1Intre criteriile diagnostice pentru spondilita anchilozanta se numara:   A. limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal   B. osteoporoza   C. sindesmofite   D. sacroileita definita radiologic   E. limitarea expansiunii cutiei toracice2In spondilita anchilozanta, sacroileita este o manifstare clinica si radiologica cu urmatoarele caractere:   A. apare tardiv   B. este obligatorie pentru diagnosticul de spondilita anchilozanta definita   C. se depisteaza radiologic precoce   D. afectarea cartilajului iliac precede afectarea cartilajului sacrat   E. leziunea initiala consta din tesut de granulatie subcondral3Artrita periferica din spondilita anchilozanta se caracterizeaza prin:   A. eroziuni cartilaginoase centrale   B. hiperplazie sinoviala   C. infiltrat cu polimorfonucleare neutrofile   D. formare de pannus   E. depozite de fibrina4Uveita acuta din spondilita anchilozanta este:   A. bilaterala   B. anterioara   C. recidivanta   D. determina uscaciunea mucoasei   E. insotita de fotofobie5Afectare cardiaca in spondilita anchilozanta se manifesta prin:   A. insuficienta aortica   B. aritmii frecvente   C. pericardita   D. endocardita   E. tulburari de conducere6Tratamentul medical in spondilita anchilozanta se face cu:   A. indometacin   B. sulfasalazina   C. saruri de aur   D. hidroxiclorochin   E. metotrexat7Indicatii de tratment chirurgical in spondilita anchilozanta prezinta pacientii cu:   A. fractura de corpi vertebrali   B. artrite periferice distale recidivante   C. artrita severa de sold   D. deformari importante prin flexia extrema a coloanei   E. subluxatie atlanto-occipitala8Hiperostoza difuza idiopatica este caracterizata de:

   A. calcificarea ligamentelor paraspinoase   B. debut la pacienti cu virsta medie   C. predominenta la pacienti de sex feminin   D. osificarea ligamentelor paraspinoase   E. manifestari clinice severe9 Antigenul de histocompatibilitate HLA-B27 este prezent in proportie de 90% la pacientii cu urmatoarele afectiuni:   A. boala Behcet   B. spondilita anchilozanta   C. artrita reumatoida   D. sindrom Sjogren   E. boala mixta de tesut conjunctiv10Intre manifestarile precoce ale spondilitei anchilozante se numara:   A. fibroza pulmonara   B. sacroileita   C. rash-ul cutanat   D. limitarea flexiei coloanei crevicale   E. eritemul nodos11Manifestari extraarticulare ale spondilitei anchilozante sunt considerate:   A. fibroza pulmonara   B. glomerulonefrita   C. uveita anterioara   D. tulburari de conducere ( blocuri AV)   E. insuficienta aortica12Entesita din spondilita anchilozanta este caracterizata prin:   A. leziuni inflamatorii   B. osteopenie   C. lezinu erozive   D. necroza extinsa   E. osificare in evolutie13La pacientii cu spondilita anchilozanta redoarea articulara apare in mod caracteristic:   A. dupa perioada de inactivitate   B. in ortostatism prelungit   C. matinal   D. dupa efort fizic   E. cu intermitente pe tot parcursul unei zile14Debutul in adolescenta al spondilitei anchilozante este corelat frecvent cu:   A. artrite periferice distale   B. iridociclita   C. afectarea articulatiei coxofemurale   D. remisiuni spontane   E. prognostic sever15La pacientii cu spondilita anchilozanta in evolutie pot apare urmatoarele modificari radiologice:   A. vertebre patrate   B. osteofite gigante   C. sindesmofite   D. largirea spatiului articular sacroiliac   E. articulatii sacroiliace "sterse"

1

16Care dintre urmatoarele afirmatii privind evolutia spondilitei anchilozante sunt adevarate ?   A. evolutia bolii este invariabil catre anchiloza totala a coloanei vertebrale.   B. debutul bolii in adolescenta se coreleaza cu afectarea mai frecventa si mai severa a soldurilor.   C. la femei, boala evolueaza mai frecvent catre anchiloza totala a coloanei vertebrale   D. la femei, exista o prevalenta crescuta a anchilozei cervicale izolate.   E. in stadiile precoce ale bolii durerea tinde sa fie intermitenta, devenind apoi persistenta, cu perioade de exacerbare alternand cu perioade de acalmie.17Care dintre medicamentele enumerate mai jos sunt creditate ca avind un rol terapeutic in artritele periferice din spondilita anchilozanta ?   A. sarurile de aur   B. penicilamina   C. glucocorticoizii sistemici   D. metotrexatul   E. sulfasalazina18Care dintre modificarile de laborator enumerate pot fi prezente la bolnavii cu spondilita anchilozanta, forma severa ?   A. valori crescute ale fosfatazei alcaline.   B. valori crescute ale bilirubinei directe.   C. valori crescute ale gammaglutamiltranspeptidazei.   D. accelerarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor   E. anemia normocroma, normocitara.19Care dintre urmatoarele efecte adverse severe nu pot fi atribuite tratamentului cu Fenilbutazona ?   A. agranulocitoza   B. cancerul de vezica urinara.   C. oligospermia   D. miastenia gravis   E. anemia aplastica20Care dintre urmatoarele afirmatii privind spondilita anchilozanta la femei nu sunt adevarate ?   A. exista o prevalenta crescuta a artritelor periferice   B. exista o prevalenta crescuta a nefropatiei cu IgA   C. exista o prevalenta crescuta a insuficientei aortice   D. boala progreseaza mai frecvent catre anchiloza totala a coloanei vertebrale   E. exista o prevalenta crescuta a anchilozei cervicale izolate21Care dintre urmatoarele evenimente nu reprezinta potentiale complicatii tardive ale spondilitei anchilozante ?   A. Fibroza progresiva a lobului pulmonar superior   B. Amiloidoza

   C. Blocul atrioventricular   D. Splenomegalia si leucopenia   E. Pleurezia si/sau pericardita22Care dintre modificarile radiologice vertebrale enumerate nu este caracteristica spondilitei anchilozante ?   A. scleroza reactiva a marginilor anterioare a corpilor vertebrali cu eroziuni la acest nivel (aspect de vertebra “patrata)   B. anchiloza osoasa a articulatiilor interapofizare posterioare.   C. prezenta osteofitelor   D. prezenta sindesmofitelor.   E. rectitudinea coloanei vertebrale lombare.23Care dintre urmatoarele manifestari extraarticulare nu face parte din tabloul clinic al spondilitei anchilozante ?   A. uveita anterioara acuta   B. manifestarile enterale   C. insuficienta aortica   D. sindromul sicca   E. nefropatia cu IgA24Care dintre afirmatiile privind testul Schober este adevarata ?   A. reprezinta o metoda de evaluare a expansiunii toracice   B. reprezinta o metoda de apreciere a flexiei coloanei lombare   C. reprezinta metoda de evaluare a mobilitatii si durerii la nivelul articulatiei soldului   D. reprezinta metoda de evaluare semicantitativa a secretiei lacrimale   E. reprezinta o manevra de provocare a durerii la nivelul articulatiilor sacroiliace25Care dintre urmatoarele afirmatii despre tratamentul cu Sulfasalazina in spondilita anchilozanta sunt adevarate?   A. amelioreaza simptomatologia articulara periferica   B. se administreaza in doze de 1 – 1,5 gr/24 h   C. amelioreaza testele inflamatorii de laborator   D. amelioreaza interesarea axiala   E. are efecte dovedite de intrerupere a progresiei bolii26Care dintre urmatoarele afirmatii privind tabloul clinic al spondilitei anchilozante nu este adevarata ?   A. debutul bolii este, in majoritatea cazurilor, dupa 40 de ani.   B. in forma cu debut juvenil tabloul clinic este dominat de artritele periferice sientezite.   C. simptomele constitutionale (febra, anorexie, scadere ponderala, transpiratii nocturne) pot constitui modalitati de debut ale bolii.   D. durerea toracica si limitarea expansiunii cutiei toracice pot reprezenta forme de debut ale bolii.

2

   E. artritele de sold si umeri pot apare precoce in evolutia bolii.27Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace in spondilita anchilozanta sunt adevarate ?   A. modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace apar in general dupa cele de la nivel vertebral   B. la nivelul articulatiilor sacroiliace modificarile sunt de obicei asimetrice   C. cele mai precoce modificari la nivelul articulatiilor sacroiliace sunt reprezentate de voalarea marginilor corticale ale osului subcondral, eroziuni si scleroza subcondrala   D. modificarile articulatiilor sacroiliace pot fi evidentiate, fara echivoc, inca de la debutul bolii, chiar in formele usoare de boala   E. tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara pot evidentia modificarile articulatiilor sacroiliace intr-un stadiu mai precoce decat radiografia simpla28Care dintre urmatoarele modificari nu se constituie in criterii de diagnostic ale spondilitei anchilozante definite?   A. istoric de durere inflamatorie de spate.   B. limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal.   C. limitarea expansiunii cutiei toracice.   D. sacroileita definita radiologic.   E. prezenta sindesmofitelor lombare.29Care dintre urmatoarele caracteristici nu se constituie in criterii de definire a caracterului inflamator al durerilor vertebrale din spondilita anchilozanta ?   A. debutul insidios.   B. redoarea matinala.   C. ameliorarea cu exercitiul sau activitatea   D. debutul peste 60 de ani   E. durata mai mare de 3 luni (inaintea prezentarii la medic)30Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile de laborator din spondilita anchilozanta sunt adevarate ?   A. cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacientilor cu boala activa   B. nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute   C. factorul reumatoid este constant prezent   D. anticorpii antinucleari sunt constant prezenti   E. cresterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacientilor cu boala activa31Testul Schober este o metoda pentru aprecierea:   A. flexiei coloanei vertebrale dorsale   B. flexiei coloanei vertebrale lombare   C. extensia coloanei vertebrale cervicale

   D. flexia coloanei vertebrale cervicale   E. lateroflexia colanei lombare32Prin ce se caracterizeaza lombalgia din spondilita anchilozanta?   A. debut sub 40 de ani   B. debut insidios   C. durata mai mare de 3 luni   D. redoare matinala   E. ameliorare nocturna33Care din urmatoarele criterii sunt folosite pentru diagnosticul de spondilita anchilozanta?   A. istoric de lombosacralgie inflamatorie   B. artrita de genuchi   C. limitarea miscarilor colanei lombare în plan sagital si frontal   D. limitarea expansiunii cutiei toracice (raportata la vârsta si sex)   E. sacroileita definta radiologic34Sindesmofitul reprezinta:   A. osifierea fibrelor tesutului conjunctiv prediscal   B. osificarea progresiva a straturilor superficiale ale inelului fibros   C. osificarea ligamentului anterior vertebral   D. osificarea articulatiilor interapofizare posterioare   E. osificarea ligamentelor interspinoase35Care este cea mai frecventa indicatie de interventie chirurgicala la pacientii cu spondilita anchilozanta?   A. artrita severa de sold   B. insuficienta aortica   C. subluxatia atlanto-axoidiana   D. artrita de genunchi   E. atacurile de irita36Care din urmatoarele teste de laborator sunt prezente la pacientii cu spondilita anchilozanta?   A. HLA-B27   B. IgA la valori mari   C. factorul reumatoid   D. Ac antinucleari   E. HLA DR437Prin ce se caracterizeaza din punct de vedere anatomo-patologic artrita periferica în spondilita anchilozanta:   A. hiperplazie sinoviala   B. infiltrare limfoida   C. vilozitati sinoviale exuberante   D. angiogeneza   E. depozite de fibrina38Prin ce se caracterizeaza atacurile acute de uveita anterioara în spondilita anchilozanta?   A. sunt unilaterale   B. sunt bilaterale   C. au tendinta la recurenta   D. fotofobie   E. lacrimare

