UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZAREA FARMACIE

REFERAT

RETELE DE CALCULATOARE

Coordona to r , Ad ina Pe t cu

S tuden t ,

Mor lova Andreea , Grupa 6

CONSTANTA

2015

CuprinsRe te l e de ca l cu l a toa r e .......................................................................3

C la s i f i c a r e r e t e l e l o r ...........................................................................5

T ipu r i de t opo log i i f i z i c e ................................................................6

Topo log i a l i n i a r ă s au mag i s t r a l ă (Bus Topo logy ) ...........6

Topo log i a s t e a (S t a r t opo logy ) .................................................9

T ipu r i de r e t e l e ..................................................................................13

Arh i t e c tu r a r e t e l e l o r de c a l cu l a toa r e ......................................15

Arh i t e c tu r a E the rne t ....................................................................15

Arh i t e c tu r a Token R ing .............................................................18

Arh i t e c tu r a FDDI ..........................................................................19

B ib l i og ra f i e .........................................................................................21

2

Rete l e de ca l cu la toare

O re ţ ea de ca l cu l a toa r e

e s t e f o rma tă d in t r -un

ansamblu de ca l cu l a toa r e

conec t a t e î n t r e e l e , c a r e

f a c s ch imbur i de da t e ş i

f o lo se sc î n comun

r e su r se l e r e ţ e l e i .

F i eca r e c a l cu l a to r î ş i

pă s t r e ază i ndependen ţ a de

execu ţ i e ş i de ge s t i une a

p rop r i i l o r r e su r se .

Dezavan t a ju l l i p se i

comun ică r i i unu i s i s t em

pe r sona l e s t e compensa t

p r i n i nc lude rea ace s tu i a

î n t r -o r e ţ e a .

Ca l cu l a toa r e l e d in t r -o

r e ţ e a po t f i :

3

de ace l a ş i t i p , î n

c azu l r e ţ e l e l o r

omogene ;

de t i pu r i d i f e r i t e , î n

c azu l r e ţ e l e l o r

e t e rogene

Re ţ e l e l e de ca l cu l a toa r e

au apă ru t d in nece s i t a t e a :

de fo lo s i r e î n

comun a uno r

r e su r se f i z i c e

s cumpe ( impr iman t e

ş i ha rd d i sk -u r i

s cumpe , p lo t e r e ,

e t c . ) ;

de fo lo s i r e î n

comun a da t e lo r ş i a

r e su r se lo r so f twa re .

A tunc i c ând ma i

mu l ţ i u t i l i z a to r i

p r e luc r ează ace l ea ş i

4

da t e , e s t e nece sa r c a

va r i an t e l e f i ş i e r e lo r

s ă f i e r e ac tua l i z a t e ,

i a r a ce s t l uc ru s e

r e a l i z ează p r i n

r e ţ e a .

Clas i f i care re t e l e lor

Se de f i ne sc două t i pu r i

de t opo log i i a l e

r e ţ e l e i :

t opo log i a f i z i c ă ,

ad i că modu l î n c a r e

sun t l ega t e f i z i c

c a l cu l a toa r e l e ;

t opo log i a l og i că ,

ad i că modu l î n c a r e

sun t t r ans f e r a t e

da t e l e î n t r e

componen t e l e

r e ţ e l e i .

5

Tipur i de topo log i i f i z i c e

Se de f i ne sc două t i pu r i de

t opo log i i a l e r e ţ e l e i :

t opo log i a f i z i c ă ,

ad i că modu l î n c a r e

sun t l ega t e f i z i c

c a l cu l a toa r e l e ;

t opo log i a l og i că ,

ad i că modu l î n c a r e

sun t t r ans f e r a t e

da t e l e î n t r e

componen t e l e

r e ţ e l e i .

Topo log ia l in iară sau

mag i s t ra lă (Bus

Topo logy ) .

