Resuscitarea cardio-pulmonară 1. Basic life support Reprezintă aplicarea măsurilor de resuscitare pe un pacient aflat în stop cardio-respirator, fără a folosi elemente specifice şi are scopul de a asigura un flux minim de sânge pentru organele vitale. Trebuie iniţiat ideal în primele 5 minute. Stopul cardiac reprezintă absenţa circulaţiei spontane ce va fi insoţită intotdeauna de stop respirator sau respiraţii agonice. Stopul respirator se poate produce prin: înec, stangulare, supradozare medicamentoasă, electrocuţie, traumatism, aspirare de corp străin, intoxicatie cu fum, epiglotită. Secvenţa BLS: 1. Asigurarea salvatorului şi a victimei 2. Evaluarea conştienţei – cât mai repede, se poate folosi scorul AVPU - A = pacient alert - V = pacient ce răspunde la stimului verbali - P = pacient ce răspunde la stimului dureroşi - U = pacient ce nu raspunde la stimului
Transcript
Resuscitarea cardio-pulmonară
1. Basic life support
Reprezintă aplicarea măsurilor de resuscitare pe un pacient aflat în stop cardio-respirator, fără a folosi elemente specifice şi are scopul de a asigura un flux minim de sânge pentru organele vitale.
Trebuie iniţiat ideal în primele 5 minute.
Stopul cardiac reprezintă absenţa circulaţiei spontane ce va fi insoţită intotdeauna de stop
respirator sau respiraţii agonice. Stopul respirator se poate produce prin: înec, stangulare, supradozare medicamentoasă, electrocuţie, traumatism, aspirare de corp străin, intoxicatie cu fum, epiglotită.
Secvenţa BLS: 1. Asigurarea salvatorului şi a victimei2. Evaluarea conştienţei – cât mai repede, se poate folosi scorul AVPU - A = pacient alert
- V = pacient ce răspunde la stimului verbali - P = pacient ce răspunde la stimului dureroşi - U = pacient ce nu raspunde la stimului
3. Eliberarea CRS – se va realiza prin hiperextensia capului şi subluxaţia mandibulei – „head tilt, chin lift”
4. Evaluarea respiraţiei
-Dacă pacientul respiră spontan, va fi asezat în poziţia laterală de siguranţă, cu reevaluarea continua a conştienţei ( nu se va părăsi pacientul, decât în cazul în care nu există altă opţiune) , dacă nu respiră, se apelează serviciul 112, apoi :
5. Aplicarea MCE +/- a respiraţiilor artificiale
( 3,4,5 = ABC)
A = airways Menţinem calea aeriana deschisă, apoi B = breathing privim/ascultam/simţim respiraţia pacientului ( privim mişcările toracelui, ascultăm zgomotele respiratorii, simţim aerul respirat)!! în primele minute după instalarea stopului cardio-respirator, pacientul poate prezenta respiraţii agonice. Acestea nu trebuie confundate cu respiraţia normală. Daca există dubii, le vom considera ca fiind anormale.
C = circulation Începem masajul cardiac extern. Tehnica: Resuscitatorul se va aşeza în genunchi, lângă victimă, o mână se va aplica in ½ inferioară a sternului, pe linia mediană, în punctul de maximă presiune. Cealaltă mână se va poziţiona deasupra, mainile se vor incrucişa, cu degetele interpuse.
Se efectuează 30 de compresii cu o frecvenţă de 100/min ( nu mai mult de 120/min), comprimând 4-5 cm ( nu mai mult de 6cm).Se obţin astfel 2 pompe: 1. Pompa toracică: prin creşterea presiunii intratoracice ce va determina un gradient între artele intratoracice ( Aorta, Artera Pulmonară) şi arterele extratoracice ( Arterele Carotide) .
Complicaţii ale MCE: - fracturi de stern, coaste +/- hemotorax, embolii grăsoase -contuzie miocardică, hemopericard -aspiraţie traheobronşică, pneumonii, ARDS -traumatism hepatic cu şoc hemoragic -leziuni gastro-esofagiene, mediastinită
Respiraţia artificală : se deschid căile aeriene şi se menţin deschise se pensează nasul se aplică gura resuscitatorului etanş pe gura pacientului, se realizează un inspir profund, apoi se expiră lent ~ 500 ml în CRS ale pacientului. Se urmăreşte expansiunea toracelui.
