Retele de socializare Recomandari pentru institutii educationale

Introducere

Odata cu aparitia tehnologiilor web 2.0 intre anii 2002-2005 (O'Reilly, 2005), interactiunea umana in mediul digital a cunoscut schimbari semnificative. Acestea au capatat forma unor noi forme de autoexprimare, cum ar fi blogurile sau microblogurile tip Twitter, site-urile colaborative de tip wiki, sau platforme de video sharing sociale ca Youtube sau Trilulilu. Insa principalul eveniment al ultimilor ani in domeniul media digitala a fost aparitia retelelor de socializare si proliferarea fenomenala a lor peste tot in lume.

La momentul actual, cea mai mare retea de socializare Facebook numara peste 700 milioane de utilizatori, dintre care peste 50% se autentifica zilnic in aplicatie. Din acest motiv, efectul retelelor sociale si schimbarile nu mai poate fi ignorat. In ultimii ani, spatiul online a migrat dinspre functional/informational catre social/inspirational (Daedalus Millward Brown, 2011).

In continuare vom studia cateva din platformele sociale cele mai cunoscute folosite in Romania in toamna 2011. Vom evalua particularitatile audientei acestor platforme sociale, aplicatiile si uneltele puse la indemana, cu scopul de a extrage principii de folosire si promovare aplicabile in lucrul cu studentii si in stabilirea unei prezente solide web 2.0. La inceput, vom analiza contextul retelelor sociale din Romania.

Pentru ilustrarea principiilor de video sharing social, am ales plaftforma online Youtube, dominanta in spatiul video online. In continuare, vom studia cea mai populara retea sociala din lume, inclusiv din Romania - Facebook. La final, se evalueaza platforma de microblogging Twitter, o platforma sociala in crestere in Romania, si vom trage concluzii.

Retele de socializare - Proiect Concord

2

Romania Context Ultimele cercetari si studii de piata efectuate in Romania in primavara 2011 de catre compania Daedalus Millward Brown (Daedalus Millward Brown, 2011) indica faptul ca, in cazul publicului urban, folosirea internetului deja depaseste principala alternativa media televizorul, timpul alocat internetului fiind aproape dublu fata de cel dedicat urmaririi emisiunilor TV. Acelasi studiu releva faptul ca, desi principala activitate a internautilor este cautarea de informatii si stiri online, o importanta proportie a timpului lor este focalizata pe retelele sociale propriu-zise, situandu-se in jurul cifrei de 21%. Pentru utilizatorii mai tineri insa, retelele sociale prezinta un grad de interes mult mai mare decat media, ei folosind aceste medii sociale aproape tot atat de mult cat folosesc internetul pentru informatii.

Chiar si in afara retelelor sociale propriu-zise de tip Facebook sau Hi5, efectele sociale ale revolutiei Web 2.0 sunt evidente. In luna iunie 2011, existau aproximativ 63.000 bloguri romanesti, avand in jur de 200.000 postari lunare si peste 3 milioane cititori, precum si peste 51.000 conturi de Twitter cu 1,2 milioane postari lunare (TreeWorks, 2011), iar cel mai popular site din Romania era Trilulilu.ro (Netbridge Services SRL, 2011), o comunitate sociala de video-sharing autohtona avand peste 3 milioane utilizatori unici in mai 2011.

Si retele sociale autohtone, Netlog, Neogen si Toti Pentru Unul ocupa o cota de piata semnificativa, cum se poate observa din tabelul alaturat (Manafu, 2011), Totusi, Facebook si Hi5 sunt liderii nationali in social media, primul fiind in crestere rapida, al doilea avand trend descendent. Alte studii arata totusi faptul ca utilizatorul roman are in medie 4 conturi deschise pe platformele de social media, folosind activ 3 din ele, iar durata medie a unei sesiuni de conectare la aceste retele sociale este de o ora si 19 minute (Daedalus Millward Brown, 2010),