3

39Care din urmatoarele afirmatii cu privire la hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) sunt adevarate?   A. În HSID se osifica deobicei ligamentul anterior vertebral   B. În HSID spatiile intervertebrale sunt pastrate   C. În HSID articulatiile sacroiliace sunt afectate   D. HSID este mai frecventa la barbati decât la femei   E. HSID se întâlneste la adultii de vârsta medie40Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aspectul radiologic al sacroileitei din spondilita anchilozanta sunt adevarate?   A. în SA modificarile si progresia leziunilor la nivelul articulatiilor sacroiliace sunt deobicei simetrice   B. în SA sacroileita este unilaterala   C. progresia leziunilor la nivelul articulatiilor sacroiliace poate duce la pseudolargirea spatiului articular   D. atunci când apare fibroza si apoi anchiloza osoasa, articulatiile sacroiliace se sterg radiografic   E. modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace apar tardiv dupa afectarea vertebrala41În ce segmente ale tubului digestiv au fost identificate leziunile inflamatorii microscopice, la bolnavii cu spondilita anchilozanta?   A. colon   B. ileon   C. duoden   D. valva ileocecala   E. rect42Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea de debut din spondilita anchilozanta?   A. durerea este surda, cu debut insidios   B. durerea este simtita profund în regiunea lombara inferioara sau gluteala   C. durerea este însotita de redoare matinala   D. durerea se accentueaza cu miscarea si se amelioreaza dupa perioada de inactivitate   E. durerea se amelioreaza în timpul noptii43Care din urmatoarele reprezinta caracteristicile de postura pentru pacientii cu forme severe, netratate de spondilita anchilozanta:   A. disparitia lordozei lombare   B. scolioza dorsolombara   C. proiectia anterioara a coloanei cervicale   D. cifozarea coloanei cervicale   E. accentuarea cifozei toracale44Care dintre urmatoarele bacterii enterice sunt cert implicate în patogenia SA?   A. Klebsiella pneumoniae   B. Clostridium difficile   C. Gardnerella vaginalis   D. Borrelia burgdorferi

   E. Micoplasma pneumoniae45Care este cea mai frecventa manifestare extraarticulara la pacientii cu SA?   A. insuficienta aortica   B. uveita cronica anterioara   C. boala inflamatorie intestinala   D. uretrita   E. pleurezie46Cea mai frecventa manifestare extraarticulara în spondilita anchilozanta este:   A. insuficienta aortica   B. colita ulceroasa   C. uveita acuta anterioara   D. pericardita constrictiva   E. nefropatia cu IgA47Care din urmatoarele preparate nu are un rol terapeutic în spondilita anchilozanta:   A. sulfasalazina   B. metotrexat   C. diclofenac   D. glucocorticoizii sistemici   E. aspirina48Cea mai serioasa complicatie a afectarii coloanei vertebrale este:   A. spondilolistezis   B. "coloana de bambus "   C. artrita inflamatorie   D. anchiloza osoasa   E. fractura49În spondilita anchilozanta severa pot fi crescute valorile:   A. VSH   B. proteinei C reactive   C. fosfatazei alcaline   D. IgA serice   E. factorului reumatoid50Elementele radiologice prezente în spondilita anchilozanta sunt:   A. sindesmofite marginale   B. sacroileita   C. osteofite   D. periostita   E. osteoporoza juxtaarticulara51Spondilita anchilozanta este puternic asociata cu:   A. insuficienta aortica   B. entezita   C. sindromul Felty   D. colita ulceroasa   E. boala Chrohn52Artrita periferica în spondilita anchilozanta consta în:   A. depozite de fibrina   B. formare de panus   C. hiperplazie sinoviala   D. vilozitati sinoviale

4

   E. ulceratii53În spondilita anchilozanta cu debut juvenil predomina:   A. durerea toracica   B. colita ulceroasa   C. artritele periferice   D. uveita   E. entezita54Durerea în spondilita anchilozanta:   A. are un debut brusc   B. este însotita de redoare matinala   C. se exacerbeaza în cursul noptii   D. se accentueaza la miscare   E. este simptomul initial al bolii55Criteriile New York pentru diagnosticul spondilitei anchilozante cuprind:   A. sacroileita definita radiologic   B. prezenta HLA B27   C. storic de durere inflamatorie de spate   D. sindrom inflamator   E. limitarea expansiunii cutiei toracice56La nivelul coloanei vertebrale leziunea initiala care apare în spondilita anchilozanta este:   A. osteoporoza corpilor vertebrali   B. aparitia tesutului de granulatie la jonctiunea dintre inelul fibros al discului cartilaginos si marginea corpului vertebral   C. eroziunea corpilor vertebrali   D. sindesmofitul   E. inflamatia si distructia zonei între disc si corpul vertebral57Modificarile histologice specifice afectarii articulatiilor periferice în spondilita anchilozanta sunt:   A. hiperplazie sinoviala   B. vilozitati sinoviale exuberante   C. depozite de fibrina   D. infiltrare limfoida   E. formare de panus58În serul pacientilor cu spondilita anchilozanta au fost observate titruri înalte de anticorpi fata de:   A. Yersinia enterocolitica   B. Klebsiella pneumoniae   C. Chlamydii   D. Streptococ alfa-viridans   E. Stafilococ aureu patogen59În spondilita anchilozanta cu debut juvenil predomina:   A. sacroileita   B. entezita   C. artritele periferice   D. afectarea coloanei cervicale   E. afectarea coloanei toracale60În cazurile severe, netratate de spondilita anchilozanta, în evolutie apar urmatoarele

modificari clinice:   A. accentuarea lordozei lombare   B. disparitia cifozei toracale   C. atrofie fesiera   D. contracturi în flexie ale soldului   E. flexia compensatorie a articulatiei genunchiului61Complicatiile neurologice care pot apare la pacientii cu spondilita anchilozanta în stadiu avansat sunt:   A. tetraplegie   B. sindrom de coada de cal   C. sindrom de tunel carpian   D. meningita acuta   E. semne de encefalita focala62Manifestarile cardiace întâlnite la pacientii cu spondilita anchilozanta sunt:   A. pericardita exudativa   B. pericardita constrictiva   C. tulburari de conducere   D. insuficienta aortica   E. insuficienta cardiaca hipodiastolica63Afectarea renala în spondilita anchilozanta consta în:   A. nefropatie mezangiala cu imunoglobuline A   B. necroza papilara   C. litiaza oxalica   D. insuficienta renala acuta   E. necroza corticala acuta64Criteriile New York (1984) modificate pentru diagnosticul spondilitei anchilozante includ:   A. sacroileita definita radiologic   B. prezenta osteofitelor   C. istoric de durere inflamatorie de spate   D. limitarea miscarilor coloanei vertebrale în plan sagital si frontal   E. limitarea expansiunii cutiei toracice65Doza de sulfasalazina utilizata în spondilita anchilozanta este:   A. 0,5 g/zi   B. 1 g/zi   C. 2-3 g/zi   D. 2-3 g/saptamâna   E. 0,5 g/kgc/zi66Atigenul de histocompatibilitate cel mai frecvent întâlnit la pacientii cu spondilita anchilozanta este:   A. HLA-B27   B. HLA-A2   C. HLA-B3   D. HLA-DR2   E. HLA-DRw467Metotrexatul administrat în spondilita anchilozanta este eficient în ameliorarea:   A. sacroileitei   B. artritei periferice   C. manifestarilor oculare

5

   D. complicatiilor renale   E. prevenirea complicatiilor pulmonare68Atacurile de irita întâlnite în spondilita anchilozanta sunt controlate eficient prin administrarea de:   A. antiinflamatoare nesteroidiene   B. glucocorticoizi locali   C. agenti midriatici   D. cortizon intravenos   E. azatioprina69Indicati anomaliile biologice care apar în spondilita anchilozanta:   A. cresterea IgA   B. prezenta factorului reumatoid   C. cresterea nivelului seric al proteinei C reactive   D. prezenta de anticorpi antinucleari   E. anemie normocroma normocitara70Cele mai precoce modificari radiologice la nivelul articulatiilor sacroiliace evidentiate la bolnavii cu spondilita anchilozanta sunt:   A. pseudolargirea spatiului articular   B. disparitia interliniei articulare   C. voalarea marginilor corticale ale osului subcondral   D. eroziunile marginilor corticale ale osului subcondral   E. osteoscleroza marginilor corticale ale osului subcondral71In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:   A. Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si reduce simptomele articulare   B. Artritele periferice reactioneaza favorabil la administarea de Metotrexat   C. Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit rolulul terapeutic   D. Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia aplastica si agranulocitoza   E. Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SA72Durerea inflamatorie de coloana in SA, se caracterizeaza prin:   A. Exacerbare nocturna   B. Debut peste 50 de ani   C. In stadiul precoce este intermitenta, ulterior devine persistenta   D. Localizare in regiunea lombara superioara   E. Ameliorare la repaus73In SA:   A. Expansiunea cutiei toracice >5 cm   B. Creste capacitatea vitala   C. Scade capacitatea functionala reziduala   D. Distanta occiput perete scade   E. Nivelul seric de Ig A este frecvent crescut74Explorarile de laborator in SA evidentiaza:   A. Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activa

   B. FAL intotdeauna normala   C. AAN frecvent prezenti   D. Factor reumatoid negativ   E. Anemie normocroma, normocitara75Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) se caracterizeaza prin:   A. Afectarea articulatiilor diartroidale   B. Calcificarea si osificarea ligamentelor paraspinoase   C. Prezenta sindesmofitelor   D. Aspect radiologic de „ceara prelinsa” prin calcificarea inelului fibros   E. Articulatii sacroiliace normale76Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:   A. Cea mai grava complicatie a afectarii coloanei vertebrale in SA este fractura   B. HSID apare mai frecvent la femei   C. Tulburarile de ritm si conducere lipsesc in SA   D. Modificarile radiologice in HSID sunt mai severe comparativ cu simptomatologia   E. Insuficienta respiratorie poate fi cauza de deces in SA77Decesul in SA se datoreaza:   A. Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune medulara   B. Infarctului miocardic in context vasculitic   C. Hemoragiilor digestive postmedicamentoase   D. Amiloidozei renale   E. Septicemiei78Precizati care sunt manifestarile comune ale artritelor reactive si artropatiei psoriazice:   A. Asimetria artritelor, aspect de deget in cirnacior   B. Leziuni tegumentare similare histologic   C. Ulceratii bucale   D. Uveita, afectarea unghiala   E. Urertrita79Afirmatiile de mai jos referitoare la SASN sunt false cu EXCEPTIA:   A. In artrita reactiva simptomele predomina la extremitatile inferioare   B. Keratoderma blenorrhagica este caracteristica SA   C. Artrita psoriazica se asociaza cu ulceratii bucale si uretrita   D. In artritele reactive sacroileita este frecvent asimetrica   E. Sindesmofitul este caracteristic artritei reactive80Tratamentul artritelor reactive cuprinde:   A. Indometacin 75-150mg/zi   B. Sulfasalazina la pacientii cu artrita reactiva persistenta   C. Fenilbutazona ca medicatie de prima alegere   D. Sarurile de aur si D-Penicilamina sunt eficiente   E. Leziunile entezitice beneficiaza de administrarea intralezionala de glucocorticoizi81Artritele periferice in SA se caracterizeaza

6

morfopatologic prin:   A. Hiperplazie sinoviala   B. Formarea de panus   C. Vilozitati sinoviale exuberante   D. Eroziuni cartilaginoase centrale   E. Ulceratii si depozite de fibrina82HLA-B 27:   A. Se intilneste la peste 90% din pacientii cu spondilita psoriazica   B. Face parte din criteriile New York de diagnostic al SA   C. Este markerul genetic al SASN   D. Se intilneste in artropatia psoriazica periferica   E. Este prezenta la 50% din bolnavii diagnosticati cu spondilita anchilopoetica (SA)83În SASN raspunsul terapeutic cel mai bun s-a obtinut la administrarea de:   A. Naproxen   B. Ketoprofen   C. Diclofenac   D. Indometacin   E. Fenilbutazona84In grupul SASN sunt incluse urmatoarele boli, cu EXCEPTIA:   A. Spondilita psoriazica   B. Artrita gonococica   C. Sdr Reiter   D. Artrita enteropatica   E. Spondilartropatia juvenila85Afectarea oculara in SA:   A. Este in general bilaterala   B. Uveita anterioara este o manifestare extraarticulara rara   C. Debutul este insidios   D. Nu intereseaza irisul   E. Este controlata eficient prin administrare locala de glucocorticoizi si agenti midriatici