Ritmul respirator va fi de 12 resp/min.Alternanţa va fi de 30 compresii sternale cu 2 respiratii artificale. ( !! cele 2 respiraţii nu vor dura mai mult de 5 secunde). În timpul manevrelor de resuscitare, debitul sangvin pulmonar este redus, astfel încât rata V/Q poate fi menţinută cu un volum şi o frecvenţă respiratorie mai mici. Hiperventilaţia este dăunatoare deoarece creşte presiunea intratoracică ce va determina scaderea întoarcerii venoasa şi va reduce debitul cardiac.Nu oprim manevrele de resuscitare decât in următoarele condiţii: pacientul işi revine, deschide ochii, se mişcă sau respiră spontan, sau dacă apare epuizarea resuscitatorului.
!! Dacă in timpul respiraţiei artificiale nu se realizează expansiunea toracelui, se va reverifica existenţa obstrucţiei sau dacă a fost eliberată corect CRS.
!! Dacă există mai mulţi resuscitatori se vor schimba la fiecare 2 minute, pentru a se preveni epuizarea. !! Întreruperile MCE reduc supravieţuirea.
Poziţia laterală de siguranţă:
Dacă pacientul incepe sa respire spontan şi normal :1. o mâna va fi poziţionată in unghi drept pe lângă corp
2. cealaltă mână va sprijini capul
3. se indoaie un genunchi
4. întoarcem pacientul astfel incât să aibă punct de sprijin pe mâna şi pe genunchi.
2. Advanced life support
Reprezintă aplicarea măsurilor de resuscitare cardio-pulomanară folosind echipament şi tehnici speciale pentru stabilirea şi menţinerea ventilaţiei şi circulaţiei eficiente :
1. Asigurarea unei forme de ventilatie
2. Monitorizare EKG şi defibrilare
3. Acces IV şi administrarea medicaţiei specifice
1. Asigurarea unei forme de ventilaţie – cea mai bună formă de ventilaţie este intubaţia oro traheală şi are ca obiectiv asigurarea unui flux de aer cu cât mai mult O2.Tehnici: - Ventilaţia cu balon Ruben şi mască facială
- Ventilaţia cu balon Ruben şi adjuvanţi ai CRS : - sonda traheală / masca laringiană/ combitube
DEA standard va fi utilizat pentru adulţi şi copii mai mari de 8 ani. < 8 ani, se vor folosi padele speciale.
Pozitia padelelor: una va fi aşezată in dreapta, subclavicular pe linie medio-claviculară, iar cealaltă in stănga la nivelul apexului cardiac.
Aparatul va analiza ritmul cardiac.Ritmuri posibile: 1. Fibrilaţia ventriculară
2. Tahicardia ventriculară fără puls
3. Activitate electrică fără puls ( Disociaţia electro-mecanică)
4. Asistola
!! Doar FV şi TV fără puls sunt ritmuri şocabile. Metodă: 1. Se incarcă defibrilatorul2. Ne asigurăm ca nimeni nu atinge pacientul3. Aplicăm şocul
!! Daca stopul cardiac este instalat de mai mult de 4 minute, inainte de aplicarea şocului electric se vor realiza 2 minute de MCE, având scopul de a sensibiliza miocardul la defibrilare.
Algoritm : Primul SEE bifazic – 150-200 J/ 360 J monofazic , apoi CPR 2 minute Al doilea SEE bifazic 150-200 J/ 360 J monofazic, apoi CPR 2 minute Se va administra Adrenalină 1 mg iv, se poate repeta la 3-5 minute Al treilea SEE bifazic 150-200 J/ 360 J monofazic
Se va administra Amiodarona 300 mg bolus, apoi cu seringa automată.
Aplicată precoce DEA amelioreaza semnificativ prognosticul.
Scopul administrării de Adrenalină este de a restabili tonusul arterial ceea ce va creste eficienţa MCE asupra TAD, crescând astfel perfuzarea coronariană destinată tot pentru a sensibiliza miocardul la defibrilare.