Unul din aspectele interesante la social media este usurinta cu care se trece de pe o platforma pe alta. Un utilizator poate, de exemplu, sa urmareasca un material video pe Youtube despre un anume produs, sa citeasca review-uri pe un blog, apoi sa comute pe Facebook si Twitter pentru a comunica prietenilor si lumii intregi despre acel clip. Aceasta evolutie a utilizatorului digital are efecte majore inclusiv asupra institutiilor si scolilor ce mentin o prezenta online. (HyperActive, 2011)

Retele de socializare - Proiect Concord

3

Platforme de video sharing social - Youtube

Youtube este al 4-lea cel mai vizitat site din Romania, fiind surclasat doar de cunoscutele motoare de cautare si platforme email Google si Yahoo, precum si de reteaua de socializare Facebook (Alexa.com, 2011) (Google, 2011), ce urmeaza a fi discutata in sectiunea urmatoare a lucrarii.

Desi este esential o platforma de vizionare si partajare materiale video, site-ul abunda in elemente sociale. Prietenii virtuale pot fi create, comentarii pot fi adresate altor utilizatori sau materialelor video, fie public, fie ca si mesaje private similare cu emailul. Una din aspectele inovatoare originale ale platformei Youtube este si posibilitatea de embed a video-ului pe alte site-uri, precum si conectivitate larga cu alte servicii de social media, pentru a facilita sharingul de continut video pe alte platforme. Pot de asemenea fi create asa-numitele video replies la un anumit video, folosite de multi marketeri pentru a genera trafic suplimentar.

La momentul actual, Youtube limiteaza dupa lungime si marime a fisierului materialele incarcate pe platforma sa, pentru a evita probleme de copyright cauzate de incarcarea de filme si alte tipuri de continut piratat. Totusi, la creerea unui cont pe platforma sa, Youtube ofera o varietate de tipuri de conturi, numite canale, orientate spre anumite categorii de utilizatori, prezentand anumite avantaje. Acestea sunt:

- Youtuber pentru utilizatorul ocazional - Guru pentru specialistii intr-un anumit domeniu, tutoriale, video-uri how-to - Reporter pentru stiri si reportaje - Director pentru creatorii de continut video original, pot posta materiale video mai lungi de

limita actuala de 15 minute - Comedian, Musician aceste conturi ofera posibilitatea afisarii unui calendar de spectacole - Nonprofit pentru cauze filantropice, poate accepta donatii prin Google Checkout Partner,

Politician conturi speciale ce necesita aprobarea expresa a Youtube si necesita un numar mare de vizualizari ale videourilor incarcate pe canalul respectiv

Pentru organizatie care doreste sa foloseasca Youtube pentru promovarea produselor si serviciilor oferite, un pas practic ar fi alegerea unui tip de cont potrivit cu domeniul de activitate. In cazul unei institutii educationale, conturile Youtuber sau Guru este recomandat. In cazul unor materiale video mai lungi, contul de Director este ideal pentru a putea incarca programe mai lungi de 15 minute, limita actuala a clipurilor Youtube. Acest cont trebuie apoi personalizat cu metainformatie titlul canalului, descriere si teme de interes cat mai descriptive si mai prietenoase pentru motoarele de cautare.

Acelasi lucru se recomanda si pentru clipurile video incarcate. Titlul video-ului, descrierea si cuvintele cheie pot ridica substantial vizibilitatea unui clip, iar stabilirea informatiei geografice unde acel

Retele de socializare - Proiect Concord

4

clip a fost produs poate duce la o vizibilitate mai mare la cautarile localizate geografic in motoarele de cautare. De asemenea, alegerea unui thumbnail interesant si descriptiv din cele 3 optiuni generate automat de Youtube la incarcarea unui video este importanta pentru atractivitatea vizuala a video-ului atunci cand potentialul vizitator navigheaza prin diverse materiale video.