1Care dintre urmatorii factori de risc sunt incriminati in etiologia PR:   A. sexul feminin   B. gena HLA-DR4 a complexului major de histocompatibilitate clasa aIIa   C. gena HLA-Dw10 care contine modificari de aminoacizi in pozitiile 70 si 71 ale lantului beta   D. factori de mediu, cum ar fi clima si urbanizarea   E. gene care controleaza expresia receptorului pentru antigen al celulei T si pentru lanturile usor si greu ale imunoglobulinelor2Leziunile cele mai precoce ale sinovitei reumatoide sunt reprezentate de:   A. lezarea microvasculara   B. edematierea sinovialei si protruzionarea in cavitatea articulara   C. cresterea numarului celulelor sinoviale

   D. infiltrarea cu un mare numar de limfocite B care se diferentiaza local in plasmocite   E. activarea fibroblastelor care produc colagenaza si catepsine ce pot degrada componente ale matricei articulare3Procesul inflamator din artrita reumatoida este condus de celule T CD4+ care infiltreaza sinoviala. Selectati argumentele care sustin aceasta ipoteza:   A. predominanta celulelor T CD4+ in sinoviala   B. cresterea receptorilor solubili IL-2 in singe si in lichidul sinovial   C. cresterea sintezei de IL-1   D. ameliorarea bolii prin extragerea celulelor T, prin drenarea canalului toracic, limfafereza, suprimarea functiei lor cu medicamente   E. producerea de imunoglobuline policlonale si a autoanticorpului factor reumatoid4Precizati mecanismul de producere al vasculitei sistemice din artrita reumatoida:   A. eliberarea din sinoviala a moleculelor inflamatorii efectoare ( IL-1, TNFalfa, IL-6 )   B. trcerea in circulatie a complexelor imune produse in sinoviala   C. actiunea enzimelor degradative produse de fibroblasti, inclusiv colagenaza si stromelizina   D. productia locala de chemokine de catre macrofagele activate   E. infiltrarea cu celule B care se diferentiaza local in plasmocite producatoare de anticorpi5Artrita reumatoida este o afectiune cronica, care debuteaza cel mai frecvent:   A. insidios cu oboseala, anorexie si simptome vagi musculoscheletice   B. acut, cu dezvoltare rapida a poliartritei   C. cu febra, limfadenopatie si splenomegalie   D. cu afectare monoarticulara   E. cu afectare poliarticulara asimetrica6Cea mai comuna manifestare a artritei reumatoide stabilite, este reprezentata de:   A. redoarea matinala a articulatiilor afectate   B. subfebrilitate si scadere ponderala   C. durerea in articulatiile afectate agravata de miscare   D. sindromul de tunel carpian   E. prezenta chistului Baker7Femeie in virsta de 40 de ani se prezinta la medic pentru anorexie, scadere ponderala, subfebrilitate, durere la nivelul coloanei cervicale si articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene proximale bilateral, insotite de redoare matinala, de aproximativ 6 saptamini. Care este diagnosticul cel mai probabil?   A. spndilita ankilopoietica   B. artrita psoriazica   C. lupus eritematos sistemic

7

   D. artrita reumatoida   E. artrita juvenila8Precizati care sunt deformarile caracteristice ale mainii, care apar in timpul evolutiei artritei reumatoide:   A. deviatia radiala a pumnului cu deviere ulnara a degetelor, cu subluxatii palmare ale falangelor proximale ( deformari in Z )   B. flexi articulatiilor metacarpofalangiene   C. flexia primei articulatii interfalangiene si extensia primei articulatii metacarpofalangiene, cu pierderea mobilitatii policelui   D. deviatia cubitala a pumnului cu deviere ulnara a degetelor   E. deformare in flexie a articulatiilor interfalangiene distale9Nodulii reumatoizi apar la 20-30% din bolnavii cu artrita reumatoida, de obicei pe structurile periarticulare, pe suprafetele de extensie, fiind formati din:   A. zona centrala de material necrotic ce cuprinde fibre de colagen, fibre necolagenice si resturi celulare   B. zona medie care poate arata atrofia fibrelor de tip II si necroza fibrei musculare, cu sau fara infiltrat celular mononuclear   C. depunere de complexe imune in peretii vasculari   D. vase de neoformatie   E. zona exterioara ce cuprinde macrofage dispuse in palisada care exprima antigene HLA-DR10Precizati care din urmatoarele afirmatii definesc sindromul Felty:   A. este intilnit la bolnavi cu lupus eritematos sistemic   B. bolnavii au splenomegalie   C. apare leucocitoza, uneori anemie si trombocitopenie   D. se asociaza cu pneumoconioza   E. prezenta adenopatiilor11Manifestarile oculare cel mai frecvent intilnite in artrita reumatoida sunt reprezentate de:   A. sindrom Sjogren insotit de keratoconjunctivita sicca   B. episclerita usoara si tranzitorie si sclerita care intereseaza straturi mai profunde ale ochiului   C. glaucom   D. scleromalacia perforans   E. cataracta cortizonica12Care din urmatoarele caractere ale artritei reumatoide sunt corelate cu o probabilitate mai mare de a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate   A. mai putin de 20 de articulatii inflamate   B. leucopenia   C. prezenta HLA-DR beta1 0401 sau DR beta

0404   D. debutul la virsta tinara   E. prezenta anticorpilor antinucleari13Care este leziunea initiala vizibila radiologic, in evolutia artritei reumatoide   A. pierderea cartilajului articular si aparitia eroziunilor osoase   B. reducerea spatiului intraarticular   C. osteoporaza   D. osteopenia juxtaarticulara   E. aparitia subluxatiilor14Metotrexatul, in doze de 7,5-20 mg o data pe saptamina, se indica precoce in artrita reumatoida agresiva, deoarece:   A. trialurile de lunga durata au indicat ca induce remisiunea bolii   B. nu are hepatotoxicitate   C. poate intirzia progresia eroziunilor osoase   D. raspuns clinic mai bun si cu o toxicitate mai mica decit alte DMARD   E. impiedica pierderea cartilajului si boala degenerativa articulara15Precizati mecanismul de producere al anemiei normocrome, normocitare intilnita in artrita reumatoida activa:   A. hipersplenismul   B. hemoliza determinata de anticorpi antieritrocitari   C. secundara hemoragiilor digestive produse de AINS   D. eritropoieza ineficienta, in maduva osoasa fiind prezente depozite mari de fier   E. inflamatie cronica16Afectarea coloanei vertebrale in artrita reumatoida:   A. exista doar cand aceasta se aociaza cu spondilita anchilozanta   B. se asociaza intotdeauna cu antigenul de histocompatibilitate HLA – DR4   C. este mai frecvent localizata lombar putand produce sindromul cozii de cal   D. intereseaza coloana cervicala in segementul superior al acesteaia   E. poate duce la manifestari neurologice prin subluxatii atlanto-axoidiene17Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu artrita reumatoida:   A. in artrita reumatoida ochiul este frecvent interesat   B. pericardita este prezenta la foarte putin bolnavi   C. cand pericardita este prezenta exista de obicei si pleurezie   D. nodulii reumatoizi pot aparea si la persoane fara pneumoconioza   E. unii bolnavi cu artrita reumatoida au suferinte ale nervilor periferici din cauza sinovitei

8

proliferative18Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?   A. factorul reumatoid este prezent la 5% dintre persoanele sanatoase   B. factorul reumatoid poate fi prezent si in lupusul eritematos sistemic   C. absenta factorului reumatoid exclude diagnosticul de artrita reumatoida   D. prezenta factorului reumatoid la o persoana cu artrita simetrica reprezinta un element important de diagnostic si prognostic   E. lichidul sinovial din artrita reumatoida are frecvent vascozitate mai crescuta19Care dintre urmatoarele reprezinta crirterii de diagnostic elaborate de catre Colegiul American de Reumatologie (1987)?   A. existenta anemiei hemolitice autoimune   B. artrita simetrica: interesarea simultana a acelorasi articulatii in ambele parti ale organismului (simetric) cu durata de cel putin 6 saptamani   C. noduli reumatoizi existenti deasupra proeminentelelor osoase sau suprafetelor de extensie articulara relatati in anamneza   D. prezenta factorului reumatoid seric determinat printr-o metota prin care pozitivitatea la pacientii de control este sub 5%   E. modificari radiografice demonstrand osteoporoza difuza20Care dintre urmatoarele medicamente sunt clasificate ca avand efect asupra evolutiei artritei reumatoide?   A. antimalaricele de sinteza   B. sarurile de aur   C. antiinflamatoarele nesteroidiene   D. acidul acetilsalicilic   E. metotrexatul21Terapia artritei reumatoide:   A. cu antiinflamatoare nesteroidine este riscanta la varstnici   B. cu ciclosporina determina in mod frecvent efecte adverse gastrice   C. cu prednison in doze mici poate frana progresiunea eroziunilor articulare   D. cu substante imunosupresive (citotoxice) este necesara mai ales in caz de vasculita   E. cu metrotexat este recomandata in asociere cu virtamina B622Care dintre urmatoarele afirmatii este valabila in legatura cu artrita reumatoida?   A. procesul inflamator intereseaza cu predilectie insertiile   B. artrita reumatoida afecteaza aproximativ 4 % ale populatiei   C. incidenta bolii este egala la cele doua sexe, cu o usoara predominanta feminina   D. frecvent boala se asociaza cu antigenul de

histocompatibilitate HLA-B27   E. antigenul de histocompatibilitate HLA-DR4 este markerul genetic al bolii23Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?   A. artrita reumatoida este o boala multisistemica de etiologie virala   B. in artrita reumatoida procesul patologic de baza are loc la nivelul membranei sinoviale   C. in infiltratul inflamator reumatoid exista o predominanta a limfocitelor T CD8 fata de limfocitele T CD4   D. in cadrul inflamatiei reumatoide rolul principal este jucat de catre limfocitele B   E. in cadrul artritei reumatoide ochiul este frecvent afectat24Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?   A. in artrita reumatoida lichidul sinovial contine cu predominanta celule mononucleare   B. limfafereza cu extragerea limfocitelor B amelioreaza evolutia artritei reumatoide   C. panusul articular reumatoid este compus mai ales din fibroblasti   D. eroziunile articulare sunt rezultatul unei activitati reduse de protectie a TNF alfa   E. afectarea coloanei lombare este frecventa la debutul bolii25Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta in legatura cu artrita reumatoida?   A. in lichidul sinovial reumatoid exista o celularitate bogata, predominind polimorfonuclearele   B. foarte frecvent tegumentul supraiacent articulatiilor inflamate prezinta eritem   C. bolnavii au tendinta de a adopta o pozitie articulara antalgica in flexie   D. artrita reumatoida este de regula simetrica   E. chistul sinovial (Baker) se localizeaza de regula la genunchi26Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind artrita reumatoida (A. R.)?   A. manifestarile extraarticuilare apar mai rar la bolnavii cu titru crescut de factori reumatoizi   B. nodulii reumatoizi apar la majoritatea bolnavilor cu A R   C. atrofia musculara de inactivitate apare doar dupa multe luni de evolutie si este generalizata   D. in pleurezia reumatoida, lichidul arata un nivel scazut de glucoza si de complement   E. hipertensiunea pulmonara secundara afectarii reumatoide este frecventa27In cadrul sindromului Felty exista:   A. hepatosplenomegalie   B. splennomegalie   C. titruri ridicate de factor reumatoid