În a ce s t c az ex i s t ă

un s i ngu r c ana l de

comun ica ţ i e l a c a r e

sun t conec t a t e t oa t e

c a l cu l a toa r e l e .

6

Cab lu l de l egă tu r ă

fo rmează o l i n i e de

l egă tu r ă de l a un

capă t l a a l t u l a l

r e ţ e l e i . F i eca r e

c a l cu l a to r e s t e

conec t a t l a c ana lu l

de comun ica ţ i e ş i

t r an smi t e mesa j e î n

r e ţ e a . F i eca r e mesa j

a r e un an t e t c a r e

con ţ i ne ad re sa

c a l cu l a to ru lu i

de s t i na ţ i e .

Fig . 1

7

Topo log ia ine lară (R ing

Topo logy )

În a cea s t ă

t opo log i e ,

c a l cu l a toa r e l e sun t

conec t a t e c i r cu l a r .

F i eca r e c a l cu l a to r

e s t e conec t a t p r i n

i n t e rmed iu l

c ana lu lu i de

comun ica ţ i e l a a l t e

două ca l cu l a toa r e ,

a s t f e l î ncâ t mesa j e l e

c i r cu l ă de l a un

ca l cu l a to r l a a l t u l ,

pe un t r a seu

i n t e r i o r , până când

un ca l cu l a to r

r e cunoaş t e mesa ju l

t r ansmi s .

Defec t a r ea unu i

c a l cu l a to r î n seamnă

8

î n t r e rupe rea

cana lu lu i de

comun ica ţ i e .

Fig . 2

Topo log ia s t ea (S tar

topo logy )

În a cea s t ă

con f igu ra ţ i e ex i s t ă

un ca l cu l a to r

c en t r a l l a c a r e sun t

9

l ega t e t oa t e

c e l e l a l t e

c a l cu l a toa r e .

Toa t e mesa j e l e sun t

s ch imba t e p r i n

i n t e rmed iu l

c a l cu l a to ru lu i

c en t r a l , c a r e a r e ro l

de d i spece r ş i

d i s t r i bu i e mesa j e l e

î n func ţ i e de ad re sa

u t i l i z a to ru lu i .

Fig . 3

10

Topo log ia s t ea - ine l

În a ce s t c az , sun t

l ega t e c i r cu l a r ma i

mu l t e c a l cu l a toa r e

d i spece r , c a r e

ge s t i onează f i e ca r e

c â t e o r e ţ e a .

Mesa j e l e c i r cu l ă pe

i ne l , până când unu l

d in t r e c a l cu l a toa r e

r e cunoaş t e î n an t e t

ad re sa unu i

c a l cu l a to r d in

r e ţ e aua s a , p r e i a

mesa ju l ş i î l

t r an smi t e

c a l cu l a to ru lu i

de s t i na t a r .

11

Fig . 4

La r ându l l o r , r e ţ e l e l e po t

f i conec t a t e î n t r e e l e ,

pe rmi ţ ând s ch imbu l de

i n fo rma ţ i i . Conec t a r ea

uno r c a l cu l a toa r e d i f e r i t e

s e f a ce con fo rm uno r

s t anda rde de r e ţ e a .

Rea l i z a r ea uno r

r e ţ e l e de ca l cu l a toa r e

nece s i t ă u rmă toa re l e

componen t e :

12

ca l cu l a toa r e

(nodu r i ) do t a t e cu

pe r i f e r i c e d in

con f igu ra ţ i e ;

cab lu r i de

t r ansmi s i e ;

ech ipamen te

spec i f i c e r e ţ e l e i

Tipur i de re t e l e

În func ţ i e de a r i a de

r ă spând i r e , ex i s t ă

u rmă toa re l e t i pu r i de

r e ţ e l e :

Re ţe l e l oca l e – LAN

(Loca l Area

Ne tworks ) au o a r i e

de până l a 2 km. ş i

de se rve sc o

i n s t i t u ţ i e ; ( c amera ,

c l ăd i r e , c ampus )