În caz de asistolă sau activitate electrică fara puls ( persistenţa activităţii cordului, fără eficacitate hemodinamică) CPR Adrenalină 1 mg, de repetat la 3-5 minute CPR . Se poate folosi şi Atropina 3mg, o singură dată, în cazul în care asistola este precipitată sau exacerbată de un tonus vagal crescut.
Lanţul supravieţuirii – Chain of survival
Cauze potenţial reversibile de stop cardio-respirator
„H” 1. Hipovolemia – de obicei post hemoragie severă- traumaticaăHDS/HDI/anevrism Aortic rupt. Impune perfuzare, transfuzare, tratament chirurgical.
2. Hipoxia – se va asigura o formă de ventilaţie corespunzătoare cu O2 100%.
3. Hipo/ Hiper K, Ca – evaluare EKG şi echilibrare electrolitică
4. Hipotermia – incălzirea pacientului prin perfuzare de soluţii incălzite !! Nu se va aplica caldura direct pe tegument, pentru a nu produce vasodilataţie periferică
„T” 1. Tamponada cardiaca – se va efectua drenaj prin pericardiocenteză
2. Pneumotorax în tensiune – decompresie rapida cu ac de toracocenteza, apoi montarea unui tub de dren
4. Toxine - intoxicaţii – administrare de tratament specific, antidot acolo unde este posibil.
Managementul obstrucţiei inalte de cai respiratorii
Evaluare : 1. Obstructie minora ? Pacientul tuşeşte ? Se incurajeaza tusea şi se reevalueaza : rezolvare/ deteriorare.
2. Obstrucţie severă ? Tuse ineficientă ? Pacient conştient : se aplică 5 lovituri interscapulare atfel : Ne aşezam în spatele pacientului, care va fi uşor aplecat in faţa. Cu o mână se susţine toracele, iar cu cealalta mâna se aplica cele 5 lovituri.
Dacă manevra nu reuseşte îndepartarea obstrucţiei se aplică manevra Heimlich : Se apleacă usor pacientul, un pumn strâns se aşează la nivelul epigastrului, apoi se cuprinde pacientul unind pumnul strans cu cealaltă mână. Se efectuează o mişcare rapidă spre interior şi în sus.
Dacă in timpul acestor manevre pacientul devine inconştient incepem resuscitarea cardio-pulmonară.
Particularităţi la nou-nascut şi copil
Nou-nascutului i se vor aplica 5 respiraţii iniţiale înainte de începerea MCE. Dacă AV nu creşte sau toracele acestuia nu se destinde verificam poziţia capului. ( la nou nascut capul se menţine în poziţie neutră. Pentru a facilita aceasta poziţie se poate pune un rulou/prosop/pătură sub umerii acestuia).
Dupa ce se realizeaza ventilaţia eficientă, se incepe MCE in raport de 3 :1, 120/minut. Se verifica AV la fiecare 30 secunde ( trebuie sa fie > 60bpm) .
MCE se realizeaza cu 2 degete astfel, fie cu indexul şi mediusul in 1/3 inferioara a sternului cu nou nascutul asezat pe un plan dur, ce poate fi realizat şi de antebratul sau fata anterioară a coapsei resuscitatorului. Fie cu cele 2 police, cuprinzand toracele cu mâinile.
La copil se aplică 5 respiraţii iniţiale apoi MCE in raport de 15 :2, deprimand cel putin 1/3 din diametrul antero-posterior al sternului, cel putin 100/min, dar nu mai mult de 120/min.
Particularitaţi la gravidă
După 20 de săptămâni de sarcină, uterul poate comprima vena cava inferioară împiedicand astfel întoarcerea venoasa, fenomen ce va duce la scăderea debitului cardiac cu hipotensiune arteriala şi instalarea stopului cardiac MCE se va realiza menţinând in permanenţa uterul împins în partea stângă pentru a se putea realiza eficient întoarcerea venoasă.
Se va apela serviciul 112, cu participarea unui OG si Neonatolog pentru că trebuie luată in considerare operaţia cezariană de urgenţa sau histerotomia de urgenţa cu extragerea fătului, acestea fiind singurele metode prin care se pot creşte sansele de resuscitare atât pentru mama cât si pentru copil, daca vârsta gestationala permite acest lucru.
Sub 20 de săptămni acest lucru nu este valabil, deoarece uterul nu este suficient de mare pentru a împiedica întoarcerea venoasă.