9

   D. leucopenie cu neutropenie   E. semne de hipertensiune portala28Sindromul Felty se caracterizeaza prin:   A. artritra reumatoida cronica   B. prezenta nodulilor pulmonari la barbatii care au lucrat in mediu silicogen   C. leucopenie, niciodata insotita de anemie sau trombocitopenie   D. frecventa crescuta a infectiilor sistemice   E. lipsa nodulilor reumatoizi29In poliartrita reumatoida:   A. osteoporoza este predominent periarticulara   B. osteoporoza apare la toate sediile osoase   C. sunt prezenti autoanticorpi anti-AND dublu catenar   D. determinarea antigenelor de histocompatibilitate este decisiva pentru diagnosticul precoce   E. coloana vertebrala nu este nicodata interesata30In diagnosticul artritei reumatoide sunt de mare valoare:   A. redoarea matinala poliarticulara si simetrica de mai mult de o ora   B. febra de peste 38 grade C. asociata inflamatie articulare   C. tumefactia articulara pe seama ingrosarii sinoviale si a acumularii de exsudat in cavitatea articulara, stabilite clinic si prin examenul lichidului sinovial   D. afectarea metacarpofalangiana si interfalangiana proximala simetrica si de durata   E. existenta inflamatiei articulatiilor interfalangiene distale concomitenta unor eruptii cutanate31Osteoporoza secundara poliartritei reumatoide se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA:   A. este frecvent intilnita si poate fi agravata de terapia sistemic cu glucocorticoizi   B. are etiologie multifactoriala reprezentata de existenta procesului inflamator reumatoid, terapia cortizonica, deficitul functional   C. afecteaza atit osul juxta-articular cit si oasele lungi   D. afecteaza doar osul juxta-articular   E. terapia cu glucociorticoizi induce pierderea semnificativa a masei osoase in special la inceputul terapiei32Urmatoarele afirmatii referitoare la vasculita reumatoida sunt adevarate:   A. apare frecvent la pacientii cu poliartrita reumatoida severa si titru crescut de factor reumatoid   B. are doar expresie cutanata   C. are ca expresie clinica manifestari variate ce includ polineuropatia si mononevrita multiplex   D. poate afecta aproape orice organ

   E. reprezinta una din manifestarile extraarticulare foarte frecvente ale bolii, in special la americanii de origine africana33Urmatorii factori sunt considerati factori de gravitate pentru poliartrita reumatoida:   A. prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiate   B. prezenta eroziunilor osoase subcondrale   C. absenta nodulilor reumatoizi   D. prezenta HLADRB1*0401   E. titruri crescute de factor reumatoid seric34Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate:   A. prezenta factorului reumatoid stabileste diagnosticul de poliartrita reumatoida   B. nu este caracteristic poliartritei reumatoide ci se intilneste si in lupus, hepatita cronica, sarcoidoza   C. caracterizeaza forme severe, progresive de boala, cu manifestari extraarticulare   D. este constant prezent la pacienti cu vasculita sau noduli   E. testele folosite evidentiaza doar prezenta factorului reumatoid de tip IgG35Analiza lichidului sinovial in poliartrita reumatoida evidentiaza urmatoarele:   A. celularitate crescuta, intre 5 si 50000celule inflamatorii/ microlitru   B. predominanta limfocitelor (75%)   C. > 2000 celule/microlitru cu 75% polimorfonucleare are valoare diagnostica pentru poliartrita reumatoida   D. complementul total si fractiunile C3 si C4 sunt crescute ca urmare a activarii complementului pe calea clasica   E. fluidul sinovial este turbid, cu viscozitate si nivel crescut de glucoza36Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate cu EXCEPTIA:   A. celula infiltranta dominanta este limfocitul TCD4+ cu memorie   B. sinteza crescuta locala de citokine proinflamatorii de tipul IL1, IL6 si TNF alfa   C. limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoid   D. fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive de tipul colagenazei si catepsinei   E. osteoclastele nu sunt implicate in patogenia eroziunilor osoase caracteristice bolii37Modificarile caracteristice sinovitei reumatoide sunt urmatoarele:   A. hipertrofia si hiperplazia celulelor sinoviale   B. prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare   C. expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe

10

suprafata celulelor endoteliale vasculare   D. prezenta infiltratului inflamator de tip imun   E. prezenta granulomului eozinofil38Urmatoarele afirmatii referitoare la citokinele pro-inflamatorii implicate in patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu EXCEPTIA:   A. determina inflamatia tesutului sinovial   B. induc proliferarea sinoviala cu formarea panusului articular   C. participa la lezarea cartilajului si osului subcondral   D. sinteza lor este contrabalansata de sinteza matrix metaloproteinazelor   E. sunt responsabile si de aparitia manifestarilor sistemice39Urmatoarele medicamente sunt folosite in terapia patogenica a poliartritei reumatoide, cu EXCEPTIA: °   A. sarurile de aur   B. metotrexatul   C. antimalaricele de sinteza   D. antiinflamatoriile nonsteroidiene   E. sulfasalazina40Deformarile caracteristice miinii reumatoide includ urmatoarele modificari cu EXCEPTIA:   A. deviatie cubitala a pumnului si radiala a degetelor   B. deformare in git de lebada   C. deformare in butoniera   D. deformare in "Z"   E. deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelor41Metotrexatul, imunosupresor folosit in terapia poliartritei reumatoide:   A. se administreaza in doza unica de 7.5 pina la maximum 20 mg/zilnic   B. este frecvent administrat ca tratament de prima intentie in forme agresive de boala   C. ameliorarea maxima se obtine dupa 6 luni de tratament   D. reprezinta optiunea terapeutica cu durata cea mai mare de mentinere in poliartrita reumatoida   E. este un antagonist de acid folic42Terapia cu glucocorticoizi in poliartrita reumatoida:   A. reprezinta o terapie simptomatica eficienta   B. administrarea in doze mici poate incetini progresia eroziunilor osoase   C. administrarea pe termen lung se insoteste de accentuarea progresiei leziunilor osoase caracteristice bolii   D. pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cind se initiaza o noua terapie patogenica   E. administrarea intraarticulara este unica cale de administrare preferata in terapia formelor severe de

poliartrita reumatoida43Scopurile terapiei poliartritei reumatoide sunt urmatoarele:   A. indepartarea durerii si inflamatiei   B. protejarea structurilor articulare   C. mentinerea functiei articulare   D. controlul manifestarilor sistemice   E. toate acestea44Efectele adverse la administrarea metotrexatului in terapia poliartritei reumatoide sunt urmatoarele:   A. ulceratii orale   B. anomalii ale functiei hepatice   C. anomalii ale functiei renale   D. pneumopatie interstitiala   E. afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibile45Procesul inflamator reumatoid:   A. afecteaza orice articulatie diartrodiala, preferential articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene proximale   B. afecteaza preferential articulatiile interfalangiene distale   C. afecteaza frecvent coloana vertebrala lombara   D. afecteaza segmentul cervical superior al coloanei vertebrale   E. afecteaza bilateral si simetric articulatiile mici ale miinii si piciorului46Trasatura caracteristica a artritei reumatoide este:   A. sindesmofitul   B. sinovita inflamatorie persistenta   C. vasculita inflamatorie   D. nodulul reumatoid   E. sacroiliita unilaterala47Prevalenta artritei reumatoide:   A. creste cu vârsta   B. este de aproximativ 0,08% din populatie   C. este de trei ori mai mare la femei   D. este influentata de tipul rasial   E. scade dupa vârsta de 50 de ani48Printre agentii cauzali ai artritei reumatoide se numara:   A. virusul citomegalic   B. Mycoplasma   C. parvovirusurile   D. virusul Epstein-Barr   E. Klebsiella49Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide pot fi atribuite:   A. TNF alfa   B. eucotrienei B4   C. actorului de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage(GM-CSF)   D. interleukinei L6   E. interleukinei L150Deformarile caracteristice ale mâinii în artrita

11

reumatoida sunt:   A. deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor   B. deformare în gât de lebada   C. deformare în butoniera   D. pierderea mobilitatii policelui   E. chistul Baker51Procesul inflamator este condus de:   A. CD4+   B. GM-CSF (factorul de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage)   C. factorul de crestere derivat din plachete   D. CD8+   E. prostaglandina E252Printre factorii de probabilitate crescuta în a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate în poliartrita reumatoida se numara:   A. debutul la vârsta tânara   B. prezenta de HLA DR4   C. titruri înalte de factor reumatoid seric   D. eroziuni osoase pe radiografie   E. prezenta a mai mult de 20 de articulatii inflamate53Cel mai eficace AINS în tratamentul artritei reumatoide este:   A. fenilbutazona   B. indometacinul   C. naproxen   D. aspirina   E. diclofenacul54Dintre criteriile pentru clasificarea artritei reumatoide nu face parte:   A. vasculita reumatoida   B. nodulul reumatoid   C. artrita simetrica   D. factorul reumatoid seric   E. redoarea matinala55Efectele toxice cele mai importante ale metotrexatului sunt:   A. anemie severa   B. discomfort gastrointestinal   C. disfunctie plachetara   D. fibroza hepatica   E. ulceratii orale56Modificarile precoce caracteristice sinovitei reumatoide sunt:   A. leziunile microvasculare   B. cresterea numarului celulelor sinoviale   C. osteoporoza epifizara   D. eroziunea periostului   E. lezarea cartilajului articular57Citokinele si chemokinele implicate în procesul inflamator al sinovialei în poliartrita reumatoida sunt:   A. interleukina 2   B. interferonul alfa

   C. interleukina 10   D. factorul de stimulare al coloniilor de granulocite macrofage (GM-CSF)   E. interleukina 658Tumefierea articulara în poliartrita reumatoida apare datorita:   A. entezitei reumatoide   B. subluxatiilor epifizare   C. acumularii de lichid sinovial   D. hipertrofiei sinovialei   E. îngrosarii capsulei articulare59Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:   A. bursa olecraniana   B. spatiul popliteu   C. tendonul lui Achile   D. occiput   E. interfalangian proximal60Consecintele vasculitei reumatoide sunt:   A. polineuropatia   B. mononevrita multiplex   C. ulceratiile cutanate   D. accidentele vasculo-cerebrale hemoragice   E. nodulii reumatoizi61Afectarea oculara întâlnita la pacientii cu poliartrita reumatoida consta în:   A. conjunctivite   B. sclerite   C. episclerite   D. iridociclite   E. glaucom cu unghi deschis62Manifestarile pleuro-pulmonare întâlnite în poliartrita reumatoida sunt:   A. atelectazii lamelare   B. pneumomediastin   C. fibroza interstitiala   D. noduli pleuropulmonari   E. afectare pleurala63Analiza biochimica a lichidului sinovial la pacientii cu poliartrita reumatoida evidentiaza:   A. continut proteic scazut   B. cresterea concentratiei de glucoza   C. scaderea complementului hemolitic total   D. scaderea fractiunii C3   E. scaderea fractiunii C464Criteriile Colegiului American de Reumatologie revizuite (1987) pentru diagnosticul poliartritei reumatoide includ:   A. redoare matinala   B. manifestari pleuropulmonare   C. afectare oculara   D. noduli reumatoizi   E. artrita simetrica65Medicamentele de prima optiune (prima linie terapeutica) utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide sunt:

12

   A. antiinflamatoarele nesteroidiene   B. glucocorticoizii   C. ciclofosfamida   D. sulfasalazina   E. antimalaricele de sinteza66În grupul medicamentelor antireumatice care modifica boala (DMARD), majoritatea reumatologilor recomanda de prima intentie în tratamentul poliartritei reumatoide:   A. D-penicilamina   B. metotrexatul   C. sarurile de aur   D. azatioprina   E. ciclosporina67Doza de prednison recomandat ca terapie simptomatica în poliartrita reumatoida este:   A. 1 mg/kgc/zi   B. 60-80 mg/saptamâna   C. 30 mg/zi   D. 15-20 mg/zi   E. 7,5 mg/zi68Combaterea efectelor adverse ale metotrexatului în tratamentul poliartritei reumatoide se face cu:   A. vitamine de grup B   B. acid folic   C. inhibitori de pompa de protoni   D. sedative   E. preparate pe baza de fier69Majoritatea pacientilor cu poliartrita reumatoida sunt purtatori ai antigenului major de histocompatibilitate:   A. HLA B27   B. HLA B6   C. HLA DR4   D. HLA A11   E. HLA DR1670Afectarea coloanei vertebrale în poliartrita reumatoida poate determina:   A. scolioza dorso-lombara   B. subluxatie atlanto-axoidiana   C. discopatie lombara   D. sacroileita unilaterala   E. osteofitoza paravertebrala71Artrita reumatoida se caracterizeaza prin:   A. Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice   B. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura   C. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4   D. Sinovita inflamatorie persistenta   E. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta72Afectarea viscerala in artrita reumatoida:   A. Este intotdeauna manifesta clinic   B. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura

   C. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi   D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii   E. Interesarea renala este frecventa si precoce73Afectarea articulara in artrita reumatoida:   A. Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicate   B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii   C. Prezenta ruborului este obligatorie   D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare   E. Redoarea matinala are o durata de sub o ora.74Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA:   A. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei   B. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune   C. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid   D. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu   E. Apare tardiv in evolutia bolii75In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie:   A. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil   B. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoida   C. Factorul reumatoid este prezent la 10-20% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani   D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea bolii   E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice76Debutul artritei reumatoide este:   A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri   B. Este acut la 40% din bolnavi   C. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii   D. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta   E. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica77Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu EXCEPTIA:   A. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline   B. Boala este mai frecventa la femei   C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala   D. Debutul este intre 35-50 ani   E. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti78Nodulii reumatoizi   A. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroase

13

   B. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid   C. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax   D. Apar la peste 50% din bolnavi   E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage79Bolnavii cu vasculita reumatoida:   A. Au titru mare de factor reumatoid   B. Au in general forme blinde de boala   C. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare   D. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei   E. Interesarea renala este frecventa80Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:   A. Leucocite < 5000/mm3   B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice   C. Viscozitate redusa   D. Predomina limfocitele   E. Complementul este in titru scazut81Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:   A. Redoare matinala sub o ora   B. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de mina   C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic   D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid   E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR182Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida:   A. Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament   B. Induce remisiunea bolii   C. Doza este de 7.5-20mg/zi   D. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva   E. Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepatice83In etiologia artriei reumatoide sunt implicate:   A. Mycoplasma   B. Virusul Epstein Barr   C. Infestatiile parazitare   D. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ   E. Predispozitia genetica84Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:   A. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere   B. Distructia cartilajului   C. Dezechilibrul muscular   D. Deformarile apar exclusiv la articulatiile

membrului superior   E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia compensatorie a celei distale85Anemia in artrita reumatoida este:   A. Normocroma, normocitara   B. Se coreleaza cu activitatea bolii   C. Raspunde la tratamentul cu fier   D. Reflecta o eritropoeza ineficienta   E. Macrocitara, megaloblastica

1Reluarea precoce a mobilizarii în lombalgia acuta - lumbago acut nu are ca efect:   A. mentinerea si întarirea structurilor osoase   B. îmbunatatirea nutritiei cartilajului   C. mentinerea tonusului muscular   D. nivele crescute de endorfine   E. ameliorarea performantelor cardiovasculare2Medicatia uzuala a durerii lombare acute necomplicate cuprinde:   A. acetaminofenona   B. antiinflamatorii nesteroidiene   C. analgetice opioide   D. decontracturante   E. glucocorticoizii3Una din urmatoarele localizari - iradieri a durerii radiculare este eronata:   A. L1-L5 regiunea perineala   B. L2 coapsa fata laterala si anterioara   C. L4 fata anterioara a gambei (tibiei)   D. L5 gamba fata laterala si posterioara   E. S1 calcâi4Care dintre urmatoarele examinari imagistice nu face parte din protocolul de examinare a lombosciaticii:   A. radiografia coloanei lombare în plan antero-posterior si oblic   B. RMN standard si cu substanta de contrast   C. angiografia vertebrala   D. tomografia computerizata   E. mielografia (mielograma) cu substante de contrast hidrosolubile5Care din urmatoarele asocieri dintre radacinile nervoase si reflexele osteotendinoase sunt corecte:   A. L3 - reflexul rotulian   B. L4 - reflexul rotulian   C. L5 - reflexul ahilean   D. S1 - reflexul ahilean   E. S2 - reflexul plantar6Protruzia discului intervertebral L5 este caracterizata de:   A. este o cauza frecventa a durerilor recurente, severe ale spatelui

14

   B. este rezultatul unui traumatism prin cadere de la propria înaltime   C. determina durere lombara, postura anormala si limitarea miscarilor de flexie   D. asociaza dureri radiculare în regiunea soldului, coapsei si gambei postero-lateral, fata dorsala a piciorului si degetele 1-3   E. dispare sau se reduce semnificativ reflexul rotulian7Modificarile senzitivo-motorii în leziunile radacinii sacrate S1 sunt:   A. durere în regiunea fesiera mijlocie, fata posterioara a coapsei si gambei, fata plantara a piciorului si degetele 4-5   B. parestezi în tot piciorul si ultimele degete   C. pareze (slabiciune musculara) la nivelul muschilor extensori ai piciorului si degetelor, a invertorilor piciorului si adductorilor degetelor   D. reflex ahilean redus sau absent   E. mers dificil pe vârfuri8Durerea lombara de origine vertebrala se poate manifesta ca:   A. durere locala - lombara uni sau bilaterala   B. durere abdominala/pelvina - referita lombar   C. durere referita catre bazin, coapse, membre   D. durere radiculara   E. durere colicativa9Structurile coloanei vertebrale inervate senzitiv sunt:   A. periostul corpilor vertebrali   B. dura mater   C. inelul fibros al discului intervetebral   D. nucleul pulpos al discului intervertebral   E. ligamentul longitudinal posterior10Structura care nu poate receptiona stimulii durerosi într-o leziune a coloanei vertebrale, la un pacient cu lombosciatica hiperalgica este:   A. periostul corpilor vertebrali   B. ligamentul longitudinal posterior   C. nucleul pulpos al discului intervertebral   D. inelul fibros al discului intervertebral   E. dura mater11Structurile coloanei vertebrale de la care nu poate pleca suprastimularea intr-un lumbago acut sunt reprezentate de:   A. venele epidurale   B. ligamentul longitudinal posterior   C. dura mater   D. suprafetele articulare   E. nucleul pulpos al discului intervertebral - herniat12Durerea lombara acuta - lumbago acut are urmatoarele caracteristici:   A. durata de cel mult 3 luni   B. recuperare completa la toti pacientii   C. localizata lombara unilaterala sau bilaterala   D. are iradiere pe cel putin un membru inferior

13Evaluarea initiala a unei dureri lombare acute severe de cauza vertebrala trebuie sa excluda urmatoarele posibilitati etiologice cu exceptia:   A. fractura vertebrala   B. infectiile bacteriene osoase   C. neoplasmele osoase - vertebrale   D. traumatismele vertebrale cu leziuni articulare, vertebrale sau discale   E. spondilartroza lombara14Elementele care sugereaza o evolutie severa a unei dureri lombare acute vertebrale sunt:   A. vârsta sub 40 de ani   B. antecedente de boli neoplazice   C. lipsa raspunsului favorabil la repaus   D. semnele neurologice senzitive sau motorii recente   E. folosirea glucocorticoizilor15Structurile medulovertebrale dotate cu algoreceptori sunt:   A. maduva spinarii   B. osul spongios al corpurilor vertebrale   C. dura mater   D. fatetele articulatiilor intervertebrale   E. pediculii vertebrali16Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?   A. la nivelul maduvei spinarii exista algoreceptori   B. exista algoreceptori la nivelul periostului vertebrelor   C. suferintele discului dintre L4 si L5 pot produce suferinta nervului sciatic   D. hernia de disc L2-L3 cauzeaza suferinta nervului crural   E. spasmul muscular lombar este prezent de partea afectata in lombosciatica17Semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins ( RPI- manevra Lassegue ) este pozitiv in cazul:   A. afectarii radacinii S1   B. afectarii radacinii lombare L1   C. afectarii radacinii L2   D. tasarii corpului vertebral L2   E. fractura pediculului vertebral L318Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?   A. semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins inversat este pozitiv in caz de lombocruralgie   B. manevra de mai sus este negativa in caz de afectare a radacinii L3   C. semnul de mai sus se obtine cu pacientul culcat in pozitie ventrala   D. in caz de lombocruralgie se poate constata hipotonia muschiului cvadriceps   E. dorsiflexia ( labei ) piciorului poate provoca durere in caz de afectare a radacinii L5 si S119Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?

15

   A. exista algoreceptori la nivelul periostului vertebral   B. spasmul muscular lombar este homolateral suferintei lombosciatice   C. spasmul muscular lombar este homolateral in caz de lombocruralgie   D. semnul ridicarii piciorului intins provoaca intotdeauna durerea doar in partea afectata clinic   E. exista receptori pentru durere la nivelul venelor epidurale20Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ?   A. durerea lombosciatica este provocata prin ridicarea piciorului intins cu pacientul in decubit ventral   B. durerea din lombocruralgie este obiectivata cu pacientul in decubit dorsal   C. contractura musculara lombara creaza scolioza functionala cu concavitate contralaterala   D. pacientul cu lombosciatica secundara unei tumori are si dureri in repaus absolut   E. nu exista receptori pentru durere la nivelul durei mater21Cea mai importanta caracteristica a lombosciaticii secundare de natura tumorala este:   A. contractura lombara foarte exprimata   B. existenta sensibilitatii foarte exprimate la ridicarea membrului inferior extins   C. prezenta semnului de la (B) si la ridicarea membrului pereche   D. prezenta durerii in timpul repausului absolut   E. existenta unei viteze de sedimentare accelerata22Care dintre urmatoarele examinari de screening le veti alege in caz ca suspectati o lombosciatica secundara unei neoplazii sau unei inflamatii?   A. determinarea titrului antistreptolizinei 0   B. examenul urinei   C. determinarea antigenului HLA B27   D. viteza de sedimentare a hematiilor   E. hemoleucograma23In absenta factorilor de risc traumatici, care dintre urmatoarele examinari v-ar putea ajuta decisiv si in mod economic la stabilitrea diagnosticului etiologic de lombosciatica?   A. radiografia lombara standard   B. tomografia computerizata   C. rezonanta magnetica nucleara   D. mielografia cu substanta de contrast   E. determinarea titrului antistreptolizinei 0 si a vitezei de sedimentare a hematiilor in combinatie cu radiografia lombara24Atunci cind este afectata radacina lombara S1 exista simtome si modificari patologice obiective la:   A. nivel gastrocnemian (glezna)   B. nivel rotulian

