantaj: ne-amconfruntat cu mai pu]ine cazuride fraud`. Fraudele constituieast`zi o problem` uria[` pepia]`. Unii antreprenori româniau profitat de anumite situa]ii,

Procedurile interne au ferit ING LeaseRomania IFN de„furtunile“ eco nomicedin acest an. Acum,compania se afl` \ntr-o pozi]iefavorabil` pentru a-[i dezvolta re]eaua.Am \n cercat s` afl`mde la Bas Hoekstra,Managing Director al ING Lease RomaniaIFN, cum va ar`tarela]ia cu clientul \n 2010, dup` un 2009 \n carenivelul finan]`rilor s-aredus semnificativ.

BASHOEKSTRA:„Nu cred c` ratele dobânziivor mai cre[te \n 2010“

25decembrie 2009 ..................................................................................................................

au furat ma[inile, camioanele; sefolosesc de orice metod` la \nde -mân` pentru a frauda.

Cum a evoluat portofoliul pe care \l ave]i \n România?Ne-am men]inut portofoliul pe

un nivel similar celui de anul tre-cut, chiar l-am [i crescut pu]in.Am preluat prin reposesie bunuripe care apoi le-am vândut \npierdere, dar am fost capabili s`compens`m aceste pierderi cuvenituri. Avem \n Europa o re]eafoarte bine pus` la punct de com-panii de leasing prin care reu[ims` vindem bunurile reposedate.Am fost proteja]i de procedurileproprii [i de pia]a de ni[` pe carene-am pozi]ionat.

Care este rela]ia dintre INGLease cu sectoarele detransport [i logistic`?Ca orice companie de leasing

din România care a crescut \n ul-timii 4-5 ani, am finan]at foartemulte echipamente de transport,camioane [i semiremorci, auto-buze [i echipamente de construc]ii.Avem aproximativ 2.500-3.000 ve-hicule \nmatriculate, \n leasing fi-nanciar, flote de autoturisme, darnu acesta este segmentul pe carene-am concentrat. Mul]i dintreclien]ii no[tri companii de trans-port au dezvoltat activit`]i logis-tice \n ultimii ani, dar, \n mareparte, nu au gândit foarte bineconceptul. Câ[ti gau foarte multpe segmentul transporturilor [is-au gândit s` construiasc`, deasemenea, depozite. Dar, dinp`cate, aceste depozite nu suntconduse bine [i nu lucreaz` la ca-pacitate. 35-40-50% din spa]iueste gol. Chiar [i \nainte de criz`,nu utilizau suprafe]ele \n modoptim. Dar \nva]`.

Autocarele constituie un domeniufoarte special, care este puternic lovitde criza economic .̀ Transportul pu -blic merge \nainte, dar cel privat delung ̀distan]̀ , intern [i interna]ional,reprezint̀ o pia]̀ foarte dificil̀ pen-tru moment.

Ce ne pute]i spune desprereposesii?Am luat \napoi un num r̀ destul de

important de vehicule anul acesta,folosite \n special \n domeniul con-

struc]iilor [i \n transporturi de m r̀furigenerale. Principalul motiv a fost, \nmod evident, neplata ratelor de lea -sing. Cele mai multe vehicule le-amluat \napoi pe cale amiabil̀ ; unele re-posesii au fost, \ns ,̀ mai dificile, clien-tul \ncercând s ̀ amâne procedura.Dup ̀reposesie, verific`m vehiculele[i le facem mentenan]a pentru ca, ul-terior, s ̀le post̀ m pe site-ul de inter-net. ING Lease este prezent̀ \n 14 ]̀ ridin Europa [i pot ap r̀ea cereri de ori-unde. Vindem aceste vehicule directutilizatorilor finali \n Europa, dar [iunor dealeri mari. În Olanda, suntcâ]iva dealeri mari de camioane. Unuldintre ei este Klein Trucks, altul esteBas Trucks. Klein vinde aproximativ7.000 unit`]i pe an, iar Bas vo lumesimilare. Ei vin cu bani ghea] ̀ [icump`r ̀ parcuri \ntregi. Acum, nuavem probleme cu stocurile.

Cred c` multe companii deleasing [i b`nci nu recunosc \nc`toate problemele pe care le au cuclien]ii [i reposesiile. În prezent,pe pia]`, se practic` schimbareacontractelor [i ree[alonarea unorrate. Pe de alt` parte, nu \[i no -teaz` \nc` pierderile [i p`s treaz`stocurile de bunuri reposedate. Înconsecin]`, cred c` se va \nregis-tra un al doilea val de reposesiisau pierderi majore \n 2010, cândse vor face bilan]urile.

Cum vede]i anul viitor?Toat` lumea r`mâne destul de

pesimist` \n leg`tur` cu anul viitor.Pân` \n martie-aprilie, nu vomvedea investi]ii majore \n Româ-nia. Din punctul de vedere al pie]eileasingului, aceasta finan]a apro -ximativ 4% din PIB-ul României \n2007-2008. Ast`zi, pia]a de leasinga c`zut cu apro ximativ 80%. În2008, pia]a de lea sing avea unvolum de aproape 5 miliarde deeuro, iar \n acest an va fi \n jur de1,2 miliarde. Anul viitor, va fi simi-

lar cu anul acesta sau un pic maibun, dar nu vom vedea volumeledin 2007 sau 2008. Unul dintre mo-tive \l constituie supra-investi]iile.În ultimii ani, s-a investit mai multdecât era necesar. Numai dac`nivelul consumului se va majoraconsiderabil, pia]a va re\ncepe s`fac` investi]ii substan]iale.

Se vor majora costurile definan]are?Când sunt bani pu]ini, cos-

turile cresc. Ratele dobânzilors-au triplat, dac` nu cumva aucrescut de patru ori \n ultimul an[i jum`tate. Pentru to]i clien]ii,bani au devenit cu mult maiscumpi decât \nainte [i mai pu]indisponibili. Iar condi]iile de a ob -]ine bani, dac` ace[tia sunt dis -ponibili, au devenit din ce \n cemai restrictive. Aceste condi]ii vorr`mâne \n vigoare pentru ovreme. În urm` cu un an sau un an[i jum`tate, se puteau lua bani cudobânzi cotate la EURIBOR plus1,5-2%, iar azi EURIBOR plus 4-5%. Acest lucru va avea un impactserios asupra modului \n careclien]ii no[tri \[i conduc afacerile.Trebuie s` fie mai inteligen]i, tre-buie s` câ[tige mai mult, s` \[imaximizeze profitabilitatea. Darnu cred c` ratele dobânzii vor maicre[te \n 2010.

Dar nivelul avansurilor?În privin]a avansurilor, con-

sider c` schimb`rile majore auavut loc anul acesta. Am fost mar-torii cre[terilor de pre]uri, deavansuri. 2010 va fi anul stabi-liz`rii, dup` p`rerea mea. Noianaliz`m \ntotdeauna balan]eleclien]ilor [i stabilim avansul carezultat al acestor analize. Deasemenea, avem speciali[ti \ncadrul firmei care ne spun pe cetermen poate fi finan]at un anu-mit camion. Dac` clientul estebun, produsul finan]at nu maieste atât de important, dar dac`clientul este mediocru, acorzi maimult` aten]ie garan]iilor pentrusecurizarea investi]iei. Dar con-sider c` avansurile vor r`mâne laun nivel serios.

V` mul]umim pentru timpulacordat.


FO

ND

UR

I EU

RO

PEN

E

26 .................................................................................................................. decembrie 2009

A jutoarele finan ciarese acord` pentru:spri jinirea \nfiin]`riimi cro \ntreprinderilordin mediul rural [i

dez voltarea celor din mediul ur -ban, pentru \ncurajarea ac ti vit`]ilorturistice din mediul rural, dar [ipentru dezvoltarea [i mo dernizareain frastructurii de tu rism privind va -lo rificarea re sur selor naturale [icre[ terea calit̀ ]ii serviciilor turistice.

De asemenea, \ncepând cu 1decembrie 2009, se lanseaz` [iprogramul pentru sprijinirea in-vesti]iilor \n modernizarea [i rea -lizarea de noi capacit`]i depro ducere a energiei electrice [itermice, prin valorificarea re -surselor energetice regenerabile.

Obiectivele programului ur -m`resc: reducerea dependen]eide importurile de resurse de e -

nergie primar` (\n principal com-bustibili fosili) [i \mbun`t`]ireasiguran]ei \n aprovizionare, pro-tec]ia mediului prin reducereaemisiilor poluante [i combatereaschimb`rilor climatice; diversifi-carea surselor de producere aenergiei, tehnologiilor [i infra -struc turii pentru produc]ia de e -nergie electric`/termic .̀ So li ci tan]iieligibili sunt societ`]i comercialecare se \ncadreaz` \n categoriamicro \ntreprinderilor, \ntreprin -derilor mici, mijlocii [i mari, \nre -gistrate \n localit`]ile urbane.

Activit`]ile eligibile vizeaz`realizarea de noi capacit`]i deproducere a energiei electrice [itermice, dar [i proiecte de mo -dernizare a capacit`]ilor de pro-ducere, atât pentru consumulpropriu cât [i pentru furnizareade energie \n re]eaua de trans-

port [i distribu]ie, prin valorifi-carea resurselor regenerabile deenergie (a biomasei, a resurselormicro hidroenergetice, eoliene,a biocombustibilului, a resur selorgeotermale [i a altor resurse re-generabile). Valoarea total` aproiectelor poate s` fie cuprins`\ntre 400.000 lei [i echivalentul \nlei a 50.000.000 euro.

Exist` exemplede succes!

Finan]`rile europene atragdin ce \n ce mai mult aten]ia ma -rilor [i micilor companii \n ultimavreme. De[i liniile de finan]arestructurale au fost deschise pen-tru prima dat` \n 2008, exist` e -xemple de succes pentru pro iectece au fost aprobate la sfâr[itulanului trecut [i \n cursului anului

La sfâr[itul lunii noiembrie 2009,au fost lansate noi linii definan]are nerambursabileacordate de Uniunea European`[i Guvernul României pentrusociet`]ile comerciale din ]aranoastr`, disponibile prinFondurile Structurale (ProgramulNa]ional pentru DezvoltareRural`, Programul Opera]ionalRegional, Programul Opera]ionalSectorial Cre[tereaCompetitivit`]ii Economice).

„Ninge“ cu LINII DE FINAN}ARE

27decembrie 2009 ..................................................................................................................

2009, iar \n momentul de fa]` sunt\n plin proces de implementare. Înacest context, \ncep s` apar` pelâng` problemele de accesare [iob]inerea acordului de finan]aredin partea autorit`]ilor pentruproiectul propus [i mici obstacolelegate de implementarea proiec-tului aprobat.

Atât lipsa de experien] ̀ a au -torit̀ ]ilor \n gestionarea fon durilor, cât[i lentoarea pro ce sului de evaluare aproiectelor re pre zint̀ situa]ii care sevor \mbu n t̀̀ ]i de la an la an. Deja \n -cepând din 2009, s-a constatat odisponibilitate crescut ̀a repre zen -tan]ilor statului de a colabora din ce \nce mai strâns cu po ten]ialii solicitan]ide finan]`ri nerambursabile \n pe-rioada de preg`tire a dosarului definan ]are, dar [i intensificarea re -la ]iilor de colaborare \n perioadade realizare [i implementare aunui proiect.

Interesul crescut pentru acce -sarea fondurilor europene dispo -nibile pentru ]ara noastr` este unsubiect de interes maxim atâtpentru beneficiari, cât [i pentruautorit`]ile române, care sunt mo-tivate de m`rirea ratei de ab-sorb]ie \nregistrate \n prezent,

pentru evitarea pierderii de fon-duri europene ce ar putea ajutaeconomia na]ional`, mai ales da-torit` contextului actual econo -mico-financiar afectat de criz`.

Greu, dar nu imposibil

Procedura de accesare afinan]`rilor nerambursabile esteperceput` de majoritatea apli-can]ilor ca fiind foarte „biro-cratic`“, de aceea o mare partedin cei care ar putea beneficia depe urma acestui ajutor financiar,renun]` f`r` ca m`car s` \ncerce.Documenta]ia ce se \ntocme[tepentru dosarul cererii de fi nan]areeste complex`, dar nu imposibilde realizat - ea implic` rigurozi-tate, planificare \n realizarea in-vesti]iei, dar [i existen]a uneistrategii de dezvoltare a firmei petermen scurt, mediu [i lung.

Un dosar de finan]are corect\ntocmit se poate realiza [i f`r` ase apela la o firm` de consultan]`dac` beneficiarul [tie foarte clarce vrea s` realizeze cu ajutorulfondurilor nerambursabile, dacàloc` suficient timp structur`rii [i

planific`rii proiectului de in-vesti]ie [i dac` dispune de expe-rien]a anterioar` \n managementde proiect. În acela[i timp, ape -larea la o firm` de consultan]`specializat` poate fi de un realfolos pentru solicitantul de finan -]are nerambursabil`. Cu cât rela]iade cola borare \ntre aceasta [i ben-eficiar este de la \nceput bazat`pe numeroase discu]ii preliminarecât mai detaliate, cu privire lacerin]ele liniei de finan]are, lamodalitatea de implementare aproiectului, la necesarul de in -forma]ii pentru realizarea docu -menta]iei, cu atât [ansele rea li z`riiunui proiect de succes cresc.

Pentru a beneficia de oportu-nitatea finan]`rilor nerambur-sabile oferit` \ntreprinderilor dinRomânia de c`tre Uniunea Euro-pean` [i Guvernul României, totce le r`mâne poten]ialilor benefi-ciari este s` se informeze pentrua g`si cea mai bun` solu]ie definan]are adaptat` propriilor ne -voi investi]ionale [i apoi s` iaac]iune prin accesarea liniilor definan]are disponibile.

Diana PARIZIANUwww.bepa.ro

INTER

VIU

28 .................................................................................................................. decembrie 2009

Cât de important este s` aiast`zi o strategie?Este foarte important s` ai o

strategie, dar men]inerea flexibi -lit`]ii activit`]ii este la fel de im -por tant`. Uneori, dac` o com panieare o strategie pe care vrea s` ourmeze cu stricte]e, devine foarterigid` [i se poate plasa \ntr-o situ -a]ie nefavorabil`. Fiecare com -panie trebuie s` aib` \nsò biec tive [i o direc]ie de urmat.Unele companii din România nuau direc]iile suficient delimitate.Azi spun c` trebuie s` reduc`toate costurile, mâine c` estenecesar s` \mbun`t`]easc` ser-viciile, a treia zi c` trebuie s` in-vesteasc` \n noi resurse, a patraaltceva... [i a[a mai departe. Iaraceste direc]ii intr` \n conflict unacu cealalt`. Astfel de atitudini,valabile mai ales \n cazul com-paniilor mici [i medii (dar [i \n alcelor mari), nu se limiteaz` numaila România. Realiz`m proiecte demanagement pentru supravie -]uirea \n aceast` perioad` [i \ntot-deauna am discu]ii importante cuclien]ii \n leg`tur` cu acest as-pect. O companie poate fi con-centrat` pe costuri, pe servicii saupe inova]ie. În func]ie de aceastase proiecteaz` [i supply-chain-ul.Pe de alt` parte, orice firm` poateoferi mai multe tipuri de produse:low-cost [i de top (pentru pie]efoarte speciale). În acest caz, tre-buie s` organizeze separat lan]ulde distribu]ie \n jurul produselor„commodity“ [i al celor premium.Nu po]i oferi acela[i tip de servicii

pentru produsele low-cost [i pen-tru cele premium.

Cum poate fi \mp`cat`tendin]a de reduceredrastic` a costurilor cu cea de consolidarea afacerii pentru viitor?În ultimul an, toat` lumea s-a

concentrat \n special pe reduce -rea costurilor. Este vorba despresupravie]uire, dar [i de optimizarepentru viitor: ce activitate s` faceu \nsumi, ce pot s` externalizez,cum s` organizez, pe ce nivel,low-cost, premium etc. De exem-plu, este foarte important` sta-bilirea unei structuri corecte acomenzilor. Dac` este vorba des -pre clien]i premium, este esen ]ialcontactul direct cu be ne fi ciarul,dar atunci când este vorba despreproduse low-cost, interfa]a poatefi asigurat` prin intermediul unuisistem electronic (eventual peweb), sistemul computerizat au-tomat fiind cel care administreaz`datele de livrare, documentele,modalit`]ile de transport etc. Nea[tept`m ca pia]a s` \nceap` s`creasc` de anul viitor, iar com-paniile se vor gândi la o reorgani-zare fundamental`.