13

Re ţe l e

me t ropo l i t ane –

MAN (Me t ropo l i t an

Area Ne tworks ) c a r e

a cope ră sup ra f a ţ a

unu i o r a ş ;

Re ţe l e g loba l e –

WAN (Wide Area

Ne tworks ) cu o a r i e

de r ă spând i r e

geog ra f i c ă de

măr imea unu i s t a t

s au con t i nen t . Ce l e

ma i ma re r e ţ e l e

WAN sun t c e l e de

s e rv i c i i

i n t e rna ţ i ona l e

( BBS ) , cum sun t

CompuSe rve ş i

I n t e rne t .

14

Arhi t ec tura re t e l e lor de

ca l cu la toare

Arh i t e c tu r i l e pen t ru LAN

desc r i u a t â t t opo log i i l e

f i z i c e c â t ş i pe c e l e

l og i ce fo lo s i t e î n t r -o

r e ţ e a

Arhi t ec tura Etherne t

E the rne t e s t e denumi rea

une i f ami l i i de t ehno log i i

de r e ţ e l e de ca l cu l a toa r e ,

baza t e pe t r ansmi s i a

c ad re lo r ( f r ames ) ş i

u t i l i z a t e l a imp lemen ta r ea

r e ţ e l e l o r l oca l e de t i p

LAN. E the rne tu l s e

de f i ne ş t e p r i n t r -un ş i r de

s t anda rde pen t ru cab l a r e

ş i s emna l i z a r e apa r ţ i nând

p r ime lo r două n ive l e d in

Mode lu l de Re fe r i n ţ ă OSI

- n ive lu l f i z i c ş i l egă tu r ă

15

de da t e . Nume le e the rne t

p rov ine de l a cuvân tu l

“ e t e r ” i l u s t r ând f ap tu l c ă

med iu l f i z i c ( de exemplu

cab lu r i l e ) t r anspo r t ă b i ţ i

c ă t r e t oa t e s t a ţ i i l e de

l uc ru î n t r -un mod

a semănă to r cu s t r ăvech iu l

“ l umin i f e rous e the r " ,

de sp re c a r e s e c r edea

oda t ă c ă e s t e med iu l p r i n

c a r e s e p ropagă unde l e

e l e t romagne t i c e

E the rne tu l a f o s t i nven t a t

pe baza i de i i c ă pen t ru a

l ega compu te r e l e î n t r e e l e

a s t f e l c a s ă fo rmeze o

r e ţ e a e s t e nevo i e de un

med iu de t r ansmi s i e

c en t r a l cum a r f i un cab lu

coax i a l pa r t a j a t .

Concep tu l ş i

imp lemen ta r ea

16

Ethe rne tu lu i s - au

dezvo l t a t pe rmanen t ,

a j ungându- se a z i l a

t ehno log i i l e de r e ţ e a

complexe , c a r e cons t i t u i e

f undamen tu l ma jo r i t ă ţ i i

LAN-ur i l o r a c tua l e . Î n

l oc de un med iu ( cab lu )

c en t r a l , t ehno log i i l e

mode rne u t i l i z ează

l egă tu r i de t i pu l punc t - l a -

punc t , hub , sw i t ch

( comuta to r ) , b r i dge

(pun t e ) ş i r epea t e r , baza t e

pe f i r e de cup ru t o r s ada t e

c a r e r educ cos tu r i l e

i n s t a l ă r i i , mă re sc

f i ab i l i t a t e a ş i î n l e sne sc

managemen tu l ş i

r epa ra ţ i i l e r e ţ e l e i .