   D. suprafata plantara a piciorului   E. nivel plantar, fesier si gambier posterior25Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul durerii lombosciatice?   A. lordoza lombara fiziologica apare exagerata   B. lordoza lombara fiziologica este diminuata   C. exista contractura musculara lombara in partea homolaterala iradierii durerii pe sciatic   D. abductia soldului provoaca durere   E. flexia gambei pe coapsa din pozitia ventrala a pacientului reproduce durerea26Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu stenoza vertebrala?   A. se manifesta prin claudicatia membrului inferior   B. claudicatia se amelioreaza in pozitie sezinda sau cu corpul flectat   C. exista totusi modificari ale pulsatiilor membrului inferior la examenul clinic si la ecografia Doppler   D. pacientii cu stenoza vertebrla si claudicatie nervoasa sunt cel mai adesea fumatori   E. stenoza vertebrala este mai frecvent dobindita si afecteaza subiectiv ambele membre inferioare27Factorii dobinditi care pot contribui la stenoza vertebrala cu pseudosciatica pot fi:   A. accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor restant   B. spondiloza   C. spondilolisteza   D. hipoparatiroidismul   E. scolioza28Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu lombosciatica produsa prin osteomielita vertebrala?   A. este produsa frecvent de streptococ   B. etiologia stafilococica este rara   C. procesul patologic intereseaza de regula doua vertebre adiacente si discul dintre ele   D. diagnosticul in faze incipiente se sprijina pe radiografia standard   E. rezonanta magnetica nucleara este tehnica de electie pentru diagnostic in oricare faza evolutiva29Metastazele vertebrale:   A. provin frecvent din carcinomul mamar   B. provin frecvent la barbat din carcinomul bronhopulmonar   C. intereseaza frecvent si discul intervertebral   D. determina dureri intense dar care sunt ameliorate de repausul complet   E. pot fi evidentiate cu un cost redus prin ultrasonografie30Principalele tipuri de durere lombara sunt urmatoarele:   A. durerea locala   B. durerea iradiata   C. durerea de origine vertebrala cu iradiere in

16

membrele inferioare   D. spasmul muscular   E. toate ele de mai sus31Radiculopatia L5 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:   A. iradierea durerii pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului   B. iradierea durerii de-a lungul fetei posterioare a coapsei si gambei   C. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului   D. reflexul achilian poate fi afectat   E. tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul si abductorul halucelui32Radiculopatia S1 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:   A. iradierea durerii pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului   B. iradierea durerii pe fata posterioara a coapsei si gambei   C. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului   D. reflexul achilian poate fi afectat   E. tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul, abductorul halucelui33Fractura vertebrala poate avea urmatoarele cauze:   A. artroza discala   B. osteoporoza postmenopauza sau senila   C. mielomul multiplu   D. metastazele carcinomatoase   E. hiperparatiroidismul34Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt urmatoarele:   A. durere lombara cu sau fara iradiere radiculara   B. pozitie vicioasa   C. limitarea mobilitatii segmentului lombar, in special pentru flexie   D. limitarea mobilitatii vertebrale pe toate directiile de miscare   E. ruptura discala este asimptomatica35Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica de etiologie discala sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:   A. deficit motor progresiv, prin lezarea radacinii nervoase   B. deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa   C. durere radiculara invalidanta in ciuda terapiei conservatoare de minim 2 saptamini   D. durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator   E. afectare functionala a colonului sau vezicii urinare sau alte semne de boala medulara36Degenerarea discului intervertebral fara expulzia franca a acestuia se insoteste de urmatoarele:

radiculara   B. mictiune imperioasa   C. discomfort lombar minim sau absent   D. nu exista semne ale implicarii radiculare   E. semnele de afectare radiculara sunt pe prim plan37Stenoza vertebrala, cauza frecventa de durere lombo-radiculara, se caracterizeaza prin urmatoarele:   A. este determinata de canal vertebral ingustat, congenital sau dobindit   B. simptomele cuprind durere lombara cu iradiere radiculara provocata de mers sau ortostatism (pseudoclaudicatie)   C. simptomele de obicei bilaterale   D. simptomele nu se amelioreaza in pozitie sezinda   E. artroza vertebrala poate participa la realizarea canalului vertebral ingust38Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie are urmatoarele caracteristici:   A. este rezultatul fibrozarii consecutive raspunsului inflamator tisular local la lezarea spatiului subarahnoidian   B. durerea lombo-radiculara se insoteste de deficite reflexe, motorii, senzitive   C. nu apare dupa hemoragie intratecala   D. poate apare in caz de mielografie cu substante uleioase (Pantopaque)   E. RMN este explorarea de electie pentru demonstrarea arahnoiditei39Durerea lombara posturala se caracterizeaza prin:   A. durere lombara cronica, nespecifica, fara suport anatomo-patologic   B. durere difuza, vaga, aparuta dupa sedere prelungita pe scaun   C. examenul fizic nu este relevant, cu exceptia pozitiei vicioase   D. explorarea imagistica este caracteristica pentru suferinta discala   E. programul terapeutic kinetic presupune tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale40Factorii ce orienteaza spre o cauza severa a durerii lombare sunt urmatorii cu EXCEPTIA:   A. diagnostic de neoplasm in antecedente   B. lipsa ameliorarii durerii in repaus   C. persistenta durerii peste 1 luna   D. incontinenta urinara sau nicturie recenta   E. persistenta durerii timp de 1 saptamina41In etiologia durerii lombare acute, urmatoarele cauze sunt considerate "red flags":   A. artroza interspinoasa   B. metastazele vertebrale   C. fractura de coloana   D. infectiile medulare   E. discopatia etajata42Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil

17

grava a durerii lombare acute includ:   A. scadere in greutate   B. febra inexplicabila   C. sindrom piramidal   D. pierderea sensibilitatii focale (ex. anestezie in sa )   E. toate acestea °43Spondiloliza este cel mai bine vizualizata:   A. in proiectie radiologica oblica   B. in proiectie radiologica de profil   C. in proiectie radiologica antero-posterioara   D. pe tomografie computerizata   E. pe scintigrafie osoasa44Durerea lombara cronica este definita ca durere cu durata:   A. > 12 saptamini   B. > 6 saptamini   C. > 6 luni   D. > 2 saptamini   E. > 1 an45Cauza bolii discale este:   A. spondiloliza   B. traumatismul lombar   C. luxatia lombosacrata   D. adesea necunoscuta   E. stenoza vertebrala46Boala discala apare mai frecvent la nivelurile:   A. L2-L3   B. L4-L5   C. S1-S2   D. L5-S1   E. L1-L247În discopatia lombara are loc:   A. spondilolistezis   B. osteoartrita coloanei vertebrale   C. formarea de sindesmofite   D. spondiloliza   E. degenerarea nucleului pulpos si a inelului fibros48O simptomatologie asemanatoare herniei de disc poate fi determinata de:   A. abcese sau tumori epidurale   B. neuropatie femurala   C. lipsa antrenamentului fizic   D. neuropatie peroniera   E. fracturile vertebrale49Hernierile de disc centrale si mari pot determina:   A. lombalgie unilaterala   B. pseudoclaudicatie   C. atrofie musculara   D. sindrom de coada de cal   E. parestezii unilaterale50Explorarea paraclinica, care diferentiaza slabiciunea musculara adevarata de cea cauzata de lipsa antrenamentului este:   A. RMN   B. Mielografia TC

   D. EEG   E. ionograma serica51Absenta bilaterala a reflexului ahilean se poate întâlni în:   A. luxatie lombosacrata   B. radiculopatie bilaterala L4   C. neuropatie femurala   D. normal, la vârstnici   E. radiculopatie bilaterala S152Distributia durerii în caz de afectare a radacinii L5 este la nivelul:   A. portiunii anterioare a coapsei   B. genunchiului   C. feselor   D. portiunii laterale a gambei   E. portiunii dorsale a piciorului53În discopatia lombara interventia chirurgicala este indicata in caz de:   A. atrofie musculara   B. deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase   C. functie alterata a colonului sau a vezicii urinare   D. durere radiculara invalidanta, în ciuda tratamentului conservator de minim o luna   E. deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa54Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt:   A. durerea   B. limitarea miscarilor coloanei   C. pseudoclaudicatie   D. durere radiculara   E. pozitia anormala55Afectarea radacinii nervoase L4 determina durere iradiata:   A. la nivelul genunchiului   B. în zona mediala a gambei   C. pe partea posterolaterala a coapsei   D. la nivelul fesei   E. pe partea dorsala a piciorului56Afectarea radacinii nervoase S1 determina durere iradiata:   A. în zona mediala a gambei   B. la nivelul genunchiului   C. pe partea laterala a coapsei   D. pe fata anterioara a coapsei   E. la nivelul plantei, partea posterioara a gambei, coapsei si fese57În leziunile radacinii nervoase L5 sunt afectate miscarile coordonate de urmatorii muschi:   A. cvadriceps   B. tibialul anterior   C. gluteul mediu   D. flexorii dorsali ai halucelui   E. abductorul halucelui58În afectarea radacinii L5, modificarile nervoase senzitive sunt localizate:

18

   A. pe fata antero-superioara a coapsei   B. pe fata antero-inferioara a coapsei   C. pe suprafata plantara a piciorului   D. pe fata laterala a piciorului   E. pe partea laterala a gambei59Lombalgia cronica este definita ca durerea lombara cu o durata mai mare de:   A. 1 saptamâna   B. 4 saptamâni   C. 12 saptamâni   D. 6 luni   E. 1 an60Tehnicile imagistice de electie pentru diagnosticul etiologic al lombalgiei cronice sunt:   A. radiografia osoasa   B. scintigrafia osoasa   C. rezonanta magnetica nucleara   D. mielografia CT   E. termografia61Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt:   A. vârsta sub 40 ani   B. durata durerii mai mare de o luna   C. asocierea incontinentei urinare   D. iradierea durerii spre membrele inferioare   E. durere accentuata în ortostatism si ameliorata de pozitia sezând62Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare acute sunt:   A. febra inexplicabila   B. sensibilitate la percutie pe coloana în unghiul costovertebral   C. pierdere a sensibilitatii focale   D. adenopatii inghinale   E. reflexe asimetrice la nivelul membrelor inferioare63În tratamentul lombalgiei acute se utilizeaza:   A. acetaminofen   B. glucocorticoizi   C. antidepresive triciclice   D. bifosfonati   E. preparate care contin saruri de calciu64Spondilolisteza degenerativa apare cel mai frecvent la nivel:   A. L2-L3   B. L3-L4   C. L4-L5   D. L5-S1   E. L1-L265În leziunile radacinii nervoase S1 sunt afectate miscarile coordonate de:   A. iliopsoas   B. cvadricepsul femural   C. gluteul mare   D. mushii peronieri   E. muschiul tibial anterior66Sindromul de "coada de cal" apare în:

   B. herniile de disc centrale mari   C. spondiloza hiperostozanta   D. lombosciatica cronica cu evolutie peste un an   E. spasmul muscular lombar indus mecanic67În afectarea radacinii S1 modificarile nervoase senzitive sunt localizate:   A. pe fata dorsala a piciorului   B. pe suprafata plantara a piciorului   C. pe fata laterala a piciorului   D. pe coapsa anterosuperior   E. pe coapsa anteroinferior68Indicati caracterele durerii lombare cauzata de afectarea nervului sciatic:   A. durere ascutita, de intensitate mare   B. durerea iradiaza de la coloana pe membrul inferior   C. se amelioreaza în pozitie sezânda   D. este accentuata de tuse si stranut   E. este accentuata de contractia voluntara a musculaturii abdominale69La pacientii cu afectiuni ale coloanei lombare examenul clinic evidentiaza:   A. hiperextensia coloanei este limitata când exista compresiuni pe radacina nervoasa   B. flexia coloanei este normala   C. flexia soldului este normala   D. aplecarea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate declansaza durere   E. contractura musculaturii paravertebrale70Topografia durerii in HDL1-L2:   A. Cuprinde fata posterioara a coapsei   B. Iradiaza pina la glezne   C. Intereseaza portiunea superioara, anteromediala a coapsei   D. Se asociaza cu abolirea reflexului rotulian   E. Durerea este declansata de afectarea radacinii L171Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:   A. Tumora vertebrala   B. Fractura de coloana   C. Discita   D. Durerea iradiata de la structurile vecine   E. Stenoza vertebrala72Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:   A. Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase   B. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa   C. Sciatica cu incontinenta sfincteriana   D. Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de minim 2 saptamini   E. Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator73Durerea in lombosciatica:

19

   A. Este agravata de ridicarea de greutati   B. Se amelioreaza la mobilizarea coloanei   C. Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectati   D. Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie   E. Necesita administrarea de analgetice opioide74Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:   A. Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptii   B. Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4   C. ROT in sciatalgia L4 sunt normale   D. Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc pentru o cauza grava a durerii lombare   E. Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungit75Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin:   A. Abolirea reflexului achilian   B. Hipoestezia plantara si laterala a gambei   C. Diminuarea reflexului rotulian   D. Iradierea durerii pe partea laterala a gambei   E. Imposibilitatea de a sta pe calcii76Spasmul musculaturii paravertebrale in LS, determina modificarile de mai jos, cu EXCEPTIA:   A. Accentuarea lordozei lombare fiziologice   B. Scolioza   C. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital   D. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontal   E. Pozitia antalgica77Lombalgia din stenoza vertebrala este caracterizata de:   A. Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatism   B. Sciatalgie este bilaterala   C. Pseudoclaudicatie   D. Durere ameliorata la mers sau ortostatism   E. Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinara78Care din afirmatiile de mai jos sunt false:   A. Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulian   B. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5-S1   C. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturna   D. In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila   E. Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante.79Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite:   A. Ridicarea de greutati   B. Statul prelungit pe scaun   C. Flexia fortata a coloanei   D. Statul in pat cu genunchii flecati   E. Miscarile de torsiune a colonei

   A. Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii plantare a piciorului   B. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durerea   C. Reflexul achilian este abolit in HDL4-L5   D. Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L4-L5, L5-S1   E. Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de disc81Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate:   A. Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este benefica   B. AINS sunt medicamente eficiente   C. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandate   D. Eficienta miorelaxantelor este neclara   E. Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenul82Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt:   A. Virsta sub 30 de ani   B. Neameliorarea durerii la repausul la pat   C. Durata durerii mai mare de 20 de zile   D. Durerea accentuata in ortostatism si ameliorata in pozitie sezinda   E. Utilizarea de glucocorticoizi83Afirmatiile de mai jos sunt false, cu EXCEPTIA:   A. Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extins   B. Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoase   C. Durerea neoplazica este ameliorata de repaus   D. Frecvent este interesat si discul vertebral   E. RMN este investigatia radiologica de electie84Semnele clinice asociate cu o etilogie grava a lombalgiilor sunt:   A. Febra inexplicabila   B. Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloanei   C. Contractura paravertebrala cu scolioza   D. Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitive   E. Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal

1Intre criteriile de diagnostic pentru lupusul eritematos sistemic, fac parte:   A. rash-ul malar   B. serozita   C. miozita   D. anticorpii antinucleari in titru crescut   E. factor reumatoid in titru crescut

20

2Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate fi cauzate de:   A. hipopotasemie   B. pusee de activitate ale bolii   C. glucocorticoizii   D. ciclofosfamida   E. plasmafereza3Rash-ul malar apare in urmatoarele afectiuni:   A. lupus discoid   B. sclerodermie   C. lupus eritematos sistemic   D. artrita reumatoida   E. boala Lyme4Lupusul eritematos cutanat subacut este caracterizat prin:   A. afectarea sistemului nervos central   B. dermatite recurente extensive   C. prezenta anticorpilor anti-Ro(SS-A)   D. prezenta antigenului HLA-DR3   E. prezenta anticorpilor anti-ADNds ( dublu catenar)5Urmatoarele tipuri de autoanticorpi pot fi prezenti la pacientii cu lupus eritematos sistemic:   A. anticorpi antifosfolipidici   B. anticorpi anti-Ro (SS-A)   C. anticorpi anti SCL-70   D. anticorpi anticitoplasma de neutrofil   E. anticorpi antiADNds( dublu catenar)6Nefropatia lupica severa se asociaza cu:   A. prezenta poliartritei   B. hipocomplentemie   C. titru crescut de anticorpi anti-ADNds ( dublu catenar)   D. sexul feminin   E. anomalii urinare persistente7Manifestarea cardiaca cea mai frecventa la pacientul cu lupus eritematos sistemic, este:   A. stenoza aortica   B. infarctul miocardic   C. pericardita   D. insuficienta pulmonara   E. blocul AV8Manifestarile pulmonare din lupusul eritematos sistemic, cuprind:   A. accese bronhospastice   B. pleurezie   C. hipertensiune pulmonara   D. pneumonie interstitiala   E. formatiuni nodulare9In nefrita lupica, leziunile renale active potential reversibile sunt:   A. necroza glomerulara   B. fibroza interstitiala   C. infiltrate inflamatorii interstitiale   D. vasculita necrozanta   E. semilunile celulare epiteliale10Intre manifestarile neurologice din lupusul

   A. crize comitiale   B. neuropatie periferica   C. mielita transversa   D. stenoza de canal spinal   E. nevrita optica11Tromboza la pacientii cu lupus eritematos sistemic poate fi asociate cu:   A. leziunea vasculitica   B. trombocitoza   C. anticorpi antifosfolipidici   D. starea febrila   E. nefrita12Leucopenia cu limfopenie se intinleste mai frecvent in:   A. reumatismul articular acut   B. spondilita anchilozanta   C. lupusul eritematos sistemic   D. artrita reumatoida   E. endocardita bacteriana13Lupusul neonatal este caracterizat prin:   A. trombocitopenie tranzitorie   B. nefrita   C. pericardita   D. bloc AV permanent   E. titru crescut de anticorpi anti-Ro(SS-A) maternali14Tratamentul pacientilor cu lupus eritematos sistemic include:   A. metilprednisolon   B. ciclofosfamida   C. salazopirina   D. hidroxiclorochina   E. plasmafereza15Tratamentul puls de metilprednisolon la pacientii cu lupus eritamatos sistemic este indicat in cazul prezentei de:   A. pusee acute de boala lupica   B. artrite periferice   C. necroza de cap femural   D. glomerulonefrita proliferativa   E. sacroileita16Care dintre urmatoarele manifestari constituie criterii pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic (LES) ?   A. lupusul discoid   B. pneumonita lupica   C. fotosensibilitatea   D. alopecia   E. ulceratiile orale17Ce medicatie ati alege pentru tratamentul unei paciente cu LES care are pe prim-plan artralgii si astenie?   A. glucocorticoizi în doze medii   B. antiinflamatoare nesterioidiene   C. antimalarice   D. azatioprina

21

   E. pulse-terapie cu metilprednisolon18Care dintre urmatoarele efecte secundare medicamentoase nu apartin corticoterapiei pentru tratamentul LES:   A. acnee   B. alopecie   C. necroza aseptica osoasa   D. psihoze   E. meningita aseptica19Care din afirmatiile de mai jos privind ciclofosfamida sunt adevarate?   A. este cel mai eficace imunosupresor   B. poate sa determine miopatie hipokaliemica   C. este indicata în glomerulonefrita lupica   D. se poate administra în pulse-uri la 4 saptamâni   E. poate sa produca cistita toxica20Tratamentul de prima intentie al osteoporozei cortizonice din lupus nu include:   A. bisfosfonati   B. calcitonina   C. estrogenii   D. calciu   E. vitamina D21In tratamentul eritemului facial din lupus se pot utiliza:   A. antimalarice   B. creme-ecran cu factor de protectie sub 10   C. dapsona   D. retinoizi   E. azatioprina22Medicul de familie va întreaba care dintre urmatoarele masuri ar putea fi indicate, la nevoie, unei paciente cu LES care are si insuficienta aortica:   A. vaccinare antigripala   B. vaccinare antipoliomielitica   C. profilaxie antibiotica în cazul interventiilor stomatologice   D. vaccinare pneumococica   E. izoniazida pentru chimioprofilaxia tuberculozei23Care din urmatorii factori se asociaza în majoritatea studiilor cu un prognostic sever în lupus:   A. starea socioeconomica precara   B. creatinina peste 1,4 mg/dl   C. rasa alba (caucazieni)   D. hipertensiunea arteriala   E. sindromul nefrotic24Care din urmatoarele afirmatii despre lupusul indus medicamentos nu este adevarata:   A. apare la persoane predispuse genetic   B. poate fi indus de contraceptivele orale   C. se caracterizeaza imunologic prin anticorpi anti-histone   D. de regula necesita corticoizi în doze mari   E. afecteaza foarte rar sistemul nervos central25Care dintre urmatoarele medicamente nu

   A. interferon alfa   B. izoniazida   C. procainamida   D. propafenona   E. chinidina26Care sunt interventiile posibile pentru mentinerea unei sarcini la pacientele cu LES si sindrom antifosfolipidic?   A. doze mici de aspirina pâna în ultima luna   B. doze mici de aspirina asociate glucocorticoizilor în doze mari   C. doze mici de aspirina asociate glucocorticoizilor în doze mari anticoagulare cu warfarina   D. anticoagulare cu heparina subcutan în doua prize zilnice   E. glucocorticoizi în doze mici27Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate pentru lupusul neonatal:   A. este indus de trecerea prin placenta a anticorpilor anti-Ro   B. se manifesta prin eruptie cutanata   C. necesita tratament cu dexametazona sau azatioprina la nou-nascut   D. poate sa se prezinte cu trombocitopenie tranzitorie   E. poate sa determine bloc atrioventricular permanent28Alegeti afirmatia falsa privind manifestarile articulare din LES:   A. artrita este de regula intermitenta   B. artrita este frecvent eroziva   C. pot sa apara deformari articulare în gât de lebada   D. artralgiile pot fi disproportionat de mari fata de tabloul obiectiv   E. examenul obiectiv poate decela tumefierea difuza a mâinilor si picioarelor29Care dintre urmatoarele etiologii ale miopatiei este improbabila în LES:   A. inflamatoare   B. granulomatoasa   C. hipokaliemica   D. medicamentoasa (cortizonica)   E. medicamentoasa (la antimalarice)30Care din urmatoarele afirmatii privind autoanticorpii din LES sunt corecte?   A. anticorpii anti-Sm sunt specifici pentru LES   B. anticorpii anti-ADNss se asociaza cu nefrita   C. anticorpii anti-La se asociaza cu un risc redus pentru nefrita   D. anticorpii anti-proteina P ribozomala se coreleaza cu afectarea SNC   E. prezenta anticorpilor anti-ADNdc este obligatorie pentru diagnosticul LES31Alegeti afirmatia falsa despre anticorpii

22

antifosfolipidici:   A. pot sa determine VDRL fals pozitiv   B. se asociaza cu trombozele arteriale si venoase   C. pot determina avorturi spontane   D. se asociaza cu valvulopatii   E. se asociaza frecvent cu hemoragii32Care din urmatorii markeri genetici pot fi asociati cu lupusul eritematos sistemic?   A. HLA - DR2   B. HLA - DR3   C. HLA - B27   D. HLA - B8   E. HLA - DQW233Care din urmatorii autoanticorpi au incidenta cea mai mare în lupusul eritematos sistemic:   A. anticorpi anti Sm   B. anticorpi anti ADN (ds)   C. anticorpi anti RNP   D. anticorpi anti Ro (SSA)   E. anticorpi anti La (SSB)34În care din urmatoarele entitati pot fi întâlniti anticorpii anti-RNP:   A. spondilita anchilozanta   B. polimiozita   C. lupus eritematos sistemic   D. sclerodermie   E. boala mixta a tesutului conjunctiv35Care din urmatoarele manifestari clinice si paraclinice se asociaza cu prezenta anticorpilor anti-fosfolipide ?   A. tromboza   B. avorturi spontane   C. trombocitopenia   D. hemoliza   E. boala valvulara cardiaca36Care sunt cele mai frecvente manifestari clinice în lupusul eritematos sistemic ?   A. cutanate   B. osteoarticulare   C. renale   D. neurologice   E. cardio-pulmonare37Care din urmatoarele reprezinta criteriile pentru diagnosticul de lupus eritematos sistemic ale Colegiului American pentru Reumatism (1982)?   A. fotosensibilitate   B. ulceratii orale   C. hipercomplementemie   D. anticorpi anti ADN ds   E. anticorpi anti-nucleari38Care din urmatoarele articulatii sunt cel mai frecvent afectate în lupusul eritematos sistemic ?   A. interfalangienele proximale ale mâinii   B. metacarpofalangiene   C. pumni   D. glezne