Care sunt avantajelepe care le ofer` consilierea \n business?Cred c` percep]ia de pe pia]a

româneasc` \n privin]a consilierii\n afaceri este c` nu aduce sufi-ciente vânz`ri. Desigur, eu am oopinie diferit`. Motivul este c`, \n

multe dintre proiecte, dup` ce nene facem intrarea \ntr-o companie[i discut`m cu reprezentan]ii con-ducerii [i angaja]ii, constat`m cèxist` o viziune limitat` asupraactivit`]ii. Ceea ce aducem estepercep]ia din afar` [i o privire deansamblu. De exemplu, acumcâ]iva ani, \n cadrul unui astfel deproiect de consultan]` privind op-timizarea supply-chain-ului, amdescoperit c` societatea \n cauz`de]inea un depozit \n Elve]ia, des -pre care conducerea sus]inea c`fusese vândut cu doi ani \n urm`.În \ntâlnirea cu board-ul, i-amrugat s` sune la depozitul \ncauz` [i au aflat, astfel, c`, defapt, depozitul func]iona \n con-tinuare, iar salariile se pl`teau dinfirm`. Este un exemplu extrem,dar arat` faptul c` o companiebeneficiaz` de mai multe in-forma]ii dup` ce noi \i studiemsupply-chain-ul. Întotdeauna des -coperi mai mult decât reprezen-tan]ii societ`]ii \[i \nchipuie. Chiardac` nu este posibil s` ai o com-panie complet orientat` pe pro-cese, po]i realiza conexiunilecorecte \ntre func]iuni [i procese.Astfel, departamentul de achizi]iiface numai achizi]ii, dar dac` nupui activitatea respectiv` \n liniecu celelalte procese, nu po]i op-timiza activitatea. Recent, amavut un proiect cu o companie deproduse chimice, pentru care amstudiat organizarea logistic` pen-tru \ntreaga Europ` Central` [i deEst. F`ceau \nc` livr`rile cu ca -mioane direct de la fabrici c`tre

Cum s` reduci costurile exact atât cât tre -buie. Cum s`-]i define[ti o strategie. Cum s`te pozi]ionezi pe pia]`. {i mai ales cum s`-]i\n]elegi clientul. Lucruri \n care consultantulpoate avea un cuvânt greu de spus. Am statde vorb` despre cum arat` jocul pie]ei [i cumtrebuie el interpretat cu Robin Martens,General Manager al Archicom Romania.

cum s` r`mâi|N JOC

29decembrie 2009 ..................................................................................................................

toate ]`rile. I-am ajutat prin adù -garea unei linii feroviare \ntreVestul [i Estul Europei, care acondus la reduceri de costuri de15%. {i \n România, studiem so -lu]ii care implic` [i calea ferat`.Problema cea mai mare const`\ns` \n absen]a unor terminalecomerciale de dimensiuni mari.România este suficient de mareca s` utilizeze [i transport internpe calea ferat` mult mai multdecât \n prezent, inclusiv pentrudistribu]ia c`tre Vest. Totul seface din Bucure[ti cu camionul.Transportul feroviar se poate uti-liza pe conexiunile principale,apoi se poate face distribu]ia cucamionul. Nu cred c` asta se varealiza \n urm`torii 2-3 ani, darpeste 5 ani poate deveni realitate.Poate fi o solu]ie de transport cucost mai redus, dac` este vorbadespre volume mari, dac` se punela punct un sistem [i dac` existàceste terminale. Primul pas estedezvoltarea terminalelor cheie decare are nevoie aceast` ]ar`, apoidezvoltarea re]elelor intermodale.

Cum vor evolua chiriilepentru depozite?Lucrul bun este c` vor fi

disponibile construc]ii de calitatemai bun` la pre]uri mai reduse \ncompara]ie cu 2008, pentru c`dezvoltatorii nu reu[esc s` \[iocupe facilit`]ile. Media chiriei pemp se situeaz` ast`zi, \n cazulunui depozit de calitate, la peste4 euro, dar nu cred c` va sc`dea,din cauza pre]ului ridicat al te -renurilor [i pentru c` nu esteieftin s` construie[ti \n România.Chiar dac` mâna de lucru cost`mai pu]in, exist` mari problemelegate de eficien]a pe segmentulconstruc]iilor [i de accesul lautilit`]i. În alte state din Europade Est, chiriile pe mp se situeazùndeva la 3,5 euro, iar \n Olandasunt de aproximativ 4 euro/mp.

Tariful de depozitare nu esteatât de interesant. Nu este maimare sau mai mic decât \n alte ]`ridin UE. Problema apare atuncicând vorbim despre exploatarealui. În România, aceea[i cantitatede marf` care afar` este grupat`,de exemplu, pe 1.000 de pale]i, ser`spânde[te pe 2.000 de pale]i,iar costurile sunt automat maimari. Problema nu este, de fapt,

\n costul pe palet, ci \n eficien]`;nu am pale]i \ntregi sau jum`t`]i,ci n-am aproape nimic pe palet.Este o consecin]` a faptului c`fie care \[i face propria logistic`.Singura solu]ie const` \n exter-nalizare. Ast`zi a crescut aten]iaprivind structura costurilor totale.Dac` \n trecut nu erau atât de im-portante pierderile din sistemul dedistribu]ie, la nivelul distribuito-rilor care aveau propria marf`,pentru c` erau profituri mari pepartea comercial`, ast`zi, cos-turile suplimentare nu mai pot fisus]inute. Se are \n vedere doarpartea principal` a afacerii, iartransportul [i logistica se exter-nalizeaz`.

Vor mai sc`dea tarifele detransport?Nu cred c` vor mai sc`dea. {i

a[a, sunt incredibil de sc`zute.Problema este c` sunt multecompanii cu camioane vechi cares-au depreciat la 0 [i nu se potgândi la a le \nlocui (nu iau \n cal-cul costurile de depreciere). Dara[a nu po]i concura din punct devedere al afacerilor. Este nevoiede calitate. Dac` nu \i permi]ipartenerului de afaceri s` \[i recu-pereze investi]ia, atunci aceacom panie va da faliment \ntr-o zi[i marfa nu \]i va mai fi distribuit`[i vei avea probleme cu clien]ii.Merit` asta?

Probabil c` vor fi multe com-panii care vor da faliment \nurm`toarea perioad`, [i \n trans-porturi [i \n logistic`, \n Româniamai mult decât \n Vestul Europei.

Care e re]eta de supravie]uire?Re]eta ]ine de modul \n care

\n]elegi care sunt necesit`]ileclien]ilor. Întrebarea pe care artrebui s` [i-o pun` este: ce sun-tem noi pentru clien]ii no[tri? Dece ne cump`r` produsele [i ser-viciile? Care este adev`ratul mo -tiv? Acesta trebuie g`sit [ianalizat \n compara]ie cu struc-tura existent` a afacerii com-paniei respective. Acest lucrutrebuie f`cut de companiile ro -mâne[ti iar misiunea mea \n cali-tate de consultant este s` le \nv`]cum s` fac` acest lucru. Trebuies` identifice care sunt criteriilepentru care un client cum p`r` un

produs. Fiecare popor are parti -cularit`]ile sale, care trebuie de-scoperite. De asemenea, trebuies` fii deschis, comunicativ, trans-parent \n raport cu clientul.

Cât de important` este oferirea de servicii cu valoare adùgat`pe lan]ul de distribu]ie?Companiile care ofer` astfel

de servicii vor cre[te. Sunt dou`segmente diferite. Din cauza cri -zei economice [i din vânz`ri,unele companii au idei noi: de e -xemplu, s` combine diverse pro-duse (co-packing). Acest lucru seface la nivelul depozitelor de c` -tre operatorul logistic \n numeleclientului. Al doilea segment serefer` mai mult la customizarea [ila partea final` a asambl`rii unuiprodus. Acesta este domeniul \ncare România poate face pa[imari. Poate deveni „linia de a -sam blare“ a Europei Centrale [ide Est. Companiile foarte mari artrebui s` aib` \n vedere s` de-schid` centre de asamblare final`\n România, a[a cum a f`cutNokia. Principalele criterii care artrebui s` \i fac` s` se gândeasc`la aceast` solu]ie sunt timpul,costurile [i riscurile. Din punctulde vedere al timpului, nu esteavantajos s` asambleze, de exem-plu, \n China [i s` vând` \n Eu-ropa, pentru c` transportul ia luni\ntregi. Ar putea alege România [idin ra]iuni de cost, mâna de lucrufiind mai ieftin` decât \n VestulEuropei. Comparativ cu Olan da,de exemplu, salariul me diu estede 3-4 ori mai mic sau de dou` orimai mic decât \n Ungaria. Iar a -cesta este unul dintre ele mentelemajore \n calculul cos turilor pen -tru o companie. A ceast` asam-blare final` se face, de asemenea,\n Olanda, Belgia sau NordulFran ]ei, dar pia]a Est-europeanà devenit suficient de mare pen-tru a avea un al doilea centru deasamblare \n aceast` regiune. Deasemenea, colec tarea [i reciclareaaparaturii uzate implic` mult` mun -c` [i ar putea fi f`cut` \n România.

V` mul]umim pentru timpulacordat.


LO

GIS

TIC

~

30 .................................................................................................................. decembrie 2009

F oarte important estesistemul informatic decare dispunem, prin in-termediul c`ruia putemoferi clien]ilor date \n

timp real, a ]inut s` precizeze,\nc` de la \nceput, Denis Renard,director general al Gefco Roma-nia. „Am investit foarte mult \nsistemul informatic, care esteunic la nivelul \ntregii re]ele aGrupului Gefco. Putem opera u -[or informa]ia de la plecare pân`la destina]ia m`rfurilor. Targetuleste s` construim o solu]ie po -trivit` pentru a oferi clientuluiaceste servicii door-to-door. Trans-portul rutier, pe mare sau pe caleferat`, [i depozitarea pot fi in-cluse \n astfel de solu]ii persona -lizate“, a men]ionat Denis Renard.

O asemenea solu]ie croit` e -xact dup` ne voile clientului a dez-voltat Gefco pentru Dacia.

Furnizorul de servicii logisticerealizeaz` distribu]ia vehiculelorDacia \n Italia. Iar volumele suntcel pu]in semnificative.

Volume duble,solu]ii noi

„Concret, trebuie s` transpor -t`m ma[ini de la fabric` la dealeriifinali din Italia. Ini]ial, am avut \nvedere transportul vehiculelor cu

camionul de la fa bric` la platformanoastr` din Italia, de unde realiz`multerior distribu]ia c`tre dealeri“, aexplicat directorul Gefco Romania,adùgând c` Dacia GroupeRenault dispune de o aplica]ie e -lectronic` prin care transmite co -menzile, Gefco \nc`rcând \na cela[i sistem datele necesarepentru ca beneficiarul s` [tie dacàutoturismele au fost ridicate, seafl` pe platforma Gefco din Italiasau au fost livrate c`tre dealeri.„Datele se transfer` automat dinsistemul nostru c`tre al lor, lucrufoarte important ]inând cont defaptul c` este vorba des pre vo -lume foarte mari“.

De altfel, ca urmare a vo -lumelor duble fa]` de cele avute\n vedere ini]ial, camionul nu maiputea fi luat \n calcul ca unic mij -loc de transport. „Pentru a furniza[i a asigura transportul ma[inilor\n termenul dat, trebuia s` punemla punct rapid o solu]ie nou`. Tre-buia s` asigur`m o capacitate su-plimentar` de transport pentru aputea securiza volumele. Am de -cis, \n acest context, s` adu cemun tren. Din noiembrie, plea c`s`pt`mânal un tren de la Mio venic`tre Italia“.

Denis Renard a ar`tat c` pen-tru a oferi stabilitate \n livrare,compania a pus \n aplicare, \n

Solu]iile multimodalese pot aplica cusucces [i \nRomânia. Atuncicând volumele lejustific`. Dar numaide c`tre cei care[tiu cum s` o fac`.Experien]a pe careGefco o are \ndomeniu [i-a spuscuvântul \nmomentul \n careDacia a avut nevoiede supracapacitatede transport.

GEFCOurc`DACIApe tren

31decembrie 2009 ..................................................................................................................

situa]ii speciale, solu]ii de trans-port pe mare din Constan]a. „Amconstruit solu]ia de transport na -val \ntr-o perioad` foarte scurt`.{i, chiar dac` termenul a fostfoarte strict, am reu[it s` \l de-vans`m. Practic, utiliz`m trenulpân` la Constan]a, unde coman -d`m un vas specializat \n trans-portul de ma[ini. Este vorbadespre un vas mic, cu o capaci-tate de pân` la 1.000 de vehicule.Solu]iile multimodale sunt mai di-ficil de pus \n practic` [i de ope -rat. Acestea sunt valabile numaipentru industrii care ofer` volumemari pentru distan]e lungi“, a sub-liniat directorul general Gefco Ro-mania, ar`tând c` aceast` solu]iemultimodal` a fost construit` pebaza unei nevoi reale a Dacia,care export` volume mari dema[ini. În opinia lui Denis Renard,calea ferat` poate fi competitiv`la aceste volume. „Este un trans-port «one way» pentru c`, dinp`cate, dup` ce s-a instalat criza,aproa pe c` nu s-a mai importat \nRomânia. Vorbim de mai mult de20.000 de vehicule care mergc`tre Italia. Transport`m pu]inmai mult de 200 de vehicule pe untren, \nlocuind astfel 30 de ca -mioane. {tim cum s` punemfluxu rile \n balan]`, iar platformanoastr` din Italia este conectat`la calea ferat`“. Concret, un ciclude transport cu trenul se \ncheie\ntr-o s`pt`mân` (\nc`rcare laDacia, deplasare, desc`rcare laplatforma Gefco din Italia, \n -toarcere la Mioveni). De men -]ionat c` Gefco are o echip` de10 oameni pe platforma de laMioveni, care gestioneaz` \nc`r -carea autoturismelor pe tren.

Experien]a \[ispune cuvântul

}inând cont c` este vorbades pre o rut` care traverseaz`mai multe ]`ri (România - Ungaria- Austria - Italia), Gefco trebuie sòpereze cu operatori diferi]i,situa]ia fiind complex`. „Trans-port`m de mult timp pe caleferat` ca grup [i suntem obi[nui]is` trat`m cu operatori diferi]i. Am

pus la punct reguli pentru a clasi-fica avariile care pot ap`rea.Oricum, obiectivul este s` ofer ocalitate bun`, chiar dac` sunt se-curizat din punctul de vedere alcosturilor. În general, transportulpe cale ferat` poate crea maimulte prejudicii decât transportulpe [osea, pentru c`, atunci cândtranspor]i 8-10 turisme cu uncamion, este mult mai u[or s` lemanevrezi, s` controlezi situa]ia.Mai sunt ni[te factori externi \ncazul cìi ferate: trenul \nce-tine[te, se opre[te ca s` schimbe

locomotiva, pe unele tronsoanetrebuie s` a[tep]i [i asta este ceamai dificil` problem`. Atunci ri[tivandalism sau apari]ia unor gru -puri organizate s` fure. Noi a -sigur`m paza [i cùt`m cea maibun` rut` pentru a evita blocajelesau diminuarea vitezei de mers.De asemenea, evit`m cât de multputem, mai ales când trecemdintr-o ]ar` \n alta, s` schimb`mlocomotiva. Toate pentru a nurisca. Uneori, furniz`m paz` spe-cializat` pentru tren pe toat` dis-tan]a, alteori numai pe o parte atraseului (acolo unde consider`mc` sunt riscuri)“, a mai ar`tatDenis Renard, subliniind c` foarteimportant este s` cau]i excelen]a\n tot ceea ce faci. Iar capacitateade a reac]iona rapid [i de aadapta solu]iile este esen]ial`

pentru un serviciu de calitate.„Vagoanele sunt proprietateaGrupului Gefco. Suntem cel maimare operator pe cale ferat`, a -vem mai mult de 4.300 de va -goane. Suntem num`rul unu dinpunctul de vedere al transportu-lui de ma[ini \n Europa“, a maispus directorul general GefcoRomania. El a ar`tat, de aseme-nea, c` Gefco a fost primul furni-zor de servicii care a transportatma[ini Dacia pe vas \n 2007.„Dacia a \n]eles c` vasele [icalea ferat` sunt importante pen-tru a-[i securiza transportul. Deaceea au organizat vase shuttledin Constan]a c`tre Sudul Fran -]ei, Spania [i Algeria. La nivelulgrupului Gefco, transport`m 1/3pe cale rutier`, 1/3 pe cale ferat`[i 1/3 pe cale naval`“.

Pe segmentul de transport ru-tier, Gefco subcontracteaz`, soli -citând partenerilor condi]ii stric tepentru a asigura calitatea serviciu-lui. „Lucr`m cu mul]i transportatoriromâni, dar avem cerin]e specialeprivind echipamentele, asigu r` -rile... De asemenea, \i evalu`m \ntermeni privind calitatea serviciuluioferit [i le impunem respectarealegisla]iei \n vigoare. La nivelulgrupului, ope r`m mai mult de10.000 de ca mioane pe zi“, a afir-mat Denis Renard.

Compania s-a reorientat odat`cu criza economic` [i \nspre alteindustrii, dar sectorul auto r` -mâne cel mai important \n econo-mia grupului, reprezentând circa50% din activitate.

Gefco România vizeaz` pen-tru 2010 o consolidare a pozi]ieisale pe pia]a local` prin dez-voltarea serviciilor [i solu]iilor in-terna]ionale door-to-door.

Fiind, \n principal, concentrat`pe clien]i din zona industrial` [iauto, Gefco estimeaz` o redu cerecu 10% a veniturilor fa]` de 2008,pe fondul cre[terii cu 15% a volu-mului serviciilor prestate c`treclien]i din afara zonei auto. În 2008,compania a realizat o cifr` de afa -ceri de 23,4 milioane de euro.


Denis Renard

P ractic, este vorba des -pre firmele „condam -nate“, din lips` de alteposibilit`]i, la or ga -nizarea propriei dis -

tribu]ii a produselor comer cia li zate,cu propriile ma[ini.

Dacoda a intrat pe acest seg-ment de pia]`, pu]in acoperit, pu -nând la punct un serviciu ce ofer`clien]ilor tarife mici [i o bun` pre-dictibilitate a costurilor de transport.

„La Dacoda am reu[it s` pu -nem la punct un serviciu de grupajde marf`, care reprezint` o ofert`de transport pe unitate de volumsau mas` (\n func]ie de naturam`rfii), f`r` a lua \n calcul ma[inautilizat` sau distan]a exact` par-curs`. De exemplu, o ton` trans-portat` din Bucure[ti are acela[ipre] pân` la linia Bra[ovului, dupàceast` linie pân` la Cluj are un altpre], iar jude]ele mai dep`rtateintr` \n a treia treapt` de tarifare“,

a precizat Dan Cotenescu, ma -nager Dacoda.

Mai bine decât cu ma[ina proprie

Acest sistem de transport \ngrupaj func]ioneaz` de nou` ani[i [i-a dovedit deja utilitatea pen-tru numeroase firme.

„Acum zece ani aveam dejaaceast` idee, dar \ntâmplarea af`cut ca ea s` capete contur\ntr-o colaborare, care continu` [iast`zi, cu un mare distribuitor delubrifian]i, care mi-a cerut s` \ipun la punct un sistem de trans-port pentru orice punct din ]ar`,dar s` fie facturat la tona trans-portat`. Activitatea fiind nou` atâtpentru client cât [i pentru compa-nia de expedi]ii Dacoda, am sta-bilit c` va fi un parteneriat deaten]ie reciproc` privind cos-turile“, a spus Dan Cotenescu.