In cazul in care pentru un anumit material video exista un script sau o subtitrare care descrie textual dialogul emisiunii, e recomandata incarcarea ulterioara a acestuia in sectiunea Captions & Subtitles. De asemenea, se pot folosi anotarile vizuale, prin care se insereaza text si hiperlegaturi suprapuse peste materialul video. Pe langa aspectele tehnice si de optimizare ale continutului, nu trebuie pierduta din vedere dimensiunea sociala a platformei. Unul din cei mai simpli pasi este conectarea contului de Youtube cu alte servicii sociale, cum ar fi Twitter, Facebook, Orkut, MySpace si Reader. In al doilea rand, interactiunea directa cu utilizatorii individuali este imperios necesara, recomandandu-se raspunsuri individuale particularizate la fiecare mesaje sau comentarii primite, precum si initierea activa de discutii in spatiul virtual.

Google-Youtube ofera si servicii de statistica privind canalul propriu, sub genericul de Insights. Aceste date statistice ofera informatii valoroase privind componenta geo-demografica a celor ce au vizionat clipurile, si pot influenta deciziile producerii unor noi materiale adaptate acestei audiente, pentru a fi publicate in viitor. De asemenea, numarul de vizualizari pentru diversele materiale video poate indica directii de interes al audientei spre anumite teme sau produse, informatii pretioase de studiu de piata pentru o companie, obtinute foarte ieftin.

O platforma autohtona de social video sharing foarte folosita (Google, 2011) este trilulilu.ro, Trafic.ro clasificandu-l ca fiind cel mai popular site romanesc (Netbridge Services SRL, 2011). Totusi, avand in vedere faptul ca principiile expuse la Youtube se aplica si in cazul acestuia, analiza acestui serviciu mai in detaliu nu se justifica.

model statistici Youtube - demografica

Retele de socializare - Proiect Concord

5

Retele de socializare propriu-zise Facebook

Facebook este reteaua sociala dominanta in Romania la momentul actual, surclasand fosta lidera Hi5, avand 3,5 milioane utilizatori romani (Manafu, 2011) (Feisbukstats, 2011), in crestere accelerata (300%) in ultimul an (TreeWorks, 2011). Evolutia acestor utilizatori si componenta lor demografica sunt prezentate in figurile de mai jos.

Exista 3 modalitati majore pentru o organizatie de a interactiona social cu utilizatorii:

Crearea unui Facebook User

Reprezinta cea mai simpla si rapida optiune, intrucat exista o mare probabilitate ca angajatii responsabili sa fie deja familiari cu interfata si modalitatile de comunicare ale unui utilizator individual. Totusi aceasta abordare are lipsuri lipsesc unelte esentiale de masurare a audientei si impactului, iar conform Termenilor si conditiilor Facebook, institutiile sunt descurajate de a deschide cont individual de utilizator sub amenintarea suspendarii contului.

Creerea unui profil individual este una din cele mai folosite metode de a stabili o prezenta pe platforma Facebook, in special de catre institutiile mici. Pentru scop educational, un user Facebook (eventual separat de contul personal) este potrivit pentru a interactiona cu studentii.

Crearea unui Facebook Group

Pentru a crea un Facebook Group, este nevoie ca persoana care doreste sa deschida acest grup sa aiba cont individual de Facebook, userul respectiv devenind administrator al grupului, cu drept de moderare. Grupul de obicei reuneste utilizatori cu interese similare, si poate fi public sau privat, avand cativa administratori pentru moderarea discutiilor pe grup. Aceasta abordare poate fi utila pentru a gestiona munca in echipa sau colaborarea si schimbul de informatii intre studenti, folosind grupuri preferabil inchise accesului public (un grup de studenti lucrand la un proiect, etc).

Retele de socializare - Proiect Concord

6

Crearea unei Facebook Page

O pagina reprezinta metoda definita de Facebook pentru ca o institutie sa aiba o prezenta online. Majoritatea elementelor sunt comune cu un utilizator individual Facebook, cu exceptia notabila a faptului ca termenul Adauga ca prieten este inlocuit de Imi place. Totusi, pagina Facebook pune la indemana administratorilor sai multe alte unelte care nu pot fi folosite de utilizatori individuali, cum ar fi statistici detaliate legate de numarul de fani ai paginii, vizitele efectuate intr-un an, date geo-demografice, etc.