Arhi t ec tura Token Ring

17

Es t e i n t eg ra t ă î n

s i s t eme le ma in f r ame , da r

ş i l a conec t a r ea

c a l cu l a toa r e lo r pe r sona l e

î n r e ţ e a . Fo lo se ş t e o

t ehno log i e f i z i c ă s t e a -

cab l a t ă i ne l numi t ă Token

R ing . As t f e l , văzu t ă d in

ex t e r i o r r e ţ e aua pa r e a f i

p ro i ec t a t ă c a o s t e a ,

c a l cu l a toa r e l e f i i nd

conec t a t e l a un hub

cen t r a l , numi t un i t a t e de

acce s mu l t i p lu (MAU sau

MSAU- Mul t i S t a t i on

Acces s Un i t ) , i a r î n

i n t e r i o ru l e ch ipamen tu lu i

c ab l a ju l f o rmează o c a l e

de da t e c i r cu l a r ă , c r eând

un i ne l l og i c . Arh i t e c tu r a

fo lo se ş t e t opo log i a l og i că

de pa sa r e a j e t onu lu i .

I ne lu l l og i c e s t e c r ea t

18

a s t f e l de j e t onu l c a r e s e

dep l a sează p r i n t r -un po r t

a l MSAU că t r e un

ca l cu l a to r . Dacă

r e spec t i vu l c a l cu l a to r nu

a r e da t e de t r ansmi s ,

j e t onu l e s t e t r im i s î napo i

c ă t r e MSAU ş i apo i pe

u rmă to ru l po r t c ă t r e

u rmă to ru l c a l cu l a to r .

Aces t p roce s con t i nuă

pen t ru t oa t e

c a l cu l a toa r e l e , dând

a s t f e l impre s i a unu i i ne l

f i z i c . Fo lo se ş t e c a med iu

de t r ansmi s i e a da t e lo r

c ab lu l t o r s ada t , c ab lu l

coax i a l s au f i b r a op t i c ă .

Arhi t ec tura FDDI

Arh i t e c tu r a FDDI (F ibe r

D i s t r i bu t ed Da t a

In t e r f ace ) , baza t ă pe

19

t opo log i a l og i că Token

R ing , f o lo se ş t e f i b r a

op t i c ă ş i f unc ţ i onează pe

o t opo log i e f i z i c ă de t i p

i ne l dub lu . I ne lu l dub lu

e s t e a l c ă tu i t d in t r -un i ne l

p r i nc ipa l , f o lo s i t pen t ru

t r ansmi t e r ea da t e lo r , ş i

un i ne l s ecunda r , f o lo s i t

î n gene ra l pen t ru back -up

( l i n i e de s i gu ran ţ ă ) . P r i n

a ce s t e i ne l e , t r a f i cu l s e

de s f ă şoa ră î n s ensu r i

opuse . Î n mod no rma l ,

t r a f i cu l f o lo se ş t e doa r

i ne lu l p r ima r . Î n c azu l î n

c a r e a ce s t a s e de f ec t ează ,

da t e l e o s ă c i r cu l e î n mod

au toma t pe i ne lu l

s ecunda r î n d i r ec ţ i e

opusă . Un i ne l dub lu

supo r t ă max im 500 de

No te de cu r s –

20

In t roduce re î n r e ţ e l e l e de

ca l cu l a to r 7 c a l cu l a toa r e

pe i ne l . Lung imea t o t a l ă a

f i e că ru i i ne l e s t e de 100

km ş i s e impune

amp la sa r ea unu i r epe to r

c a r e s ă r egene reze

s emna l e l e l a f i e ca r e 2 km.

Ine lu l p r i nc ipa l o f e r ă r a t e

de t r ans f e r de până l a 100

Mbps , i a r dacă ce l de - a l

do i l e a i ne l nu e s t e f o lo s i t

pen t ru backup ,

c apac i t a t e a de t r ansmi s i e

poa t e f i ex t i n să până l a

200 Mbps .

Bib l iogra f i e

h t t p : / /www.n i cugane . ro /a r t i co l e /b ib l i o t eca /Re t e l e . pd f

21