Specificul pie]ei din ]ara noas -tr` a f`cut ca acest servicu s` fiegândit dinspre Bucure[ti c`trerestul ]`rii.

„Transport de grupaj pre-supune s` te bazezi pe un fluxconstant de m`rfuri din toatedirec]iile c`tre toate direc]iile.Tendin]a din România (care s-amai atenuat \n ultima vreme) esteaceea c` traficul de distribuire am`rfurilor are loc dinspre Bu-cure[ti spre restul ]`rii. Estevorba despre m`rfuri de consum,fast moving goods, materialepentru industria serviciilor... Peretur, nu exist` acest flux dem`rfuri, chiar dac` Bucure[tiuleste centru important de con-sum“, a explicat Dan Cotenescu.

Serviciul a avut la baz` orga-nizarea de transporturi care s` fiepl`tite doar pe un sens. Dacodadispune de numero[i par teneritransportatori, cu ma[ini de 7,5 t,care cunosc faptul c` ofer` \ngeneral m`rfuri din Bucure[tic`tre ]ar`, cu desc`rc`ri multiple[i folosesc ma[inile pe un singursens. În acest fel, sunt reduse dis-loc`rile ma[inii [i se diminueaz`costurile.

Firma Dacoda a pus la punct un sistem de grupaj, ce poate deservi firmele ce nu dispun de resursele financiare [i nici volume destul de mari de m`rfuripentru a lucra cu marii logisticieni.

PIA

}~

32 .................................................................................................................. decembrie 2009

ofert` logistic`...

ROMÂNEASC~

„Cheia este g`sirea unui echi -libru \ntre bugetul oferit de ocurs` de grupaje [i costul aces-teia. Trebuie s` oferim clien]ilor osolu]ie mai ieftin` decât folosireapropriei ma[ini. Livrarea este re-alizat`, \n medie, \n 40 de ore dela formularea comenzii. În con -di]iile \n care multe firme con-sider` c` folosirea propriei ma[iniantreneaz` doar salariul [oferului[i costul motorinei, este destul degreu s` ne men]inem la un tarifatractiv. Sigur, folosirea proprieima[ini \nseamn` [i faptul c` furni-zorul m`rfii p`streaz` leg`tura di-rect` cu clientul sù. Pentru aa coperi [i acest aspect, serviciulnostru include [i interfa]a cuclien tul m`rfii. Cerem [i primimcoordonatele clientului respectiv[i \l anun]`m telefonic asupra li -vr`rii. Sunt evitate, astfel, nepl` -ceri cum ar fi neg`sirea des ti na ta -rului, gre[eli privind adresa etc“,a declarat managerul Dacoda.

Româniape opt axe

Sistematizarea activit`]ii pre-supune luarea \n considerare a nu-meroase elemente. }ara a fost\mp`r]it` \n opt direc]ii principalede transport, iar pentru optimizareadeciziilor este utilizat un soft dedi-cat acestei activit`]i. Chiar [i a[a,pot ap`rea anumite nepl`ceri.

„Încerc s` grupez, cu ajutorulunui produs soft dezvoltat con-form propriilor cerin]e, comenzilevenite de la mai mul]i clien]i \naceea[i zi. Se \ntâmpl`, \n unelezile, s` avem nevoie de mai multema[ini pentru aceea[i ax`. Acestserviciu este dedicat firmelor careau nevoi constante de transport,dar am realizat transporturi inclu-siv pentru persoane fizice. Pre-fer`m firmele datorit` faptului càcestea dispun de spa]ii adecvatepentru manipularea m`rfii, iar\nc`rcarea/desc`rcarea nu pre-supune, \n general, intrarea \naglomera]ii urbane, unde exist`restric]ii privind tonajul. De sem-nalat sunt transporturile realizatepentru hipermarketuri. Acestea \[ifac, de regul`, propriile legi,\ndreptate \ntotdeauna \mpotrivatransportatorului. De exemplu, mise pare de neconceput ca trans-

portatorul s` preia un palet \nfo-liat, cu documente de \nso]ireample, care specific` faptul càcesta a fost preluat \nfoliat -paletul include 30-40 de sor -timente de produse - iar la hiper -market se procedeaz` la des - fa cerea paletului [i se face orecep]ie am`nun]it`. Astfel, trans-portatorul este obligat s` piard`\ntreaga zi. Pe lâng` timpul pier-dut, transportatorul risc` s` nu-[i\ncaseze banii dac` se constat`c` lipsesc produse“, a precizatDan Cotenescu.

Livrare \n maximum72 de ore

Dezvoltarea acestui serviciude grupaje ar putea s` includ`platforme logistice \n ]ar`, care s`fie alimentate de camioane mariplecate din Bucure[ti.

„La nivelul acestor platforme,ar trebui asigurat` desc`rcareacamioanelor \n func]ie de progra-mul de transport interjude]ean(a[a este denumit de c`tre Da-coda). Iar de pe platform` ar tre-bui s` fie realizate livr`rile la nivelzonal. Am \ncercat acest lucru cuparteneri \n ]ar` - transportatorice dispuneau de un minim spa]iude depozitare, care puteau faceaceste opera]ii de cross-docking[i se angajau s` livreze m`rfurilea doua zi. Îns`, când te lansezi\ntr-un asemenea proiect, trebuies` fii preg`tit s` finan]ezi activi-tatea pân` când atingi un anumitvolum de m`rfuri - costurile crescatunci când ai transport succe-siv“, a declarat Dan Cotenescu.

Astfel, s-a mers pe un sistemde livrare direct`, care poateasigura men]inerea tarifelor sc` -

zute, fiind, totodat`, rentabil la unvolum al activit`]ii ce poate cobor\pân` la 1.000 de tone pe lun`.

„La un transport de grupaj, nupo]i judeca fiecare tranzac]ie detransport \n parte. Activitatea tre-buie privit` \n ansamblul ei pe operioad` analizat`. Întotdeaunavor exista tranzac]ii de transportperdante [i altele câ[tig`toare.Per total, trebuie s` ob]ii uncâ[tig care s` fac` activitatea in-teresant`. Clien]ii care \ncheie uncontract cadru cu noi [i asigurùn anumit volum de m`rfuri pri -mesc discounturi, care se ma -nifest` \n primul rând prinne tarifarea superioar` \n cazulunor destina]ii care nu se g`sescpe direc]iile principale. Activitateaeste cu atât mai complex` cu cât,deocamdat`, volumul redus dem`rfuri nu permite stabilirea unorcurse regulate zilnice pe cele optaxe principale“, a explicat ma -nagerul Dacoda.

Clien]ii pot aduce marfa cetrebuie transportat` la depozitulpe care Dacoda \l are \n Bucure[tisau pot decide ca marfa s` fieridicat` direct de la sediul lor.Marfa ajunge la destina]ie cel maitârziu \n 72 de ore de la primireacomenzii.

Tariful minim este cel pentru100 de kg, dar, [i a[a, pre]urilepot fi foarte convenabile, chiar [ipentru mase de câteva zeci de kg.

„La comenzi de peste 1,3 t,putem oferi solu]ii de transportpersonalizate. În general, se lu-creaz` cu autovehicule de 7,5 tmas` total`, dar utiliz`m [i vanuride 3,5 t, iar uneori am transportat[i cu autovehicule de 20 t“, a pre-cizat Dan Cotenescu.

Pentru firmele care doresc olivrare mai rapid`, Dacoda a \nfiin]at\n acest an un nou serviciu, denu-mit Po[ta Dacoda, care garanteaz`livr`ri \n 24 h pe axele principale.

„Exist` clien]i care a[teapt`dovada livr`rii pentru a putea fac-tura. Prin noul serviciu, clientulprime[te \n 48 h documenteleprivind efectuarea transportului.Cele dou` servicii oferite de Da-coda colaboreaz` \ntre ele“, acompletat managerul Dacoda.


33decembrie 2009 ..................................................................................................................

„Este un serviciu românesc pentru firmeromâne[ti. Sunt \nc`multe firme care \[i realizeaz` distribu]iaproduselor \n ]ar` cupropriile ma[ini. Prin serviciul nostru, le ofe -rim o solu]ie rapid` dereducere a costurilor“.

Dan Cotenescu,manager Dacoda:

UTIL

E

34 .................................................................................................................. decembrie 2009

T ransportatorii pot optaast`zi \ntre numeroasesolu]ii, mai ieftine saumai scumpe, mai com-plexe sau foarte sim-

ple. Un lucru \ns` este cert - maidevreme sau mai târziu, to]i uti-lizatorii de autovehicule comer-ciale (peste 3,5 t sau peste 9locuri) vor ajunge s` lucreze cutahograful digital, odat` cu \n -noirea parcului auto.

Începând cu luna septembriea acestui an, compania olandez`RoadSoft pune la dispozi]ia o -pe ratorilor români solu]iile sale.RoadSoft comercializeaz` so -lu]ii hardware [i software pentrudesc`rcarea [i analiza da telor\nregistrate de taho grafele di -gitale \n Olanda, Marea Britanie[i Italia.

Nu e nevoie s` fii expert \n calculatoare

Pentru a lucra cu produseleRoadSoft, sunt suficiente cu -no[tin]e minime \n operarea unuicalculator. RoadSoft România o -fer` dispozitivele de care trans-portatorii au nevoie pentru adesc`rca datele din tahograf saude pe cardul de [ofer, \ns`, pelâng` acest lucru, RoadSoft puneun accent deosebit pe partea desuport/asisten]` profesional`.Conform legisla]iei \n vigoare,

conduc`torii auto trebuie s` lu-creze cu un card digital de [ofer[i s` fie instrui]i \n respectareaanumitor obliga]ii de lucru cutahograful digital, \n vreme cecompaniile trebuie s` descarce,s` p`streze [i s` interpretezedatele desc`rcate de pe taho -grafele digitale [i cardurile de[ofer, pentru cel pu]in un an, ast-fel \ncât, aceste date s` poat` fipuse la dispozi]ia autorit`]ilor decontrol. Desc`rcarea taho grafelortrebuie f`cut` odat` la trei luni,iar a cardurilor de [ofer odat` la28 de zile. Neglijarea acestor as-pecte poate conduce la amenziextrem de ridicate.

RoadSoft a preg`tit pentrutransportatorii români tot ceeace este necesar pentru a lucra cutahograful digital simplu, rapid [irespectând legea: dispozitive decititire a datelor \nregistrate detahografele digitale [i cardurilede [ofer, al`turi de software pen-tru p`strarea [i analiza datelorcitite. Toate acestea sunt \n so -]ite de suport profesional, gra-tuit, din partea personaluluiRoad Soft România.

Solu]ia propriu-zis`

RS Digidown este un dispozi-tiv de desc`rcare a tahografelordigitale. Desc`rcarea datelor pen-tru 90 de zile se face \n 15 minute.

Dispozitivul poate fi setat astfel\ncât s` fie desc`rcate numaidatele din ultima lun`, pân` la ul-timele 3 luni de zile. Astfel, estescurtat considerabil timpul dedesc`rcare a datelor. În plus, dis-pozitivul este mobil, foarte u[orde transportat [i simplu de uti-lizat.

RS DigiTac este un softwarepentru p`strarea [i administrareadatelor desc`rcate. Pentru acestprodus se pl`te[te o singur` dat`,actualiz`rile ulterioare fiind gratu-ite. RS DigiTac nu presupuneapari]ia unor costuri anuale, \nfunc]ie de num`rul de auto -vehicule sau de [oferi. De ase -menea, acest soft aminte[te u tili zatorilor când trebuie des -c`rcate datele pentru un anumit[ofer sau autovehicul [i ajut` laob]inere de rapoarte detaliate cuprivire la activitatea acestora.

Prin RS DigiTac, poate fi ad-ministrat un num`r nelimitat de[oferi [i autovehicule.

RS Card Reader este un cititorde carduri pentru [oferi, iar citireaunui card se face \n 10 secunde.

Din anul 2005 pân` acum,RoadSoft [i-a comercializat so -lu]iile c`tre mai bine de 10.000 deoperatori de transport din Olanda[i Marea Britanie, fiind sus]inut`de importante asocia]ii de trans-port din Olanda.


TTrraannzzii]]iiaa ccoonnttiinnuu`̀

Tahograful digital

De[i introducerea tahografului digital \n Româniaa \nceput la 1 ianuarie 2007, transportatorii nusunt \nc` familiariza]i \n totalitate cu nouldispozitiv. Totu[i, \n ultimii doi ani, s-a constatato evolu]ie important` \n ceea ce prive[te ofertade produse menite s` ajute transportatorii sùtilizeze tahograful digital.

35decembrie 2009 ..................................................................................................................

La finele luinoiembrie, la o lun` de la premierainterna]ional`,Porsche România a organizat lansareape pia]a româneascà noului T5. Modelul este pusdeja \n vânzare iar clien]ii sunta[tepta]i s` seconving`, dac` mai era nevoie, c` noul T5 p`streaz` tradi]ia.

Volkswagen Transporter

TT55 ddeeddiiccaattcc`̀rr`̀uu[[iilloorr

TEST

TEST

36 .................................................................................................................. decembrie 2009

D up` ce v-am prezentat\n detaliu Multivan T5,extrem de dotat [i deputernic, am zis s`revenim exact la ma -

[ina care se adreseaz` trans-portatorului, adic` un T5 Furgon.Am ales s` v` oferim detalii des -pre noul T5 Furgon [i am pornit lao plimbare cu el. Modelul pe careni l-au pus la dispozi]ie cei laPorsche Bucure[ti Nord, un Fur-gon cu 3 locuri cu ampatamentscurt, de 3.000 mm.

Noile linii

Despre detalii ce ]in de de-signul noului T5 am tot vorbit,noua fa]` a sa \ncadrându-sefoarte bine \n filozofia german`de design. Grila frontal`, farurilecu fundal negru [i stopurile suntdoar câteva din elementele careatrag aten]ia. {i la interior ma[inaa primit „o fa]` nou`“, iluminareabordului a fost schimbat`, re -nun]ându-se la clasicul albastru-ro[u [i optând pentru alb-ro[u,

volanul a fost preluat de la noilemodele de turisme produse deVolkswagen, precum [i plan[a debord, care are un aer luxos, fiindmai bine finisat` [i, bine\n]eles,ergonomic`. Ca [i dot`ri, ma[inanu abund` de hi-tech, geamurileelectrice sau radio-mp3-ul lipsind,la fel [i comenzile pentru reglareaoglinzilor laterale din interior, daraceast` ma[in` este gândit`„pentru c`rat“. {oferul nu a fostcomplet ignorat din punct devedere al confortului, deoarece,\n ciuda elementelor lips` enu-merate mai sus, aerul condi]ionatde tip Climatic era prezent. {iscaunul [oferului \i confer` aces-tuia o bun` pozi]ie \n timpulmersului, iar bancheta pentru pa-sageri se \nscrie [i ea \n aceea[ilinie. Cu spa]iul la picioare potap`rea mici probleme pentrupasageri, dac` ambele locuri suntocupate, dar, dup` cum spuneam,ma[ina este destinat` transportu-lui de marf`, nu plimb`rilor cu fa-milia sau prietenii. Despre spa]iuldestinat m`rfii, putem spune c`

este delimitat de habitaclu prin-tr-un perete desp`r]itor complet,f`r` geam, iar capacitatea de \n -c`rcare este de 4,2 mp ca supra -fa]`, iar ca volum ajunge la 5,8 mc[i o sarcin` util` de 838 kg.Op]ional, pentru modelul testat, afost redus` sarcina maxim` au-torizat` la 2.600 kg.

Abilit`]i tehnice

Furgonul testat era dotat cuun motor de 2.0 TDI, cu o puterede 84 CP la 3.500 rpm [i cu uncuplu de 220 Nm prezent pe oplaj` destul de mare, \ntre 1.250[i 2.500 rpm. Aceast` motorizare,conform` cu normele de poluareEURO 5, are rezultate foarte bunedin punct de vedere al emisiilor(190 g/km). Dac` ne gândim laconsumul de carburant, rezul-tatele sunt de-a dreptul intere-sante: cu 7,2 l/100 km \n regimmixt, nici nu puteau fi altfel.Viteza maxim` a vehiculului estede 146 km/h, care este o valoarefoarte bun` dac` ]inem cont de

37decembrie 2009 ..................................................................................................................

specificul ma[inii. La capitolulsiguran]`, cei de la Volkswagenau fost foarte aten]i, introdu -când \n dotarea standard ABS,ESP [i ASR.

În curs`

Dup` scurta analiz` a exteri-orului [i a interiorului, am pornitla drum. Motorizarea de 84 CPcuplat` la o transmisie \n 5 trepte\[i face treaba cum trebuie. De[iputerea nu este la discre]ie, lan]ulcinematic creat de constructorulgerman scoate tot ce se poatedin aceast` combina]ie. Astfel,demarajul este mul]umitor, pesteceea ce te-ai putea a[tepta de la84 CP, iar \n regim extraurban,ma[ina se descurc` onorabil. Dinpunct de vedere al stabilit`]ii, alsuspensiei [i al frân`rii, nu putemspune decât de bine desprema[in`, ea fiind „\n parametri“. Latestul efectuat de noi nu am avut\nc`rc`tur`, ceea ce probabil armai fi ajutat la comportamentul

ma[inii, fiind bine [tiut faptul cèa a fost conceput` pentru amerge \nc`rcat`. Dar, chiar [i \ncondi]iile de mers „pe gol“, com-portamentul a fost unul bun. De[iam „chinuit“ ma[ina cum am [tiutnoi mai bine, indicatorul elec-tronic al nivelului de combustibils-a \nc`p`]ânat s` nu coboare,ceea ce nu a putut decât s` ne\ncânte. Este de necontestat fap-

tul c` acest model este dedicatstrict transportului de marf`, deaici [i dot`rile op]ionale ceva maireduse. Dar, dac` ]inem cont devremurile \n care trìm, cred càcesta este „trend“-ul. Dac` vreis` cari, alegi T5 Furgon, dac` aialte gânduri... paleta este vast`.