Ca o posibila aplicatie pentru o scoala, Facebook prezinta o functionalitate esentiala a paginilor - aplicatia Facebook Ads, care permite creerea de mesaje promotionale extrem de precis orientate spre publicul tinta. Comparativ mai scump ca si cost-per-click fata de alternativa Google AdWords, Facebook Ads permite un nivel greu de egalat de targeting privind aspecte geo-demografice si interese personale ale grupului tinta a campaniei de marketing. In imaginea de mai jos este afisata interfata Facebook Ads in cazul unei campanii ruland doar pentru barbatii de 20-30 ani, din Timisoara, pasionati de fotbal, fani ai DigiSport si cititori ai Gazetei Sporturilor, publicul tinta este compus din 280 oameni.

Retele de socializare - Proiect Concord

7

O alta particularitate a paginilor este posibilitatea creerii unor aplicatii (tabs) care sa contina pagini personalizate in interiorul platformei Facebook. In limita unor constrangeri de latime, se pot integra elemente media externe site-ului Facebook, pentru realizarea unor asa numite landing pages extrem de bine optimizate pentru organizatii, care pot fi apoi configurate sa fie pagina principala de intrare a organizatiei in interiorul platformei Facebook, inlocuind Wall-ului.

Din punct de vedere tehnic, aceste aplicatii se pot realiza fie folosind tehnologia FBML+FBJS (variante de HTML si Javascript usor modificate de dezvoltatorii Facebook) in care codul este introdus intr-o aplicatie intermediara FBML care se instaleaza pe pagina, sau iframe-uri in care continutul provine in totalitate de pe un site extern. O alternativa mai avansata este realizarea unei aplicatii Facebook de la zero, dar aceasta initiativa va necesita dezvoltare si va consuma mult mai multe resurse organizationale.

Pentru optimizarea unei pagini, este esentiala optimizarea ei pentru motoarele de cautare, prin continut interesant, si prin alegerea unui URL scurt (alias) cat mai sugestiv (in studiul de caz, in locul http://facebook.com/pages/Alfa-Omega-Tv/405090305872 s-a ales http://facebook.com/alfaomegatv). De asemenea, este recomandabil ca prima pagina sa nu fie aplicatia Wall, ci o pagina personalizata tip iframe sau FBML, unde mesajul institutiei si scopurile prezentei pe Facebook sa fie clar articulate si implementate. De asemenea, se poate folosi Google Analytics pentru masurarea traficului in aceste pagini customizate. In plus, dimensiunile maxime permise ale pozei de profil pentru un utilizator sau o pagina sunt 180x540 pixeli se recomanda creerea unui banner care sa umple intreaga suprafata disponibila, pentru a comunica maxim de informatie.

Legat de publicarea de continut nou, studiile arata (Hubspot, 2011) ca postarile optimale sunt in weekend, dimineata devreme pentru cei care verifica noutatile inainte de a-si incepe ziua, si dupa-masa, intre 6-10pm, pentru a capta pe cei ce acceseaza platforma Facebook dupa scoala/servici.

Ca componenta demografica, desi vorbim generic de platforme de social media, pot exista diferente semnificative de varsta si sex, chiar daca continutul media postat pe platformele Facebook si Youtube este similar. Acest lucru indica nevoia unor abordari diferite privind cele 2 medii sociale, prin definirea clara a unei audiente tinta potential diferite fata de cea de pe alte medii, gandirea unei strategii adecvate si postarea de continut relevant pentru audienta tinta aleasa.

Institutiile pot de asemenea importa contactele existente in bazele de date cu studenti sau absolventi in interiorul paginii Facebook, rezultatul fiind un scurt mesaj de invitare trimis contactelor pentru a vizita pagina institutiei. De asemenea, pagina organizatiei de pe Facebook poate fi conectata cu alte servicii, cum ar fi Twitter, sau prin RSS si asa numitele social plugins, la website-ul institutiei.