39Care din urmatoarele leziuni tegumentare vasculitice sunt prezente în lupusul eritematos sistemic ?   A. purpura   B. infarcte la nivelul patului unghial   C. paniculita   D. vasculita urticariana   E. telangiectazii40Care din urmatoarele afirmatii cu privire la manifestarile clinice din lupusul eritematos sistemic sunt adevarate?   A. unii pacienti cu lupus eritematos cutanat subacut nu prezinta anticorpi antinucleari   B. cea mai frecventa manifestare neurologica este disfunctia cognitiva usoara   C. tromboza vasculara este caracteristica numai pentru vasele de calibru mic   D. cea mai frecventa cauza de infiltrate pulmonare la pacientii cu lupus eritematos sistemic este infectia   E. manifestarile oculare în LES sunt reprezentate de: vasculita retiniana, conjunctivita, episclerita, nevrita optica41Care din urmatoarele medicamente induc sindrom lupus like?   A. D-penicilamina   B. metil dopa   C. chinidina   D. interferon alpha   E. metotrexat42Care din urmatoarele manifestari imunologice se pot întâlni în lupusul indus medicamentos?   A. AAN   B. VDRL fals pozitiv   C. factorul reumatoid   D. Ac anticardiolipina   E. Ac anti Ro43Care din urmatoarele manifestari imunologice diferentiaza un lupus eritematos sistemic de un lupus indus medicamentos?   A. anticorpi anti ADNds   B. anticorpi antinucleari   C. VDRL fals pozitiv   D. hipocomplementemia   E. anticorpi antifosfolipide44Pentru care din urmatoarele manifestari sistemice se poate folosi hidroxiclorochina (antimalarice de sinteza) ca tratament de fond în lupusul eritematos sistemic?   A. serozita   B. manifestari cutanate   C. artrita   D. astenia fizica   E. manifestari oculare45Care din urmatoarele manifestari ale lupusului eritematos sistemic nu raspund la imunosupresie?   A. tulburarile de coagulare

23

   B. pneumonia lupica   C. serozita   D. paniculita   E. glomerulonefrita în faza finala46Agentii citotoxici folositi în LES pentru controlul bolii active sunt:   A. vincristina   B. azatioprina   C. ciclofosfamida   D. clorambucilul   E. ciclosporina47Lupusul eritematos sistemic este o boala sistemica care:   A. este mai frecventa la rasa alba   B. rezulta din distrugere tisulara   C. afecteaza în special femeile   D. are o prevalenta de 1,5-2 cazuri la 100000 de locuitori în mediul urban   E. apare de obicei la vârsta procreatiei48Cu nefrita lupica se asociaza titruri crescute de:   A. anticoagulant lupic   B. anticorpi antiRo/La(SS-A/SS-B)   C. anticrpi antihistone   D. anticorpi antifosfolipide   E. IgG anti-AND49În lupusul eritematos cutanat subacut:   A. artritele sunt frecvente   B. sunt prezenti anticorpi anti-RNP   C. nu se întâlneste nefrita lupica   D. leziunile tegumentare pot fi inelare sau psoriaziforme   E. sunt prezenti întotdeauna anticorpi antinucleari50Care din urmatoarele medicamente nu induc lupus:   A. contraceptive orale   B. propranolol   C. practolol   D. etosuximide   E. D-penicilamina51Elemente de prognostic sever în lupusul eritematos sistemic sunt:   A. trombocitopenia   B. hipercomplementemia   C. anemia   D. hipoalbuminemia   E. hipertensiunea arteriala52Risc crescut de a dezvolta nefrite severe prezinta pacientii cu:   A. hipertensiune arteriala severa   B. hipocomplementemie   C. diabet zaharat   D. anticorpi anti-Ro   E. anomalii urinare persistente53Cea mai frecventa manifestare nervoasa în lupusul meritematos sistemic este:   A. psihoza

   C. infarctul focal   D. disfunctia cognitiva usoara   E. disfunctia hipotalamica54Raspuns terapeutic la tratamentul cu antimalarice în lupusul eritematos sistemic îl au:   A. pleurezia   B. artritele   C. nevrita optica   D. astenia   E. dermatitele55Care din urmatoarele sindroame din cadrul lupusului eritematos sistemic nu raspund la tratamentul cu glucocorticoizi:   A. sindromul nefrotic   B. sindromul trombotic   C. sindromul hemoragipar   D. sindromul nefritic   E. sindromul sicca56Care din urmatoarele entitati nu fac parte din criteriile pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic:   A. lupus discoid   B. anticorpi anti-Ro   C. vasculita retiniana   D. afectare neurologica   E. ulceratii orale57Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate avea urmatoarele cauze:   A. inflamatorie (în timpul perioadelor de activitate a bolii)   B. vasculita sistemica   C. hipopotasemia   D. tratament îndelungat cu glucocorticoizi   E. tratament îndelungat cu hidroxiclorochina58Manifestarile cutanate care pot fi întâlnite la pacientii cu lupus eritematos sistemic sunt:   A. eruptie eritematoasa maculopapulara predominant în zonele expuse la soare   B. alopecie   C. hiperpigmentare axilara si palmara   D. purpura   E. telangiectazii59Care dintre urmatoarele tipuri de autoanticorpi au specificitate pentru lupusul eritematos sistemic:   A. antinucleari   B. anti-Sm   C. anti-RNP   D. anti-Ro   E. antihistone60Decelarea în serul pacientilor cu lupus eritematos sistemic a anticorpilor anti-P ribozomal se coreleaza cu:   A. tromboze recidivante   B. avorturi spontane   C. hemoliza autoimuna

24

   D. psihoza sau depresia datorita afectarii SNC   E. afectarea renala61Afectarea renala în lupusul eritematos sistemic consta în:   A. glomerulonefrita mesangiala   B. glomerulonefrita proliferativa focala   C. displazie chistica renala   D. litiaza oxalica   E. sindrom nefrotic62Afectarea neurologica la pacientii cu lupus eritematos sistemic se exprima clinic prin:   A. convulsii   B. encefalita multifocala   C. meningita purulenta   D. sindrom de involutie cerebrala   E. atrofie de lob temporal63Criteriile din 1982 ale Asociatiei Americane de Reumatologie pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic includ:   A. lupus discoid   B. artrite   C. ulceratii orale   D. osteonecroza ischemica   E. miopatii si/sau miozita64Testele pentru decelarea anticoagulantului lupic sunt:   A. timpul partial de tromboplastina   B. timpul Howell   C. timpul Russel   D. testul fosfolipidelor neutre   E. testul Coombs65Manifestarile oculare întâlnite în lupusul eritematos sistemic sunt:   A. vasculita retiniana   B. cataracta   C. glaucomul   D. aparitia corpilor citoizi   E. episclerita66Factorii care agraveaza prognosticul bolnavilor cu lupus eritematos sistemic sunt:   A. anemia   B. hipoalbuminemia   C. nevrita optica   D. sindromul nefrotic   E. hipertensiunea arteriala67Doza de metilprednisolon administrata în "puls terapia" pacientilor cu lupus eritematos sistemic este:   A. 1000 mg iv 3-5 zile   B. 1000 mg iv zilnic   C. 1 mg/kgc/zi   D. 1 mg/kgc saptamânal   E. 50-100 mg/zi 3 zile68Efectele adverse ale hidroxiclorochinei administrata la pacientii cu lupus eritematos sistemic includ:   A. greturi si varsaturi

   C. toxicitate retiniana   D. miopatie   E. neuropatie69Pentru tratamentul eritemului facial fotosensibil la bolnavii cu lupus eritematos se pot utiliza:   A. glucocorticoizi topici   B. chinacrina   C. D-penicilamina   D. retinoizi   E. Dapsona70Doza de azatioprina administrata per os la pacientii cu lupus eritematos sistemic este:   A. 1 mg/kgc/zi   B. 1 mg/kgc saptamânal   C. 2-3 mg/kgc/zi   D. 5 mg de 3 ori pe saptamâna   E. 1000 mg/zi71Pentru prevenirea trombozelor arteriale si venoase la pacientii cu LES si sindrom antifosfolipidic cel mai eficient medicament este:   A. warfarina   B. aspirina   C. heparina   D. trombostopul   E. prednisonul72Care din urmatoarele date de laborator nu este util in aprecierea eficientei tratamentului si evolutiei bolii:   A. Anticorpii antinucleari   B. Proteinuria de 24de ore   C. Anticorpii anti AND dc   D. VSH   E. Proteina C reactiva73In inducerea lupusului medicamentos este incriminat:   A. Metilprednisolonul   B. Eritromicina   C. Cefalosporinele   D. Clorpromazinul   E. Metoclopramidul74Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente:   A. Sarurile de aur   B. Anticorpii monoclonali anti TNFalfa   C. Ciclofosfamida   D. D-penicilamina   E. Penicilina in tratarea infectiilor streptococice75Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot apare in cadrul LES, cu EXCEPTIA:   A. Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la glucocorticoizi   B. Revarsatul pleural   C. Hemoragia masiva intraalveolara   D. Sdr Caplan   E. Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza

25

de infiltrat pulmonar in LES76Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin:   A. Tumefactia simetrica predominant a articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale   B. Deformarile articulare lipsesc in LES   C. Eroziunile osoase sunt rare   D. Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorie   E. Asocierea cu Anticorpi anti Jo177Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei este   A. Intoleranta digestiva   B. Hepatotoxicitatea   C. Toxicitatea retiniana   D. Fibroza pulmonara   E. Aplazia medulara78Care din anticorpii mentionati mai jos se intilnesc frecvent la bolnavii cu lupus indus:   A. Ac anti AND dc   B. Ac anti-Jo1   C. Ac antihistone   D. Ac anti RNP   E. Ac anti Sm79Anticorpii anti ADN dublu catenar:   A. Se asociaza cu afectare renala   B. Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu LES primar si la cei cu lupus indus   C. Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind specifici pentru LES   D. Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu LES   E. Titrul seric se coreleaza cu activitatea clinica a bolii80Anticorpii anticardiolipina se asociaza cu:   A. Tromboze venoase si arteriale   B. Avorturi spontane   C. Trombocitoza   D. Trombocitopenie   E. Boala valvulara cardiaca81Urmatoarele manifestari ale LES nu raspund la tratamentul cu imunosupresoare:   A. Tulburarile de coagulare   B. Anomaliile comportamentale   C. GN in stadiul final   D. Manifestarile neurologice   E. GN focala proliferativa82Criteriile de diagnostic in LES sunt:   A. Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari juxtaarticulare   B. Trombocitoza   C. Ulceratii orale sau nasofaringiene nedureroase observate de medic   D. Teste serologice fals pozitive pentru lues   E. Pericardita afirmata clinic sau EKG83Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:   A. LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate

   B. Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa, plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazala   C. In lupusul discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele   D. Lupusul neonatal este determinata de transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro materni   E. Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta de tesut conjunctiv84Copiii nascuti din mame cu LES prezinta:   A. Anomalii fetale induse de glucocorticoizii administrati mamei pentru suprimarea activitatii bolii   B. Trombocitoza tranzitorie   C. Eruptii tegumentare   D. Rar bloc AV permanent   E. Trombocitopenie tranzitorie85Bolnavii cu nefrita lupica (NL):   A. In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomatici   B. Forma de NL difuz proliferativa in absenta tratamentului duce la IRA   C. Au complement seric crescut   D. Ac anti AND dc in titru mare   E. Biopsia renala nu este necesara pentru precizarea formei de NL86In tratamentul LES:   A. Serozitele indiferent de gravitate obliga la administrare de glucocorticoizi   B. Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINS   C. Manifestarile cutanate raspund la Hidroxiclorochina   D. Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai frecvent insuficienta renala   E. Anticonceptionalele orale sunt interzise la pacientele cu istoric de tromboza

26