Alexandru STOIAN

[email protected]

Motorizare: 2.0 TDIPutere maxim`: 84 CP/3.500 rpmCuplu maxim: 220 Nm/1.250 - 2.500 rpmTransmisie: manual`, 5+1 trepteSarcina util`: 838 kgVolum util: 5,8 mcSuprafa]a util`: 4,2 mpConsum: 7,2 l/100 km (regim mixt)Op]ionale: AC ClimaticPre]: 19.757 euro (f`r` TVA)

Fi[` tehnic`

Volkswagen Transporter T5 Furgon KR

U nealt` de lucru, o biectde status, autovehicul,mijloc de transport,cas` mo bil` - uncamion are o mie de

fa]ete. Îl po]i privi din mai multeperspective \n func]ie de per-soana cu care discu]i despre el.

Un [ofer care transport` o\nc`rc`tur` mare pe un drum demunte abrupt apreciaz` puterea[i un interior mare [i spa]ios.Cineva care se gânde[te la me -diul \nconjur`tor va prefera f`r`\ndoial` s` vad` vehicule maiaerodinamice [i poate mai mo -deste decât cele care circulàcum pe [osele. Un copil caretrebuie s` treac` o strad` cutrafic aglomerat prefer` probabils` nu mai existe camioane deloc.

„Când \ncepem s` creion`mun nou design, lu`m \n conside -rare dou` tipuri diferite de utiliza-tori finali. Mai \ntâi ne referim laclientul care-[i cunoa[te nece-sit`]ile. Pentru a-l atrage c`tremarca noastr`, designul trebuies` exprime anumite calit`]i [i va -lori. Cel`lalt utilizator final estesocietatea \n general. Camionulpe care \l desen`m va fi prezent\n \ntreaga lume. Dac` oamenilornu le place, deoarece arat` \n -spìmânt`tor sau urât, atunci, pur[i simplu, nu va fi acceptat \n so-cietate. Cu alte cuvinte, am creat

CCaammiioonnuull\\nnttrree uuttiill [[ii ppll`̀ccuutt

Robust, aerodinamic,sigur de condus,confortabil atuncicând locuie[ti \n el[i, de preferat,atractiv la vedere.Cerin]ele de designactuale ale unuicamion modern suntprintre cele maidificile din \ntreagalume a designului.Deci, ce trebuief`cut pentru arealiza acesteobiective? AsokGeorge [i RikardOrell de la VolvoDesign Centercunosc r`spunsul.

DESIG

N

38 .................................................................................................................. decembrie 2009

ceva gre[it“, declara Asok George,Chief Designer la Volvo DesignCenter.

La locul lor de munc`, aproapede Göteborg, \n jur de o duzin` dedesigneri din \ntreaga lume lu-creaz` la crearea a ceva care, \ncercurile industriei constructoarede camioane, poate fi consideratdrept unul dintre cele mai dina -mice produse din lume: gama decamioane grele Volvo.

Proiectate cu „o mie de fa -]ete“, pentru aproape tot atât demulte aplica]ii diferite, aceste ve-hicule sunt esen]a designuluifunc]ional - design ce trebuie s`fie valabil atât ca form`, cât [i \nprivin]a con]inutului. Sau, ca s`p`str`m exprimarea lui AsokGeorge, „s` se autodefineasc`“.

„Capacul unei cutii arat` ca uncapac de cutie [i este proiectat s`se deschid` \ntr-un anume fel. Nueste nevoie de un manual cu in-struc]iuni pentru a \ntelege cumfunc]ioneaz`. Într-un anume fel,aspectul camionului trebuie s`spun` la ce anume se folo se[te [icum trebuie folosit“, explic` el.

Restric]ii stricte

Destul de simplu pân` acum.Dar totul devine mai complicatatunci când adaugi diverse ele-mente \n contextul \n care lucrea -z` to]i designerii de cami oane dinlume. Ca profani, am putea fitenta]i s` vedem un „designer“ caun geniu artistic [i boem a c`ruiimagina]ie nesfâr[it` \l ajut` s`creeze linii [i func]iuni din nimic.

Nu exist` nimic mai eronat.Un camion este caracterizat

de restric]ii legate de \n`l]ime,l`]ime, lungime [i form`. De fapt,nu se poate s` ne \ndep`rt`mprea mult de la un design frontalplat [i vertical, care este aproapeomniprezent \n Europa.

„Punctul nostru de plecareeste forma unei cutii cu muchiidrepte destinat` transportului debunuri. Standarde detaliate con -di ]ioneaz` totul, de la dimensiu-nile contraaripilor pân` la pozi]ialuminilor care trebuie montatesau cât de mare trebuie s` fie par-brizul. {i, desigur, este vital s`facem interiorul cât se poate despa]ios [i de practic, \n acela[itimp \n care exteriorul este con-

ceput cât mai mic [i mai \ngust“,declar` Rikard Orell, Design Di-rector la Volvo Trucks [i persoanacare coordoneaz` opera]iunea dedesign.

Provenind din departamentulde design al produc`torului deautoturisme Volvo Cars, iar, mai\nainte, din cel al constructoruluiaustralian de autoturisme Holden,el este de acord c` restric]iile \nprivin]a camioanelor moderne potface munca unui designer decamioane destul de frustrant`.

„Când desenezi autoturismee[ti mult mai liber. Desenezi unobiect care poate va fi fabricat \nmilioane de exemplare, la caredeseori doar aspectul, singur, a -trage cel mai bine clien]ii. Aceas -ta \nseamn` c` resursele [i

precondi]iile sunt la un nivel com-plet diferit comparativ cu muncadin domeniul camioanelor“, po -veste[te el. În acela[i timp, RikardOrell eviden]iaz` c`, dac` se con-centreaz` prea mult pe designulexterior, nu este \ntotdeauna unlucru pozitiv. „Riscul este ca totuls` se sfâr[easc` \ntr-un stil tra -di]ional. Un camion este cu multmai complex decât o ma[in`.Exis t` diferen]e majore \ntrediferite variante [i configura]ii [i,de când totul este legat atât demult de aspectele func]ionale,munca \n sine a devenit mai in-teresant`“.

Cu alte cuvinte, chiar [i \n con -di]iile unor limit`ri stricte, exist`loc pentru inova]ie. Dac` prive[ticu aten]ie la Volvo, vei fi de acordc` \[i urmeaz` calea sa, diferit`de a celorlal]i. Modul \n care lini-

ile laterale sunt desenate spre\nainte, panourile cabinei caresunt simple [i clare, conturul ro-tund [i profilul clasic - totul indicùn design care este tipic Volvo.

„De fapt, vorbim despre cre -area unui lucru care arat` [i esteperceput ca fiind Volvo. Marcaeste primul lucru pentru careavem cea mai clar` responsabili-tate. Sarcina noastr` este s` co-munic`m valorile de baz` Volvo -mediu, siguran]` [i calitate - \n celmai bun mod. Designul Volvoeste vizibil inspirat de naturascandinav`. Este simplu, clar [iorientat spre viitor“, continu`Rikard Orell.

De unde vine inspira]ia?

„De peste tot: arhitectur`, au-tomobile, designul diferitelor o -biecte, b`rci, rulote... Eu am oarhiv` cu imagini de circa 70 sau80 Gb, care continu` s` creasc`“,adaug` Asok George. Tace pentrucâteva secunde, dup` care con-tinu`: „dac` ai \n gând utilizatorulfinal pe tot timpul procesului decrea]ie, atunci ai acces la cea maibun` surs` de inspira]ie existent`.Imagina]i-v` c` proiecta]i cea maibun` unealt` pentru cel mai pro-fesionist [ofer [i, \n acela[i timp,vizualiza]i un copil plimbându-secu tricicleta prin curte - cu acestedou` imagini suprapuse mental,nu po]i da gre[“.

Pentru Rikard Orell exist`, deasemenea, cerin]e de mediu, pre-cum consumul de combustibil [icombustibilii alternativi, care, \nviitor, vor avea o influen]` majoràsupra designului camionului.

„Lucr`m mereu pentru a \m -bun`t`]i aerodinamica \n ciudalibert`]ii reduse pe care o avem.Ne concentr`m pe optimizarearazelor de curbur` ale cabinei, ig-norând detaliile care nu suntnecesare, sau lucr`m la partea desub camion pentru a \mbun`t`]ifluxul de aer. Nu este vorba s`transform`m camionul \ntr-unFerrari. Pân` la urm`, treaba saeste, bine\n]eles, s` transporte\nc`rc`turi grele.“

Adaptarea:

Raluca MIH~ILESCU

decembrie 2009 .................................................................................................................. 39

AsokGeorge

RikardOrell

40 .................................................................................................................. decembrie 2009

U n simplu drum sau oadev`rat` aventur`.Nu vei [tii niciodat` \ -na inte s` ajungi ladestina]ie. Când e[ti

[ofer, te po]i afla fa]` \n fa]` cune pre v`zutul chiar [i atun ci cândmergi pe ace lea [i drumuri \nfiecare s`p t`mân`. Gigi face Italiaaproape \n fiecare s`pt`mân`. {iatunci când nu este angajat pe a -ceast` rela]ie, merge c`tre Aus -tria, Ungaria sau Slovenia. Dea proximativ un an, lucreaz` pen-tru o firm` de distribu]ie de pro-duse alimentare (cu prec`dere pesegmentul HO RECA). Am \ncercats` afl`m de la el cum se vede dru-mul din spatele parbrizului unui ve-hicul de transport marf` atunci cândtermenele se scurg rapid (chiar [i -sau mai ales - \n an de criz`).

O curs` obi[nuit`

Pentru Gigi, ziua de lucru\ncepe dis-de-diminea]`, pentruc` drumul c`tre Italia este destulde lung. Pleac` gr`bit de acas`spre garaj unde \l a[teapt` ma -[inile. Variantele de transportsunt un Mercedes Atego de 15 tsau Ford Transit de 3,5 t, ambelema[ini echipate pentru frig. Por -ne[te la drum din Capital` cuma[ina \nc`rcat` cu alimente des-tinate unui depozit pe care firma\l are la Timi[oara. „Acolo, se facedesc`rcarea [i se porne[te maideparte; din p`cate, plecarea \ncursele externe se face pe gol.Dac` vehiculul folosit este cel de3,5 t, lucrurile merg mult mai sim-plu, nefiind nevoie de diagrame [ialte b`tì de cap, iar timpul petre-cut pe drum este mult mai mic,dar, dac` discut`m de transpor-turile «grele», \ncep s` aparùnele probleme“. Asta dac` numai punem la socoteal` infra -struc tura. Tre cem la pro blemelemai recente, cele legate de dia-

grame, unde, vrei - nu vrei, trebuies` respec]i timpii de odihn`. {idac` \n România s-ar mai trece cuvederea unele „ine xactit`]i“, decum se ajunge la grani]a cu Un-garia nu mai este de glumit. „Un-gurii nu stau la discu]ii [i cerdiagramele la verificat. {i verifi-care serioas`, nu glum`. Ungurulte \ntoarce pe toate p`r]ile, cerediagramele din urm`, pe ale am-bilor [oferi, nu ai cum s` o dai la\ntors“, afirm` Gigi. Dup` acestprim hop, urmeaz` traversarea]`rii lor. Parc`, deja, este alt`via]`. Po]i s` mergi \ntr-un regimdecent de trafic, sunt mai multeparc`ri [i mai bine organizate.Este „altceva“. Din Ungaria, Slo -venia [i apoi... Italia.

În Fran]a, evit` autostr`zile...

Dup` \nc`rcare, dac` dia-grama permite, se porne[te directspre ]ar`. Acum, nivelul de aten]ietrebuie ridicat pentru c` exist` [imarf` \n camion. Dac` traseul de\ntoarcere este acela[i, pa[ii nusunt prea dificili de f`cut. Uneori,\n func]ie de punctele de \nc`r -care, traseul devine Italia - Fran]a- Germania - Ungaria - România.Iar atunci lucrurile se schimb`. „ÎnFran]a, este mult mai economics` evi]i autostrada, lucru foarteposibil cu o hart` mai «profi» saucu un GPS pus la punct. Se poaterula f`r` pro bleme pe orice drumna]ional f`r` a pl`ti vreo tax`, iarcalitatea drumurilor este bun`; \ncompara]ie, un «DN» de-al loreste echivalentul Autostr`zii A1din România“, a ar`tat Gigi.

... \n Germania,parc`rile...

„Dup` ce se traverseaz`Fran]a [i se ajunge \n Germania,totul trebuie s` se desf`[oare

dup` o regul` clar`: «f`r` oprire».Poli]ia german` vâneaz` trans-portatori strìni [i nu te iau dinmers, ci din parc`ri. Dac` ai f`cutimpruden]a s` opre[ti \ntr-o par-care, \n 2-3 minute sunt prezen]ilâng` tine.

Bag` o foaie curat` subma[in` [i apoi \ncep s` verificedocumentele. Dac` ai noroc [ie[ti \n regul` cu tot ([i este unadin zilele \n care ei nu caut` nod\n papur`), po]i pleca. Asta [idac` la finalul inspec]iei foaia am-plasat` sub ma[in` nu s-amurd`rit de scurgeri de ulei, caz\n care e[ti condus la un service[i esti obligat s` remediezi pe locproblema“, ne-a povestit Gigi.Dar, a[a cum spuneam, este binede evitat un astfel de control,strìnii fiind destul de „vâna]i“.

...iar \n Ungaria,ho]ii

Dup` ce se traverseaz` Ger-mania [i Austria, se ajunge \n Un-garia, unde, din nou, este bine sèvi]i parc`rile de pe centura Bu-dapestei, M0, care „este cunos-cut` ca un loc unde ho]ii demotorin` [i de marf` din ca -mioane se simt ca la ei acas`.Odat` dep`[it [i acest punct, neapropiem de patria drag`, undee[ti \ntâmpinat iar de brigada devame[i maghiari [i români, care-[ivor [i ei parte din ce transpor]i tu.Le dai... c` n-ai ce face... vrei s`mai treci [i s`pt`mâna viitoare“,a conchis Gigi.

{i iar intri \n România, iar dru-muri proaste, iar nu sunt locuri deparcare, iar te opre[te un controlal ARR [i te \ntreab` dediagrame... dar astea-s deja„româ nisme“, aventura adev`ratèste peste hotare.

Alexandru [email protected]

ROMÂNIA - ITALIA[i retur

DE-A

LE {

OFER

ILO

R..

.

{A

NTIE

R

41decembrie 2009 ..................................................................................................................

{TIR

I

42 .................................................................................................................. decembrie 2009

SANDVIKPRIN MARCOM

Grupul suedez Sandvik, unuldintre liderii mondiali de pepia]a de utilaje de minerit desuprafa]` [i subteran, vacolabora \n România cuMarcom, pentru gama deconcasoare [i sta]ii de sortaremobile de suprafa]`.Destina]ia principal` aacestor produse o reprezint`carierele [i balastierele,totodat` anumite produseputând fi folosite [i \ndomeniul recicl`rii. GrupulSandvik \nglobeaz` m`rciprecum Extec, Fintec,Rammer, Tamrock sauDrilltech [i are o echip`format` din peste 50.000 deangaja]i [i reprezentan]e \n130 de ]`ri de pe glob.Sandvik este un produc`tormondial ce poate prezenta unportofoliu impresionant deproduse precum concasoare[i sortatoare fixe [i mobile,utilaje de foraj de suprafa]` [isubteran, \nc`rc`toarefrontale pentru subteran,benzi transportoare material,ciocane hidraulice [iata[amente de demolare [isisteme de automatizare aminelor. În Romania, gamelede produse Sandvik ce vor fireprezentate de Marcom suntconcasoarele mobile cuimpact, cu con [i cu f`lci [ista]iile de sortare pe [enile cuunul pân` la cinci sorturi.

METROU ALEXANDRIEI - VOLUNTARI

S.C. Metrorex SA organizeaz`pe data de 4 martie 2010, ora11.00, la sediul institu]iei, olicita]ie deschis` pentru

achizi]ionarea de „Servicii deproiectare pentru obiectivulMagistrala 7 - Alexandriei -Voluntari. Elaborare SPF [iSF“. Valoarea estimat` acontractului, f`r` TVA, este de55.426.140 lei.Criteriul de selec]ie esteoferta cea mai avantajoas`din punct de vedereeconomic, \n func]ie de:pre]ul ofertei (pondere de52%) [i punctaj tehnic(pondere de 48%). Termenullimit` pentru primireaofertelor este 4 martie 2010,ora 10.00, acestea urmând s`fie deschise \n aceea[i zi, laora 11.00. Anun]ul departicipare pentruachizi]ionarea de „Servicii deproiectare pentru obiectivulMagistrala 7 - Alexandriei -Voluntari. Elaborare SPF [iSF“ a fost publicat \nSistemul Electronic deAchizi]ii Publice (SEAP) pedata de 21 noiembrie 2009.

PASAJUL B~NEASA |N FOLOSIN}~

Pasajul destinat fluidiz`riitraficului rutier pe DN1, la

intersec]ia B-dlui Aerog`rii cuB-dul Ion Ionescu de la Brad afost dat \n folosin]` la\nceputul lunii decembrie.Proiectantul lucr`rii esteSEARCH CorporationBucure[ti - Proiectare iarantreprenorul general - SCLena Engenharia eConstrucoes SA. Lungimeatotal` a proiectului este de1,259 km. Proiectul Pasajului SubteranB`neasa a fost lansat, la\nceputul anului 2007, dec`tre actualul ministru alTransporturilor, RaduBerceanu. Lucrarea a fostulterior blocat` \n mandatulfostului ministru, LudovicOrban. Odat` cu revenirea luiRadu Berceanu la conducereaMinisterului Transporturilor,proiectul a fost, \n sfâr[it,deblocat, iar lucr`rile la Pasajau re\nceput imediat, pentru aasigura fluen]a circula]ieirutiere \n zona de Nord aBucure[tiului. Valoarea a fostde 44.454,00 mii lei(13.113.274 euro) [i lucr`rileau fost finan]ate de la bugetulde stat. Date tehnice privind unit`]ilerelocate: instala]ii alimentarecu ap` - lungime 1,4 km,

Volumul lucr`rilor deconstruc]ii, serie brut`, a sc`zut, \n primele zeceluni, cu 15,6%, fiind\nregistrate reduceri la lucr`rile de repara]iicapitale (-25,3%), lucr`rilede \ntre]inere [i repara]iicurente (-20,9%) [i lucr`rilede construc]ii noi (-12%),conform datelorcentralizate de InstitutulNa]ional de Statistic`. Pe tipuri de construc]ii,volumul lucr`rilor deconstruc]ii a sc`zut \n cazul construc]iiloringinere[ti cu 14,1%, alcl`dirilor nereziden]iale cu 17,1% [i cl`dirilorreziden]iale cu 17%.

|n luna octombrie 2009,volumul lucr`rilor deconstruc]ii (serie brut`) a sc`zut fa]` de lunaseptembrie 2009 cu 4,4%,sc`dere eviden]iat` lalucr`rile de \ntre]inere [irepara]ii curente (-21%) [ilucr`rile de repara]iicapitale (-3,9%). La lucr`rile de construc]iinoi s-a \nregistrat ocre[tere cu doi la sut`. Pe tipuri de construc]ii,volumul lucr`rilor s-adiminuat cu 12,6% lacl`dirile reziden]iale, cu 2,6% la cl`dirilenereziden]iale [i cu 2,3% la construc]iile inginere[ti.