Retele de socializare - Proiect Concord

8

Exemplu pagina Facebook pentru o institutie - Universitatea Al. I. Cuza din Iasi - http://www.facebook.com/UAICdinIASI

Concluzie Un profesor poate crea un user Facebook pentru a interactiona 1-la-1 cu studentii, stabili evenimente, etc. Pentru a organiza munca studentilor dintr-o grupa/clasa, pot fi create Facebook Groups, cu acces privat, in care sa fie stimulata participarea colectiva. Un grup poate de asemenea fi folosit pentru reunirea profesorilor dintr-o institutie educationala Insa pentru crearea unei prezente virtuale in spatiul Facebook pentru o scoala, sau pentru o disciplina predata, se recomanda creerea unei pagini, pentru avantajele expuse mai sus.

Retele de socializare - Proiect Concord

9

Platforme de (micro)blogging Twitter

Platformele de blogging si microblogging sunt noile modalitati de diseminare a informatiei intr-un web 2.0 social. Spre diferenta de un blog obisnuit, platforma Twitter permite postari de lungime limitata - numai 140 caractere - aceste mesaje fiind numite tweets, si fiind similare cu SMS-urile. Moneda forte in acest mediu social este retweet-ul, adica numarul de alti utilizatori twitter care preiau mesajul postat si il retrimit retelei lor sociale, impactul mesajului initial crescand astfel exponential.

In mediul Twitter se folosesc doua simboluri speciale, cu conotatii aparte. Simbolul @ este folosit pentru dialogul cu anumiti utilizatori (de ex @user1 mesaj va fi adresat si corelat cu utilizatorul user1). Simbolul # se mai numeste si hashtag, si este folosit ca si cuvant cheie, ca tematica (#subiect), fiind de mare ajutor in corelarea unei mari varietati de tweet-uri, dar care trateaza aceeasi tema. Ambele simboluri au fost inventate si organizate spontan de comunitatea de utilizatori, dezvoltatorii platformei implementand si institutionalizand ulterior aceste reguli.

Desi platforma de microblogging Twitter a fost lansata doar in 2006, la momentul actual ea cuprinde 200 milioane utilizatori la nivel global. In Romania, la ora actuala exista peste 51000 utilizatori romani, foarte activi (TreeWorks, 2011).

Profilul utilizatorului de Twitter roman este un tanar formator de opinie, un early adopter care cauta informatie proaspata (Daedalus Millward and Brown, 2009). Pentru o institutie educationala sau un profesor care are ca public tinta exact acest public, Twitterul este o unealta extrem de importanta si utila. In cel mai facil mod de a avea o prezenta pe twitter este conectarea contului de Twitter fie la un site/blog (prin feed-uri RSS), fie la contul de Facebook si/sau Youtube, pentru a fi actualizat automat cu continut provenind de pe aceste platforme mai generale.

Intr-adveral, ca si mediul Facebook, si Twitter permite dezvoltarea de aplicatii si extensii bazate pe API-ul sau. Una din cele mai interesante aplicatii este Trendsmap.com, care permite vizualizarea pe o harta a lumii a conversatiilor in timp real ce se desfasoara pe Twitter, intr-o anumita zona geografica, fapt extrem de util pentru a sesiza trenduri in devenire in spatiul online si a planifica o strategie de promovare adecvata.

Retele de socializare - Proiect Concord

10

e

Retele sociale in crestere

Sunt multe alte retele sociale care cresc in popularitate in Romania. Printre ele se numara LinkedIn pentru contacte profesionale, axat in special pe business, un mediu excelent pentru departamentele de HR pentru recrutare, precum si pentru oportunitati business-to-business (in comparatie cu celelalte retele sociale ce se preteaza in special la relatia unei organizatii cu utilizatorul/consumatorul individual). Trilulilu.ro e de asemenea o retea video in ascensiune, avand un mare numar de utilizatori romani, o platforma excelenta de prezentare a materialelor promotionale video scurt. De asemenea, exista si alte retele sociale de nisa, cum ar fi reteaua pentru tineri TPU.ro (Toti pentru unul) sau diverse retele sociale centrate pe pasiuni si hobby-uri, ideale pentru campanii de promovare precise, avand in vedere faptul ca comunitatea acestor platforme este in general omogena.

Concluzie Metainformatia si tag-urile raman foarte importante pentru clasificarea si gasirea informatiei, si

trebuie alese cu grija. Totusi, caracteristica principala a retelelor de socializare este dialogul personalizat si direct cu alti utilizatori, fiind nevoie de o balansare a eforturilor informative cu cele sociale.