10 LUNI, UN MINUS DE 15,6%

43decembrie 2009 ..................................................................................................................

instala]ii canalizare apemenajere - lungime 1,8 km,instala]ii alimentare cu gaze -lungime 1,25 km, instala]iialimentare cu energieelectric` - lungime 61 km,instala]ii iluminat public -lungime 4 km, instala]ii detelecomunica]ii - lungime 42km, instala]ii canalizare apepluviale pasaj subteran -lungime 1,6 km. Date tehniceale volumelor de lucr`ri:coloane forate - lungimecumulat` - 25 km, s`p`tur`mecanizat` de p`mânt -135.000 mc, beton - 23.500mc, arm`tur` o]el beton -2.700 tone, tabliere metalice -60 tone, umplutur` balast -7.500 mc, balast stabilizat -4.000 mc, mixtur` asfaltic` -14.000 tone.

NEW HOLLANDECHIPEAZ~ ARMATAITALIAN~

New Holland Construction acâ[tigat, recent, licita]iaorganizat` de Armata italian`pentru echipamente deconstruc]ii. Contractul, \nvaloare de 21 milioane euro,presupune livrarea, \nurm`torii doi ani, a 142echipamente, produse \nfabricile NH de la Torino,Lecce (Italia) [i Berlin(Germania). Printre echi -pamente se num`rèx ca vatoare pe [enile, \n -c`rc`toare pe ro]i, gradere etc. De asemenea, New Holland acâ[tigat [i o licita]ie pentruutilaje de construc]iiorganizat` de Brigada italian`de pompieri. Cele 15 unit`]icomandate, \n valoare de 1,5milioane euro, vor fi livrate \ndecembrie [i ianuarie.

FONDURI PENTRU CONSTRUC}IA CENTURIICARANSEBE{

La sfâr[itul lunii noiembrie,Compania Na]ional` deAutostr`zi [i DrumuriNa]ionale din România S.A. asemnat contractul de lucr`ripentru „Construc]ia varianteide ocolire Caransebe[“.Valoarea total` a contractuluieste de 30.229.926,21 euro(f`r` TVA) din care 75% dinsuma eligibil` constituiefinan]are nerambursabilàcordat` de ComisiaEuropean` prin Facilitatea ex-ISPA, restul fiind asigurat deGuvernul României prinBugetul de Stat.Obiectivul contractului \lreprezint` construc]iavariantei de ocolire alocalit`]ii Caransebe[, caparte a proiectului ex-ISPA2001/RO/16/P/PT/006 -„Reabilitarea DN 6, \ntreDrobeta Turnu Severin [iLugoj“.Contractul a fost atribuit, \nurma procedurii de licita]iedeschis`, conform OUG34/2006, firmei COPISACONSTRUCTORA PIRENAICA

S.A, beneficiar fiindCompania Na]ional` deAutostr`zi [i DrumuriNa]ionale din România.Durata de implementare acontractului este de 24 luni dela data \nceperii lucr`rilor, lacare se adaug` perioada degaran]ie de \nc` 24 de luni.

HYVA S~RB~TORE{TE30 DE ANI

La \nceputul lunii decembrie,Hyva a s`rb`torit 30 de ani deexisten]`. Cu sediul \n Olanda,\n Alphen aan den Rijn,compania, fondat` \n 1979, aajuns, ast`zi, s` aib` 1.600angaja]i \n 35 subsidiare [i 11facilit`]i de produc]ie \n\ntreaga lume. Reamintim c` gama deproduse a Hyva include, \nprezent, cilindri telescopicifrontali pentru semiremorci [isuprastructuri basculabile, ogam` larg` de cilindritridirec]ionali, macarale fixe [irulante, sisteme de liftarepentru containere,compactoare mobile saustatice [i alte echipamentedestinate aplica]iilormunicipale.

La sfâr[itul lunii noiembrie,Liebherr-Werk NenzingGmbH a primit premiul„Macaraua Anului“ pentrumodelul de macara mobil`portuar` LHM 280.Ceremonia de decernare apremiului, la Amsterdam,organizat` de publica]iaInternational Bulk Journal, areunit to]i juc`torii globalidin domeniul manipul`riim`rfurilor \n vrac. Altecategorii au inclus premiipentru „cea mai bun` priz`“,„cel mai bun port pentrum`rfuri vrac“ sau „nava vraca anului“.Cu o capacitate maxim` de

ridicare de 84 t [i o distan]`de manipulare de 40 m,macaraua Liebherr laureatà fost proiectat` pentru unrandament de 1.000 t marf`pe or`, este potrivit` pentruutilizarea \n porturi mici, curestric]ii de dimensiuni [ipoate fi livrat` cu o gam`larg` de echip`ri speciale.

MACARAUA ANULUI ESTE UN LIEBHERR

EV

EN

IMEN

T

44 .................................................................................................................. decembrie 2009

P ractic, a trebuit sà[tept`m pân` la fi-nalul acestui an pen-tru a vedea primelesemne care anun]`

trecerea crizei pe pia]a vehiculelorcomerciale. Efectele negative vorcontinua s` fie resim]ite, dar auap`rut pe pia]` câteva schimb`ria[teptate. În primul rând, estevorba despre faptul c` utilizatoriivehiculelor comerciale au devenitsensibili la ofertele foarte bune aledealerilor. Astfel, chiar dac` eco -nomia \n ansamblu nu ofer` \ncòperatorilor de transport un volumridicat de activitate, sunt firmecare, \n m`sura po si bi lit` ]ilor, do -resc s` profite de [ansa achi -zi]ion`rii mijloacelor de transportla pre]urile atr`g`toare de ast`zi.Iar asemenea oferte vor disp`reala primele semne clare de re-dresare economic`.

Astfel, Cefin a livrat firmeitimi[orene 50 de camioane IvecoTrakker 8x4, basculante, ju m` -tate dintre vehicule fiind echi -pate inclusiv pentru activit`]i dedes z`pezire. Discut`m desprema[ini destinate dome niuluicon struc ]iilor, unul dintre celemai afectate de actuala si tua]ieeconomic`.

„Pe segmentul autovehi culelorcomerciale, gama cami oanelorgrele a fost cea mai afec tat` decriz`. În special pe gama off-road,comenzile au disp`rut aproape \n

totalitate. Practic, aici s-au \n re -gistrat sc` deri de 80-90% pân` \nluna septembrie a acestui an“, a ex-plicat Stefano Albarosa, CEO CefinHolding.

Preg`ti]i pentru 2010

Criza economic` a afectat pu -ternic pia]a vehiculelor comerciale.La ora actual`, Iveco func]ioneaz`\n România la o capacitate de 20-35% fa]` de anul trecut. La niveleuropean, s-a \nregistrat o sc`derede 40% anul acesta - \n Vestul Eu-ropei, aceast` c`dere a fost de 20-30%, \n timp ce \n Est a fost multmai accentuat`, de 70-80%.

Anul trecut, Iveco a livrat peste5.500 autovehicule \n ]ara noastr`,iar \n acest an (ianuarie-octombrie)s-a ajuns la 1.042 de unit`]i.

„În ciuda faptului c` volumulvânz`rilor a sc`zut, cota de pia]à crescut [i acest lucru se da-toreaz` prezen]ei \n teritoriu, in-vesti]iilor realizate de-a lungulultimilor ani. Cefin a investit puter-nic \n re]eaua de vânz`ri [i service,pentru a oferi clien]ilor servicii câtmai bune. Este dificil s` ai o cot`de pia]` mare pe o pia]` \ncre[tere, dar este [i mai dificil s`faci acest lucru pe o pia]` care secomprim`. Pentru pia]a autove-hiculelor comerciale, anul 2009 aavut un efect apocaliptic. Sc` -derea de 75% a \nsemnat faptul c`

„Cefin a crezut de la\nceput \n România. Ampornit activitatea \n 1995,am investit foarte multaici, am fost lovi]i decriz`, dar suntem hot`râ]is` continu`m [i s` intr`m\ntr-un nou ciclu de dezvoltare [i investi]ii. Cel mai rù aspect al crizeieste pesimismul - nimeni nu vrea s` mai investeasc`, s` sedezvolte.“

Stefano Albarosa,CEO Cefin Holding:

LIVRAREACefin a livrat \n lunanoiembrie o flot` de50 de camioaneIveco Trakker c`trefirma ConstructViplast dinTimi[oara. Pe lâng`succesul comercial,acest contractreprezint` \nc` unsemn ce anticipeaz`dep`[irea crizei.

45decembrie 2009 ..................................................................................................................

toate stocurile gândite corect pen-tru un anumit moment al pie]eidevin dezechilibrate. Practic, unstoc normal, care s` acopere vân -z`rile pe dou`-trei luni, devineacoperitor pentru un an [i jum` -tate. S-a creat, astfel, o presiunefoarte mare asupra dealerilor pen-tru a sc`pa de stocuri, lucru care adus la reducerea adaosului comer-cial pân` la zero. În aceste condi]ii,nu pot supravie]ui decât cei careau o gam` larg` de produse [i ser-vicii“, a precizat Stefano Albarosa.

Practic, serviciile post-vânzareau fost cele care au asigurat \n marem`sur` dep`[irea anului 2009.

Un aspect ce a contribuit nega-tiv la situa]ia economic` a fostlegat de alegerile care au avut locla nivel na]ional. Practic, \n ultimiidoi ani, s-au organizat alegeri depatru ori: locale, parlamentare, eu-ropene [i preziden]iale.

Reprezentan]ii Iveco [i Cefinse a[teapt` la un an 2010 multmai bun.

„Cred c`, \n acest moment,avem motive s` devenim mai op-timi[ti. Nivelul actual al pie]ei ve-hiculelor comerciale (25% fa]` deanul trecut) nu poate r`mâne a -cela[i. Practic, la acest nivel (6.000de unit`]i pe an), egal`m cifrele din2003, când se \nregistra un PIB cu25% mai sc`zut decât \n acest an.Astfel, previziunile noastre arat` c`vom reveni rapid la un volum alvânz`rilor de cel pu]in 50% fa]` de

anul trecut. Astfel, exist` unpoten]ial concret de a dublavânz`rile \n urm`toarele 18 luni,fa]` de nivelul actual. Mai departeva depinde de politicile economice[i gradul de dezvoltare al ]`rii.Nivelul din 2008 ar putea fi atinsdin nou \n 2014. Oricum, chiar dac`2010 ar r`mâne la acela[i nivel alvânz`rilor din acest an, va fi multmai bun decât 2009 pentru c` neprinde preg`ti]i“, a declarat Ste-fano Albarosa.

2009 - anul reducerii costurilor

Cefin a realizat un efort sus -]inut pentru a reduce costurile lanivelul \ncas`rilor sc`zute dinacest an. Astfel, cheltuielile cu -rente au fost reduse la aproa pe ju -m`tate, de la peste 2 milioane deeuro pe lun`, la pu]in peste un mi -lion de euro pe lun`.

„În ciuda crizei, am decis s`nu reducem departamentul co -mercial, care a trebuit s` men]in`[i s` \mbun`t`]easc` rela]iile cuclien]ii. Stocul nu a fost \ncèpuizat, dar Iveco ne ajut` foartemult. Practic, din punct de vedereal ofertei de camioane, este unmoment foarte bun pentru clien]i- pre]uri cu 20-25% mai mici fa]`de anii trecu]i [i livrare imediat`.Ast`zi, po]i cum p`ra un 8x4 cu80.000 de euro, fa]` de suma depeste 100.000 de euro cu cât se

comercializa \n 2008. În plus,Iveco nu a \ncetat niciodat` sòfere finan]are pentru produselesale. Ne-am propus la nivel deCefin s` livr`m \n ultimele trei luniale anului 130 de camioane grele,iar odat` cu aceast` livrare amajuns la contracte \ncheiate pen-tru 121 unit`]i. Astfel, cred c` vomdep`[i obiectivul“, a spus Ste-fano Albarosa.

Pentru anul 2010, Cefin ]in -te[te c`tre o cot` de pia]` de 10%din total autovehicule comerciale(exceptând vehiculele utilitareu[oa re). Aceast` performan]` cua pro ximativ dou` procente pestere zultatul din 2009 va fi posibil`prin implementarea unor modi fi -c`ri ale structurii organiza]ionalea Cefin, printre care cea mai im -portant` este unificarea sub ace -ea[i umbrel` a tuturor acti vit`]ilorde vânzare camioane noi, rulate[i autobuze.

În prezent, Cefin România,prin divizia sa Cefin AutovehiculeComerciale, este cel mai maredealer al re]elei Iveco, cu 8puncte de vânz`ri [i service - Bu-cure[ti, Arad, Constan]a, Deva,Gala]i, Pite[ti, Ploie[ti [i Ti -mi[oara. Prin re]eaua Cefin, secomercializeaz` \n prezent peste50% dintre autovehiculele marcaIveco \n România.


ANULUI

OFER

TE

46 .................................................................................................................. decembrie 2009

ARE EEXXCCAAVVAATTOOppee ttooaattee gguussttuurriillee

47decembrie 2009 ..................................................................................................................

AARREE EXCAVATOpe toate gusturile

Dup` ce, \n num`rultrecut, v-am prezentat\nc`rc`toarelefrontale, continu`m pe aceea[i linie,aducând \n prim plan oferta de excavatoare de pepia]a româneasc`.

OFER

TE

48 .................................................................................................................. decembrie 2009

Greutate opera]ional`: 21.390 - 23.750 kgCapacitatea cupei: 1,68 mcAdâncime de s`pare: 5.120 - 6.620 mmPutere: 148 CP

Komatsu PC210 -8

Greutate opera]ional`: 23.310 KgCapacitatea cupei: 0,52 - 1,31 mcAdâncime de s`pare: 7.260 mmPutere: 158 CP

New Holland Kobelko E215B

A cestea reprezint` un seg-ment important al utilajelorfolosite [i mai ales vândute \nRomânia. Pentru a putea des -coperi care este excavatorul

care vi se potrive[te cel mai bine, v`prezent`m câteva caracteristici impor-tante ale echipamentelor oferite de uniidintre cei mai importan]i dealeri de pepia]a româneasc`.

Komatsu

Asiaticii au o gam` extrem de variat` deutilaje. Gama cea mai mic` o reprezint`miniexcavatoarele pe [enile, care sunt com-pacte [i puternice, ideale pe spa]ii res -trânse, versatile, u[or de manevrat [i cugreut`]i opera]ionale cuprinse \ntre 1 [i 5,2t [i puteri \ntre 8,5 [i 39,4 CP. Midiexcava-toarele pe [enile au greut`]i opera]ionalece variaz` \ntre 8 [i 11 t, puteri cuprinse\ntre 61,2 [i 95 CP [i o capacitate a cupei ceporne[te de la 0,09 [i ajunge la 0,4 mc.Acestea reprezint` un mix \ntre manevrabi -litatea celor mici [i puterea celor mari. Da -torit` dimensiunilor compacte [i formelorrotunjite, aceste utilaje sunt u[or de operat\n spa]ii \nguste [i cu obstacole. Komatsumai ofer` [i o gam` heavy de excavatoarehidraulice cu greut`]i ope ra]ionale de la13.160 kg pân` la 204.000 kg. Puterile aces-tora variaz` \ntre 92 [i 956 CP, iar capaci-tatea cupei pleac` de la 0,8 [i ajunge la 13,7mc. Cele pe pneuri au greut`]i opera]ionalecuprinse \ntre 12.670 [i 23.980 kg, putere cevariaz` \ntre 115 [i 168 CP, iar capacitateacupei este \ntre 0,97 [i 1,68 mc. Aceste uti-laje sunt echipate cu motoare turbodiesel,economice [i ecologice. |n dotarea lor, sereg`sesc, de asemenea, sisteme hidrau liceperformante cu circuit \nchis.

New Holland

Italienii propun [i ei o gam` complet`de excavatoare, por nind de la gama com-pact` cu o greutate opera]ional` de 1.060kg pân` la 4.900 kg, puteri cuprinse \ntre 8[i 41,3 CP [i o capacitate a cupei \ntre0,014 [i 0,18 mc. Gama medie prezint` ogreutate opera]ional` \ntre 7.835 kg [i8.595 kg, putere de 54 CP [i cupa \ntre0,35 [i 0,4 mc. Avantajele acestei gamesunt reprezentate de raza mic` de rotire asuprastructurii cât [i de performan]a pu -terii oferite. Sunt echipate cu o lam` debuldozer mare, sprijinit` de tiran]i lungi,care poate fi utilizat` \ntr-o mare varietatede aplica]ii. Gama heavy porne[te de la16.600 kg pân` la 82.000 kg greutateopera]ional`, are puteri cuprinse \ntre 101[i 462 CP [i o capacitate a cupei \ntre 0,6

49decembrie 2009 ..................................................................................................................

OFER

TE

Greutate opera]ional`: 21.700 kgCapacitatea cupei: 0,51 - 1,34 mcAdâncimea de s`pare: 6.740 mmPutere: 154 CP

Hyundai R210 LC-7A

Greutate opera]ional`: 21.675 kgCapacitatea cupei: 0,4 - 1,19 mcAdâncimea de s`pare: 6.600 mmPutere: 138 CP

JCB JS 210 LC

[i 5 mc. Are o stabilitate dinamic` supe-rioar`, echipamente cu pompe hidraulice,un sistem hidaulic avansat [i un nou pro-cesor electronic ce ajut` utilizatorul s`\ndeplineasc` sarcina \n modul cel maiu[or [i productiv posibil. Cel mai repre -zentativ excavator al gamei complete estemodelul New Holland Kobelko E215 B.

Hyundai

Un alt juc`tor prezent pe pia]aromâneasc` este Hyundai. Gama de midi[i mini excavatoare pe [enile porne[te dela o greutate opera]ional` de 1.460 kg [iajunge la 7.800 kg, o putere \ntre 17 [i 60CP [i capacitatea cupei variaz` \ntre 0,04[i 0.41 mc. Gama heavy acoper` greu t`]ileopera]ionale cuprinse \ntre 11.500 kg [i82.320 kg, putere \ntre 98 [i 517 CP iar ca-pacitatea cupei porne[te de la 0,23 mc [ipoate ajunge la 5,10 mc. Hyundai ofer` [iexcavatoare pe pneuri, ce pornesc de la ogreutate opera]ional` de 5.450 kg pân` la20.500 kg. Acestea au puteri \ntre 57 [i121 CP [i o capacitate a cupei \ntre 0,07 [i1,34 mc. Excavatoarele Hyundai sunt pu -ternice, productive [i u[or de manevrat.Proiectat pentru pia]a european`, acestaofer` un pachet de productivitate maxim`,fiabilitate, confort [i robuste]e pe duratatimpului de lucru.

JCB

Cei de la JCB nu puteau lipsi dinprezentare, oferind la gama de miniexca-vatoare utilaje cu greut`]i opera]ionalecuprinse \ntre 950 kg [i 8.250 kg, puteri\ntre 12,3 CP [i 57,6 CP iar adâncimea des`pare variaz` \ntre 1.690 mm [i 4.412mm. Pentru gama heavy pe [enile, pornimde la 7.500 kg [i se poate ajunge la 45.050kg greutate opera ]ional`, cu putericuprinse \ntre 58 CP [i 305 CP. Gama nueste s`rac` nici când vorbim despre ex-cavatoare pe pneuri, modelele oferiteavând greutatea maxim` de operare de14.805 kg pân` la 23.635 kg. Putereaacestora porne[te de la 94 [i poateajunge la 138 CP. Adâncimea de s`pare aacestor utilaje este cuprins` \ntre 5.425 [i6.475 mm. Aceste excavatoare pe pneuriproiectate pentru Europa utilizeaz` com-ponente de produc]ie japonez` pentru aoferi o productivitate ridicat`, fiabilitate[i economie pentru clasa de utilaje dincare face parte. Este de men]ionatechiparea cu Powershift ca dotare stan-dard [i faptul c` au una dintre cele maimici raze de rotire din clasa lor.


STU

DIU

DE C

AZ

50 .................................................................................................................. decembrie 2009

C inci din cele [ase au-tomacarale, care aucapacit`]i de 450 tone,apar]in companiei de\nchirieri chineze

CLETC, cu sediul \n localitateaTianjin City, \n timp ce a [asea afost achizi]ionat` de principalulcontractor al acestui proiect,Inner-Mongolia Wind PowerCon struction Ltd.

GMK 7450 - actorprincipal

Automacaraua GMK7450, carea fost achizi]ionat` de Inner-Mongolia Wind Power Construc-tion Ltd., este echipat` cu unata[ament „Mega-Wind-Lift“, carefurnizeaz` putere adi]ional`bra]ului de ridicat [i o operareu[oar` pe timp de vânt puternic[i care permite, \n acela[i timp,macaralei s` opereze cu o con-tragreutate suplimentar` de 40 t.Astfel, contragreutatea total` amacaralei ajunge la 160 t. A -ceast` combina]ie ofer` au -tomacaralei GMK7450 o dia gram`de lucru foarte bun` [i putereadi]ional`, mai ales când bra]ullucreaz` \n plan \nclinat, a[a cumeste cazul aplica]iilor cu tur-binele eoliene. În plus, fa]` deata[amentul „Mega-Wind-Lift“,automacaraua GMK7450 a Inner-Mongolia Wind Power Construc-tion Ltd. are \n configura]ieprelungitor z`brelit de 12 pân` la

{ase automacarele tot-teren

Grove GMK 7450 [i-au dovedit

abilit`]ileparticipând

la construc]ia unei centrale

eoliene \n InnerMongolia, China.

FlotaautomacaralelorGrove a lucrat la

ridicarea, a[ezarea[i mentenan]a

turbinelor eoliene.

51decembrie 2009 ..................................................................................................................

73 m, care poate ridica sarcinipân` la \n`l]imi de 130 m.

„Automacaraua GroveGMK7450 este utilajul perfectpentru acest proiect“, a declaratWang Hui, Manager la Inner-Mon-golia Wind Power ConstructionLtd. Aceast` macara a fost aleas`special pentru construc]ia parcu-lui eolian [i a \ndeplinit toatecondi]iile de lucru din cadrul[antierului. Caracteristicile teh -nice ale macaralei s-au potrivit cunecesit`]ile proiectului [i auu[urat munca pe parcursul desf` -[ur`rii \ntregii lucr`ri. „În plus,fa]` de performan]ele de ridicare,macaraua Grove GMK7450 \ncor-poreaz` o serie de caracteristicideosebite care ne-au salvat timp[i bani, mai ales \n timpul mont`rii[i al transportului echipamentelorde pe un [antier pe altul“, a sub-liniat Wang Hui. AutomacaraleleGrove au fost folosite pentru ridi-carea, montarea [i mentenan]aunor generatoare eoliene de 1.5MW [i au manipulat sarcini la omedie a greut`]ii de 55 t la o\n`l]ime de aproximativ 65 m.Modelul de automacara tot-terende la Grove de cea mai mare ca-pacitate este GMK7450, are bra]TWIN-LOCK de 60 m [i este mon-tat` pe [asiu cu [apte axe. Cu otransmisie complet automat` [isistem de suspensie independentMegatrack, automacaraua GroveGMK7450 asigur` performan]eoptime atât pe teren normal cât [ipe teren accidentat [i \n condi]ii

dificile de lucru. În amplasareacentralelor eoliene, se ]ine contde valoarea vântului \n zon`, deteren, de impactul vizual asuprastructurilor din vecin`tate [i, nu \nultimul rând, de apropierea dere]eaua de distribu]ie a cu -rentului. „Toate cele [ase au -tomaca rale Grove GMK7450 aulucrat foarte bine \n condi]ii difi-cile, cu temperaturi de pân` la–20 grade Celsius [i cu vântfoarte puternic“, a mai spusWang Hui.

Gama Grove

Gama de automacarale [imacarale mobile Grove dispunede echipamente de ridicat cusarcini cuprinse \ntre 35 [i 450 t [icu lungimi de bra] (cu tot cu pre-lungitor) de la 44 la 133 m. GrupulManitowoc de]ine peste 100 defabrici de produc]ie [i servicii \n27 de ]`ri din America [i Europa.Este recunoscut` drept cel maimare furnizor de echipamente deridicat pentru industria de con-struc]ii din \ntreaga lume, iargama sa include macarale [eni-late cu bra] z`brelit, macaraleturn, macarale cu bra] telescopic[i automacarale. În România, dis-tribuitor autorizat al m`rcilorPotain [i Grove, membre ale gru -pului Manitowoc, este Marcom.


GGRROOVVEE„mut`“ \n

ASIA

INED

IT

52 .................................................................................................................. decembrie 2009

oo ppoovveessttee ddee TTaajj MMaa

53decembrie 2009 ..................................................................................................................

D e[i cel mai cunoscut[i apreciat este ma u-soleul de marmur`,Taj Mahal este defapt un complex in-

tegrat de structuri. Construc]ia a\nceput \n jurul anului 1632 [i s-aterminat \n 1653, fiind implica]izeci de mii de muncitori, artizani[i me[te [ugari. Construc]ia a fost\ncre din]at` unui grup de arhitec]isub supraveghere imperial`, prin -tre ace[tia num`rându-se Abd ul-Karim Ma’mur Khan, MakramatKhan, [i Ustad Ahmad Lahauri,acesta din urm` fiind consideratprincipalul proiectant.

În 1631, cea de-a treia so]ie a\mp r̀atului Shah Jahan a murit dândna[tere celui de-al 14-lea copil,Gauhara Begum. Un an dup ̀moarteasa, a \nceput construc]ia mausoleului,care s-a finalizat \n 1648, cinci ani maitârziu terminându-se [i restul decl̀ diri [i gr̀ dini.

Taj Mahal include [i dezvoltèlemente tradi]ionale persane [icele ale arhitecturii mogule tim-purii. Alte elemente de inspira]ieau fost cl`diri timuride [i mogule,cum ar fi Gur-e Amid, mormântullui Timur din Samarkand, mor-mântul lui Humayun [i alte con-struc]ii din Delhi. În timp cecl` dirile timpurii mogule erauconstruite \n principal din gresiero[ie, Shah Jahan a promovat uti-lizarea marmurei albe [i apietrelor semipre]ioase.

Elementul central

Elementul central al con-struc]iei este mormântul, o struc-tur` de marmur` de dimensiunimari, care st` pe o plint` deform` p`trat`, o cl`dire simetric`cu o poart` \n form` de arc(iwan). Elementele de baz` suntde origine persan`.

hhaall

Celebrul mausoleu Taj Mahal este situat\n Agra, India, [i a fost construit de c`tre \mp`ratul mogul Shah Jahan, \n memoria so]iei sale favorite, MumtazMahal. Mausoleul este considerat a ficel mai frumos exemplu de arhitectur`mogul`, un stil care combin` elementearhitecturale persane, indiene [i islamice. În 1983, Taj Mahal a intrat\n patrimoniul UNESCO.

ddrraaggoossttee

INED

IT

54 .................................................................................................................. decembrie 2009

Structura de baz` este un cubcu mai multe camere, care for -meaz` un octogon neregulat cu55 m pe fiecare latur` lung`. Pefiecare dintre aceste laturi estesituat un arc masiv cu câte dou`balcoane de fiecare parte (pish-taq), motiv multiplicat la col]uri,fapt care face designul perfect si-metric. Patru minarete \ncadreaz`mormântul, câte unul pentrufiecare col] al plintei. Înc`pereaprincipal` ad`poste[te falselesarcofage ale Mumtaz Mahal [iShah Jahan, mormintele auten-tice fiind la un nivel mai jos.

Cel mai spectaculos elementeste domul de deasupra mormân-tului. În`l]imea sa, de 35 m, esteaproximativ egal` cu lungimeabazei. Din cauza formei sale, con-struc]ia este numit` „dom-ceap`“sau amrud. Plafonul este decoratcu un design \n form` de lotus, care\i accentueaz` \n`l]imea, forma do-mului fiind subliniat` de patruchio[curi mai scunde plasate lacol]uri, care copiaz` forma deceap` a domului. Elementul dinvârful domului, care combin` ele-mente tradi]ionale persane [i hin-duse, ini]ial a fost din aur, dar afost \nlocuit \n secolul 19 de ocopie din bronz. În vârful acestuielement este o semilun`, simboltipic islamic, dar \n combina]ie cucelelalte elemente creeaz` oform` de trident, simbol hindus allui Shiva. Minaretele au o \n`l]imede 40 m fiecare [i sunt divizate \ncâte trei p`r]i egale de balcoane.În vârful fiec`rui minaret exist`câte un balcon.

Decora]iile exterioare ale luiTaj Mahal sunt unele dintre celemai frumoase din arhitecturamogul` [i includ picturi, stuca-turi, elemente de piatr` [i sculp-turi. În conformitate cu legileislamice care interzic folosireaunor forme antropomorfe, aces-tea includ elemente caligrafice,forme abstrac te [i motive vege-tale. Camerele interioare ale TajMahal sunt de corate cu pietrepre]ioase [i semipre]ioase.

Construc]ia

Taj Mahal a fost construit peun teren la Sud de cetatea Agra.Shah Jahan i-a dat MaharajahuluiJai Sing un palat \n centrul

ora[ului la schimb pentru acestteren. A fost excavat` o suprafa]`de aproximativ 12.000 mp, apoiumplut` cu nisip [i alte materialepentru a preveni infiltra]iile [i ridi-cat` 50 m deasupra nivelului râu-lui. În zona mormântului, au fosts`pate pu]uri [i umplute cu piatr`pentru a constitui „picioarele“mormântului. Muncitorii au con-struit un fel de schel`rie dinc`r`mid` pentru construc]ie, atâtde mare \ncât se estima c` de-montarea acesteia ar fi durat anide zile. Conform legendei, ShahJahan a declarat c` toat` lumeapoate s` p`streze c`r`mizile dinschel`rie, a[a \ncât ]`ranii dinzon` au demontat-o \ntr-o sin-gur` noapte. A fost construit` oramp` de 15 km pentru trans-portul marmurei [i al altor materi-ale pe [antier [i echipaje de20-30 boi tr`geau blocurile demarmur` special concepute \nacest scop. Un sistem elaboratde scripe]i a fost folosit pentru aridica blocurile pân` la niveluldorit [i au fost amenajate meca -nisme ingenioase pentru a aduceap` [i a o depozita \ntr-un bazin,apoi a o distribui unde era nevoie,\n trei bazine subsidiare, de undeajungea la complex prin inter-mediul unor conducte.

Plinta [i mormântul au fostconstruite \n 12 ani, iar restul con-struc]iilor din complex au durat\nc` 10 ani. Costul total a fost es-timat la aproximativ 32 milioanede rupii la momentul respectiv.

Taj Mahal a fost construit cumateriale provenind din \ntreagaIndie [i Asie [i au folosit peste1.000 de elefan]i pentru trans-portul materialelor. Marmura afost adus` din Rajasthan, jaspuldin Punjab, jadul [i cristalul dinChina, turcoazul din Tibet, lapislazuli din Afganistan, safirul dinSri Lanka [i carnelianul din Ara-bia. Au fost folosite \n total 28 detipuri de pietre pre]ioase [i semi-pre]ioase.

For]a de munc` a fost de20.000 muncitori, recruta]i dinIndia de Nord, sculptori dinBukhara, caligrafi din Siria [i Per-sia, tìetori din piatr` dinBaluchistan etc.

Raluca [email protected]

PA

SA

GER

I

55decembrie 2009 ..................................................................................................................

{TIR

I

56 .................................................................................................................. decembrie 2009

VIANO: PENTRU A DOUAOAR~ ÎN BLOGTRIP!

La sfâr[itul lunii noiembrie,Mercedes-Benz Viano s-aal`turat bloggerilor, pentru adoua oar`, \n BlogTrip-ul ac`rui destina]ie a fost deaceast` dat` Suceava. Astfel,dup` BlogTrip-ul de laOradea, organizat \n aceast`var`, Viano a fost prezent [i \nal doilea eveniment dedicatexclusiv bloggerilor, aflatacum la a cincea edi]ie.Ca [i data trecut`, Viano afost cel care a avut grij` caparticipan]ii din Bucure[ti s`c`l`toreasc` spre locul \ncare se vor \ntâlni cu bloggeriilocali, la bordul sù. Mai mult,Mercedes-Benz Viano, al`turide bloggerul Bobby Voicu,ini]iatorul BlogTrip, a lansat oprovocare \n blogosferaromâneasc` pentru to]i ceicare au dorit s` participe laevenimentul desf`[urat \nSuceava, sub forma unuiconcurs care te provoca s`descrii cum \]i propui s`convingi un posibil client (\nacest caz chiar Bobby) sàchizi]ioneze un Viano. Lasfâr[itul perioadei de\nscriere, Bobby a alescâ[tig`torul care putea mergela bordul lui Viano c`treSuceava.

215 AUTOCARE SCANIAPENTRU BRAZILIA

Scania a vândut 215 autocarecompaniei braziliene GrupoGontijo, cel mai mareoperator de autobuze Scaniadin lume. Comanda confirm`cooperarea pe termen lungdintre cele dou` companii.Autocarele vor fi folosite desubsidiarele Gontijo [i SãoGeraldo pentru transportregulat de pasageri pe\ntregul teritoriu al Braziliei.Este vorba de 205 unit`]i dinmodelul K420 6x2 [i 10 unit`]iF270 4x2.

CFR C`l`tori anun]` publicul c`, \ncepând cudata de 13 decembrie 2009,ora 00:01, se pune \naplicare noul plan de mers altrenurilor de c`l`tori, valabilpân` la data de 11decembrie 2010, ora 24.00.Prin acest program suntprev`zute, \n graficulpreconizat de circula]ie,1728 de trenuri din care: 253 de trenuri de rangsuperior, 70 de trenuriinterna]ionale [i 1336 detrenuri personale, 33 trenurisezoniere, 36 de trenuri cuordin special. Cele cu ordin special vorcircula \n perioadele cu vârf de trafic (s`rb`torireligioase, vacan]e [colare,weekend-uri, atunci când se \nregistreaz` un flux

mare de c`l`tori) [i pedestina]iile solicitate.O noutate \n planul demers 2009 -2010 esteintroducerea \n circula]ie aunor trenuri pe noi rute:Craiova - Cluj Napoca;Bucure[ti Nord - Arad, prinPetro[ani; Bucure[ti Nord- Cluj Napoca, prinPetro[ani; Bra[ov -Miercurea Ciuc-Siculeni;Sibiu - Bucure[ti Nord,prin Râmnicu Vâlcea;Bucure[ti Nord - ClujNapoca, prin Sighi[oara. În ceea ce prive[te traficulinterna]ional, exist` leg`turidirecte spre Viena,Budapesta, Sofia, Salonic,Chi[inù, Moscova,Istanbul, München, Vene]ia[i Belgrad.

NOUL MERS AL TRENURILOR 2009 - 2010

57decembrie 2009 ..................................................................................................................