Mediile sociale sunt diferite, si atrag audiente diferite. O institutie educationala care urmareste a folosi retelele de socializare pentru scopuri educationale va trebui sa identifice audienta tinta, si conform profilului identificat, sa activeze pe reteaua sociala care se potriveste audientei (vezi graficele de mai jos). Studiile arata (Daedalus Millward Brown, 2011) (Daedalus Millward Brown, 2010) ca folosirea internetului

Retele de socializare - Proiect Concord

11

si a retelelor sociale de catre romani difera in functie de aspectele demografice, ceea ce permite alegerea cea mai buna a retelei de socializare, fie pentru scop educational, sau pentru marketing.

Retele de socializare - Proiect Concord

12

De asemenea, multe retele sociale permit programatorilor independenti sa dezvolte noi aplicatii peste platforma (API) retelei sociale, si astfel, au aparut multe aplicatii sau functionalitati ale retelelor sociale care permit interconectarea lor si repostarea automata a continutului de pe o retea sociala pe alta, atunci cand conturile respective sunt corelate. Ca atare, o organizatie poate mentine o prezenta decenta in mediile sociale (din punct de vedere al postarilor informative) cu costuri reduse, putandu-si astfel concentra energia asupra dialogului si a raspunsurilor date utilizatorului (partea sociala) pe diversele platforme sociale.

Retelele de socializare au schimbat modul in care accesam informatia si o impartasim cu cei apropiati noua, a schimbat si tehnologiile web care sunt la baza acestor interactiuni, precum si modul in care ne raportam la organizatii si la serviciile si produsele lor. Pentru o organizatie, adaptarea la media sociala si folosirea activa a diverselor canale este cruciala pentru supravietuirea pe termen lung a ei. Aceasta lucrare a evaluat impactul retelelor sociale in Romania la nivelul lunii iunie 2011, a examinat exponenti reprezentativi ai principalelor platforme media sociale, si a prezentat solutii practice pentru organizatii pentru o dezvoltare fructuoasa in zona de media sociala.

Retele de socializare - Proiect Concord

13

Bibliografie Alexa.com. (2011, iunie). Retrieved from Top Sites in Romania: http://www.alexa.com/topsites/countries/RO

Daedalus Millward Brown. (2010, Septembrie). Retrieved from Whos getting social?: http://www.daedalus.ro/social/whos_getting_social_eng.pdf

Daedalus Millward Brown. (2011). Jurnalul Digital. Daedalus Millward Brown.

Feisbukstats. (2011, iunie). Retrieved from Feisbukstats.ro: http://www.feisbukstats.ro/

Google. (2011, Iunie). Retrieved from Google Trends for WEbsites: http://trends.google.com/websites

Google Inc. (2011, iunie). Retrieved from Youtube Brand Channels: http://www.youtube.com/t/advertising_brand_channels

Hubspot. (2011, martie). Facebook Page Marketing. Retrieved from Facebook Page Marketing: http://www.hubspot.com/ebooks/facebook-page-marketing-ebook-2011/

HyperActive. (2011, Iunie). Retrieved from Digital Factbook Romania: http://www.digitalfactbook.ro/public/files/DFB2011.pdf

Manafu, C. (2011, Mai). Retrieved from Manafu.ro: http://www.manafu.ro/2011/05/social-media-in-romania-mai-2011/

Netbridge Services SRL. (2011, Iunie). Retrieved from Trafic.ro: http://www.trafic.ro/vizitatori/luna

O'Reilly, T. (2005, Septembrie). Retrieved from What Is Web 2.0: http://oreilly.com/web2/archive/what-is-web-20.html

TreeWorks. (2011, Iunie). Retrieved from ZeList Monitor: http://www.zelist.ro/monitor/

IntroducereRomania Context/Platforme de video sharing social - Youtube/Retele de socializare propriu-zise Facebook/Platforme de (micro)blogging TwitterRetele sociale in crestereConcluzieBibliografie