COMPENSA}II PENTRU PASAGERIIAERO |N CAZ DE FALIMENT

Sabena, Sky Europe, FlyLAL,Olympic Airlines, MyAir [iVolareweb sunt doar câtevadin cele aproape 77 decompanii aeriene ce au datfaliment \n UE \ncepând din2000. În aceast` situa]ie,pasagerii pierd banii pe care i-au pl`tit pe bilete [i demulte ori r`mân \n strìn`tate,\n cùtarea unui alt zborpentru \ntoarcerea acas`.Eurodeputa]ii cer m`suri deprotejare a pasagerilor \ncazul falimentelorcompaniilor aeriene. Uniunea European` a luatdeja anumite m`suri pentrusiguran]a [i securitateapasagerilor aerieni: creareaunei liste negre ce includecompaniile aerienepericuloase, stabilirea unorreguli de compensare apasagerilor \n cazul \ntârzieriisau anul`rii zborurilor,drepturi pentru pasagerii cumobilitate redus` [itransparen]a pre]urilorbiletelor de avion.Deputa]ii europeni consider`c` UE trebuie s` asigure omai bun` protec]ie apasagerilor \n cazulfalimentelor companiiloraeriene: pasagerii care aurezervat zboruri la companiicare dau faliment trebuie s`fie desp`gubi]i.Rezolu]ia \naintat` deeuroparlamentari presupunerevizuirea legisla]iei existentesau propunerea unor legi noi,care s` asigure protec]iapasagerilor, \nfiin]area unuifond de rezerv` pentrudesp`gubiri, aplicareaprincipiului „responsabilit`]iireciproce“ pentru pasageriituturor companiilor europenecare opereaz` pe aceea[i rut`[i dispun de locuridisponibile, \n vedereaasigur`rii repatrieriipasagerilor l`sa]i la sol.

DIVIZIA INDUSTRIAL~UITP ARE UN NOUPRE{EDINTE

Hartmut Schick, directorulDaimler Buses [iresponsabilul pentruopera]iunile Daimler \nprivin]a autobuzelor la nivelmondial, a preluatpre[edin]ia diviziei UITP(Asocia]ia Interna]ional` aTransporturilor Publice)pentru industria

constructoare de mijloace detransport pasageri. Camembru al comitetuluiexecutiv UITP, Schick vareprezenta interesele a 380produc`tori [i furnizori din40 ]`ri. UITP este o re]ea deautorit`]i locale de transportpublic, operatori, institu]iipublice, institute [tiin]ifice [icompanii industriale dindomeniul transportuluipublic. Uniunea are peste3.100 membri \n 90 ]`ri din\ntreaga lume.

Samsung Heavy IndustriesCo., Ltd, produc`tor Sud-corean de nave pentrucontainere [i m`rfuri, aoptat pentru confortulsuperior al modelului SetraS 411 HD. Autocarul va fifolosit pentru transportulvizitatorilor fabriciiSamsung de la Geoje, dar[i pentru transferulpartenerilor de afaceri de laaeroportul din Seoul. Autocarul este echipat VIP,partea din fa]` dispunândde patru scaune pivotantedin piele. În partea din

spate, pasagerii potc`l`tori \mpreun` ca grup,prin intermediul a [aptescaune tapisate cu pielebej. Acest spa]iu „deconferin]e“ este \nconjuratde elemente de lemn careintegreaz` un b`rule] cur`coritoare. Sistemulmultimedia include oanten` satelit [i monitoarede 19 inch. Nu lipsesc nicisistemul de aer condi]ionat[i alte detalii de lux,precum [i elemente de siguran]` de ultim` genera]ie.

SAMSUNG A OPTAT PENTRU SETRA

ACTU

ALIT

ATE

58 .................................................................................................................. decembrie 2009

I ar lucrurile nu se oprescaici - legisla]ia europeanèste \ntr-o continu` trans-formare pe o direc ]ie caretinde s` lase România tot

mai mult \n urm`.Rezolvarea acestei situa]ii

pare s` se g`seasc` \n realizareaunei legi a transporturilor care sàsigure compatibilitatea cu regu-lamentele europene.

„Regulamentele europene a -bordeaz` lucruri noi pentru acestsector [i de aceea va fi necesars` realiz`m o lege a transpor-turilor care s` fac` lumin` \nnoianul de ordonan]e de urgen]`[i s` alinieze legisla]ia na]ional`la standardele europene. Decizi-ile privind legisla]ia vor fi luate [i\n urma unui studiu amplu depia]`, realizat de c`tre ARR. Da -tele ob]inute vor fi raportate [i laceea ce se \ntâmpl` la ora actual`la nivel european. Vom anali za,de exemplu, num`rul de operatoride transport raportat la num`rulde locuitori“, a precizat SorinS\rbu, director general DGT(Direc]ia General` Transporturidin cadrul Ministerul Transpor-turilor [i Infrastructurii).

Regulamentele europene in -tr` \n vigoare \n doi ani de la pu -blicare. Cu alte cuvinte, actualulregulament a trecut „neobservat“\n ultimii doi ani sau, \n orice caz,autorit`]ile române nu au g`sitresursele pentru a aduce co -rec]iile necesare legisla]iei na -]ionale. Discut`m despre o problem` deja tradi]ional` pentru]ara noastr`, iar modul \n care „nefacem c` plou`“ vizavi de regula-mentele europene nu face decâts` deterioreze [i mai mult ima -ginea României la nivelul UE.

Prea restrictivipentru gustul european

„Regulamentul 1014 a intrat \nvigoare pe data de 3 decembrie aacestui an. Prin acest regulament,

se ini]iaz` denumirea de serviciupublic \n transportul rutier de per-soane. Aceast` no]iune nu estedefinit` \n legisla]ia na]ional`.Doar la nivel local exist` posibili-tatea de a subven]iona trans-portul, exist` regiile locale detransport care primesc subven]iide la prim`rie pentru a men]inetransportul la un anumit nivel decalitate [i pre]. În afara loca -lit`]ilor, nu exist` serviciu publicde transport rutier de per soane \naccep]iunea regulamentului euro-pean. Avem diferen]e importantede abordare. Practic, regulamen-tul intr` \n conflict cu legea 92,având \n vedere c` regulamentulprevede c` orice autoritate com-petent` poate ini]ia un serviciupublic de transport rutier“, a ex-plicat Sorin S\rbu.

Cu alte cuvinte, conform regu-lamentului european, realizareaunui transport rutier public dec`l`tori nu mai poate depinde osingur` autoritate.

Astfel, \n mod logic, tragemconcluzia c` ARR (AutoritateaRutier` Român`) sau consiliilejude]ene nu vor mai fi singureleautorit`]i care vor putea stabilimodul de organizare a curselorinterjude]ene, respectiv jude]ene.

O aplicare imediat` a regula-mentului european ar \nsemnacel mai probabil o lung` perioad`de haos pe pia]a transportului ru-tier de c`l`tori.

În aceste condi]ii, chiar dac`regulamentul este \n vigoare, celmai probabil, autorit`]ile românevor putea \ntârzia aplicarea luipân` la expirarea actualului pro-gram de transport, intrat \n vi -goare \nainte de 3 decembrie.

Astfel, este de anticipat faptulc` se vor g`si „porti]e“ pentruevitarea unor modific`ri abrupte aregulilor de func]ionare a pie]ei.Întreb`rile care se pun sunt cât vorfunc]iona aceste tergivers`ri, dece nu s-a f`cut nimic pân` acum [ice vor face autorit`]ile pentru a re-cupera derapajul ap`rut?

Câ]iva PA{I \n urm`

fa]` de EUROPA

La \nceputul lunii decembriea acestui an, a intrat \nvigoare un regulamenteuropean care se afl`, \nmod evident, \n conflict culegisla]ia român` dintransporturi. Este \nc` odovad` c` modul \n care afost conceput` legisla]iana]ional` nu a fost \nconcordan]` cu abord`rileeuropene.

59decembrie 2009 ..................................................................................................................

Subven]ii pentrutransportul public?

Un al doilea aspect care arputea intra \n conflict cu regula-mentul european este cel legatde impunerea anumitor condi]iilegate de traseu, grafic de cir-cula]ie etc de c`tre o autoritate,f`r` a se oferi \ns` compensa]ii.

Practic, abordarea româ -neas c` a fost aceea \n care au -torit`]ile percep taxe de lao pe ratorii de transport care ac-ceseaz` transportul publicrutier de persoane, \ns` re -gulamentul pre vede ca acest tipde serviciu s` fie compensat.

„Conform regulamentului,pen tru serviciile de transport ini -]iate, autorit`]ile trebuie sàcorde compensa]ii. Modul deoferire a compensa]iilor [i modulde acces la serviciul public suntdescrise \n regulament. Exist` ozon` \n care se poate merge pe\ncredin]are direct` [i o zon` delicita]ii. Regulamentul prevedeca doar acest tip de serviciucompensat s` poat` suportani[te rigori impuse de autorit`]i.Celelalte tipuri de transport re -gulat de persoane ar trebui s` fie

nediscriminatorii. Oricum, credc` este prematur s` discut`m deliberalizare, mai ales c` ope -ratorii de transport nu sunt pre -g`ti]i s` accepte o alt` abordare,decât cea actual`, privind trans-portul regulat de persoane“, aprecizat Sorin S\rbu.

Este evident faptul c` estenecesar` o nou` abordare privindpia]a transporturilor, mai apro -piat` de cea european`.

„Pân` \n prezent, negocieriles-au purtat doar \ntre douèntit`]i - operatorii de transport [iautorit`]i. Acceptând acest modde abordare, s-a ajuns la o curs`de achizi]ionare de mijloace detransport care nu \[i g`sesc loculpe pia]`. Este momentul s`purt`m discu]ii deschise, f`r` ane ascunde \n spatele auto -rit`]ilor, f`r` a scoate o lege \nvitez`... Trebuie ca discu]iile s`fie extinse c`tre utilizatorul finalal serviciului de transport, c`trepasageri. La ora actual`, exist`foarte multe reclama]ii venite dela cet`]eni privind modul \n careeste realizat transportul rutier depersoane. {i nu avem asiguratnici m`car un minim de informareprivind cursele care se realizeaz`,

destina]ii, autog`ri, ore de ple-care... Abordarea privind o nou`legisla]ie trebuie s` fie una na -]ional`, iar vocea cet`]eanului tre-buie ascultat`“, a completatdirectorul general DGT.

Legisla]ia european` continu`s` evolueze, iar pr`pastia dintreceea ce avem \n România [i ceeace ar trebui s` existe \n orice ]ar`membr` UE devine tot mai mare.Este greu de crezut c`, pe seg-mentul transportului rutier de per-soane, vom putea s` mergem maideparte cu o abordare 100% au-tohton`.

„În luna decembrie a acestuian, are loc Consiliul TTE (TransportTelecomunica]ii Energie), unde sediscut` despre drepturile pasage -rilor \n transportul rutier. Op]iuneaComunit`]ii Europene este, \n modclar, aceea de a proteja c`l`torul[i, astfel, vor ap`rea ni[te impunerinoi c`tre operatorii de transport.Nu mai putem avea abord`ri strictromâne[ti, trebuie g`site ni[tesolu]ii pentru a ne \ndrepta c`treabordarea european`“, a spus di-rectorul general DGT.


FO

CU

S

60 .................................................................................................................. decembrie 2009

„În luna no iembrie, s-aconvenit a su pra unuiprotocol \n trei punc -te. Punctul \ntâi - s`primim 20 de milioane

de lei din subven]ii pân` lasfâr[itul lunii noiembrie, punctuldoi - prinderea \n bugetul de anulviitor a sumelor r`mase restante\n acest an, punctul trei - schim-barea legilor speciale pentru ve -terani [i pensionari, \n sensul \ncare ace[tia vor trebui s` pl` -teasc` biletul integral, urmând s`\[i deconteze biletul direct laorganismele statului. Actuala si -tua]ie nu mai poate continua,exist` firme de transport care nu[i-au mai primit banii de la \n -ceputul anului“, a afirmat Au -gustin Hagiu, pre[edinteleFe dera]iei Operatorilor Românide Transport (FORT).

Legile [i pira]iitrag ma[inile pe dreapta

La ora actual`, operatorii detransport traverseaz` o perioad`

extrem de dificil`. Sc`derea nu -m`rului de c`l`tori [i concuren]aneloial` exercitat` de „pira]i“ aucreat o adev`rat` capcan` a au-todistrugerii. În timp ce costurilenu pot sc`dea semnificativ, \n -cas`rile se diminueaz` continuu,iar despre cre[terea ta rifelor nicinu poate fi vorba (presiunea e -xercitat` de concuren]a, corect`sau nu, este foarte puternic`).

„Transportul rutier depersoane se confrunt` cu treipro bleme majore. Una este cea fi -nan ciar`, pentru c` num`rul depasageri este \n continu` sc`derede la \nceputul anului. Este vorba\n special de cursele regulate in-terne, cele externe suferind, \nc`de dinainte de declan[area crizei,de pe urma curselor aeriene low-cost. O alt` problem` este legat`de Ordonan]a 92, care a distrustransportul jude]ean. S-au creatsfere de influen]` puternice, nu-meroase firme [i-au pierduttraseele, iar abuzurile se ]in lan].Cea de-a treia problem` oreprezint` lipsa de perspectiv` atransportatorului de persoane.Dorin]a noastr` este s` semearg` pe o valabilitate de cinciani pentru actualul program detransport interjude]ean [i nu petrei ani. Iar \n intervalul de trei anir`mas, ne dorim s` g`sim o vari-ant` care s` asigure un viitoracestei activit`]i. Nu discut`mneap`rat de liberalizare, dar tre -buie g`sit` o variant` \mbu n`t`]it`.Se poate merge [i pe o anumit`variant` de liberalizare sau conce-sionare. Personal, a[ opta pentruliberalizare, dar trebuie stabilit` oanumit` form`, care s` poat` fiaplicat` pie]ei din România“, a ex-plicat Augustin Hagiu.

Liberalizarea trebuie preg`tit`

De mult` vreme, se discut`despre liberalizare, dar nimeni nu[tie cu exactitate ce \nseamnàcest lucru. În ultimii ani, sin-tagma „liberalizare“ a reprezen-

tat mai mult o sperietoare afi[at`de c`tre autorit`]i ca acea alter-nativ` pe care nimeni nu ar trebuis` [i-o doreasc` [i, astfel, vechiulsistem s` fie \ndurat mai departe.

„Practic, la ora actual`, pia]afunc]ioneaz` sub forma unei li -beraliz`ri controlate sub un sin-gur aspect - vechimea pe traseu.

Urm`torul pas trebuie s` fieimplementarea unei solu]ii legisla-tive care s` prevad` ca accesul lao anumit` zon` de pia]`, local`,jude]ean`, interjude]ean`, comu-nitar` s` se fac` \n func]ie de ca-pacitatea de transport, a[a cum se\ntâmpl` [i \n alte ]`ri. În afar` decapacitatea financiar`, onora -bilitate [i de criteriul cu no[tin]elorprofesionale, trebuie s` oferi oanu mit` capacitate de transport.Astfel, cu licen]a de transport, sài dreptul s` faci transport pe una numit areal, \n func]ie de capaci-tatea pe care o ai. De exemplu, s`po]i realiza transport jude]ean (s`participi la licita]ie sau prin diferiteforme de liberalizare sau conce-siune) \n condi]iile \n care ai minim80 de locuri capacitate de tran s -port. Pentru transport interju -de]ean, am putea discuta de unminim de 240 de locuri“, a spuspre[edintele FORT.

Pe de alt` parte, vor trebuig`site modalit`]i de adaptare amijloacelor de transport utilizatela condi]iile specifice ale tra seelor- num`r de c`l`tori, infrastructur`rutier`. Nu po]i folosi un autocarde patru stele la un traseu carenici m`car nu dispune de un drumasfaltat. {i exact astfel de cazuri\ntâlnim la ora actual`.

Dialog bun - zerorezultate

O liberalizare brusc`, f`r` re -guli bine determinate, risc` sàrunce pia]a de transport \n haostimp de mai multe luni [i nimeninu \[i dore[te acest lucru.

„O solu]ie ar putea-o re -prezenta autog`rile - transporta-torii ar trebui s` dispun` de

„Vom luptaTransportul rutierde persoane a fost afectat din plin de crizaeconomic`, \ns` una dintre cele maiputernice lovituri a venit chiar deacolo de undefirmele se a[teptaula cea mai maresiguran]` [i,eventual, sprijin - statul. Care a\ntârziat, \n unelecazuri, cu peste 12luni, plata sumeloraferentetransportuluipensionarilor [iveteranilor.

61decembrie 2009 ..................................................................................................................

contracte cu acestea, s` aib` unprogram pe care s` \l respecte,peron la care s` se fac` \mbar-carea/debarcarea. Îns`, [i aici, auexistat numeroase abuzuri. Un rolesen]ial \l vor juca autorit`]ile, care,prin controalele realizate, ar trebuis` asigure \ndreptarea pie]ei pedirec]ia stabilit`. Anul acesta, a e -xistat dialog, dar nu s-a realizatnimic, nici \n zona de drumuri, nici\n cea privind legisla]ia \n transpor-turi. Au fost patru-cinci puncte pecare ni le-am dorit, autorit`]ile aupromis c` le vor lua \n considerare,dar nu au fost realizate. Controlulunic este unul dintre acestea. Tre-cerea transportului jude]ean \napoila ARR, modul de impozitare a au-tovehiculelor, restric]iile de cir-cula]ie, men]inerea la cinci ani avalabilit`]ii programului de trans-port, eliminarea asigur`rilor de riscfinanciar pentru accesul pe pia]`sunt chestiuni care s-au discutat,dar nu s-a \ntâmplat nimic“, a pre-cizat Augustin Hagiu.

Subiectele r`mase nerezol-vate r`mân de actualitate [i vorface obiectul unor noi runde denegocieri cu autorit`]ile. Dinp`cate, cel mai probabil, dialogulva porni din nou de la zero.

„Aceste probleme necesit`decizie politic` pentru a fi rezol-vate. Este deranjant faptul c`, lafiecare nou guvern, se schimb`to]i oamenii de decizie din struc-turile ministerului de resort. Înacest fel, nu vom avea niciodat`continuitate“, a declarat pre -[edintele FORT.

În plin` criz`, se scumpe[teservice-ul

Pe lâng` concuren]a acerb`,de multe ori neloial`, [i dimi -nuarea num`rului de c`l`tori,transportatorii se confrunt` [i cune\ncrederea furnizorilor.

„În ultima vreme, a devenit totmai dificil` colaborarea cu furni-zorii. Se cer garan]ii bancare, iarcecul [i biletul la ordin nu mai

reprezint` o garan]ie. Între]inereaparcului auto devine tot maicostisitoare, pre]urile au crescutla service [i piese de schimb. Audisp`rut mul]i furnizori, alterna-tivele s-au diminuat [i, astfel, fle -xibilitatea este mult mai mic`. S-adeteriorat foarte mult rela]ia di-rect` dintre furnizori [i trans-portatori - au plecat angaja]ii carerealizau tamponul \ntre cele dou`p`r]i (oamenii de marketing [i devânz`ri). Furnizorii r`ma[i \n pia]`colaboreaz` mai mult on-line. Adisp`rut comunicarea uman`“, aexplicat Augustin Hagiu.

Începutul anului viitor va de-pinde \n mare m`sur` de capaci-tatea statului de a stabili rela]iinormale cu mediul de afaceri.

Viramentul TVApoate fi \ntârziat

„Soarta noastr` este pe -cetluit` de tot ceea ce reprezint`sistemul bugetar. În condi]iile \ncare \ncas`rile la buget sunt tot

mai mici, este greu de crezut c`proiectul de buget este unul fe -zabil, care s` poat` fi pus \n apli-care. {ansa ar fi compensareadatoriilor firmelor c`tre stat cusumele care trebuie virate de labuget. Pân` atunci \ns`, recoman-darea mea pentru to]i operatoriide transport persoane este aceeade a nu pl`ti TVA pentru sumeleaferente biletelor care trebuierambursate de stat. Este un lucrupermis \n cazul legilor speciale,precum cele privind veteranii [ipensionarii. Practic, nu se \nre -gistreaz` TVA pentru respectiveledeconturi. Oricum, sunt surprinsde capacitatea de rezisten]` afirmelor de transport, iar cele maimulte dintre acestea au reu[itacest lucru amânând pl`]ile c`trestat“, a declarat Augustin Hagiu.

2010 debuteaz`cu probleme

În actualul context, este dea[teptat, mai mult ca niciodat`, sàpar` investitori strìni interesa]ide segmentul transporturilor \n]ara noastr`.

„Pentru 2010, prev`d o catas -trof`. Multe firme nu vor mai reu[is` treac` peste primele luni ale an-ului - nu mai au resurse [i niciamânarea pl`]ilor la stat nu va maifi posibil`. Vor ap`rea blocajele peconturi. De asemenea, anul viitorva fi unul interesant pentru firmeledin afar`. Prev`d c` 2010 va fi anulofertelor pentru firmele române[ti.De aceea ne-am dori ca accesul lapia]` s` se fac` mai greu, pentru a\ngr`di \ntr-o anumit` m`sur`posibilitatea ca pe pia]` s` apar`firme strìne nou \nfiin]ate. Astfel,transportatorii români ar avea[ansa primirii unor oferte con-crete, care ar duce inclusiv lap`strarea unor sume de bani \nRomânia. De asemenea, mariijuc`tori din pia]a intern` vor cùtas` acapareze pia]`“, a precizatpre[edintele FORT.


pentru 5 ani“

„Recomand transportato-rilor s` stea lini[ti]i \n ceea ceprive[te achizi]ia de ma[ini.Încerc`m s` ne unim for]elepentru a ajunge la cinci ani devalabilitate a programului detransport [i abia peste doi anis` vedem ce investi]ii suntnecesare \ntr-un nou contextlegislativ“.

Augustin Hagiu,pre[edinte FORT:

DESTIN

A}II

62 .................................................................................................................. decembrie 2009

63decembrie 2009 ..................................................................................................................

Pentru to]i cei care au inimi de copii, dar [i pentru amatorii de aventur`

sau pentru cei care \[i doresc s` vad`luminile Nordului chiar pe Cercul Polar,

Mo[ Cr`ciun a deschis, \n urm` cu jum`tate de secol,

un s`tuc \n care poate primi vizite pe tot parcursul anului.

De atunci [i pân` \n prezent, milioane de oameni i-au trecut pragul biroului

de la Rovaniemi, Finlanda, i-au vizitatrenii sau au v`zut pe viu cum spiridu[ii

fabric` juc`riile \n atelierul Mo[ului.

Satul lui

CR~CIUNMO{

DESTIN

A}II

64 .................................................................................................................. decembrie 2009

T oat` lumea [tie c`Mo[ul ne viziteaz` peto]i \n noaptea deCr`ciun [i mul]i dintrenoi, mai ales copiii,

[i-ar dori s` \l vad` m`car o dat`.Pentru c` e atât de ocupat [i pen-tru c` magia S`rb`torilor trebuies` \[i p`zeasc` foarte bine se-cretele, acest lucru nu este posi-bil \n noaptea dintre 24 [i 25decembrie. Dar cine \[i dore[tecu adev`rat poate s` \i fac` ovizit` chiar acas` la el. Sau, celpu]in, loca]ia oficial` pe care [i-aales-o pentru a primi vizite.

Se spune c`, departe, foartedeparte, \n Nord, \n s`lb`ticiaLaponiei finlandeze, exist` unmunte misterios numit Korvan-turi, la poalele c`ruia, ascun[i câtse poate de bine de indiscre]iauman`, trìesc Mo[ul, so]ia lui,elfii [i celebrii sì reni. De fapt, eitrìesc acolo de atâta vreme,\ncât nici ei nu mai [tiu cândanume s-au stabilit acolo. Mo[ulnici m`car nu poveste[te preamulte despre casa lui, de teamade a nu p`]i ca orice celebritatecare se respect`: s` nu mai aibò clip` de lini[te din cauza fanilor,presei [i turi[tilor. Unde mai puic`, dac` totul ar fi prea „pe fa]`“,Cr`ciunul nu ar avea acela[ifarmec, misterul fiind parte dindeliciul acestei s`rb`tori. Darnumele muntelui - Urechea - su -gereaz` foarte clar faptul c` e unloc excelent pentru a asculta cuaten]ie dorin]ele copiilor de la 0la 120 ani din \ntreaga lume.

A[a c` Mo[ Cr`ciun s-a gânditbine [i a venit cu o solu]ie genial`pentru a-[i primi \n vizit` prieteniidin \ntreaga lume: acum 50 de ani,a \nceput s` fac` vizite regulate laRovaniemi, pe Cercul Polar deNord. Acolo, poate fi \ntâlnit \nfiecare zi a anului, \n cadrul unuibirou special, când nu c`l`tore[teprin lume, pentru a face reclam`Cr`ciunului sau a vizita copiii bol-navi [i când nu petrece timp cuelfii sau cu renii sì.

Dac` ajungi \n Finlanda, estedestul de u[or s` dai de satulMo[ului. Din Rovaniemi, suntnumai 8 km pân` \n locul \n careCercul Polar intersecteaz` au-tostrada [i po]i merge acolo cuautobuzul sau cu ma[ina. Veirecunoa[te satul dup` caseledin bu[teni, cu turnule]e, [idup` poarta impun`toare.Exist` [i un aeroport al Mo[ului,la 2 km de sat.

Ce e de f`cut, ce e de v`zut

În afar` de mult-a[teptata\ntâlnire cu Mo[ Cr`ciun din pro-priul sù Birou, mai sunt [i alte lu-cruri de f`cut \n sat. De exemplu,po]i \nchiria snowmobile cu cares` „te dai“ pe circuite special or-ganizate sau amenajate, s` teplimbi cu sania tras` de reni saus` pleci \n adev`rate „safari-uri“lapone, printre ghe]uri (contraunor sume cuprinse \ntre 65 [i170 euro de persoan`).

În sat, exist` un centru de in-forma]ii care \]i poate da toatedatele de care ai nevoie despreCercul Polar, Mo[ Cr`ciun [iLaponia, \n 13 limbi diferite (fin -landez`, suedez`, englez`, fran -cez ,̀ german ,̀ polonez ,̀ o lan dez`,italian`, spaniol`, greac`, rus`,japonez` [i chinez`). Aici, se potorganiza [i programe individualesau cu grupul, pe 1 pân` la 5 zile,inclusiv o ceremonie de traversareoficial` a Cercului Polar sauchiar... nun]i.

Casa Cr`ciunului este ceade-a treia cas` din bu[teni dinsat, cu turnule] [i gazda Fun -da]iei Cr`ciunului [i a unei ex-pozi]ii permanente. Aceasta dinurm` ocup` un spa]iu de 400 mp\n jurul Casei [i include trei

Program zilnic Satul lui Mo[ Cr`ciun

Ianuarie-Mai, de luni pân` duminic`: 10:00 - 17:00Iunie, luni-duminic`: 09:00 - 18:00Iulie, luni-duminic`: 09:00 - 19:00August, luni-duminic`: 09.00 - 18.00Septembrie-Noiembrie, luni-duminic`: 10:00 - 17:00Decembrie, luni-duminic`: 09:00 - 19:00Excep]ii 2009 [i 2010:Ajun, 24 decembrie: 09:00 - 15:00Cr`ciun, 25 decembrie: 12:00 - 17:0031 decembrie: 09.00 - 17:001 ianuarie: 12:00 - 19:002-7 ianuarie 2010: 9:00 - 19:00

Taxe intrare CasaCr`ciunului:

Adul]i: 5 euroCopii (4-12 ani): 3 euroBilet de familie (2 adul]i [i 2 copii): 10 euroCopii sub 4 ani (cu bilet de familie): gratis

65decembrie 2009 ..................................................................................................................

sec]iuni absolut fascinante: unadedicat` tradi]iilor finlandeze deCr`ciun, una celor din \ntreagalume, de ieri [i de azi, [i,bine\n]eles, una dedicat` fabriciide juc`rii a spiridu[ilor.

De asemenea, \n sat exist` unmagazin de suveniruri (Kieh ta -tuote), unul de produse tradi -]ionale lapone (Lappituote), unaltul cu cu]ite [i bricege Marttini(fabric` fondat` \n 1928), unrestaurant cu ambian]` natural`(Santamus), un magazin de biju-terii, un Topshop (Swarovski,ametiste [i monede euro rare,pentru colec]ionari) [i, bine -\n]eles, Po[ta lui Mo[ Cr`ciun, \n

care po]i sim]i bucuria Cr` ciu -nului indiferent de anotimp.

Ar mai fi de adùgat c` unsejur de 5 sau 7 zile este oferit deagen]iile de turism din România laun tarif cuprins \ntre 1.340 euro [i1.830 euro, iar durata zborului peruta Bucure[ti-Rovaniemi este decirca 3 ore [i jum`tate.

Nu \]i mai r`mâne decât s` \]icumperi un bilet de avion c`treFinlanda [i s` te bucuri deCr`ciun \n orice zi din an! Mo[ulte a[teapt` cu bra]ele deschise!

Raluca MIH~ILESCU

[email protected]

Atrac]ii

Plimb`ri cu snowmobilul pentru copii:- mini-snowmobil, pe circuit supravegheat (vârsta minim`2 ani): 20 euro- mini-snowmobil safari 30 minute (vârsta minim` 5 ani):45 euro- plimbare snowmobil pe circuit supravegheat: 22 euro- safari snowmobil, 30-40 minute: 55 euro- safari snowmobil 1 h: 75 euro- safari nocturn: 100 euro- plimbare cu snowmobilul pân` la ferma de husky: 60euro (inclusiv plimbare cu sania tras` de câini)- plimbare cu snowmobilul pân` la ferma de reni: 50 euro(inclusiv plimbare cu sania tras` de reni) Reducere pentru copii: 25%

66 .................................................................................................................. decembrie 2009

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Este una dintre celemai lini[tite luni din an

sub aspectul planurilor dec`l`torie. Nici planuri nu v-a]if`cut [i nici nu se vor ivi ocaziide a pleca la drum \n afara lo-calit`]ii. {i totu[i, pentru aceiacare vor face excep]ie de laaceast` regul`, conduce]i cupruden]` [i nu ignora]i durerilede spate - consecin]ele v` vor

costa mai mult ulterior.

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

Este o perioad` agitat`din punctul de vedere alobliga]iilor pe care le ave]i de\ndeplinit. În prima parte a inter-valului, se \ntrev`d c`l`toriial`turi de familie. Urm`toareaperioad` ve]i face multe drumuri\n interes de serviciu, toatemarcate de succese incredibile.Pare s` se fi \ncheiat perioadade incertitudine \n ceea ceprive[te situa]ia profesional`.

GEMENI (21 mai - 20 iunie)

„Dorul de duc`“ revinebrusc \n via]a dumnea voastr` [inu va reu[i nimeni s` vòpreasc` din drum. Nevoia de in-dependen]` v` va determina s`nu ]ine]i cont nici de obliga]ii [inici de rug`min]ile membrilorfamiliei. Ve]i resim]i ulteriorconsecin]ele [i nu vor fi din celemai pl`cute. Ve[ti bune apar dinzona financiar`, \ns` cheltuielile

vor fi pe m`sur`.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Agita]ia din aceast` pe-rioad` v` va da mari b`tì decap: va trebui s` face]i multedrumuri \n interes de serviciu,dar [i pentru rezolvarea unorprobleme legate de familie. Vorap`rea ni[te complica]ii \nrela]iile cu autorit`]ile saub`ncile, a c`ror solu]ionare va fi\n final negativ` pentru dum-neavoastr`, iar banii sunt din ce\n ce mai pu]ini...

LEU (23 iulie - 22 august)

Când al]ii se distreaz`,dumneavoastr` munci]i din

greu. Dar rezulta tele nu vor\ntârzia s` apar`: dup` un anplin de greut`]i, dintr-o dat`,pare s` vi se fi schimbatnorocul. Transportatorii [i con-structorii se vor descurca exce-lent. Se \ntrev`d multe drumuri,dar nu ve]i sim]i strop deoboseal`, mai ales c` pro -blemele financiare sunt pe cale

s` se \ncheie.

FECIOAR~ (23 august - 22 septembrie)

Ve]i c`l`tori moderat \naceast` perioad`, atât \n interesde serviciu cât [i personal. Înceea ce prive[te sectorul profe-sional, ve]i \nregistra unul dintrecele mai mari succese ale cari-erei dumneavoastr` - este ca unvis care se \m pli ne[te. Mai tre-buie doar s` v` alc`tui]i echipapotrivit`, s` le mul]umi]i [i s`-ir`spl`ti]i pe to]i cei care v-au

fost al`turi.

BALAN}~ (23 septembrie -22 octombrie)

Face]i planuri peste pla-nuri referitoare la c`l`torii lungi,\ns` nu se \n trev`d drumuri \naceast` perioad` decât dac` v-a]iachizi]ionat din timp un sejur lamare dep`rtare. Continua]i s`face]i mari cheltuieli, dar \nca -s`rile sunt aproape duble. Re la]iileprofesionale au [anse de reu[it`doar dac` ]ine]i cont de p`rerile

celorlal]i colaboratori.

SCORPION (23 octombrie -21 noiembrie)

Sunt posibile c` l`toriiextraordinare \n aceast` pe-rioad` de timp, care v` vor\mbog`]i din toate punctele devedere, \ns` doar dac` v` ad-ministra]i corect banii pentru aputea s` cump`ra]i un pachetturistic \ntr-o zon` tropical`.Baza]i-v` pe intui]ie [i evita]iconflictele de orice natur`, maiales dac` pleca]i la drum, [i con-duce]i cu maxim` pruden]`!

S~GET~TOR (22 noiembrie -21 decembrie)

Se \ntrev`d câtevadrumuri la orizont, iar

cele \n interes profesional risc`s` v` creeze neajunsuri \n fami-lie. Dac` ve]i fi suficient dediploma]i, ve]i g`si un echilibrufoarte bun \ntre toate obliga]iilepe care le ave]i de \ndeplinit.Pentru dumneavoastr`, criza s-a\ncheiat. Fi]i cump`ta]i, investi]i[i reinvesti]i, iar rezultatele nu

vor \ntârzia s` apar`.

CAPRICORN (22 decembrie -19 ianuarie)

Nu este exclus s`pleca]i \ntr-o lung` c`l`torie derelaxare, la mare distan]`. Seanun]` o perioad` destul delini[tit` pentru dumneavoatr`,marcat` de mult optimism [iconfort financiar. Toate merg cape roate [i numai \n sens ascen-dent. La drum, nu uita]i s` v`pune]i centura de siguran]` [iave]i grij` s` parca]i doar \nlocuri permise [i foarte sigure.

V~RS~TOR (20 ianuarie - 18 februarie)

La \nceputul interva -lului, ve]i face o

c`l`torie \mpreun` cu fa-milia, \n care nu v` ve]i refuzanici o pl`cere interzis` de-a lun-gul \ntregului an. La serviciu,evita]i s` lua]i decizii impor-tante, deoarece este o perioad`\n care percepe]i deformatsitua]iile. Sunt posibile rupturicu partenerii [i colaboratorii pefondul lipsei dumneavoastr` deamabilitate.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Se anun]` o perioad`lini[tit` pentru cei mai mul]i din-tre dumneavoastr`, \n care ve]ic`l`tori destul de pu]in [iaproape doar \n interes per-sonal. Exist` [i excep]ii \ns`:[oferii trebuie s` aib` grij` s`nu renun]e la serviciu [i vor finevoi]i s` plece \n tot mai multecurse. Iar pentru constructori\ncepe epoca de „aur“ - mult delucru, bani pe m`sur`.

15 decembrie 2009 - 15 ianuarie 2010

IHO

RO

SCO

P D

E C

~L~

TO

RIE

Date post:	17-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

Revist` editat` - Ziua Cargo · 2016-10-16 · tahograful digital vor ﬁ transferate automat prin...

Documents